C A I E T d e S A R C I N I pentru executia lucrarilor de reparatii-reabilitare constructii
A. G e n e r a l i t a t i
Prezentul caiet de sarcini stabileste principalele conditii tehnice de calitate
pe care trebuie sa le indeplineasca lucrarile de reparatii-reabilitare a Centrului de
informare ecologica Crisan, judetul Tulcea, precum si verificarile si incercarile
care trebuie efectuate pentru a se constata daca aceste conditii au fost indeplinite
in limitele indicatorilor de calitate, ale abaterilor admisibile si ale frecventelor de
verificare conform prevederilor Normativului pentru verificarea calitatii si
receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente (indicativ C56–1985),
care contine extrase din prescriptiile tehnice de proiectare, executie si receptie
specifice.
Pentru realizarea in bune conditii a lucrarilor se vor respecta urmatoarele
prevederi generale:
– Executantul va studia aprofundat proiectul tehnic, pe baza pieselor
scrise si desenate, a normativelor si a altor documente la care face trimitere Pro-
iectantul, astfel ca pana la inceperea executiei sa-i fie clare toate lucrarile care
vor fi executate, si va aviza Proiectantul, in termen legal, de eventualele nepotri-
viri sau va face obiectiuni in vederea modificarii sau adaptarii proiectului tehnic,
avand in vedere ca sectiunile documentatiei se completeaza reciproc;
– Executantul va asigura ritmic necesarul de materiale, in cantitatile si
sortimentele necesare si forta de munca in concordanta cu graficul de executie si
cu termenele partiale/finale ale obiectivului care se realizeaza; la intocmirea
graficului Executantul va urmari stabilirea unui plan de lucru calendaristic
optim, coroborat cu realizarea reparatiilor;
– Executantul este obligat sa aiba pe santier, la punctul de lucru, pe toata
perioada executiei si a probelor, intreaga documentatie (proiectul tehnic) pe baza
careia se executa lucrarile respective, inclusiv dispozitiile de santier date pe
parcursul executiei;
– modificarea, oricat de neinsemnata, a prevederilor proiectului tehnic se
va face numai cu acordul scris al sefulului de proiect si al proiectantului de spe-
cialitate; in caz contrar, Executantul devine raspunzator direct si solidar cu emi-
tentul respectivei modificari, de eventualele consecinte negative economice,
functionale si estetice cauzate de nerespectarea documentatiei;
– respectarea conditiilor de calitate trebuie urmarita in primul rand de
catre seful formatiei de lucru si de conducatorul tehnic al lucrarii, in cadrul
activitatii sale de indrumare si supraveghere;
– reprezentantul legal al Beneficiarului (dirigintele de santier) va urmari
ca executia lucrarilor sa se faca in concordanta cu documentatia tehnica si
prevederile legale si va participa la controlul calitatii lucrarilor; in cazul neres-
pectarii documentatiei de catre Executant sau in baza unei dispozitii neinsusite
de Proiectant, dirigintele de santier este obligat sa aduca la cunostinta Proiec-
tantului, fara intarziere, cazul respectiv;
– conducatorul tehnic al lucrarii, impreuna cu reprezentatul legal al Bene-
ficiarului (dirigintele de santier), va verifica si receptiona lucrarile ascunse,
consemnand rezultatele in registrul de procese-verbale pentru verificarea calitatii
lucrarilor care devin ascunse; in cazul constatarii de abateri peste limitele
admise sau neincadrarea in prevederile proiectului si a prescriptiilor tehnice, se
va pro-ceda la remedieri si intocmirea unui nou proces-verbal de lucrari acunse;
– conducatorul tehnic al lucrarii, impreuna cu reprezentatul legal al Bene-
ficiarului (dirigintele de santier), va verifica permanent calitatea materialelor si a
produselor inglobate in lucrarile care devin ascunse, consemnand toate verifi-
carile efectuate si constatarile rezultate in procese-verbale de receptie calitativa;
– dispozitiile de santier date de Beneficiar si Proiectant (cu respectarea
normelor legale in vigoare) au aceeasi putere ca si proiectul tehnic din punctul
de vedere al verificarilor de efectuat;
– verificarile efectuate pentru constatarea indeplinirii conditiilor de cali-
tate a lucrarilor de constructii se refera la:
• determinarea (prin masuratori) a corespondentei elementelor verifica-
te cu prevederile documentatiei tehnice din punct de vedere al pozitiilor, dimen-
siunilor si modului de rezemare;
• existenta documentelor de atestare a calitatii materialelor utilizate;
• efectuarea incercarilor si probelor impuse prin proiectul de executie si
prescriptiile tehnice si intocmirea documentelor cu rezultatele acestora, precum
si existenta proceselor-verbale de lucrari ascunse;
• examinarea existentei si continutului documentatiei si proceselor-ver-
bale mentionate mai sus si a sintezelor si concluziilor acestora;
• verificarea directa, prin sondaj, si efectuarea de incercari suplimentare
in vederea formarii convingerii organelor de control si a comisiei de receptie a-
supra corectitudinii si valabilitatii documentelor incheiate anterior.
Separat de verificarile efectuate pentru constatarea indeplinirii conditiilor
de calitate pe care trebuie sa le intruneasca lucrarile de reparatii-reabilitare, se
vor efectua verificari si dupa cum urmeaza:
• pe parcursul executiei, pentru toate categoriile de lucrari, inainte ca a-
cestea sa devina ascunse prin acoperire sau inglobare in alte categorii de lucrari;
• la terminarea unei faze de lucru;
• la receptia preliminara a obiectelor care fac parte din obiectiv.
