ANEXA II
PROIECT NR. 21/2008
REPARAŢII ŞI ÎNTREŢINERE TRAMĂ STRADALĂ DIN CARTIERUL HOREA (MICRO 16) SITUAT ÎN MUNICIPIUL SATU MARE
CAIET DE SARCINI privind lucr ările de repara ţii şi între ţinere tram ă stradal ă, platforme,
parc ări, trotuare, spa ţii verzi în cartierul Horea (Micro 16) situat în municipiul Satu Mare
1. GENERALITĂŢI 1.1. Ini ţiativa Autorit ăţii Publice
Municipiul Satu Mare în calitate de Concedent, a decis să promoveze
în regim de Contract de Concesiune, proiectul privind concesionarea serviciului
public pentru lucrările de reparaţii şi întreţinere cu caracter permanent a suprafeţelor
carosabile (străzi, alei, trotuare şi parcări) din cartierul HOREA (Micro 16) a
municipiului Satu Mare, reabilitate înaite de anul 1995, pe baza criteriilor de
performanţă.
Pentru realizarea proiectului, Municipiul Satu Mare este pregătit să
selecţioneze un concesionar capabil, cu care să intre într-un contract privind
concesionarea serviciului public pentru lucrările de reparaţii şi întreţinere cu caracter
permanent a suprafeţelor carosabile (străzi, alei, trotuare şi parcări) din cartierul
HOREA (Micro 16) a municipiului Satu Mare, reabilitate înainte de anul 1995, pe
baza criteriilor de performanţă.
Municipiul Satu Mare, în calitate de Concedent înţelege să promoveze
Proiectul privind concesionarea serviciului public pentru lucrările de reparaţii şi
întreţinere cu caracter permanent a suprafeţelor carosabile (străzi, alei, trotuare
şi parcări) din cartierul HOREA (Micro 16) a municipiului Satu Mare, reabilitate
înainte de anul 1995, pe baza criteriilor de performanţă, conform celor descrise în
prezenta documentaţie, întocmită în conformitate cu OUG 34/2006 Actualizată,
publicată în Monitorul Oficial nr. 418/15.05.2006, Hotărârea Guvernului nr. 71/2007
publicată în Monitorul Oficial nr. 625/20.07.2006, Ordin ANRMAP nr. 155/2006, alte
acte normative în vigoare.
Procedura de selecţie a concesionarilor şi de desemnare a concesionarului ales
este cea prevăzută de actele normative mai sus menţionate şi procedurile interne
ale Primăriei Municipiului Satu Mare, respectiv procedura de Licitaţie Deschisă
conform OUG 34/2006, actualizată, Art. 73.
Principiile care stau la baza procedurii de selecţie sunt:
- libera concurentă;
- transparenta;
- tratamentul egal;
- confidenţialitatea;
- eficienţa utilizării fondurilor publice.
2. MOTIVAŢIA AUTORITĂŢII PUBLICE Concedentul doreşte ca întreţinerea străzilor pe bază de Contract de
Concesiune să conducă la îmbunătăţirea prestaţiei în cadrul serviciilor publice pe
reţeaua stradală a municipiului Satu Mare în care părţile vor fi implicate printr-o
partajare a responsabilităţilor.
Concedentul doreşte selectarea şi angajarea unor contractanţi semnificativi,
cu experienţă şi capacitate în domeniu, care pe baza unor criterii de performanţă a
străzilor să-şi asume obligaţia menţinerii viabilităţii reţelei contractate pe toată
durata Contractului de Concesiune.
Contractul de Concesiune încheiat pe baza de criterii de performanţă, va
conduce la obţinerea unor avantaje pentru parteneri: calitatea serviciilor contractate,
reducerea costurilor, atenuarea riscurilor, accelerarea realizării proiectului, facilitaţi în
gestionarea bugetului, durata preconizat ă pentru acesta fiind de 12 ani (144 luni).
Bugetul anual alocat pentru Capitolul Transporturi al Concedentului, nu poate
asigura resursele necesare pentru reabilitarea totală a tramei stradale din cart. Horea
(Micro 16). Amortizarea lucrării făcându-se în 12 ani (144 luni), Concesionarul va
avea un minim de profit în decada a treia de derulare a Contractului.
Ţinând cont de faptul că atribuirea Contractului de Lucrări se va face prin
Licitaţie Deschisă, orice Concesionar poate participa la competiţie, nefiind
restricţionat în nici un fel.
Totodată, această formă de contract va conduce la respectarea cerinţelor
utilizatorilor de a avea la dispoziţie străzi în bune condiţii, verificate şi menţinute în
permanenţă la nivelul iniţial existent la data încheierii contractului, sau la un nivel net
superior.
3. OBIECTIVUL AUTORITĂŢII PUBLICE În cartierul Horea (Micro 16) din municipiul Satu Mare, starea străzilor este
deosebit de precară, majoritatea reţelei stradale preluând cu dificultate
suprasolicitările determinate de creşterea explozivă a traficului şi a sarcinilor pe
osie.
Degradarea tramei stradale s-a accentuat prin lucrările de schimbare a reţelei
de canalizare din programul ISPA, urmând ca în anii 2008 şi 2009 să se efectueze
şi schimbarea reţelei de gaz. Acestea, împreună cu multele intervenţii făcute până
în prezent, dau un aspect inestetic zonelor afectate, zone care au în plus straturile
de mixtură asfaltică îmbătrânite.
Odată cu amploarea acestei acţiuni de reabilitare a reţelei stradale apare
imperios necesitatea unei activităţi paralele de întreţinere şi de menţinere a străzilor
reabilitate la un înalt nivel de serviciu, altfel se va ajunge la situaţia de a fi din nou
reabilitate înaintea altora care îşi aşteaptă rândul. Acest deziderat nu poate fi atins
prin întreţinere în sistem clasic de reparaţii locale, peticiri şi acţiuni de urgentă
imediată.
Noua formă, de asumare prin contract de concesiune de către un
concesionar potent cu tehnicitate şi experienţă, ales prin selecţie, a menţinerii
nivelului tehnic pe întreaga durată a contractului, vine să răspundă dorinţelor
utilizatorilor, pentru început în cartierul Horea (Micro 16).
Aceştia doresc să aibă permanent o reţea stradală viabilă care asigură
traficului condiţii de siguranţă şi confort, iar acestea sunt elementele ce stau la baza
contractului, nu lucr ări şi activit ăţi disparate care pot s ă se conjuge în mod
fericit vizând func ţionalitatea general ă a str ăzii, lucru care se poate realiza printr-
un Contract de Concesiune în urma căruia Concedentul va plăti în Euro, în rate
anuale egale. Plata efectivă în rate lunare se va face la cursul Euro din ultima zi
lucrătoare a lunii, prima plată făcându-se după 6 (şase) luni de la primirea Ordinului
de Începere a Lucrărilor de către Concesionar.
Concesionarul câştigător al licitaţiei va efectua în doi – trei ani lucrările de
reparaţii necesare pe toată trama stradală a cartierului, urmând ca aceasta să fie
întreţinută la parametri optimi pe întreaga durată a Contractului de Concesiune.
Redevenţa prevăzută în cadrul Contractelor de concesiune va avea, în acest
caz, valoarea zero deoarece Concesionarul nu foloseşte proprietatea publică a
Concedentului în scopuri productive.
4. PREZENTAREA PROIECTULUI
Cartierul Horea (Micro 16) fiind cel mai mare cartier din municipiul Satu Mare
şi cu o densitate a populaţiei cea mai mare, este necesară reabilitarea în totalitate a
tramei stradale, a găsirii de soluţii pentru înfinţarea a noi locuri de parcare care
momentan sunt foarte deficitare, multe din acestea fiind ocupate de aşa zisele
garaje.
În vederea prezentării reţelei de străzi, alei, trotuare şi parcări, obiect al
Contractului de Concesiune, Concedentul pune la dispoziţia concesionarului
documentaţia ce a stat la baza lucrărilor de reabilitare efectuate.
Concedentul pune deasemeni la dispoziţia concesionarului întreaga banca de
date privitoare la reţeaua de străzi, alei, trotuare şi parcări, din cartierul HOREA
(Micro 16) , obiect al Contractului de Concesiune. În elaborarea ofertei,
Concesionarul poate realiza şi alte studii sau poate utiliza informaţii şi din alte surse,
fiind însă responsabil pentru veridicitatea acestora.
Datele privind numărul de străzi, alei, trotuare şi parcări şi starea
îmbrăcăminţii existente, vor fi prezentate în Anexele la Caietul de Sarcini şi dacă
este cazul la prezentul Contract de Concesiune.
În acelaşi timp, sunt prezentate şi alte date şi detalii privind amplasamentul,
caracteristicile terenului, starea tehnică actuală, scopul şi metodele folosite pentru
menţinerea reţelei de străzi în condiţii de circulaţie, etc.
5. CERINŢELE AUTORITĂŢII PUBLICE
5.1. Cerinţe generale Concesionarul va lua în considerare două etape principale:
1. Reabilitarea totală, în cel mult 2 ani (24 luni) a reţelei existente (străzi,
alei, trotuare şi parcări), obiect al Contractului de Concesiune, prin aducerea
acestora la un nivel tehnic care să îndeplinească condiţiile de calitate dorite de
Concedent, pentru a fi menţinute pe întreaga perioadă de derulare a contractului.
Activitatea de întreţinere se va desfăşura inclusiv în perioada în care se va
desfăşura această activitate suplimentară de reabilitare.
2. Întreţinerea întregii reţele existente (străzi, alei, trotuare şi parcări), în
funcţie de necesităţile fiecăreia, timp de 12 ani (144 luni).
5.2. Descrierea serviciilor ce trebuie asigurate
5.2.1.Specificaţii generale Serviciile furnizate de Concesionar vor cuprinde ansamblul activităţilor şi al
echipamentelor pe care acesta trebuie să le utilizeze pentru a respecta criteriile de
performanţă corespunzătoare impuse prin prezentul document.
Obiectivele Concedentului pe termen scurt sunt reabilitarea totală a
carosabilului, aleilor, trotuarelor, intrărilor la blocuri şi a parcărilor existente,
înfiinţarea unor parcări noi, amenajarea şi întreţinerea zonelor verzi, obiective care
trebuie realizate în primii doi – trei ani din cadrul Contractului de Concesiune. De
asemenea Concesionarul va avea în vedere şi refacerea tramei stradale afectate în
urma intervenţiilor la reţelele utilitare.
Obiectivele pe termen mediu şi lung sunt întreţinerea în următorii nouă – zece
ani a lucrărilor efectuate pe întrega tramă stradală de către Concesionar.
De asemenea Concesionarul va prelua şi executarea reparaţiilor după
intervenţiile la reţelele edilitare, lucrări care se vor executa la parametri optimi de
calitate.
5.2.2. Lucrări iniţiale de aducere la nivelul tehnic Concedentul va indica tipul, cantitatea lucrărilor de executat, menţionându-se
planurile şi documentele tehnice furnizate de Concedent.
Preţul lucrărilor iniţiale de aducere la nivel a drumului va fi exprimat sub forma
unei sume forfetare stabilite la încheierea Contractului de Concesiune inclusă în
preţul acestuia. Concesionarul va factura lucrările respective prin decont lunar în
funcţie de lucrările efectiv executate şi cuantificate pe baza preţurilor unitare de
prestaţii indicate în Devizul cantitativ estimativ.
5.2.3. Materiale utilizate Materialele utilizate de Concesionar trebuie să respecte criteriile de calitate
impuse prin Caietul de Sarcini pentru categoria de lucrări pe care o va executa. Concesionarul va furniza lista cu materiale necesare şi se obligă a respecta
criteriile de calitate minime. Concesionarul poate utiliza materiale provenind din activităţile proprii sau din
alte surse cu condiţia ca:
• extragerea lor să se facă conform legislaţiei în vigoare; • să informeze Concedentul de intenţia sa de a utiliza aceste
materiale; • să asigure caracteristicile tehnice şi calitatea materialelor care să
corespundă scopului propus, prezentând în acest sens certificate de calitate.
Concesionarul nu va putea formula o reclamaţie fondată asupra nivelului de calitate insuficient al vreunui material folosit de acesta. A) TERASAMENTE + SISTEMATIZARE VERTICAL Ă GENERALITĂŢI Acest capitol cuprinde specificaţii pentru lucrările de execuţie a terasamentelor pe întreaga suprafaţă a incintei. STANDARDE DE REFERINŢĂ Standarde româneşti : - STAS 1243 - 88 - Terenuri de fundare - STAS 2914/4 - 89 - Terasamente Determinarea modulului de deformaţie - STAS 2916-87 - Lucrări de drumuri: Protejarea terenurilor şi a şanţurilor de scurgere a apelor - STAS 2914 - 84 - Lucrări de drumuri, terasamente condiţii generale EXECUTAREA LUCRĂRILOR Toate lucrările se vor executa în etape.
