Download - CAIET APLICATII 2009-2010
Coeficient aplicat : 12,35 % la coloana a II-a
Student: Buiuc Viorel
Anul III Specializarea CIG – seria a II-a
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
2
CUPRINS PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI ............................. 5 LUCRAREA APLICATIVĂ I ................................................ 11 Analiza activităţii de producţie şi comercializare .................. 11 LUCRAREA APLICATIVĂ II ............................................. 25 Analiza cheltuielilor întreprinderii ......................................... 25 LUCRAREA APLICATIVĂ III ............................................ 34 Analiza rentabilităţii ............................................................... 34 LUCRAREA APLICATIVĂ IV ............................................ 42 Analiza situaţiei financiar- patrimoniale a întreprinderii ........................................................................ 42 LUCRAREA APLICATIVĂ V ............................................. 52 Analiza gestiunii resurselor umane ........................................ 52 ANEXE .................................................................................. 61 Anexa nr.1 - Bilanţ ................................................................. 63 Anexa nr.2 - Contul de profit si pierdere ............................... 68 BIBLIOGRAFIE ..................................................................... 73
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
3
P r e z e n t a r e a g e n e r a lă a f i r m e i
S.C. TRANSCOM S.R.L. este una dintre firmele relativ tinere din domeniul transportului comercial din oraşul Brăila. Ea fost înfiinţată în anul 1994 având sediul în oraşul Brăila, str. Torcători, nr. 2 B, judeţul Brăila şi este înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Brăila, cu numărul de înregistrare J29/2014/03.06.1994, cod unic de înregistrare 1323409. Societatea comercială Transcom este societate cu răspundere limitată (S.R.L.), fiind condusă şi administrată de către asociatul unic – D-l Mihai Ionescu – cu putere deplină asupra întregii activităţi economice, respectiv asupra măsurilor de ordin financiar, administrativ, resurse umane. Investiţia iniţială pentru deschiderea afacerii a fost de 250000 lei noi (în anul 1994), atunci având ca obiect de activitate doar transportul de mărfuri. Pe parcurs (1999-2007) aproximativ întregul profit a fost reinvestit, iar în prezent investiţia se ridică la 3.200.000 lei. Firma şi-a desfăşurat activitatea într-o locaţie închiriată din Bulevardul Galaţi, nr. 62. Întrucât societatea a prosperat continuu şi numărul angajaţilor a crescut, s-a constatat că este necesar mai mult spaţiu pentru un climat organizaţional optim unei activităţi eficiente. Aşadar s-a decis achiziţionarea unui spaţiu şi construirea unei clădiri pe acest teren. În prezent S.C. Transcom S.R.L. îşi desfăşoară activitatea în Brăila într-un sediu nou. În prezent firma are service propriu la parter, unde este şi o sală de protocol, dar nu foarte mare. Construcţia noului sediu a început la sfârşitul anului 2006 şi s-a propus ca termen de finalizare septembrie 2010. După terminarea construcţiei se doreşte o capacitate de 20 încăperi, incluzând mărirea parcului auto şi service-ului propriu. Toate aceste elemente de imagine influenţează relevant şi imaginea concurenţei cu privire la societatea Transcom. Conştientizarea legăturilor dintre starea de ansamblu a organizaţiei şi imaginea ei în mediul de afaceri a determinat
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
4
preocupări tot mai sistematice pentru gestionarea imaginii societăţii TRANSCOM. Astfel, conducerea firmei, împreună cu departamentul de marketing şi publicitate, a formulat o strategie de construire a unei imagini pozitive prin proiectarea personalităţii, caracterului şi identităţii firmei în mentalitatea individuală şi colectivă. În prezent, S.C. Transcom este una din cele mai cunoscute firme particulare de transport comercial şi se implică cu succes în activitatea sindicală din acest domeniu. Scopul şi obiectul de activitate
Datorită conjuncturii economico-sociale municipiul Brăila s-a dezvoltat relativ repede după 1989, fiind un oraş industrial, dar au avut loc şi aici disponibilizări de personal în aproape toate întreprinderile din întreg judeţul Brăila. Pentru trecerea la economia de piaţă este necesară rentabilitatea şi calitatea, de aceea aceste întreprinderi (mai sus amintite) fiind nerentabile, multe dintre ele au fost închise. Şi cum sistemul de formare şi perfecţionare profesională a progresat foarte lent în România, personalul disponibilizat nu a reuşit să se integreze într-o altă ramură de activitate, alta decât cea industrială, respectiv într-o altă meserie/profesie suficient de repede. Astfel, o parte din forţa de muncă disponibilizată s-a gândit la o idee de afaceri proprie care să-i aducă un profit mulţumitor, şi să-i asigure un nivel de trai decent.
Treptat, au luat amploare şi firmele de transport comercial în vederea transporturilor de cereale din Insula Mare a Brăilei. Astfel, s-a încercat realizarea unei siguranţe a transportului comercial dar şi profitabilitatea acestor societăţi, întrucât forţa de muncă făcea parte din rândul celor disponibilizaţi, care s-au axat în continuare pe această activitate. La începutul anilor `90 existau opt societăţi comerciale de transport mărfuri în oraşul Brăila, deci concurenţa şi-a făcut prezenţa; dar multe dintre acestea nu şi-au dovedit eficienţa, autoeliminându-se după piaţă. "TRANSCOM" a fost printre primele firme înfiinţate în acest domeniu, activitatea acesteia
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
5
dezvoltându-se foarte mult şi într-un timp relativ scurt, întrucât piaţa în acest domeniu nu a fost bine organizată din punct de vedere al calităţii, eficienţei şi personalului competent. Pentru această activitate societatea a început cu un număr de 3 camioane (în prezent firma deţine un număr de 25 camioane) proprii, creându-şi un service propriu încă de la începutul activităţii, un departament de dispecerat, casierie şi departament financiar-contabil, ulterior înfiinţându-se departamentele: Resurse Umane şi cel de Marketing şi Publicitate. Politica firmei conţine anumite obiective, principalul obiectiv – cu privire la transportul de mărfuri – este de a deveni leader de piaţă în acest domeniu prin obţinerea unui standard superior de calitate în serviciile oferite clienţilor, dorinţa de a face din orice client un bun partener şi, prin îmbunătăţirea permanentă a parcului propriu de camioane, cel mai numeros în acest moment, comparativ cu cele ale concurenţei. SITUAŢIA ECONOMIC Ă Bugetul de venituri şi cheltuieli al S.C. TRANSCOM S.R.L. se elaborează în conformitate cu prevederile legale aflate în vigoare şi sunt aprobate prin hotărâre de către Guvernul României. Societatea îşi elaborează bugetul propriu de venituri şi cheltuieli, pe baza unor fundamentări tehnico-economice a activităţii desfăşurate. Ca instrument de previziune, bugetul de venituri şi cheltuieli are un rol deosebit de important în activitatea companiei. Acesta se concretizează în:
• determinarea optimă a nivelului veniturilor, al cheltuielilor şi al rezultatelor;
• stabilirea modului de asigurare a resurselor proprii pentru finanţarea activităţii economice, pentru plata salariilor etc.;
• asigurarea echilibrului financiar prin dimensionarea corespunzătoare a veniturilor şi cheltuielilor, a resurselor de care dispune societatea şi utilizarea lor
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
6
numai în funcţie de serviciile şi lucrările contractate, pe întregul an şi pe perioade mai scurte (luni, trimestru, semestru);
• în faza de elaborare, dar mai ales în fazele de urmărire în execuţie, societatea asigură un echilibru între fluxurile băneşti, între necesităţile de resurse şi posibilitatea acoperirii lor;
• asigură previziunea relaţiilor cu banca, furnizorii şi clienţii, cu bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi protecţiei sociale;
• reflectă modul de formare, de administrare şi utilizare a mijloacelor financiare necesare funcţionării;
• furnizează informaţii necesare fundamentării deciziilor privind gestiunea patrimoniului firmei.
În procesul de elaborare şi execuţie a bugetului de venituri şi cheltuieli se urmăresc, în mod obligatoriu, respectarea principiilor eficienţei maxime şi asigurarea echilibrului financiar. Prin bugetul de venituri şi cheltuieli se asigură elementele necesare previzionării financiare – profit şi pierdere – pentru activitatea de ansamblu a societăţii. Indicatorii cuprinşi în aceste prevederi se referă la veniturile ce urmează a fi realizate, la costurile aferente realizării acestor venituri şi la rezultatele financiare obţinute.
Structura veniturilor
Veniturile societăţii comerciale TRANSCOM S.R.L., defalcate pe categorii de activităţi, au următoarele surse de provenienţă:
- încasări provenite din activitatea de bază, şi anume prestări servicii transport mărfuri
- venituri provenite din contracte de publicitate, respectiv inscripţionarea camioanelor proprii (din cadrul TRANSCOM) cu numele unor firme;
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
7
- venituri provenite din contracte de transport comercial, respectiv contractele încheiate între S.C. TRANSCOM S.R.L. şi diferite unităţi economice ce doresc închirierea pe intervale foarte scurte de timp (ore) unui anumit număr de maşini pentru diverse ocazii speciale.
Structura cheltuielilor
La capitolul cheltuieli sunt cuprinse sumele necesare pentru acoperirea nevoilor de materii prime şi materiale, de energie, apă, combustibil, salarii, amortizări, operaţiuni de gestiune de capital. PIAŢA ŞI CONCURENŢA Pentru S.C. TRANSCOM S.R.L. competiţia este un mod de viaţă, fiind permanent in competiţie (atât cu firmele concurente în domeniu, cât cu ea însăşi) pentru a “câştiga” consumatorul de pe piaţa în care îşi desfăşoară activitatea. Mediul de afaceri este unul flexibil şi înalt competitiv, la fel ca şi activitatea economică în ansamblu, de aceea pentru a se menţine pe piaţă (si a deveni un potenţial lider) trebuie să-şi cunoască foarte bine concurenţa. Principalii concurenţi ai firmei sunt: S.C. Index S.R.L., S.C. Genen Galaxi S.R.L. şi S.C. Lodias S.R.L.;
Principali clienţi şi furnizori ai societăţii sunt: • principalii clienţi: persoane fizice; • principalii furnizori ai firmei sunt: S.C. Diesel
Impex S.R.L., S.C. Aliance Computers S.R.L. Bucureşti, Hydra – reprezentanţa JVC Bucureşti, Romchim Total 45 Bucureşti, S.C. Ars Advertising S.A. (şi în calitate de colaborator), S.C. Laet Exim S.R.L., S.C. Dacia – Grup Renault Automobile Piteşti S.A.
Identificarea punctelor tari şi slabe ale concurenţei este un lucru foarte important pentru ca o firmă să se menţină pe piaţă, dar mai ales în rândul firmelor de top. Societatea TRANSCOM a
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
8
studiat, pentru fiecare activitate, politica de preţuri a concurenţei, materialele de promovare şi reclamă şi politica de management în domeniul resurselor umane. În opinia conducerii acestei societăţi (S.C. TRANSCOM S.R.L.), managementul unei afaceri cere mai mult decât dorinţa de a fi propriul tău şef. Necesită dedicaţie, perseverenţă, abilitatea de a lua decizii importante cu privire la resursele umane şi la capitalul financiar disponibil şi de a ieşi din situaţii de criză cu succes. Planul managerial (financiar, de marketing, de resurse umane) pune bazele succesului oricărei afaceri, constituindu-se astfel input-ul activităţii manageriale.
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
9
L U C R A R E A A P L I C A T I V Ă I ANALIZA ACTIVIT ĂŢII DE PRODUCŢIE ŞI
COMERCIALIZARE Consideraţii teoretice
Activitatea de producţie şi comercializare, desfăşurată de o unitate economică, utilizează un sistem de indicatori valorici necesari în efectuarea analizei economico-financiare. Printre aceştia, cei mai semnificativi sunt: cifra de afaceri, producţia marfă fabricată, producţia exerciţiului, valoarea adăugată.
Corelaţiile ce trebuie să existe între indicii indicatorilor valorici ca fiind situaţii normale sunt următoarele:
- ICA ≥≥≥≥ IQf
- IVA ≥≥≥≥ IQe
- IQf ≥≥≥≥ IQe
Raportul static dintre indicatorii valorici caracterizează evoluţia elementelor ce-i diferenţiază. Acesta se determină pe baza mărimilor absolute ale indicatorilor valorici. Astfel:
1. raportul dintre cifra de afaceri şi producţia fabricată Qf
CA
exprimă modificarea intervenită în stocul de produse finite şi alte venituri, exclusiv cele financiare şi extraordinare; situaţia
se consideră favorabilă când Qf
CA≥ 1.
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
10
2. raportul dintre valoarea producţiei fabricate şi valoarea
producţiei exerciţiului Qe
Qf caracterizează evoluţia
stocurilor şi a consumului intern. Situaţia se apreciază ca
favorabilă pentru Qe
Qf≥ 1.
3. raportul dintre valoarea adăugată şi producţia exerciţiului
Qe
VAexprimă creşterea ponderii cheltuielilor privind
cumpărările sau achiziţionările. Situaţia se prezintă
favorabilă când Qe
VA≥ 1.
Raportul dinamic se realizează pe baza indicilor indicatorilor valorici (cu bază fixă) şi caracterizează evoluţia acestora faţă de o anumită bază de comparaţie (de regulă perioada precedentă). Principalele cazuri sunt:
� Raportul dintre indicele cifrei de afaceri şi indicele
producţiei fabricate (QfICAI
). Acesta reflectă relaţia
dintre ritmul livrărilor şi ritmul fabricaţiei, iar situaţia
se consideră favorabilă când QfICAI
≥ 1.
� Raportul dintre indicele producţiei fabricate şi
indicele producţiei exerciţiului (Qe
Qf
I
I) reflectă
legătura dintre ritmul finalizării producţiei şi ritmul volumului total de activitate. Situaţia se consideră
favorabilă când Qe
Qf
I
I≥ 1.
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
11
� Raportul dintre indicele valorii adăugate şi indicele
producţiei exerciţiului (Qe
VA
I
I) reflectă creşterea sau
scăderea gradului de valorificare a consumurilor provenite de la terţi. Situaţia se consideră favorabilă
când Qe
VA
I
I≥ 1.
Îndeplinirea programului de producţie are în vedere următoarele modalităţi sau procedee:
1. indicii individuali de îndeplinire a programului ;
2. coeficientul mediu de sortiment Ks;
3. coeficientul de nomenclatură Kn ;
4. coeficientul mediu de structură Kst.
