Download - Buget Si Trez Pub
-
8/3/2019 Buget Si Trez Pub
1/59
UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU BUCURESTI
FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE
MIRELA - ANCA POSTOLE
BUGET SI TREZORERIE PUBLICA
BUCURESTI
-
8/3/2019 Buget Si Trez Pub
2/59
CUPRINS :
CAP I : SISTEMUL UNITAR DE BUGETE .......................................................................2
CAP. II : PROCESUL BUGETAR LA NIVELUL BUGETULUI DE STAT.....................7
CAP. III : METODE DE FUNDAMENTARE A VENITURILOR SI
CHELTUIELILOR BUGETARE ........................................................................................12
CAP. IV : METODE DE FUNDAMENTARE A VENITURILOR SI CHELTUIELILOR
BUGETARE ...........................................................................................................................16
CAP. V : METODE DE DIMENSIONARE SI FINANTARE A DEFICITULUI
BUGETAR ..............................................................................................................................19
CAP. VI : IMPRUMUTURILE DE STAT ..........................................................................22
CAP. VII : DATORIA PUBLICA.........................................................................................27
CAP. VIII : SISTEMUL DE ORGANIZARE A TREZORERIEI STATULUI ..............34
CAP. IX : MECANISMUL DE FUNCTIONARE A TREZORERIEI STATULUI........43
CAP. X : BUGETUL UNIUNII EUROPENE .....................................................................51
BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................58
1
-
8/3/2019 Buget Si Trez Pub
3/59
CAPITOLUL I
SISTEMUL UNITAR DE BUGETE
1.1 Continutul bugetului public
Din punctual de vedere al continutului sau, bugetul public poate fi analizat ca:
Document;
Lege;
Sistem de fluxuri financiare;
Instrument de politica economica.
Document- act in care sunt prevazute si aprobate in fiecare an, veniturile si
cheltuielile publice, sau dupa caz, numai cheltuielile in functie de sistemul de finantare a
institutiilor publice.
Lege actul juridic in care se prevad si aproba, prin lege, veniturile si cheltuielile
anuanle ale statului sau ale institutiilor publice. Bugetul public ca lege este un :
act de previziune - indica resursele banesti ale statului si destinatiileacestora sub forma cheltuielilor
act de autorizare - prin care puterea executiva este imputernicita deputerea legislativa sa cheltuiasca si sa perceapa venituri, potrivit
prevederilor legale
act anual - anul bugetar pentru care sunt aprobate veniturile sicheltuielile bugetare si in care se realizeaza executia indicatorilor
bugetari.
Sistem de fluxuri financiare- fluxuri financiare legate de formarea resurselorfinanciare publice (impozite, taxe, contributii si alte venituri publice) pe de o parte, si de
repartizarea acestora sub forma creditelor bugetare, pe de alta parte.
Instrument de politica financiara - este un instrument de politica a statului in
domeniul fiscalitatii si a cheltuielilor publice, intrucat prin acest document sunt stabilite
veniturile bugetare, ce reflecta politica fiscala, pe de o parte, si cheltuielile bugetare pe de alta
parte, care au un rol important in plan economic si social.
1.2.Sistemul unitar de bugete
Sistemul unitar de bugete este format din :
Bugetul de stat ;Bugetul asigurarilor sociale de stat ;
Bugetele locale ;
Bugetele fondurilor sociale ;
Bugetul trezoreriei statului ;
Bugetele institutiilor publice autonome ;
Bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din BS,
BASS,BL,BFS, dupa caz ;
Bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii ;
Bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau generate de stat
si a caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice ;
Bugetul fondurilor externe nerambursabile.
2
-
8/3/2019 Buget Si Trez Pub
4/59
Bugetul de stat- este documentul elaborat si administrat de Guvern, adoptat de
Parlament, prin lege, cuprinzand veniturile si cheltuielile aprobate prin legea bugetara anuala.
Legea bugetara anuala autorizeaza fluxurile financiare publice de formare a veniturilor
si de repartizare a cheltuielilor pe destinatii si pe ordonatori principali de credite, in
conformitate cu obiectivele de dezvoltare economico-sociala a tarii si ale politicii financiare
specifice anului pentru care este adoptat bugetul.Bugetul asigurarilor sociale de stat- este documentul ce se intocmeste distinct de
bugetul de stat si se aproba de Parlament prin lege separata, fiind administrat de Ministerul
Muncii si Solidaritatii sociale. Ministerul Muncii autorizeaza fluxurile financiare publice de
formare a veniturilor pe baza contributiilor si a altor varsaminte preluate de la persoane
juridice si fizice si de repartizare a acestora pe destinatii.
Bugetele locale- sunt bugetele de venituri si cheltuieli ale unitatilor-administrativ-
teritoriale elaborate autonom, fapt ce stimuleaza initiativa locala in realizarea veniturilor si
satisfacerea cerintelor locale.
Bugetele fondurilor sociale- se intocmesc in vederea finantarii anumitor obiective si
actiuni necesare in perioada considerata, pentru care se instituie preluari obligatorii pe baza de
legi speciale.Bugetul trezoreriei statului- este documentul in care sunt inscrise veniturile si
cheltuielile trezoreriei privind activitatea desfasurata de aceasta in scopul indeplinirii
functiilor sale.
Bugetele institutiilor publice autonome- includ veniturile si cheltuielile sau, dupa
caz, numai cheltuielile anuale ale institutiilor publice centrale care nu sunt subordonate nici
unei alte unitati de drept public.
Bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din BS, BASS, BL sau
BFS.
o Includ cheltuielile anuale ale institutiilor publice ce functioneazadoar pe baza resurselor primite de la BS,BASS,BL sau BFS, in
functie de sistemul de finantare ;
o Cuprind veniturile si cheltuielile anuale ale institutiilor publicece primesc subventii de la BS, BASS, BL si BFS in completarea
fondurilor proprii.
Bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii.- sunt
documentele in care sunt prevazute si aprobate veniturile si cheltuielile institutiilor publice, ce
functioneaza doar pe baza veniturilor proprii ce provin din chirii, organizarea de manifestari
culturale si sportive, concursuri artistice, publicatii, prestatii editoriale, studii, proiecte,
valorificari de produse din activatiti proprii sau anexe, prestarii de servicii, etc.
Bugetele creditelor externe rambursabile, contractate sau garantate de stat- sunt
documentele in care sunt prevazute si aprobate veniturile si cheltuielile creditelor externecontractate sau garantate de stat si a caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din
fonduri publice.
Bugetele fondurilor externe nerambursabile- sunt documentele in care sunt
prevazute si aprobate veniturile si cheltuielile fondurilor externe care nu trebuie rambursate.
Componentele sistemului unitar de bugete pot fi grupate si reunite in 2 categorii,
respectiv :
- Bugetul public national : bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale destat, bugetele locale ;
- Bugetul general consolidat- cuprinde bugetul public national + celelaltebugete de la sistemul de bugete.
3
-
8/3/2019 Buget Si Trez Pub
5/59
Principiile bugetare
In scopul asigurarii unei gestionari corecte a resurselor financiare publice se recomanda
respectarea unor reguli tehnice cunoscute sub denumirea de principii bugetare.
Potrivit Legii Finantelor publice, aceste principii bugetare generale sunt :
principiul universalitatii ;principiul unitatii ;
principiul neafectarii veniturilor ;
principiul anualitatii ;
principiul specializarii ;
principiul unitatii monetare ;
principiul echilibrului bugetar ;
principiul publicitatii ;
Principiul universalitatii
Avantajele respectarii principiului universalitatii sunt :
- permite cunoasterea cat mai exacta a volumului total al veniturilor sicheltuielilor publice, precum si a corelatiei existente intre anumite venituri
si cheltuieli care se afla in conexiune stransa ;
- confera Parlamentului dreptul de control asupra cuantumului total alveniturilor si cheltuielilor publice ;
- Veniturile si cheltuielile publice sunt inscrise in buget in totalitate, in sumebrute ;
- Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume,cu exceptia donatiilor si supervizarilor care au stabilite destinatii distincte.
Bugetul public, prin principiul unitatii, asigura o prezentare de ansamblu si o cunoastere
clara a surselor de venituri si a destinatiei cheltuielilor. Acest principiu permite
exercitarea controlului de catre Parlament asupra Guvernului privind perceperea
impozitelor, modului de cheltuire a fondurilor publice. De asemenea, veniturile si
cheltuielile bugetare se inscriu intr-un singur document in vederea utilizarii eficiente a
fondurilor publice.
Desi unitatea bugetara prezinta o serie de avantaje, in tot mai multe state
contemporane s-a renuntat la respectarea deplina a acestui principiu prefernadu-se
procedeul pluralitatii bugetare, si anume, pe langa bugetul statului se intocmesc si alte
bugete care poarta denumirea de derogari de la principiul unitatii bugetare. Acestederogari sunt :
- conturile speciale ale tezaurului public ;- bugetele extraordinare ;- bugetele anexe ;- bugetele autonome ;- rectificarea legilor bugetare anuale ;- bugetele referitoare la unele cheltuieli accidentale sau in caz de urgenta.
Principiul neafectarii veniturilor nu permite perceperea unui venit public pt finantarea unei
anumite cheltuieli publice. Existenta resurselor financiare este o conditie generala a
acoperirii cheltuielilor publice pe ansamblu. Majorarea cheltuielilor in cursul anului
4
-
8/3/2019 Buget Si Trez Pub
6/59
bugetar se efectueaza cu conditia ca initiatorii sa prevada si resursele necesare acoperii
acestora.
Nerespectarea intocmai a acestui principiu este, de fapt, un rezultat al nerespecatirii
depline a altor principiuu, in special cele privind universalitatea si unitatea bugetara.
Principiul anualitatii bugetului public se refera la durata de timp pentru care Parlamentulautorizeaza Guvernul sa incaseze veniturile publice si sa efectueze cheltuielile publice,
precum si la perioada in care se realizeaza executia bugetului, fiind de un an. Anul
bugetar dureaza 12 luni. In practica bugetara internationala, anul bugetar coincide sau
nu, cu anul calendaristic.