Lucrări pregătitoare : Lucrările ce trebuiesc terminate înainte de începerea lucrărilor de terasamente : - curăţirea şi defrişarea terenului - trasarea axelor principale şi a conturului exterior a platformelor
Executarea terasamentelor (infrastructura)
Săparea şi transportarea stratului vegetal, executarea săpăturilor şi a umpluturilor. Umpluturile se vor executa în grosimi de max. 20 cm cu verificarea gradului de compactare. Se va respecta gradul de umiditate a terasamentelor pentru compactare. Excesul de debleu se va transporta în depozit. La realizarea rambleului a schimbului de teren se va folosi pământ cu caracteristici corespunzătoare. După terminarea lucrărilor de terasamente generale şi pregătitoare pentru construirea acceselor şi a platformelor carosabile, parcări, trotuare şi toate construcţiile se vor realiza umpluturile necesare amenajării spaţiilor verzi. Pământul ce nu se foloseşte la lucrări de sistematizare verticală, construcţie drum, platforme, trotuare se va transporta la locul indicat de Concedent. TERMINAREA LUCRĂRILOR Lucrările de terasamente se consideră terminate : la întocmirea procesului verbal de recepţie pentru lucrări ascunse, rambleu, debleu. Atenţie ca la recepţionarea lucrărilor de terasamente toate instalaţiile subterane din zona platformelor să fie pozate! B) SUPRASTRUCTURI GENERALITĂŢI Acest capitol cuprinde specificaţii pentru lucrările de execuţie a suprastructurii drumului, acceselor carosabile, platformelor şi trotuarelor. STANDARDE DE REFERINŢĂ Standarde româneşti : - STAS 662 - 89 - Agregate naturale - STAS 1667-76 - Agregate naturale pentru mortare şi betoane - STAS 1137-68 - Plăci din beton pentru pavaje - STAS 1139-87 - Borduri de beton pentru trotuare - STAS 8840-83 - Straturi din pământ stabilizate mecanic - STAS 6400-84 - Straturi de bază şi de fundaţii - STAS 10473/1-87 - Straturi din agregate naturale stabilizate cu ciment - STAS 863 - 85 - Elemente geometrice - STAS 1598/1 şi 2 -89 - Încadrarea îmbrăcăminţilor - STAS 183/1 - 95 - Îmbrăcăminţi din beton de ciment
MATERIALE ŞI PRODUSE Materiale : - Nisip 0 ÷ 7 mm - Balast 0 ÷ 70 mm
- Ciment - Ancore OB.37 - Hârtie Krafft
- Bitum tip D Produse : - Borduri beton prefabricate mozaicate pe una faţă 10 x 15 prefabricate - Borduri beton mozaicate pe două feţe20 x 25 - Pavele autoblocante de 6 cm grosime - Mortar de ciment M 100 preparat în instalaţii centralizate - Beton de ciment B 7,5, B 15,0, BcR 4,0 - Mixtură asfaltică preparat la cald cu bitum - Binder de criblură - Beton asfaltic bogat în criblură LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE - Materialele şi produsele (mortar, beton) se vor programa în funcţie de evoluţia executării sistemului rutier, se vor pune direct în operă. - Materialele şi produsele (prefabricate) necesare pentru pavaje, borduri se vor depozita în lungul traseului (fundaţii executate) în grămezi necesare pentru distanţa minimă de manipulare la punerea în operă. B.1. FUNDAŢIE DE BALAST Art. 1 - OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini conţine specificaţiile tehnice privind execuţia şi recepţia stratului de fundaţie din balast din sistemul rutier . El cuprinde condiţiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite de materialele de construcţie folosite, prevăzute în SR 662 şi de stratul de fundaţie realizat conform STAS 6400. Art. 2 - PREVEDERI GENERALE 2.1. Stratul de fundaţie din balast se realizează la grosimea stabilită în proiect. 2.2. Concesionarul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un
laborator autorizat efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.3. Concesionarul este obligat să efectueze, la cererea Concedentului, verificări suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.4. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Concedentul va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor ce se impun.
Art. 3 - AGREGATE NATURALE
3.1. Pentru execuţia stratului de fundaţie se va utiliza balast, cu granula maximă de 63 mm.
3.2. Balastul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheţ, nu trebuie să conţină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
3.3. În conformitate cu prevederile SR 662 pct. 2.3.4.2, balastul folosit în stratul de fundaţie, trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici calitative.
CARACTERISTICI CONDIŢII DE ADMISIBILITATE
FUNDAŢII RUTIERE
METODE DE VERIFICARE
SORT 0 - 63 mm Conţinut de fracţiuni % STAS 1913/5 Sub 0,02 mm max. 3 Sub 0,2 mm 3 - 18 0 - 1 mm 4 - 38 0 - 4 mm 16 - 57 0 - 8 mm 25 - 70 0 - 16 mm 37 - 82 0 - 25 mm 50 - 90 0 - 50 mm 80 - 98 0 - 63 mm 100 Granulozitate continuă
STAS 4606
Coeficient de neuniformitate (Un) minim
15
Echivalent de nisip (EN) minim 30 Uzura cu maşina tip Los Angeles LA % max.
50 STAS 730
3.4. Având în vedere compoziţia granulometrică a balastului din zona
Satu Mare, care se încadrează în general în tipul 5 şi 6 (balast nisipos), condiţiile limită admise a compoziţiei granulometrice sunt cele corespunzătoare balastului tip 5.
Compozi ţia granulometric ă
Tip balast
fracţiuni sub 0,2 mm %
fracţiuni 0-8 mm %
fracţiuni 26-63 mm %
5
2 .... 15
55 .... 65
5 ..... 25
3.5. Nu se admite punerea în operă a balastului tip 6 cu următoarea compoziţie
granulometrică
Compozi ţia granulometric ă
Tip balast
fracţiuni sub 0,2 mm %
fracţiuni 0-8 mm %
fracţiuni 26-63 mm %
tip 6
2 .... 18
65 .... 75
2 ..... 20
3.6. Aprovizionarea balastului la locul de punere în operă se va face numai după
efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica dacă agregatele din depozite îndeplinesc cerinţele prezentului caiet de sarcini şi după aprobarea INGINERULUI (Dirigintele de Şantier).
3.7. În cazul în care la verificarea calităţii balastului, granulozitatea acestuia nu
corespunde prevederilor de la art. 3.3, 3.4, aceasta se corectează cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor calitative prevăzute.
Art. 4 - APA Apa necesară compactării stratului de balast poate să provină din reţeaua publică sau din alte surse, dar în acest din urmă caz nu trebuie să conţină nici un fel de particule în suspensie. Art. 5 - CONTROLUL CALIT ĂŢII BALASTULUI ÎNAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDA ŢIE 5.1. Controlul calităţii se face de către Concesionar prin laboratorul său, în
conformitate cu prevederile de mai jos. - Examinarea datelor înscrise în - la fiecare lot aprovizionat, la certificatul de calitate aprovizionare - Determinarea granulometrică, - o probă la fiecare lot aprovizionat Echivalentul de nisip de 500 tone, la aprovizionare Coeficient de neuniformitate conf.STAS 4606; STAS 730 - Umiditate - o probă pe schimb de începerea lucrărilor şi la schimbarea cauzată de condiţii meteorologice la locul de punere în operă, conf. STAS 4606 - Rezistenţă la uzură cu maşina - o probă la fiecare lot aprovizionat tip Los Angeles (LA) pentru fiecare sursă, la fiecare 5.000 tone, aprovizionare, conf. STAS 730. 5.2. Pentru certificarea calităţii balastului furnizorul va prezenta la livrare o
declaraţie de conformitate pe baza rezultatelor determinărilor periodice şi pe lot efectuate, consemnate în rapoarte de încercări.
Art. 6 - CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE Caracteristicile optime de compactare ale balastului se stabilesc de către un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrărilor de execuţie. Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13 se stabileşte: d.u max. P.M = greutatea volumică în stare uscată, maximă exprimată în g/cm3, din domeniul “umed” al curbei Proctor W opt. P.M = umiditatea optimă de compactare, exprimată în % Art. 7 - CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 7.1. Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul
şantierului pe probe prelevate din lucrare, şi anume: d.u.c.f = densitatea în stare uscată, efectivă, exprimată în g/cm3
W.e.f = umiditatea efectivă de compactare, exprimată în % în vederea stabilirii gradului de compactare gc d.u.c.f g.c = ----------------- x 100 d.u max. P.M 7.2. La execuţia stratului de fundaţie se va urmări realizarea gradului de
compactare din tabelul de mai jos:
Gradul de compactare al balastului
Categoria străzii
În 95% din punctele de măsurare
În toate punctele de măsurare
III
min. 100 %
min. 98 %
Art. 8 - EXPERIMENTAREA PUNERII ÎN OPER Ă A BALASTULUI 8.1. La execuţia stratului de fundaţie din balast, se va trece numai după
recepţionarea lucrărilor de terasamente, în conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrări.
8.2. Înainte de începerea lucrărilor, Concesionarul este obligat să efectueze o experimentare pe un tronson de probă în lungime de minimum 30 m şi o lăţime de cel puţin 3,40 m (dublul lăţimii utilajului de compactare).
8.3. Compactarea de probă pe tronsonul experimentral se va face în prezenţa Inginerului, efectuând controlul compactării prin încercări de laborator, stabilite de comun acord şi efectuate de un laborator de specialitate.
În cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obţinut, Concesionarul va trebui să realizeze o nouă încercare, după modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit. Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării şi anume:
- grosimea maximă a stratului de balast pus în operă - condiţiile de compactare (verificarea eficacităţii utilajelor de compactare şi
intensitate de compactare a utilajului) Intensitatea de compactare Q/s Q = volumul de balast pus în operă, în unitatea de timp (oră, zi, schimb) exprimat în mc S = suprafaţa compactată în intervalul de timp dat, exprimată în m2 În cazul folosirii de utilaje de acelaşi tip, în tandem, suprafeţele compactate de fiecare utilaj se cumulează. 8.4 Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va
servi ca sector de referinţă pentru restul lucrării. Caracteristicile obţinute pe acest tronson se vor consemna în registrul de şantier, pentru a servi la urmărirea calităţii lucrărilor ce se vor executa.
Art. 9 - PUNEREA ÎN OPER Ă A BALASTULUI 9.1. Pe terasamentul recepţionat se aşterne şi se nivelează balastul cu
autogrederul sau buldozerul cu respectarea caracteristicilor geometrice stabilite anterior, în funcţie de grosimea prevăzută în proiect. Aşternerea şi nivelarea se face la şablon, cu respectarea lăţimilor şi pantelor prevăzute în proiect.
9.2. Compactarea stratului de fundaţie din balast se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se componenţa atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia şi intensitatea Q/S de compactare.
9.3. Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidităţii optime de compactare se stabileşte de laboratorul de şantier, ţinând seama de umiditatea agregatului şi se adaugă prin stropire. Stropirea va fi uniformă evitându-se supraumezirea locală.
9.4. Denivelările care se produc în timpul compactării stratului de fundaţie, sau care rămân după compactare, se corectează cu material de aport şi se recompactează. Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4 cm se completează, se renivelează şi apoi se compactează din nou.
9.5. Este interzisă folosirea balastului îngheţat. 9.6. Este interzisă aşternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zăpadă
sau cu pojghiţă de gheaţă. Art. 10 - GHID ORIENTATIV PENTRU EXECUTAREA STRATULUI DE FUNDAŢIE 10.1. Acest “GHID” nu este obligatoriu, el este prezentat pentru a veni în sprijinul
“Antreprenorului” la stabilirea tehnologiei de execuţie. 10.2. Descărcarea balastului la locul de punere în operă se va face prin basculare,
de preferinţă din mers. 10.3. Împrăştierea şi nivelarea balastului se face cu autogrederul sau buldozerul.
10.4. Se determină umiditatea balastului aşternut, înainte de compactare, în minimum 3 puncte la 250 m bandă sau 1000 m2 suprafaţă şi se compară valoarea obţinută cu valoarea umidităţii optime de compactare stabilită în laborator.
10.5. Umiditatea balastului determinat înainte de compactare trebuie să fie egală cu W.opt ± 1. Umidităţi mai mici conduc la compactare dificilă datorită situării balastului în apropierea umidităţii critice iar la umidităţi mai mari materialul devine instabil, fiind de asemenea greu de compactat.
10.6. Compactarea cu ajutorul compactoarelor cu pneuri se recomandă pentru balasturile cu echivalent de nisip 30 - 40 % iar compactoarele vibratoare pentru balasturile cu echivalent de nisip de min. 40 %.
10.7. Compactarea se începe de la margine în sensul lungimii aşternute, avansând progresiv către axul drumului, prin treceri succesive.
Fâşiile succesive trebuie să se suprapună pe minimum 20 cm. 10.8. În cazul compactării prin vibrare, pentru asigurarea calităţii suprafaţa stratului
compactat în condiţiile prevăzute de STAS 6400, sunt necesare la final 2 ... 4 treceri fără vibrare, eventual precedate de o uşoară umezire a stratului (cca. 5 l apă/m2).
10.9. În cazul compactării prin comprimare, este necesar ca prima trecere să se efectueze la viteze care să nu depăşească 2,0 ... 2,5 Km/h, iar următoarele treceri să fie efectuate la viteze de 8 ... 12 Km/h.
10.10. În cazul compactării prin vibrare, viteza de deplasare se recomandă să se situeze între 2 ... 4 Km/h.
10.11. Compactarea se consideră terminată dacă la determinarea gradului de compactare se obţin cel puţin valorile minime prescrise pentru aceasta.
Art. 11 - CONTROLUL CALIT ĂŢII COMPACTĂRII BALASTULUI 11.1 În timpul execuţiei stratului de fundaţie din balast se vor face, pentru
verificarea compactării, încercările şi determinările arătate mai jos: a) Încercarea Proctor modificată STAS 1913/13 b) Determinarea umidităţii de compactare şi corelaţia umidităţii - “zilnic, dar cel puţin un test la fiecare 250 m bandă de circulaţie” - STAS 4606 c) Determinarea grosimii stratului compactat - “minim 3 probe la o suprafaţă de 2000 mp de strat. d) Verificarea realizării intensităţii de compactare Q/S “zilnic”. e) Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutăţii volumice în stare uscată - “zilnic în minim 3 puncte pentru suprafeţe < 2.000 mp şi minim 5 puncte pentru suprafeţe > 2.000 mp de strat” STAS 1913/15; STAS 12.288 f) Determinarea capacităţii portante la nivelul superior al stratului de fundare - “în câte trei puncte situate în profiluri transversale la distanţe de max. 20 m unul de altul pentru fiecare bandă cu lăţime mai mare de 7,5 m. Firele marginale de măsurare vor fi la 1,00 m de marginea părţii carosabile. 11.2 În ce priveşte capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de balast,
aceasta se determină prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie, conform Normativ CD 31 - 2002.