Coeficientul mediu de sortiment se poate determina prin următoarele formule:
Ks = ∑∑
••
00
0min
pq
pq
Ks= 2
,0
100∑ • qig
+100
,,0∑ g
Ks= 1 - )(
∑∑
••∆
00 pq
pq
Pentru a delimita aceste aspecte, analiza este completată cu determinarea coeficientului de nomenclatură conform relaţiei:
Kn = 1 - N
n
Caracterizarea intensităţii modificării structurii producţiei se realizează pe baza coeficientului mediu de structură, determinat prin relaţiile:
Kst =100-∑ ∆g , unde:
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
12
Kst = re
sp
Q
Q
Studierea corelată a coeficienţilor de sortiment, de structură şi a indicelui volumului producţiei poate duce la următoarele corelaţii posibile:
a. Ks <<<< 1, Kst<<<< 1, Iq ≥ 100
b. Ks = 1, Kst<<<< 1, Iq >>>> 100
c. Ks = 1, Kst=1, Iq ≥≥≥≥ 100
d. Ks <<<< 1, Kst= 1, Iq <<<< 100
Pentru a caracteriza evoluţia structurii cifrei de afaceri se pot utiliza cu precădere următoarele procedee de analiză:
a. coeficientul de concentrare (Gini - Struck):
1
12
−−
= ∑n
gnG i , unde n ≥ 2, G ∈ )[ 1,0
b. indicele Herfindhal (H) permite măsurarea gradului de diversificare a activităţii pe diverse structuri utile analizei şi deciziei:
∑= 2igH
c. ponderile componentelor cifrei de afaceri:
100•=CA
CAg i
i
Analiza factorială a cifrei de afaceri are la bază următoarele modele:
1. CA = ∑q • p
2. CA = sN • N
Qf •
Qf
CA
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
13
3. Qf
CA
Mf
Qf
Mf
Mf
N
MfsNCA ••••=
'
'
4.CA = T • CAh
5. CA = Ae • Ae
CA
6. CA = Ae • Ae
Ac•
Ac
Mf•
Mf
Mf•
Mf
CA
Valoarea adăugată se poate determina prin două metode: 1. metoda sintetică; 2. metoda de repartiţie(aditivă).
1. Metoda sintetică presupune determinarea valorii adăugate ca diferenţă între producţia exerciţiului şi consumurile intermediare, conform relaţiei:
VA = Qe - C În cazul în care firma analizată desfăşoară şi activităţi de comerţ, formula este următoarea:
VA = ( )MQe+ -C
2. Metoda aditivă are în vedere însumarea următoarelor elemente:
� salariile şi cheltuielile sociale; � impozitele şi taxele; � amortizările; � dobânzile; � dividendele; � rezultatul net al exerciţiului.
Dintre ratele valorii adăugate, cele mai frecvent utilizate în teoria şi practica economică sunt:
a) Rata variaţiei valorii adăugate care se calculează conform formulei:
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
14
1000
01 •−
=VA
VAVARv
b) Rata valorii adăugate care se calculează conform formulei:
100•=CA
VARVA
Din punct de vedere factorial, valoarea adăugată se poate analiza pe baza modelelor:
a) vaQeQe
MQeVA at •=
−= 1 ;
b) Qe
VA
sN
QesNVA ••= .
Scopul analizei Analiza dinamicii activităţii de producţie şi comercializare are drept scop de a pune în evidenţă obiectivele stabilite în raport cu realizările perioadelor precedente, gradul de realizare a acestora, cauzele care pot determina anumite abateri, precum şi măsurile ce se impun pentru corectarea situaţiilor nefavorabile intervenite într-un interval de timp determinat. Surse informaţionale
- prezentarea generala a firmei analizate - situaţiile financiare anuale (prezentate in anexe) - alte informaţii suplimentare furnizate in cadrul
aplicaţiei. Metodologia de lucru
1. Pentru analiza principalilor indicatori valorici ai producţiei si comercializării se au in vedere corelaţiile fundamentale dintre aceştia.
2. Pentru analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri vor fi utilizate:
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
15
o modificări absolute, indici, ritmuri; o ponderi; o coeficientul Gini-Struck; o coeficientul Herfindhal.
3. Analiza factorială a cifrei de afaceri va folosi
modelul de analiză indicat de coordonatorul de seminar.
4. Pentru analiza dinamicii si structurii valorii adăugate se are in vedere dinamica elementelor care intra in structura ei;
5. Analiza factorială a valorii adăugate se va folosi modelul de analiza indicat de coordonatorul de seminar.
Studiu de caz Se consideră următoarea situaţie conform tabelului de mai jos:
Tabel nr. 1 – mii lei
Nr. crt.
Indic.
ANI Indici (%)
n-2 n-1 n 3/2 4/2 4/3
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Ca 32976 31325 22664 94,99 68,73 72,35
2 Qf 32976 31325 22664 94,99 68,73 72,35
3 Qe 33183 31560 22770 95.11 68,62 72,15
4 VA 17442 18762 13553 107,57 77,70 72,24
Se cere: a) analiza dinamicii activităţii de producţie şi comercializare pe baza indicatorilor valorici şi a indicilor indicatorilor valorici (tabelul 1); b) analiza raportului static şi dinamic dintre indicatorii valorici (tabelele 2 şi 3).
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
16
Rezolvare: CA = Qv + Vmf + Vsb CA n-2 = 32976+ 0 + 0 = 32976 CA n-1 = 31325 + 0 + 0 = 31325 CA n = 22664 + 0 + 0 = 22664 Qf = Pf + Sv + Li + Clr Qf n-2 = 32976 Qf n-1 = 31325 Qf n = 22664 Qe = Qv + Qs + Qi Qe n-2 = 32976 + 0 + 207 = 33183 Qe n-1 = 31325 + 0 + 235 = 31560 Qe n = 22664 + 0 + 106 = 22770 VA = Qe – Ci Ci = Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile, + alte cheltuieli consumabile + alte cheltuieli externe + cheltuieli privind prestatiile externe Ci n-2 = 6214 + 315 + 748 + 8464 = 15741 Ci n-1 = 5033 + 294 + 792 + 6679 = 12798 Ci n = 3750 + 815 + 619 + 4033 = 9217 VA n-2 = 33183 – 15741 = 17442 VA n-1 = 31560 – 12798 = 18762 VA n = 22770 – 9217 = 13553
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
17
Analizand datele de mai sus , observam o scadere a CA
egala cu scaderea preoductiei fabricate. Anul „n” : Observam ca si CA si productia fabricata a scazut fata de anul „n-2” cu 31,27% iar fata de anul „n-1” cu 27,65%. Aceasta situatie nu este benefica pentru firma deaorece inregistreaza o evolutie descendenta. Productia fabricata a devansat in dinamica Qe (68,73>68,62 ; 72,35>72,15) ceea ce inseamna o crestere relativ mica a serviciilor prestate referitoare la transport. Se constata o diminuare a CA pe cei 3 ani datorita crizei economice , generata de o criza acuta de lichiditati. Se recomanda micsorarea salariilor, reducerea costurilor cu transportul, atentia sporita asupra veniturilor si cheltuielilor.
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
n-2 n-1 n
CA Qe VA
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
18
Pe baza datelor din tabelul nr. 1 s-au obţinut următoarele relaţii:
Tabel nr. 2 Nr.crt. Specificaţie
n-2 n-1 n
1
Qf
CA
1 1 1
2
Qe
Qf
0,994 0,993 0,995
3
Qe
VA
0,526 0,594 0,595
Raportul Qf
CA exprima modificarea survenita in activitatea de
prestari servicii si alte venituri exclusiv ale firmei si cele extraordinare.
Raportul Qf
CA avand valoarea 1 reprezinta o situatie favorabila.
Raportul Qe
Qf in cazul de fata este nefavorabil avand valoarea
<1. ceea ce arata ca veniturile din activitatea de transport au fost in scadere in cei 3 ani analizati.
RaportulQe
VAexprima ponderea cresterii cu achizitiile , care au
scazut de la 15741 la 9217 , raportul reprezentand o situatie nefavorabila.
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
19
Situaţia raportului dinamic dintre indicii indicatorilor valorici conform datelor din tabelul nr. 1 este următoarea:
Tabel nr. 3 Nr. crt.
Indicatori n-2 n-1 n
1 CA
100 94,99 68,73
2 Qf 100 94,99 68,73 3 Qe 100 95.11 68,62 4 VA 100 107,57 77,70 5
Qf
CA
I
I
1 1 1
6
Qe
Qf
I
I
1 0,999 1,002
7
Qe
VA
I
I
1 1,131 1,132
Concluzii:
Din analiza tabelului nr.1 rezultă o scadere a cifrei de afaceri din anul „n-2” în anul „n” de la 32976 mii lei la 22664 mii lei adica cu 10312 mii lei.De asemenea, producţia de mărfuri a scazut în anul „n” faţă de „n-2” cu 10312 mii lei. Se observă o egalitate între cifra de afaceri şi producţia de mărfuri fabricate ceea ce înseamnă că se va menţine proporţionalitatea între dinamica stocurilor şi dinamica livrărilor.
Producţia exerciţiului şi valoarea adăugată, ambele au scazut din anul „n-2” în anul „n” cu 10413 mii lei productia exercitiului şi respectiv valoarea adaugata cu 3889 mii lei.
În ceea ce priveşte analiza indicatorilor valorici pe baza indicilor se observă că producţia exerciţiului a scazut primul an apoi in “n” a inceput sa creasca producţia fabricată , deci au crescut consumurile interne şi stocurile de producţie neterminată.
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
20
Iar apoi au inceput sa scada. De asemenea valoarea adăugată a avut un ritm de creştere apoi de scadere in anul “n” faţă de producţia exerciţiului probabil datorită unor consumuri de materiale mai mari in anul n-1 si mai scazute in anul n.
Se recomandă: - reducerea cheltuielilor pentru materialele consumabile.
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
21
Analiza cifrei de afaceri
Se consideră următoarele date conform tabelelor de la fiecare subpunct din cerinţe: Se cere:
a) analiza evoluţiei în timp a cifrei de afaceri fără a lua în consideraţie rata inflaţiei; b) analiza evoluţiei în timp a cifrei de afaceri luând în consideraţie rata inflaţiei; c) analiza cifrei de afaceri pe pieţe de desfacere; d) analiza cifrei de afaceri pe clienţi; e) analiza factorială a cifrei de afaceri.
Informa ţii suplimentare:
- 70% din totalul cifrei de afaceri este obţinută în judeţul Galaţi, 20% în judeţul Brăila şi 10% în judeţul Tulcea în anul n-2, 60% din totalul cifrei de afaceri este obţinută în judeţul Galaţi, 10% în judeţul Brăila şi 30% în judeţul Tulcea în anul n-1, 55% din totalul cifrei de afaceri este obţinută în judeţul Galaţi, 35% în judeţul Brăila şi 10% în judeţul Tulcea în anul n;
- 40% din totalul cifrei de afaceri este obţinută din vânzările către clienţii tradiţionali, 30% către clienţii între 1 şi 5 ani şi 30% către clienţii noi în anul n-2, 40% din totalul cifrei de afaceri este obţinută din vânzările către clienţii tradiţionali, 30% către clienţii între 1 şi 5 ani şi 30% către clienţii noi în anul n-1, 50% din totalul cifrei de afaceri este obţinută din vânzările către clienţii tradiţionali, 30% către clienţii între 1 şi 5 ani şi 20% către clienţii noi în anul n;
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
22
Rezolvare a) analiza evoluţiei în timp a cifrei de afaceri fără a lua în consideraţie rata inflaţiei;
Tabel nr. 4 - mii lei Nr. crt.
Indicatori n-2 n-1 n
1 CA 32976 31325 22664 2 Ritm de creştere
cu baza fixă - 94,99 68,73
3 Ritm de creştere cu baza în lanţ
- 94,99 72,35
Ritm de creştere cu bază fixă: n-1 = (31325 / 32976) * 100 = 94,99 n = (264035 / 32976) * 100 = 68,3 Ritm de creştere cu baza în lanţ: n-1 = (31325 / 32976) * 100 = 94,99 n = (22664 / 31325) * 100 = 72,35 Concluzii:
Analizand cifrele din tabel constatam ca valoarea CA a scazut constant de la an la an plecand de la valoarea de 32976 in anul „n-2” si ajungand la valoarea de 22664 mii lei in anul „n”. Rata de scadere pe cei 3 ani a fost de 31,27 %. Scaderea cea mai semnificativa a fost in anul „n” cand CA a scazut de la 31325 la 22664 mii lei, respectiv cu 26,26%.
Se impune analiza în detaliu a structurii cifrei de afaceri, a pieţei de desfacere, a clienţilor, pentru a determina scăderile cifrei de afaceri.
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
23
b) analiza evoluţiei în timp a cifrei de afaceri luând în consideraţie rata inflaţiei;
Tabel nr. 5
Nr. crt.
Indicatori Anul R(%) n-2 n-1 n
1 CA 32976 31325 22664 - 2 Creşterea anuală
a CA (%) - -5,01 -27,65 -16,33
3 Creşterea anuală a preţurilor (%)
4,8 6 6
4 CA corectată 32976 29550 20168 5 Creşterea reală a
CA - -10,39 -31,75 -21,07
- 5,01 – 27,65 RCa%= = - 16,33
2 1 – 0,0501 n-1 = -1 * 100 = - 10,39 1+ 0,06 1 – 0.2765 n = - 1 * 100 = -31,75 1+ 0,06 CA corectată (n-1) = (100% - 10,39%) = 89,61 % n-1 = 32976 * 89,61% = 29550
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
24
CA corectată (n) = (100% -31,75%) = 68,25 % n = 29550*68,25% = 20168 - 10,39 -31,75 RCA% = =-21,07 2 Concluzii:
Din datele colectate din tabelul 5 observăm că rata inflaţiei de 6% în anii „n-1” şi „n” a determinat o scădere mai mare a cifrei de faceri, respectiv de 10,39 % în anul „n-1” faţă de 5,01 %. Aceeasi tendinta se resprecta si in anul “n” respective o scădere mai mare a cifrei de faceri, respectiv de 31,75 % în anul „n” faţă de 27,65 %. c) analiza cifrei de afaceri pe pieţe de desfacere;
Tabel nr. 6 – mii lei
Den. pieţe n-2 n-1 n 100*
1−n
n
CA
CA 100*2−n
n
CA
CA 100*2
1
−
−
n
n
CA
CA
Galaţi 23083 18795 12465 66,32 54.00 81,42 Brăila 6595 3133 7933 253,21 120.29 47,51 Tulcea 3298 9397 2266 24,11 68,71 284,93
TOTAL CA
32976 31325 22664 72,35 68,73 94,99
Anul „n-2” : Galaţi: 70% * 32976 = 23083 Brăila: 20% * 32976= 6595 Tulcea: 10% * 32976 = 3298
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
25
Anul „n-1” : Galaţi: 60% * 31325 = 18795 Brăila: 10% * 31325 = 3133 Tulcea: 30% * 31325 = 9397 Anul „n” : Galaţi: 55% * 22664 = 12465 Brăila: 35% * 22664 = 7933 Tulcea: 10% * 22664 = 2266
ANALIZA CIFREI DE AFACERI PE PIETE DE DESFACERE
Singura piata care a castigat este piata din Braila aceasta crescand din anul n-2 in anul n de la 6595 la 7933 mii lei. A avut insa si un an mai slab si anume anul n-1 cand valoarea CA a fost de 3133 mii lei. Piata din Galati este in scadere constanta de la valoarea de 23083 din anul n-2 la valoarea de 12465 din anul n.