Exemplu:
in Austria, Belgia, Brazilia, Franta, Germania anul bugetar coincide cu anul
calendaristic;
in Marea Britanie, Canada, Japonia anul bugetar incepe la 1 aprilie si se incheie la
31 martie
in Australia intervalul este 1 iulie-30 iunie
in SUA intervalul este 1 octombrie- 30 septembriein Romania, anul bugetar coincide cu anul calendaristic ;
Factorii ce influenteaza data inceperii anului bugetar sunt:
structura economiei;
nivelul de dezvoltare al tarii;
perioada de lucru a Parlamentului ;
numarul si durata sesiunilor in care Parlamentul dezbate bugetul ;
traditia ;
alti factori specifici fiecarui stat ;
In ultimele decenii, tot mai multi economisti sustin necesitatea renuntarii la principiul
anualitatii si trecerea la adoptarea bugetelor plurianuale.
Principiul specializarii bugetare se bazeaza pe clasificatia bugetara, si anume :
sursele de provenienta ale veniturilor, care sunt impozitele directe, cele indirecte,
locul pe care il ocupa fiecare impozit in ansamblul veniturilor fiscale si care
sunt veniturile extraordinare.
Destinatiile cheltuielilor, in cadrul gruparii economice (curente si de capital), in
cadrul gruparii functionale (pe ramuri si domenii de activitate catre care sunt
orientate resursele) si al gruparii administrative, pe institutii ai caror
conducatori sunt ordonatori de credite bugetare.
In legislatia finantelor publice din Romania este consacrat acest principiu al
specializarii bugetare. Clasificatia bugetara tip este elaborata de Ministerul Finantelor
Publice. Ea cuprinde ca subdiviziuni : parti, titluri, capitole, subcapitole, paragrafe si
articole si alineate daca este cazul.
Principiul unitatii monetare se refera la faptul ca toate operatiunile bugetare sa fie
exprimate in moneda nationala.
Principiul echilibrului bugetar nu este respectat in practica bugetara intrucat bugetele
publice sa intocmesc ca deficit. In aceste conditii, pt acoperirea cheltuielilor bugetului
5
-
8/3/2019 Buget Si Trez Pub
7/59
public se interzice recurgerea la emisiunea monetara sau la finantarea directa de catre
banci.
Principiul publicitatii presupune ca bugetul public sa fie adus la cunostiinta opiniei
publice prin mijloacele de informare mass-media, atat in faza de proiect, cat si in
timpul dezbaterilor parlamentare, urmand ca dupa adoptarea de catre Parlament, legea
bugetara sa fie publicata in Monitorul Oficial si in culegeri legislative.
La nivelul bugetelor locale nu avem principiul neafectarii veniturilor, iar conform
principiului echilibrului - cheltuielile unui buget se acopera integral din veniturile
bugetului respectiv.
6
-
8/3/2019 Buget Si Trez Pub
8/59
CAPITOLUL II
PROCESUL BUGETAR LA NIVELUL BUGETULUI DE STAT
2.1 Competente si responsabilitati in procesul bugetar
Procesul bugetar reprezinta o succesiune de etape ce constau in elaborarea, aprobarea,
executarea, incheierea, controlul si raportarea rezultatelor executiei bugetului. Procesul
bugetar al fiecarui an se incheie cu aprobarea contului general de executie a acestuia.
In derularea procesului bugetar, responsabilitatile revin Parlamentului, Guvernului,
Ministerului Finantelor publice, autoritatilor administratiei publice locale, precum si
ordonatorilor de credite.
Parlamentul- adopta legile bugetare anuale elaborate de Guvern, in contextul strategiei
macroeconomice asumate de acesta ; legile rectificative si legile contului general anual de
executie.
Guvernul- stabileste politica fiscal-bugetara luand in considerare perspectivele economice si
prioritatile politice cuprinse programul de guvernare acceptat de Parlament. Elaboreaza
raportul privind situatia macroeconomica pentru anul bugetar respectiv si proiectia acesteia in
urmatorii 3 ani.
Autoritatile administratiei publice locale formuleaza propuneri de transferuri si de sume
defalcate pe care le comunica Ministerului Finantelor Publice.
Ministerul Finantelor Publice :
- dispune masurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare ;- emite norme metodologice privind elaborarea bugetelor si forma de
prezentare a acestora;
- solicita rapoarte si informatii oricaror institutii care gestioneaza fonduripublice ;
- Analizeaza propunerile de buget in etapele de elaborare a bugetelor ;- Colaboreaza cu BNR la elaborarea balantei de plati externe ;- Participa in numele statului, in tara si in strainatate la tratative privind
acordurile bilaterale si multilaterale de promovare si protejare a investitiilor
si la conventiile de evitare a dublei impuneri, combaterea evaziunii fiscale,
etc.
Ordonatorii de credite se impart in 3 categorii : principali, secundari si tertiari.
Ordonatorii principali de credite sunt : ministrii, conducatorii celorlalte organe de
specialitate ale administratiei publice centrale, conducatori ai altori autoritati publice sau
conducatorii institutiilor publice autonome.
Ordonatorii secundari sau tertiari de credite sunt conducatorii institutiilor publice cu
personalitate juridica din subordinea ordonatorilor principali.
Rolul ordonatorilor de credite :
- ordonatorii principali de credite repartizeaza credite bugetare aprobatepentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor ierarhic inferioare ai
caror conducatori sunt ordonatorii secundari si tertiari de credite ;.
7
-
8/3/2019 Buget Si Trez Pub
9/59
- Ordonatorii secundari de credite repartizeaza creditele bugetare aprobatepentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice subordonate,
ai caror conducatori sunt ordonatorii tertiari de credite ;
- Ordonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare care le-au fostrepartizate numai pentru realizarea sarcinilor institutiilor pe care le conduc,
potrivit bugetele aprobate .
2.2 Elaborarea proiectului bugetului de stat
Elaborarea proiectului bugetului de stat reprezinta prima etapa a procesului bugetar la nivelul
acestui buget, care consta in formularea propunerilor privind veniturile si cheltuielile
bugetare, comunicarea acestora Ministerului Finantelor Publice, la nivelul caruia are loc
centralizarea intr-un document numit proiect al legii bugetului de stat.
Elaborarea proiectului de buget se bazeaza pe :
- prognozele indicatorilor macroeconomici si sociali din anul bugetar pentrucare se intocmeste bugetul si ale celor pentru urmatorii 3 ani ;
- politicile fiscale si bugetare ;- propuneri de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite ;- posibilitati de finantare a deficitului bugetar ;- politicile si strategiile sectoriale ;- prevederile prognozelor de finantare, de intelegere sau ale altor acorduri
internationale, semnate si/sau ratificate.
Procesul elaborarii proiectului de buget se desfasoara pe baza unui calendar ce stabileste
termenele limita pentru fiecare subetapa a acestuia.
2.3 Examinarea si aprobarea proiectului bugetului de stat
Dupa intocmire, proiectul de buget este supus dezbaterii si aprobarii Parlamentului. In cadrul
celei de a 2-a etape a procesului bugetar distingem urmatoarele faze :
- dezbaterea la nivelul comisiilor de specialitate, la care are loc avizareaproiectului ;
- intemeierea Raportului comun ;- dezbaterea generala in sedinta comuna acelor doua camere ale
Parlamentului ;
- votarea legii Bugetului de stat;- promulgarea legii bugetului de stat de catre Presedintele tarii ;- publicarea legii bugetului de stat in Monitorul Oficial.
Legile bugetare cuprind:
- la venituri- estimarile anului bugetar;- la cheltuieli- creditele bugetare determinate de autorizarile continute in legi
specifice, in structura functionala si economica a acestora ;
- deficitul sau excedentul bugetar, dupa caz ;- reglementari specifice exercitiului bugetar.
Anexele legilor bugetare cuprind:
- Sintezele bugetului de stat, bugetului Fondului National Unic de asigurarisociale de sanatate;
- Bugetele ordonatorilor principali de credite si anexele la acestea ;
8
-
8/3/2019 Buget Si Trez Pub
10/59
- Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si criteriile derepartizare a acestora ;
- Alte anexe specifice ;2.4 Executia bugetului de stat
Executia bugetului de stat inseamna activitatea de incasare a veniturilor bugetare si de
efectuare a platii cheltuielilor aprobate prin acest buget.
In Romania, executia de casa a bugetului se realizeaza prin trezoreria statului,
implicand si operatiuni prin sistemul bancar.
Inainte de trecerea la executia efectiva a bugetului are loc operatiunea de repartizare a
veniturilor si cheltuielilor bugetare pe trimestre si pe institutii, in functie de termenele legale
de incasare a veniturilor de termenele si posibilitatile de asigurare a surselor de finantare a
deficitului bugetar si de perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor.
a) Executia veniturilor bugetului de statExecutia veniturilor bugetului de stat este activitatea de incasare a impozitelor, taxelor,
contributiilor si a altor venituri cuvenite acestui buget.
Principiile ce stau la baza executiei veniturilor bugetare sunt :
-nici un impozit, taxa sau alte obligatii de natura acestora nu pot fi inscrise in buget si
incasate, daca acestea nu au fost stabilite prin lege ;
-legea bugetara anuala aproba pentru fiecare an, lista impozitelor, taxelor si a cotelor
acestora precum si a celorlalte venituri ale statului care urmeaza sa se perceapa ;
-este interzisa perceperea sub orice titlu si sub orice denumire de contributii directe sau
indirecte in afara celor stabilite prin lege.
Executia bugetara se incadreaza strict in anul financiar, care aceeasi durata ca si
exercitiul bugetar, atat pentru stat, cat si pentru agentii economici. Colectarea veniturilor se
realizeaza in cadrul unitatilor financiare publice. Orice venit neincasat pana la data de 31
decembrie a anului, se va incasa in contul bugetului pe anul urmator.
Etapele executiei veniturilor bugetare
Asezarea veniturilor bugetare ;
Lichidarea veniturilor bugetare
Emiterea titlului de percepere ;
Perceperea veniturilor bugetare ;
Asezarea veniturilor bugetare- reprezinta prima etapa in cadrul executiei veniturilor
bugetare ce consta in identificarea materiei impozabile care constituie baza pentru
pereceperea de venituri la bugetul de stat si determinarea marimii acesteia.
Lichidarea veniturilor bugetare se refera la stabilirea cuantumului aferent materiei
impozabile, pe baza cotelor si altor elemente prevazute de lege.
Emiterea titlului de percepere consta in inscrierea cuantumului venitului bugetar intr-un act
pe baza caruia se autorizeaza organul fiscal pentru perceperea unui anumit nivel in contul
bugetului.
Perceperea veniturilor bugetare reprezinta activitatea de incasare efectiva a impozitelor,
taxelor si a altor venituri prevazute in bugetul de stat.
