Download - Brosura Inimii Tale
www.catena.rowww.catena.ro
DESCOPER|-}I INIMA! p. 7
Func]iile sistemului circulator
Adapt\ri cardiovasculare specifice vârstei a III-a
MODIFIC|RI ALE APARATULUI CARDIOVASCULARLA VÂRSTA A III-A p. 18
Modific\ri de structur\
Modific\ri func]ionale
DE CE NE INTERESEAZ| BOLILE CARDIOVASCULARE? p. 24
Factori cu risc cardiovascular
Hipertensiunea arterial\ (HTA)
Cardiopatia ischemic\. Ce este?
Insuficien]a cardiac\. ~n ce const\?
Arteriopatia periferic\. Ce reprezint\?
CONTROLUL EFICIENT AL TENSIUNII ARTERIALEPRELUNGE{TE VIA}A p. 32Cum se m\soar\ corect tensiunea arterial\
Clasificarea tensiunii arteriale
COLESTEROLUL, INAMICUL ARTERELOR
RE}ETA INIMII DUMNEAVOASTR|
SFATURI CORDIALE PENTRU O INIM| S|N|TOAS|
5O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!4 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!
S\n\tatea inimiist\ `n mâinile
dumneavoastr\!
p.14
p.16
p.19
p.21
p.25
p.29
p.48
p.57
p.59
p.33
p.39
p. 51
p. 60
p. 68
C U P R N SAutor: Dr. Ruxandra Ionescu
www.catena.ro
Corpul nostru este format din mi-
lioane de celule care au nevoie de
oxigen [i substan]e nutritive care s\
le asigure energia necesar\
func]ion\rii.
Aceste substan]e se g\sesc `n
sânge, iar inima [i re]eaua de vase
de sânge `l distribuie prin tot organis-
mul. Schimbul de substan]e cu medi-
ul `nconjur\tor [i transportul sub-
stan]elor prin corp sunt condi]iile
necesare vie]ii.
Descoper\-]i inima!
7O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!
www.catena.ro 9O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro
Inima este un mu[chi specializat care
pompeaz\ sângele `n re]eaua de
vase de sânge.
Inima, organul central al aparatului cardiovascular,
este:
n situat\ `n cavitatea toracic\, `ntre cei doi pl\mâni,
spre stânga [i `n spatele sternului;
n are patru camere sau cavit\]i, dou\ atrii, cavit\]ile
superioare, [i dou\ ventricule, situate `n partea
inferioar\ a inimii. Atriile, ca [i ventriculele, sunt se-
parate `ntre ele prin pere]i musculari numi]i septuri,
care `mpiedic\ trecerea [i amestecarea sângelui
din atrii sau `ntre ventricule.
Inima func]ioneaz\ ca o pomp\, cu aproximativ
100.000 de b\t\i cardiace pe zi.
Inima prime[te sânge prin vene, pasiv [i continuu, iar
expulzarea sângelui din inim\ este activ\ [i intermitent\,
odat\ cu b\t\ile cardiace.
for]a necesar\ circula]iei sângelui
[i substan]elor transportate de sânge
Func]ia de pomp\
a inimii
determin\
Sistemul cardiovascular, cunoscut [i sub denu-
mirea de sistem circulator, este format din
inim\, organul motor, [i un sistem închis de vase
de sânge constituit din artere, vene [i ramurile
lor cele mai fine, numite capilare.
Aceste capilare fac leg\tura între artere [i
vene [i reprezint\ nivelul la care se produce
unul dintre cele mai importante procese fizio-
logice ale organismului - difuziunea, prin care
se elibereaz\ c\tre toate celulele oxigenul [i
substan]ele necesare vie]ii [i se preiau dioxidul
de carbon [i al]i produ[i toxici rezulta]i.
Acest sistem cardiovascular este un sistem
hidraulic unic [i complex, [i are anumite carac-
teristici care îl fac special:
n este un sistem închis;
n prezint\ elasticitate;
n func]ioneaz\ la o presiune pozitiv\ medie,
independent\ de for]a de pompare a
sângelui.
8 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!
vena cav\superioar\
aorta
arterapulmonar\
atriuldrept
atriulstâng
vena cav\inferioar\
ventricululdrept
ventricululstâng
10 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 11O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro
La fiecare b\taie a inimii este expulzat un
volum bine determinat de sânge prin aort\,
cel mai mare vas sanguin din corp.
Aorta este artera care se ramific\ succesiv
[i astfel sângele ajunge `n tot organismul.
Dup\ ce elibereaz\ oxigenul [i substan]ele
nutritive tuturor celulelor organismului, sân-
gele ajunge din nou la inim\ prin vene.
Sângele neoxigenat, `nc\rcat cu
substan]ele rezultate `n urma proceselor
metabolice din organism, se vars\ `n atriul
drept prin venele cave, superioar\ [i infe-
rioar\. Când atriul drept este umplut cu
sânge, se contract\ [i `mpinge sângele prin
valvula atrioventricular\ dreapt\, numit\
valvul\ tricuspid\, `n ventriculul drept. Dup\
umplerea ventriculului, valvula tricuspid\ se
`nchide, ventriculul drept se contract\ [i
`mpinge sângele `n pl\mâni prin artera pul-
monar\.
~n pl\mâni se face schimbul degaze, care const\ `n
eliminarea la exterior, prin respira]ie, a gazelor toxice [i
preluarea oxigenului.
Sângele oxigenat
din pl\mâni ajunge la
inim\ `n atriul stâng
prin venele pul-
monare [i trece prin
valvula atrioventricu-
lar\ stâng\ sau valvu-
la mitral\ `n ventricu-
lul stâng.
Dup\ ce se umple [i
valvula mitral\ se
`nchide, ventriculul se
contract\ [i pom-
peaz\ tot sângele oxi-
genat `n artera aort\
pe care `l distribuie,
printr-o re]ea de
artere cu diametre
descresc\toare, `n
toate celulele orga-
nismului.
Sângele oxigenat
ajunge la
mu[chiul inimii
prin intermediul
arterelor
coronare, care
provin direct din
aort\.
Sunt dou\ artere coronare:
l coronara dreapt\
l coronara stâng\ - cu
dou\ ramuri:
- descendent\ anterioar\
- circumflex\
Acestea formeaz\ o re]ea
care `nvele[te conturul
extern al inimii [i de la care
pleac\ ramuri c\tre tot
mu[chiul cardiac [i
reprezint\ suportul func]iilor
cardiace.
Contrac]ia (sistol\) [i relaxarea (diastol\)
inimii se repet\ ritmic [i permanent, consti-
tuind ciclul cardiac.
Ventriculul stâng este principalul "motor"
care `mpinge sângele c\tre restul corpului
prin aort\.
12 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 13O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro
Valvulele atrioventri-
culare, mitrala [i tricus-
pida, men]in fluxul de
sânge unidirec]ional,
de la atrii c\tre ven-
tricule, [i previn
re`ntoarcerea sângelui
`n cavit\]ile de unde a
fost pompat.
Valvula aortic\ [i cea
pulmonar\, care sunt
localizate la originea
aortei, respectiv arterei
pulmonare, de]in roluri
importante `n
func]ionarea normal\
a inimiii, dar pot influ-
en]a [i apari]ia bolilor
cardiovasculare.
