Download - CABLURI SI LANTURI

Transcript
  • 8/6/2019 CABLURI SI LANTURI

    1/17

    CABLURI SI LANTURI

    1. Cabluri

    2. Lanturi

    3. Transmisii prin cabluri si lant

    1. Cabluri

    1.1 Generalitati

    Cablul este un organ flexibil pentru transmiterea miscarii, format din sarme de otel grupate in toroane, iar acestea infasurate in jurul unei inimi, in unul sau mai multe straturi. Exceptie fac cablurile plate, a caror alcatuire difera.

    Cele mai folosite cabluri sunt cablurile duble rotunde, de constructie normala cu o inima. Acestea au oinima de sisal sau canepa in jurul caruia sunt infasurate sase toroane, fiecare toron fiind alcatuit din 19 sau37 sarme de otel rasucite. Se numesc rotunde deoarece sectiunea lor transversala se inscrie intr-un cerc tangentla toate toroanele cablului. Se numesc duble deoarece o sarma din componenta toron 919c28j ului este de douaori infasurata in spirala, o data in toron si a doua oara in jurul inimii cablului, prin infasurarea toronului. Senumesc de constructie normala deoarece in jurul inimii se infasoara un singur strat de toroane. Se numesc cu osingura inima intru-cat au o singura inima, spre deosebire de cele cu mai multe inimi, unde fiecare toron are oinima.

    1.2 Clasificarea cablurilor

    a) dupa forma sectiunii transversale a toroanelor

    - cabluri cu toroane rotunde

    - cabluri cu toroane nerotunde

    b) dupa felul contactulul dintre sarme

    - cabluri obisnuite

    - cabluri compound

    La cablurile obisnuite sarmele au acelasi diametru, iar pasul de infasurare a sarmelor este diferit intrestraturi avand ca rezultat neparalelismul sarmelor intre straturi, deci incrucisarea sarmelor este astfel incatsarmele din stratul exterior sereazema pe cele din interior intr-o succesiune de puncte.

    La cablurile compound, toroanele sunt alcatuite din sarme de diametre diferite si sunt aranjate astfel incato sarma din stratul exterior in contact liniar avand acelasi strat cu straturile din interior.

    c) dupa numarul straturilor de sarma

    - cabluri cu un strat de sarma in toroane

    - cabluri cu doua straturi de sarma in toroane

  • 8/6/2019 CABLURI SI LANTURI

    2/17

    - cabluri cu trei straturi de sarma in toroane

    - cabluri cu patru straturi de sarma in toroane

    d) dupa natura inimii

    - cu inima vegetala din sisal sau canepa imbibata in unsoare, asigurand astfel

    un suport elastic, deci cablul mai flexibil si o ungere buna in timp.

    - cu inima metalica (un manunchi de sarme asemanatoare toronului) asigurand astfel o rezistentala rupere mai mari a cablului cat si o rezistenta la compresie transversala cand se pun mai multe straturi de cablu

    pe o toba, iar inima de canepa se striveste si se deformeaza sectiunea cablului,

    - cu inima de azbest, cand cablurile sunt folosite la temperaturi mai ridicate decat cele normale.

    e) dupa calitatea suprafetei sarmei

    - cabluri mate, cu sarma asa cum rezulta din tragere

    - cabluri zincate, folosite in medii corozive (aer liber, vapori corozivi, mediu marin)

    f) dupa rezistenta la rupere

    - rezistenta la rupere variaza intre 102 - 200 kg/mm 2. Durabilitatea cablului scade pe masuracresterii rezistentei

    g) dupa felul infasurarii

    - atat sarmele in toroane cat si toroanele pot fi:

    - cu infasurare in dreapta, notat cu Z

    - cu infasurare in stanga notat cu S

    - cu infasurare mixta

    Combinand primele doua moduri rezulta la cablurile duble doua genuri de cablari:

    - cablare paralela, cand sarmele in toron si toroanele in jurul inimii sunt in

    acelasi sens S/S sau Z/Z

    - cablare in cruce, cand sensul de infasurare a toroanelor in jurul inimii este

    diferit de sensul de infasurare al sarmelor in toroane

    - cablarea mixta, o parte din toroane au sarmele infasurate in celalalt sens

    - cablurile paralele au tendinta de desrasucire si din aceasta cauza se folosesc

  • 8/6/2019 CABLURI SI LANTURI

    3/17

    cand sarcina este ghidata. Cablurile in cruce sunt utilizate cu prioritate la macarale.

    h) dupa suprafata cablului

    avantaje

    - mare siguranta in exploatare

    - durata de serviciu mare

    - sunt mai usoare ca lanturile la aceeasi capacitate de ridicare

    - functionare linistita si elasticitate ce permite viteze mari de lucru

    dezavantaje

    - flexibilitate redusa, din care cauza trebuie folosite roti de abatere si tamburi de infasurare cu diametremari