9
-
8/3/2019 Buget Si Trez Pub
11/59
In executia veniturilor, nerespectarea obligatiilor ce revin platitorilor poate imbraca
forma :
- de nerespectare a termenilor de plata, sau prin sustragerea de la plataimpozitului a unei parti din obiectul impozabil, sau prin calcularea gresita a
impozitului ceea ce duce la evaziune fiscala, urmand a se a aplica
sanctiuni, penalitati, majorari, etc.
b) Executia cheltuielilor bugetului de statExecutia cheltuielilor bugetului de stat reprezinta activitatea de efectuare a
cheltuielilor prevazute si aprobate prin acest buget.
In legile bugetare anuale sunt stabilite si aprobate creditele bugetare pentru cheltuielile
fiecarui exercitiu bugetar, dupa clasificarea economica, functionala si pe surse de finantare.
Creditul bugetar este suma aprobata prin buget, reprezentand limita maxima pana la care se
pot ordonanta si efectua plati in cursul anului bugetar, pentru angajamente contractate in
cursul anului bugetar si/sau din exercitii anterioare pentru actini multianuale. Pentru actiunile
multianuale, in bugetul de stat, se inscriu distinct credite de angajament si credite bugetare.Credite de angajament = limita maxima a cheltuielilor ce pot fi angajate, in cursul
exercitiului bugetar, in limitele aprobate prin legea bugetara anuala.
Credite destinate actiunilor multianuale =sumele alocate pentru programme, proiecte,
subproiecte, obiective si care se desfasoara pe o perioada mai mare de un an si dau loc la
credite de angajament sau credite bugetare.
Executia cheltuielilor bugetare se bazeaza pe urmatoarele de principii :
Creditele bugetare sunt nerambursabile si nepurtatoare de dobanda, ele vizand finantarea
bugetara definitiva si gratuita ;
Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pentru tot anul bugetar ;
Creditele bugetare aprobate nu pot fi majorate fara a se preciza sursele de finantare
(exceptie fac alocatiile pentru cheltuielile de personal)
Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate si
utilizate pentru finantarea altui ordonator principal de credite, etc ;
Etapele executiei cheltuielilor bugetare :
a) Angajarea ;b) Lichidarea cheltuielilor bugetare ;c) Ordonantarea cheltuielilor bugetare ;d) Plata cheltuielilor bugetare ;Angajarea este actul care genereaza obligatia unei institutii publice de a plati o suma de
bani unui tert pe baza unui act juridic (lege, contract, decizie ministeriala, hotarare
judecatoreasca).
Lichidarea cheltuielilor bugetare - faza in procesul executiei bugetare ce consta in
verificarea existentei angajamentelor, a sumelor datorate, a conditiilor de exigibilitate ale
angajamentului, pe baza documentelor justificative care sa ateste operatiunea respectiva.
Ordonontarea cheltuielilor bugetare- se confirma ca livrarile de bunuri si servicii au
fost efectuate sau alte creante au fost verificate si ca plata poate fi realizata.
Plata cheltuielilor bugetare reprezinta actul final prin care institutia publica achita
obligatiile sale fata de terti.
2.5 Contul general al executiei bugetului de stat
10
-
8/3/2019 Buget Si Trez Pub
12/59
Executia bugetului de stat se incheie la 31 decembrie a fiecarui an. Conform sistemului de
gestiune bugetara, efectele sunt :
Orice venit neincasat pana la 31 decembrie sa va incasa in contul bugetului pe anul
urmator ;
Orice cheltuiala neefectuata se va pute aplati numai in contul bugetului noului an.
Incheierea exercitiilor bugetare reprezinta, de fapt, un procedeu de contabilitate.
In ceea ce priveste incheierea executiei bugetului public, Guvernul este obligat sa prezinte in
fata Parlamentului modul in care a fost efectuata executia.
Situatiile ce se prezinta de catre Guvern la sfarsitul anului sunt :
- contul general al executiei bugetului de stat ;- rezultatul executiei, sub forma excedentului sau deficitului ;- conturile anuale ale executiei bugetului asigurarilor sociale de stat,
bugetelor locale, bugetele fondurilor speciale si ale ordonatorilor de
credite ;
- contul general al datoriei publice ;- raportul public anual.
11
-
8/3/2019 Buget Si Trez Pub
13/59
CAPITOLUL III
PROCESUL BUGETAR LA NIVELUL BUGETULUI ASIGURARILOR SOCIALE
DE STAT, A BUGETELOR LOCALE SI A INSTITUTIILOR PUBLICE
3.1Procesul bugetar la nivelul bugetului asigurarilor sociale de stat.Bugetul asigurarilor sociale de stat este o componenta a sistemului bugetului public, ce
reflecta constituirea si utilizarea fondurilor banesti necesare ocrotirii pensionarilor,
salariatilor, mamelor cu copii mici in ingrijire, anumitor categorii de refugiati si membrilor
familiilor lor.
Procesul elaborarii proiectului bugetului asigurarilor sociale de stat se desfasoara sub
coordonarea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, care stabileste, cu avizul
Ministerului Finantelor Publice, metodologia elaborarii, executarii si incheierii bugetului
asigurarilor sociale de stat. Ministerul Muncii elaboreaza proiectul bugetului asigurarilor
sociale de stat pentru anul viitor, pana la data de 30 septembrie a anului curent si il prezinta
MFP, in vederea avizarii.
Dupa intocmirea proiectului bugetului asigurarilor sociale de stat de catre MinisterulMuncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, urmeaza etapa examinarii si aprobarii acestuia.
Etapele examinarii si aprobarii proiectului bugetului asigurarilor sociale de stat sunt :
Casa Nationala de Pensii si alte drepturi de asigurari sociale trimite indicatorii de
fundamentare catre Ministerul Muncii, care timite proiectul bugetului spre avizare MFP ; in
urma avizarii, acest proiect ajunge la Guvern, care il inainteaza Parlamentului. In urma
dezbaterilor care au loc in diferite comisii, proiectul legii este avizat de Parlament si supus
dezbaterii generale unde se va vota legea bugetului asigurarilor sociale de stat. Urmeaza apoi
promulgarea legii si publicarea ei in Monitorul Oficial.
In cazul bugetului asigurarilor sociale de stat, executia vizeaza tot activitatea de
incasare a veniturilor bugetare si de efectuare a platii cheltuielilor aprobate prin acest buget,
operatiuni ce poarta denumirea de executie de casa a bugetului asigurarilor sociale de stat,
operatiuni ce se realizeaza prin trezorerii, implicand si operatiuni prin sistemul bancar.
Etapa intermediara a executiei bugetului asigurarilor sociale de stat consta in
repartizarea pe trimestre si pe institutii a veniturilor si a cheltuielilor acestui buget.
Executia veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat reprezinta activitatea de
incasare a veniturilor cuvenite acestui buget.
Incasarea se realizeaza prin urmatoarele procedee :
calcularea si plata directa de catre subiectii impozitelor, in cazul contributilor
pentru asigurari sociale datorate de angajatori ;
Calcularea, retinerea si varsarea la bugetul asigurarilor sociale a contributiei
datorate de catre o terta persoana (angajator) in cazul contributiilor datoratede angajati ;
Calcularea de catre Casa Nationala de Penstii si alte drepturi sociale a
contributiilor datorate de persoanele care se asigura facultativ.
Executia cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat reprezinta activitatea de
efectuare a cheltuielilor prevazute si aprobate prin acest buget.
Ca etape avem :
a) repartizarea trimestriala a creditelor bugetare, in conformitate cucompetentele ordonatorilor de credite bugetare ;
b) deschiderea creditelor bugetare de catre Ministerul Finantelor Publice, lanivelul trezoreriei statului;
12
-
8/3/2019 Buget Si Trez Pub
14/59
Etapele executiei veniturilor si a cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat sunt
identice cu cele de la executia bugetului de stat.
Executia bugetului asigurarilor sociale de stat se incheie la data de 31 decembrie a
fiecarui an, iar veniturile neincasate si creditele bugetare neutilizate pana la sfarsitul anului se
vor incasa, respectiv plati in contul bugetului anului urmator.
3.2 Procesul bugetar la nivelul bugetelor locale
Bugetul local este documentul prin care sunt prevazute si aprobate, in fiecare an,
veniturile si cheltuielile unitatilor administrativ-teritoriale.
Sistemul bugetar local este format din :
bugetele locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor
municipiului Bucuresti, judetelor si municipiului Bucuresti ;
bugetele institutiilor publice, finantate integral sau partial din bugetele
locale, dupa caz ;
bugetele institutiilor publice, finantate integral din venituri proprii ;
bugetul imprumuturilor externe si interne, pentru care rambursarea, platadobanzilor, comisioanelor, spezelor si a altor costuri se asigura din
bugetele locale si care provin din : imprumuturi externe contractate de
stat si subimprumutate autoritatilor administratiei publice locale si/sau
agentilor economici si serviciilor publice din subordinea acestora ;
bugetul fondurilor externe nerambursabile ;
Autoritatile administratiei publice locale, cu responsabilitati in elaborarea si aprobarea
bugetelor locale, se impart in doua categorii :
autoritati deliberative : consiliile locale, consiliile judetene si Consiliul
General al Municipiului Bucuresti ;
autoritati executive : primarii, presedintii consiliilor jufetene, primarul
general al Municipiului Bucuresti. Autoritatile executive sunt si
ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale.
Autoritatile deliberative au urmatoarele competente si responsabilitati :
aproba bugetul local ;
aproba contul anual de executie a bugetului ;
aproba imprumuturile contractate de administratia publica locala ;
stabilesc impozitele si taxele locale.
Autoritatile executive au urmatoarele competente si responsabilitati :intocmesc proiectul de buget ;
elaboreaza prognoza pe urmatorii 3 ani ;
intocmesc programul de investitii publice ;
intocmesc contul anual de executie a bugetului.
Elaborarea proiectelor bugetelor locale se realizeaza de catre ordonatorii principali de
credite, luandu-se in considerare :
prognozele principalilor indicatori macroeconomici si sociali, pentru
anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul de buget, precum si
pentru urmatorii 3 ani.Politicile fiscale si bugetare, nationale si locale ;
13
-
8/3/2019 Buget Si Trez Pub
15/59
Politicile si strategiile sectoriale si locale ;
Programele de dezvoltare economico-sociala in perspectiva ale unitatii
administrativ-teritoriale, in concordanta cu politicile de dezvoltare
la nivel national, regional, judetean, zonal sau local.