0
5000
10000
15000
20000
25000
n-2 n-1 n
GALATI BRAILA TULCEA
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
26
Concluzii:
Se impune o analiză amănunţită pe fiecare piaţă în parte pentru a afla cauzele care au condus la aceste aspecte pozitive precum şi continuarea promovarii a serviciilor pe piaţa din cele trei orase. d) analiza cifrei de afaceri pe clienţi;
Tabel nr. 7 – mii lei
Clienţi Anul
Ponderi
n-2 n-1 n n-2 n-1 n Trad. 13190 12530 11332 40 40 50 1-5 9893 9397.5 6799 30 30 30 noi 9893 9397.5 4533 30 30 20
Total 32976 31325 22664 100 100 100 Anul „n-2” : Trad: 40% * 32976 = 13190 1-5: 30% * 32976 = 9893 noi: 30% * 32976 = 9893 Anul „n-1” : Trad: 40% * 31325 = 12530 1-5: 30% * 31325 = 9397,50 noi: 30% * 31325 = 9397,50 Anul „n” : Trad: 50% * 22664 = 11332 1-5: 30% * 22664 = 6799 noi: 20% * 22664 = 4533
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
27
ANALIZA CIFREI DE AFACERI PE CLIENTI
Se observa ca cea mai mare parte a CA se obtine din prestarea de servicii catre clientii traditionali.
Se recomandă: - menţinerea clienţilor tradiţionali prin facilităţi de plată. - aplicarea de politici de atragere a clientilor noi e) analiza factorială a cifrei de afaceri.
Tabel nr. 8- mii lei
Nr.crt. Indicatori
Simbol n-2 n-1 n
1 Nr. mediu de salariaţi sN 35 48 33
2 Producţia marfă fabricată
Qf 32976 31325 22664
3 Cifra de afaceri CA 32976 31325 22664 4 Productivitatea muncii W 942,17 652,60 686,79 5 Grad de valorificare
Qf
CA
1 1 1
6 Valoare medie a activelor fixe din care productive
Mf
Mf’
45318
33989
54147
41693
31425
22940
0
5000
10000
15000
20000
25000
n-2 n-1 n
GALATI BRAILA TULCEA
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
28
7 Ponderea activelor fixe productive (%) Mf
Mf '
0,75 0,77 0,73
8 Gradul de înzestrare tehnică a muncii sN
Mf
1294,80 1128,07 952,27
9 Randamentul activelor fixe productive 'Mf
Qf
0,97 0,75 0,99
0 1 Notă: Mijloacele fixe direct productive reprezintă 75% din totalul mijloacelor fixe în anul n-2, 77% în anul n-1 şi 73% în anul n.
Qf
CA
Mf
Qf
Mf
Mf
N
MfsNCA ••••=
'
'
CA = sN • N
Qf •
Qf
CA
CA W = Ns ∆CA = CA1 – CA0 = 22664 – 31325 = - 8661 mii lei 1) Influenţa nr. Mediu de salariaţi: Qf0 CA0 Qf0 CA0 ∆CA(Ns) = Ns1* * - Ns0 * * = Ns0 Qf0 Ns0 Qf0 Qf0 CA0 31325 31325 = (Ns1 – Ns0)* * = (33- 48) * Ns0 Qf0 48 31325 ∆CA(Ns) = -9789,06 mii lei
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
29
2) Influenţa productivităţii muncii: Qf Qf1 CA0 Qf0 CA0 ∆CA = Ns1 * - Ns1 * = Ns Ns1 Qf0 Ns0 Qf0 Qf1 Qf0 CA0 22664 31325 31325 = Ns1 - = 33 - Ns1 Ns0 Qf0 33 48 31325 Qf ∆CA = +1128,06 mii lei Ns
a) Influenţa gradului de înzestrare tehnică:
Mf Mf1 Mf'0 Qf0 CA0 ∆CA = Ns1 * * * * - Ns Ns1 Mf0 Mf'0 Qf0 Mf0 Mf'0 Qf0 CA0 - Ns1 * * * * = Ns0 Mf0 Mf'0 Qf0 Mf1 Mf0 Mf'0 Qf0 CA0 = Ns1 - * * * = Ns1 Ns0 Mf0 Mf'0 Qf0
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
30
31425 54147 41693 31325 32976 = 33 - * * * = 33 48 54147 41693 32976 = 33*(-175,79) *0,77*0,75
Mf ∆CA = - 3355,8 mii lei Ns
b) Influenţa ponderii mijloacelor fixe:
Mf’ Mf1 Mf'1 Mf'0 Qf0 CA0
∆CA = Ns1 * * - * * Mf Ns1 Mf1 Mf0 Mf'0 Qf0 = 33 * 952.27* (0,73 – 0,77) * 0,75*1
Mf' ∆CA = - 944,42 mii lei Mf
c) Influenţa randamentului mijloacelor fixe:
Qf' Mf1 Mf'1 Qf1 Qf0 CA0 ∆CA = Ns1* * * - - * Mf' Ns1 Mf1 Mf'1 Mf'0 Qf0
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
31
=33*952,27*0,73*(0,99 – 0,75) * 1
Qf' ∆CA = + 5505,64 mii lei Mf' Verificare: Qf Mf Mf' Qf' ∆CA = ∆CA + ∆CA + ∆CA Ns Ns Mf Mf' +1128,06 = - 3355,8 - 944,42 + 5428,28 3) Influenţa gradului de valorificare a mijloacelor fixe: CA Qf1 CA1 Qf1 CA0 ∆CA = Ns1 * - Ns1 * = Qf Ns1 Qf1 Ns1 Qf0 Qf1 CA1 CA0 = Ns1* - = 33 *686,79 * 0 = 0 Ns1 Qf1 Qf0
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
32
Verificare: Qf CA ∆CA = ∆CA(Ns) + ∆CA + ∆CA Ns Qf -8661 = -9789,06 + 1128,06 Concluzii: Din analiza factoriala a CA constatam ca o influenta negativa a avut-o scaderea numarului mediu de salariati si a ponderii mijloacelor fixe productive. O influenta pozitiva a avut-o productivitatea muncii si randamentul activelor fixe productive. In concluzie firma nu dispune in perioada aceasta de mijloace fixe in stare buna de functionare pentru a acoperi comenzile (are mijloace fixe in reparatie). De aceea a scazut si numarul de salariati, iar cei ramasi si mijloacele fixe existente au fost exploatate la maxim. Se recomandă:
- evaluarea potenţialului tehnic al firmei şi adaptarea la ofertele în funcţie de posibilităţi.
- Renuntarea la piata din Tulcea, fiind generatoare de cheltuieli mari si concentrarea pe piata din Galati si Braila.
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
33
ANALIZA VALORII AD ĂUGATE Se cunosc următoarele date conform tabelelor de mai jos:
Tabel nr. 9 - mii lei
Nr. crt. Indicatori Anul Structura VA ∆ %
n-2 n-1 n n-2 n-1 n
1 Chelt. cu salariile
8064 6889 5255 46,23 36,72 38,77 - 2809 65,17
2 Taxe şi imp. af. salariilor
2486 2073 1886 14,25 11,05 13,92 - 600 75,86
3 Total chelt.
pers. 10550 8962 7141 60,48 47,76 52,68 - 3409 67,69
4 Amortizarea 6763 4715 4872 38,77 25,13 35,95 - 1891 72,04
5 Alte chelt. de natura
VA 54 26 141 0,30 0,13 1,04 + 87 261,11
6 Rezultatul exploatării
75 5059 1399 0,43 26,96 10,32 +1324 1865,33
7 VA 17442 18762 13553 100 100 100 - 3889 77,70 8 Qe 33183 31560 22770 190,25 168,21 168,01 - 10413 68,62
Structura VA:
Chel. cu salariile = (chel cu sal / VA) * 100
n – 2: Chel. cu salariile = (8064/17442)*100 = 46,23 n – 1:Chelt. cu salariile = (6889/18762)*100 = 36,72 n : Chelt. cu salariile = (5255/13553)*100 = 38,77 Taxe si imp af sal = (taxe si impo af sal / VA) * 100 n – 2 : Taxe si imp af sal = (2486/17442) *100 = 14,25 n – 1 : Taxe si imp af sal = (2073/18762)*100 = 11,05 n : Taxe si imp af sal = (1886/13553)*100 = 13,92
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
34
Amortizarea = (amortizarea / VA) * 100 n – 2 : Amortizarea = (6763/17442)*100 = 38,77 n – 1 : Amortizarea = (4715/18762)*100 = 25,13 n : Amortizarea = (4872/13553)*100 = 35,95 Qe = (Qe / VA) *100 n – 2 : Qe = (33183/17442)*100 = 190,25 n – 1 : Qe = (31560/18762)*100 = 168,21 n : Qe = (22770/13553)*100 = 168,01 Rez. Expl. = (rez. Expl. / VA) * 100 n – 2 : Rez. Expl = (75/17442)*100 = 0,43 n – 1 : Rez. Expl = (5059/18762)*100 = 26,96 n : Rez. Expl = (1399/13553)*100 = 10,32 Alte chelt. = VA – Total chelt. – Amortizare – Rez. Expl n – 2 : Alte chelt. = 17442 – 10550 – 6763 - 75 = 54 n –1 :Alte chelt. = 18762- 8962 – 4715 – 5059 = 26 n : Alte chelt. = 13553 – 7141 – 4872 – 1399 = 141 Variaţia modificării ∆: - se iau 2 ani reprezentativi: „n-2” şi „n” 1) ∆ (n-2) 8064 ∆ (n) 5255 cu - 2809 n – (n-1) % = (5255 / 8064) * 100 = 65,17 (n / n-1) * 100
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
35
Tabel nr. 10 - mii lei
Nr. crt. Indicatori Simbol n-2 n-1 n
1 Valoarea prod.
exerciţiului Qe 33183 31560 22770
2 Chelt. cu
materialele Mat 6529 5327 4565
3 Nr. mediu de
salariaţi sN 35 48 33
4 Fond total de
timp de muncă T 95200 120560 80760
5 Nr. mediu ore/salariat
t 2720 2512 2447
6 Productivitate medie orară hW 0,35 0,26 0,28
7
Valoarea medie adăugată la 1 leu
producţie pe produs
av 0,53 0,59 0,60
8 Valoarea adăugată VA 17442 18762 13553
Se cere: a) Să se analizeze structura valorii adăugate comparativ pe cei trei ani (tabelul 9); b) Să se analizeze valoarea adăugată din punct de vedere factorial (tabelul 10); c) Concluzii şi propuneri.
Qe T VA
hW = --------; t = ---------; av = --------- T sN Qe
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
36
Analiza factorială: Qe VA VA = Ns* * Ns Qe ∆VA = VA 1 – VA0 = 13553 – 17442 = -3889 mii lei 1) Influenţa numărului mediu de salariaţi: Qe0 VA0 Qe0 VA0 ∆VA(Ns) = Ns1 * * -Ns0 * * = Ns0 Qe0 Ns0 Qe0 Qe0 VA0 = (Ns1- Ns0) * * Ns0 Qe0 = (33-35)*948,09*0,53 = -1004,88 mii lei 2) Influenţa productivităţii muncii asupra numărului de salariaţi: Qe Qe1 Qe0 VA0 ∆VA = Ns1* - * Ns Ns1 Ns0 Qe0 = 33* (690-948,09)*0,53 = -4513,99 mii lei
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
37
3) Influenţa ponderii consumului intern în producţia exerciţiului: VA Qe1 VA1 VA0 ∆VA = Ns1* * - Qe Ns1 Qe1 Qe0 = 33* 690 * (0,6 – 0,53) = + 1593,90 mii lei
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
38
L U C R A R E A A P L I C A T I V Ă I I
ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII
Consideraţii teoretice
Problemele de bază ale analizei cheltuielilor sunt: - analiza nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri
totale; - analiza cheltuielilor de exploatare; - analiza nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de
afaceri; - analiza diagnostic a cheltuielilor fixe; - analiza diagnostic a cheltuielilor variabile; - analiza cheltuielilor pe tipuri de cheltuieli.
Indicatorul care se utilizează pentru analiza cheltuielilor la 1000 lei venituri este „rata de eficienţă a cheltuielilor totale” acesta calculându-se astfel:
C = ∑∑
i
i
V
Ch x 1000 =
100
cg ii∑ •
Pentru dimensionarea şi urmărirea evoluţiei cheltuielilor de exploatare se foloseşte indicatorul „ cheltuieli la 1000 lei venituri din exploatare”, care se calculează conform următoarelor formule:
a) 1000V
ChR
iexpl
iexplce •=∑∑
b) 100
rgR
1000ii
ce∑ •
=
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
39
Utilizarea modelelor de mai sus permite atât analiza în dinamică precum şi din punct de vedere structural a acestora. Indicatorul „ cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri” reprezint ă componenta principală a cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare şi se determină conform modelelor:
a) Ch* = ∑∑
••
ii
ii
pq
cq •••• 1000 sau b) Ch*
=100
cg 1000ii∑ •
Analiza cheltuielilor fixe nu este un scop în sine, ci vizează creşterea eficienţei acestora. Problemele principale ale analizei cheltuielilor fixe sunt următoarele:
a. analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor fixe; b. analiza factorială a cheltuielilor fixe;
Cerinţele de bază pentru ca cheltuielile fixe să fie eficiente sunt:
I Vexpl >>>> ICF respectiv I CA >>>> ICF’
Analiza factorială a cheltuielilor fixe se face utilizând următoarele modele:
a) Cf = 1000•CA
F sau b) Cf = 1000
VF
lexp
•
Analiza cheltuielilor variabile presupune abordarea următoarelor aspecte, acestea fiind considerate cele mai importante:
a. analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor variabile;
b. analiza factorială a cheltuielilor variabile. Cerinţele de bază pentru ca aceste cheltuieli să fie eficiente sunt:
I Vexpl >>>> ICV respectiv I CA >>>> ICV’
Analiza factorială a cheltuielilor variabile are ca obiect următoarele:
a) nivelul cheltuielilor variabile la 1000 lei venituri din exploatare;
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
40
b) nivelul cheltuielilor variabile la 1000 lei CA; c) suma absolută a cheltuielilor variabile aferente
producţiei.
