Download - Bosch Fire Design - Introducere

Bosch RO – FIRE introduction

BOSCH Security sysTems RO

FIRE systems design Introduction

1Security Systems

Click to edit Master title style

Necesitatea sistemelor automate Detectie IncendiuBosch RO – FIRE introduction

Necesitatea sistemelor automate Detectie Incendiu

Cea mai sigura modalitate cunoscuta in prezent de a asigura protectia la foc a bunurilor si persoanelor (compromis pret / siguranta)oc a bu u o s pe soa e o (co p o s p et / s gu a ta)

Exista legi si normative speciale Romanesti si Europene, care reglementeaza domeniul sigurantei la foc

Legi, Normative si Recomandari:- EN54- UL864, NFPA72- Ro L307/2006, OMI163/2007- Ro P118/1999

R I18 2/2002- Ro I18-2/2002- Ro OMAI163/2007- Ro HGR259/2005- Ro I7/2002

2 ST/SRO | 01/07/2008 | © Robert Bosch GmbH 2008. All rights reserved, also regarding any disposal, exploitation, reproduction, editing, distribution, as well as in the event of applications for industrial property rights.

- Ro I7/2002

Click to edit Master title styleBosch RO – FIRE introduction

Zona de influenta a Normelor Europene din gama EN54

ULUL

EN 54

UL/ EN 54

EN 54 close

unknown

EN 54 close

UL close



ATESTARE pentru PROIECTAREBosch RO – FIRE introduction

ATESTARE pentru PROIECTARE

OMIRA 252 / 2007“ART. 1 - (1) Prezenta metodologie stabileşte cadrul de desfăşurare a activităţii de atestare a

persoanelor care proiectează, execută, verifică, întreţin şi/sau repară sisteme şi instalaţii de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu, proiectează, execută, verifică, întreţin şi/sau repară sisteme şi instalaţii de limitare şi stingere a incendiilor, efectuează lucrări de termoprotecţie cu vopsele termospumante sau cu produse de torcretare, de ignifugare a materialelor combustibile, de verificare, reîncărcare şi reparare a stingătoarelor de incendiu, de verificare, întreţinere şi reparare a autospecialelor destinate apărării împotriva incendiilor. “

“ART. 5 - Pentru atestare solicitantul depune dosarul de atestare la Centrul Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă, denumit în continuare Centrul Naţional, unitate

i li ă di l i l i ii d ă d i îspecializată din structura Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, denumit în continuare Inspectoratul General, personal sau printr-o persoană împuternicită.”

HGR 259 / 2005“ART. 1 - Se înfiinţează Centrul Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă,

denumit în continuare Centrul Naţional, prin reorganizarea Centrului de Studii, Experimentări şi Specializare pentru Prevenirea şi Stingerea Incendiilor, care se desfiinţează.”


Adresã : Bucureşti, B-dul Ferdinand I , nr.139, Sector 2, 0212525519 / 13061


Curba de evolutie a incendiuluiCurba de evolutie a incendiului



Rezultatele procesului de combustieRezultatele procesului de combustie



Tipuri de IncendiiBosch RO – FIRE introduction

Tipuri de IncendiiIncendiu cu flacara deschisa Incendiu mocnit, fara flacara deschisa



Software simulareSoftware simulare



PROIECTARE SISTEM D.I.PROIECTARE SISTEM D.I.



Aria de responsabilitate a ProiectantuluiAria de responsabilitate a Proiectantului

SCENARIUL DE SIGURANTA LA INCENDIU Zonarea obiectivului (zone de detectie si de alarmare / actionari) Pregatirea documentatiei necesare, incluzand:

- Memoriu Tehnic care va contine: specificatii pentru tipul / tipurile de cabluri folosite (jurnal de cabluri), specificatii pentru tipul de echipament folosit (centrala si elemente de bucla)tipul de echipament folosit (centrala si elemente de bucla), specificatii pentru o eventuala retea de centrale si a legaturilor externe catre alte echipamente (comunicatoare telefonice / radio / Ethernet, legaturi cu dispecerate de supraveghere, legaturi

/hardware cu alte sisteme de ex. Control Acces / Adresare Publica, conexiuni software Building Management Systems / Security Management Systems)- Scheme de amplasare echipamente (declansatoare manualeScheme de amplasare echipamente (declansatoare manuale, detectori punctuali, detectori liniari, alte tipuri de detectori, sirene, strobe, module de comanda, etc.)- Schema bloc a sistemului D.I.

S h d l i


- Scheme de legaturi


Triunghiul incendiuluiTriunghiul incendiului

Pentru ca un incendiu (orice incendiu) sa sePentru ca un incendiu (orice incendiu) sa se declanseze, trebuie indeplinite SIMULTAN trei conditii:

existanta unei substante combustibile existenta oxidantului (OXIGEN) existenta unei surse de aprindere

(autoaprindere dependenta de temperatura)

Daca oricare dintre aceste trei conditii NU este indeplinita, incendiul NU se poate declansa. Se recomanda masuri preventive pentru toate

l t i ditii t i i i l dcele trei conditii, pentru a minimiza sansele de aparitie a incendiului.