In toate cazurile in care vreun rezultat provenit dintr-o verificare sau in-
cercare efectuata pe parcursul executiei, referitoare la rezistenta, stabilitatea, du-
rabilitatea sau functionalitatea lucrarilor, depaseste in sens defavorabil abaterile
admisibile prevazute in proiectul tehnic si/sau in prescriptiile tehnice, decizia a-
supra continuarii lucrarilor va putea fi luata numai pe baza acordului dat in scris
de Beneficiar, cu avizul Proiectantului.
Receptia preliminara/finala a lucrarilor de reparatii are drept scop verifi-
carea corespondentei acestora cu proiectul de executie si dispozitiile de santier
date de Beneficiar si Proiectant, cu prescriptiile tehnice specifice si cu prevede-
rile Normativului pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de construc-
tii (indicativ C56–1985), Hotararii Guvernului Romaniei nr.766–9, pentru
aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii, Instructiunilor
pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse la constructii, Modifi-
carilor la instructiunile pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor as-
cunse la constructii si Regulamentului nr. 273–94, de receptie a lucrarilor de
constructii si sa cerceteze existenta si corectitudinea documentelor incheiate pe
parcursul executarii lucrarilor care privesc verificarile de calitate efectuate (pro-
cesele-verbale incheiate la terminarea fazelor de lucrari, registrul de procese-
verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor care devin ascunse, documentele de
atestare a calitatii materialelor si produselor, procesele-verbale de remediere si
buletinele cu rezultatele incercarilor efectuate pe parcursul lucrarilor.
Executantul este obligat sa participe, impreuna cu comisia numita de Be-
neficiar, la receptia preliminara sau finala a lucrarilor si, in cazurile in care se
constata neincadrarea in prevederile proiectului tehnic si prescriptiilor tehnice
specifice, sa execute remedierile necesare.
Nota. Pe parcursul executiei lucrarilor prezentate in acest Caiet de sarcini
nu se va folosi nici un produs, procedeu sau echipament care nu are agrement
tehnic, standard de produs sau norma tehnica.
B. P r e z e n t a r e a o b i e c t e l o r i n v e s t i t i e i
Reabilitarea si modernizarea Centrului de informare ecologica Crisan va
consta din executarea categoriilor de lucrari descrise in continuare.
• Reabilitare imprejmuire si alei. Incinta Centrului de informare este
delimitata de un gard de lemn care este deteriorat pe o lungime de 38,00 m din
cei 155,00 m cat masoara intreaga imprejmuire.
La evaluarea starii fizice, s-a constatat ca toti stalpii imprejmuirii sunt
slabiti pe portiunea de incastrare in teren din cauza putrezirii, situatie in care
lucrarile de reparare a gardului se vor executa dupa cum urmeaza:
– se va demonta ingrijit toata imprejmuirea, cu recuperarea materialului
lemnos sanatos (scanduri si sipci);
– se vor scoate din pamant toti stalpii vechi si se vor inlocui cu stalpi noi,
din lemn ecarisat de 15 x 15 cm;
– se vor remonta panourile de imprejmuire vechi sanatoase, dupa o revi-
zuire prealabila si reparare a micilor defecte;
– in locul panourilor de imprejmuire degradate se vor monta altele noi,
confectionate si asamblate dupa modelul celor vechi, pentru a pastra unitatea de
stil a imprejmuirii;
– lemnaria noua se va proteja impotriva intemperiilor prin vopsire cu lig-
noleum – 2 straturi.
Aleile din curtea Centrului de informare ecologica sunt executate sub for-
ma unei placi din beton simplu, turnata in camp continuu. Din cauza neunifor-
mitatii structurii terenului placa de beton a fisurat, iar fragmentele au tasat dife-
rentiat, creand praguri.
Local, spargerea placii de beton a fost provocata si de radacinile unor ar-
bori plantati prea aproape de alei.
In situatia descrisa mai sus, lucrarile de reparare a aleilor vor consta din:
– demolarea cu mijloace mecanice a portiunilor de beton deteriorate si ta-
sate inegal; materialul rezultat din spargeri se va transporta cu roabele si se va
depune in punctele slabite (subtiate) ale protectiei malului aferent incintei impo-
triva eroziunii apei;
– taierea arborilor ale caror radacini forteaza si sparg placa de beton si
scoaterea cioatelor acestora;
– nivelarea suprafetelor de teren decapate ca mai sus;
– refacerea imbracamintii aleilor prin pozarea de dale de beton prefabri-
cate de 50 x 50 x 8 cm pe un strat de nisip, solutie care permite interventii ulte-
riore usoare si locale in cazurile in cazul aparitiei unor noi tasari ale terenului de
fundare;
– inierbarea rosturilor dintre dale, pentru atenuarea aspectului industrial al
imbracamintii din beton.
• Debarcader fix. In prezent, Centrul de informare ecologica Crisan este
deservit de un debarcader metalic flotant de dimensiuni reduse, supus miscarilor
aleatorii ale valurilor.
Pentru eliminarea acestui neajuns, Beneficiarul a solicitat proiectarea unui
debarcader fix – o constructie din beton armat alcatuita constructiv sub forma
unui planseu orizontal turnat monolit pe o retea de grinzi principale si secun-
dare, la nivelul coronamentului digului de aparare al incintei centrului.
Infrastructura debarcaderului va fi alcatuita din piloti prefabricati din be-
ton armat, purtatori pe varf si manta in conditiile geotehnice ale amplasamen-
tului, piloti care se vor incastra in teren prin batere cu berbecul montat pe un
excavator de 0,66–0,99 mc.
Legatura intre planseu si piloti se va asigura prin spargerea betonului si
dezvelirea armaturilor din capetele pilotilor – zone in care apoi se vor introduce
carcasele de armaturi ale grinzilor. In final, armaturile se vor ingloba in betonul
turnat pentru realizarea planseului propriu-zis.
Stratul de uzura s-a prevazut sa se execute sub forma unui covor asfaltic
de cca. 2,5 cm grosime.