  • 8/6/2019 CABLURI SI LANTURI

    4/17

  • 8/6/2019 CABLURI SI LANTURI

    5/17

    Fig. Cablari

    a) Cablare mixta

    b) Cablare paralela dreapta Z/Z

    c) Cablare paralela stanga S/S

    d) Cablare in cruce S/Z

    e) Cablare in cruce Z/S

    1.3 Scoaterea din uz a cablurilor

  • 8/6/2019 CABLURI SI LANTURI

    6/17

    Scoaterea din uz a cablurilor se face in conformitate cu prevederile prescriptiilor

    PT R14-2002, Colectia ISCIR daca:

    a) unul din toroane este deteriorat (rupt, strivit) sau cablul prezinta gatuiri, aplatisari sau indoiri

    b) numarul de sarme rupte pe lungimea cablului de sase diametre sau de 60 diametre este egal sau mai

    mare decat cel indicat in tabelul de mai jos

    c) sarmele incep sa plesneasca la intervale repetate pe intreaga lungime a cablului

    d) sarmele din stratul exterior, pe o portiune sau pe intreg cablul, si-au micsorat diametrul cu sau peste 40% fata de diametrul initial.

    Automacaragiul are obligatia de a verifica zilnic la inceperea schimbului, atat aspectul cablului catsi fixarea capetelor acestuia.

    Constructia cablului

    Numarul de sarme rupte care determina scoaterea din uz a cablurilor pe lungimea de:

    Constructie normala 6x19

    Constructie normala 6x37

    Constructie normala 6x61

    Constructie combinata SIL 6x19

    Constructie combinata SIL 6x31

    Constructie combinata W.S 6x36

  • 8/6/2019 CABLURI SI LANTURI

    7/17

    Constructie concentrica 18x7

    Constructie concentrica 18x19

    Constructie tripla 6x7x7

    Constructie tripla 6x7x12

    Constructie tripla 6x7x19

    6 diametre cablu

    30 diametre cablu

    1.4 Metode de fixare a capetelor de cablu

    a) prin matisare

    b) cu cleme

    c) prin papuc cu pana

    d) cu conus

    e) prin turnare de compozitie

    f) prin presare in manson

    1.4.1 Fixarea prin matisare

    Cablul este trecut prin ochet, se desfac toroanele cablului, se inlatura inima vegetala din capatul cabluluidesfacut, iar cu ajutorul unor scule speciale se impletesc toroanele in cablu. Fiecare toron se trece de cel putin 6ori prin cablu pe lungimea de matisare care trebuie sa fie de 15 ori diametrul cablului dar nu mai mica de 300mm.

    Fig. 83

    Portiunea matisata se infasoara strans dupa o prealabila regularizare prin ciocanirea partilor proeminente,cu sarma moale zincate de 1,4 - 2 mm.

  • 8/6/2019 CABLURI SI LANTURI

    8/17

    Ochetul sau rodanta este o piesa de protectie a capatului de cablu executata din tabla sau teava.

    1.4.2 Fixarea cu cleme

    Se face prin cel putin trei cleme la distanta de 150 mm una de cealalta. Urechea clemei se trece pestecapatul liber al cablului pentru a nu strivi ramura activa.

    Piulitele de strangere a clemei se asigura cu saiba elastica (grower) sau cu contrapiulita.

    In cazul fixarii capatului de cablu pe tambur se admite prinderea cu doua cleme intru-cat la desfasurareacablului trebuie sa ramana 2-3 spire de cablu pe tambur.

    1.4.3 Fixarea prin papuc cu pana

    Papucul este din otel turnat, iar in el se introduce pana care are prelucrat un canal

    semicircular peste care se trece capatul cablului, dupa care prinde o clema pentru siguranta. Prin tragereacablului pana la realizarea autostrangerii cablului in papuc. Se va acorda atentie la introducerea capatului decablu pentru ca in final ramura activa a cablului sa nu fie franata la iesirea din pana.

    1.4.4. Fixarea in conus prin turnare de compozitie

    Capatul cablului se introduce in conus, care este o piesa cu un gol in forma de trunchi de con cu bazamare in sus, iar diametrul bazei mici este aproximativ egal cu cel al cablului. Se desfac toroanele si sarmele lacapatul cablului indepartandu-se si inima pe o lungime ceva mai mare decat inaltimea conusului. Se decapeaza

    bine sarmele desfacute, dupa care, cu ajutorul unui cleste special se indoaie capetele sarmelor la 1800 spreinterior, iar capatul cablului se trage in conus. Conusul este incalzit la cca. 180- 200 C, dupa care in el setoarna compozitia (plumb + cositor) si se bate usor pentru a se umple toate golurile. Racirea se face incet.