11.3 Laboratorul Concesionarului va ţine următoarele evidenţe privind calitatea stratului executat: - compoziţia granulometrică a balastului utilizat
- caracteristicile optime de compactare, obţinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optimă, densitate maximă uscată)
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portantă).
Art. 12 - CONDIŢII TEHNICE, REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE 12.1 - Elemente geometrice 12.1.1 Grosimea stratului de fundaţie din balast este cea din proiect. Abaterea limită la grosime poate fi de maximum ± 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se străpunge stratul, la fiecare 200 m de strat executat. Grosimea stratului de fundaţie este media măsurătorilor obţinute pe fiecare sector de stradă prezentat recepţiei. 12.1.2 Lăţimea stratului de fundaţie din balast este prevăzută în proiect. Abaterile limită la lăţime pot fi ± 5 cm. Verificarea lăţimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului. 12.1.3 Panta transversală a fundaţiei din balast este cea a îmbrăcăminţii sub care se
execută, prevăzută în proiect. Denivelările admisibile sunt cu ±0,5 cm diferite de cele admisibile pentru îmbrăcămintea respectivă şi se măsoară la fiecare 2 m distanţă.
12.1.4 Declivităţile în profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limită la cotele fundaţiei din balast faţă de cotele din proiect pot fi de ± 10 mm. 12.2 Condi ţii de compactare 12.2.1 Stratul de fundaţie din balast trebuie compactat până la realizarea
următoarelor grade de compactare, minime din densitatea în stare uscată maximă determinată prin încercarea Proctor modificată conform STAS 1913/13.
Pentru străzile de categoria III:
• 100 % în cel puţin 95 % din punctele de măsurare • 98 % în cel mult 5 % din punctele de măsurare
12.2.2 Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundaţie se consideră
realizată dacă valoarea deflexiunilor măsurate nu depăşesc valoarea deflexiunilor admisibile, prezentată mai jos, conform CD-31-2002.
Grosimea stratului de fundaţie din balast - 25 cm. Valoarea deflexiunii admisibile - 292 - 0,01 mm. Interpretarea măsurătorilor cu deflectometrul cu pârghie tip Benkelmen efectuate în scopul calităţii execuţiei lucrărilor de fundaţii se va face prin
examinarea modulului de variaţie la suprafaţa stratului de fundaţie a valorii deflexiunii corespunzătoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 kN) şi a valorii coeficientului de variaţie (Cv). Uniformitatea execuţiei este satisfăcătoare dacă, la nivelul superior al stratului de fundaţie, valoarea coeficientului de variaţie este sub 35 %. Art. 12.3 - Caracteristicile suprafe ţei stratului de funda ţie 12.3.1 Verificarea denivelărilor suprafeţei fundaţiei se efectuează cu ajutorul latei de
3,00 m lungime, astfel: - în profil longitudinal, măsurătorile se efectuează în axul fiecărei banzi de
circulaţie şi nu pot fi mai mari de ± 2,0 cm - în profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor arătate
în proiect şi nu pot fi mai mari de ± 1,0 cm În cazul apariţiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini, se va face corectarea suprafeţei fundaţiei.
RECEPŢIA LUCRĂRILOR Art. 13 - Recep ţia pe fază determinant ă Recepţia pe fază determinantă, stabilită în proiect, se efectuează conform Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii aprobat cu HG 272/94 şi conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuţie determinante, elaborată de MLPAT şi publicată în Buletinul Construcţiilor volum 4/1996, atunci când toate lucrările prevăzute în documentaţii sunt complet terminate şi toate verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile Art. 5, Art. 11, Art. 12.1, Art. 12.2, Art. 12.3. Comisia de recepţie examinează lucrările şi verifică îndeplinirea condiţiilor de execuţie şi calitative impuse de proiect şi caietul de sarcini, precum şi constatările consemnate pe parcursul execuţiei de către organele de control. În urma acestei recepţii se încheie “Proces verbal” în registrul de lucrări ascunse. Art. 14 - Recep ţia preliminar ă, la terminarea lucr ărilor Recepţia preliminară se face odată cu recepţia preliminară a întregii lucrări, conform Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferent acestora, aprobat cu HG 273/94. Art. 15 - Recep ţia final ă
Recepţia finală va avea loc după expirarea perioadei de garanţie pentru întreaga lucrare şi se va face în condiţiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94. B.2. STRAT RUTIER DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT Art. 1 - Obiect şi domeniu de aplicare 1.1. Prezentul caiet de sarcini conţine specificaţiile tehnice privind execuţia şi
recepţia stratului de fundaţie din agregate naturale stabilizate cu ciment şi condiţiile tehnice prevăzute în STAS 10473/1, care trebuiesc îndeplinite la prepararea, transportul, punerea în operă şi controlul calităţii materialelor şi a straturilor executate.
1.2. Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplică pentru amenajarea tramei stradale, platformelor parcărilor, trotuarelor şi spaţiilor verzi din Cart. Horea (Micro 16), a municipiului Satu Mare.
Art. 2 - Prevederi generale 2.1. La executarea stratului de fundaţie din balast stabilizat cu ciment se vor
respecta prevederile din standardele şi normativele specifice în vigoare, în măsura în care acestea completează şi nu contravin prezentului caiet de sarcini.
2.2. Concesionarul este obligat să asigure măsurile organizatorice şi tehnologice corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.3. Concesionarul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din prezentul caiet de sarcini.
2.4. Concesionarul este obligat să efectueze la cererea Inginerului verificări suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.5. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul (Dirigintele de Şantier) va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor ce se impun.
NATURA ŞI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE Art. 3 - Cimenturi 3.1. La stabilizarea agregatelor naturale se va utiliza unul din următoarele tipuri de
ciment, care trebuie să corespunde condiţiilor tehnice de calitate, conform prevederilor standardelor respective indicate mai jos:
• ciment II/A - S 32,5 - conf. STAS 1500; • ciment SRII/A - S 32,5 - conf. SR 3011;
• ciment HII/A - S 32,5 - conf. SR 3011; • ciment I 42,5 (P40) - conf. SR 388; • ciment CD 40 - conf. STAS 10092.
Condi ţii tehnice de calitate pentru cimenturi
C I M E N T U L CARACTERISTICI FIZICE III/A-S32,5 SRII/A-S32,5
şi HII/A-S32,5 I 42,5 (P40)
CD40
Priza determinată pe pasta de ciment de consistenţă normală: - să nu înceapă mai devreme de - să nu se termine mai târziu de
1 oră -
1 oră -
1 oră -
2 ore 10 ore
Constanţa de volum determinată pe: - turte - mărirea de volum la încercarea cu inelul Le Chatelier
turtele să nu prezinte încovoieri, crăpături (fenomene de umflare) < 10
Rezistenţa mecanică la compre-siune min. la: 2 zile N/mmp 7 zile N/mmp 28 zile N/MMP
-
16 32,5 ... 52,5
-
16 32,5 ... 52,5
10 -
42,5 ...62,5
15 25 40
NOTĂ : Cimenturile la care priza începe mai devreme de 2 ore se vor folosi în mod obligatoriu cu întârzietor de priză. 3.2. Este indicat ca şantierul să fie aprovizionat de la o singură fabrică de ciment. 3.3. Condiţiile tehnice de recepţie, livrare şi control a cimenturilor trebuie să
corespundă prevederilor standardele respective. 3.4. Depozitarea cimentului se va face în celule tip siloz, atât pentru depozitele de
rezervă cât şi pentru cele de consum, corespunzătoare din punct de vedere al protecţiei împotriva alterărilor cauzate de fenomene meteorologice.
3.5. Se interzice folosirea cimentului avand temperatura mai mare de +50°C. 3.6. Durata de depozitare a cimentului nu va depăşi 45 de zile de la data
expedierii de către producător. 3.7. Cimentul rămas în depozit timp mai îndelungat nu va putea fi întrebuinţat
decât după verificarea stării de conservare şi a rezistenţelor mecanice de 2 (7) zile.
3.8. Laboratorul şantierului va ţine evidenţa calităţii cimentului astfel: - într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica
furnizoare; - într-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinărilor
efectuate în laborator. Art. 4 - Agregate 4.1. Pentru execuţia fundaţiei din agregate naturale stabilizate cu ciment balastul
trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici: • Sortul 0 - 25 mm • Conţinutul de fracţiuni 0 ... 8 mm 51 ... 75 • Granulozitate continuă
• Coeficient de neuniformitate (Un) min 8 • Echivalent de nisip (EN)%min 30 (pe fracţiunea 0-4 mm) • Uzura cu maşina tip Los Angeles (LA)%max 35 Granulozitatea trebuie să fie continuă şi să se înscrie în limitele arătate mai jos. Domeniul granulozităţii 0 - 25 mm. Treceri prin site şi ciururi în % din masă limita limita inferioară superioară 0,1 mm 6 11 0,2 mm 8 17 1 mm 18 34 4 mm 35 59 8 mm 51 75 16 mm 72 90 25 mm 90 100 4.2. Agregatele trebuie să fie inerte şi să nu conducă la efecte dăunătoare asupra
liantului folosit la execuţia stratului rutier stabilizat. 4.3. Agregatele se vor aproviziona din timp în depozite pentru a asigura
omogenitatea şi constanţa calităţii acestor materiale. Aprovizionarea agregatelor la staţia de betoane se va face numai după ce analizele de laborator au arătat că acestea sunt corespunzătoare.
4.4. Laboratorul concesionarului va ţine evidenţa calităţii agregatelor, astfel: - într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor - într-un registru rezultatele determinărilor efectuate de laborator
Art. 5 - Apa 5.1. Apa utilizată la prepararea amestectului de agregate naturale şi ciment poate
să provină din reţeaua publică sau altă sursă, dar în acest caz trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de STAS 790.
Indiferent de sursă la începerea lucrărilor, se va face verificarea apei de către un laborator de specialitate. 5.2. În timpul utilizării pe şantier se va evita poluarea apei cu detergenţi, materii
organice, uleiuri, argile, etc. Art. 6 - Aditivi 6.1. La preparea amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment se
impune adesea folosirea unui întârzietor de priză. Acesta poate fi întârzietorul de priză folosit obişnuit la prepararea betoanelor de ciment.
Art. 7 - Materiale de protec ţie • Emulsie bituminoasă cationică, conform STAS 8877 • Nisip sort 0 - 4 mm, conform SR 662 Art. 8 - Controlul calit ăţii materialelor înainte de prepararea amestecului stabilizat
8.1. Materialele destinate preparării stratului de fundaţie din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt supuse la încercări preliminare şi la determinări pentru stabilirea reţetei, a căror natură şi frecvenţă sunt date în tabelul următor:
Frecvenţa minimă Materialul Acţiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile ce se verifică La aprovizionarea
materialelor în depozit Înainte de utilizarea
materialului
Metode de determi-
nare conform
Examinarea datelor înscrise în certificatului de calitate sau certificatului de garanţie
La fiecare lot aprovizionat - -
Constanta de volum/stabilitate - Timpul de priză
O determinare la fiecare lot aprovizionat, dar nu mai puţin de o determinare la 100 t, pe o probă medie
-
SR EN 196-3
Rezistenţe mecanice la 2 (7) zile -
Rezistenţe mecanice la 28 zile
O probă la 100 t sau la fiecare siloz în care s-a depozitat lotul aprovizionat -
SR EN
196-1
Prelevarea de contra-probe care se păstrează minim 45 zile (păstrate în cutii metalice sau pungi de polietilenă sigilitate)
La fiecare lot aprovizionat probele se iau împreună cu delegatul Inginerului
Ciment
Starea de conservare numai dacă s-a depăşit termenul de depozitare sau au intervenit factori de alterare
O determinare la fiecare lot aprovizionat sau la fiecare siloz în care s-a depozitat lotul aprovizionat (pe o probă medie)
Două determinări pe siloz (sus şi jos)
SR EN 196-6
Agregate Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate sau certificatul de garanţie
La fiecare lot aprovizionat -
-
Granulozitatea sorturilor O probă la fiecare lot aprovizionat şi pentru fiecare sursă
-
STAS 730 STAS 4606
Echivalentul de nisip O probă la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sort şi sursă
-
STAS 730
Coeficient de neuniformitate O probă la fiecare loc aprovizionat şi pentru fiecare sursă
-
STAS 730
Umiditatea -
O probă pe schimb şi sort şi ori de câte ori se observă o schimbare cauzată de condiţii meteo
STAS 4606
Rezistenţa la uzură cu maşina tip Los Angeles
O probă la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sort şi sursă
-
STAS 730
Aditivi Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate
La fiecare lot aprovizionat.
Apă Compoziţia chimică -
O probă la începerea lucrării pentru fiecare sursă
STAS 790
Emulsie Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate
La fiecare lot aprovizionat - -
STABILIREA COMPOZI ŢIEI AMESTETULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT
Art. 8 - Încerc ări preliminare Stabilirea compoziţiei amestecului de agregate naturale, ciment şi apă se va face de către un laborator de specialitate prin efectuarea unor încercări preliminare, care va determina.
- curba granulometrică a agregatelor stabilizate; - dozajele de ciment şi aditiv; - conţinutul de apă; - densitatea în stare uscată de referinţă, respectiv caracteriticile de
compactare.