Intreaga constructie va fi protejata impotriva actiunii mecanice a sloiurilor
si impotriva socurilor provocate de ambarcatiunile venite la acostare, prin mon-
tarea pe fata dinspre Dunare a pilotilor aferenti liniei de acostare de captuseli din
lemn de stejar si anvelope uzate.
Pentru a elimina pericolul caderii in apa de pe platforma debarcaderului,
pe perimetrul acesteia se va monta o balustrada din teava metalica protejata anti-
coroziv prin vopsire cu vopsea de ulei.
Pentru amararea navelor se vor monta, prin inglobare in betonul plan-
seului de binte metalice coform normelor in domeniu.
Debarcaderul este destinat acostarii de nave de pasageri mici si mijlocii.
• Reabilitare acoperis. Centrul de informare ecologica Crisan este o cla-
dire parter, cu dimensiunile in plan de 21,30 x 9,30 m, inaltimea la streasina de
2,95 m si inaltimea la coama de 5,95 m.
Constructiv, cladirea a fost executata cu pereti din panouri prefabricate
din lemn cu miez termoizolator din vata minerala, montate pe o fundatie sub for-
ma de radier din beton armat si acoperisul in doua ape cu pante diferite, din
ferme prefabricate din scanduri batute in cuie, astereala din scanduri de rasi-
noase, un strat de carton bitumat hidroizolant si invelitoare din stuf in snopi.
Din cauza pantei necorespunzatoare a acoperisului cu picatura la fatada
principala, dar si a baterii neglijente a stufului pe aceasta panta, invelitoarea n-a
permis in exploatare indepartarea corespunzatoarea a apelor din precipitatii, care
au patruns si stagnat in grosimea stufului, provocand putrezirea mai rapida de
cat ar fi fost normal a acestuia si, in cele din urma, infiltrarea in interiorul cladi-
rii, unde, local, au deteriorat elementele de finisaj.
La evaluarea situatiei in vederea stabilirii solutiilor de reabilitare si mo-
dernizare a cladirii, s-a constatat ca, in pofida faptului ca invelitoarea a func-
tionat necorespunzator in perioada de la darea in exploatare pana in prezent, fer-
mele din scanduri ale acoperisului n-au suferit degradari, nu si-au pierdut sta-
bilitatea local si si-au pastrat capacitatea portanta.
In conditiile de mai sus, reabilitarea acoperisului se va face prin executa-
rea urmatoarelor lucrari:
– desfacerea integrala a invelitorii vechi din stuf;
– verificarea starii elementelor sarpantei vechi, cu consolidarea, daca va fi
nevoie, a elementelor subrezite, in functie de natura si marimea defectiunii/de-
fectiunilor depistate dupa indepartarea invelitorii initiale;
– crearea unei noi sarpante, pe scaune, din lemn CR, cu pante conform
prevederilor din STAS 3303/0-77 (pante uzuale pentru stuf = 80 – 120 cm/m),
independenta de sarpanta veche;
– montarea unor stalpi metalici casetati din profile laminate de otel, pentru
crearea unei structuri de rezistenta independente fata de structura constructiei
existente, care sa preia incarcarile suplimentare provenite din noua sarpanta;
stalpii se vor incastra in fundatii monobloc din beton simplu;
– executarea protectiei ignifuge, hidrofuge si antiseptice a lemnariei aco-
perisului;
– executarea protectiei anticorozive a pieselor metalice;
– refacerea ingrijita a invelitorii din stuf in snopi, cu acordarea unei atentii
deosebite la coama, dolii si strapungerile prin acoperis – zone vulnerabile din
punctul de vedere al infiltrarii apei provenite din precipitatii;
– revizuirea si repararea/refacerea instalatiilor interioare si a finisajelor
interioare si exterioare.
• Refacere aparari de maluri. Taluzul exterior al platformei incintei
Centrului de informare ecologica Crisan este protejat impotriva actiunii de ero-
ziune a valurilor si gheturilor cu anrocamente din piatra bruta. In timp insa, prin
afuiere datorita variatiei sezoniere a nivelului apelor Dunarii, pe suprafete izo-
late ale acestui taluz s-au produs surpari ale anrocamentelor de protectie.
In conditiile descrise mai sus, pentru refacerea apararii de mal in aceste
zone, s-au prevazut lucrari de umplere/completare a debleelor create, cu anro-
camente din piatra bruta (blocuri de 51–1000 kg/buc.) asezate prin aruncare.
Pentru a inlesni accesul de pe mal la barci in sezonul cand apele Dunarii
sunt la niveluri scazute, prin proiect s-a prevazut executarea pe taluz a unui pa-
chet de trepte din beton simplu cu armatura de siguranta si strat de uzura din
mozaic spalat, antiderapant.
Pe cele doua laturi ale pachetului de trepte s-a prevazut montarea prin in-
castrare in beton de balustrade de protectie din tevi de otel de 38 x 4 mm, pro-
tejate anticoroziv prin vopsire cu vopsea de ulei kaki.
• Conditii de amplasament. Prin proiectare, s-a asigurat rezistenta si sta-
bilitatea in timp a constructiei pentru urmatoarele conditii de amplasament:
– natura terenului de fundare: umplutura obtinuta prin hidromecanizare,
din pamanturi aluvionare (nisipuri prafoase slab argiloase) in amestec cu resturi
cochilifere, cu intercalatii de materie organica (radacini de plante si rizomi de
stuf si papura);
– presiunea admisibila pentru gruparea fundamentala de sarcini = cca.