IDENTIFICAREA SUBSTANTELOR COMBUSTIBILE

Orice material care poate arde se va constitui in combustibil in cazul unui eventual incendiu. Trebuie identificate substantele cel mai usor combustibile si care se afla intr o cantitate suficient

Combustibilii pot fi în stare:

si care se afla intr-o cantitate suficient de mare in acel spatiu, intr-o situatie normala.

LICHIDĂ: Uleiuri, Petrol, Benzine;

SOLIDĂ: Lemn, Hârtie, Metale;

GAZOASĂ: Gaz natural, Propan, Acetilenă.Trebuie avute in vedere si materialele

din care sunt realizate peretii, acoperisul si pardoselile: tiglele si izolatiile, covoarele, parchetul, peretii separatori din materiale combustibileseparatori din materiale combustibile care pot contribui in mod decisiv la intretinerea si raspandirea focului.




CombustibiliCombustibili

Clasa A : incendii de materiale solide, în general de natură organică, a căror ardere are loc, în mod formal, cu formare de jar;

Exemple : lemnul, p ,hartia, hainele, gunoiul si plasticul.




CombustibiliCombustibiliClasa B : incendii

de lichide sau de solide lichefiate;

Exemple : gazolina, petrolul, grasimile sipetrolul, grasimile si vopseaua.




CombustibiliCombustibiliClasa C : incendii

de gaze;

Exemple : gazul metan, propan,metan, propan, hidrogen, acetalina si gazele naturale.




Combustibili

Clasa D : incendii de metale.

Exemple : aluminiul, magneziu, litiu, sodiu,magneziu, litiu, sodiu, potasiu si aliaje ale acestora.



IDENTIFICAREA SURSELOR DE OXIGEN

Principala si cea mai comuna sursa de oxigen este aerul din spatiulPrincipala si cea mai comuna sursa de oxigen este aerul din spatiul analizat.

Intr-o cladire (spatiu inchis) se are intotdeauna in vedere sistemul de ventilatie, se analizeaza circulatia aerului in cazul curgerii naturale (prin

i f ii d hi ) i i l difi ii i l i i lusi, ferestre, spatii deschise) si in cazul modificarii circulatiei naturaleprin folosirea dispozitivelor mecanice de conditionare a mediului (AHU, ventiloconvectoare, ventilatoare, etc.). In cele mai multe cazuri, va fi intalnita o combinatie a acestor doua tipuri de circulatie a aerului.

Surse suplimentare de oxigen pot fi identificate in componenta Surse suplimentare de oxigen pot fi identificate in componenta materialelor folosite la constructie sau depozitate in spatiile respective: recipiente de oxigen, materiale chimice / vopsea / ingrasaminte / compozite / pirotehnice, care prin incalzire pot genera oxigen suplimentar pentru alimentarea incendiului.

Toate acestea trebuie identificate si contribuie la stabilirea Categoriilor de Pericol de Incendiu.



IDENTIFICAREA POTENTIALELOR SURSE DE INCENDIU

Surse de incendii

• Surse de aprindere cu flacăra

S d i d d t t i• Surse de aprindere de natura termica

• Surse de aprindere de natura electrica

S d t i d• Surse de autoaprindere

• Surse de aprindere de natura mecanica

• Surse de aprindere naturale

• Incendii intenţionate




Surse de aprindere cu flacăraSurse de aprindere cu flacăra

• Chibritul

• Lumânareau â a ea

• Bricheta

• Focuri in loc deschis

• Aparate de tăiere, lipire, sudură oxiacetilenică

• Aparate termice

• Dispozitive de iluminat cu flacără




Surse de aprindere de natura termicap

• Ţigara

• Pipa, trabuculpa, t abucu

• Becuri incadescente

• Topituri de metale sau alte substanţe

• Brocuri de sudura si particule incandescente

• Scântei de locomotive si vehicule auto

• Jar cenuşa zgura de la sobe• Jar, cenuşa, zgura de la sobe

• Scântei de la coşuri



IDENTIFICAREA PERSOANELOR IN PERICOLIDENTIFICAREA PERSOANELOR IN PERICOL

Trebuie identificate TOATE persoanele precum si spatiile in care se vor afla acestea: spatiile ocupate in timpul zilei cu angajati permanenti, spatii cu vizitatori, clienti, colaboratori, etc.