Dupa aprobarea bugetelor locale, urmeaza etapa executarii acestora in sensul incasarii
veniturilor si efectuarii cheltuielilor derulate prin intermediul unitatilor teritoriale aletrezoreriei statului, deci, este vorba de executia de casa prin trezorerii.
Ca etapa intermediara executiei distingem repartizarea pe trimestre a veniturilor si
cheltuielilor bugetelor locale. Repartizarea este realizata de catre Ministerul Finantelor
Publice si ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, astfel :
Ministerul Finantelor Publice aproba repartizarea sumelor defalcate
din unele venituri ale bugetului de stat si a transferurilor din
bugetul de stat catre bugetele locale la propunerea ordonatorilor
principali de credite ai bugetelor locale, in termen de 20 de zile
de la intrarea in vigoare a legii bugetului de stat.
Ordonatorii principali de credite aproba repartizarea pentru celelalte
subdiviziuni ale clasificatiei bugetare, pentru bugetele proprii sipentru bugetele ordonatorilor secundari de credite bugetari sau a
ordonatorilor tertiari de credite, in termen de 15 zile de la
aprobarea sumelor defalcate si a transferurilor pentru bugetele
locale.
Contul anual de executie a bugetelor locale este intocmit de catre ordonatorii principali
de credite in structura urmatoare :
la venituri avem : prevederi bugetare initiale, prevederi bugetare
definitive, incasari realizate.
la cheltuieli avem : cheltuieli bugetare initiale, cheltuieli
bugetare definitive, plati efectuate.
Contul de executie a bugetelor locale este prezentat de ordonatorii principali de credite
in vederea aprobarii de catre consiliile judetene, Consiliul General al Municipiului
Bucuresti si consiliile locale, pana la data de 31 mai a anului urmator.
Daca rezultatul executiei bugetelor locale este excedent, acesta se utilizeaza, dupa
regularizarea cu bugetul de stat in limita transferurilor din bugetul dec stat sau din alte
bugete, astfel :
rambursarea eventualelor imprumuturi restante, plata dobanzilor,
comisioanelor, spezelor si a altor costuri aferente acestora ;constituirea fondului de rulment ce se pastreaza intr-un cont
distinct deschis la unitatile teritoriale ale trezoreriei statului.
Poate fi utilizat temporar pentru acoperirea golurilor de casa
provenite din decalajele dintre veniturile si cheltuielile
anului curent. Fondul de rulment mai poate fi folosit si
pentru finantarea unor proiecte de investitii sau pentru
dezvoltarea serviciilor publice locale.
14
-
8/3/2019 Buget Si Trez Pub
16/59
3.3.Procesul bugetar la nivelul institutiilor publice
Institutiile publice pot fi de subordonare centrala (ministere, alte institutii
publice de interes national, precum si toate institutiile din subordinea acestora) si de
subordonare locala. Marea majoritatea a institutiilor publice din Romania sunt de
subordonare locala. Numarul mare de institutii publice a condus la crearea unei ierarhiipe criteriul sectorial sau geografic. Institutiile publice sunt conduse de ordonatori de
credite principali, secundari sau tertiari.
Ordonatorii principali de credite sunt conducatorii institutiilor publice, care nu
sunt in subordinea altor institutii. In aceasta categorie se numara ministrii,
conducatorii altor institutii nesubordonate, conducatorii institutiilor publice autonome,
presedintii consiliilor judetene, primarii. In subordinea acestor institutii pot fi alte
institutii publice, conduse de ordonatorii de credite secundari sau tertiari. Exista si
cazuri cand nu exista nici o institutie in subordine.
Ordonatorii secundari de credite sunt conducatorii institutiilor publice aflate in
subordinea altor institutii (conduse de ordonatorii principali de credite) si care au la
randul lor institutii in subordine (conduse de ordonatorii tertiari de credite).Ordonatorii tertiari de credite sunt conducatorii institutiilor publice aflate in
subordinea unor institutii publice (conduse de ordonatorii de credite principali sau
secundari, dupa caz) si care nu mai au alte institutii publice in subordine.
Din punctul de vedere al finantarii, intalnim urmatoarele tipuri de institutii publice :
o institutii publice finantate integral de la bugetul de stat sau local sau dinfondurile speciale ;
o institutii publice finantate din venituri proprii si subventii (alocatii) dela bugetul de stat, local sau fondurile speciale- in acest caz subventiile
primite (care apar la partea de venituri vin in completarea veniturilor
proprii obtinute din activitatile specifice desfasurate (vanzari de bilete,
inchirieri de spatii, prestari de servicii, etc) ;
o institutii publice finantate integral din venituri proprii ;o institutii publice finantate de la bugetul de stat si din fonduri externe.
Gruparea institutiilor publice din Romania se face dupa mai multe criterii, cel mai
concludent o reprezinta structura clasificarii functionale :
a) Servicii Publice Generale ;b) Aparare Nationala ;c) Ordine publica si siguranta nationala ;d) Invatamant ;e) Sanatate ;f)
Cultura si Religie ;g) Actiuni privind activitatea sportiva si de tineret ;
h) Asistenta Sociala ;i) Servicii de dezvoltare publica ;
j) Locuinte ;k) Mediu si ape ;l) Industriem)Agricultura si silvicultura ;n) Transporturi si Comunicatii ;o) Alte actiuni economice ;p) Cercetare stiintifica ;q) Alte actiunir) Administrare fonduri speciale ;
15
-
8/3/2019 Buget Si Trez Pub
17/59
CAPITOLUL IV
METODE DE FUNDAMENTARE A VENITURILOR SI CHELTUIELILOR
BUGETARE
Metode de fundamentare a indicatorilor bugetari sunt atat clasice, cat si moderne.
Din modelele clasice fac parte :
a) metoda automatab) metoda majorarii (diminuarii)c) metoda evaluarii directe
a) Metoda automata- se bazeaza pe fundamentarea indicatorilor bugetari pentru anulbugetar n si se realizeaza pe baza veniturilor si a cheltuielilor anului n-2, al carui
exercitiu a fost incheiat, intrucat nu se cunosc realizarile anului in curs n-1.
Avantajele acestei metode:- este usor de aplicat- nu necesita un volum mare de lucrari
Dezavantaje- prevederile noului an bugetar nu corespund cu realitatea pentru ca nu
sunt luate in considerare modificarile conditiilor economico-sociale, politice, ce
intervin in timp.
b) Metoda majorarii (diminuarii)Fundamentarea bugetului pe anul n se realizeaza prin aplicarea ritmului mediu annual
de crestere sau descrestere a indicatorilor bugetari la veniturile si cheltuielile bugetare ale
anului in curs n-1.
Ritmul mediu anual se calculeaza pe baza rezultatelor executiei bugetare intr-un interval
de cinci sau mai multi ani consecutivi.
Dezavantaje :
- necesita un volum mare de lucrari- prevederile noului an bugetar nu corespund cu realitatea pentru ca
noii factori nu sunt luati in considerare.
c) Metoda evaluarii directeFundamentarea bugetului pe anul n se realizeaza pe baza executiei preliminare abugetului pe anul in curs n-1 si a previziunilor economico-sociale pentru anul n
Avantaje- este usor de aplicat
Dezavantaje- necesita un volum mare de lucrari legate de formularea previziunilor pentru
anul n .
In cazul evaluarii directe determinarea indicatorilor veniturilor si cheltuielilor bugetare se
face pe baza evolutiei PIB-ului si se realizeaza prin relatiile urmatoare :
CBn= PIBn x1
1
n
n
PIB
CB;
16
-
8/3/2019 Buget Si Trez Pub
18/59
VBn= PIBn x1
1
n
n
PIB
VB
CB= cheltuieli bugetare
VB= venituri bugetare
Metode moderne de fundamentare a veniturilor si cheltuielilor bugetare
Datorita dezavantajelor metodelor clasice de fundamentare a indicatorilor bugetari, ce
se bazeaza pe un volum limitat de informatii si nu vizeaza eficienta actiunilor, s-au
elaborat noi metode care sa puna accent pe eficienta utilizarii banului public.
Astfel, multe tari au renuntat la metodele traditionale in favoarea celor moderne de
fundamentare a veniturilor si cheltuielilor bugetare.
Metodele moderne sunt:
-
In SUA s-au conceput si utlizat metodele :o Planing Programming Budgeting System cunoscut sub denumirea de P.P.B.S
(planificare, programare si bugetizare);
o Management By Objectives (M.B.O)- Management prin obiective;o Zero Base Budgeting Z.B.B (Baza bugetara zero).
- In Franta, metoda cunoscuta sub denumirea de R.C.B (Rationalizarea OptiunilorBugetare)
- Alte state (Canada, Marea Britanie, Japonia, Norvegia, Olanda, tari din AmericaLatina, Israel), au elaborate metode proprii de rationalizare a optiunilor bugetare
adoptate la conditiile economico-sociale existente.
Metoda Planificare, Programare si Bugetizare este diferita de procesul bugetar traditional,care il precede, deoarece:
- se bazeaza mai mult pe obiective, scopuri si alternative de realizare a acestora petermen lung;
- asigura unificarea planificarii si bugetizarii prin intermediul programelor, ceurmaresc o distribuire echitabila a resurselor disponibile intre programele posibile.
Metoda Planificari, programare si bugetizare are 3 etape :
1. Planificarea, in cadrul careia se identifica nevoile,si se elaboreaza ;2. Programarea, la nivelul careia planurile strategice sunt in programme ;3. Bugetizarea, ce exprima programul in termenii necesarului anual de finantat.
Rationalizarea optiunilor bugetare a rezultat din necesitatea adoptarii si innoirii principiilor debaza ale elaborarii deciziilor bugetare si ale gestiunii finantelor publice.
Aplicarea metodei R.C.B. implica urmatoarele principii moderne ale gestiunii sau
managementului administratiilor publice :
a) planul strategic ;b) directionarea pe obiective sau participativa ;c) controlul bugetar al rezultatelor ;d) sistemul informarii complete si ferme a administratiilor ;
Principiiule managementului bugetar :
- planul strategic- este sistemul decizional prin care se stabilesc obiectiveleaccesibile si se realizeaza o programare ; implica alegerea dintre alternativele de
17
-
8/3/2019 Buget Si Trez Pub
19/59
utilizare a mijloacelor si planurile ce pot fi revizuite o data cu evolutia mediului
economic, social si politic.