0,80 daN/cmp;
– adancimea de inghet = 0,90 m (observatii locale);
– nivel hidrostatic variabil sezonier, in functie de nivelul apelor Dunarii;
– unghi de frecare interna = cca. 25°;
– zona de protectie antiseismica – D: ks = 0,16, Tc = 1,5 secunde, grad de
intensitate seismica = VIII (conform Normativului P100-92);
– greutatea de referinta a stratului de zapada, gz = 120,00 daN/mp (zona
B, conform STAS 10101/21-92, la o perioada de revenire de 10 ani);
– presiunea dinamica de baza la sol a vantului in extravilan = 70,00 daN/
mp (zona C, conform STAS 10101/20-90);
– clasa de importanta a constructiei = III – constructie de importanta nor-
mala (conform Normativului P100-92 si prevederilor din STAS 10100-75);
– categoria de importanta a constructiei = C – constructie de importanta
normala (conform HGR nr. 766/21.11.97).
Conform Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, be-
ton armat si beton precomprimat (indicativ NE012-99), cerintele minime de asi-
gurare a durabilitatii betoanelor in conditiile amplasamentului sunt urmatoarele:
– clasa de expunere: 2.a.moderat (mediu umed)
– gradul minim de impermeabilitate: P4
– gradul de gelivitate minim: –
– tipul de ciment: I.2.1(portland aditivat/42,5)
– raportul apa/ciment (A/C): max. 0,50.
C. D e s c r i e r e a l u c r a r i l o r
1. Sapaturi manuale de pamant
Operatii pregatitoare:
– amenajare teren si platforme de lucru;
– curatire suprafete de frunze, crengi, buruieni si zapada (cand este cazul);
– decapare strat vegetal si depozitarea lui in afara perimetrului construit;
– asigurare indepartare ape meteorice superficiale.
Trasare pe teren a lucrarii:
– intocmire plan de trasare si stabilire abateri admisibile;
– fixare pozitie si marcare pe amplasament a constructiilor;
– trasare lucrari de terasamente si lucrari de detaliu.
Executie sapaturi manuale de pamant:
– asigurare mentinere echilibru natural teren in jurul santurilor;
– fundul sapaturii va asigura in orice moment colectarea apelor meteorice;
– zvantare fund sapatura sau indepartare strat noroi inainte de turnarea
betoanelor;
– schimbare (daca apare ca necesara) cota fund sapatura (numai cu acor-
dul Proiectantului);
– consemnare in registrul de procese-verbale de lucrari ascunse modificari
de cote fata de proiect;
– constatare de catre Proiectant a naturii terenului de fundare si
consemna-re corespunzatoare a acesteia;
– atasare la cartea constructiei observatii si modificari intervenite pe par-
cursul executiei.
Abaterile admisibile:
– toleranta admisa pentru trasarea pe orizontala a constructiei – ± 2 cm;
– pentru unghiuri, toleranta trasare – un grad;
– toleranta de trasare fata de reper cota ± 0,00 – ± 1 cm.
Verificari in vederea receptiei:
– verificare si comparare cu proiectul a dimensiunilor si cotelor de nivel;
– verificare natura teren de fundare;
– studiere procese-verbale de lucrari ascunse.
Nota. Daca natura terenului de fundare difera fata de cea din proiect,
continuarea lucrarilor se va face numai pe baza unei dispozitii scrise a Proiec-
tantului.
2. Cofraje din panouri refolosibile cu placaj de 8 mm
Materiale de baza utilizate:
– cofraje demontabile stationare realizate din elemente refolosibile, con-
fectionate cu placaj de 8 mm grosime, pe schelet din rigle de lemn de rasinoase;
– sprijiniri din elemente de schela metalica tubulara sau lemn.
Depozitare si manipulare materiale – astfel incat sa se evite deformarea si
degradarea lor (umezire, murdarire, putrezire).
Atentie! Se interzice depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozi-
tarea altor materiale pe stivele de panouri pentru cofraje.
Operatii pregatitoare:
– stabilirea de catre Constructor a tipului de cofraj care se va adopta;
− elaborarea fiselor tehnologice pentru cofrare;
– verificarea suprafetelor care vor veni in contact cu betonul care se va
turna in cofraje si corectarea pozitiei armaturilor inainte de montarea cofrajelor.
Montare cofraje:
– trasarea pozitiei cofrajelor;
– asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
– verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
– incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
Control si receptie montare cofraje:
– preliminar, controlul lucrarilor pregatitoare, a elementelor de cofraj si a
sustinerilor acestora;
– verificarea, in cursul executiei, a pozitiei cofrajelor in raport cu trasarea;
– receptia propriu-zisa si consemnarea constatarilor in registrul de proce-
se-verbale de lucrari ascunse.
Abateri admise la montarea cofrajelor: conform tabelului X3 din C140-86.
3. Armaturi
Materiale de baza utilizate:
– bare independente OB 37 si PC 52;
– sarma neagra moale pentru legat.
Livrare si depozitare materiale:
– fiecare lot va fi insotit de certificatul de garantie corespunzator;
– depozitare separata pe tipuri si diametre, in spatii amenajate si dotate
pentru a se evita coroziunea si murdarirea, dar si o identificare usoara.
Operatii pregatitoare:
– constatarea existentei certificatului de calitate (garantie);
– verificarea dimensiunilor sectiunii;
– examinarea aspectului;
– verificarea prin indoire la rece.
Fasonare armaturi:
– confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in confor-
mitate cu prevederile proiectului;
– executarea indoiturilor se va face cu o miscare lenta, fara socuri.
Se interzice fasonarea barelor la temperaturi de sub –10°C!
Montare armaturi:
– se va incepe numai dupa receptia calitativa a cofrajelor;
– se va executa in pozitia prevazuta in proiect, asigurand mentinerea a-
cesteia in timpul turnarii betonului:
– la incrucisari barele se vor lega cu sarma moale, neagra, Ø1...1,5 mm.