    1.4.5. Fixarea prin presare in manson

    Mansoanele folosite sunt taiate din teava ovala, trasa din aliaj din aluminiu(AlMg). Atat cablul cat simansonul trebuie sa fie curate fara urme de grasime.

    Taierea capatului de cablu se face prin incalzire la rosu, iar cablul se rasuceste in sensul infasurarii toroanelor pana la sudarea sarmelor. Acest cap de cablu incalzit se aseaza in afara mansonului, dupa care mansonul se

  • 8/6/2019 CABLURI SI LANTURI

    9/17

    preseaza pe ramurile cablului pana la apropierea falcilor matritelor. Astfel mansonul de aluminiu patrunde intoroanele cablului realizand o presare ce-l asigura sa nu se smulga. In afara mansonului de aluminiu, uneori sefolosesc mansoane din teava de otel moale.

    2. Lanturi

    2.1. Generalitati

    Sunt organe pentru transmiterea miscarii. Dupa modul de constructie pot fi:

    - lanturi cu zale sudate

    - lanturi cu eclise si bolturi

    2.1.1. Lanturi cu zale sudate

    Sunt construite din zale sudate din otel rotund si se caracterizeaza prin:

    - diametrul sarmei din care se executa zaua

    - pasul

    - latimea zaiei

    La automacarale se folosesc lanturi calibrate cu zale scurte, in special pentru ridicarea sarcinilor.

    Avantaje

    - insensibilitate mai mare la caldura si agenti corozivi

    - flexibilitate mai mare, ceea ce permite folosirea unor roti si tamburi de diametre reduse

    Dezavantaje

    - siguranta redusa in functionare, deoarece ruperea lui se face brusc

    - durata de serviciu mai redusa, din cauza uzurii rapide la contactul a doua zale

    - greutate proprie mare

    - functionare neuniforma cu socuri

    Datorita acestor dezavantaje utilizarea lor este redusa.

    2.2. Scoaterea din uz a lanturilor

    Scoaterea din uz a lanturilor se face in conformitate cu prevederile PT R14-2002, Colectia ISCIR.

    La verificarea lanturilor se va urmari daca exista urmatoarele defecte:

  • 8/6/2019 CABLURI SI LANTURI

    10/17

    - deteriorari (indoiri, turtiri, fisuri etc.)

    - alungiri

    - uzuri (provenite din exploatarea normala din ruginire, din corodare etc.)

    La scoaterea din functiune a unui lant cu zale se va avea in vedere urmatoarele criterii:

    - zalele sunt indoite, turtite, alungite sau fisurate

    - s-a intins cu mai mult de 5% in raport cu lungimea sa initiala sau cu o valoare mai mare decatcea indicata de constructor

    - uzura chiar si a unei zale, in sensul micsorarii diametrului, este egala sau

    depaseste 20 % din diametrul initial

    Lanturile cu eclise si bolturi se scot din functiune cand:

    - eclisele prezinta indoiri sau lovituri

    - s-a rupt una din eclise

    - diametrul bolturilor s-a micsorat cu sau peste 20 % fata de diametrul initial

    Se interzice fixarea cablului sau lantului prin inodare.

    Se interzice inadirea cablurilor la macarale sau mecanismele de ridicat (exceptie fac macaralelefunicular).

    Nu se admite inadirea prin suruburi a lanturilor de tractiune. Inadirea lanturilor se poate face prinintroducerea unei zale intermediale forjate sau sudate.

    3. Transmisii prin cablu si lant

    O transmisie prin cablu si lant se compune in general din:

    - tambur de cablu sau lant

    - role de transmisie si role de egalizare

    - cablu sau lant

    Transmisiile prin cablu sau lant se calculeaza in functie de conditiile de functionare ( grupa defunctionare) si solicitarea din cablu sau lant.

    3.1. Tamburii de cablu sau lant

    Au rolul de a infasura cablul sau lantul de tractiune, prin aceasta aplicandu-se si forta necesarainfasurarii, respectiv ridicarii sarcinii sau, dupa caz, bascularii bratului.

  • 8/6/2019 CABLURI SI LANTURI

    11/17

    Tamburii de cablu au o forma cilindrica si rareori tronconica, goi la interior, prezentand la periferiesanturi elicoidale, intr-un singur sens sau in doua sensuri (stanga / dreapta), in cazul in care cablul se infasoaraintr-un singur strat. In cazul in care cablul se infasoara in mai multe straturi tamburul nu poate sa fie canelat, iar la margini are pereti laterali (reborduri). Pentru o infasurare corecta a cablului se prevad si dispozitive deasezare, care constau dintr-o rola ce preseaza spirele de cablu pe tambur.