- Directionarea pe obiective- este modalitatea care asigura descentralizareadeciziilor bazata pe obiective precis conturate, destinate sa redea tuturor ( ?),
implicate in procesul decizional, o motivatie pentru actiune.
- Controlul bugetar al rezultatelor presupune utilizarea indicatorului productivitate la nivelul administratiei publice ; nu se refera numai la actiuneaasupra consumului de credite bugetare, ci si asupra rezultatelor precise, care indica
eficacitatea cheltuielilor publice.
- Sistemul informarii si centralizarii- reprezinta schimbul de date dintre unitatileadministratiei publice si globalizarea lor in vederea obtinerii unor informatii
generale ; sunt necesare atat elaborarii programelor, cat si executarii corecte a
acestora, conform aprobarii primite.
Mecanismele procesului decizional descrise in metodele moderne presupune o colaborare
frecventa si un dialog intre analiza de sistem si decidentul politic. Analistii folosesc variante
pe care le supun aprobarii decidentului. Programele propuse pot fi acceptate, modificate sauadaptate, conform evolutiei obiectivelor.
Etapele decizionale pot fi :
studiul ce consta in :
- formularea problemei- analiza de sistem- identificarea mijloacelor existente si definirea obiectivelor de realizat
decizia, ce vizeaza :
- optiunea asupra programelor- determinarea creditelor bugetare
actiunea si gestiunea
observarea si controlul
Metodele de evaluare a efectelor directe si indirecte ale proiectelor sunt urmatoarele :
Analiza cost-avantaje ce utilizeaza drept criteriu de evaluare raportul avantaje/cost pentru
estimarea eficacitatii deciziilor posibile ;
Analiza cost-eficacitate al carui criteriu de evaluare este raportul avantaje/cost, fara o evaluare
monetara a avantajelor, in vederea estimarii eficacitatii deciziilor publice ;
Metode multicriteriale care utilizeaza o multitudine de criterii de evaluare ce nu pot fi grupate
pe baza unui singur indicator.
18
-
8/3/2019 Buget Si Trez Pub
20/59
CAPITOLUL V
METODE DE DIMENSIONARE SI FINANTARE A DEFICITULUI BUGETAR
5.1METODE DE MASURARE A DEFICITULUI BUGETARDezechilibrul financiar public este rezultatul cererii prea mari de resurse financiarepublice, in comparatie cu fondurile ce se pot constitui la nivelul statului. Pentru a se
exprima valoric acest decalaj, se utilizeaza cel mai frecvent conceptul de deficit
bugetar.
Pentru masurarea dezechilibrului financiar public se folosesc metode diferite, in
functie de care se identifica un anumit tip de deficit bugetar si anume :
deficitul/surplusul bugetului general consolidat ;
deficitul/ surplusul conventional ;
deficitul/ surplusul primar ;
deficitul/surplusul operational ;
deficitul/surplusul structural ;deficitul/surplusul cvasi-fiscal.
Deficitul/surplusul bugetului general consolidat exprima dezechilibrul existent la
nivelul bugetelor componente ale sistemului bugetar, agregate si consolidate,
pentru a forma un intreg. Este expresia cea mai utilizata in analizele privind
dezechilibrul intre resursele si nevoile sectorului public. Deoarece, de-a lungul
timpului, in tara noastra s-au produs o serie de modificari in ceea ce priveste
componentele bugetului general consolidat, mecanismul calcularii
deficitului/surplusului acestuia a prezentat o serie de particularitati.
Deficitul/surplusul conventional, calculat ca diferenta intre incasarile si platile
efective, reprezinta necesarul de finantare a sectorului public. In metoda de
masurare a acestui tip de dezechilibru public, veniturile nu includ imprumuturile
interne si externe, iar la cheltuieli nu sunt luate in considerare rambursarile datoriei
publice din acel an, insa se regasesc dobanzile la datoria publica.
Deficitul/surplusul primar exclude din deficitul conventional cheltuielile
reprezentand dobanzile la datoria publica. Acest indicator este utilizat in analiza
ajustarilor ce trebuie realizate la nivelul politicii fiscale.
Deficitul/surplusul operational include deficitul primar si dobanda reala platita in
contul datoriei publice interne.
Deficitul/surplusul structural exclude din deficitul conventional incasarile dinprivatizare, ce sunt considerate surse de finantare si nu de venituri.
Deficitul cvasi-fiscal evidentieaza deficitul conventional si operatiunile cvasi-fiscale
ce iau forma :
- subventiilor pentru dobanzile la imprumuturile acordate de BNR si de bancilecomerciale societatilor cu capital de stat din sectoarele agricultura si energie ;
- subventiilor pentru cursul de schimb de care beneficiaza sectorul energetic ;- imprumuturile preluate de stat pe baza de legi speciale ;- imprumuturilor garantate de stat ;- arieratelor fata de buget a agentilor economici ;Deficitele cvasi-fiscale pot apasa foarte mult asupra bugetului general consolidatmarind deficitul si impingand guvernul sa se imprumute de pe piata externa tot mai
19
-
8/3/2019 Buget Si Trez Pub
21/59
mult. Intre datoria externa si deficitele cvasi-fiscale si cel operational exista o legatura
direct proportionala, atata timp cat investitiile directe sunt reduse, iar exporturile sunt
prea mici in comparatie cu importurile.
5.2Instrumente si mecanisme de finantare a deficitului bugetarFinantarea deficitului bugetar din punct de vedere teoretic se poate face prin :
creatie monetara, imprumuturi.
Soldul bugetar cunoaste doua abordari complementare, exprimand diferit
aceeasi realitate :
in prima abordare, soldul care trebuie sa fie finantat, exprimat in moneda nationala,
rezulta din operatiile de executie ale legii bugetare ce afecteaza direct lichiditatea
trezoreriei, adica diferenta dintre incasarile si cheltuielile bugetare ;
in cea de-a doua abordare, este definit soldul executiei bugetare, care se finanteaza
prin orice mijloace. Aceasta a doua abordare ofera posibilitatea de intelegere si
operationalizare a finantarii deficitelor de trezorerie.
Conceptele cu care se opereaza in aplicarea celei de-a doua abordari sunt :
Distinctia intre sistemele executiei bugetare de gestiune si de exercitiu. Pentru
trezorerie, notiunea care intereseaza nu este aceea a exercitiului bugetar, ci
aceea a gestiunii pe o perioada stricta de un an.
Efectul de profil se refera la neconcordanta ritmurilor de miscare a veniturilor,
pe de o parte, si de efectuare a cheltuielilor, pe de alta parte. Intre aceste
ritmuri intervine datoria publica. Pentru limitarea costului datoriei publice
trebuie analizate fluctuatiile in timp, in cursul anului bugetar, ale incasarii
veniturilor si ale efectuarii cheltuielilor, care genereaza iregularitati si
dezechilibre de-a lungul anului respectiv.
Impactul amortismentelor imprumuturilor deja contractate. In timp ce statul se
confrunta cu problema finantarii noilor deficite, el trebuie sa ramburseze
imprumuturi anterioare, ajunse la scadente.
Confrunandu-se deseori cu situatia de gol de resurse, trezoreria apeleaza la
imprumuturi.
Dupa ce se stabileste nevoia de finantare a deficitului, se apeleaza la instrumente
financiare care se grupeaza in instrumente nenegociabile si instrumente negociabile.
Instrumentele nenegociabile. Pe langa depozitele corespondentilor trezoreriei, din
aceasta categorie fac parte :
a)
bunurile de trezorerie garantate. Acestea sunt la purtator, au scadenta unica ; ratadobanzii este garantata si fixa. In tarile occidentale sunt plasate intreprinzatorilor
particulari, micilor comercianti, artizanilor etc.
b) Fondurile particulare ;c) Finantarile de la Banca Centrala. Trezoreria poate apela la ajutoare de la Banca
Centrala sub forma imprumuturilor.
Instrumente negociabile :
a) Emisiunea de bunuri de trezorerie in contul curent. Trezoreria emite pe piatamonetara efecte de termen scurt in cont curent, conform procedurilor de
adjudecare la care participa bancile si marile institutii financiare, care fac oferte de
subscriere, indicand volumul si ratile de dobanda propuse.
20
-
8/3/2019 Buget Si Trez Pub
22/59
b) Imprumuturi obligatare pe piata financiara - operatii cu caracter exceptional,bazate pe reglementari speciale, pentru emisiuni si plasamente de titluri de stat
denumite obligatiuni, pe termene medii si lungi.
c) Imprumuturile externe. Sunt folosite mai ales in perioadele de criza, de refacere siconstructie economica ; sunt contractate pe termene lungi, in special pentru
investitii.
In gestiunea finantarii deficitului bugetar apar o serie de restrictii :
a) limitarea sarcinii datoriei publice. Sarcina datoriei publice cuprinde dobanzile,careau cunoscut o crestere importanta.
b) Respectarea restrictiilor politicii monetare prin limitarea creatiei monetare generatede trezorerie, care este plafonata anual si definita de autoritatea monetara.
5.3Finantarea deficitului bugetar in RomaniaIn Romania, finantarea deficitului bugetar se efectueaza, atat din resurse de
provenienta externa, cat si interna :imprumuturi de stat pe piata interna
imprumuturi de stat pe piata externa
sustinere temporara din resursele contului general al Trezoreriei Statului
Pe piata interna, furnizorul de resurse pentru finantarea deficitului bugetar este
sectorul bancar si nebancar. Populatia impreuna cu persoanele juridice bancare sau
nebancare pun la dispozitia Trezoreriei Statului fonduri :
in lei, prin subscrierea la emisiunile de titluri de stat denominate in lei
(certificate de trezorerie in lei ; obligatiuni de stat in lei) lansate de
Ministerul Finantelor Publice cu scadente variind de la 3,4,6 luni si chiar 1
sau 2 ani ;
in valuta, prin subscrierea la emisiunile de titluri de stat denominate in valuta
(certificate de trezorerie sau obligatiuni de stat in dolari, euro) lansate de
MFP, cu scadenta pe un an, un an si jumatate.
Emisiunile de titluri de stat sunt individualizate, in sensul ca distingem emisiuni
adresate fie numai populatiei, fie numai persoanelor juridice bancare sau nebancare.
Imprumuturile de stat pe piata externa sunt reprezentate de :
imprumuturile din echivalentul in lei al creditelor externe guvernamentale;
bonuri de tezaur cu dobanda exprimate in valuta.