Tolerante de executie a lucrarilor:
– valorile abaterilor-limita la armaturi sunt cele din tabelul X.3.2. al
C140-86.
Verificari in vederea receptiei lucrarilor executate:
– aspectul si starea generala;
– corespondenta cu proiectul;
– asigurarea inglobarii corespunzatoare in beton (acoperirea cu beton).
4. Turnari de betoane
Materiale de baza utilizate: in functie de clasa betonului, conform preve-
derilor Normativului C140-86, care precizeaza si conditiile de calitate.
Operatii pregatitoare:
– marcarea cu tarusi sau turnarea unei cantitati din beton la cota precizata
in proiect (dupa ce terenul a fost bine compactat – in cazul fundatiilor);
– accepatarea fisei tehnologice pentru beton de catre Beneficiar;
– aprovizionarea si verificarea materialelor necesare: agregate, ciment,
piese inglobate;
– verificarea functionarii utilajelor si a dotarilor in conformitate cu preve-
derile fisei tehnologice;
– stabilirea si instruirea formatiilor de lucru in ceea ce priveste tehnologia
de executie, tehnica securitatii muncii si P.S.I.;
– asigurarea insusirii normelor generale si specifice de securitate a muncii
si P.S.I.;
– examinarea si insusirea documentatiei de catre Antreprenor, in termen
de maximum 30 de zile.
Inainte de betonare trebuie sa fie terminate:
– montarea cofrajelor: trasare, asamblare provizorie, verificare si corec-
tare pozitie, incheiere, legare si sprijinire definitiva;
– montarea armaturilor.
Reguli de executie a betonarii:
– betonarea se poate incepe numai daca fisa tehnologica a turnarii a fost
insusita de catre Beneficiar, au fost realizate operatiile pregatitoare si au fost
receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi;
– compozitia betonului trebuie acceptata de catre beneficiar si proiectant;
– betonarea va fi condusa nemijlocit de seful punctului de lucru;
– betonul se va turna in max. 15 minute de la sosirea lui pe santier;
– cofrajele de lemn se vor uda cu apa cu 2 ore inainte si imediat inainte de
turnarea betonului;
– se va urmari evitarea deformarii armaturilor si inglobarea lor cores-
punzatoare in beton;
– se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor;
– nu este permisa ciocanirea, scuturarea sau asezarea pe armaturi a vibra-
torului in timpul turnarii.
Compactare betoane:
– se va executa cu pervibratoare;
– lucrabilitate betoane – intre L1 si L5;
– durata optima de vibrare – 5... 30 secunde.
Tratare betoane dupa turnare:
– mentinerea umiditatii timp de minimum 7 zile dupa turnare (stropire
periodica, acoperire etc.);
– stropirea cu apa va incepe dupa 2...12 ore de la turnare, in functie de
temperatura mediului;
– pe timp ploios betonul proaspat se va acoperi cu folii de polietilena.
Decofrare:
– fetele laterale – dupa ce betonul a atins o rezistenta de min. 2,5 N/mmp;
Tolerante admisibile la executia betonarii:
– abaterile fata de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraje (lungi-
me/latime) vor fi de ± 4/ ±3 mm;
– abaterile cofrajelor si elementelor de beton si beton armat vor fi
conform tabelului X.3.1 din C140-86;
– abaterile fata de proiect pentru armaturi vor fi conform tabelului X.3.2
din C140-86;
– defectele admisibile vor fi conform anexei X.4 din C140-86.
Verificari in vederea receptiei betonarii:
– verificarea calitatii materialelor se va face conform anexei X.1 din
C140-86;
– aspectul si starea generala;
– elementele geometrice;
– corespondenta cu proiectul.
Atentie! Nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de in-
cheierea procesului-verbal de lucrari ascunse pentru faza precedenta.
5. Constructii si confectii metalice
Produse utilizate:
– tevi pentru constructii laminate la cald;
– profile laminate la cald;
– platbande laminate la cald;
– suruburi obisnuite, OL37, cu cap hexagonal.
Operatii si faze de executie a lucrarilor:
– verificarea, la scoaterea din depozit, a calitatii materialelor, prin compa-
rarea datelor din certificatele de calitate emise de producatori cu cerintele din
documentatie;
– constatarea si remedierea eventualelor degradari suferite in timpul depo-
zitarii, manipularii si transportului (deformari, corodari etc.);
– trasarea si debitarea elementelor;
– verificarea marginilor libere si a rosturilor care se sudeaza, dupa debita-
re si prelucrare;
– sudarea de asamblare, dupa detaliile din documentatie;
– verificarea subansamblelor inainte de ridicarea la pozitia finala;
– aplicarea straturilor de vopsea anticoroziva.
Abateri admisibile la executarea lucrarilor:
– de la alinierea elementelor care se imbina – 2 mm;
– de la diametrul gaurilor – +1 mm;
– de la distantele dintre gauri – +1 mm.
Verificari in vederea receptiei lucrarilor executate:
– verificarea vizuala este operatia obligatorie pe toate fazele (incepand cu
scoaterea laminatelor din depozit) si se executa in urmatoarele conditii:
• in procent de 100% pe toate fetele vizibile si pe toata lungimea;
• inaintea fazelor de executie care pot masca defectele de suprafata:
� dupa curatirea laminatelor de impuritati (noroi etc.);
� dupa curatirea cusaturilor de zgura;
• verificarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice si a de-
fectelor de suprafata;
• verificarea suruburilor.
6. Protectia anticoroziva a elementelor de constructii metalice
Consideratii generale. Practica exploatarii constructiilor metalice arata ca
peliculele protectoare reduc dar nu pot elimina in totalitate actiunea agentilor
corozivi asupra elementelor si imbinarilor metalice.