Modelele care se utilizează sunt următoarele:
a) Cve1000 = 1000
V
C
expl
ve •100
∑ • vii cg
b) Cv1000 = 1000
pq
cvq1000
CA
Cv ••
•=•∑∑
Analiza cheltuielilor cu materialele se efectuează cu ajutorul indicatorului sintetic „cheltuieli cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri” sau „cheltuieli cu materialele la 1000 lei venituri din exploatare”. Modelele de analiză sunt următoarele:
1000pq
cmqCm1000 •
••
=∑∑
1000V
cmqCm
expl
1000 ••
= ∑
Indicatorii pe baza cărora se realizează analiza economico-financiară a cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe sunt următorii:
1) Cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei venituri din exploatare:
10001000Vexpl.
1000 ••
•=•=hwT
cVmaACa
2) Cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri:
1000pq
cVma1000
CA
ACa1000 •
••=•=
∑
Analiza cheltuielilor cu salariile presupune analiza dinamicii, structurii şi a tendinţelor acestora.
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
41
Problemele cele mai semnificative abordate în analiza cheltuielilor salariale sunt:
- caracterizarea situaţiei generale a cheltuielilor fondului de salarii; - analiza factorială a cheltuielilor cu salariile; - analiza corelaţiei dintre dinamica salariului mediu şi a productivităţii muncii.
Analiza factorială a cheltuielilor cu salariile se poate face pe baza următorilor indicatori:
a) cheltuieli cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare; b) cheltuieli cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri; c) cheltuieli cu salariile la 1000 lei valoare adăugată; d) suma absolută a cheltuielilor cu salariile.
Modelele de analiză factorială sunt următoarele:
a) pentru cheltuieli cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare:
1000sN
Cs
V
sN1000
V
CsCs
explexpl
1000 •
•=•=
b) pentru cheltuieli cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri:
1000sN
Cs
CA
sN1000
CA
CsCs1000 •
•=•=
c) pentru cheltuieli cu salariile la 1000 lei valoare adăugată:
1000sN
Cs
VA
sN1000
VA
CsCs1000 •
•=•=
d) pentru suma absolută a cheltuielilor cu salariile:
T
Cs
sN
TsNCs1000 ••=
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
42
Teoria şi practica economică recomandă pentru caracterizarea situaţiei corelaţiei dintre dinamica productivit ăţii şi a salariului mediu, coeficientul corelaţiei (Kr), exprimat prin relaţiile:
100Iw
100IsKr
−−= sau
Iw
IsKr =
Corelaţia este respectată dacă Kr < 1. Eficienţa cheltuielilor cu dobânzile poate fi analizată pe baza următoarelor modele:
a) 1000CA
SdCd1000 •= ;
b) 1000rC
Sd
CA
rCCd1000 •
•= ;
c) 1000rC
Sd
AC
rC
CA
CACd1000 •
••= .
Condiţia de bază a reducerii cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri este ca indicele sumei cheltuielilor cu dobânzile să fie inferior indicelui cifrei de afaceri (Isd < ICA). Scopul analizei
Analiza cheltuielilor constituie un instrument important în panoplia tehnicilor de diagnosticare şi evaluare a performanţelor întreprinderii. Investigarea lor sistematică permite înţelegerea mecanismului de formare a rezultatelor întreprinderii în funcţie de volumul, structura şi tendinţele diferitelor categorii de consumuri.
Surse informaţionale
- prezentarea generală a firmei analizate; - situaţiile financiare anuale (prezentate in anexe); - alte informaţii suplimentare furnizate in cadrul
aplicaţiei.
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
43
Metodologia de lucru 1. Pentru calculul indicatorilor privind cheltuielile la
1000 lei venituri se vor utiliza datele sintetizate in tabelul nr. 11, metoda de lucru fiind ponderea elementelor in structura cheltuielilor totale.
2. Analiza factorială a cifrei de afaceri se va folosi modelul de analiza indicat de coordonatorul de seminar.
Studiu de caz Se cunosc următoarele date conform tabelelor de mai jos:
Tabel nr. 11 – mii lei Nr. Crt.
Specificaţie n-2 n-1 n
1 Cheltuieli de exploatare
34336 26950 21689
2 Cheltuieli financiare 5223 370 282
3 Cheltuieli extraordinare
0 0 0
4 TOTAL CHELTUIELI
39559 27320 21971
5 Venituri din exploatare 34411 32009 23088
6 Venituri financiare 5492 859 360
7 Venituri extraordinare 0 0 0
8 TOTAL VENITURI 39903 32868 23448
9 Chelt. la 1000 lei venituri
10 a).ch. de exploatare 997,8 841,9 939,4
11 b).ch. financiare 951 430,7 783,3
12 c).ch. extraordinare 0 0 0
13 TOTAL 991,4 831,2 937
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
44
Se cere: a) Să se calculeze cheltuielile la 1000 lei venituri pe total şi pe tipuri de venituri şi cheltuieli şi să se interpreteze evoluţia lor; b) Să se analizeze modificarea ratei medii de eficienţă a cheltuielilor prin prisma factorilor care o influenţează pentru una din perioadele: (n-1,n), (n-2,n-1) sau (n-2, n).
Chelt. la 1000 lei venituri = Chelt(pe fiecare tip) * 1000 Venit(pe fiecare tip)
%42,80100*2732021971
100*1
===−n
nch Ch
ChI
%34,71100*3286823448
100*1
===−n
nv V
VI
Ich > Iv Indicele de crestere al cheltuielilor este mai mare decat cel al veniturilor, firma analizata inregistrand o scadere a profitului de la an al an.
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
40000
n-2 n-1 n
CHELTUIELI
VENITURI
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
45
Analiza cheltuielilor aferente cifrei de afaceri
Tabel nr. 12 – mii lei Nr.crt.
INDICATORI Simbol n-2 n-1 n
1 Cifra de afaceri ∑ • pq 32976 31325 22664
2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri
∑ • cq 28030 26626 19264
3 Cifra de afaceri recalculată ∑ • 01 pq X 41220 39156
4 Cheltuieli aferente recalculate
01 cq •∑ X 33636 31951
5 Cheltuieli la 1.000 lei CA
850,01 849,99 849,98
Date suplimentare:
- cheltuielile aferente cifrei de afaceri reprezintă 85% din cheltuielile totale;
- cifra de afaceri recalculată este cu 25% mai mare decât cea din anul anterior;
- cheltuielile aferente cifrei de afaceri recalculate sunt cu 20% mai mari decât cele din anul anterior;
Se cere să se analizeze din punct de vedere factorial cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri. Cheltuielile aferente CA: CA * 85% n – 2: 32976 * 85% = 28030 n – 1 : 31325 * 85% = 26626 n : 22664 * 85% = 19264
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
46
CA recalculată: CA * 25% + CA 32976 *25% + 32976 = 41220 31325 * 25% +31325 = 39156 Chelt af recalculate: CA recalculată * 20% + Ca recalculată 28030 *20% + 28030 = 33636 26626 *20% + 26626 = 31951 Cheltuieli la 1000 lei CA: (Chelt af CA / CA) *1000 n – 2 :(28030 / 32976) *1000 = 850.01 n – 1 :(26626/31325) * 1000 = 849,99 n : (19264/22664) * 1000 = 849,98 Σq*c CI * 1000 Σq*p ∆C = C1 – C0 = 849,98 – 850,01 = - 0,03 mii lei Cheltuielile la 1000 lei CA au scazut cu 0.03 mii lei Factorii care influenteaza sunt:
- cantitatea de produse vandute (q) - costul mediu unitar (p) - pretul mediu de vanzare (c)
Σq1*c0 Σq0*c0 ∆C (q) = - * 1000 = Σq1*p0 Σq0*p0
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
47
31951 28030 = - * 1000 39156 32976 = (0,82 – 0.85)*1000 =-30 mii lei Se observa ca in acest caz cheltuielile la 1000 lei CA au scazut cu 30 mii lei datorita influentei cantitatii de produse vanduta. Σq1*c0 Σq1*c0 ∆C (p) = - * 1000 = Σq1*p1 Σq1*p0 31951 31951 = - * 1000 22664 39156 = (1,41 – 0.82)*1000 = + 590 mii lei Pretul mediu de vanzare determina o crestere a cheltuielilor la 1000 lei CA cu 590 mii lei. Σq1*c1 Σq1*c0 ∆C (c) = - * 1000 = Σq1*p1 Σq1*p1 19264 31951 = - * 1000 22664 22664 = (0,85 – 1,41)*1000 = - 560 mii lei
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
48
Se observa ca printr-o eficientizare a costului mediu unitar s-a reusit scaderea la 1000 lei CA cu 560 mii lei. Concluzii: Se impune analiza calitatii serviciilor si a gradului de satisfactie al clientilor pentru a determina impactul asupra acestora
Analiza cheltuielilor salariale Se cunosc următoarele date:
Tabel nr. 13 – mii lei Nr.
crt.
Indic. Simb.
Anul Indici de creştere (%)
n-2 n-1 n 5/4 4/3 5/3
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 Venituri din expl
Vexpl. 34411 32009 23088 72,13 93,02 67,09
2 Cifra de af. CA 32976 31325 22664 72,35 94,99 68,73
3 Valoarea adăugată
VA 17442 18762 13553 72,24 107,57 77,70
4 Cheltuieli cu salariile
Cs 8064 6889 5255 76,28 85,43 65,17
5 Nr mediu
de salariaţi (pers.)
sN 35 48 33 68,75 137,14 94,28
6 Timp total de muncă
(ore) T 95200 120560 80760 66,99 126,64 84,83
7 Chel. cu
salariile la 1000 lei
a) venituri din expl
234,34 215,22 227,61 105,76 91,84 97,13
b) cifra de
afaceri 244,54 219,92 231,87 105,43 89,93 94,82
c) valoare adăugată
462,33 367,18 387,74 105,60 79,42 83,87
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
49
Se cere să se analizeze:
1. corelaţiile dintre indicii de creştere ai cheltuielilor cu salariile, cifrei de afaceri, veniturilor din exploatare şi valorii adăugate;
2. din punct de vedere factorial suma absolută a cheltuielilor cu salariile;
3. din punct de vedere factorial cheltuielile cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare, cifra de afaceri sau valoare adăugată.
Concluzii şi propuneri finale. 1. Corelaţiile dintre indicii de creştere a cheltuielilor cu salariile (Cs), cifrei de afaceri (CA), veniturilor din exploatare (Vexpl), şi valorii adăugate (VA). Vexpl şi VA Ne raportăm la anul „n” şi anul „n-2” IVexpl > ICS → IVexpl > ICS (67,09 > 65,17) ICA > ICS → ICA > ICS (68,73 > 65,17) IVA > ICS → IVA > ICS (77,70 > 65,17)
Din relaţiile de mai sus rezultă o situaţie favorabilă deoarece cei 3 indici (IVexpl, ICA, IVA)au fost mai mari decât Ics. 2. Analiza din punct de vedere factorial a sumei absolute a cheltuielilor cu salariile: T Cs Cs = Ns * Ns T ∆Cs = Cs1 – Cs0 = 5255 – 8064 = - 2809 mii lei
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
50
a) Influenţa numărului mediu de salariaţi: T0 Cs0 ∆Cs(Ns) = (Ns1 – Ns0)* * Ns0 T0 95200 8064 ∆Cs(Ns) = (33 - 35) * *
35 95200
∆Cs(Ns) = - 435,20 mii lei b) Influenţa modificării numărului mediu de ore lucrate de un salariat într-un an: T T1 T0 Cs0 ∆Cs = Ns1 - * Ns Ns1 Ns0 T0 T 80760 95200 8064 ∆Cs = 33* - * Ns 33 35 95200 T ∆Cs = - 720 mii lei Ns
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
51
c) Influenţa modificării salariului mediu orar: Cs T1 Cs1 Cs0 ∆Cs = Ns1 - T Ns1 T1 T0 Cs 80760 5255 8064 ∆Cs = 33 - T 33 80760 95200 Cs ∆Cs = 33* 2447,27 * (0,065- 0,085) T = -1615,20 mii lei 3. Din punct de vedere factorial Cheltuielilor cu salariile la 1000 lei a Veniturilor din exploatare, Cifrei de afaceri si valorii adăugate: a)Cs la 1000 lei Vexpl.: Cs * 1000 Vexpl Cs Ns Cs Cs¹ººº = * 1000 = * * 1000 Vexpl Vexpl Ns ∆Cs = Cs1 - Cs0 = 227,61 – 234,34 = - 6,73 mii lei
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
52
a') Influenţa venitului mediu din exploatare pe salariaţi: Ns Ns1 Ns0 Cs0 ∆Cs = - * *1000 Vexpl Vexpl1 Vexpl0 Ns0 Ns 33 35 8064 ∆Cs = - * *1000 Vexpl 23088 34411 35 Ns ∆Cs = [(0,0014 – 0,0010)*230,4]*1000 Vexpl = + 92,16 mii lei b') Influenţa cheltuielilor medii cu salariile pe salariaţi: Cs Ns1 Cs1 Cs0 ∆Cs = - *1000 Ns Vexpl1 Ns1 Ns0 Cs 33 5255 8064 ∆Cs = - *1000 Ns 23088 33 35 Cs ∆Cs = [0.0014*(159,24-230,40)]*1000 Ns
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
53
= - 99,62 mii lei. Concluzii:
Se propune o analiză atentă a pieţii de desfacere, a clienţilor, a calităţii, a serviciilor prestate.
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
54
L U C R A R E A A P L I C A T I V Ă I I I
ANALIZA RENTABILIT ĂŢII Consideraţii teoretice Problemele de bază ale analizei rentabilităţii sunt:
� Analiza structurală a rezultatului exerciţiului; � Analiza tabloului soldurilor intermediare de
gestiune; � Analiza factorială a rezultatului exploatării; � Analiza factorială a profitului aferent cifrei de
afaceri; � Analiza rentabilităţii prin metoda ratelor; � Analiza rentabilităţii pe baza punctului critic.