Sustinerea temporara din resursele contului general al Trezoreriei Statului imbracaforma imprumuturilor din disponibilatile existente temporar in contul curent general al
Trezoreriei deschis la BNR. Rata dobanzii pentru aceste imprumuturi se determina la
nivelul ratei medii lunare a dobanzilor platite de trezoreria statului la disponibilatile si
depozitele pe termen constituite din disponibilitati pastrate in trezoreria statului.
21
-
8/3/2019 Buget Si Trez Pub
23/59
CAPITOLUL VI
IMPRUMUTURILE DE STAT
Imprumuturile de stat reprezinta obligatiile generate de contractele de pe piata
financiara interna si/sau internationala prin care statul, in calitate de imprumutat, obtinefonduri financiare de la o persoana fizica sau juridica creditoare si se angajeaza sa le
ramburseze, impreuna cu dobanda si cu alte costuri, intr-o perioada specificata. Aceste
obligatii sunt rezultatul atat a imprumuturilor contractate direct de catre stat, cat si a
imprumuturilor garantate de stat.
Deci, distingem urmatoarele forme ale imprumuturilor de stat : imprumuturi interne
sau externe contractate /garantate de catre autoritati ale administratiei publice centrale ;
imprumuturi interne sau externe contractate /garantate de catre autoritati ale administratiei
publice locale.
Imprumuturile angajate direct de catre autoritatile administratiei publice centrale si
locale sunt contractate pe baza de :
titluri de stat (denominate in lei si in valuta, in forma materializata sau dematerializata,respectiv cu dobanda sau cu discont plasate atat pe piata interna, cat si pe piata externa)
emise de Ministerul Finantelor Publice si de autoritatile publice localeb (direct sau prin
intermediul unor agentii sau al unor institutii specializate ) si plasate pe piata interne sau
externa. In aceasta categorie includem : certificatele de trezorerie, obligatiunile
municipale, obligatiunile pentru finantarea deficitului bugetar, obligatiunileb emise in
baza unor legi speciale ;
conventii incheiate cu Banca Nationala a Romaniei, precum si ci institutii specializate caredobandesc calitatea de agent al statului. De exemplu, in scopul mentineriiunui sold
corespunzator in contul general al Trezoreriei Statului, pe baza conventieie incheiate intre
Banca nationala a Romaniei si Trezoreria Statului, BNR acorda acesteia imprumuturi cu
termene de rambursare de cel mult 180 de zile si in conditii de dobanda la nivelul pietei.
Suma totala a imprumuturilor acordate nu poate depasi in nici un exercitiu financiar anual
echivalentul a 7% din veniturile bugetului de stat realizate in anul precedent, iar soldul
permanent al imprumuturilor acordate si nerambursate nu poate depasi in nici un moment
suma totala rezultata din dublarea capitalului si a fondului de rezerva al Bancii Nationale a
Romaniei.
acorduri cu guvernele altor tari si cu institutiile financiare internationale.
IMPRUMUTURILE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE :
INTERNE :
angajate in nume propriu, prin Ministerul Finantelor, sunt contracte pe piata
financiara interna pe termen scurt, mediu si lung. Sunt destinate :
finantarii si/sau refinantarii deficitelor bugetare si a datoriei publice
interne constituite in baza unor legi speciale ;
finantarii unor obiective de investitii de inters national, aprobate in
conditiile legii ;
mentinerii unui sold corespunzator in contul general al trezoreriei
statului ;
asigurarii reurselor banesti necesare in vederea convertirii in datoriepublica interna a garantiilor pentru imprumuturile interne
22
-
8/3/2019 Buget Si Trez Pub
24/59
executate, pentru suma neacoperita din fondul de risc si din
prevederile bugetului de stat cu aceasta destinatie.
garantate de stat sunt o obligatie a statului roman, executata de creditor in cazul in
care beneficiarul imprumutului (garantatul), persoana juridica, nu are
capacitatea sa achite, integral sau partial, imprumutul, dobanda si alte costuriaferente acordului de imprumut. Sunt destinate :
finantarii din resurse de pe piata financiara interna a unor proiecte
sau activitati de importanta prioritara pentru Romania ;
finantarii unor destinatii stabilite si aprobate de Guvern.
EXTERNE :
angajate in nume propriu sunt contractate direct de catre stat prin Ministerul
Finantelor, de la guvernele altor tari, de la institutiile financiare
internationale, si/sau de pe piata financiara internationala, pe termen mediu
si lung. Sunt destinate :sustinerii balantei de plati ;
consolidarii rezervei valutare a statului ;
realizarii unor proiecte de investitii si finantarii exporturilor,
modernizarii si dezvoltarii unor domenii prioritare ale
economiei ;
realizarii unor reforme sectoriale ;
realizarii unor importuri stabilite de Guvern ;
finantarii si refinantarii deficitului bugetului de stat .
garantate de stat sunt contractate pe termen mediu si lung de persoane juridice
(societati comerciale, regii autonome, companii/societati nationale si
autoritati ale administratiei publice locale0, pentru care Ministerul
Finantelor in conditiile reglementarilor legale in vigoare, a emis o scrisoare
de garantie, in numele si in contul statului, sai a incheiat un acord de
garantie, dupa caz. De asemenea, acestea sunt o obligatie a statului roman.
Sunt destinate :
finantarii din resursele de pe piata financiara externa a unor
proiecte sau activitati sustinute de ministerele de resort si
considerate de importanta prioritara pentru Romania.
IMPRUMUTURILE ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE
INTERNE :
angajate in nume propriu, de catre Consiliile locale, judetene si Consiliul
general al municipiului Bucuresti sau prin intermediul unor angentii sau
al altor institutii specializate. Sunt destinate ;
finantarii investitiilor publice de interes local ;
refinanatarii datoriei publice locale ;
acoperirii golurilor temporare de casa ca urmare a decalajului dintre
veniturile si cheltuielile bugetelor locale.
23
-
8/3/2019 Buget Si Trez Pub
25/59
garantate de catre Consiliile locale, judetene si Consiliul general al
municipiului Bucuresti sunt contractate de unitatile administrativ-
teritoriale, precum si de institutiile si serviciile publice de interes local
de la institutii financiare interne. Sunt destinate :
refinantarii datoriei publice locale ;finantarii investitiilor publice de interes local.
EXTERNE :
angajate in nume propriu sunt contractate, cu aprobarea comisieide autorizare, direct de catre Consiliile locale judetene si Consiliul
local al municipiului Bucuresti sau prin intermediul unor agentii sau
ala altor institutii specializate de la guvernele altor tari, de la
institutii financiare internationalesi/sau de pe piata financiara
internationala. Sunt destinate :
finantarii investitiilor publice de interes local ; refinantarii datoriei publice locale.
garantate de catre Consilii locale, judetene si Consiliul general alminicipiului Bucuresti, numai cu aprobarea comisiei de autorizare
a acestor imprumuturi, sunt contractate de unitatile administrativ
teritoriale, precum si de institutiile si serviciile publice de interes
local de la institutii financiare internationale. Sunt destinate :
finantarii investitiilor publice de interes local.
De asemenea, Ministerul Finantelor Publice, cat si autoritatile administratiei publice
locale (Consiliile locale, judetene si consiliul General al municipiului Bucuresti ) pot angaja
imprumuri si din disponibilitatile existente in contul general al trezoreriei statului, in vederea
acoperirii golurilor temporare de casa, ca urmare a decalajului dintre veniturile si cheltuielile
bugetului de stat, respectiv a bugetelor locale.
Imprumurile garantate de stat sau de autoritatile administratiei publice locale sunt contractate
de societati comerciale, regii autonome, companii /societati nationale, unitati administrativ-
teritoriale si institutii publice de interes local, in scopul finantarii unor proiecte de investitii,
pe baza scrisorilor de garantie emise de Ministerul Finantelor Publice, in numele si in contul
statului, sau de catre autoritatile administratiei publice locale. Scrisorile de garantie reprezinta
documentul ce exprima angajamentul asumat, in contul si in numele statului, de catrteGuvern, prin Ministerul Finantelor Publice sau de catre autoritatile administratiei publice
locale, in calitate de garanti, fata de institutiile creditoare de a plati la scadenta obligatiile
neonorate ale garantului.
In practica, intalnim si situatii in care un imprumut de stat este schimbat cu un alt imprumut
de stat, in anumiti termeni. Operatiunea se numeste conversiune si este realizata de Ministerul
Finantelor Publice cu acordul Guvernului, caruia ii prezinta, in acest scop, un memorandum
prin care sunt propuse astfel de operatiuni.
Conversiunea este o operatiune de schimbare a unui imprumut de stat angajat in conditiile
legii, in anumiti termeni, cu un alt imprumut de stat, cu o dobanda mai mica si/sau cu untermen mai mare de rambursare.
24
-
8/3/2019 Buget Si Trez Pub
26/59
Scopul urmarit prin conversiune este de a se reduce costurile imprumutului de stat initial, de a
se usura serviciul datoriei publice a statului, prin majorarea termenului de rambursare a ratelor
de capital si de plata a dobanzilor si a altor costuri aferente imprumutului de stat.
Ministerul Finantelor Publice angajeaza imprumuturile interne contractate direct de stat pebaza autorizatiei de :
- a emite titluri de stat in lei si in valuta, in forma materializata si /saudematerializata, atat in mod direct, prin unitatile teritoriale ale Trezoreriei Statului,
cat si prin intermediul Bancii Nationale a Romaniei si a institutiilor financiare
specializate care dobandesc calitatea de agent al statului;
- a incheia acorduri de imprumut cu institutii financiare interne.Aceasta calitate de agent al statului este obtinuta pe baza conventiei incheiate cu institutia
respectiva, in cadrul careia se stabilesc conditiile generale privind titlurile de stat sau acordulde imprumut, caracteristicile acestora, precum si obligatiile partilor implicate.
Titlurile de stat sunt instrumente financiare care atesta obligatiile financiare ale statului sub
forma de bonuri, certificate de trezorerie, certificate de trezorerie pentru populatie
nerascumparate la scadenta si transformate in ceritificate de depozit, obligatiuni sau alte
instrumente financiare constituind imprumuturi ale statului inn moneda nationala sau in
valuta, pe termen scurt (pana la un an ), mediu (intre un an si cinci ani inclusiv) si lung (peste
5 ani). Aceste imprumuturi sunt contractate, in scopul finantarii si refinantarii obligatiilor
financiare ale statului, de Ministerul Finantelor Publice pe baza unui calendar previzional
anual, semestrial, trimestrial, lunar sau ori de cate ori este cazul, stabilit de comun acord cu
Banca Nationala a Romaniei.