Trebuie luate in calcul toate persoanele, dar in mod special cele care vor fi cel mai afectate de situatia de pericol nou aparuta:

Angajatii care lucreaza singuri sau in spatii izolate: personalul de curatenie, cel de securitate, etc.,

Persoanele care din diverse motive nu pot fi la curent cu masurile ce trebuie luate in caz de incendiu: muncitorii sezonieri, colaboratori, vizitatori, clienti, etc.

Persoanele cu dizabilitati* sau cele care din diverse motive nu vor putea parasi repede zona de pericol: persoane in varsta, parinti cu copii, etc.Persoanele din imediata vecinatate a zonei in alarma Persoanele din imediata vecinatate a zonei in alarma

Persoane cu dificultati de comunicare (imigranti)

* Pentru evaluarea masurilor ce trebuie luate in cazul persoanelor cu dizabilitati ar trebui avuta in vedere o discutie cu persoane / asociatii care pot oferi ajutor calificat, in special


p p j pin cazul proiectelor care au ca obiect spatii cu mari aglomerari de persoane.


RASPUNDEREA COMUNA

LEGE 307 / 2006, ART.2 “Apărarea împotriva incendiilor constituie o activitate de interes public naţional cu caracter permanent la care suntactivitate de interes public, naţional, cu caracter permanent, la care sunt obligate să participe, în condiţiile prezentei legi, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi toate persoanele fizice şi juridice aflate pe teritoriul României.”

Nominalizari:

Obligatii generale pentru persoane fizice si juridicePrimarul si Consiliile locale Primarul si Consiliile locale

Consiliile Judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti Prefectul Autoritatile administratiei publice centrale

Administratorul unei institutii / societati comerciale Administratorul unei institutii / societati comerciale Angajatii unei societati comerciale PROIECTANTII si Executantii Cadre tehnice / personal de specialitate PSI



RASPUNDEREA COMUNA

Obligatiile Proiectantilor, conform LEGE 307 / 2006, ART.23

“Proiectanţii de construcţii şi amenajări, de echipamente, utilaje şi instalaţii sunt obligaţi:

să elaboreze scenarii de securitate la incendiu pentru categoriile de construcţii, instalaţii şi amenajări stabilite pe baza criteriilor emise de Inspectoratul General şi să

l i il d i di b t d l i i i d I t t l G l ievalueze riscurile de incendiu, pe baza metodologiei emise de Inspectoratul General şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I

să cuprindă în documentaţiile pe care le întocmesc măsurile de apărare împotriva incendiilor, specifice naturii riscurilor pe care le conţin obiectele proiectate

să prevadă în documentaţiile tehnice de proiectare, potrivit reglementărilor specifice, p ţ p , p g p ,mijloacele tehnice pentru apărarea împotriva incendiilor şi echipamentele de protecţie specifice

să includă în proiecte şi să predea beneficiarilor schemele şi instrucţiunile de funcţionare a mijloacelor de apărare împotriva incendiilor pe care le-au prevăzut în documentaţii precum şi regulile necesare de verificare şi întreţinere în exploatare adocumentaţii, precum şi regulile necesare de verificare şi întreţinere în exploatare a acestora, întocmite de producători

să asigure asistenţa tehnică necesară realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor, cuprinse în documentaţii, până la punerea în funcţiune”



PROIECTAREA SISTEMULUIPROIECTAREA SISTEMULUI



Etapa preliminaraEtapa preliminara

Avand in vedere normele si reglementarile in vigoare, in etapa preliminara proiectarii sistemului propriu zis trebuieetapa preliminara proiectarii sistemului propriu zis trebuie sa se obtina raspuns la cateva intrebari importante:

C t d t l di / bl l d l di i f Cat de mare este cladirea / ansamblul de cladiri, ce forma are, care este distributia spatiala si care este destinatia sa?

Ce tip de sistem va fi propus: conventional sau adresabil? Care este clasa de protectie necesara? Care este gradul de acoperire al spatiilor cu elemente de

detectie (in prezent si in viitor / rezerva de extindere)? Care sunt actionarile in caz de incendiu? Cum vor fi afectati ocupantii cladirii in caz de incendiu?



Etapa preliminara

ECHIPAREA cu INSTALATII DE SEMNALIZARE a incendiilor se asigură la următoarele compartimente de incendiu, construcţii şi încăperi, conform I18/2-2002: Toate categoriile de construcţii prevăzute cu instalaţii automate de stingere cu apă tip

Etapa preliminara

Toate categoriile de construcţii prevăzute cu instalaţii automate de stingere cu apă, tip drencer sau pulverizatoare, cu ceaţă de apă şi substanţe speciale, în condiţiile în care acţionarea acestora se face prin astfel de instalaţii

Construcţiile închise de importanţă excepţională şi deosebită neechipate cu instalaţii automate de stingere a incendiilor, precum şi cele echipate la care este necesară asigurarea semnalizării incendiilor înainte de intrarea în funcţiune a instalaţiilor automate de stingere