Necesarul de sânge al mu[chiului
inimii nu este `ntotdeauna constant; el
se poate modifica `n caz de efort fizic,
emo]ii sau alte circumstan]e fiziologice.
Astfel, când organismul necesit\ mai
mult\ energie, activitatea inimii este
solicitat\ suplimentar [i cresc [i nevoile
de oxigen ale propriului mu[chi car-
diac, care este asigurat prin supli-
mentarea aportului de sânge prin
arterele coronare.
Mu[chiul inimii este alc\tuit
din trei straturi:
l intern: endocard
l mijlociu: miocard
l extern: epicard
Vasele de sânge `[i
adapteaz\ calibrul sub influ-
en]a sistemului nervos autonom.
Sistemul circulator are o
mare capacitate de
adaptare la diferitele nece-
sit\]i ale organismului.
~n repaus, inima pompeaz\
`n organism aproximativ 5 litri
de sânge pe minut, cantitate
care poate cre[te de patru
ori `n timpul unui efort fizic.
~n afar\ de mu[chiul care
formeaz\ pere]ii cavit\]ilor inimii
[i ]esutul care formeaz\ sistemul
valvular, exist\ [i un ]esut spe-
cializat care produce [i con-
duce impulsul electric spontan.
Acesta genereaz\ stimularea
electric\ [i, ulterior, contrac]ia
fibrelor musculare miocardice.
14 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 15O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro
Func]iile sistemului circulator
n Transportul de substan]e spre [i
dinspre celulele corpului
- Oxigenul, glucoza, aminoacizii,
acizii gra[i, apa, vitaminele, medica-
mentele sunt transportate prin sânge.
- Oxigenul este transportat de c\tre
celulele ro[ii (hematiile din sânge)
sub forma unui compus numit oxihe-
moglobin\.
n Preluarea rapid\ a de[eurilor
metabolice:
- dioxidul de carbon
- ureea
- creatinina etc.
n Colectarea produ[ilor spre eli-
minare (compu[i toxici din sânge,
dioxid de carbon) [i transportul c\tre
organele care asigur\ eliminarea lor
(de exemplu, rinichii [i pl\mânii).
n Distribu]ia hormonilor c\tre celule.
Hormonii produ[i de c\tre glandele
endocrine sunt condu[i prin sistemul cir-
culator c\tre organele sau ]esuturile
destinatare.
Chiar [i `n sistemul cardiovascular se
secret\ un hormon, peptidul atrial natri-
uretic, cu rol `n activitatea cardiac\.
n Protec]ia imun\. Sistemul circula-
tor are un rol important `n sistemul de
ap\rare al organismului prin produc]ia
de anticorpi [i prin capacitatea de dis-
trugere a unor agen]i patogeni.
n Termoreglarea. Vasodilata]ia [i
vasoconstric]ia sunt fenomene de la
nivelul vaselor de sânge care asigur\
temperatura optim\ necesar\
desf\[ur\rii proceselor normale `n
organism.
Oxigenul, glucoza, aminoa-cizii, acizii gra[i, apa, vita-minele, medicamentele sunttransportate prin sânge.
circula]ia mic\
circula]iamare
16 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 17O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro
Uneori, simpla evocare a vârstei poate fi un
indicator al unei eventuale evolu]ii dificile.
În contextul demografic actual, bolile car-
diovasculare reprezint\:
n prima cauz\ de mortalitate [i morbiditate
pentru persoanele peste 65 ani (limita
minim\ a vârstei a III-a);
n una dintre cauzele de incapacitate
func]ional\;
n unul dintre principalele motivele acuzate
de pacient la internarea în spital;
n un capitol important al cheltuielilor din
bugetul pentru s\n\tate.
Adapt\ri cardiovasculare specifice vârstei a III-a Cre[terea calit\]ii vie]ii [i
a perspectivelor de via]\activ\ pentru oricarepacient de vârsta a III-areprezint\ priorit\]i `ndeciziile de prevenire, diag-nostic [i tratament.
Patologia cardio-vascular\ la vârsta aIII-a impune:
- recunoa[tereaafec]iunii;
- evaluarea stadiu-lui [i gravit\]ii ei;
- cunoa[teream\surilor de pre-venire.
18 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 19O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro
"Uzura" la nivel cardiovascular, care se desf\[oar\
continuu de-a lungul vie]ii, este determinat\ de factori
a c\ror ac]iune este inevitabil\ [i permanent\:
n stil de via]\, obiceiuri, factori de risc la care
organismul a fost expus;
n urm\ri ale unor procese specifice de adaptare
permanent\ a sistemului cardiovascular.
Efectele îmb\trânirii asupra sistemului
cardiovascular sunt atât la nivel struc-
tural - anatomic, cât [i func]ional.
În repaus, inima [i vasele pot dezvolta
mecanisme de adaptare eficiente.
~n situa]ii de suprasolicitare, de exem-
plu `n efortul fizic, se manifest\ con-
secin]ele "îmb\trânirii" cardiovasculare:
- scade posibilitatea corel\rii
frecven]ei cardiace;
- cre[te sarcina care apare dup\
umplerea maximal\ cu sânge a
cavit\]ilor inimii;
- scade capacitatea de contractili-
tate a mu[chiului cardiac.
Aceste modific\ri determin\ utilizarea
la maximum a tuturor mecanismelor de
adaptare pentru men]inerea constant\
a debitului cardiac.
MODIFIC|RI DE STRUCTUR|
Boala cardiovascular\ este frecvent\ la vârstnicidin cauza unor alter\ri de structur\ la nivel cardio-vascular, chiar f\r\ simptome caracteristice.
La nivelul inimii:l hipertrofia (cre[terea) ventriculului stâng.Aceasta poate fi consecin]a modific\rilor valvu-
lare, mai ales a valvulei aortei, care se îngusteaz\pe m\sura înaint\rii în vârst\, de exemplu prindepuneri de calciu.
Astfel, ventriculul trebuie s\ se contracte cu ofor]\ mai mare, ceea ce duce la îngro[areapere]ilor ventriculari;
l `n timp, pot cre[te [i dimensiunile atriului stâng, (care prime[te sânge oxigenat de la pl\mâni [i îltrimite spre ventriculul stâng, de unde ajunge în cir-cula]ia general\ prin intermediul aortei);
Modific\ri ale aparatului cardiovascularla vârsta a III-a
MODIFIC|RI FUNC}IONALE
Alter\rile care apar ca efecte ale îmb\trânirii sunt:
- relaxarea prelungit\ a ventriculului stâng;
- cre[terea rigidit\]ii sistemului arterial;
- r\spunsul deficitar la stimularea nervoas\
(beta-adrenergic\).
Aceste modific\ri determin\ alter\ri hemodinamice
frecvente la vârstnici atât în repaus, cât [i în tim-
pul efortului, cu reducerea perfuziei coronariene,
adic\ a propriului mu[chi cardiac.
Modific\rile neurohormonale, al\turi de rigiditatea
crescut\ a pere]ilor vasculari, determin\
sc\derea capacit\]ii de adaptare vascular\ la
schimb\rile rapide de volum.