Titlurile de stat pot fi emise in forma materializata (fizica) sau dematerializata (prin
inregistrari in conturi ), nomitative sau la purtator, negociabile sau nu, cu dobanda sau cu
discont .
Vanzarea titlurilor de stat pe piata interna se realizeaza pe piata interbancara, prin trezoreriile
locale, precum si prin intermediul bursei de valori.
Imprumuturile interne de stat reprezinta totodata si o obligatie neconditionata si irevocabila a
statului de rambursare la scadenta a imprumuturilor contractate si de plata a dobanzilor si acosturilor aferente, ce se realizeaza din surse bugetare, ale contului general al trezoreriei
statului si din imprumuturi de stat pentru refinantarea datoriei publice .
Forme ale titlurilor de stat :
Titluri de stat cu dobanda inscrisuri ce constituie imprumuturile statului in moneda sau in
valuta care au o valoare nominala la care se plateste o dobanda stabilita, la date
specificate.
Titluri de stat cu discont titluri de stat fara cupon de dobanda, care este vandut la o valoare
mai mica decat valoarea sa nominala.
25
-
8/3/2019 Buget Si Trez Pub
27/59
Titluri de stat dematerializate titluri de stat care se evidentiaza prin inregistrare in cont de
catre Ministerul Finantelor Publice sau de agentul desemnat de acesta. Aceste
instrumente pot fi utilizate de catre detinatori garantii pentru imprumuturi.
Titluri de stat materializate titluri de stat in forma fizica, ca inscrisuri imprimate,
cuprinzand mentiuni obligatorii referitoare la emitent, valoarea nominala, rata
dobanzii sau a discontului, scadenta, modul de transmisiune si alte elemente specificefiecarei categorii de titluri. Aceste instrumente pot fi utilizate de detinatori drept
garantii pentru imprumuturi.
Titluri de stat pe termen scurt bonurile de tezaur si certificatele de trezorerie, fie
purtatoare de dobanda, fie cu discont , cu scadenta de pana la 1 an inclusiv, precum si
alte instrumente financiare ce pot fi create de emitent (Ministerul Finantelor Publice ),
in conditiile legii.
Titluri de stat pe termen mediu si lung obligatiuni de stat cu o scadenta de peste 1 an si
maximum 5 ani de la emisiune, respectiv de peste 5 ani de la emisiune, respectiv de
peste 5 ani de la emisiune, fie purtatoare de dobanda, fie cu discont, emise conform
clauzelor imprumutului de stat.
26
-
8/3/2019 Buget Si Trez Pub
28/59
CAPITOLUL VII
DATORIA PUBLICA
CONCEPTE CHEIE
Datorie publica Datorie publica guvernamentala Datorie publica locala Datorie publica guvernamentala
interna
Datorie publica guvernamentalaexterna
Datorie publica locala interna Datorie publica locala externa Datorie publica garantata
Datorie publica flotanta Datorie publica consolidate Plafon de indatorare publica
Registru al datoriei publica Cont general al datoriei publice Management datorie publica Gestiune datorie publica Risc de piata Risc de refinantare Risc de lichiditate Risc de credit Risc operational Indicatori ai datoriei publice Indicatori ai indatoririi Indicatori de adecvare a rezervelor
Datoria publica reprezinta totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale
statului, la un moment dat, provind din imprumuturi contractate direct sau garantate de
Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, sau de autoritatiile administratiei publice locale
de la diversi creditori, persoane fizice sau juridice rezidente sau nerezidente in Romania.
Obligatiile reprezinta angajamentele care decurg din contractarea imprumuturilor, si
anume : rambursarea imprumuturilor, plata dobanzilor, a comisioanelor, a unor avantajespeciale acordate creditelor.
Datoria publica se stabileste si se gestioneaza in mod distinct pe cele doua forme ale
ei: datoria publica guvernamentala si datoria publica locala.
DATORIA PUBLICA :
- Datoria publica guvernamentala : - parte din datoria publica carereprezinta totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale statului, la
un moment dat, provenind din imprumuturile contractate direct sau garantate
de Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, in numele Romaniei, de pe
pietele financiare.
- Datoria publica locala : - parte din datoria publica, care reprezintatotalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale autoritatilor
administratiei publice locale, la un moment dat, provenind din imprumuturi
contractate direct sau garantate de acestea de pe pietele financiare.
Imprumuturile contractate de autoritatile administratiei publice locale, ce sunt
intrumente ale datoriei publice locale, fac parte din datoria publica a Romaniei, dar nureprezinta datorii sau raspunderi ale Guvernului.
27
-
8/3/2019 Buget Si Trez Pub
29/59
De asemenea, datoria publica in functie de termen se clasifica astfel : datoria publica
pe termen scurt (flotanta) ; datorie public ape termen mediu si lung (consolidata)
Datoria publica se poate prezenta si in functie de inscrisurile emise sau alte modalitati
de gestionare, precum si pe categorii de creditori (in cazul datoriei externe)
In functie de calitatea creditorilor, datoria publica poate fi : datorie publica bruta, fiind
data de valoarea totala a imprumuturilor, indiferent unde sunt plasate acestea ; datorie publicaneta, in care nu intra valoarea imprumuturilor plasate la institutiile statului.
Obligatiile statului rezultate din imprumuturile contractate si garantate de stat pe o
perioada de un an sunt limitate de plafonul de indatorare publica stabilit prin lege. Plafonul de
indatorare publica, respectiv totalitatea obligatiilor financiare pe care le pot contracta si
garanta autoritatile administratiei publice centrale si locale pe o perioada de un an, care este
stabilit anual prin lege. Acesta cuprinde plafonul de indatorare publica interna si plafonul de
indatorare publica externa.
PLAFONUL DE INDATORARE PUBLICA :
- Plafonul de indatorare publica interna suma maxima a imprumuturilorcontractate si garantate de autoritatile administratiei publice centrale si
locale de pe piata interna, pe o perioada de un an
- Plafonul de indatorare publica externa suma maxima a imprumuturilorexterne contractate si garantate de autoritatile administratiei publice centrale
si locale pe o perioada de un an.
Valoarea totala a datoriei publice este inscrisa in Registrul datoriei publice .
Registrul datoriei publice, in care este evidentiata situatia datoriei publice in ordine
cronologica, are patru componente :
- Subregistrul datoriei publice guvernamentale interne ;- Subregistrul datoriei publice guvernamentale externe ;- Subregistrul datoriei publice locale interne ;- Subregistrul datoriei publice locale externe ;
Fiecare din cele patru subregistre are doua pozitii distincte, respectiv pentru datoria
publica directa si datoria publica garantata.
La sfarsitul anului datoria publica angajata este evidentiata in documentul numit contul general al datoriei publice . Acesta este insotit de un raport in care se analizeaza
principalele probleme legate de nivelul datoriei publice, de serviciul datoriei publice, precum
si de garantiile statului pentru creditele contractate de agentii economici.
DATORIA PUBLICA GUVERNAMENTALA
Datoria publica guvernamentala interna
Datoria publica guvernamentala interna este partea din datoria publica
guvernamentala care reprezinta totalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind dinimprumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice
28
-
8/3/2019 Buget Si Trez Pub
30/59
rezidente in Romania, in lei sau in valuta, inclusiv sumele utilizate temporar din
disponibilitatile contului general al Trezoreriei Statului pentru finantarea temporara a
deficitelor bugetare.
Platile legate de datoria publica sunt realizate pe baza autorizarii bugetare permanente
pentru efectuarea acestor cheltuieli.
Datoria publica guvernamentala interna este generata de :
Titlurile de stat in moneda nationala, inclusiv titlurile de stat in valuta plasate
pe piata interna, rambursarile din resurse bugetare ; daca resursele nu
sunt suficiente pentru a asigura plata serviciului datoriei publice
interne, se emit noi inscrisuri, determinand, astfel, consolidarea
datoriei publice ;
Imprumuturile de stat de la Banca Nationala a Romaniei destinute acoperirii
golurilor de casa intre incasarile si platile bugetare ;
Imprumuturile de stat de la banci comerciale ;Imprumuturile de stat de la alte institutii financiare interne, persoane juridice
romane, in conditii rezultate in urma negocierilor ;
Imprumuturi temporare din disponibilatile contului general al Trezoreriei
Statului ;
Garantii de stat la imprumuturi interne contractate de diversi debitori.
Datoria publica guvernamentala interna efectiva este o parte a datoriei publice
guvernamentale interne, intrucat evidentiaza obligatiile directe si indirecte ale statului fata de
creditorii interni, altii decat Trezoreria statului. Deci, datoria publica guvernamentala interna
efectiva nu include imprumuturile temporare din disponibilitatile contului curent general al
Trezoreriei Statlui.
Ministerul Finantelor Publice este contractantul si administratorul datoriei publice
guvernamentale, avand, totodata si autoritatea de a stabili balanta zilnica a contului general al
Trezoreriei Statului, viitoarele cerinte de lichiditate, scadenta datoriei publice
guvernamentale, costurile cu dobanda corespunzatoare si refinantarea/diminuarea datoriei
publice guvernamentale.
Datoria publica guvernamentala externa
Datoria publica guvernamentala externa este partea din datoria publica
guvernamentala care reprezinta totalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind dinimprumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice
nerezidate in Romania.
Datoria publica guvernamentala externa este generata de :
- Titlurile de stat in valuta plasate pe piata financiara externa ;- Imprumuturile de la guverne si agentii guvernamentale straine,
institutii financiare internationale sau de la alte organizatii
internationale ;
- Imprumuturile sindicalizate pe termen scurt, mediu sau lung ;- Imprumuturile de la persoane juridice straine ;- Imprumuturile de la bancile straine sau de la companii straine ;- Garantii de stat de la imprumuturi externe contractate de diversidebitori.
29
-
8/3/2019 Buget Si Trez Pub
31/59
Banca Nationala a Romaniei actioneaza si ca agent al statului privind datoria publica
guvernamentala externa, intrucat serviciul datoriei publice guvernamentale externe contractate
in numele statului se plateste de catre B.N.R.