Construcţiile civile (publice) având destinaţia:- Construcţii administrative şi financiar bancare cu peste 600 persoane- Construcţii de turism cu mai mult de 3 nivele sau care adăpostesc peste 150 persoaneConstrucţii de turism cu mai mult de 3 nivele sau care adăpostesc peste 150 persoane- Construcţii de cultură şi învăţământ cu mai mult de 4 nivele sau care adăpostesc peste

600 persoane- Construcţii de sănătate cu peste 100 persoane (avand paturi de spitalizare stationare)- Constructii comerciale si de sport cu peste 1500 de persoane

d l- Construcţii de cult cu peste 600 persoane- Clădiri înalte (peste 28m) şi foarte înalte (peste 45m), cu excepţia locuinţelor- Clădiri cu săli aglomerate- Construcţii de producţie şi depozitare (inclusiv incaperi sau spatii) din categoriile A, B

sau C pericol de incendiu cu aria desfăşurată mai mare de 600mp precum şi depozitele


sau C pericol de incendiu, cu aria desfăşurată mai mare de 600mp, precum şi depozitele cu stive înalte (peste 4m înălţime)


Etapa preliminara

INSTALATIILE DE SEMNALIZARE a incendiilor trebuie să asigure:

Etapa preliminara

asigure:

Detectarea incendiilor Anunţarea incendiului la punctul de supraveghere permanentă Anunţarea incendiului la punctul de supraveghere permanentă,

automat şi/sau prin declanşatoare manuale de alarmă şi telefoane de interior, precum şi după caz, la unitatea de pompieri (serviciul de pompieri)p p ( p p )

Alarmarea operativă a personalului de serviciu, care trebuie să organizeze şi să asigure prima intervenţie şi evacuare utilizatorilor în conformitate cu planurile de acţiune stabilite

Avertizarea ocupanţilor (utilizatorilor) din clădire asupra pericolului de incendiu şi transmiterea de instrucţiuni (mesaje) pentru evitarea panicii



Etapa preliminara INSTALATIA DE SEMNALIZARE a incendiilor este obligatoriu

compusă din două părţi principale:Si t l d d t t i di l i

Etapa preliminara

Sistemul de detectare a incendiului Sistemul de alarmare la incendiu şi după caz, alertare

Sistemul de detectare a incendiului are ca elemente: Sistemul de detectare a incendiului are ca elemente: echipament de control şi semnalizare (centrala detectie) elemente de detectie (detectoare automate, declanşatoare manuale,

etc.))

Sistemul de alarmă la incendiu are ca elemente: echipamentul de control şi semnalizare (centrala detectie si / sau

alarmare)alarmare) echipament de alarmare (locala) - sirene, lampi, etc. echipament de alertare (transmisie la distanţă a semnalelor de

incendiu / defect) - opţional


/ ) pţ echipament de comandă automată a actionărilor - opţional


Categorii de Pericol de IncendiuCategorii de Pericol de Incendiu

Functie de DESTINATIA spatiilor:p

- Risc MARE – daca se utilizeaza sau se depoziteaza materiale combustibilemateriale combustibile

- Risc MIJLOCIU – daca se utilizeaza foc deschis- Risc MIC – celelalte incaperi sau spatii

In incaperile sau spatiile echipate cu instalatii automate de stingere a incendiilor categoria de Risc definita initial poate fi considerata mai mica cu 1 gradconsiderata mai mica cu 1 grad.



Categorii de Pericol de IncendiuCategorii de Pericol de Incendiu

Functie de NATURA activitatii desfasurate (la constructii de productie si/sau depozitare), conform P118- categoriile A si B (BE3a, b) – posibilitati de incendiu si explozie volumetrica (risc foarte mare de incendiu)volumetrica (risc foarte mare de incendiu)- categoria C (BE2) - posibilitati de incendiu (risc mare de incendiu)

i D (BE1 ) i f l i d hi b i f- categoria D (BE1a) – existenta focului deschis sub orice forma, in absenta substantelor combustibile (risc mediu de incendiu)- categoria E (BE1b) – existenta unor materiale sau substante g ( )incombustibile in stare rece sau a substantelor combustibile in stare de umiditate inaintata, peste 80% (risc mic de incendiu)



Stabilirea Clasei de ProtectieStabilirea Clasei de Protectie Clasa “Manual” (Type M)

Cea mai simpla configuratie de sistem care asigura protectie numai prin intermediul declansatoarelor manuale (I18/2-2002, 4.2.4.6). Poate fi instalat numai in locatii cu

l ti it t d tpersonal cu activitate de permanenta.