20 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 21O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro
l alter\rile aparatului
valvular (mitral\, tricuspid\,
aortic\ [i pulmonar\ [i ele-
mentelor de sus]inere valvu-
lar\) constau în calcific\ri [i
degener\ri, în special la
nivel mitral [i aortic;
l miocitele, celulele
mu[chiului inimii:
- scad numeric;
- cresc în dimensiuni;
- pot fi înlocuite de:
n ]esut fibros (care nu con-
serv\ propriet\]ile fizio-
logice proprii miocitelor);
n depozite de gr\simi;
n lipofuscin\ (pigment
brun care se
depoziteaz\ în celule [i
care cre[te cantitativ
direct propor]ional cu
"vârsta" celulei).
Pe m\sura înaint\rii în vârst\, miocardul devine progresiv mai rigid
prin depuneri crescute de colagen [i amiloid (componente proteice).
Sistemul de conducere a impulsurilor care determin\ b\t\ile car-
diace poate fi afectat de depozitele de lipofuscin\ [i amiloid, care
pot `nlocui celulele normale miocardice.
La 75 de ani, pot fi înlocuite aprox. 90% din celulele originale mio-
cardice, cu alter\ri fiziologice care duc la un r\spuns deficitar la stimu-
larea fiziologic\ sau farmacologic\.
La nivelul arterelor:
l peretele arterelor se îngroa[\:
- mai ales stratul intern, endotelial, care vine în contact direct cu
sângele;
- din cauza depunerii de calciu, fosfolipide [i colesterol.
n celulele endoteliale - devin aspre;
- î[i m\resc dimensiunile;
- î[i schimb\ orientarea. Astfel: împiedic\ curgerea
lin\ a sângelui
favorizeaz\ depunerilede gr\simi pe peretele
vasului de sânge
rigidizeaz\ peretelevascular [i reduce
lumenul vasului.
22 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 23O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro
Echilibrul între activitatea nervoas\ (simpatic\ [i parasimpatic\) are un rol fun-
damental în reglarea frecven]ei cardiace, de exemplu, consecin]a diminu\rii
r\spunsului la stimularea beta-adrenergic\ este bradicardia sinusal\ (sub 60
b\t\i pe minut).
În timpul efor-tului fizic aparadapt\ri propriivârstei avansate,la care seadaug\ inca-pacitatea de aatinge frecven]ecardiace cres-cute în timpulefortului, iar tahi-cardia, mecanis-mul compen-sator care inter-vine în efort, î[ipierde eficien]a[i pot ap\reatulbur\ri de ritmsupra- [i ventri-culare sau tul-bur\ri de con-ducere.
Pe de alt\ parte, nivelurile
de catecolamine circu-
lante cresc, iar în asociere
cu modific\rile la nivelul
pere]ilor arterelor con-
tribuie la cre[terea valorilor
tensiunii arteriale sistolice.
La vârstnic scad r\spunsul la
stimularea nervoas\ parasim-
patic\ [i receptivitatea la
catecolamine (adrenalin\,
noradrenalin\ [i dopamin\).
Astfel, frecven]a cardiac\
cre[te, cu m\rirea volumelor
de sânge `n sistol\ [i diastol\,
care produce o cre[tere a
volumului de sânge expulzat
prin contrac]ia ventricular\
(frac]ie de ejec]ie).
Tulbur\rile cardiovasculare
la vârstnici pot fi provocate
de îmb\trânire [i stil de
via]\.
Nu toate aceste tulbur\ri
sunt progresive [i ireversibile.
Dintre acestea, cea care
depinde de stilul de via]\
este rigiditatea vascular\.
Importan]a acestui con-
cept const\ în faptul c\
modific\rile stilului de via]\
pot întârzia îmb\trânirea
cardiovascular\.
24 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 25O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro
DE CENE INTERESEAZ|
BOLILE
CARDIOVASCULARE?Importan]a bolilor cardio-
vasculare a dep\[it mediul
[tiin]ific [i ar trebui s\ fac\
parte din cultura medical\ a
fiec\ruia dintre noi.
Acest grup de boli se afl\ pe
primele locuri între
preocup\rile legate de
s\n\tate ale popula]iei [i, în
special, ale persoanelor de
vârsta a III-a.
Bolile cardiovasculare întâl-
nite mai frecvent în acest
e[antion de vârst\ sunt:
n hipertensiunea arterial\
(HTA)
n insuficien]a cardiac\
n cardiopatia ischemic\
n boli ale arterelor periferice
Studiile clinice [i statistice au iden-
tificat factorii de risc ai afec]iunilor
cardiovasculare.
Ace[tia pot fi grupa]i în trei cate-
gorii:
1. Factori de risc major
- nu pot fi corecta]i:
a) ereditatea: istoric familial de
boli cardiovascu-
lare;
b) sexul: b\rba]ii au un risc mai
mare pentru boli cardio-
vasculare decât femeile;
c) vârsta: predominant persoanele
de "vârsta a treia".
Factori cu risc cardiovascular
Fum\torii prezint\ risc dublu fa]\ de
nefum\tori pentru boli cardiovascu-
lare [i au un risc de moarte subit\ de
2-4 ori mai mare decât nefum\torii în
prima or\ de la debutul unui eveni-
ment acut major.
S-a constatat c\ nivelul colesterolului HDL ("bun")
cre[te de la 6 la 8 mg/dl dup\ numai o lun\ de la
renun]area la fumat.
Fum\torii "pasivi":
l risc crescut pentru bolile cardiovasculare prin
expunere constant\ [i îndelungat\ la fumul de
]igar\.
F2. Factori cu rol cert
- pot fi corecta]i:
a) tutunul: nicotina [i alte substan]e din ]ig\ri
au efect toxic la nivelul endoteliului vascular.
umatul, inclusiv cel pasiv:
l stimuleaz\ reactivitatea trombocitelor,
globule din sânge cu rol în formarea
cheagului;
l determin\ cre[terea fibrinogenului din
sânge;
l cre[te hematocritul (m\soar\ procentul
hematiilor sau globulelor ro[ii din sânge);
l cre[te nivelul colesterolului "r\u" (LDL plas-
matic) [i scade nivelul colesterolului "bun"
(HDL);
l favorizeaz\ îngustarea lumenului vascular
(vasoconstric]ia).
Conform Organiza]iei
Mondiale a S\n\t\]ii
(OMS), num\rul dece-
selor în care fumatul
este un factor predis-
pozant va cre[te de la
5.4 milioane/2005
6.4 milioane/2015
8.3 milioane/2030.
Fumatul va ucide în
2015 cu 50% mai mul]i
oameni decât
infec]ia cu HIV [i va fi
responsabil de 10%
din totalul deceselor.
>>
>>
>>
26 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 27O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro
28 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 29O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro
b) colesterolul: dezechilibru metabolic `ntre colesterolul "r\u" [i "bun".
c) hipertensiunea arterial\:
este boala cea mai frecvent\ [i factorul de risc
cardiovascular principal la persoanele de vârsta a
III-a.
Poate determina alte boli cardiovasculare, cum
este boala cerebrovascular\, care poate duce la
apari]ia accidentului vascular cerebral.
De aceea tratarea corespunz\toare a HTA
previne agravarea statusului cardiovascular.
d) diabetul zaharat: este un factor de risc cu prevalen]\
crescut\ la vârstnic. Conform datelor actuale mondiale,
25% dintre persoanele de vârsta a III-a au criterii specifice
diabetului zaharat, care se asociaz\ cu boala cerebrovas-
cular\ [i cardiopatia ischemic\. În prezent, controlul meta-
bolic [i tratamentele actuale moderne controleaz\ boala.