De asemenea, testul preliminar va determina variaţiile admisibile ale compoziţiei, în vederea adaptării acesteia la condiţiile de şantier, păstrând caracteristicile amestecului preparat, privind lucrabilitatea, omogenitatea şi caracteristicile cerute la art. 9.2 Art. 9 - Compozi ţia amestecului 9.1. Stabilirea compoziţiei amestecului se va face:
- la intrarea în funcţiune a staţiei de preparare; - la schimbarea tipului de ciment sau agregate; - ori de câte ori se apreciază că este necesară reexaminarea compoziţiei
utilizate. 9.2. Compoziţia amestecului de ciment, apă şi agregate naturale se va stabili
numai prin încercări de laborator atestat, în funcţie de îndeplinirea condiţiilor arătate mai jos:
- Rezistenţa la compresiune N/mm2
• Rc - 7 zile 1,2 ... 1,8 • Rc - 28 zile 1,8 ... 3,0
- Stabilitatea la apă % max.
• Scăderea rezistenţei la compresiune Rci 25 • Umflare volumică UI 5 • Absorbţie de apă Ai 10
- Pierdere de masă % max.
• Saturare - uscare PSU 10 • Îngheţ - dezgheţ Pid 10
9.3. În confinuare se indică dozajul orientativ de ciment, în % din cantitatea de agregate naturale uscate:
Balast 0 - 25 mm 4 ... 6 % Dozajul de ciment se va stabili prin încercări preliminare, astfel încât să se asigure rezistenţele (caracteristicile) prevăzute la Art. 9.2. 9.4. Curba granulometrică trebuie să se situeze în limitele arătate la Art. 4.1. Curba granulometrică aleasă este cea care conduce la caracteristici fizico- mecanice optime, în condiţiile compactării standard (încercarea Proctor modificat). 9.5. Conţinutul de apă trebuie să se situeze la nivelul umidităţii optime de
compactare. 9.6. Caracteristicile de compactare respectiv densitatea în stare uscată maximă
dumax şi umiditatea optimă W.opt. ale stratului din material granular stabilizat
cu ciment se vor determina de către un laborator de specialitate autorizat, prin metoda Proctor modificată, conform STAS 1913/13.
9.7. O importanţă deosebită în cazul agregatelor naturale stabilizate o are durata de punere în operă. Aceasta este durata în care priza este nulă sau foarte slabă şi permite punerea în operă a amestecului şi compactarea lui, fără să prejudicieze viitoarele caracteristici mecanice ale acestuia.
Durata de maniabilitate care se cere variază între 2 şi 6 ore în funcţie de condiţiile de execuţie. Această condiţie conduce la necesitatea încorporării unui întârzietor de priză în special pe timp călduros. Cantitatea de întârzitor de priză depinde de temperatura ambiantă şi ea va fi stabilită de laborator în cadrul studiilor preliminare cunoscând că la 10°C durata de punere în lucru este estimată la dublul celei obţinute la 20°C iar aceasta la rândul ei este de două ori mai mare decât cea pentru 40°C. Încercarea se face pentru diferite temperaturi, şi se trasează diagrama timp de punere în operă - temperatură.
PREPARAREA AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT
Art.10 Prepararea amestecului din agregate naturale, ciment şi apă se poate
efectua în centrale de tip continuu de dozare şi malaxare sau în centrale de beton, folosite la prepararea betoanelor rutiere.
10.1. Distanţa maximă între staţia de preparare şi punctul de lucru, va corespunde unui timp de transport al amestecului de agregate naturale, ciment şi apă, de maxim 45 minute.
10.2. Staţia de preparare trebuie să dispună de:
a. depozit de agregate cu dotări corespunzătoare pentru evacuarea apelor provenite din precipitaţii;
b. silozuri cu ciment marcate corespunzător, având capacitatea corelată cu capacitatea de producţie a staţiei.
c. instalaţie de preparare, cu rezervoare şi dozatoare în bună stare de funcţionare:
d. buncăre pentru descărcarea, din utilajele de preparare, a amestecului preparat;
e. laborator amenajat şi dotat corespunzător; f. dotări care să asigure spălarea malaxorului, buncărelor şi mijloacelor de
transport; g. dotări privind protecţia muncii şi P.S.I.
10.3. Centralele de preparare trebuie să respecte următoarele caracteristici, privind
precizia de cântărire şi dozare: - agregate ± 3 % - ciment şi apă ± 2 % - aditivi ± 5 % Toleranţele se exprimă în funcţie de greutatea fiecărui component şi trebuie să facă referire la cantităţile teoretice conform calibăririi. 10.4. Concesionarul va prezenta comisiei de atestare a staţiei de preparare a
amestecului lista reglajelor care trebuie să fie amestecate la instalaţie pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 9, comisia controlând dacă s-au efectuat aceste reglări, în special: - etalonarea cântarelor - verificarea dozatoarelor volumetrice - funcţionarea eficace a diverselor dispozitive de obturare (deschidere -
închidere) la introducerea agregatelor, a cimentului şi a apei în malaxorul instalaţiei de preparare;
- uzura paleţilor malaxoarelor. Toate aceste verificări se vor face înainte de prepararea amestecului. Art. 11 - Experimentarea prepar ării amestecului 11.1 Înainte de începerea lucrărilor Antreprenorul este obligat să facă teste pe
staţia de preparare a amestecului pentru a verifica, folosind mijloacele şantierului, dacă reţeta amestecului, stabilită în laborator, permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietului de sarcini.
Testele trebuie respectate până la obţinerea rezultatelor satisfăcătoare privind:
- umiditatea; - omogenitatea amestecului; - rezistenţa la compresiune; - timp optim de punere în operă;
Cu ocazia acestor verificări se va stabili şi durata minimă de malaxare care să asigure o bună omogenitate a amestecului preparat. 11.2 Probele pentru verificări se vor recolta din amestecul preparat în timpul
testării, în vederea verificării obţinerii caracteristicilor cerute, arătate la art. 9.
Art. 12 - Prepararea proriu-zis ă a amestecului
12.1 Este interzisă prepararea amestecului în instalaţii care nu asigură încadrarea în abaterile prevăzute la art. 10.4 sau la care dispozitivele de dozare, cu care sunt echipate sunt defecte.
Antreprenorul răspunde permanent de buna funcţionare a dispozitivelor de dozare, verificându-se ori de câte ori este necesar, dar cel puţin o dată pe săptămână. 12.2 Dozarea apei se va face astfel încât la punerea în operă să fie asigurată
umiditatea optimă de compactare stabilită în laborator, ţinând seama şi de
pierderile de apă în timpul transportului de la staţia de preparare la locul de punere în operă.
12.3 Cantitatea de ciment ce se introduce în amestec este cea prevăzută în reţeta
stabilită pentru tipul de ciment aprovizionat. 12.4 Amestecarea materialelor componente se va face în malaxorul instalaţiei de
preparare până la omogenizarea amestecului. 12.5 Amestecul de agregate naturale, ciment şi apă se introduce în buncărul de
stocare a materialului, din care se descarcă în autobasculantă, astfel încât să se evite segregarea.
Art. 13 - Controlul calit ăţii amestecului preparat 13.1 Laboratorul Concesionarului va ţine următoarele evidenţe privind calitatea
amestecului:
- compoziţia amestecului preparat;
- caracteristicile de compactare - Proctor modificat
- caracteristici ale amestecului preparat:
• umidităţi - la staţia de preparare; - la locul de punere în operă;
• densitatea stratului compactat
- confecţionarea epruvetelor de amestec şi determinarea caracterisiticilor fizico-mecanice (rezistenţe la compresiune şi densitate) care vor fi înscrise în evidenţe.
13.2 Controlul calităţii amestecului preparat precum şi confecţionarea epruvetelor
pentru determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale amestecului (grad de
compactare şi rezistenţa la compresiune) se vor face în conformitate cu tabelul următor:
Frecvenţa minimă Acţiunea, procedeul de verificare sau caracteristici ce se verifică
La staţia de betoane
La locul de punere în lucru
Metoda de determinare conform
Examinarea documentului de transport
- La fiecare transport
Încercarea Proctor modificată
pentru fiecare reţetă
- STAS 1913/13
Temperatura (la tempera-turi ale aerului în intervalul 0°C -5°C şi > 30°C
la fiecare 2 ore pentru fiecare instalaţie
la fiecare 2 ore -
Compoziţia granulometrică a amestecului
1 determinare pe schimb, dar cel puţin 1 determi-nare la 500 m3
- STAS 4606
Umiditatea amestecului în vederea stabilirii cantităţii de apă necesară asigurării umidităţii optime de compactare - Umiditatea amestecului
cel puţin o dată pe schimb şi la schimbări meteo care pot modifica umiditatea
- STAS 1913/1
Verificarea caracterisiticilor de compactare: a. umiditate de compactare b. densitatea stratului, gradul de compactare c. Q/S
două probe la 1500 m2 două probe la 1500 m2 zilnic
STAS 1913/1 STAS
1913/15
Confecţionarea de epruvete pentru determinarea densităţii şi a rezistenţelor la compresiune la 7 zile la 28 zile
2 serii a 3 epru-vete cilindrice la 1500 m2
STAS 10473/2
PUNEREA ÎN OPERĂ A AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT
Art. 14 - Transportul amestecului 14.1 Amestecul din agregate naturale, ciment şi apă se transportă la locul de
punere în operă cu autobasculante (cu basculare pe spate) care circulă pe fundaţia din balast.
Pe timp de arşiţă şi ploaie, amestecul trebuie protejat prin acoperire cu prelate pentru a se evita modificarea umidităţii acestuia. 14.2 Durata de transport nu va depăşi 45 minute. 14.3 Capacitatea de transport trebuie să fie corespunzătoare pentru a asigura
funcţionarea continuă a instalaţiei de malaxare şi a atelierului de punere în operă.
Art. 15 - Lucr ări preg ătitoare Înainte de începerea execuţiei stratului de agregate naturale stabilizate cu ciment se va verifica şi recepţiona stratul suport conform caietului de sarcini respectiv. De asemenea, înainte de aşternere se va proceda la umezirea stratului suport. Art. 16 - Experimentarea punerii în oper ă a amestecului 16.1. Înaintea de începerea lucrărilor, Concesionarul este obligat să execute un
tronson experimental. Lungimea tronsonului de probă va fi de cel puţin 30 ml şi pe întreaga lăţime proiectată a străzii.
Experimentarea are drept scop de a verifica pe şantier, în condiţii de execuţie curentă, realizarea caracteristicilor calitative ale amestecului pus în operă în conformitate cu prezentul caiet de sarcini, reglarea utilajelor şi dispozitivelor de pus în operă, stabilirea parametrilor compactării (grosimea de aşternere a amestecului, condiţiile de compactare şi intensitatea de compactare necesară). Toate datele vor fi supuse aprobării beneficiarului 16.2. Partea din tronsonul executat, considerat ca fiind cea mai bine realizată, va
servi ca sector de referinţă pentru execuţia lucrărilor pe întregul drum. Art. 17 - Punerea în oper ă a amestecului Art. 17.1 - A şternere şi nivelare 17.1.1 Aşternerea şi nivelarea amestecului trebuie să fie executate astfel încât să se
realizeze următoarele obiective: - respectarea toleranţelor de nivelment admise, la fiecare strat în parte; - asigurarea grosimii prevăzută în proiect pentru fiecare strat, în oricare
punct al acestuia; - obţinerea unei suprafaţări corespunzătoare.
17.1.2 Aşternerea şi nivelarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment se face cu autogrederul sau cu repartizatoare mecanice cu vibrare. Amestecul se descarcă pe drum în cordoane şi apoi, cu ajutorul autogrederului sau a repartizoarelor mecanice, se repartizează pe jumătate sau pe întreaga cale a lăţimii prevăzută în proiect, în funcţie de tehnologia de execuţie adoptată.
17.1.3 Aşternerea se face de regulă într-un singur strat. Grosimea maximă de aşternere se stabileşte de către Concesionar, pe sectorul experimental, în cadrul testelor de compactare.
17.1.4 O atenţie deosebită trebuie acordată la rosturile longitudinale de lucru. Aşternerea celor două straturi adiacente care se execută în aceeaşi zi trebuie executate în decurs de două ore, pentru a asigura continuitatea structurii stratului de fundaţie.
Marginea stratului aşternut anterior trebuie să fie verticală. Tăierea şi îndepărtarea marginilor interioare (către axul drumului) trebuie făcute astfel încât să se asigure o compactare omogenă pe toată lăţimea părţii carosabile a drumului. Rosturile longitudinale rezultate trebuie protejate cu folii de polietilenă sau cu un alt material similar pentru evitarea pătrunderii corpurilor străine în rost. 17.1.5 La execuţia rosturilor transversale de lucru, pentru a obţine o margine
verticală a stratului, materialul excedentar trebuie tăiat şi îndepărtat. 17.1.6 Aşternerea şi nivelarea se vor face cu respectarea cotelor de nivelement din
proiect, în care scop se va realiza un reperaj în afara suprafeţei de lucru, în cazul nivelării cu autogrederul sau se vor pune la cotă longrinele şi ghidajele pentru finisoarele cu palpatori electronici.
Art. 17.2 - Compactarea 17.2.1 Compactarea de probă pe tronsonul experimental se va face în prezenţa Inginerului, efectuând controlul compactării prin încercări de laborator stabilite de comun acord şi efectuate de un laborator de specialitate autorizat.
- Echipamentul de compactare stabilit în cadrul testelor de probă efectuate, trebuie aprobat de Inginer, înainte de compactare;
- Cilindrul recomandat pentru compactarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment, trebuie să aibă următoarele caracteristici:
• Cilindru Tandem cu roţi tamburi metalice, lisi vibratori cu o greutate proprie minimă de 10 t pe fiecare tambur.
• Cilindru cu pneuri cu o greutate proprie minimă de 18 t şi cu o presiune minimă în pneu de 5 bari.
• Atelierele combinate (tambur metalic în faţă şi pneuri la spate) pot fi folosite numai cu aprobarea Inginerului.
- Atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, va fi prevăzut în procedura de execuţie aprobată de Inginer şi aceasta va fi respectată pe toată durata execuţia lucrărilor.