Clasa “Life Protection” (Type L)Configuratii de sistem indicate pentru aplicatii unde se urmareste protectia vietii persoanelor. Sistemul este proiectat sa asigure detectia incendiilor, sa transmitapersoanelor. Sistemul este proiectat sa asigure detectia incendiilor, sa transmita alarme de incendiu si sa actioneze comenzi specifice, in scopul de a oferi ocupantilor spatiilor afectate suficient timp pentru a parasi in siguranta zona in alarma.

Type L3 Acopera caile de evacuare si eventual si spatiile adiacente acestora (I18/2-2002, 4.2.4.3)Type L2 Acopera caile de evacuare spatiile adiacente si alte spatii unde se Type L2 Acopera caile de evacuare, spatiile adiacente si alte spatii unde se considera ca ocupantii pot fi in pericol (I18/2-2002, 4.2.4.2)

Type L1 Acoperire Totala (I18/2-2002, 4.2.4.1)

Clasa “Property Protection” (Type P)p y ( yp )Configuratii de sistem indicate pentru aplicatii unde se urmareste protectia proprietatilor si a bunurilor de orice fel. Sistemul este proiectat sa asigure detectia incendiilor, sa transmita alarme de incendiu si sa actioneze comenzi specifice, in scopul de a localiza incendiul si de a limita pagubele produse.Type P2 Acopera toate zonele de risc (I18/2 2002 4 2 4 5)


Type P2 Acopera toate zonele de risc (I18/2-2002, 4.2.4.5) Type P1 Acopera toate zonele (I18/2-2002, 4.2.4.4)


Stabilirea Clasei de Protectie - MStabilirea Clasei de Protectie M

Sistem categoria M – MANUAL Deoarece in obiectiv exista permanent personal de supraveghere, nu sunt


p p p g ,necesare decat instalarea declansatoarelor manuale


Stabilirea Clasei de Protectie – LStabilirea Clasei de Protectie L

C t i L3 Lif A il d i t l i tiil di t Categoria L3 – Life - Acopera caile de evacuare si eventual si spatiile adiacente acestora. Ofera protectie si pentru spatiile care au legatura directa cu caile de evacuare

Categoria L2 – Life - Acopera caile de evacuare spatiile adiacente si alte spatii Categoria L2 Life Acopera caile de evacuare, spatiile adiacente si alte spatii unde se considera ca ocupantii pot fi in pericol. Suplimentar fata de categoria L3 ofera protectie si pentru spatiile cu risc ridicat de incendiu

Categoria L1 – Life - Acoperire Totala - Cea mai inalta categorie definita.


Elemente de detectie instalate in toate spatiile, pentru maximum de protectie


Stabilirea Clasei de Protectie – PStabilirea Clasei de Protectie P

Categoria P2 – Property - Se foloseste in toate situatiile in care se are in vedere doar protectia proprietatii (depozite nesupravegheate?). Detectoare automate instalate doar in zonele cu risc ridicat de incendiu

Categoria P1 – Property - Detectoare automate instalate in toate zonele. Scopul este de a scurta la minim timpul intre aparitia incendiului si sosirea echipei de i t ti


interventie


Zonarea cladirii – zone de detectie si de incendiuCriterii pentru zonare (I18/2-2002): Aria desfăşurată a unei singure zone trebuie să fie mai mică sau egală cu 1600mp Distanţa de căutare (distanţa maximă ce trebuie parcursă în cadrul unei zone pentru ţ ( ţ p p

identificarea detectorului neadresabil care a iniţiat un semnal de alarmă) pentru a avea confirmarea vizuală a incendiului, trebuie să fie mai mică sau egală cu 30m

Într-o zonă de detectare se pot include mai multe încăperi dacă:- Încăperile sunt învecinate, numărul lor nu este mai mare de cinci şi întreaga suprafaţă a încăperilor nu depăşeşte 400mpîncăperilor nu depăşeşte 400mp- Încăperile sunt învecinate, cu posibilitate de acces uşor la acestea, suprafaţa totală a încăperilor nu depăşeşte 1000mp şi în echipamentul de control şi semnalizare sau la aceste încăperi s-au prevăzut avertizori de alarmă pentru spaţiul afectat de incendiu

Fiecare zonă trebuie limitată la un singur nivel (etaj) al clădirii, cu următoarele excepţii:g ( j) pţ- Zona este casa scării, puţul liftului sau o structură similară care se întinde pe mai mult de un nivel- Suprafaţa totală a clădirii este mai mică de 300mp

In interiorul aceleiasi zone:In interiorul aceleiasi zone: Semnalizarea acustica si vizuala in caz de incendiu NU trebuie sa produca confuzii (trebuie

folosit exact acelasi tip de semnal sonor si vizual, eventual mesaj transmis prin intermediul sistemului de adresare publica (acelasi tip de sirene / flash setate pe acelasi tip semnalizare)

Declansatoarele manuale trebuie sa fie de acelasi tip (aceeasi forma si dimensiuni, culoare, tip


de actionare, etc.)