    Diametrul tamburului se determina functie de diametrul cablului, grupa de functionare a mecanismului,

    constructia cablului si modului de infasurare a cablului.

    Profilul santurilor elicoidale de pe tambur este functie de diametrul cablurilor, iar lungimea tamburuluitrebuie sa asigure depunerea corecta a cablului, pana la ridicarea muflei in pozitia cea mai de sus, la coborareamuflei in pozitia cea mai de jos trebuie sa ramana cel putin trei spire infasurate pe tambur la fiecare capat decablu.

    Tamburii se executa din otel, prin turnare sau sudare. Prinderea capetelor de cablu pe tambur se poateface prin cel putin doua cleme sau prin pana.

    Tamburi a) Tambur simplu cu santuri

    b) Tambur dublu cu santuri

  • 8/6/2019 CABLURI SI LANTURI

    12/17

    3.2 Role de transmisie pentru cabluri sau lanturi

    Au rolul de a abate cablul sau lantul in punctele in care trebuie sa se modifice traseul acestuia, realizandastfel schema transmisiei.

    Se executa din otel, fonta sau mase plastice. Profilul exterior este corespunzator organului flexibil detractiune ce se abate. Diametrul exterior al acestora se determina functie de aceeasi factori ca la tamburi.

    Functie de automacara sunt realizate diverse scheme de infasurare al cablurilor.

    Pentru a ridica o sarcina mare cu o forta mai mica decat sarcina se folosesc palanele.

  • 8/6/2019 CABLURI SI LANTURI

    13/17

    Palanele sunt mecanisme simple, formate dintr-un ansamblu de scripeti ficsi si mobili,

    fiecare montati pe doua axe. Prin aceste palane se realizeaza micsorarea vitezei de

    ridicare-coborare si marirea sarcinii de ridicare proportionala cu numarul de ramuri de

    cabluri ale palanului.

    Q = n x F

    In care: Q - sarcina de ridicat

    n - numarul de ramuri cablu

    F - forta cu care se trage de cablu

    4. Organele transmisiilor mecanice

    Elementele principale pentru transmiterea miscarii folosite la macarale sunt:

    - axele

    - arborii

    - lagarele

    - cuplajele

    - angrenajele de roti dintate

    4.1 Axele

    Sunt organe de masini care sustin piese in miscare de rotatie sau cand sunt in repaos. Pot fi:

    - fixe cazul axelor ce sustin rolele de cabluri

    - rotitoare cazul celor de la carucioarele podurilor rulante

    4.2 Arborii

    Sunt organe de masini care transmit un moment de torsiune prin rotire in jurulaxei proprii. Avem arbori intremotoarele de actionare si reductoare la fiecaremecanism. Partile principale ale axelor si arborilor sunturmatoarele:

    - corpul

    - fusul

    - partile de calare sau fixare

  • 8/6/2019 CABLURI SI LANTURI

    14/17

    4.3 Lagarele

    Sunt organe de masini ce sustin atat arborii cat si axele si permit rotirea acestora. Prin intermediulsuprafetelor de alunecare ele preiau fortele radiale, axiale sau combinate ale axelor si arborilor, permitandu-lemiscari de rotatie sau oscilatie.

    Lagarele pot fi:

    - lagare de alunecare - se folosesc cuzineti, avand un material de antifrictiune in scopulmicsorarii frecarii cu arborele. Se folosesc la turatii reduse si au ca lubrefiant- uleiul

    - lagare de rostogolire - folosesc rulmentii. Au o mare utilizare datorita randamentului superior fata de lagarele de alunecare.

  • 8/6/2019 CABLURI SI LANTURI

    15/17

  • 8/6/2019 CABLURI SI LANTURI

    16/17

    - Rulmentii pot fi:

    - radiali

    - axiali

    - radiali-axiali

    Dupa forma elementelor de rostogolire pot fi:

    - cu bile

    - cu role

  • 8/6/2019 CABLURI SI LANTURI

    17/17

    Dupa numarul de randuri pot fi:

    - cu un rand

    - cu mai multe randuri

    Dupa posibilitatile de miscare sunt:

    - ficsi

    - oscilanti

    Ungerea rulmentilor se asigura cu ulei sau unsori consistente.

    Corpul se confectioneaza din fonta, iar cuzinetul din bronz captusit cu material de antifrictiune. Sefolosesc la macarale cu regim usor si mediu de functionare, la diametre de fuse de 25-220 mm, cu presiuni panala 40daN/cm2 si cu raportul l/d = 0,8 ... 1,5. Pentru ungere se pot folosi unsori sau uleiuri.

    Lagarul cu capac si cuzinet cu inel de ungere se foloseste la macarale cu turatii mari. Corpul seconfectioneaza din fonta, iar cuzinetul din bronz captusit cu material de antifrictiune.


Top Related