Schematic, soldurile intermediare de gestiune se prezintă astfel:
Tabel nr. 14 VENITURI CHELTUIELI SIG
1 2 3 = 1-2 Vânzări de mărfuri Costul de cumpărarea
mărfurilor vândute MARJA COMERCIAL Ă (MC)
Producţia vândută +Producţia imobilizată +Producţia stocată
TOTAL
PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI (P ex)
Producţia exerciţiului +Marja comercială
TOTAL
Consumuri provenind de la terţi VALOAREA
ADĂUGATĂ (VA)
Valoarea adăugată +Subvenţii
TOTAL
Impozite, taxe, vărsăminte +Cheltuieli cu personalul
TOTAL
EXCEDENTUL BRUT AL EXPLOAT ĂRII
(EBE)
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
55
VENITURI CHELTUIELI SIG 1 2 3 = 1-2
EBE +Venituri din provizioane aferente exploatării +Alte venituri din exploatare
TOTAL
Amortizări şi provizioane aferente exploatării +Alte cheltuieli aferente exploatării
TOTAL
REZULTATUL EXPLOAT ĂRII (R expl.)
Rezultatul exploatării +Venituri financiare
TOTAL
Cheltuieli financiare
REZULTATUL CURENT (RC)
Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare REZULTATUL EXTRAORDINAR (R extr.)
Rezultatul curent +Rezultatul extraordinar
TOTAL
Participarea salariaţilor la rezultat+Impozit pe profit
TOTAL
REZULTATUL EXERCIŢIULUI (RE)
Analiza factorială a rezultatului se poate realiza cu ajutorul unuia din următoarele modele:
1. ∑ ∑= =
•−•=n
1i
n
1iiiii.lexp cqpqR
2. −−−
•=
−= preVEVE
ChE1VERexpl.
3. V
P
Q
V
Mf
Q
N
MfsNR ••••=expl.
Pentru analiza factorială a profitului aferent cifrei de afaceri se recomandă a se utiliza următoarele modele factoriale:
a. iiii cqpq∑ ∑ •−•=Pr ;
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
56
b. −−
•=
••
−•=∑∑∑
prCApq
cqpq
ii
iiii 1Pr
c. CAPr
MfCA
TMf
TPr •••= .
În elaborarea diagnosticului firmei, ratele de rentabilitate permit efectuarea de comparaţii în spaţiu, precum şi faţă de anumite norme sau standarde elaborate şi acceptate de organisme de specialitate. Ratele de rentabilitate ce le mai des utilizate sunt:
a) Rata rentabilităţii economice a activului; b) Rata rentabilităţii financiare; c) Rata rentabilităţii resurselor consumate (costurilor); d) Rata rentabilităţii comerciale.
Rata rentabilităţii economice se poate calcula cu ajutorul următoarelor formule:
a) 100At
EBERe •=
b) 100A
RRe
lexp
lexp •=
c) 100At
RRe lexp •=
Analiza factorială a ratei rentabilităţii economice a activului se poate realiza cu ajutorul unuia din următoarele modele:
a. 100VtP
AtVt
Re ••=
b. 100CA
R
AtCA
Re lexp ••=
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
57
c.
Ac
Vt1
Ai
Vt1
Vt
P
Re+
=
Rata rentabilităţii financiare a capitalurilor proprii evidenţiază, în mărime relativă, corelaţia dintre capitalul propriu şi profitul net şi se determină conform relaţiei:
100Kp
PnRf •=
Analiza factorială a rentabilităţii financiare a capitalurilor proprii se poate realiza utilizând unul din următoarele modele:
a. 100Vt
Pn
Kp
At
At
VtRf •••= ;
b. 100Pb
Pn
Vt
Pb
Kp
VtRf •••= .
Rata rentabilităţii financiare a capitalului permanent se calculează conform formulei:
100Kpr
PbRf •=
Analiza factorială a rentabilităţii financiare a capitalului permanent se poate realiza cu ajutorul următorului model:
100CA
Pb
Kpr
CARfp ••=
Rata rentabilităţii resurselor consumate sau rentabilitatea costurilor se calculează conform formulelor:
100Pr •
••−•
=•
=∑
∑ ∑∑ ii
iiii
ii cq
cqpq
cqRrc
sau
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
58
100ChE
RRrc expl •=
Rata rentabilităţii comerciale se determină prin raportarea efectului activităţii firmei (EBE, Rexpl., RE) la cifra de afaceri totală, astfel:
100CA
EBERc •= sau
100expl •=CA
RRc sau
100•=CA
RERc
Punctul critic reprezintă acel prag al rentabilităţii în care veniturile sunt egale cu cheltuielile. La nivelul produsului , pragul rentabilităţii se stabileşte cu ajutorul următoarei relaţii:
cvp
cfK
−=
La nivelul cifrei de afaceri totale pragul rentabilităţii se stabileşte astfel:
( ) maxQcv1
CfK
•−= sau
cv1
CfCA '
−= .
Scopul analizei
Analiza rentabilităţii reprezintă una dintre formele cele mai sintetice de exprimare a eficienţei întregii activităţi economico-financiare a întreprinderii, respectiv a tuturor mijloacelor de producţie utilizate şi a forţei de muncă, din toate stadiile circuitului economic: aprovizionare, producţie şi vânzare.
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
59
Surse informaţionale - prezentarea generala a firmei analizate; - situaţiile financiare anuale (prezentate in anexe); - alte informaţii suplimentare furnizate in cadrul
aplicaţiei. Metodologia de lucru
1. Pentru analiza dinamicii şi structurii rezultatelor se vor utiliza indici, ritmuri, modificări absolute, ponderi.
2. Analiza factorială se va face folosind modelul de analiza indicat de coordonatorul de seminar.
Studiu de caz
Se cunosc următoarele date: Tabel nr. 15 – mii lei
Nr.
crt. Indicatori n-2 n-1 n
1. venituri totale, din care: 39903 32868 23448
1.1. - venituri din exploatare 34411 32009 23088
1.2. - venituri financiare 5492 859 360
1.3. - venituri extraordinare 0 0 0
2 Chelt.totale, din care: 39559 27320 21971
2.1. - cheltuieli de exploatare 34336 26950 21689
2.2. - cheltuieli financiare 5223 370 282
2.3 - cheltuieli extraordinare 0 0 0
3 Rezultatul exploatării 75 5059 1399
4 Rezultatul financiar 269 489 78
5 Rezultatul extraordinar 0 0 0
6 Rezultatul exerciţiului 344 5548 1477
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
60
Se cere:
1. să se analizeze din punct de vedere structural rezultatul exerciţiului; 2. să se întocmească tabloul soldurilor intermediare de gestiune, să se calculeze indicii de creştere şi să se comenteze evoluţia indicatorilor.
1. Din tabelul nr. 15 se constată următoarele:
- rezultatul exerciţiului a crescut de la 344 mii lei în anul „n-2” la 1477 mii lei în anul „n”
- rezultatul financiar a înregistrat o scadere şi anume de la 269 mii lei în anul „n-2” la 78 mii lei în anul „n”;
- rezultatul exploatării ca şi rezultatul exerciţiului a înregistrat o creştere de la 75 mii lei în anul „n-2” la 1399 mii lei în anul „n”.
2. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune ( SIG )
Nr. Indicatori Anul
± %
crt. n-2 n-1 n
1 Marja Comercială
- - - - -
2 Producţia exerciţiului ( Qex)
33183 31560 22770 - 8790 72,15
3 Valuarea Adăugată (VA)
17442 18762 13553 - 5209 72,23
4 Excedentul Brut Al Exploatării (EBE)
6494 9518 6211 - 3307 65,26
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
61
5 Rezultatul exploatării ( Rexpl)
75 5059 1399 - 3660 27,65
6 Rezultatul Financiar (Rfin) 269 489 78
- 411 15,95
7 Rezultatul Curent (RC) 344 5548 1477
- 4071 26,62
8 Rezultatul Extraordinar (Rextr)
0 0 0 0 0
9 Rezultatul Brut (RB) 344 5548 1477
- 4071 26,62
10 Rezultatul Exerciţiului (RE)
-142 4029 867 - 3162 21,52
±∆ = n – (n-1) % = (n / n-1)*100
Analiza factorială a rezultatului exploatării
Tabel nr. 16 - mii lei
Nr. crt. Indicatori Simbol n-2 n-1 n
1 Venituri din exploatare VE 34411 32009 23088 2 Cheltuieli de exploatare ChE 34336 26950 21689 3 Numărul mediu de salariaţi sN (sal.) 35 48 33
4 Rezultatul exploatării (1-2) Rexpl. 75 5059 1399 5 Timpul total de muncă T (ore) 95200 120560 80760 6 Numărul mediu de ore pe
salariat t 2720 2512 2447
7 Productivitatea medie orară hw 0,35 0,26 0,28
8 Profitul mediu din exploatare la 1 leu venituri din exploatare
pre
0,0022 0,1580 0,0606
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
62
Se cere să se analizeze din punct de vedere factorial rezultatul exploatării.
t = T / Ns, wh = Qe / T, pre = Rexpl / Vexpl Chexpl Rexpl = Vexpl *1 - = Vexpl * pre Vexpl Vexpl = Ns * t * wh ∆Rexpl = Rexpl1 - Rexp0 = 1399 – 75 = +1324 mii lei a) Influenţa modificării Veniturilor din exploatare (Vexpl) ∆Rexpl (Vexpl ) = (Vexpl1 – Vexpl0) * pre0 ∆Rexpl (Vexpl ) = (23088 – 34411)*0,0022 ∆Rexpl (Vexpl ) = - 24,91 mii lei a¹)Influenţa modificării fondului total de timp de muncă: ∆Rexpl(T) = (T1 – T0) * wh0 * pre0 ∆Rexpl(T) = (80760 - 95200) *0,35*0,0022 ∆Rexpl(T) = -11,12 mii lei 1) Influenţa modificării numărului mediu de salariaţi: ∆Rexpl(Ns) = (Ns1 – Ns0) * t0 * wh0 * pre0 ∆Rexpl(Ns) = (33 - 35) * 2720 * 0,35*0,0022 ∆Rexpl(Ns) = - 4,19 lei 2) Influenţa modificării timpului mediu pe salariat: ∆Rexpl(t) = Ns1 * (t1 – t0) * wh0 * pre0
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
63
∆Rexpl(t) = 33 * (2447 - 2720) * 0,35*0,0022 ∆Rexpl(t) = - 6,94 mii lei a²) Influenţa producţiei medii orare: ∆Rexpl(wh) = Ns1 * t1 * (wh1 – wh0) * pre0 ∆Rexpl(wh) = 33 * 2447 * (0,28 – 0,35)*0,0022 ∆Rexpl(wh) = - 12,44 mii lei b) Influenţa modificării profitului mediu la 1 leu venituri din exploatare: ∆Rexpl(pre) = Vexpl1 * (pre1 – pre0) ∆Rexpl(pre) = 23088*(0,0606– 0, 0022) ∆Rexpl(pre) = + 1348,34 mii lei Concluzii: Se recomanda schimbarea politicii privind resursele umane (salariile si adaptarea situatiei economice a firmei la conditiile de criza – somaj tehnic, renuntarea la cheltuieli inutile)
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
64
Analiza rentabilit ăţii prin metoda ratelor Se cunosc următoarele date:
Tabel nr. 17 – mii lei
Nr. crt.
Indicatori Simbol n-2 n-1 n
1 Active imobilizate Ai 51713 61562 38937 2 Active circulante Ac 13954 19868 12608 3 VENITURI TOTALE Vt 39903 32868 23448 4 Profit brut Pb 344 5548 1477
5 Viteza de rotaţie a
activului At
Vt 0,608 0,404 0,455
6 Rata rentabilităţii
veniturilor(%) Vt
Pb 0,862 16,88 6,30
7 Profit net Pn -142 4029 867 8 Capital propriu Kp 63849 71891 45203
Se cere:
• să se analizeze din punct de vedere factorial rentabilitatea economică a activului;
• să se analizeze din punct de vedere factorial rentabilitatea financiară a capitalului propriu.
0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
n-2 n-1 n
Viteza de rotaţie a activului
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
65
a) Analiza factorială a rentabilităţii economice a activului: VT Pr Re = * * 100 AT VT Kp = total active – datorii curente At = Ai + Ac Profit net = profit brut –pierdere – impoz. prof. – alte.chelt ∆Re = Re1 – Re0 = 2,86 – 6,81 = - 3,95% VT1 Pb1 23448 1477 Re1 = * * 100 = * * 100 AT1 VT1 51545 23448 Re1 = 0,4549 * 0,063 * 100 = 2,86% VT0 Pb0 32868 5548 Re0 = * * 100 = * * 100 AT0 VT0 81430 32868 Re0 = 0,4036 * 0,1688 * 100 = 6,81% 1) Influenţa vitezei de rotaţie a activului: VT VT1 VT0 Pb0 ∆Re = - * * 100 AT AT1 AT0 VT0
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
66
VT 23448 32868 5548 ∆Re = - * * 100 AT 51545 81430 32868 VT ∆Re = (0,4549 – 0,4036) * 0,1688 * 100 =+0,86% AT 2) Influenţa rentabilităţii veniturilor: Pb VT1 Pb1 Pb0 ∆Re = * - * 100 = VT AT1 VT1 VT0 Pb ∆Re = 0,4549 * (0,063 – 0,1688) * 100 = - 4,81% VT Concluzii: Din analiza factoriala se obtine ca rata rentabilitatii economice a activului care este independenta de gradul de indatorare, politica fiscala de impozitul pe profit a scazut in anul „n” fata de anul „n-1” cu 3.95, acest fapt datorandu-se influentei negative a rentabilitatii veniturilor care a diminuat aceasta rata cu 4.81%. Viteza de rotatie a activului a influentat pozitiv o crestere cu 0.86%. In aceste conditii se impune o analiza a rentabilitatii veniturilor prin depistarea elementelor care au condus la diminuarea venitului precum si a rotatiei activelor.