Conform Normativului C139-87 Protectia anticoroziva a elementelor de
constructii metalice, tab. 1, pag. 13 din Buletinul constructiilor nr. 6/1987, con-
structiile metalice din aceasta documentatie se incadreaza in categoria II de pro-
tectie: durata medie de protectie = 5 ani; clasa de agresivitate a mediului = 3
(medie).
In aceste conditii, protectie anticoroziva a elementelor metalice ale Cen-
trului de informare se va realiza prin aplicarea manuala, cu pensula, a:
− unui strat (de baza) de grund de miniu de plumb in ulei, tip G351-4;
− 2 straturi de vopsea de ulei cu uscare la aer.
Indicatii tehnologice:
• Protectia anticoroziva se va aplica numai pe suprafetele curatate in pre-
alabil prin periere cu perii de sarma, par de porc sau paie (dupa caz) si spalarea
cu apa; dupa spalare, suprafetele respective se vor sterge cu carpe, bumbac sau
calti. NU este admisa lasarea suprafetelor metalice neprotejate sa se usuce in
mod natural!
• Grasimile si/sau uleiurile se vor indeparta in functie de tipul acestora:
• cu solventi organici: spirt tehnic, benzina usoara, tiner sau acetona;
• cu solutii alcaline: soda caustica (10%) sau soda calcinata (15%);
• cu solutii de detergenti.
• In perioada exploatarii, elementelor metalice li se vor reface protectiile
anticorozive ori de cate ori va fi necesar, pe zonele unde acestea se vor deteriora,
prin vopsirea acestora cu materialele si in conditiile tehnologice precizate mai
sus, sau utilizand alte sisteme de acoperire prin vopsire, care insa trebuie sa aiba
cel putin aceleasi caracteristici protectoare si sa fie compatibile cu vechiul sis-
tem.
7. Sarpanta din lemn CR
Materiale de baza utilizate:
– lemn CR de rasinoase;
– accesorii de prindere metalice.
Depozitare materiale: la adapost de intemperii, cu evitare murdarire cu
noroi sau materiale de constructii (var, ciment etc.).
Executie sarpanta:
– debitare piese la dimensiunile din proiect;
– executare praguri, chertari, gauriri pentru montaj;
– impregnare antiseptica si ignifuga;
– executare imbinari.
Verificari in vederea receptiei:
– examinare procese-verbale de verificare–receptie;
– examinare directa lucrari executate;
– corespondenta cu proiectul: dimensiuni, materiale, pozitii, imbinari, ac-
cesorii;
– calitate protectii.
8. Invelitoare din stuf
Materiale utilizate:
– lemn rotund de rasinoase pentru constructii rurale;
– stuf in snopi;
– scoabe si cuie pentru constructii;
– sarma zincata moale.
Livrare si depozitare materiale:
– lemnul CR: bile, manele si prajini, care se vor adaposti sub soproane, fe-
rite de actiunea factorilor climatici si de murdarirea cu noroi sau materiale de
constructii;
– stuful: snopi depozitati in picioare, in glugi;
– scoabele si cuiele: in cutii de lemn, sub soproane.
Executie invelitoare:
– debitare piese la dimensiunile din planse;
– executare taieturi pentru imbinari: praguri, chertari etc.;
– impregnare lemn antiseptica si ignifuga;
– executare schelet de sustinere a invelitorii;
– executare invelitoare.
Verificari in vederea receptiei:
– examinare directa a lucrarii;
– corespondenta intre detaliile executate si cele proiectate;
– dimensiuni, materiale, pozitii de executie si imbinari, inclusiv accesorii;
– incadrare pante in valorile admisibile;
– mod de distribuire, batere si strangere a cuielor, scoabelor si suruburilor;
– rezemare si innadire elemente sarpanta;
– mod de executie a protectiilor.
9. Tencuieli obisnuite
Materiale de baza utilizate:
– lianti: var hidratat, var-pasta, ciment cu adaosuri;
– agregate: nisip natural de cariera sau de rau, 3...7 mm;
– aracet: tip DP25 sau DP50.
Dozaje: conform Normativului C17–82, in functie de marca.
Preparare mortare pentru tencuieli:
– mortarele de ciment si var hidratat se prepara mecanic;
– componente solide – dozare gravimetrica;
– amestecare – pana la omogenizare;
– durata de amestecare – maximum 1 minut;
– la intrerupere preparare mortare toba betonierei se spala cu apa si
pietris.
Transport si depozitare mortare pentru tencuieli:
– pe distante scurte – cu roaba;
– descarcare: in lazi de primire, de unde se imparte in galeti;
Atentie! Este interzisa descarcarea mortarelor direct pe pamant!
Pregatire si control strat-suport:
– la inceperea tencuielilor stratul-suport trebuie sa fie uscat;
– lucrarile a caror executie simultana sau ulterioara tencuielii ar putea sa o
deterioreze trebuie sa fie terminate;
– curatare si remediere deficiente suprafete de tencuit;
– remediere prin cioplire sau cu plasa de rabit pe cuie (dupa situatie) a
abaterilor inadmisibile de la planeitate;
– chituire tavane.
Trasare suprafete de tencuit:
– plantare de repere de mortar.
Nota. Mortarul din repere va avea aceeasi marca cu a mortarului pentru
grund.
Amorsare suprafete de tencuit:
– stropire suprafete de tencuit cu apa si acoperire cu sprit de 3 mm gro-
sime;
– aplicare manuala a unui sprit (cu matura scurta), cat mai uniform.
Executare strat de grund:
– aplicare, dupa o ora de la aplicarea spritului, mortar grund, intr-o repri-
za, de 20 mm grosime, de sus in jos;
– rectificare deficiente strat-suport.
Executare strat vizibil tencuiala:
– tinci cu aceeasi compozitie ca a grundului, eventual cu o cantitate mai
mare de var-pasta;
– aplicare cu mistria, nivelare cu drisca, in grosime de 2...5 mm.;
– gletuire suprafete pentru imbunatatire calitate strat-suport zugraveli.