DATORIA PUBLICA LOCALA
Datoria publica locala reprezinta totalitatea obligatiilor de plata, interne si externe,
ale autoritatii administratiei publice locale, la un moment dat, provenind din
imprumuturi contractate sau garantate de aceasta de pe piata interna si externa de
capital.
La nivelul autoritatilor administratiei publice locale, datoria publica locala limitata.
Astfel, Consiliilor locale, judetene si Consiliului general al municipiului Bucuresti li
se interzice accesul la imprumuturi sau sa garanteze orice fel de imprumut, daca totalul
datoriilor anuale, reprezentand ratele scadente la imprumuturile contractate si/sau
garantate, dobanzile si comisioanele aferente acestora, inclusiv ale imprumutului careurmeaza sa fie angajat si/sau garantat in anul respectiv, depaseste limita de 20% din
totalul veniturilor proprii formate din impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, alte
venituri si cote defalcate din impozitul pe venit.
Instrumentele datoriei publice locale sunt :
- Titlurile de valoare (obligatiunile municipale)- Imprumuturile de la societatile comerciale bancare sau de la alte
institutii de credit ;
- Imprumuturile temporare din disponibilitatile contului curent generalal Trezoreriei Statului ;
- Garantiile acordate de autoritatile administratiei publice locale.Valoarea totala a datoriei contractate de autoritatea administratiei publice locale este
inscrisa in registrul de evidenta a datoriei publice locale al acestei autoritati si se raporteaza
anual prin situatiile financiare. Acest registru include informatii care sa specifice suma totala
a datoriilor autoritatilor administratiei publice locale, precum si detalierea datoriilor si alte
informatii stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidenta a datoriei publice
locale, emise de Ministerul Finantelor Publice.
De asemenea, valoarea totala a garantiilor emise de autoritatea administratiei publice
locale se inscrie in registrul garantiilor locale al acestei autoritati si se raporteaza anual prin
situatiile financiare. Acest registru cuprinde informatii care sa specifice suma totala a
garantiilor emise de autoritatea administratiei publice locale, precum si detalierea garantiilorsi alte informatii stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidenta a garantiilor
locale, emise de Ministerul Finantelor Publice.
Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a transmite Ministerului
Finantelor Publice, in termen de 10 zile de la data intrarii in vigoare a contractului de
imprumut, copii de pe fiecare document primar care atesta :
- contractarea/ garantarea imprumutului ;- actul aditional la contractul/ acordul de imprumut/garantare, daca au
fost aduse modificari la acesta, cu respectarea clauzelor contractuale.
Pe perioada utilizarii si rambursarii imprumutului contractat/ garantat, raportarea la
Ministerul Finantelor Publice a datelor privind datoria publica locala se efectueaza lunar, intermen de 20 de zile de la sfarsitul perioadei de raportare.
30
-
8/3/2019 Buget Si Trez Pub
32/59
In scopul evaluarii datoriei publice locale, orice obligatie de plata, exprimata in alta
moneda decat cea nationala, este calculata in moneda nationala, utilizandu-se cursul de
schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru ultima zi din perioada la
care se face raportarea.
Serviciul datoriei publice locale nu reprezinta obligatii sau raspunderi ale Guvernului
si acesta va fi platit din bugetele locale si din imprumuturi pentru refinantarea datoriei publicelocale.
MANAGEMENTUL DATORIEI PUBLICE
Continutul si importanta managemntului datoriei publice
Managementul datoriei publice consta in stabilirea unei strategii de gestiune a
datoriei statului apta de a mobiliza sumele necesare finantarii, de a realiza obiectivele de risc
si de cost stabilite de catre autoritati, precum si celelalte obiective fixate de acestea, cum ar fi
dezvoltarea si mentinerea unei piete a titlurilor de stat performante.
In contextul mai larg al politicilor economice nationale, statele trebuie sa vegheze caatat nivelul, cat si ritmul de crestere al datoriei publice sa fie sustenabile, iar serviciul datoriei
publice sa poata fi asigurat in diverse situatii, respectand obiectivele de cost si risc. Este
necesara, de asemenea, mentinerea indatorarii sectorului public pe o traiectorie viabila,
precum si punerea in practica a unei strategii credibila de reducere a nivelului datoriei, daca
acesta este excesiv.
Datoria publica trebuie structurata adecvat in ceea ce priveste ratele dobanzii,
scadentele si moneda in care sunt contractate imprumuturile. O slaba structurare, referitor la
elementele prezentate mai sus, precum si existenta unui nivel ridicat al garantiilor acordate de
Guvern imprumuturilor contractate de institutiile publice sau de agentii economici privati au
constituit factori ce au contribuit la declansarea sau propagarea crizelor economice. De
exemplu, crizele au fost deseori declansate de strategii care au privilegiat excesiv economiile
de costuri ale imprumuturilor, concretizate prin imprumuturi pe termen scurt sau cu o rata
variabila a dobanzii. Acestea expun bugetul de stat unui risc grav daca, in momentul
refinantarii, conditiile pietei se modifica nefavorabil.
In functie de natura regimului de schimb, o recurgere excesiva la imprumuturile in
valuta ar putea exercita presiuni asupra cursului de schimb si/sau asupra ratei dobanzii daca
investitorii devin reticenti in refinantarea datoriei statului. Reducand riscul ca gestiunea
portofoliului datoriei statului sa devina sursa de instabilitate pentru sectorul privat, o gestiune
prudenta a datoriei publice poate permite tarilor sa fie mai putin expuse riscului de contagiune
si celui financiar.
Portofoliul datoriei publice este portofoliul financiar cel mai important al unei tari. Elcontine structuri financiare complexe si riscante si poate genera un risc substantial asupra
patrimoniului statului, precum si a stabilitatii financiare a tarii. Crizele recente au evidentiat
necesitatea ca statele sa-si limiteze expunerea la riscul de lichiditate si la alte riscuri ce fac ca
economiile lor sa devina vulnerabile la socurile externe. O gestiune sanatoasa a riscului in
sectorul public este, deci, capitala pentru gestiunea riscului in alte sectoare ale economiei,
deoarece entitatile economice din sectorul privat se confrunta cu mari probleme atunci cand
slaba gestionare a riscurilor, la care este expus statul, deschide posibilitatea unei crize de
lichiditate.
Alaturi de practicile sanatoase de gestiune ale datoriei s-a afirmat, o data cu
numeroasele crize survenite pe pietele datoriei, necesitatea unei piete a capitalurilor
performanta si robusta. Cu toate ca politica de gestiune a datoriei publice nu a fost unica, nicimacar principala cauza a crizelor economice, este evident ca structura inadecvata a
31
-
8/3/2019 Buget Si Trez Pub
33/59
scadentelor, ratelor dobanzii si componentei in valute a portofoliului datoriei au contribuit la
agravarea acestor fenomene. Chiar in cazul unor directii adecvate ale politicii
macroeconomice, practicile riscante de gestiune a datoriei fac economia mai vulnerabila la
socurile economice si financiare.
Indatorarea slab structurata si riscanta este, adesea, consecinta unor politici fiscale,
monetare si a cursului valutar inadecvate. Aceste fenomene se interconditioneaza reciproc,manifestarea in sens invers a lor fiind, de asemenea, constatata. O politica prudenta de
gestiune a datoriei nu poate inlocui, insa, masuri adecvate in planurile bugetar si monetar.
Daca orientarile macroeconomice sunt gresit directionate, gestiunea datoriei nu poate in sine
sa evite o criza.
Experienta recenta demonstreaza ca o piata dezvoltata a datoriei publice interne, prin
diversificarea intrumentelor se poate substitui finantarii bancare (si invers), atunci cand
aceasta sursa se epuizeaza, ajutand economia sa suporte socurile financiare.
Tarile in curs de dezvoltare si cele in tranzitie sunt mai vulnerabile la socurile externe
intrucat economia lor este mai putin diversificata, au o baza de economisire interna mai
redusa si sisteme financiare mai putin dezvoltate si, ca atare, mai receptive la fenomenul de
contagiune financiara.In concluzie, chiar daca socurile economico-financiare isi au originea in sectorul
financiar intern sau provin dintr-o contagiune financiara mondiala, o politica prudenta de
gestiune a datoriei publice, asociata unei politici macroeconomice sanatoase, este
indispensabila pentru reducerea costurilor pe plan uman si cel al productiei.
Riscurile aferente managementului datoriei publice
Obiectul gestiunii datoriei publice il reprezinta satisfacerea nevoilor de finantare ale
statului si ale obligatiilor sale de plata la un cost cat mai redus pe termen mediu si lung, in
conditiile mentinerii riscurilor la un nivel tolerabil.
O gestiune prudenta a datoriei, vizand evitarea structurilor si strategiilor de imprumut
periculoase (de exemplu : finantarea deficitului bugetar prin emisiune monetara, ce este
interzisa, de altfel prin lege) este cruciala, dat fiind consecintele macroeconomice grave pe
care le antreneaza incapicitatea de plata a datoriei, marile pierderi de productie si costurile
mari. Aceste costuri pot conduce la falimente de intreprinderi si banci, precum si la pierderea
credibilitatii si capacitatii administratiei de a mobiliza resurse interne si din exterior.
Riscurile ce apar in gestionarea datoriei publice trebuie sa faca obiectul unei urmari
atente si trebuie evaluate cu grija. Aceste riscuri sunt : riscul de piata ; riscul de refinantare ;
riscul de lichiditate ; riscul de credit ; riscul operational.
Riscul de piata - Are in vedere riscurile legate de evolutia preturilor pietei (rata
dobanzii, cursul de schimb valutar, preturile produselor de baza, etc). De asemenea se
refera si la problemele generate, in cazul imprumuturilor in moneda nationala sau in
valuta, de variatia ratei dobanzii, ce determina modificarea serviciului datoriei publice.
Astfet de riscuri apar si in cazul refinantarii datoriei publice prin noi imprumuturi cu o
rata fixa a dobanzii sau atunci cand se stabileste o noua rata a cuponului pentru
imprumuturile cu rata a dobanzii variabila. Datoria pe termen scurt, la o rata a
dobanzii fixa sau flotanta, este considerata mai riscanta decat datoria pe termen lung
cu o rata fixa a dobanzii, cu toate ca o concentrare excesiva a datoriei, insa cu scadente
foarte lungi poate fi riscanta intrucat nevoiele de finantare viitoare sunt necunoscute.
32
-
8/3/2019 Buget Si Trez Pub
34/59
Datoria publica externa sau indexa