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
67
Concluzie: Activele imobilizate lucreaza sub parametrii de functionabilitate. b) Analiza factorială a rentabilităţii financiară a capitalului propriu: VT AT Pn Rf = * * * 100 AT Kp VT ∆Rf = Rf1 – Rf0 = 1,91 - 5,60 = - 3,69% VT1 AT1 Pn1 Rf1 = * * * 100 AT1 Kp1 VT1 23448 51545 867 Rf1 = * * * 100 51545 45203 23448 Rf1 = 0,4549 * 1,1403 * 0,037 * 100 = + 1,91% VT0 AT0 Pn0 Rf0 = * * * 100 AT0 Kp0 VT0 32868 81430 4029 Rf0 = * * * 100 81430 71891 32868 Rf0 = 5,60%
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
68
1) Influenţa vitezei de rotaţie a activului: VT VT1 VT0 AT0 Pn0 ∆Rf = - * * * 100 AT AT1 AT0 Kp0 VT0 VT 23448 32868 81430 4029 ∆Rf = - * * * 100 AT 51545 81430 71891 32868 VT ∆Rf = (0,4549 – 0,4036) * 1,1327 * 0,1226 * 100 AT = 0,71% 2) Influenţa vitezei de rotaţie a capitalului propriu: AT VT1 AT1 AT0 Pn0 ∆Rf = * - * * 100 Kp AT1 Kp1 Kp0 VT0 AT 23448 51545 81430 4029 ∆Rf = * - * * 100 Kp 51545 45203 71891 32868
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
69
AT ∆Rf = 0,4549 *(1,1403 – 1,1327)*0,1226*100 Kp = - 0,042% 3)Influenţa vitezei de rotaţie a profitului net: Pn VT0 AT0 Pn1 Pn0 ∆Rf = * * - * 100 VT AT0 Kp0 VT1 VT0 Pn 32868 81430 867 4029 ∆Rf = * * - * 100 VT 81430 71891 23448 32868 Pn ∆Rf = 0,4036 * 1,1327 * (0,037 + 0,1226) * 100
VT = - 3,91% Concluzii: Rezulta ca rentabilitatea financiara a capitalului propriu s-a diminuat cu 3,69% datorita influentei negative a rentabilitatii nete de venit totale care a scazut cu 3,91%. Pentru cresterea rentabilitatii financiare a capitalului propriu se va cauta sa se accelereze viteza de rotatie a Kp si sporirea rentabilitatii nete a veniturilor totale.
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
70
Concluzie: Scaderea considerabila a volumului de activitate pe fondul crizei economice a condus la scaderea rentabilitatii firmei ceea ce pe termen lung daca nu se iau masuri poate avea efecte dezastruoase.
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
71
L U C R A R E A A P L I C A T I V Ă I V
ANALIZA SITUA ŢIEI FINANCIAR-PATRIMONIALE A ÎNTREPRINDERII
Consideraţii teoretice Principalele obiective ale analizei financiar-patrimoniale sunt sintetizate astfel:
- stabilirea patrimoniului net, ca formă de evaluare contabilă a averii acţionarilor;
- detectarea unor eventuale situaţii ale dezechilibrului financiar, care ar putea constitui o ameninţare pentru continuitatea exploatării;
- stabilirea lichidităţii şi solvabilităţii, care interesează, în principal, instituţiile financiare şi de credit;
- determinarea stării financiare; - caracterizarea eficienţei elementelor patrimoniale etc.
Bilanţul funcţional stă la baza echilibrului financiar şi a “solidităţii structurale” a întreprinderii.
Schematic, bilanţul funcţional va arăta astfel:
ACTIV PASIV I. Active ciclice (stabile) II. Active ciclice aferente
exploatării - stocuri - creanţe aferente
III. Active ciclice în afara exploatării :
- creanţe în afara exploatării
IV . Trezoreria de activ: - disponibilităţi
I. Surse aciclice (stabile) - capitaluri proprii - amortizare - provizioane de orice
natură - datorii financiare > 1 an
II. Surse ciclice de exploatare (datorii faţă de furnizori, salariaţi, bugetul de stat, etc.) III. Surse ciclice în afara exploatării (furnizori de imobilizări, dividende de plată, etc.) IV. Trezoreria de pasiv:
- credite pe termen scurt
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
72
Denumit şi bilanţ lichiditate-exigibilitate, bilanţul financiar reflectă solvabilitatea întreprinderii pe termen scurt (lichiditate) şi pe termen lung şi în acelaşi timp riscul de neplată sau faliment al acesteia. În urma corecţiilor efectuate, bilanţul patrimonial va avea următoarea formă:
ACTIV PASIV
I. Active imobilizate, din care: - necorporale - corporale - financiare
II. Active circulante, din care: - stocuri - creanţe - disponibilităţi
I. Capitaluri proprii II. Datorii pe termen
mediu şi lung III. Datorii pe termen
scurt
Fondul de rulment patrimonial se calculează pe baza bilanţului patrimonial, conform relaţiei:
Fond de rulment patrimonial = Capital permanent – Active imobilizate
sau Fond de rulment patrimonial = Activ circulant – Datorii pe
termen scurt Nevoia de fond de rulment sau necesarul de fond de rulment se calculează conform relaţiilor:
NFR = (Ne + Nae) – (Re + Rae) sau
EFR = (Re + Rae) – (Ne + Nae) Determinarea nevoii de fond de rulment din exploatare se face conform relaţiei:
NFRe = (S + Ce + ACe) – (F + ADe) Nevoia de fond de rulment în afara exploatării se determină ca diferenţă între nevoile brute în afara exploatării şi resursele ei aferente exploatării conform relaţiei:
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
73
NFRae = (Cae + CIAae) – (Dae + VIA ae) Trezoreria netă (TN) rezultă prin deducerea din nevoile de trezorerie a resurselor aferente, conform relaţiei:
TN = Nevoi de trezorerie – Resurse de trezorerie
Altă reprezentare a trezoreriei (T) ar fi diferenţa dintre fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment, conform relaţiei:
T = FR - NFR
În funcţie de modul de acoperire a nevoilor de finanţare, trezoreria netă (TN) îmbracă următoarele aspecte:
• Trezorerie nulă, când FR = NFR, • Trezorerie pozitivă, când FR > NFR, • Trezorerie negativă, când FR < NFR.
Solvabilitatea este capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile de plată la scadenţă. Având la bază informaţiile furnizate de bilanţul lichiditate-exigibilitate pot fi evidenţiaţi ca indicatori care servesc în reflectarea stabilităţii pe termen lung şi structurii financiare a întreprinderii, următorii: 1) Solvabilitatea generală (Sg):
Sg = TDTA
2) Solvabilitatea patrimonială(Sp):
crpr
prp TCap
CapS
+=
3) Activul net contabil (ANC): ANC = TA – TD
4) Activul net contabil corectat (ANCC) În determinarea acestui indicator se porneşte de la reevaluarea activelor patrimoniale precum şi a datoriilor, făcându-se apoi diferenţa între ele. Aşadar, are ca punct de pornire activul net
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
74
contabil, urmând a se efectua anumite corecţii, numai în legătură cu actualizarea preţurilor şi a raportului de schimb.
5) Ponderea activului net contabil corectat în totalul pasivului:
TPANCC
:
6) Situaţie netă reprezintă activul neangajat în datorii şi se determină astfel:
Situaţia netă = Activ total – Datorii totale Lichiditatea reprezintă proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani. Măsurarea lichidităţii are în vedere următorii indicatori:
1) Lichiditate generală (Lg):
Lg = cTD
AC
2) Lichiditate relativ ă (Lr:
cS TD
SACL
−=
3) Lichiditate imediată (Lr):
cS TD
Lplasamente si itatiDisponibil=
Din categoria de indicatori ai structurii activului fac parte:
1. Raportul dintre activele imobilizate şi totalul activelor:
TAAI
(%)
2. Raportul dintre activele circulante şi totalul activului:
TAAC
(%)
Din categoria indicatorilor structurii pasivului fac parte:
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
75
1. Independenţa financiară, denumită şi “solvabilitatea patrimonială”:
I f =TP
C p (%)
2. Contribuţia creditelor la formarea resurselor totale (Cc) denumită şi “rata global ă de îndatorare”:
CC =TPCr
(%)
3. Contribuţia acţionarilor la formarea resurselor totale:
Ca =p
s
CC
(%)
4. Rata de îndatorare:
Rd =p
gaf
C
DD ++++(%)
Ca indicatori parţiali se pot exemplifica: a) Contribuţia creditelor în totalul datoriilor:
TDCr (%)
b) Contribu ţia creditelor pe termen scurt în totalul datoriilor :
TD
Cst (%)
c) Gradul de îndatorare la termen:
p
t
C
Dl (%)
Indicatorii echilibrului economico-financiar sunt reprezentaţi de: gradul de acoperire a capitalurilor investite, gradul de acoperire internă a capitalului investit (marja autofinanţării), finan ţarea curentă a nevoii de fond de rulment şi finanţarea nevoii de fond de rulment de exploatare prin fond de rulment.
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
76
1. Gradul de acoperire a capitalurilor investite se determină conform relaţiei:
Aci=iC
RS(%)
2. Gradul de acoperire internă a capitalurilor investite (marja autofinanţării) se determină conform relaţiei:
Aici = iC
CAF(%)
3. Finanţarea curentă a nevoii de fond de rulment, se determină conform relaţiei:
FCNFR = NFR
Cst (%)
4. Finanţarea nevoii de fond de rulment de exploatare prin fond de rulment se determină astfel:
FFRNFRe= eNFR
FR(%)
Grupajul de indicatori care reflectă viteza de rotaţie a activelor şi pasivelor este reprezentat de următoarele relaţii de calcul:
1) Rotaţia nevoii de fond de rulment de exploatare:
360××××====TVA
eNFR CA
NFRR
e (zile)
2) Rotaţia stocurilor:
• rotaţia stocurilor de mărfuri :
360××××====mf
mfmf C
SMR (zile)
• rotaţia stocului de materii prime şi materiale,:
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
77
360××××====m
mm C
SMR (zile)
• rotaţia stocului de produse în curs de execuţie şi semifabricate:
360C
SMR
s
sS ×= (zile)
• rotaţia stocului de produse finite:
360××××====pf
pfpf C
SMR (zile)
3) Rotaţia creanţelor clienţi:
360××××−−−−++++====
TVA
esnsemce CA
CESCR (zile)
4) Rotaţia datoriilor:
360××××++++−−−−====
TVATVA eb
dmf SC
FFR (zile)
SeTVA = servicii externe primite în cursul anului (cu TVA)
5) Rotaţia capitalurilor proprii :
360CA
CapR propriu
f ×= (zile)
6) Rotaţia datoriilor comerciale:
360ConsumFurnizori
Rterti
f ×= (zile)
Scopul analizei:
Principalele obiective ale analizei financiar-patrimoniale sunt sintetizate astfel:
- stabilirea patrimoniului net, ca formă de evaluare contabilă a averii acţionarilor;
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
78
- detectarea unor eventuale situaţii ale dezechilibrului financiar, care ar putea constitui o ameninţare pentru continuitatea exploatării;
- stabilirea lichidităţii şi solvabilităţii, care interesează, în principal, instituţiile financiare şi de credit;
- determinarea stării financiare; - caracterizarea eficienţei elementelor patrimoniale etc.
Surse informaţionale
- prezentarea generala a firmei analizate; - situaţiile financiare anuale (prezentate in anexe); - alte informaţii suplimentare furnizate in cadrul
aplicaţiei. Metodologia de lucru
1. Pentru analiza dinamicii şi structurii indicatorilor se vor utiliza indici, ritmuri, modificări absolute, ponderi.
2. Analiza factorială se va face folosind modelul de analiza indicat de coordonatorul de seminar.
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
79
Studiu de caz
Analiza creanţelor şi obligaţiilor firmei
Tabelul nr. 19
Nr. crt.
Indicatorii Anul
n-2 n-1 n Mii lei Mii lei Mii lei
1. Cifra de afaceri 32976 31325 22664 2. Creanţe 11627 12052 8831 3. Obligaţii 1825 9552 6349 4. Raportul de
creanţe/ obligaţii 637 126 139
Se cere să se interpreteze datele din tabelul de mai sus. C Icp = * 100 Oblig Icp = Indicele capacităţii de plată Icp > 100 → situaţie favorabilă Concluzii:
05000
10000
15000
2000025000
3000035000
n-2 n-1 n
CIFRA DE AFACERI
CREANTE
OBLIGATII
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
80
Analiza lichidit ăţii şi solvabilităţii Tabel nr. 20
Indicatori n-2 n-1 n Valori
conform normelor
Rata lichidităţii generale 7,65 2,08 1,99 2 Rata lichidităţii curente 6,91 1,93 1,75 1,8-2 Rata lichidităţii imediate 0,54 0,22 0,36 0,8-1 Rata solvabilităţii patrimoniale
0,12 0,12 0,17 >0,5
Rata solvabilităţii generale 34,99 7,51 4,57 >1
Se cere să se calculeze şi să se interpreteze rezultatele. Ac Rata lichidităţii generale = ; Dat<1an n-2: 13954 / 1825 = 7,65 n-1: 19868 / 9552 = 2,08 n : 12608 / 6349 = 1,99 Ac - Stocuri Rata lichidităţii curente = ; Dat<1an n-2: (13954 - 1337) / 1825 = 6,91 n-1: (19868 - 1474) / 9552 = 1,93 n : (12608 - 1484) / 6349 = 1,75 Casa + Contul la bănci Rata lichidităţii imediate = ; Dat<1an n-2: 990 / 1825 = 0,54 n-1: 2077 / 9552 = 0,22 n : 2293 / 6349 = 0,36
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
81
Kp Rata solvabilităţii patrimoniale = ; Total Capitaluri n-2: 7880 / 63849 = 0,12 n-1: 8853 / 71891= 0,12 n : 7880 / 45203= 0,17 AT Rata solvabilităţii generale = ; Dat T n-2: 63849 / 1825 = 34,99 n-1: 71783 / 9552 = 7,51 n : 45203 / 9889 = 4,57 Ac = Active circulante Dat<1an = Datorii mai mici de un an Kp = Capitalul propriu AT = Active Totale Dat T = Datorii Totale
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
82
L U C R A R E A A P L I C A T I V Ă V
ANALIZA GESTIUNII RESURSELOR UMANE
Consideraţii teoretice Analiza gestiunii resurselor umane, presupune tratarea următoarelor probleme:
� Analiza dimensiunii şi structurii resurselor umane; � Analiza comportamentului personalului; � Analiza eficienţei utilizării potenţialului uman;
Astfel, analiza dimensiunii şi a structurii potenţialului uman se realizează prin diagnosticul privind:
a) structura organizatorică a firmei; b) dinamica efectivului de personal; c) structura efectivului de personal.
Dinamica efectivului de personal pe total, se stabileşte conform următoarelor formule:
01 NNN −=∆ sau
100N
NI
0
1N •= sau
100N
NNI
0
01N •
−= .
În ceea ce priveşte analiza structurii resurselor umane, acestea se pot grupa pe următoarele categorii:
- după vechimea în întreprindere; - după vechimea în activitate; - pe clase de vârstă; - după sex;
Analiza calităţii resurselor umane se realizează pe baza următorilor indicatori:
1. Gradul de calificare medie a muncitorilor;
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
83
2. Situaţia pregătirii personalului pe nivele de studii;
3. Concordanţa dintre complexitatea lucrărilor şi calificarea personalului.
Analiza asigurării întreprinderii cu personal calificat se face pe baza indicatorului coeficientul mediu al calificării ( Km):
( )
∑
∑
=
=
•=
n
ii
n
iii
m
n
nK
K
1
1
Coeficientul calificării medii serveşte pentru efectuarea de……… Pentru caracterizarea situaţiei la un moment dat a gradului de calificare a personalului se are în vedere structura personalului pe forme de pregătire şi anume:
- absolvenţi ai şcolilor profesionale; - ucenici; - absolvenţi ai liceelor de specialitate; - absolvenţi cu studii superioare; - absolvenţi ai cursurilor postuniversitare, etc.