Reguli de executie a tencuielilor:
– nu se executa, de regula, tencuieli pe timp friguros; daca situatia devine
inevitabila, se executa in conditiile Normativului C16–84;
– se evita situatiile care produc si intretin o umiditate mare (se altereaza
mortarul);
– nu este permisa uscarea fortata a tencuielilor;
– se elimina sursele de vibratii si loviturile pe perioada de intarire a mor-
tarului.
Verificari in vederea receptiei si conditii de calitate:
– receptie pe faze de executie strat-suport, ca lucrare ascunsa;
– executare si receptie lucrari de instalatii, tamplarie, ghermele, pervazuri;
– atestare in fise caracteristici tehnice mortar;
– comunicare catre Beneficiar abateri de la marca inregistrate;
– realizare aderenta corespunzatoare la suport si intre straturi;
– realizare planeitate suport si linearitate muchii.
– efectuare a unei verificari la fiecare incapere la terminarea unei faze de
lucrari;
– verificare aspect general tencuieli:
• suprafete: prelucrate uniform, fara denivelari, ondulatii, fisuri sau im-
puscaturi;
• muchii, colturi, spaleti: vii, drepte, verticale/orizontale;
• planeitate: verificare cu dreptare de 2,00 m;
• verticalitate si orizontalitate: cu dreptare, nivela si fir cu plumb;
• grosime tencuiala: verificare prin batere de cuie sau prin sondaje in zo-
nele mai putin vizibile;
• aderenta: verificare prin ciocanire cu un ciocan de lemn.
Abateri admisibile: conform cerintelor Normativului C18–83, anexa nr. 4
(Buletinul constructiilor nr. 4/1984, pag. 80).
10. Pardoseli de gresie
Materiale de baza utilizate:
– placi de gresie ceramica pentru trafic intens;
– ciment M30;
– ciment alb PA300;
– nisip 0..3 mm;
– var-pasta.
Livrare, depozitare si manipulare materiale:
– ciment: in saci manipulati manual si depozitati in magazii, feriti de surse
de umezire;
– placi de gresie: in pachete;
– var-pasta: in cutii de lemn.
Operatii pregatitoare:
– verificare si receptie strat-suport;
– verificare certificate de calitate a materialelor;
– verificare mod depozitare si manipulare materiale;
– verificare efectuare incercari de calitate cerute prin prescriptiile tehnice.
Executie pardoseli:
– se incepe numai cand au fost terminate lucrarile de: tencuire tavane si
suprafete care nu se placheaza, montare conducte sanitare, electrice si de incal-
zire care raman ingropate sub placaj, probe la instalatii si montare dibluri fixare
obiecte sanitare;
– acoperire strat-suport cu un sprit de 3...5 mm grosime, din mortar de ci-
ment–nisip (0...3 mm), dupa inlaturarea resturilor de mortar (prin daltuire si
spituire);
– mortarul de grund se aplica pe spatele fiecarei placi, iar placile se mon-
teaza pe spritul dat anterior, cu rosturile nedecalate;
– rosturile se umplu cu mortar de ciment alb;
– in final, placajul se spala si se lustruieste.
Reguli de executie pardoseli din placi gresie:
– inainte de montare, placile de gresie se perie de praf pe spate, se tin in
apa minimum 1 ora, se scurg 2...3 minute, dupa care se monteaza;
– plintele se monteaza dupa aceleasi reguli, dupa montarea placilor de
faianta;
– eventualele goluri ramase in spatele placilor se completeaza cu mortar,
dupa montarea fiecarui rand de placi;
– orizontalitatea placajului se mentine cu nivela cu bula de aer, pe un
dreptar de lemn.
Abateri admisibile:
– devieri de la planeitate si verticalitate ale suprafetei placate – 2 mm;
– devieri ale rosturilor dintre placi – 1 mm la o placa;
– stirbituri: maximum una la o placa la 4 mp suprafata;
– rosturi neumplute – nu se admit;
– fisuri pe suprafata placajului – nu se admit;
– abateri locale de la planeitate – maximum 2 mm;
– pete pe suprafata placajului – nu se admit;
– gauri de strapungere pentru instalatii (vizibile de sub gulerele de masca-
re) – nu se admit;
– linii de intresectii la colturi – perfect vizibile;
– latime rosturi intre placi – uniforma.
Verificari in vederea receptiei:
– vizual, se vor verifica: racordarea pardoselilor cu placajele din faianta,
strapungerile pentru trecerea tevilor de instalatii etc., verticalitatea si orizonta-
litatea rosturilor, corespondenta rosturilor, racordarea la plinte si planeitatea su-
prafetelor;
– masurare rosturi – cu ajutorul calibrelor.
11. Placaje cu faianta
Materiale de baza utilizate:
– placi de faianta C1 – 150 x 150 mm;
– ciment M30;
– ciment alb PA30;
– nisip 0..3 mm;
– var-pasta.
Livrare, depozitare si manipulare materiale:
– ciment: in saci manipulati manual si depozitati in magazii, feriti de surse
de umezire;
– placi de faianta: in pachete;
– var-pasta: in cutii de lemn.
Operatii pregatitoare:
– verificare si receptie suport (pereti);
– verificare certificate de calitate a materialelor;
– verificare mod depozitare si manipulare materiale;
– verificare efectuare incercari de calitate cerute prin prescriptiile tehnice.