Zonarea cladirii – zone de detectie si de incendiu

In cazul unei cladiri cu trei nivele cu o scara comuna de acces, fiecare etaj poate fi considerat o zona separata de incendiu, cu exceptia casei scarii care va fi considerata o zona separata unica pe verticala


care va fi considerata o zona separata, unica pe verticala.


Norme si reglementari EN54Norme si reglementari EN54

La aparitia unui deranjament nu trebuie sa fie scoase din functiune mai mult demult de:

- 32 detectoare automate de incendiu

- 10 declansatoare manuale de incendiu

1 d d i f i d 1600- 1 zona de detectie cu suprafata mai mare de 1600mp

- 1 grupa de detectie

Rezulta necesitatea instalarii izolatorilor de bucla, la cel mult 32 de elemente de detectie



Zone care trebuie supravegheateZone care trebuie supravegheate

Incintele lifturilor, ale dispozitivelor de transport si transmisie Canalele si puturile de cabluri, in masura in care acestea sunt accesibile

sau sunt prevazute cu trape de revizie Instalatiile de climatizare, de aerisire si de ventilatie, precum si canalele

de admisie si evacuare ale aerului Canalele si puturile pentru materiale si deseuri, precum si incintele de

colectare ale acestora Spatii de depozitare si alte constructii similare de orice tip Spatii delimitate de tavanele false si de podelele suprainaltate Parti ale incintelor in care marginea superioara a rafturilor se apropie la g p p p

mai mult de 0.5m de tavan



Recomandari pentru utilizarea diferitelor tipurilor de detectori

Una dintre cauzele majore ale aparitiei alarmelor false este pozitionarea incorecta a detectorilor. Cea mai buna metoda de minimizare a numarului alarmelor false este utilizarea detectorilor in


Cea mai buna metoda de minimizare a numarului alarmelor false este utilizarea detectorilor in conformitate cu mediul recomandat de functionare


Zone unde NU se recomanda supravegherea cu mijloace clasice

In zone excesiv de murdare sau cu particule in suspensie, de ex. malaxoare industriale sau alimentare, mori, etc. Praful se poate acumula in camera optica a d t t il i t d ibili t tdetectorilor si poate provoca dupa caz supra-sensibilizarea acestora, sau poate obtura canalele de circulatia a aerului fapt care va face detectorul respectiv inutilizabil. Se va acorda o atentie speciala zonelor in care exista in mod natural fum ceata sau particule in suspensie (locuri de fumat industrie prelucratoarefum, ceata sau particule in suspensie (locuri de fumat, industrie prelucratoare, industrie alimentara sau spatii de birouri unde se utilizeaza odorizante lichide pulverizate in aer sau substante de curatenie imprastiate in acelasi mod).

In aer liber sau in spatiile deschise unde detectorii ar putea fi afectati de praf, p p p ,curenti de aer sau umiditate si temperatura excesiva.

In spatii cu umiditate ridicata si cu conditii de formare a condensului, si in zonele din imediata lor vecinatate. Particulele de apa acumulate in camera optica vor conduce la supra-sensibilizarea acestora. Condensul va conduce inevitabil la coroziunea suprafetelor metalice ale detectorilor, ale contactelor dintre baza si detector si ale conductorilor de legatura.In spatiile in care se f mea a in mod constant


In spatiile in care se fumeaza in mod constant.


Zone unde NU se recomanda supravegherea cu mijloace clasice

In zonele unde in mod obisnut se degaja mari cantitati de gaze sau vapori (camerele acumulatorilor, camerele generatorilor de urgenta, etc.). In concentratii mari, gazele , g g , ) , gmai grele decat aerul cum ar fi dioxidul de carbon, pot conduce la supra-sensibilizarea detectorilor in timp ce gazele mai usoare decat aerul cum ar fi heliul fac detectorii mai putin sensibili.

In atmosfere ionizate, aerosolii pot provoca comasarea particulelor de praf din aer , p p p pceea-ce va conduce la producerea de alarme false.

In zonele in care insectele se gasesc in numar mai mare. In mod normal camera optica este protejata mecanic impotriva acestora, dar exista posibilitatea ca insectele sa treaca de aceasta.

In imediata apropiere a lampilor fluorescente. Interferentele electromagnetice cauzate de acestea pot provoca alarme false. Se recomanda instalarea detectorilor la o distanta de cel putin 0.3 metri fata de lampile fluorescente si alimentatoarele lor.

Se recomanda pozitionarea sistemului de detectie incendiu (detectori si retea cablata) Se recomanda pozitionarea sistemului de detectie incendiu (detectori si retea cablata) la cel putin 0.6m distanta de reteaua de alimentare cu energie electrica 220Vca si la o distanta sigura de retelele de curenti tari, pentru evitarea interferentelor electromagnetice.