Pentru prevenirea diabetului, se recomand\ detectarea
precoce prin m\surarea glicemiei bazale din sângele
venos la fiecare trei ani dup\ vârsta de 45 de ani.
Riscul de boal\
coronarian\ cre[te
propor]ional cu
nivelurile de coles-
terol în sânge.
Când se asociaz\
cu al]i factori
(hipertensiunea
arterial\ [i fuma-
tul), riscul cre[te [i
mai mult.
Hipertensiunea arterial\ (HTA)
Factor de risc
cardiovascular
30 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 31O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro
sanguini [i a nivelului de fibrino-
gen în sânge.
i. insuficien]a renal\:
favorizeaz\ dezvoltarea
aterosclerozei prin mai multe
mecanisme, care includ
cre[terea valorilor tensiunii
arteriale [i cre[terea rezisten]ei
la insulin\, a valorilor homocis-
teinei, fibrinogenului, proteinei
C reactive.
j. sedentarismul, care este un
factor de risc pentru bolile car-
diovasculare, iar activitatea în
aer liber, constant\ [i regulat\,
are un rol important în pre-
venire.
Înc\ se studiaz\ modul de
ac]iune (independent sau în
asociere) al unor factori ca
obezitatea, sedentarismul cu
diabetul sau dislipidemia.
3. Factori de risc înc\ în studiu
- pot fi corecta]i:
a. Infec]iile cu Chlamydia pneumonie, bacterie
cunoscut\ pentru infec]iile pulmonare pe care le
produce [i care poate determina [i disfunc]ii
endoteliale prin expunerea direct\ la endotoxina
bacterian\ [i/sau favorizarea procesului inflama-
tor endotelial.
b. niveluri crescute de proteina C reactiv\
(PCR), o protein\ din sânge, produs\ în ficat,
care apare în st\rile inflamatorii, mai ales în faza
lor acut\. Nivelurile crescute de PCR indic\ pro-
babilitatea unui eveniment ischemic, indicând fie
un risc crescut de rupere a pl\cii aterosclerotice
sau de tromboz\, fie prezen]a unui episod infla-
mator.
c. homocisteina în exces (homocisteina este un
aminoacid, parte component\ a proteinelor, pro-
dus în organism, a c\rui prezen]\ poate determi-
na iritarea peretelui vascular sangvin).
Nivelurile crescute de homocistein\ în sânge pot
favoriza cre[terea colesterolului LDL, dar [i starea de
hiperecoagulabilitate a sângelui cu rol în apari]ia
trombilor (cheagurilor).
d. hiperinsulinemia (cre[terea con-
centra]iei de insulin\ în sânge).
e. hipertrigliceridemia (cre[terea
concentra]iei de trigliceride în
sânge).
f. polimorfismul 5-lipoxigenazei (en-
zima care intervine în generarea leu-
cotrienelor, mediatori inflamatori
genera]i din acidul arahidonic).
g. obezitatea (indicele de mas\
corporal\ - IMC - mai mare sau egal
cu 30%, care reprezint\ raportul din-
tre greutate (kg) [i p\tratul în\l]imii
(metri).
În prezent, [i circumferin]a taliei
reprezint\ un element de apreciere
a riscului cardiovascular. Astfel, la
femei riscul cre[te la valori peste 88
cm, iar la b\rba]i, la valori peste 102
cm.
h. st\rile de hipercoagulabilitate,
care favorizez\ apari]ia trombilor
32 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 33O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro
PRESIUNEA (TENSIUNEA) ARTERIAL|: este for]a
exercitat\ asupra pere]ilor arterelor de volumul
[i for]a sângelui pompat de inim\ [i depinde
de m\rimea [i elasticitatea arterelor.
Hipertensiunea arterial\ (HTA)
n este no]iunea folosit\ pentru a descrie pre-
siunea crescut\ a sângelui;
n valoarea presiunii arteriale:
l se exprim\ `n milimetri coloan\
de mercur (mmHg);
l nu este fix\, ea se modific\ `n func]ie
de momentul zilei, temperatura
ambiant\ sau a persoanei c\reia i se
m\soar\ tensiunea, starea fizic\ [i
emo]ional\, postur\, diet\, medica-
mente [i timpul de la ultima adminis-
trare, fumat, alcool etc.
Controlul eficient al tensiunii arteriale prelunge[te via]a
M\surarea tensiunii arteriale (TA) se face
cu tensiometru clasic, cu coloan\ de
mercur sau manometru, cu man[et\ [i
pomp\ (par\) de insuflare sau, mai
comod, cu tensiometru electronic de
bra] sau `ncheietura mâinii, prin sfingmo-
manometrie;
Tensiometrul care m\soar\ tensiunea la nivelul
arterelor bra]ului are o man[et\ a c\rei margine infe-
rioar\ se a[az\ `mprejurul bra]ului, la aproximativ 3 cm
deasupra cotului;
Apoi se localizeaz\ artera prin c\utarea pulsa]iilor ei
la nivelul fe]ei anterioare a bra]ului, `n imediata
apropiere a antebra]ului [i se a[az\ stetoscopul pe
aceasta, direct pe piele;
Se `nchide valvula de presiune a pompei (para) de
cauciuc [i se apas\ repede pe aceasta pân\ când
pe monitor sau coloana de mercur se ajunge la o va-
loare cu aprox. 30 mmHg mai mare decât valoarea
curent\ a tensiunii arteriale.
Cum se m\soar\ corect tensiunea arterial\
34 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! 35
De
exemplu, dac\
valoarea obi[nuit\ a valorii
maxime este 120 mmHg, se insufl\
pân\ la 150 mmHg; dac\ valoarea
obi[nuit\ nu se cunoa[te, `n func]ie de
vârsta [i afec]iunile cunoscute se va putea
insufla pân\ la aprox 200-210 mmHg;
apoi se deschide progresiv valvula
perei, permi]ând sc\derea tensiunii
gradual, cu câte 2–3 mmHg
per secund\.
Deprinderea
m\sur\rii corecte a tensiunii
arteriale de c\tre fiecare pacient
este util\ pentru evaluarea r\spunsului
la terapia antihipertensiv\, la cre[terea
`n]elegerii tratamentului [i pentru evitarea va-
lorilor crescute din cabinetul medicului,
cunoscut\ ca ”hipertensiune de halat alb”;
m\surarea ”casnic\” a tensiunii arteri-
ale cu valori care dep\[esc 135/85
mmHg este considerat\
hipertensiune.
Pe m\sur\
ce presiunea scade,
nivelul la care se aude
primul zgomot
pulsatil, urmat ritmic de
celelalte, reprezint\
presiunea sau
tensiunea maxim\
sau sistolic\.
Tensiometrele
electronice nu se folosesc
cu stetoscop, deoarece valorile
tensiunii arteriale apar ca cifre pe
ecranul aparatului; prima cifr\ care
apare corespunde tensiunii sistolice, iar a
doua, tensiunii diastolice; `ntotdeauna
este util\ citirea instruc]iunilor de
folosire;
se recomand\ verificarea
tehnic\ periodic\ a ten-
siometrelor.
Aerul
continu\ s\ se elimine, man[eta
se dezumfl\ progresiv, iar zgomotele dispar;
valoarea la care ultimul zgomot dispare se re]ine
ca valoarea presiunii sau
tensiunii minime sau diastolice.