Gradul de complexitate al lucrărilor executate ( Kt ):
( )
∑
∑
=
=
•=
n
ii
n
iii
t
v
vk
K
1
1
Din compararea celor doi indici medii (al calificării şi respectiv, cel al complexităţii lucrărilor executate), se constată modul de utilizare a resurselor umane, după cum urmează: - =mK tK , reflectă existenţa unei concordanţe depline între cei doi coeficienţi; - mK > tK , denotă că muncitorii cu un grad de calificare superioară execută lucrări de complexitate inferioară, ceea ce
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
84
reflectă folosirea incompletă a forţei de muncă, cu consecinţe negative asupra costurilor şi profitului întreprinderii; - mK < tK , reflectă faptul că lucrări de categorie superioară sunt efectuate de muncitori cu calificare inferioară, ceea ce afectează calitatea produselor obţinute, influenţând indirect asupra valorii produselor, profitului etc. Concordanţa dintre categoria medie de calificare a muncitorilor şi categoria medie tarifară a lucrărilor se poate stabili şi cu ajutorul coeficientului mediu de concordanţă ( Kc ):
( )
∑
∑
=
=
•=
n
ii
n
iii
c
v
vkc
K
1
1
Indicatorii folosiţi pentru caracterizarea circulaţiei şi fluctuaţiei for ţei de muncă sunt următorii: - coeficientul intrărilor (C i):
sN
ICi =
- coeficientul ieşirilor (C e):
sN
ECe =
- coeficientul mişcării totale (C t):
sN
EICt
+=
- coeficientul fluctuaţiei (Cf):
sN
EC n
f =
- coeficientul stabilităţii a for ţei de muncă (Cs):
sN
NC v
s =
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
85
Pentru caracterizarea modului de utilizare a timpului de muncă se folosesc următoarele relaţii:
a) coeficientul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil (Cmax):
100T
TC
max
1max •=
b) structura timpului de muncă maxim disponibil, pe cauze;
c) structura timpului de muncă nelucrat, pe cauze: hNzNsNT ••=
Ca indicatori valorici ai productivit ăţii muncii în analiză se pot folosi:
- productivitatea medie anuală a muncii:
sN
CAaW =
- productivitatea medie zilnică ( zW ):
T
CAzW =
- productivitatea medie orară ( hW ):
T
CAhW =
De asemenea, caracterizarea generală a productivităţii muncii se mai face şi în urma analizei corelaţiilor dintre indicii de creştere ai acesteia, şi anume:
a) aWop
aWs II = ;
b) aWop
aWs II › ;
c) aWop
aWs II ‹ ;
d) zWop
aWop II › ;
e) IQe›I aW .
Modelul de analiză factorială a productivităţii medii anuale a muncii este următorul:
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
86
( ) ( )ii whghNzNhWhNzNzWhNaW •••=••=•= ,sau
Modelul de analiză factorială a productivităţii medii zilnice a muncii este:
( )ii hwghNhWhNzW ••=•=
Modelul de analiză factorială a productivităţii medii orare a muncii este:
( )ii hwghNhwhNzW ••=•=
Profitul aferent cifrei de afaceri pe salariat este un indicator semnificativ pentru aprecierea eficienţei utilizării for ţei de muncă. În scopul analizei acestuia şi a relevării contribuţiei diferitelor categorii de factori asupra modificării sale se au în vedere mai multe modele multiplicative, astfel:
1.CA
P
sN
CA
sN
P •= sau rpaW • ;
2. CA
P
T
CA
sN
T
sN
P ••= sau rphcat •• ;
3. CA
P
faM
CA
fM
faM
sN
fM
sN
P •••= sau rp••• γβα
Scopul analizei
Problematica analizei gestiunii resurselor de muncă se circumscrie la asigurarea cantitativă cu forţă de muncă şi eficienţa utilizării acesteia.
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
87
Surse informaţionale - prezentarea generala a firmei analizate; - situaţiile financiare anuale (prezentate in anexe); - alte informaţii suplimentare furnizate in cadrul
aplicaţiei. Metodologia de lucru
1. Pentru analiza dinamicii şi structurii indicatorilor se vor utiliza indici, ritmuri, modificări absolute, ponderi.
2. Analiza factorială se va face folosind modelul de analiza indicat de coordonatorul de seminar.
Studii de caz 1. Se cunosc următoarele date conform tabelului de mai jos:
Tabel nr. 21
Nr. crt.
Categorii de personal
n-2 n-1 n
Nr. % Nr. % Nr. %
1 Muncitori
direct productivi
30 86 38 79 28 85
2 Muncitori indirect
productivi 4 11 4 8 2 6
3 Personal
administrativ 1 3 6 13 3 9
4 TOTAL 35 100 48 100 33 100
5 Cifra de af.
(mii lei) - - -
Se cere să se analizeze efectivul de salariaţi pe categorii, precum şi corelaţia dintre indicele numărului mediu de personal şi indicele productivităţii muncii.
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
88
Productivitatea anuală (Wa) CA Wa = Ns 32976 Wa n-2 = = 942 35 31325 Wa n-1 = = 653 48 22664 Wa n = = 687 33 Corelaţie: n-1 / n-2 Nsn-1 48 INs = = = 1,37 Nsn-2 35 Wa n-1 653 IWa = = = 0,69 Wa n-2 942 INs > IWa situaţie nefavorabilă
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
89
Corelaţie: n / n-1 Nsn 33 INs = = = 0,69 Nsn-1 48 Wan 687 IWa = = = 1,05 Wan-1 653 INs < IWa situaţie favorabilă 2. Situaţia pe grupe de vârstă a personalului din întreprindere este următoarea:
Tabel nr. 22
Nr. Crt.
Grupe de vârstă
n-2 n-1 n
Nr. % Nr. % Nr. %
1 Între 18-25 ani
2 6 5 10 3 9
2 între 26-35 ani
3 8 6 13 6 18
3 între 36-45 ani
4 11 5 10 5 15
4 Între 46-55 ani
15 43 18 38 10 31
5 între 55 -
60 ani 9 26 10 21 7 21
6 Peste 60
ani 2 6 4 8 2 6
TOTAL 35 100 48 100 33 100
Să se calculeze structura personalului pe categorii de vârstă pe cei trei ani şi să se interpreteze rezultatele.
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
90
3. Situaţia pe grupe de vechime neîntreruptă în muncă în cadrul societăţii analizate a personalului este următoarea:
Tabel nr. 23
Nr. Crt.
Vechime în
muncă
n-2 n-1 n
Nr. % Nr. % Nr. %
1 Până la 1 an
1 3 2 4 0 0
2 1-5 ani 3 9 6 13 3 9
3 6-10 ani 5 14 5 10 6 18
4 11-15 ani 15 43 18 38 11 33
5 16-20 ani 7 20 12 25 12 37
6 Peste 20 ani
4 11 5 10 1 3
TOTAL 35 100 48 100 33 100
Să se calculeze structura personalului pe categorii de vechime pe cei trei ani şi să se interpreteze rezultatele. 4. Situaţia mişcării personalului pe cei trei ani analizaţi este următoarea:
Tabel nr. 24
Nr. Crt.
Specificaţii n-2 n-1 n
Total intrări 10 22 3
Total ieşiri, din care: - boală, pensionare - demisie, transfer - plecări fără
justificare - desfacerea
contractului de muncă
1 1
4 1 3
18 3 5 5 5
Să se interpreteze rezultatele.
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
91
a) Coeficientul intrărilor (Ci): I Ci = Ns In-2 10 Cin-2 = = = 0,286 Nsn-2 35 In-1 22 Cin-1 = = = 0,458 Nsn-1 48 In 3 Cin = = = 0,090 Ns 33 b) Coeficientul ieşirilor (Ce): E Ce = Ns En-2 1 Cen-2 = = = 0,028 Nsn-2 35 En-1 4 Cen-1 = = = 0,083 Nsn-1 48 En 18 Cen = = = 0,545 Nsn 33
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
92
c) Coeficientul mişcării totale (Ci+e) I+E Ci+e = Ns I+En-2 11 Ci+en-2 = = = 0,314 Nsn-2 35 I+En-1 26 Ci+en-1 = = = 0,542 Nsn-1 48 I+En 21 Ci+en = = = 0,636 Nsn 33 d) Coeficientul fluctuaţiilor (C): En 11 Cn = = = 0,142 Nsn 35
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
n-2 n-1 n
Ci - coeficientul intrarilor
Ce - coeficientul iesirilor
Ci+e - coef. miscarii totale
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
93
Analiza productivit ăţii muncii Se cunosc următoarele date conform tabelului de mai jos:
Tabel nr. 25 Nr. crt.
Indicatori Simbol UM n-2 n-1 n %
1 Cifra de afaceri
CA lei 32976 31325 22664 68,73
2 Numărul mediu de personal
sN Pers. 35 48 33 94,29
3
Numărul mediu de
zile lucrate
zN zile 230 225 223 96,96
4
Durata medie a zilei de lucru
Dz ore 7,8 7,2 7,6 97,44
Se cere: 1. Să se calculeze ritmul de creştere; 2. Să se determine productivitatea anuală a muncii,
productivitatea zilnică şi orară, să se centralizeze rezultatele într-un tabel şi să se interpreteze;
3. Să se analizeze influenţa variaţiei timpului de muncă asupra productivităţii anuale a muncii;
4. Să se analizeze corelaţia dintre indicii productivităţii muncii.
2) Productivitatea anuală (Wa): CA Wa = Ns
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
94
CAn-2 32976 Wan-2 = = = 942,17 lei/sal Ns n-2 35 CAn-1 31325 Wan-1 = = = 652,60 lei/sal Ns n-1 48 CAn 22664 Wan = = = 686,79 lei/sal Nsn 33 Productivitatea zilnică (Wz): CA Wz = Nz * Ns CAn-2 32976 Wzn-2 = = Nzn-2 * Nsn-2 230 * 35 Wzn-2 = 4,10 lei / sal CAn-1 31325 Wzn-1 = = Nzn-1*Nsn-1 225 * 48 Wzn-1= 2,90 lei/sal
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
95
CAn 22664 Wzn = = Nzn * Nsn 223 * 33 Wzn = 3,08 lei/sal Productivitatea orară (Wh): CA Wh = Dz * Nz * Ns CAn-2 Whn-2 = = 32976 = 0,53 Dzn-2 * Nzn-2 * Nsn-2 7,8*230*35 CAn-1 Whn-1 = = 31325 = 0,40 Dzn-1 * Nzn-1 * Nsn-1 7,2*225*48 CAn Whn = = 22664 = 0,41 Dzn * Nzn * Nsn 7,6*223*33 3) Analiza influenţei variaţiei timpului de muncă asupra productivităţii anuale a muncii: ∆Wa = Nz * Dz * Wh ∆Wa = Wa1 – Wa0 = 686,79 – 942,17 = -255,38
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
96
a) Influenţa numărului mediu de zile (Nz) asupra productivităţii anuale a muncii (Wa): ∆Wa (Nz) = (Nz1 – Nz0) * Dz0 * Wh0 ∆Wa (Nz) = (223 – 230) * 7,8 * 0,53 ∆Wa (Nz) = - 28,94 lei/sal b) Influenţa duratei medie a zilei de lucru (Dz) asupra productivităţii anuale a muncii (Wa): ∆Wa (Dz) = Nz1 * (Dz1 - Dz0) * Wh1 ∆Wa (Dz) = 223 * (7,6-7,8) * 0,41 ∆Wa (Dz) = - 18,29 lei/sal c) Influenţa productivităţii orare (Wh) asupra productivităţii anuale a muncii (Wa): ∆Wa (Wh) = Nz1 * Dz1 * (Wh1 - Wh0) ∆Wa (Wh) = 223 * 7,6 * (0,41-0,53) ∆Wa (Wh) = -203,38 lei/sal Wan 4) IWa = * 100 = 686,79 *100 = 72,89 % Wan-2 942,17 Wzn IWz = * 100 = 3,08 *100 = 75,12 % Wzn-2 4,10
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
97
Whn IWh = * 100 = 0,41 *100 = 77,36 % Whn-2 0,53 Recomandări:
Se recomandă în continuare corelarea indicilor productivi în sensul înscrierii pe un parcurs ascendent a productivităţii anuale a muncii, care să scoată din criză economică şi financiară firma.