Executie placaje:
– se incepe numai cand au fost terminate: tencuirea tavanelor si a suprafe-
telor care nu se placheaza, montarea conductelor sanitare, electrice si de incal-
zire care raman ingropate sub placaj, efectuarea probelor la instalatii si montarea
diblurilor pentru fixarea obiectelor sanitare;
– dupa inlaturarea resturilor de mortar de pe stratul-suport, acesta se aco-
pera cu un strat de sprit de 3...5 mm grosime, din mortar de ciment-nisip (0...3
mm);
– mortarul de grund se aplica pe spatele fiecarei placi, iar placile se mon-
teaza pe spritul dat anteriore, cu rosturile decalate;
– rosturile se umplu cu mortar de ciment alb;
– in final, placajul se spala si se lustruieste.
Reguli de executie a placajelor cu faianta:
– inainte de montare, placile de faianta se perie de praf pe spate, se tin in
apa minimum o ora, se scurg 2...3 minute, dupa care se monteaza;
– ordinea de montare este de la stanga la dreapta, din colturi si de la plinte
in sus;
– plintele se monteaza dupa aceleasi reguli, dupa montarea placilor de fa-
ianta;
– eventualele goluri ramase in spatele placilor se completeaza cu mortar,
dupa montarea fiecarui rand de placi, cu ajutorul mistriei, pe la partea superioara
a acestora;
– verticalitatea placajului se mentine cu firul cu plumb, iar orizontalitatea
rosturilor cu nivela cu bula de aer sprijinita pe un dreptar de lemn.
Abateri admisibile:
– devieri de la planeitate si verticalitate ale suprafetei placate – 2 mm;
– devieri ale rosturilor dintre placi – 1 mm la o placa;
– stirbituri – maximum una la o placa la 4 mp suprafata;
– rosturi neumplute – nu se admit;
– fisuri pe suprafata placajului – nu se admit;
– abateri locale de la planeitate – maximum 2 mm;
– pete pe suprafata placajului – nu se admit;
– gauri de strapungere pentru instalatii vizibile de sub gulerele de mascare
– nu se admit;
– linii de intresectii la colturi – perfect vizibile;
– latime rosturi intre placi – uniforma.
Verificari in vederea receptiei:
– vizual, se verifica: racordare placaj cu tencuiala, strapungeri pentru tre-
cere tevi de instalatii, fixare prize si intrerupatoare etc., verticalitate si orizon-
talitate rosturi, corespondenta rosturi, racordare la plinte si planeitate suprafete;
– masurare rosturi: cu ajutorul calibrelor.
12. Zugraveli si vopsitorii
Materiale de baza utilizate:
– pentru zugraveli: var lavabil, coloranti de apa;
– pentru vopsitorii: vopsea de ulei, ulei de in, chit de cutit pe baza de ulei.
Executie lucrari:
– zugraveli – manual, cu trafaletul;
– vopsitorii – manual, cu pensula.
Verificari in vederea receptiei la zugraveli:
– corespondenta cu proiectul (examinare vizuala);
– culoare: ton uniform, fara pete, stropi, scurgeri, basici, cojiri, fire de par
din bidinea (pensula);
– aderenta – frecare usoara cu palma a peretilor;
– liniatura – verificare cu ochiul liber si, la nevoie, cu un dreptar.
Verificari in vederea receptiei la vopsitorii:
– suprafete cu acelasi ton de culoare si acelasi aspect lucios;
– nu se accepta: cute, desprinderi, basici, scurgeri, lipsuri de bucati de pe-
licula, crapaturi, fisuri, aglomerari de pigmenti, urme de pensula;
– accesorii metalice tamplariei: nu trebuie sa fie murdare de vopsea;
– verificare strat-suport: prin sondaje, inlaturandu-se cu grija stratul de
vopsea;
– separatii intre vopsitorii si zugraveli pe un acelasi perete: distincte, fara
suprapuneri;
– sunt interzise pete de mortar sau zugraveala pe suprafetele care urmeaza
a fi vopsite.
Abateri admisibile executie zugraveli:
– urme se admit numai daca sunt vizibile pana la maximum 1,00 m dis-
tanta de la perete;
– la liniaturile de separatie se admit la un perete cel mult 2 devieri izolate,
care sa nu se abata de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm.;
Abateri admisibile executie vopsitorii:
– liniatura: sa fie de aceeasi latime pe toata lungimea, sa nu prezinte fran-
turi si/sau curburi pe acelasi aliniament, iar innadirile sa nu fie vizibile de la dis-
tante ≥ 1,00 m;
– linia de separatie: pe un intreg perete nu trebuie sa prezinte mai mult de
2 devieri izolate, care sa nu se abata de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm.
13. Lambriuri de lemn
Materiale de baza utilizate:
– placi fibrolemnoase furniruite;
– dibluri de lemn;
– suruburi cu cap inecat pentru lemn.
Operatii pregatitoare:
– pregatire strat-suport: tencuiala cu mortar M100–T driscuita fin;
– verificare planeitate si verticalitate strat-suport;
– aducere strat-suport la umiditatea de maximum 2,5 %;
– trasare suprafete de placat (dimensiunile placilor si pozitiile diblurilor);
– umezire (pe spate) a placilor fibrolemnoase si depozitarea lor sub greu-
tati cu 3 zile inainte de montare, pentru a li se asigura planeitatea.
Montare propriu-zisa lambriuri:
– plantare dibluri;
– aplicare placi: se incepe de la un colt al incaperii opus intrarii; pe perete,
panourile se fixeaza prin lipire cu prenadez aplicat cu spaclul; lipirea se asigura
prin presarea placilor pana la intarirea adezivului;
– intre placi se lasa rosturi de cca. 2 mm;
– montare banda de mascare: baghete de lemn prinse cu suruburi.
Verificari in vederea receptiei:
– aspect general;
– uniformitate culoare;
– corespondenta cu proiectul;
– planeitate si verticalitate;
– executie ingrijita a rosturilor;
– mod de fixare.
Atentie! Nu se admit pete de murdarie!
Intocmit
ing. Mihai FURDUI