Pentru o apreciere corect\ a valorilor ob]inute, este indicat ca
procedura de m\surare s\ se repete de 2 ori, cu pauz\ de 5
minute `ntre m\sur\tori; dac\ se ob]in valori mari, se recomand\
m\surarea TA [i la cel\lalt bra];
La persoanele de vârsta a III-a [i la diabetici se recomand\ ca
m\surarea tensiunii arteriale s\ se fac\ `n pozi]ia vertical\,
ridicat în picioare dup\ 2 minute de repaus la orizontal\.
Este recomandabil ca m\surarea tensiunii arteriale
s\ se fac\ dup\ cel pu]in 15 min. de la ultima
]igar\ fumat\ [i la o or\ de la ulti-
ma cafea b\ut\.
O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro
36 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 37O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro
Foruri [tiin]ifice medicale
interna]ionale (Joint Committe on
Prevention, Detection, Evaluation and
Treatment of High Blood Pressure) reco-
mand\ la adul]ii care nu se cunosc cu
hipertensiune arterial\ evaluarea peri-
odic\ a valorilor tensiunii arteriale.
M\sur\rile periodice sunt importante,
dar o singur\ m\surare cu valori mari
nu `ntotdeauna `nseamn\ HTA, iar o
singur\ determinare cu valoari nor-
male nu presupune inexisten]a HTA.
Se recomand\ m\surarea periodic\ a tensiunii arteriale
Hipertensiunea arterial\
l este o afec]iune caracterizat\ prin valori constant crescute
ale tensiunii arteriale;
l const\ `n cre[terea `n repaus a tensiunii arteriale sistolice;
l HTA f\r\ cauze cunoscute se mai nume[te [i HTA primar\
sau esen]ial\ [i este cel mai frecvent `ntâlnit\, `n aproxima-
tiv 80%-95% din cazuri;
l este un factor de risc major pentru:
inim\: l m\rirea (hipertrofia) ventriculului stâng
l angina, infarctul de miocard
l insuficien]a cardiac\
creier l accident vascular sau atac ischemic
tranzitoriu
rinichi l boli cronice
artere l afec]iuni artere periferice
ochi l afec]iuni ale retinei
q Rela]ia `ntre tensiunea arterial\ [i riscul de boal\
cardiovascular\ este continu\, solid\ [i inde-
pendent\ de al]i factori de risc.
q La adul]ii cu vârsta peste 50 ani, valoarea tensiu-
nii arteriale sistolice este mai important\ decât a
celei diastolice ca factor de risc cardiovascular.
q De la valori ale tensiunii arteriale de 115/75
mmHg, riscul de boal\ cardiovascular\ se
dubleaz\ cu fiecare cre[tere cu 20/10 mmHg
`ntre limitele tensiunii arteriale.
38 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 39O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro
q Persoanele care la vârsta de 55 ani au va-lori normale ale tensiunii arteriale prezint\un risc de 90% de a dezvolta HTA pe par-cursul vie]ii.
q Persoanele cu valoarea tensiunii arterialesistolice 120-139 mmHg sau valoarea tensi-unii arteriale diastolice 80-89 mmHg tre-buie considerate ”prehipertensive”cu riscde dezvoltare a HTA [i au nevoie de`ndrum\ri specifice pentru schimbareastilului de via]\ `n scopul prevenirii boliicardiovasculare.
q Persoanele cunoscute ca hipertensive, `ntimpul zilei, `n stare de veghe, au valori >135/85 mmHg [i `n timpul somnului > 120/75 mmHg.
q Valorile tensiunii arteriale scad `n timpulnop]ii cu 10-20%, iar absen]a acestormodific\ri este un semnal al unor posibileriscuri crescute pentru evenimente cardio-vasculare.
q 2/3 dintre persoanele > 65 ani au HTA
Beneficiile diminu\rii tensiunii arteriale sunt:
REDUCEREA
cu 35-40% a inciden]ei
accidentului vascular cerebral
cu 20–25% a infarctului acut
de miocard
cu 50% a insuficien]ei cardiace
*conform ”Seventh Repport of the Joint NatioanlCommittee on Prevention, Detection, Evaluation and
Treatment of High Blood Pressure”
TA TA Sistolic\
(mmHg)
TA Diastolic\
(mmHg)
Normal\ sub 120 [i sub 80
Prehipertensiune 120 -139 sau 80 - 89
HTA stadiul 1 140 -159 sau 90 - 99
HTA stadiul 2 minim 160 sau mai mare 100sau egal sau egal
Conform AHA
(American Heart Association)
se apreciaz\ ca
urgen]\ hipertensiv\ valori ale TA
sistolice peste 180 sau valori
ale TA diastolice peste
110 mmHg
Pentru
bolnavii cu diabet zaharat
[i cei cu boli renale cronice,
valorile tensiunii arteriale trebuie
men]inute sub 130/80 mmHg
Clasificarea tensiunii arteriale*
40 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 41O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro
Pentru identificarea cauzei, dar [i pentru evaluarea consecin]elor HTA [i pentru identificarea facto-
rilor de risc cardiovascular pot fi realizate
teste de
rutin\:
teste recomandate:hemoleucograma
glicemia
profilul lipidic*
creatinina
acidul uric
potasiu
sodiu
calciu
examen de urin\
electrocardiogram\
recoltat din sânge
* evaluarea biologic\ a
func]iei tiroidiene
**pentru aprecierea grosimii
straturilor intim\/medie [i a
fluxului de sânge
ecocardiografia
Doppler carotidian**
TSH*
toleran]a la glucoz\
examen oftalmologic
albumina/creatinina
teste op]ionale:
l obligatorii `n HTA complicat\: verificarea func]iei cerebrale,
cardiace sau renale
l în suspiciunea de HTA secundar\: teste de laborator specifice
(determinarea reninei, aldosteronului, corticosteroizi, cateco-
lamine plasm\/urin\, arteriografia, ecografia renal [i
suprarenal, computer tomograf, RMN)
l `n suspiciunea de sindrom metabolic: proteina C reactiv\
* include colesterolul
total, lipoproteine cu densi-
tate mare (HDL), lipopro-
teine cu densitate joas\
(LDL), trigliceride, realizat la
9-12 ore de la ultima
ingestie de alimente
42 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 43O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro
HTA
primar\/esen]ial\f\r\ cauze cunoscute
secundar\cu cauz\ identificat\
este cel mai frecvent
întâlnit\, în aproximativ
80-95% dintre cazuri;
apare `n:- apneea din somn (`ntre-
ruperea temporar\ a res-pira]iei `n somn);
- toxic-medicamentosindus\ (alcoolul, contra-ceptivele orale, trata-mentul cronic cu medica-mente corticosteroide);
- boli renale cronice [i re-novasculare;
- coarcta]ia de aort\(malforma]ie caracteri-zat\ prin `ngustareaaortei);
- feocromocitom(forma]iune tumoral\benign\ de gland\suprarenal\);
- afec]iuni ale tiroidei [iparatiroidelor.