17.2.2 În cazul execuţiei straturilor stabilizate cu ciment în locuri inaccesibile compactoarelor (în special în jurul gurilor de scurgere sau ale căminelor de vizitare, lărgiri de drumuri, etc.) compactarea se va efectua cu plăci vibratoare. 17.2.3. Calitatea compactării este apreciată prin gradele de compactare minime realizate, care trebuie să corespundă valorilor de mai jos:
• min. 100 % în cel puţin 95 % din numărul punctelor de măsurare şi min. 98 % în cel mult 5 % din punctele măsurate.
• caracteristicile de compactare (densitate în stare uscată, maximă şi umiditatea optimă de compactare) ale straturilor se determină prin
încercarea Proctor modificată conform STAS 1913/13 şi sunt corespunzătoare domeniului umed al curbei Proctor.
17.2.4 În cazurile în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obţinut, Concesionarul va trebui să realizeze o nouă încercare după modificarea utilajului de compactare folosit. Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării, şi anume:
- grosimea de aşternere înainte de compactare astfel ca după compactare să se realizeze grosimea stratului şi gradul de compactare cerut la Art. 17.2.3;
- condiţiile de compactare (verificarea eficacităţii utilajului propus şi a intensităţii de compactare).
17.2.5 Obţinerea unei densităţi ridicate, impune ca, înainte de a începe priza, compactarea să fie terminată. Această condiţie poate să conducă la necesitatea încorporării în amestec a unui întârzietor de priză, în special pe timp călduros. Folosirea unui întârzietor de priză este recomandat pentru a permite execuţia corectă a rosturilor longitudinale.
17.2.6 Marginile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment trebuie să fie bine compactate, odată cu întregul strat din agregate naturale stabilizate.
Art. 17.3. M ăsuri pentru condi ţii meteorologice nefavorabile 17.3.1 Straturile din agregate naturale stabilizate cu ciment se vor executa, în mod
excepţional, la temperaturi sub +5°C, dar numai peste 0°C şi cu exercitarea unui control permanent şi deosebit de exigent din partea Antreprenorului şi a Inginerului.
17.3.2 Este interzisă utilizarea agregatelor naturale îngheţate. 17.3.3 Este interzisă aşternerea amestecului de agregate pe un strat suport acoperit
cu zăpadă sau cu pojghiţă de gheaţă. 17.3.4 Transportul amestecului de agregate se face cu mijloace rapide, izolate
contra frigului. 17.3.5 După execuţia stratului din agregate naturale stabilizate, suprafaţa acestuia
se protejează imediat, prin acoperire cu prelată sau cu rogojini, astfel încât să se asigure deasupra stratului turnat un strat de aer staţionar, neventilat, de 3 ... 6 cm grosime, cu o temperatură la suprafaţă, de minim +5°C, timp de 7 zile.
17.3.6 La temperaturi mai mari de 35°C, suprafa ţa stratului din agregate naturale stabilizate cu ciment va fi protejată cu emulsie bituminoasă aplicată în două straturi succesive.
Art. 18 - Protejarea straturilor rutiere din agrega te naturale stabilizate cu ciment 18.1. Pentru evitarea evaporării apei, suprafaţa stratului din agregate naturale
stabilizate cu ciment, va fi protejată cel puţin şapte zile (timp în care nu se
circulă pe acest strat) cu nisip, cca. 1,5 ... 3 cm grosime menţinut în stare umedă, sau cu o peliculă de protecţie, care poate fi realizată cu:
- Fluid de protecţie P45, STAS 12013; - Polisol, conform reglementărilor tehnice specifice în vigoare; - Emulsie bituminoasă cationică STAS 8877.
Pelicula de protecţie se va realiza imediat după terminarea compactării, pe stratul proaspăt şi umed. 18.2. Dacă stratul de bază al structurii rutiere urmează să se execute mai târziu,
după protejarea stratului de fundaţie realizat din agregate naturale stabilizate, conform prevederilor Art. 18.1, pentru a asigura o legătură bună cu viitorul strat de bază, se va aşterne o cantitate de 7 - 8 Kg/m2 criblură sortul 16 - 25, urmată de o compactare uşoară cu compactor cu pneuri (care asigură o încastrare a criblurii în stratul de fundaţie), operaţiune care trebuie făcută înainte de începerea prizei.
18.3. Când stratul de fundaţie trebuie să suporte un trafic de şantier important,
tratamentul de protecţie cu emulsie bituminoasă nu este suficient şi va trebui să se aplice un tratament superficial simplu.
18.4. Execuţia stratului rutier superior poate fi începută numai după o perioadă de
protecţie de minim şapte zile de la execuţia stratului stabilizat cu ciment, perioadă în care este interzis traficul pe acest strat.
18.5. Stratul din balast stabilizat nu se va lăsa neprotejat pe timp de iarnă. Peste
stratul de balast stabilizat se va aşterne cel puţin primul strat al îmbrăcăminţii structurii rutiere proiectate.
Art. 19 - Controlul calităţii amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment puse în operă, se va face în conformitate cu prevederile tabelului următor.
Nr. crt
Determinarea, metoda de control şi/sau caracteris-
ticile ce se verifică
Frecvenţa minimă Metoda de determinare
conform
1.
Determinarea rezistenţei la compresiune pe probe cilindrice la 7 zile la 28 zile
3 probe cilindrice la 1.500 mp 3 probe cilindrice la 1.500 mp
STAS 10473/2
2.
Prelevare de carote pentru determinarea rezistenţei la compresiune
1 carotă la 2.500 mp de strat (la cererea comisiei de recepţie sau a Beneficiarului)
Normativ C 54
3.
Determinarea grosimii stratului
- la fiecare 200 ml, în timpul execuţiei - pe carote extrase
-
4.
Densitatea stratului rutier, pentru calculul gradului de compactare
minim două puncte la 1.500 mp
STAS 0473/2
CONDIŢII TEHNICE, REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE Art. 20 - Elemente geometrice 20.1 Grosimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele
prevăzute în proiect. Abaterile limită la grosime sunt: -10 mm; + 20 mm. Verificarea grosimii stratului de fundaţie se efectuează prin măsurători directe, la marginea benzilor executate la fiecare 200 m.
Grosimea stratului este media măsurătorilor obţinute pe fiecare sector prezentat recepţiei. 20.2 Lăţimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele
prevăzute în proiect. Abaterile limită la lăţime pot fi: ± 2 cm. Verificarea lăţimii de execuţie se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului. 20.3 Panta transversală a stratului din material stabilizat este cea a îmbrăcămintei
prevăzută în proiect. Abaterile limită la pantă pot să difere cu ± 0,4 % faţă de valoarea pantei indicate în proiect şi se măsoară la intervale de 25 m distanţă. 20.4 Declivităţile în profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limită faţă
de cotele din proiect pot fi de ± 10 mm. Art. 21 - Condi ţii de compactare 21.1. Gradul de compactare al stratului de fundaţie şi caracteristicile lui de
compactare trebuie să se înscrie în condiţiile prevăzute la art. 17.2.3. Art. 22 - Caracteristicile suprafe ţei stratului din agregate naturale stabilizate cu ciment Verificarea denivelărilor suprafeţei se efectuează cu ajutorul latei de 3,00 m lungime, astfel:
a) În profilul longitudinal, măsurătorile se efectuează în axul fiecărei benzi de circulaţie, toleranţa admisă la denivelări fiind de ± 10 mm.
b) În profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor prezentate în proiect toleranţa admisă la denivelări fiind de ± 9 mm.
RECEPŢIA LUCRĂRILOR
Art. 23 - Recep ţia pe faza determinant ă Recepţia pe faza determinantă stabilită în proiect se efectuează conform Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii aprobat cu HG 272/94 şi conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuţie determinante elaborată de MLPAT şi publicată în Buletinul construcţiilor volum 4/1996, atunci când toate lucrările prevăzute în documentaţie sunt complet terminate şi toate verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile Art. 7, Art. 13, Art. 19, Art. 20, Art. 21, Art. 22. Comisia de recepţie examinează lucrările şi verifică îndeplinirea condiţiilor de execuţie şi calităţile impuse de proiect şi de caietul de sarcini, precum şi constatările consemnate pe parcursul execuţiei de către organele de control. În urma acestei recepţii se încheie “Proces verbal de recepţie pe fază” în registrul de lucrări ascunse, în care sunt specificate eventualele remedieri necesare, termenul de execuţie a acestora şi recomandări cu privire la modul de ţinere sub observaţie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini. Art. 24 - Recep ţia preliminar ă, la terminarea lucr ărilor Recepţia preliminară a straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se face odată cu recepţia preliminară a întregii lucrări de drum, conform Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. Comisia de recepţie va examina lucrările faţă de prevederile documentaţiei tehnice aprobate, faţă de documentaţia de control şi procesele verbale de recepţie pe faze, întocmit în timpul execuţiei lucrărilor. Art. 25 - Recep ţia final ă Recepţia finală a stratului de fundaţie din agregate naturale stabilizate cu ciment se face odată cu recepţia finală a întregii lucrări de drum, după expirarea perioadei de verificare a comportării acesteia. Recepţia finală se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94. B.3. FUNDAŢIE DIN BETON C 12/15 (B 200) Art. 1 - Prevederi generale 1.1. Fundaţia din beton de ciment se va realiza în conformitate cu prevederile normativului C 22-92 „Betoane rutiere” publicat în Buletinul Constr. 5/1994 şi STAS 183 - 92. 1.2. Compoziţia betonului rutier se realizează cu agregate prelucrate, apă, ciment şi aditivi. 1.3. Fundaţia ce se execută într-un singur strat se realizează cu agregate concasate 0 .... 25 mm sau 0 .... 40 mm conform limitelor de granulozitate, sorturile agregatelor sunt specificate în tabelul 4 din normativ.
1.4. Dozajele de ciment, raportul A/C şi aditiv DISAN A, vor respecta limitele din tabel 3 din normativ (pag. 21 B,C 4 - 6/1994). 1.5. Caracteristicile betonului proaspăt va fi în conformitate cu STAS 1759 - 88 şi 5479 - 88. 1.6. Caracteristicile betonului întărit trebuie să fie în conformitate cu tabelul 6 din normativ (pag. 23). Art. 2 - Executarea îmbr ăcămin ţilor (funda ţiilor) dintr-un singur strat 2.1. Betonul adus la punctul de lucru se va descărca în 2 - 3 locuri sau din mers, pentru a menţine omogenitatea uniformă pe toată suprafaţa de descărcare. 2.2. Betonul aşternut la cotă şi recompactat se va verifica cu dreptarul şi se vor efectua corectările necesare înainte de vibrare. Lângă longrine betonul se va îndesa cu maiul metalic. 2.3. După aşternerea stratului de beton pe o porţiune de 5 - 6 m, după verificarea grosimii betonului cu şablonul, se va proceda la vibrarea betonului cu ajutorul vibrofinisorului. În faţa grinzii vibratoare să existe permanent un val uniform de beton de max. 5 cm înălţime. 2.4. După verificarea şi corectarea denivelărilor suprafeţei vibrate, betonul de lângă longrine se va compacta cu maiul sau plăci vibrante. 2.5. Se trece a două oară cu vibrofinisorul astfel ca suprafaţa obţinută să fie netedă şi uniformă. 2.6. Timpul de la prepararea betonului şi terminarea finisării din aceeaşi dală nu va depăşi cu mai mult de o oră începutul prizei cimentului. 2.7. Suprafaţa finisată a betonului se va stria fie mecanic fie manual perpendicular pe axa drumului. 2.8. Demontarea longrinelor se va face după cel puţin 24 ore de la turnarea betonului după ce feţele laterale ale dalelor se vor acoperi cu un strat de bitum tăiat sau emulsie bituminoasă cationică. 2.9. Suprafaţa betonului proaspăt se va proteja în scopul asigurării de condiţii favorabile de întărire şi evitării fisurării dalelor. 2.10. Rosturile se vor amenaja în conformitate cu prescripţiile din normativul C 22-92. 2.11. Betonul rutier BcR se va turna într-un singur strat cu material component criblură dublu concasată, în conformitate cu articolul DC 03 x B 0,314 to/mp îmbrăcăminte. B.4. FUNDAŢIA DIN PIATRĂ SPARTĂ
Art. 1 - Generalit ăţi 1.1. Pentru executarea fundaţiei din piatră spartă se utilizează următoarele agregate: - piatră spartă 40-63; 63-90 mm - piatră spartă (şplit) 15-25 mm pentru împănare - nisip 0 - 7 mm 1.2. Agregatele trebuie să provină din roci stabile, adică nealterabile, la aer, apă sau îngheţ. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau şistoase 1.3. Agregatele folosite în realizarea stratului de fundaţie nu trebuie să conţină corpuri străine şi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de admisibilitate : Denumirea curentă Cantitatea de granule ce trec prin
ciurul superior inferior
Piatra necorepunz. dimensiunilor % max.
Savură 0-8 mm 95.....100 - -
Piatră spartă 15-25 mm 95.....100 0-10 15
Piatră spartă 40-63;
63-90 mm
90.....100 0-10 15
Corpuri străine admise max. 1%
Art. 2. Funda ţie din piatr ă spart ă fără împănare şi fără înnoroire 2.1. Se aşterne piatra spartă numai după recepţia stratului inferior de balast care în prealabil va fi umezit. 2.2. Piatra spartă mare 63 - 90 mm se aşterne şi se cilindrează la uscat în reprize. Cilindrarea se face după o prealabilă netezire cu autogrederul şi grebla, fără nici un adaos de alt material, până ce pietrele s-au încleştat şi nu mai joacă sub talpă în timpul mersului.