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
n-2 n-1 n
Wh - productivitate orara
0
200
400
600
800
1000
n-2 n-1 n
Wa - productivitate anuala
0
1
2
3
4
5
n-2 n-1 n
Wz - productivitate zilnica
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
98
ANEXE
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
99
Anexa nr.1
B I L A N Ţ - mii lei -
A C T I V Rd. n-2 n-1 N A. ACTIVE IMOBILIZATE I. IMOBILIZ ĂRI NECORPORALE 1. Cheltuieli de constituire (ct.201-2801) 01 0 0 0 2. Cheltuieli de dezvoltare (203-2803-2903) 02 0 0 0 3. Concesiuni ,brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizări necorporale (ct.2051+2052+208-2805-2808-2905-2908)
03 8 3 4
4. Fondul com (ct.2071-2807-2907-2075) 04 0 0 0 5. Avansuri şi imobilizări corporale în curs (ct.233+234-2933)
05 0 0 0
TOTAL: (rd.01 la 05) 06 8 3 4 II. IMOBILIZ ĂRI CORPORALE 1. Terenuri şi construcţii (ct.211+212-2811-2812-2911-2912)
07 37697 44469 20054
2. Instal tehnice şi maşini (ct. 213-2813-2913) 08 7109 8382 10042 3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier (ct.214-2814-2914)
09 95 143 66
4. Avansuri şi imobilizări corporale în curs (ct.231+232-2931)
10 417 1153 1263
TOTAL: (rd.07 la 10) 11 45318 54147 31425 III. IMOBILIZ ĂRI FINANCIARE 1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului (261-2961)
12 0 0 0
2. Creanţe asupra soc din cadrul grupului (ct.2671+2672-2965)
13 0 0 0
3. Titluri sub forma de interese de participare (ct.263-2963)
14 6359 7412 6609
4. Creanţe din interese de participare (ct.2675+2676-2967)
15 0 0 0
5. Titluri deţinute ca imobilizări (ct.262+264+265-2962-2964)
16 0 0 31
6. Alte creanţe (ct.2673+2674+2678+2679-2966-2969)
17 28 0 867
7. Acţiuni proprii (ct.2677-2968) 18 0 0 0 TOTAL: (rd.12 la 18) 19 6387 7412 7508 ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (rd.06+11+19)
20 51713 61562 38937
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
100
A C T I V Rd. n-2 n-1 N B. ACTIVE CIRCULANTE I. STOCURI 1. Materii prime şi materiale consumabile (ct.301+3021+3022+3023+3024+3025+3026+3028+303±308+351+358+381±388-391-3921-3922-3951-3958-398)
21 1337 1474 1484
2. Producţia în curs de execuţie (ct.331+332+341356+358-395)
22 0 0 0
3. Produse finite şi mărfuri (ct. 345+346±3485±3486+3545+3546+356+357+361±368+371± 378 - 3945-3946-3953-3954-3956-3957-396-397-4428)
23 0 0 0
4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri (ct.4091)
24 0 0 0
TOTAL: (rd.21 la 24) 25 1337 1474 1484 II. CREAN ŢE 1. Creanţe comerciale (ct.4092+4111+4118+413+418-491)
26 5230 5893 4729
2. Sume de încasat de la societăţile din cadrul grupului (ct.4511 +4518-495)
27 0 0 0
3. Sume de încasat din interese de participare (ct.4531+4538-495)
28 0 0 0
4.Alte creanţe (ct.425+4282+431+437+4382+441+4424+4428+ 444 + 445 +446+447+4482+4582+461+473-496+5187)
29 6397 6159 4102
5. Creanţe privind cap subscris şi nev (ct.456-4953)
30 0 0 0
TOTAL: (rd.26 la 30) 31 11627 12052 8831 III. INVESTI ŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
1. Acţ. deţinute la entit afiliate (ct. 501-591) 32 0 0 0 3. Alte investiţii financiare pe termen scurt (505 + 506 + 5081 + 5088 – 595 - 596-598+5113+5114)
33 0 4265 0
TOTAL: (rd.32 la 33) 34 0 4265 0 IV. CASA ŞI CONTURI LA B ĂNCI (ct.5112+5121+5124+5125 +5311+5314+5321+5322+5323+5328+5411+5412+542)
35 990 2077 2293
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd.25+31+34+35)
36 13954 19868 12608
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
101
A C T I V Rd. n-2 n-1 N C. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 471) 37 7 15 7 D. DATORII CE TREBUIE PL ĂTITE ÎNTR -O PERIOADĂ DE UN AN 1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni (ct.1614 + 1615 +1617 +1618+ 1681-169)
38 0 0 0
2. Sume datorate instituţiilor de credit (ct. 1621+1622+1624+1625 + 1627+1682 + 5191+5192+5198)
39 0 0 0
3. Avansuri încasate în contul comenzilor (ct.419)
40 48 14 12
4. Datorii comerciale (ct.401+404+408) 41 388 8372 5727 5. Efecte de comerţ de plătit (ct.403+405) 42 0 0 0 6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului (ct.1661+1685+2691+ 4511+4518)
43 0 0 0
7. Sume datorate privind interesele de partic (ct.1662+1686+2692+ 4521+4528)
44 0 0 0
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte datorii pentru asig sociale (ct.1623 + 1626 + 167 + 1687 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431+ 437 + 4381 + 441 + 4423 + 4428 + 444 + 446 + 447 + 4481 + 4551 + 4558 + 456 + 457 + 4581 + 462 + 473 + 509 + 5186 + 5193 + 5194+5195+5196+5197)
45 1389 1166 610
TOTAL: (rd.38 la 45) 46 1825 9552 6349 E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE (rd.36+37-46-63)
47 12136 10331 6266
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd.20+47)
48 63849 71783 45203
P A S I V Rd. n-2 n-1 N G DATORII CE TREBUIE PL ĂTITE ÎNTR-O PERIOAD Ă MAI MARE DE UN AN 1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni (ct.1614 + 1615 + 1617 + 1618 + 1681-169)
49
0 0 0
2. Sume datorate instituţiilor de credit (ct.1621+1622 + 1624 + 1625 + 1627+ 1682+5191+5192+5198)
50 0 0 0
3. Avansuri încasate în contul comenzilor (ct.419)
51 0 0 0
4. Datorii comerciale ( ct.401+404+408) 52 0 0 3540 5. Efecte de comerţ de plătit (ct.403+405)
53 0 0 0
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
102
P A S I V Rd. n-2 n-1 N 6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului (ct.1661+1685+2691 +4511+4518)
54 0 0 0
7. Sume datorate privind interesele de participare ( ct.1662 + 1686 + 2692 + 4521 + 4528)
55 0 0 0
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte datorii pentru asigurările sociale (ct.1623+1626+167+1687+421+423+424+426+427+4281 + 431+437+4381+441+4423+4428+444+446+447+4481+4551+4558+456+457+4581+462+473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197)
56 0 0 0
TOTAL: (rd.49 la 56) 57 0 0 3540 H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI 1. Provizioane pentru. pensii şi alte obligaţii similare (ct151)
58 0 0 0
2. Alte provizioane (ct.151) 59 0 0 0 TOTAL PROVIZIOANE: (rd.58+59) 60 0 0 0 I. VENITURI ÎN AVANS (rd.62+63) 61 0 0 0 - Subvenţii pentru investiţii (ct.131) 62 0 0 0 - Venituri înregistrate în avans (ct.472) 63 0 0 0 J. CAPITAL ŞI REZERVE I. CAPITAL (rd.65 la 67), din care: 64 7880 8853 7880 - capital subscris nevărsat (ct.1011) 65 0 0 0 - capital subscris vărsat (ct.1012) 66 7880 8853 7880 - patrimonial regiei (ct.1015) 67 0 0 0 II. PRIME DE CAPITAL (ct.1041+1042+1043+1044)
68 383 430 383
III. REZERVE DIN REEVALUARE Sold C (ct.105) 69 41461 46581 26260 Sold D (ct.105) 70 0 0 0 IV. REZERVE (ct.106) (rd.72 la 75) 71 13787 11732 9390 1. Rezerve legale (ct.1061) 72 942 1058 700 2. Rezerve pentru acţiuni proprii (ct.1062) 73 0 0 0 3. Rezerve statutare sau contractuale (ct.1063)
74 0 0 0
4. Alte rezerve (ct.1068±107) 75 12845 10674 8690
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
103
P A S I V Rd. n-2 n-1 N V. REZULTATUL REPORTAT Sold C (ct.117) 76 480 4295 1290 Sold D (ct.117) 77 0 0 0 VI. REZULTATUL EXERCIŢIULUI Sold C (ct.121) 78 0 4029 867 Sold D (ct.121) 79 142 0 0 Repartizarea profitului (ct.129) 80 0 4029 867 TOTAL CAPITALURI PROPRII (rd.64+68+69-70+71+76-77+78-79-80)
81 63849 71891 45203
Patrimoniul public (ct.1016) 82 0 0 0 TOTAL CAPITALURI (rd.81+82) 83 63849 71891 45203
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
104
ANEXA NR.2 CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
- mii lei -
DENUMIREA INDICATORILOR
Rd. Exerciţiul financiar
n-2 n-1 n 1. Cifra de af netă (rd.02 la 04)
01 32976 31325 22664
Producţia vândută (ct.701+702+703+704+705+706+708)
02 32976 31325 22664
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct.707)
03 0 0 0
Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct.7411)
04 0 0 0
2. Variaţia stocurilor (ct.711) 05 0 0 0 Sold C 06 0 0 0 Sold D 07 0 0 0 3. Producţia imobilizată (ct.721+722)
08 207 235 106
4. Alte venituri din exploatare (ct.7417+758)
09 1228 449 318
VEN DIN EXPL – TOTAL (rd.01+06-07+08+09)
10 34411 32009 23088
5.a) Chelt cu materiile prime şi materialele consumabile (ct.601+ 602-7412)
11 6214 5033 3750
Alte cheltuieli materiale (ct.603+604+606+608)
12 315 294 815
b) Alte chelt din afară (cu energia şi apa) (ct.605-7413)
13 748 792 619
c) Cheltuieli privind mărfurile (ct.607)
14 0 0 0
6. Cheltuieli cu personalul (rd.16+17)
15 10550 8962 7141
a) Salarii (ct.621+641-7414) 16 8064 6889 5255 b) Cheltuieli cu asig şi protecţia socială (ct.645-7415)
17 2486 2073 1886
7.a) Amortiz şi proviz ptr deprecierea imobiliz corporale şi necorp (rd. 19 - 20)
18 6763 4715 4872
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
105
DENUMIREA INDICATORILOR Rd.
Exerciţiul financiar n-2 n-1 n
a.1) Cheltuieli (ct.6811+6813)
19 6763 4715 4872
a.2) Venituri (ct.7813+7815) 20 0 0 0 b) Ajustarea valorii activelor circulante (rd.22-23)
21 -56 -88 148
b.1) Cheltuieli (ct.654+6814) 22 93 0 0 b.2) Venituri (ct.754+7814) 23 149 88 148 8. Alte cheltuieli de exploatare (rd.25 la 27)
24 9802 7242 4344
8.1 Chelt privind prest externe (ct.611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+ 628-7416)
25 8464 6679 4033
8.2 Chelt cu alte impozite,taxe şi vărsăm asim (ct.635)
26 398 282 201
8.3 Chelt cu despăg,donaţii şi active cedate (ct.658)
27 940 281 110
Ajustări privind proviz pentru riscuri şi cheltuieli (rd.29-30)
28 0 0 0
- Cheltuieli (ct.6812) 29 0 0 0 - Venituri (ct.7812) 30 0 0 0 CHEL DIN EXPL – TOTAL (rd.11 la 15 +18+21 +24)
31 34336 26950 21689
REZ DIN EXPLOATARE – Profit (rd.10 – 31)
32 75 5059 1399
– Pierdere (rd.31 – 10)
33 0 0 0
9. Ven. din interese de partic (ct.7613+7614+7615+7616)
34 0 0 0
- din care, în cadrul grupului 35 0 0 0 10. Venituri din alte invest fina. şi creanţe care fac parte din activele imobiliz (ct.7611+7612)
36 0 0 4
- din care, în cadrul grupului 37 0 0 0 11. Venituri din dobânzi (ct.766)
38 246 92 142
- din care, în cadrul grupului 39 0 0 0 Alte venituri financiare (ct.762+763+764+765+767+768+788+7617)
40 5246 767 214
VEN. FINANCIARE – 41 5492 859 360
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
106
DENUMIREA INDICATORILOR Rd.
Exerciţiul financiar n-2 n-1 n
TOTAL (rd.34+36 +38+40) 12. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante (rd.43-44)
42 0 0 0
- Cheltuieli (ct.686) 43 0 0 0 - Venituri (ct.786) 44 0 0 0 13. Cheltuieli privind dobânzile (ct.666-7418)
45 0 0 7
- din care, în cadrul grupului 46 0 0 0 Alte cheltuieli financiare (ct.663+664+665+667+668)
47 5223 370 275
CHELT FINANCIARE – TOTAL (rd.42+45+47))
48 5223 370 282
REZ. FINANCIAR – Profit (rd.41 – 48)
49 269 489 78
– Pierdere (rd.48 – 41) 50 0 0 0 14. REZ CURENT – Profit (rd.10+41-31-48)
51 344 5548 1477
– Pierdere (rd.31+48-10-41) 52 0 0 0 15.Venituri extraord(ct.771) 53 0 0 0 16. Chelt extraord (ct.671) 54 0 0 0 17. REZULTATUL EXTR. – Profit (rd.53-54)
55 0 0 0
– Pierdere (rd.54-53) 56 0 0 0 VENITURI TOTALE (rd.10+41+53)
57 39903 32868 23448
CHELTUIELI TOTALE (rd.31+48+54)
58 39559 27320 21971
REZULTATUL BRUT – Profit (rd.57-58)
59 344 5548 1477
– Pierdere (rd.58-57) 60 0 0 0 18. IMPOZIT PE PROFIT (rd.62+63-64)
61 486 1519 610
- Cheltuieli cu impozitul pe profit curent (ct.6911)
62 469 1491 653
- Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat (ct.6912)
63 17 28 0
- Venituri din impozitul pe profit amânat (ct.791)
64 0 0 42
19. Alte chelt cu impoz care 65 0 0 0
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
107
DENUMIREA INDICATORILOR Rd.
Exerciţiul financiar n-2 n-1 n
nu apar în elem de mai sus (698) 20. REZ NET AL EXERC FINANCIAR Profit (rd.59-60-61-65)
66 0 4029 867
Pierdere (rd.60+61+65-59) 67 142 0 0 21. Rez pe acţiune – de bază 68 0 0 0 – diluat 69 0 0 0
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
108
BIBLIOGRAFIE
9 Chebac N. Informaţiil e contabilităţii în procesul de analiză şi decizie, Ed. Alma, Galaţi, 2002
10 Cojocaru C. Analiza economico-financiară a exploataţiilor agricole şi silvice, Ed. Economică, Bucureşti 2000
15 Gheorghiu Al. (coordonator)
Analiza activităţii economice a întreprinderilor, EDP, 1982
16 Gheorghiu Al. Ghid practic de analiză economico-financiară, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti, 1999, capitolele 18 şi 26
19 Gheorghiu Al. Analiza economico-financiară la nivel microeconomic, Ed. Economică, Bucureşti, 2004
21 Horneţ C. G. Analiza economico-financiară, Ed. Didactică şi Pedagogică, RA, Bucureşti, 2004
22 Horneţ C. G. Diagnosticul şi strategia firmei, E.D.P., Bucureşti, 2005
23 Iosif Gh. N. Analiza economico-financiară a firmei în domeniul agroalimentar, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti, 2000
24 Işfănescu A., Robu V., Hristea A., Vasilescu C.
Analiză economico-financiară, Ed. ASE, Bucureşti, 2002
25 Işfănescu A. (coordonator)
Ghid practic de analiză economico - financiară, Ed. Tribuna Economică, 1999
32 Mihai I. (coordonator)
Analiza economico financiară, Ediţia a II-a revizuită, Ed. Mirton, Timişoara, 1999
Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara Student: Buiuc Viorel
109
34 Niculescu M. Strategii de creştere, Ed. Economică, Bucureşti 1999
35 Niculescu M. Diagnostic global strategic, Ed. Economică, Bucureşti 1997
36 Niculescu M. Diagnostic economic, vol. 1+2, Ed. Economică, Bucureşti, 2003, 2005
39 Radu F. Analiza diagnosticului economico-financiar al firmei, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2001
Robu V., Georgescu N.
Analiza economico-financiară, Ed. ASE, Bucureşti, 2001
41 Sirbu C. Analiza economico-financiara, EDP, Bucureşti, 2008