Chiar dac\, ini]ial, un singur factor este responsabil (cre[terea
tonusului vascular la nivel arterial), multipli al]i factori sunt pro-
babil implica]i `n men]inerea valorilor crescute ale TA (teoria
”mozaicului”): ereditatea este un factor predispozant, iar al]i
factori, cum sunt consumul excesiv de sare, obezitatea, stresul,
par a influen]a mai ales persoanele predispuse genetic.
chimbarea stilului de via]\, trata-
ment non-farmacologic, este
important\ pentru toate categori-
ile de pacien]i, [i celor care nece-
sit\ tratament medicamentos, dar
[i celor din categoria ”pre-
hipertensivi”.
ratamentul medicamentos com-
pletez\ pe cel non-farmacologic,
dar niciodat\ nu-l poate înlocui.
CONTROLUL EFICIENT AL TENSIUNII ARTERIALE PRELUNGE{TE VIA}A
Valorile tensiunii arteriale crescodat\ cu `naintarea `n vârst\.
HTA cre[te riscul de morbiditate [i mortalitate.
S
Tratamentul pacientului cu HTA:
n trebuie ini]iat cât mai precoce;
n are ca obiectiv principal reducerea
afect\rii cardiovasculare asociat\ HTA;
n se adreseaz\ grupului de factori de risc
care pot fi corecta]i, diabetului [i altor
condi]ii clinice asociate.
T
44 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 45O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro
caracterul greut\]ii corporale, exprimat\ prin indexul de
mas\ corporal\ - IMC = greutatea (kg) / în\l]imea2²(m) -
l este considerat
optim 18.5 - 24.9
supraponderal 25 - 29.9
obezitate peste 30
l sc\derea `n greutate cu 10 kg determin\ o reducere
cu 5-20 mmHg a TA sistolice
l adoptarea unei diete care s-a demonstrat c\ ajut\ la
reducerea cu 8-14 mmHg a tensiunii arteriale sistolice
(”The DASH Diet Action Plan” – AHA) în care predomin\:
q cerealele [i derivate;
q fructele [i legumele;
q lactatele cu con]inut sc\zut în gr\simi, la care se
poate asocia:
l carne slab\ de pe[te [i pas\re;
l por]ii controlate de nuci, alune, migdale [i de al]i sâm-
buri de fructe uscate;
l limitarea gr\similor [i dulciurilor.
Reducerea greut\]ii corporaleNiciun
tratament
nu este
eficient f\r\
armonizarea
stilului de via]\
la necesit\]ile
organismului
Consumsc\zut de sare
- consumul sub 5 grame
de sare/zi (sodiu sub 2.4 g/
zi) are ca efect reducerea
cu 2-8 mmHg a TA sistolice;
Activitateafizic\
- mersul pe jos, ca form\ de
exerci]iu aerobic, ajut\ inima s\
pompeze mai mult sânge [i ast-
fel asigur\ mai mult oxigen [i ele-
mente nutritive corpului;
- realizat cel pu]in 30 minute zil-
nic, minimum cinci zile pe
s\pt\mân\, determin\ o redu-
cere cu 4-9 mmHg a TA sistolice;
- este recomandabil\ folosirea unui pedometru (aparat pentru
num\rat pa[ii) [i ajut\ la realizarea obiectivului principal: un num\r
suplimentar de pa[i, cu 2000 mai mult zilnic fa]\ de num\rul obi[nuit,
[i cre[terea lui gradual\. Speciali[tii recomand\ un num\r mediu de
10000 de pa[i zilnic.
Pe de alt\ parte, abuzul de alcool are efect toxic [i
asupra inimii, favorizând HTA, cardiomiopatia
alcoolic\ (m\rirea [i îngreunarea inimii), insuficien]a
cardiac\ [i accidentul vascular cerebral.
Nu exist\ o cantitate standard pentru consumul de
alcool deoarece aceasta depinde de fiecare orga-
nism `n parte (greutate corporal\, metabolism, tole-
ran]\ la alcool, prezen]a alimentelor `n stomac).
consumul moderat de alcool se define[te prin
maximum o b\utur\ alcoolic\ pentru femei [i
maximum 2 b\uturi alcoolice pentru b\rba]i.
Prin b\utur\ se `n]elege (conform Departamentului
American pentru S\n\tate [i Servicii Sociale)
20 ml alcool pur, 200 ml vin sau 450 ml bere.
Reducerea consumului de alcool - scade cu 2-4 mmHg TA sistolic\
numeroase studii sugereaz\ c\ un consum moderat de alcool protejeaz\ inima prin cre[terea
colesterolului ”bun” (HDL) [i prin reducerea depozitelor arteriale; alcoolul are un minim efect
împotriva coagul\rii sângelui, împiedicând aglomerarea [i lipirea trombocitelor (globule din
sânge) [i apari]ia cheagurilor.
l fumatul activ, dar [i cel pasiv (”ambiental”) este un fac-
tor major de risc pentru s\n\tatea cardiovascular\;
l fum\torii pot dezvolta un atac cardiac major (infarct
miocardic) de 2 ori mai mult decât nefum\torii;
tutunul afecteaz\ peretele intern al arterelor,
favorizeaz\ formarea cheagului de sânge [i reducerea
spa]iului prin care curge sângele [i ajut\ la `ngro[area
sângelui;
monoxidul de carbon (gaz toxic) din ]ig\ri reduce can-
titatea de oxigen transportat prin corp;
nicotina din ]ig\ri stimuleaz\ produc]ia de adrenalin\ (hormon se-
cretat de glanda medulosuprarenal\) care îngreuneaz\ inima prin
accelerarea b\t\ilor inimii [i cre[terea tensiunii arteriale;
Valorile mici de aspirin\ (80-100 mg/zi), administrat\ dup\ mese [i cu pruden]\ la pacien]ii cu sensibilitate gastric\,
par a reduce inciden]a evenimentelor cardiace prin împiedicarea aglomer\rii [i lipirii `ntre ele a trombocitelor.
Renun]area la fumat
46 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 47O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro
48 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 49O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro
Cardiopatia ischemic\Ce este?
Cardiopatia ischemic\ este boala de inim\ careapare din cauza sc\derii perfuziei cu sânge a mio-cardului prin obstruc]ia arterelor coronare, arterelecare asigur\ circula]ia sângelui în inim\.
Cauzele
frecvente
sunt:
l vârsta - mai frecvent\ la persoanele `n vârst\;l sexul - des `ntâlnit\ la b\rba]i, dar [i la femei,
mai ales dup\ menopauz\;l predispozi]ie familial\ de boli cardiovasculare; l dislipidemii - colesterolul total [i `n special
colesterolul ”r\u” (LDL) cu nivel crescut `nsânge [i colesterolul ”bun” (HDL) sc\zut;
l fumatul;l HTA;l diabetul zaharat;l obezitatea;l sedentarismul.
Persoanele cu factori de risc
multipli au un risc crescut de
boal\ obstructiv\ a arterelor
coronare [i, prin urmare, de
angin\ sau infarct.
Riscul este [i mai mare la per-
soanele cu ”sindrom meta-
bolic”, în care sunt asociate
obezitatea, diabetul zaharat,
colesterol crescut [i HTA.