2.3. Se aşterne stratul de piatră de granulaţie 40 - 63 mm, se cilindrează în
uscat cu cilindri uşori 6 - 10 tf având grijă ca piatră să mi se sfărâme. Se continuă apoi cilindrarea cu cilindri de max. 12 tf. În timpul acestei
cilindrări se execută o uşoară stropire cu apă. 2.4. Controlul calităţii lucrărilor: - calitatea materialelor puse în operă - verificarea elementelor geometrice, lăţimi, grosimi, pante.
Art. 3. Funda ţie din piatr ă spart ă cu împ ănare şi cu înnoroire 3.1. Pentru execuţie se utilizează :
- piatră spartă sort 40-60 mm - piatră spartă (split) 15-25 mm - nisip 0 - 7 mm 3.2. Piatra spartă se aşterne într-un strat uniform şi se cilindrează la uscat până la fixare, apoi se aşterne şplitul de împănare, în două reprize, se stropeşte cu apă şi se continuă cilindrarea până la încleştare. 3.3. Cilindrarea se face la început cu rulouri compresoare uşoare şi apoi cu rulouri compresoare mijlocii. Suprafaţa trebuie să prezinte la fiecare repriză un aspect de mozaic cu pietre răspândite cât mai uniform.
3.4. După ce operaţia de împănare s-a terminat se execută operaţia de înnoroire. Înnoroirea se realizează prin aşternerea unui strat de material de agregaţie de dimensiunea 0 – 7 mm.
Primul strat de material de agregaţie va fi de 1 cm grosime. După o stropire abundentă cu apă, cu ajutorul periilor piasava, prin periere energică, acest prin strat este introdus în rosturile dintre pietrele stratului alcătuit din sortul 40 – 63 mm. În acest timp se continuă cilindrarea cu cilindrii grei. Se repetă apoi de încă două ori operaţia de înnoroire. 3.5. Controlul calităţii lucrărilor
- Calitatea materialelor puse în operă - Verificarea elementelor geometrice: lăţimi, grosimi, pante - Verificarea compactării.
Art. 4. Macadam ordinar 4.1. Pentru execuţie de utilizează: - piatră spartă sort 40-60 mm - piatră spartă ptr. împănare 15-25 mm
- nisip 0 - 7 mm 4.2. Piatra spartă se aşterne într-un strat uniform.
4.3. Cilindrarea la uscat cu rulou compresor de 8 - 14 to, rectificarea suprafeţelor şi împănare.
4.4. Aşternerea materialului de colmatare, stropirea şi compactarea în timpul colmatării.
4.5. Aşternerea materialului de protecţie.
4.6. Controlul calităţii lucrărilor:
- calitatea materialelor puse în operă - verificarea elementelor geometrice: lăţimi, grosimi - verificarea compactării. B.5. PAVAJ DIN PAVELE AUTOBLOCANTE PE FUNDA ŢIE DIN BETON Art. 1 - Prevederi generale
1.1. Îmbrăcămintea din pavaj de pavele autoblocante se va realiza în
conformitate cu prevederile STAS 6978 - 1995. 1.2. Calitatea pavelelor autoblocante să fie confirmate de către firma
producătoare, rezistenţa pentru circulaţia cu autotrenuri, durata de serviciu garantată.
1.3. Pavajul se execută pe un substrat din nisip de concasaj de 3 cm grosime.
Art. 2 - Executarea îmbr ăcămin ţii
2.1. Verificarea pantelor proiectate la fundaţia din beton înainte de aşternerea substratului din nisip.
2.2. Aşternerea şi nivelarea la şablon a stratului de nisip de concasaj de 3 cm grosime după pilonare, inclusiv stropirea cu apă.
2.3. Sortarea pavelelor după culori dacă este cazul, verificarea dacă nu
sunt deformate sau ciobite aşezarea lor pe nisip, unul lângă altul, fixându-se prin batere cu ciocanul din cauciuc.
2.4. Baterea la uscat cu maiul şi corectarea eventualelor denivelări, verificându-se suprafaţa cu dreptarul şi şablonul.
2.5. Rectificarea denivelărilor prin refacerea porţiunilor denivelate. B.6. ÎMBRĂCĂMINŢI BITUMINOASE CILINDRATE EXECUTATE LA CALD Art. 1. – Prevederi generale 1.1. Tipurile de mixtură asfaltice
BA 8 - Beton asfaltic bogat în criblură în strat de uzură BAD 25 - Beton asfaltic deschis cu criblură în strat de legătură
1.2. Elemente geometrice Grosimea îmbrăcăminţii BA 8 = 4 cm; BAD 25 = 4 cm. Pantele în profil transversal sunt cele din proiectul tehnic. 1.3. Abateri limită la elemente geometrice Abaterile limită locale admise în minus faţă de grosimea prevăzută în proiect pot fi de 10 %, adică 4 mm. Abaterile în plus la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrării. Abaterile limită locale admise la lăţimea îmbrăcăminţii pot fi cuprinse în intervalul ± 50 mm. Abaterile limită admise la panta profilului transversal pot fi cuprinse în intervalul ± 5 mm/m. La cotele profilului longitudinal se admite o abtere limită locală de ± 20 mm. Art. 2. – Materialele utilizate 2.1. Agregate naturale BA 8 BAD 25 - criblură sort. 3 – 8, 8 – 16 3 – 8; 8 – 16; 16 – 25 - nisip de concasaj 0 – 3 0 – 3 - nisip natural 0 – 3 sau 0 – 7 0 – 3 sau 0 – 7 2.2. Filer
- Trebuie să corespundă prevederilor STAS 539. - Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
2.3. Liant Bitum tip D 60/80. În cazul în care adezivitatea bitumului faţă de agregatele naturale este mai mică de 15 % se foloseşte numai bitum aditivat. Pentru amordări şi badijonări se foloseşte emulsie bituminoasă cu rupere rapidă sau bitum tăiat. 2.4. Compozi ţia şi caracteristicile fizico- mecanice ale mixturii as faltice - Limitele procentelor de agregate naturale şi filer din cantitatea totală de agregate: BA 8 BAD 25 - Filer şi fracţiuni din nisipuri sub 0,9 mm 8 … 12 % 1 … 6 %
- Filer şi nisip (0,09 … 3,15) mm rest până la 100 %
- Cribluri peste 3,15 mm 45 … 70 % 65 … 80
2.5. Granulozitatea amestecului de agregate natural e
Treceri prin ciur sau sită În %
Mărimea ochiului sau sitei în mm
Ba 8 BAD 25 25 - 90 …. 100 16 - 60 … 80 8 90 … 100 35 … 55
3,15 30… 55 20 … 35 0,63 18 … 35 10 … 30 0,2 11 … 25 5 … 20
0,09 8 … 12 1 … 6 Zona de granulozitate a amestecului de agregate nat urale pentru BA 8 Site cu ochiuri pătrate în mm Ciururi cu ochiuri rotunde, în mm Zona de granulozitate a amestecului de agregate nat urale pentru BAD 25
Site cu ochiuri pătrate în mm Ciururi cu ochiuri rotunde, în mm La betoane asfaltice BA 8 şi BAD 25 se foloseşte nisip de concasaj sau amestec de nisip de concasaj cu nisip natural din care nisipul natural este în proporţie de max. 25 % iar pentru BAD 25 în proporţie de 50 %. Conţinutul optim de liant se stabileşte prin studii preliminare de laborator. În continuare, se dau orientativ, limitele conţinului de bitum: BA 8 BAD 25 Conţinutul de liant din masa mixturii asfaltice % 6,5 … 7,5 4,0 … 5,0 Raportul filer – bitum se va încrie între limitele 1,1 … 1,5 0,2 … 1,0 Prin filer se înţelege fracţiunea fină sub 0,09 mm din amestecul total de agregate şi filer. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii asfaltice se determină pe probă tip Marshall şi pe cuburi confecţionate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea compoziţiilor, din probe prelevate de la malaxor sau de la aşterne pe parcursul execuţiei, precum şi din straturile îmbrăcăminţii gata executate. Caracteristici pe cilindrii Marshall BA 8 BAD 25 Stabilitate (S) la 60°C min. KN 6,00 - Indice de curgere (1) mm 1,5 – 4,5 - Raport S(1, KN/mm 1,5 – 4,0 - Densitate aparentă, min. kg/m3 2300 2250 Absorbţie de apă % vol. 2 … 5 3 … 6 Caracteristici pe cuburi BA 8 BAD 25 - Rezistenţă la compresiune la 22°C, min. N/mm 2 3,5 - - Rezistenţă la compresiune la 50°C, min. N/mm 2 0,7 - - Reducerea rezistenţei la compresiune la 22 ° la 28 zile de păstrare în apă, max. % 30 - - Densitate aparentă min. kg/m3 2250 2200 - Absorbţie de apă % vol. 2 … 6 3 … 8
2.6. Controlul calit ăţii compact ării stratului de îmbr ăcăminte bituminoas ă Compactarea stratului de îmbrăcăminte bituminoasă se determină prin analize de laborator pe carote sau prin măsurători în situ.
Condiţiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt următoarele : BA 8 BAD 25 - Densitate aparentă, min. kg/m3 2250 2200 - Absorbţie de apă % 2 … 6 3 … 8 - Gradul de compactare, min. % 96 96 2.7. Suprafa ţa îmbr ăcămin ţii bituminoase Uniformitatea suprafe ţei Uniformitatea suprafeţei de rulare în profil longitudinal se verifică cu dreptarul şi pana. Denivelările maxime admisibile în profil longitudinal măsurate sub dreptatul de 3 m sunt de 7 mm. Art. 3. – Recep ţia lucr ărilor 3.1. Recepţia preliminară a lucrărilor de către concedent se va face la cel puţin 15 zile de la darea în circulaţie, pe sectoare complet executate. 3.2. Comisia de recepţie va examina: lucrările executate faţă de prevederile proiectului, documentaţia de control întocmită în timpul execuţiei, verificând totodată prin măsurători pe teren:
- uniformitatea suprafeţei - respectarea pantei în profil transversal - respectarea grosimii prevăzută în proiect.
Evidenţa tuturor verificărilor face parte din documentaţia de control a recepţiei preliminare. C. TROTUARE, BORDURI, RIGOLE BETONATE, PODE ŢE Art. 1 - Obiect şi domeniu de aplicare Prezentul caiet de sarcini se aplică la realizarea trotuarelor, bordurilor pentru încadrarea părţii carosabile şi trotuarelor, a rigolelor şi a podeţelor.
Art. 2 - Prevederi generale 2.1. Concesionarul este obligat să asigure măsurile organizatorice şi tehnologice
corespunzătoare pentru respectarea prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.2. Concesionarul va asigura prin laboratorul său efectuarea tuturor încercărilor
şi determinărilor din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
MATERIALE PENTRU MORTARE ŞI BETOANE Art. 3 - Cimenturi 3.1. Cimenturile pentru montare şi betoane vor fi conform prescripţiilor
standardelor în vigoare în România. 3.2. La prepararea betoanelor şi mortarelor se va utiliza unul din următoarele
tipuri de ciment care trebuie să corespundă condiţiilor tehnice de calitate. - ciment II/A - S32,5R - (Pa 35) - conf. SREN 197-1 - ciment I42,5 - (P40) - conf. SREN 197-1 - ciment HII/A - S32,5 - Hz35 - conf. SR 3011 - ciment CD 40 - conf. STAS 10092 - ciment M 30 - conf. SREN 197 - 1
3.3. Domeniile de aplicare a acestor tipuri de ciment pentru betoane şi mortare:
• pentru betoane tipuri de ciment - clasa de beton - C6/7,5 (B 100) Pa 35; Hz35 - clasa de beton - C8/10 (B150) Pa 35; Hz35; P40; CD40 - clasa de beton - C18/22,5 (BcR3,5; B300) Pa35; P40; CD40 - clasa de beton - C12/15 (B200) Pa 35; Hz35; P40; CD40 • pentru mortare - Mortare de completare a rosturilor dintre elemente prefabricate Pa35 / M30 - Mortar de zidărie de marca 100 M30 / Pa 35 3.4. Condiţiile tehnice de recepţie, livrare şi control ale cimentului trebuie să
corespundă prevederilor standardelor respective. 3.5. Durata de depozitare a cimentului nu va depăşi 45 zile de la data livrării de
către producător. Cimenturile care vor prezenta rezistenţe mecanice inferioare limitelor prescrise mărcii respective, vor fi declasate şi utilizate corespunzător. Cimentul alterat se va evacua, fiind interzis a fi utilizat la prepararea mortarelor sau betoanelor. Art. 4 – Agregate
4.1. Pentru prepararea mortarelor şi a betoanelor de ciment se folosesc: - agregate naturale - nisip natural 0 - 3; 3 - 7 sau 0 - 7 - balast pt. betoane 0 ÷ 31 4.2. Agregatele trebuie să provină din roci stabile nealterabile la aer, apă sau
îngheţ; se interzice folosirea agregatelor provenite din roci alterate. 4.3. Nisipul şi pietrişul utilizat nu va conţine:
- corpuri străine, resturi animale sau vegetale, păcură, uleiuri, cărbune, argilă în bucăţi
- peliculă de argilă sau alt materiale aderent pe granulele agregatelor - sulfaţi sau sulfuri
Părţile levigabile în % max. 2% - nisip 0,5 % - pietriş 4.4. Sorturile de agregate trebuie să fie caracterizate prin granulozitate continuă,
iar conţinutul în granule care trec, respectiv rămân pe sitele sau ciururile ce delimitează sortul nu trebuie să depăşească 10%, dimensiunea maximă a granulelor ce rămân pe ciurul superior nu trebuie să depăşească 1,5 dmax.
4.5. Granulozitatea nisipului este dată în următorul tabel:
Treceri, în % prin sita sau ciurul de: Sortul de nisip
0,2 0,5 1 2 3,15 7,0 0 - 2 min. max.
- -
10 50
45 85
90 100
- -
- -
0 - 3 min. max.
5 30
- -
35 75
- -
90 100
- -
0 - 7 min. max.