Se poate
manifesta
prin:
l nedureros - f\r\ tulbur\ri resim]ite de bolnav;- manifestat\ prin tulbur\ri de ritm cardiac sau prin modific\ri pe electro-
cardiogram\.
l durere - frecvent cu localizare toracic\, la nivelul sternuluisau lateral de acesta, dar poate ap\rea [i în um\r,spate, gât, mandibul\, bra] sau închietura mâinii;
- descris\ ca senza]ie de ap\sare toracic\ ante-rioar\-precordial\, ca balonare sau arsur\ înpiept;
- de obicei dureaz\ câteva minute [i dispare dup\repaus sau tratament cu nitroglicerin\ sublingual;
- apare dup\ efort fizic, emo]ii;
- se `nr\ut\]e[te `n situa]ii ca anemia, HTA necontro-lat\ [i `n cazul unor afec]iuni febrile;
- temperatura ambiant\, fumatul, umiditatea cres-cut\ sau un abuz alimentar pot cre[tefrecven]a/intensitatea episoadelor anginoase;
- durerea poate s\ apar\ brusc, ca `n infarctul acutde miocard sau evolueaz\ nedureros, putândcauza deteriorarea silen]ioas\ a inimii.
50 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 51O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro
uneori pot ap\rea modi-
fic\ri pe electrocardio-
grama de repaus sau la
testul de efort.
coronarografia sau cata-
terismul este o metod\
de referin]\ pentru un
diagnostic corect, de[i
este o prob\ invaziv\ [i
costisitoare.
cardiotomografia [i scorul
de calciu pot fi o alter-
nativ\ imagistic\ la
coronarografie.
Conformdatelor OMS,
primele patru cauze dedeces `n anul 2030
se consider\ c\ vor fi:1. cardiopatia ischemic\;
2. afec]iunile cerebrovasculare(atacul cerebral);
3. HIV/SIDA;4. bolile pulmonare cro-
nic-obstructive.
Cauza cea mai frecvent\ a apari]iei cardiopatiei ischemice este
obstruc]ia arterelor coronare determinat\ de ateroscleroz\.
Colesterolul,inamicul arterelor
Prezen]a colesterolului în limite nor-male este un factor de importan]\
major\ pentru metabolismul celulelor.
l este prezent în toate celulele organis-
mului;
l asigur\ func]ionarea acestora în
bune condi]ii;
l este periculos pentru s\n\tate atunci
când are niveluri crescute în sânge;
l devine ”inamic” al pere]ilor arterelor,
unde se poate fixa;
l contribuie la formarea depozitului
care îngusteaz\ lumenul arterial;
l cre[te riscul unui eveniment cardiac
brutal.
Cea mai mare parte a colesterolului,
aproximativ 75%, se ”fabric\” `n ficat, iar
restul de 25% poate proveni [i din pro-
duse alimentare cum sunt: g\lbenu[ul,
viscerele animale (ficat, rinichi, creier),
lactate cu procent mare de gr\simi etc.,
iar din aceast\ surs\ alimentar\ 95% este
reprezentat de trigliceride.
52 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 53
Lipoproteinele - mici
”pachete” care con]in în
interior gr\simi, învelite la
exterior de proteine, trans-
port\ colesterolul.
HDL colesterol (”bun”) - lipopro-
teine cu densitate mare, trans-
port\ gr\simile neutilizate periferic
c\tre ficat pentru depozitare sau
pentru evacuarea prin bil\;
Nivelul crescut de HDL este aso-
ciat cu un risc sc\zut de boal\
cardiovascular\.
LDL colesterol (”r\u”) - lipopro-
teine cu densitate mic\, trans-
port\ colesterolul de la intestin sau
ficat c\tre restul organelor.
Nivelul crescut de LDL este aso-
ciat cu risc crescut de boal\ car-
diovascular\.
Stabilirea
unei cifre
”normale” de
colesterol este
dificil\, [tiin-
du-se c\ per-
soanele cu un
nivel `n sânge
de 240 mg/ml
au un risc
dublu s\ fac\
infarct de
miocard fa]\
de cei cu
cifre de 200
mg. Ast\zi se
accept\ ca
fiind normale
urm\toarele
valori:
Colesterol total
< 200 recomandat
200–239 aproape crescut
≥ 240 crescut
LDL (”r\u”)
< 100 optim
100–129 aproape optim
130–159 aproape crescut
160–189 crescut
≥ 190 foarte crescut
HDL (”bun”)
< 40 sc\zut
41-59 risc mediu de
boal\ cardiovascu-
lar\ în absen]a altor
factori de risc
≥ 60 crescut
Trigliceride
< 150 recomandat
150–199 aproape crescut
200–499 crescut
≥ 500 foarte crescut
contribuie la producerea acizilor biliari necesari
în procesul de digestie a gr\similor
ia parte la formarea membranelor celulare
din organism
în piele, colesterolul se transform\ în vitamina D
sub ac]iunea razelor solare, o protejeaz\ de
ac]iunea unor agen]i chimici [i evit\
deshidratarea
particip\ la producerea unor hormoni, cum
sunt hormonii tiroidieni [i sexuali
COLESTEROLUL
VALORI~NSÂNGE
O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro
54 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 55O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro
Placa de ateroscleroz\ este format\
din:
l lipide (colesterol intra- sau extracelular)
l celule inflamatorii (ex: macrofage)
l celule musculare netede
l ]esut conjunctiv (de leg\tur\), cum sunt
colagenul, fibrele elastice etc.
l trombi (cheaguri)
l depozite de calciu
Ateroscleroza afecteaz\ preferen]ial
anumite zone ale arborelui circulator.
Fluxul sanguin care este mai turbulent la
ramifica]iile arterelor duce la alterarea
func]iei endoteliului [i `mpiedic\ produc]ia de
oxid nitric - un puternic vasodilatator [i antiin-
flamator; astfel de turbulen]e sanguine sti-
muleaz\ celulele endoteliului s\ produc\ sub-
stan]e (molecule) care atrag [i favorizeaz\
gruparea celulelor de tip inflamator.
Toate stadiile de dezvoltare a aterosclerozei, de la
ini]iere [i pân\ la complica]iile pl\cii ateromatoase,
sunt considerate r\spunsuri inflamatorii la o agresiune,
iar endoteliul, care este unul din straturile pere]ilor
vaselor de sânge aflat `n contact direct cu fluxul san-
guin circulant, este primul afectat [i tot el ini]iaz\
r\punsul la agresiune. Factorii
de risc
pentru
ateroscleroz\
colesterolul crescut
diabetul zaharatfumatul
hipertensiunea arterial\
radicalii liberi *
angiotensina II **
proteine chemotactice ***
substan]e vasoconstrictoare
* factori de stres pentru procesele biologice normale
**component al sistemului renin\-angiotensin\-aldosteron, cu rol `n tensiunea arterial\
*** proteine cu deplasare orientat\
56 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!
Uneori prezint\ forme atipice, f\r\ durere, dar
manifestându-se sub form\ de dificultate respi-
ratorie, oboseal\, confuzii, iar alteori pot exista
forme silen]ioase de afectare cardiac\. Se poate mani-
festa ca o insuficien]\ cardiac\ sau sub form\ de tul-
bur\ri de ritm sau chiar moarte subit\.
La persoanele de vârsta a III-a, simptomul principal [i
frecvent este dispneea sau dificultatea respiratorie, pe
care `l putem interpreta ca echivalent al anginei precor-
diale. Dispneea, care dureaz\ minimum 20 de minute,
poate fi interpretat\ ca infarct acut de miocard pân\
când se demonstreaz\ contrariul.
Accidentul coronarian acut (infarctul) produce
limitarea activit\]ilor curente [i este cauz\ de
deces.
Unul din trei infarcte apare la persoanele cu vârsta de
peste 65 ani.
La aceste persoane este o afec]iune grav\, cu prog-
nostic prost [i cu multe complica]ii.
Boala
coronarian\
reprezint\
patologia
cardiovascular\
cea mai
frecvent\ la
vârstnici
Insuficien]a cardiac\ reprezint\ alterareafunc]iei de pomp\ a inimii, care devineincapabil\ s\ asigure cantitatea desânge adecvat\ nevoilor organismului.
Insuficien]a cardiac\
În ce const\?
www.catena.ro 57O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro
58 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 59O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro
Arteriopatiaperiferic\
La persoanele de vârsta a III-a se com-
bin\ afec]iunile care determin\ inca-
pacitatea de pomp\ a inimii cu modi-
fic\rile produse de procesul de
`mb\trânire la nivelul cordului.
Oricare boal\ de inim\ poate, în
final, s\ determine insuficien]a car-
diac\, dar cea mai frecvent\ este
HTA, care determin\
supra`nc\rcarea inimii care la rân-
dul ei poate favoriza o boal\ coro-
narian\ care produce afectarea
mu[chiului inimii.
Sunt [i alte cauze de insuficien]\ car-diac\ la vârstnic, de exemplu valvulopati-ile, care, prin afectarea aparatului valvu-lar cardiac aortic, ca `n stenoza aortic\,sau mitral, ca `n insuficien]a mitral\, potfavoriza apari]ia insuficien]ei cardiace.
Ce reprezint\?
Este o boal\ a arterelorperiferice produs\ deateroscleroz\.
~n afar\ de afectarea
coronarelor sau arterelor
cerebrale, se poate localiza
la arterele membrelor infe-
rioare, proces lent [i cu
evolu]ie `ndelungat\ care
determin\ sc\derea pân\
la dispari]ie a fluxului san-
guin `n picioare.
Claudica]ia intermitent\ se manifest\ prin durere,
oboseal\, nesiguran]\ la nivelul picioarelor - mai ales la
nivelul gambelor. Apare la mers [i cedeaz\ `n repaus,
simptome care apar deoarece `n timpul efortului este
necesar\ o cantitate mai mare de oxigen `n mu[chi, pe
care nu o prime[te prin aportul obi[nuit de sânge.
Apari]ia simptomelor `n repaus atrage aten]ia asupra
agrav\rii situa]iei [i se poate complica prin apari]ia
necrozei [i chiar a gangrenei la nivelul degetelor de la
picioare.
Re]eta inimii dumneavoastr\
1/ Alimenta]ia echilibrat\
2/ Exerci]iul fizic
3/ Renun]area la fumat
4/ Controlul factorilor de risc
5/ Stil de via]\ s\n\tos
S\n\tatea inimiist\ `n mâinile dumneavoastr\!
Foarte multe persoane devinresponsabile depropria lor s\n\tate[i con[tientizeaz\ nevoia de a-[imen]ine s\n\tatea.
Prevenirea cea mai impor-
tant\ [i u[or de realizat
este dieta
corespunz\toare, din care tre-
buie eliminate gr\simile saturate.
Aportul de gr\simi trebuie s\ fie constituit din acizi gra[i
mono- [i polinesatura]i, care se g\sesc în uleiul virgin de
m\sline, în pe[te [i uleiul de pe[te [i în uleiurile de semin]e.
62 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro 63O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!www.catena.ro
ABC-ul prevenirii bolilor cardiovasculare
Hr\ni]i-v\
Face]iN
u
s\n\to
s!mi[c
are!
fum
a]i!
www.catena.ro 65O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!
66 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro www.catena.ro 67O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!
AVE}I
GRIJ|
CE
MÂNCA}I!
NU
UITA}I
S|CONSUMA}I
CU
MODERA}IE
ciocolat\neagr\,
cereale, ceaiverde, soia,sâmburi de
fructe uscate (alune, nuci, migdale,
fistic, stafide)!
68 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro www.catena.ro 69O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult!
Face]i mi[care!
SFATURI pentru o inim\ s\n\toas\
Mânca]i des [i pu]in! Reduce]i consumul de zahãr [i sare!
Reduce]i consumul de gr\simi animale!
Evita]i alcoolul! Nu fuma]i!
Consuma]i fructe [i legume!
70 O inim\ s\n\toas\ iube[te mai mult! www.catena.ro
BIBLIOGRAFIE:1. The Merck Manual, Medical Library for healthcare professionals,
Cardiovascular Disorders
2. Guía familiar para salud del corazón
3. www. ahajournals.org
4. Braunwald’s Heart Broun wald Eugen Heart disease Cardiovas medi-
cine.
5. Braunwald E. - Atlas of Internal Medicine
6. Portalesmedicos.com
7. Revista de Posgrado de la Cátedra VIa Medicina N° 104 - Mayo/2001
página: 24-25;
8. Harrison’s Principles Of Internal Medicine (Hardcover - 2008) by Fauci
A. S. Braunwald E. Kasper D. L.
9. www.mayoclinic.org
10. Seventh Report of the Joint National Committee on Prevention,
Detection, Evaluation, and Treatment of High Blood Pressure (JNC 7).
Rockville, Md. National Heart, Lung, and Blood Institute, US
Department of Health and Human Services; August 2004. National
Institutes of Health Publication No. 04-5230.
11. Kaplan NM. Systemic hypertension: therapy. In: Libby P, Bonow RO,
Mann DL, Zipes DP, eds. Libby: Braunwald's Heart Disease: A Textbook
of Cardiovascular Medicine. 8th ed. Saunders; 2007:chap 41.
12. Braunwald's Heart Disease: A Textbook of Cardiovascular Medicine.
8th ed. Philadelphia, Pa: Saunders Elsevier; 2007:chap 41.
13. Systemic Hypertension, Kaplan N.M. Gidding S.S., Pickering T.G.,
Wright J.T.. JACC 2005; 45:1346-1348
14. AHA/ACC guidelines for secondary prevention for patients with coro-
nary and other atherosclerotic vascular disease: 2006 update endorsed
by the National Heart, Lung, and Blood Institute. J Am Coll Cardiol. 2006
May 16;47(10): 2130-9.
15. Evidence for the reaffirmation of the U.S. Preventive Services Task
Force recommendation on screening for high blood pressure. Wolff T,
Miller T. Ann Intern Med. 2007;147:787-791.
16. Cardiovascular and Metabolic Predictors of Progression of
Prehypertension Into Hypertension. The Strong Heart Study; Marina
De Marco; Giovanni de Simone; Mary J. Roman; Marcello Chinali;
Elisa T. Lee; Marie Russell; Barbara V. Howard; Richard B. Devereux
Hypertension. 2009;54:974.
17. Ghidul pacientului, Factorii de risc cardiovascular, Dr. Siminiceanu, C.
Dr. Mih\ilescu O., coordonator Prof. Dr. Ginghina C, Editura Medical\
Antaeus, 2006.
18. Managing High Cholesterol With Alternative Treatments, Rodriguez
D., Everyday Health Network 2009.
19. Update on strategies to increase HDL quantity and function., Duffy D,
Rader DJ., Thomas Jefferson University Hospital, Philadelphia, PA,
USA., Nat Rev Cardiol. 2009 Jul;6(7):455-63. Epub 2009 Jun 2.