2 21
- -
20 70
- -
56 87
100 100
4.6. În cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii: balast 0 - 31 mm treceri în % prin sita sau ciurul de: 3,15 min. 20 max. 50
16 min. 55 max. 85
d.max min. 80 max. 100
4.7. Laboratorul Concesionarului va ţine evidenţa calităţii agregatelor astfel: - într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor - într-un registru rezultatele determinărilor efectuate de laborator
Art. 5 - Ap ă 5.1. Apa utilizată la prepararea betoanelor şi mortarelor poate să provină din
reţeaua publică sau din altă sursă, care îndeplineşte condiţiile tehnice prevăzute în STAS 790.
5.2. În timpul utilizării pe şantier se va evita ca cupa să se polueze cu detergenţi, materii organice, uleiuri vegetale, argile, etc.
Art. 6 – Betoane 6.1. Betoanele vor respecta clasele prevăzute în proiect.
La prepararea betonului se vor respecta prevederile „Codului de practică pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat, indicativ NE 012 – 99.
6.2. Corespondenţa orientativă cu clasele definite în Normativul C 140/86.
B 250 – Bc 20 – C 16/20 B 200 – Bc 15 – C 12/15 B 150 – Bc 10 – C 8/10
B 100 – Bc 7,5 – C 6 / 7,5
6.3. Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor
constituenţilor în malaxorul betonierei. 6.4. Betoanele curente sunt puse în operă prin batere sau vibrare înainte de a
începe priza. 6.5. La turnare se va asigura o temperatură de cel puţin +10 °C timp de 72 ore în
toate punctele betonului. 6.6. După terminarea prizei, suprafeţele de beton se tratează prin stropiri cu
apă. 6.7. Controlul calităţii lucrărilor:
- calitatea materialelor puse în operă - verificarea cotelor de fundare - dimensiunile fundaţiilor şi cofrajelor.
CAIET SARCINI PENTRU LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE POSTEXECUŢIE A TRAMEI STRADALE DIN CARTIERUL
HOREA (MICRO 16) A MUNICIPIULUI SATU MARE
1. S.A.D.P.S.P. Concesionarul este obligat să colaboreze cu S.A.D.P.S.P., dotat cu personal
calificat, care are misiunea de a verifica în permanenţă respectarea de către Concesionar a nivelelor de performanţă cerute. S.A.D.P.S.P. va fi însărcinat cu producerea şi prezentarea informaţiilor necesare şi stabilirea documentaţiei cerute pentru decontul lunar. S.A.D.P.S.P. trebuie să cunoască detaliat şi complet starea tehnică a străzilor sau a secţiunilor de străzi care fac obiectul contractului şi să furnizeze toate informaţiile necesare pentru a permite o gestiune şi o întreţinere eficientă a acestora. S.A.D.P.S.P. are sarcina verificării programate a nivelelor de performanţă, verificări care au loc la intervale stabilite prin contract.
Concluziile corespunzătoare relative la respectarea sau nerespectarea nivelelor de performanţă de către Concesionar vor fi comunicate Şefului de Proiect numit de investitor prin S.A.D.P.S.P. (Dirigintele de Şantier) cu ajutorul fişelor şi tabelelor prezentate în continuare. Aceste fişe şi tabele vor fi integrate în Decontul
lunar al Concesionarului şi vor fi însoţite de comentarii, precum şi alte informaţii pertinente fără format impus.
Ţinând seama de nivelele de performanţă impuse, S.A.D.P.S.P. va efectua determinările necesare pentru:
a. Caracteristicile aparente ale drumului - lunar sau ori de câte ori este solicitată de Concesionar;
b. Planeitatea - la fiecare 4 luni sau ori de câte ori suprafaţa drumului este modificată prin lucrări de reabilitare sau întreţinere;
c. Capacitatea portant ă - bianual, în fiecare primăvară şi toamnă. Concesionarul poate folosi şi alte formate de tabele decât cele recomandate prin prezentul document cu condiţia ca acestea să furnizeze minimum de date menţionate şi să fie aprobate de Concedent.
2. Concesionarul
Concesionarul este obligat ca pe întreaga perioadă de concesiune să asigure despăgubirea persoanelor, fizice sau juridice, care au suferit pagube din cauza neîndeplinirii sarcinilor contractuale ce-i revin concesionarului, conform legilor în vigoare.
MODEL DE RAPORT PRIVIND STADIUL NIVELELOR DE PERFORMANŢĂ
Contract nr. ___________________ Data controlului ______________ Constructor. ___________________ Secţiunea. ___________________ Agenţi prezenţi ______________ CRITERII
SECŢIUNI CARACTERISTICI APARENTE ALE
DRUMULUI
PLANEITATEA DRUMULUI RUGOZITATEA DRUMULUI
CAPACITATEA PORTANTĂ
DE LA PANĂ LA
RESPEC - TAT
NERESPEC - TAT
RESPEC -TAT
NERESPEC -TAT
RESPEC -TAT
NERESPEC -TAT
RESPEC -TAT
NERESPEC -TAT
VERIFICAREA NIVELELOR DE PERFORMANŢĂ
DIN LUNA......................2009
Viteza de circulaţie:................ (respectata sau nerespectată) .......... km/ora (viteza medie măsurată, daca este cunoscută
certificată de concedent sau de unul din agenţii săi ...........................................................(semnătura)
Viabilitatea drumului :..................................(respectată sau nerespectată)
Stabilită de unitatea de control a Concesionarului .....................................................(semnătura)
3. Profilul în lung Încă de la începutul lucrărilor, Concesionarul va efectua o ridicare
topografică a drumului care face obiectul Contractului de Concesiune, ceea ce îi va permite:
• Stabilirea profilului în lung iniţial la începutul lucrărilor; • Determinarea profilului în lung exigibil (dacă se consideră
necesar) pentru asigurarea nu numai a respectării nivelelor de performanţă cerute în Contract, dar şi a durabilităţii drumului şi a scurgerii apelor.
Pentru determinarea acestui profil în lung exigibil Concesionarul este obligat:
a) să ia în considerare eventualele Lucrări iniţiale de aducere la nivel şi/sau de îmbunătăţire în termenii Contractului;
b) să colaboreze în strânsă legătură cu Şeful de Proiect (Dirigintele de Şantier - reprezentantul beneficiarului), furnizându-i acestuia toate informaţiile necesare pentru determinarea profilului în lung exigibil precum şi criteriile aplicate în acest scop.
4. Criterii de calitate pentru nivelele de performa nţă Viitorul contract dintre Concedent şi Concesionar este în primul rând un
contract bazat pe executarea şi evaluarea periodică a nivelelor de performanţă convenite între părţi.
4.1. Cerinţe privind criteriile de calitate şi nivelul serviciilor.
Se vor lua în considerare următoarele criterii principale:
• Caracteristicile aparente ale tramei stradale: starea suprafeţei carosabile, acostamente (unde este cazul), trotuare, sisteme de drenare, (cu excepţia rugozităţii);
• Planeitatea suprafeţei; • Capacitatea portantă.
Caracterisiticile aparente ale drumului A.1. Criteriile de calitate corespunzătoare sunt definite conform tabelului de mai jos:
Elementul Nivelul de performan ţă Modul de m ăsurare
Perioada de timp acordat ă pentru reparare sau
toleran ţa Lăţimea părţii
carosabile Lăţimea prevăzută
în contract Manual, cu ruleta Nici o toleranţă
Starea de curăţenie a suprafeţei
carosabile şi a acostamentelor
Constant curate, fără urme de pământ,
deşeuri sau alte obiecte
Control vizual Pamântul şi materialele diverse
trebuie ridicate: - în 1 oră, dacă
compromite securita - tea drumului;
- în 36 ore, dacă nu compromite secu - ritatea drumului.
Trotuare asfaltate sau pavate
Trebuie să rămână permanent etanşe,
pentru evitarea infiltrării apei.
Să nu prezinte deformaţii sau
eroziuni.
Control vizual Reparaţiile trebuie realizate într-un
interval de maxim 7 zile de la constatare.
Gropi Nu sunt admise Control vizual
Gropile trebuie reparate într-un interval de maxim 3 zile de la
constatare. Reparaţii localizate Reparaţiile trebuie
să fie de formă pătrată sau
rectangulară - să fie obligatoriu
la nivelul suprafeţei
Control vizual pentru determinarea formei şi materialelor utilizate
Utilizarea riglei pentru stabilirea nivelului faţă
de restul drumului.
Reparaţiile ne -conforme trebuie
refăcute într-un interval de maxim 3 zile
de la detectare
restului străzii - să fie realizate cu
materiale similare celor din restul
străzii - să nu
prezinte fisuri mai mari de
3mm
Utilizarea unei mici rigle
transparente pentru detectarea deschiderii
fisurilor.
Fisurarea suprafeţei Nu trebuie să existe fisuri cu
deschiderea mai mare de 3mm. Pentru o
secţiune oarecare de 50 m, zona
fisurată nu poate să reprezinte mai mult de
10% din suprafaţa
Utilizarea unei mici rigle
transparente pentru detectarea deschiderii
fisurilor. Pentru fisurile izolate, "zona
fisurată" include o suprafaţă de 50 cm de o parte şi de alta a fisurii, multiplicată cu lungimea fisurii plus
Fisurile mai mari de 3 mm deschidere trebuie
colmatate într-un interval de maxim 3 zile de la detectare.
drumului 50 cm la fiecare
extremitate. Pentru fisurile multiple şi
cele care se intersectează,
"zona fisurată" este o zona de forma
pătrată cu marginile paralele cu axa de
circulaţie şi care înglobează în totalitate
fisurile, astfel încât acestea să nu fie la mai puţin de 25
cm de margine. Ornieraj (făgaşe) Nu trebuie
să existe făgaşe mai
mari de 15 mm adâncime.
Nici o secţiune de stradă nu trebuie să
prezinte făgaşe peste 10 mm
pe mai mult de 5% din lungimea
sa.
Transversoprofilograf rutier
Un ornieraj superior valorii limită trebuie
eliminat într-un interval de maxim 15 zile
Pelade Nu se admit Control vizual
Suprafeţele afectate trebuie reparate într- un interval de maxim
30 de zile de la detectare
Degradări în corpul drumului (ruperi de
îmbrăcăminte)
Nu se admit Suprafeţele afectate trebuie reparate într-un interval de maxim
30 de zile de la detectare
A.2. Sisteme de drenare şi canalizare ape pluviale Concesionarul trebuie să supravegheze ca toate dispozitivele de drenare să fie libere de toate obstrucţiile susceptibile de a reduce secţiunea de curgere normală. Criteriile de calitate coresponzătoare nivelelor de performanţă pentru dispozitivele de drenare sunt indicate în tabelul de mai jos:
Element Nivel de performan ţă
Mod de măsurare
Perioada de timp acodat ă pentru
reparare sau toleran ţa
Guri de scurgere,
Geigere Trebuie să aibă grătar, să fie curate şi
îmbrăcămintea să nu prezinte degradări importante în zonă.
Trebuie să fie libere şi fără obstrucţii
Control vizual Obstrucţiile echivalente la cel puţin 10% din capacitatea dispozitivului.
Colectoarele de apă pluvială
Trebuie să fie curate şi să nu prezinte
degradări importante. Trebuie să fie bine curăţate de pământ şi de alte
materiale,
Obstrucţiile trebuie să fie degajate
într-un interval de maxim 7 zile de la
detectarea lor.
Alte lucrări mici Trebuie să fie curate şi să nu
prezinte degradări importante. Trebuie
să fie bine curaţate de pământ şi
de materialele
înconjurătoare.
Degradările trebuie să fie reparate în
maxim 3 săptămâni de la detectarea lor.
Concesionarul are deasemeni sarcini de a raportata imediat ce va consta lipsa sau deteriorarea capacelor de la căminele de vizitare cu indicarea proprietarului reţelei (Apa - Serv, Distrigaz, Romtelecom, Electrica, etc.). Planeitatea suprafe ţei Se caracterizează prin indicele internaţional IRI (însumarea denivelărilor verticale pe km.), care trebuie să rămână mai mic decât valorile indicate în tabelul de mai jos:
Element Nivel de performan ţă Mod de măsurătoare
Perioada de timp acodată pentru reparare sau
toleranţă IRI mediu măsurat pe ansamblul străzii
Valorile IRI trebuie să fie inferioare valorii de: 4 m/km
Nici o toleranţă
IRI mediu măsurat pe o secţiune oarecare de 1 km
Valorile IRI trebuie sa fie inferioare valorilor de mai jos: 3,5 - 4,4 m/km
Nici o toleranţă
Capacitatea portant ă Se măsoară prin deflexiunea medie a drumului pe o secţiune de 1 km si trebuie sa rămână inferioara valorilor din tabloul de mai jos:
Element Nivel de performanţă Mod de măsurătoare
Perioada de timp acordată pentru reparare sau toleranţa
Deflexiune Valorile trebuie să fie cele indicate mai jos pentru fiecare secţiune: - trafic greu (MZA 3500.. 8000 vehicule fizice): < 50; - Trafic foarte greu (MZA 8000 ... 16000): < 45 - Trafic excepţional (MZA > 16000): < 35
Deflectograf Lacroix
Nu se admit tolerante
4.2. Metodologie şi proceduri de control pentru nivele de performanţă
4.2.1. Metodologie
Metodele utilizate pentru controlul nivelelor de performanţă sunt prezentate mai jos: - caracteristicile aparente ale drumului: a se vedea subcapitolul B; - planeitatea suprafeţei: "Normativ AND 565 - 2000 Instrucţiuni tehnice privind metodologia de determinare a planeităţii drumurilor cu Bump Integratorul; - rugozitatea suprafeţei: STAS 8849 - Rugozitatea suprafeţelor de rulare"; - capacitatea portantă: "Normaţiv CD 31 - 2002 pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a capacităţii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide cu deflectograful Lacroix si deflectometrul cu pârghie tip Benkelman".
4.2.2. Proceduri de control
Controlul nivelelor de performanţă pentru drumuri vor fi efectuate conform procedurilor de mai jos:
1. Caracteristicile aparente ale străzilor:
Caracteristicile aparente ale străzilor sunt acelea care se pretează la o evaluare simplă, exemplu: control vizual sau măsurători simple care nu presupun echipamente sofisticate. Ele se referă la diverse elemente ale străzii: suprafaţa, trotuare, lucrări de artă, sisteme de drenare, dispozitive de semnalizare şi securitate rutieră. Planeitatea, capacitatea portantă a drumului şi rugozitatea nu intra în aceasta categorie.
Inspecţiile lunare care fac obiectul contractului sunt efectuate pe baza unor secţiuni test de1 km fiecare sau lungimea străzii dacă aceasta este sub 1 km.
�
Amplasarea acestor secţiuni este determinată de Şeful de proiect (Dirigintele de Şantier), singura restricţie fiind că ele trebuiesc variate de la o luna la alta în cazul străzilor mai lungi de 1 km.
Fiecare secţiune test de 1 km este divizată de 10 segmente de 100 m fiecare [sau mai puţine segmente a 100 m în cazul străzilor mai scurte de 1 km.). Procesul de inspecţie constă, pentru fiecare segment de 100 m, în determinarea situaţiilor de neconformitate la nivele de servici pentru fiecare din elementele
inspectate.
Factorii de ponderare următori vor fi atribuiţi pentru diferite elemente, conform tabelului de mai jos: Elemente Factori de ponderare (între 1 si 10) Suprafaţa drumului (nu cuprinde planeitatea şi capacitatea portantă)
10
Trotuare (acostamente) 9 Sisteme de drenare 8
EVALUAREA NIVELELOR DE PERFORMANŢĂ PENTRU O SECŢIUNE TEST DE 1 KM
Identificarea sectiunii test: km ..…………. km ………....... Aspect 1 2 3 4 5 6 7 8 9
10 Nr. de
segmente neconforme
Factor de ponderare
Procent de neconfor-mitate
Bifaţi cu x daca segmentul nu este
conform (1) (2) (3)=(1)x (2)
Suprafaţă drumului
10
Trotuare 9 Sisteme de drenare
8
TOTAL
Procentul de neconformitate pentru secţiunea test de 1 km: (pentru o valoare > 100 scrieţi 100)
Total valori de mai sus
Coeficient de conformitate al secţiunii test de 1 km: (<100 procente de neconformitate/100)
Coeficientul global de conformitate pentru o stradă sau secţiune de stradă
dată, în timpul unei luni se determină calculând media simplă sau ponderată a coeficientei de conformitate pentru toate secţiunile test ale lunii în discuţie la nivelul drumului sau secţiunii de drum considerate.
Notă: Dacă strada este mai scurtă de 1 km vor fi evaluate porţiuni de 100 m, recalculându-se ponderea.
2. Planeitatea
La fiecare 4 luni şi ori de câte ori starea suprafeţei se modifică vizibil, planeitatea va fi măsurată de Unitatea specializată de control sub supravegherea Şefului de Proiect (Dirigintele de Şantier).
Dacă măsurătorile arată un IRI superior celui impus, Şeful de Proiect (Dirigintele de Şantier) va impune constructorului un calendar pentru executarea intervenţiilor corective necesare. Se vor stabili penalizări pentru neconformitate la
Nivelele de performanţă aferente planeităţii care sunt fixate la ............……… (se fixează suma pentru o secţiune de 100 m pentru fiecare bandă de circulaţie neconformă). 3. Capacitatea portantă
Acest Nivel de performanţă trebuie să confirme că din punct de vedere structural drumul este în stare bună la finele contractului. Se va stabili o garanţie de buna execuţie.
Capacitatea portantă va fi verificată de S.A.D.P.S.P. de două ori pe an: primăvara şi toamna. Echipamentul folosit pentru determinarea capacităţii portante va fi Deflectograful Lacroix.
Concesionarul va informa Şeful de Proiect (Dirigintele de Şantier) cu cel puţin o săptămână înainte de a efectua măsurătorile, deplasarea echipei S.A.D.P.S.P., astfel încat să i se permită să asiste la determinări şi să verifice rezultatele. Dacă într-una din campaniile de măsurători valorile deflexiunii, respectiv capacitatea portantă nu îndeplineşte valorile, Şeful de Proiect (Dirigintele de Şantier) va impune un calendar Concesionarului astfel ca acesta să întreprindă acţiunile corective necesare înaintea începerii următoarei campanii de măsurători.
Concedentul este abilitat să reţină garanţia de bună execuţie a Concesionarului până când criteriul capacităţii portante (deflexiunea) este respectat. În orice caz, la finele contractului, dac ă criteriul capacit ăţii portante nu este respectat, Concesionarul va pierde dreptul la rambursarea gara nţiei de bun ă execu ţie.
Notă: În cazuri foarte bine fundamentate, de pierdere a capacităţii portante din cauze speciale, testate, dovedite şi controlate de beneficiari, readucerea capacităţii portante la nivelul stabilit, va putea face în mod excepţional obiectul unei compensări financiare a contractului. • PENALITĂŢI PENTRU NERESPECTAREA NIVELELOR DE PERFORMANŢĂ • CRITERII • CONDIŢII DE APLICARE A PENALITĂŢII • BAREMURI PE ZI PENTRU NECONFORMITATE • SPECIFICAŢIA TEHNICĂ • MODALITĂŢI DE CONTROL • Caracteristicile aparente ale drumului
Starea de curăţenie a suprafeţei si
acostamentelor
Întreruperea circulaţiei într-un punct al drumului
0,5% din suma forfetară lunară prevăzută de contract
Gropi Viteza medie de parcurs inferioară vitezei minime fixate
1% din suma forfetară pentru secţiunea de drum prevăzută de contract pentru flecare 5 km/h
sub limită
Reparaţii localizate
neconforme
Viteza medie de parcurs inferioară vitezei minime fixate
Ornieraj Adâncimea medie a făgaşului superioară condiţiei admise pe cel
puţin două secţiuni de 100 m pentru fiecare 1 km drum
10% din suma forfetară lunară pentru 1 km, aplicată la fiecare secţiune de 1 km neconform
Adâncimea maximă a făgaşului superioră condiţiei admise
măsurată într-un punct oarecare al secţiunii de 1 km
50% din suma forfetară lunară pentru 1 km, aplicată la fiecare secţiune de 1 km neconform
Pelade, degradări în
corpul drumului
Suprafaţa individuală a unei pelade sau altei degradări punctuale să fie
superioară 1 mp.
50% din suma forfetară lunară pentru 1 km, aplicată la fiecare secţiune de 1 km neconform
4.3. Alte cerin ţe 4.3.1. Protecţia mediului
Concesionarul se obligă a respecta în totalitate prevederile legislaţiei privind problemele de mediu în toate activităţile contractului. 4.3.2. Terţi
Activitatea Concesionarului se va interfera şi cu alte categorii de infrastructură specifice mediului urban. Asocierea între părţi va fi responsabilă de buna vecinătate cu alte structuri (cablaje, conducte, etc.).
5. IDENTIFICAREA OBIECTIVELOR ŞI A SERVICIILOR PENTRU PROIECT
Concedentul este interesat în încheierea unui contract care să asigure în totalitate reabilitarea şi întreţinerea în condiţii optime de exploatare, aşa cum vor fi ele definite în viitorul contract.
Elementul principal urmărit de către Concedent îl constituie capacitatea Concesionarului de a asigura exploatarea în condiţii de performanţă a bunului public.
Concedentul va urmări implementarea unui pachet specific de norme de calitate, incluzând aspectele referitoare la mediu, sănătate şi siguranţă. Concedentul va urmări respectarea întocmai a acestor norme.
6. ALOCAREA RISCURILOR
Complexitatea Proiectului impune evaluarea cu rigurozitate a evenimentelor care pe parcursul timpului pot influenţa una sau mai multe din fazele acestuia.
Alocarea riscurilor va fi clar definită în contract. Elementele de risc nealocate în mod clar sectorului public în contract vor fi
alocate Contractului.
Apariţia unui eveniment pe durata construcţiei, eveniment care conduce la
imposibilitatea finalizării acesteia în termenul anticipat şi la costul estimat. Concedentul transferă riscul concesionarului care trebuie să aibă resursele şi
capacitatea tehnică de a se încadra în condiţiile de execuţie. Riscul este atât fizic cât şi operaţional şi se referă la întârzierea efectuării
recepţiei investiţiei. Consecinţe pentru ambii parteneri. Pentru Concesionar şi finanţatorii săi -
venituri întârziate şi profituri pierdute. Pentru Concedent - întârzierea începerii furnizării serviciilor cerute.
Concedentul nu va efectua nici un fel de plată până la începerea prestaţiilor solicitate.
Concesionarul nu poate asigura resursele financiare şi de capital atunci când trebuie şi în cuantumuri suficiente.
Lipsa finanţării pentru continuarea sau finalizarea investiţiei. 7. MECANISME DE PLATĂ
Contractul va conţine prevederi detaliate privind plata serviciilor furnizate. Mecanismul de plată se va stabili prin contract. Concedentul urmăreşte crearea unui mecanism de plată pe baza unor criterii
certe predefintite. Plăţile vor acoperi:
- valoarea lucrărilor executate; - cheltuieli de întreţinere şi gestionare.
Plăţile se vor face periodic la sumele şi datele precizate prin contract, în comcordanţă cu graficul de execuţie, penalizate cu sumele rezultate din constatările efectuate în cazul în care nu au fost menţinute nivelele de serviciu convenite.
În cazul în care, din vina sa exclusivă, concesionarul nu reuşeşte să-şi îndeplinească obligaţiile asumate prin contract, atunci concedentul este îndreptăţit de a deduce din preţul contractului, ca penalităţi, o suma echivalentă cu o cotă procentuală din preţul contractului, în cuantum de 1%/ zi, sum ă care nu se va putea recupera.
Concesionarul are obligaţia de a încheia, înainte de începerea lucrărilor, o asigurare ce va cuprinde toate riscurile ce ar putea apare privind lucrările executate, utilajele, instalaţiile de lucru, echipamentele, materialele pe stoc, personalul propriu şi reprezentanţii împuterniciţi să verifice, să testeze sau să recepţioneze lucrările precum şi daunele sau prejudiciile aduse către terţe persoane fizice sau juridice;
Asigurarea se va încheia cu o agenţie de asigurare. Contravaloarea primelor de asigurare va fi suportată de către concesionar din capitolul “Cheltuieli indirecte”;
Concesionarul are obligaţia de a prezenta concedentului, ori de câte ori i se va cere, poliţa sau poliţele de asigurare şi recipisele pentru plata primelor curente (actualizate);
Concesionarul are obligaţia de a se asigura că subantreprenorii au încheiat asigurări pentru toate persoanele angajate de ei. El va solicita subantreprenorilor să prezinte concedentului, la cerere, poliţele de asigurare şi recipisele pentru plata primelor curente (actualizate).
Concedentul nu va fi responsabil pentru nici un fel de daune-interese, compensaţii plătibile prin lege, în privinţa sau ca urmare a unui accident sau prejudiciu adus unui muncitor sau altei persoane angajate de concesionar, cu excepţia unui accident sau prejudiciu rezultând din vina persoanei concedentului, a agenţilor sau a angajaţilor acestora.
8. PERIOADA DE CONTRACT
Perioada stabilită pentru întreţinere va putea fi ulterior modificată în condiţiile care vor fi stabilite prin contract. Perioada de contract va fi de 12 ani (144 luni).
9. PRINCIPII COMERCIALE APLICABILE 9.1. Obligaţiile contractuale
În conformitate cu prevederile contractului, Concesionarul îşi va asuma întreaga responsabilitate pentru gestionarea şi întreţinerea reţelei de străzi, alei, trotuare şi parcări din cartierul HOREA (Micro 16), pe întreaga perioadă de operare şi întreţinere. Acesta va avea o reponsabilitate generală pentru disponibilitatea, confortul şi siguranţa reţelei de străzi, alei, parcări, etc., contractate şi pentru respectarea standardelor estetice şi de mediu. Cerinţele detaliate referitoare la funcţionalitate, performanţe şi standarde de calitate care asigură Concedentul asupra atingerii obiectivelor propuse, vor face obiectul unor anexe la contract.
Contractul va conţine prevederi privind dreptul autorităţii publice de a impune schimbări în cadrul acestuia numai prin Act Adiţional la Contract. 9.2. Regimul juridic al bunului
Reţeaua de str ăzi, alei, trotuare şi parc ări din cartierul HOREA (Micro 16), contractat ă fiind proprietate public ă, Concesionarul va beneficia numai de un drept de administrare a acesteia deoarece bunul public nu poate fi înstr ăinat, ipotecat, gajat sau constituit în garan ţii pentru ter ţi.
La finalizarea contractului partenerul va restitui Concedentului, pe bază de Proces - Verbal, cu titlu gratuit, re ţeaua de str ăzi, alei, trotuare şi parcări din cartierul HOREA (Micro 16), obiect al contr actului, în bun ă stare, exploatabil ă şi liber ă de orice sarcin ă sau obliga ţie ce ar putea fi formulate cu referire la perioada de derulare a contractului. 9.3. Cesionarea drepturilor concesionarului
Concesionarul nu va putea cesiona drepturile şi obligaţiile ce decurg din contractul de proiect şi nici nu va putea garanta executarea altor obligaţii cu drepturile rezultate din acest contract.
Colectiv de coordonare şi supervizare: Munteanu Gheorghe .......................... Bujor Octavian ...........................
Stîncel – Toader Dan ..........................