Zone EXCEPTATE de la supraveghere I18/2-2002Zone EXCEPTATE de la supraveghere I18/2 2002

Spatii sociale, de ex. dusuri, toalete, daca in aceste incinte nu se depoziteaza materiale sau deseuri combustibile, insa NU si zonele p ,comune de acces ale acestor spatii sociale

Canalele si puturile de cabluri inaccesibile pentru persoane si care Canalele si puturile de cabluri inaccesibile pentru persoane si care sunt izolate de alte domenii prin elemente rezistente la foc

Adaposturi tip ALA care nu sunt utilizate in alte scopuri (pe timp de pace) Adaposturi tip ALA care nu sunt utilizate in alte scopuri (pe timp de pace)

Rampe de incarcare aflate in spatii deschise

La incintele protejate de sisteme automate de stingere conforme VdS, unde centrala de detectie este necesara pentru comanda instalatiei de stingere sau in alte scopuri


stingere sau in alte scopuri


Clasificarea detectoarelor de incendiuClasificarea detectoarelor de incendiu După parametrul detectat:

D t t d ăld ă d t t ă d l t d t t ă- Detector de căldură – detector care răspunde la o creştere de temperatură- Detector de fum – detector sensibil la particulele produse de combustie şi/sau piroliză suspendate în atmosferă (aerosoli)

- Detector de fum cu cameră de ionizare – detector sensibil la produse de pcombustie capabile să afecteze curenţii de ionizare din interiorul detectorului

- Detector optic de fum – detector sensibil la produse de combustie capabile să afecteze absorbţia sau difuzia unei radiaţii în domeniul infraroşu, vizibil şi/sau ultraviolet al spectrului electromagneticultraviolet al spectrului electromagnetic- Detector de gaz – detector sensibil la produse de combustie şi/sau descompunere termică- Detector de flacără – detector care răspunde la radiaţia electromagnetică emisă de flăcările unui incendiu- Detector multisenzor – detector care răspunde la mai mult de un parametru al incendiului (O/T, O/T/C, O/C).



Clasificarea detectoarelor de incendiuClasificarea detectoarelor de incendiu

După modul în care detectorul răspunde la parametrul detectat:p p p

- Detector static – detector care iniţiază o alarmă când mărimea parametrului măsurat depăşeşte o anumită valoare, pentru un timp p p ş ş , p psuficient- Detector diferenţial – detector care iniţiază o alarmă când diferenţa (în mod normal mică) între mărimile parametrului măsurat în două sau maimod normal mică) între mărimile parametrului măsurat în două sau mai multe locuri depăşeşte o anumită valoare, pentru un timp suficient- Detector de rată de creştere (velocimetric) – detector care iniţiază o alarmă când rata de schimbare a parametrului măsurat cu timpulalarmă când rata de schimbare a parametrului măsurat cu timpul depăşeşte o anumită valoare, pentru un timp suficient




După configuraţia detectorului:

Detector punctual detector care răspunde la parametrul sesizat în- Detector punctual – detector care răspunde la parametrul sesizat în vecinătatea unui punct fix- Detector multipunctual – detector care răspunde la parametrul sesizat în

i ăt t i ă d t fivecinătatea unui număr de puncte fixe- Detector liniar – detector care răspunde la parametrul sesizat în vecinătatea unei linii continue




După posibilitatea de reanclanşare a detectorului:

- Detector resetabil – detector care, după răspuns, poate fi reanclanşat din starea sa de alarmă în starea sa normală de veghe, din momentul în care condiţiile care au declanşat intrarea lui în stare de alarmă încetează, fără a fi necesar să se înlocuiască unul din elementele saleînlocuiască unul din elementele sale- Detector autoresetabil – detector resetabil care trece automat el însuşi în starea sa normală de veghe- Detector resetabil de la distanţă – detector resetabil care poate fi trecut în starea sa normală de veghe printr-o operaţie efectuată de la distanţăsa normală de veghe printr-o operaţie efectuată de la distanţă- Detector resetabil local - detector resetabil care poate fi trecut în starea sa normală de veghe printr-o operaţie manuală efectuată la detector- Detector neresetabil (cu elemente schimbabile) – detector la care, după răspuns, trebuie înlocuite una sau mai multe componente pentru a trece în starea satrebuie înlocuite una sau mai multe componente pentru a trece în starea sa normală de veghe- Detector neresetabil (fără elemente schimbabile) – detector care, după răspuns, nu mai poate fi trecut în starea sa normală de veghe



Clasificarea detectoarelor de incendiuClasificarea detectoarelor de incendiu După amovibilitatea detectorului:

- Detector amovibil – detector care este proiectat astfel încât să permită cu- Detector amovibil – detector care este proiectat astfel încât să permită cu uşurinţă demontarea din poziţia sa normală de funcţionare pentru scopuri de mentenanţă şi întreţinere- Detector inamovibil – detector la care modul de montare este astfel încât demontarea uşoară din poziţia sa normală de funcţionare pentru scopuri dedemontarea uşoară din poziţia sa normală de funcţionare pentru scopuri de mentenanţă şi întreţinere nu este posibilă

După tipul de semnal transmis:

- Detector cu două stări – detector care generează una din cele două stări de ieşire relativ la condiţiile de “veghe” sau “alarmă de incendiu”- Detector multistare – detector care generează o stare de ieşire dintr-un număr limitat (mai mare de două) în legătură cu condiţiile de “veghe” “alarmă la incendiu”limitat (mai mare de două) în legătură cu condiţiile de veghe , alarmă la incendiu sau cu alte condiţii anormale- Detector analogic – detector care generează un semnal de ieşire ce reprezintă valoarea parametrului sesizat



Criterii de selectie pentru detectoarele automateCriterii de selectie pentru detectoarele automate

Detectorul automat de incendiu - componentă a sistemului de detectare a incendiului care conţine cel puţin un senzor care constant sau la intervaleincendiului care conţine cel puţin un senzor care, constant sau la intervale regulate, monitorizează cel puţin un parametru fizic şi / sau chimic asociat cu incendiul, şi care furnizează un semnal corespunzător la echipamentul de control şi semnalizarede control şi semnalizare.

Tipul de detector se alege în funcţie de:materialele din spaţiul protejat şi clasa de reacţie la foc a acestora materialele din spaţiul protejat şi clasa de reacţie la foc a acestora

configuraţia spaţiului (în special înălţimea) efectele sistemelor şi instalaţiilor de ventilare şi încălzire

diţiil bi t î î ă il h t condiţiile ambiante în încăperile supravegheate posibilităţile declanşării alarmelor false



Criterii de selectie pentru detectoarele automateCriterii de selectie pentru detectoarele automate

Selectarea tipului de detectie se face in conformitate cu destinatia incintei, dupa urmatoarele criterii:

Modul probabil de dezvoltare al unui incendiu in faza incipienta

Conditiile de mediu

Sursele care pot genera alarme false

NOTA: Detectoarele alese NU trebuie sa fie excluse de nici unul dintre criteriile enumerate!


criteriile enumerate!


Detectia punctuala de incendiuDetectia punctuala de incendiu

Singurul tip de detector recomandat pentru asigurarea protectiei persoanelor din cladirile civile este detectorul de fum (I18/2 2002) Celelalte tipuri de detectoarecladirile civile este detectorul de fum (I18/2-2002). Celelalte tipuri de detectoare sunt suplimentare. Caile de evacuare si traseele de circulatie comune in caz de incendiu se protejeaza cu detectori de fum.

Numarul si pozitia detectoarelor punctuale de incendiu sunt determinate de urmatoarele criterii:

1 Inaltimea incintei1. Inaltimea incintei

2. Suprafata incintei

l l3. Forma tavanului si a acoperisului

4. Suprafata maxima protejata de un detector



1. Raza supravegheata functie de inaltimea incintelor I18/2-2002p g

Inaltimea incaperii H [m]

H<4 5 4 5<H<6 6<H<8 8<H<11 11<H<25 H>25H<4,5 4,5<H<6 6<H<8 8<H<11 11<H<25 H>25

Det. T clasa 1

5m 5m 5m NU NU NU

Det. T clasa 2

5m 5m NU NU NU NU

Det. T 5m NU NU NU NU NUclasa 3Det. Fum punctuale

7,5m 7,5m 7,5m 7,5m NU NU

D F 7 5 l 2 lDet. Fum fascicul

7,5m 7,5m 7,5m 7,5m 7,5m cu al 2-lea strat det. la ½ H

NU

Distantele 5m si 7,5m sunt distantele orizontale TEORETICE, MAXIME,


considerate intre orice punct din spatiul protejat la cel mai apropiat detector


Clasificarea detectorilor de temperatura conform EN54-5p



1. Raza supravegheata functie de inaltimea incintelor I18/2-2002

Clasa 1: detectori termici cu domeniul de temperaturi de declansare 54°C - 62°C



Distanţele 5m şi 7 5 m sunt distanţele orizontale considerate între Distanţele 5m şi 7,5 m sunt distanţele orizontale considerate între orice punct din spaţiul de protejat la cel mai apropiat detector (cuexcepţia tavanelor înclinate)

Caracteristici BOSCH detectori fum S=120mp (R=6 18m) Caracteristici BOSCH: detectori fum – S=120mp (R=6.18m)detectori caldura – 40mp (R=3.57m)

Pe căile de evacuare, distanţele din tabel se reduc cu 10%


ţ


1. Semnificatia conceptului “Raza Supravegheata”

Conceptul de “raza supravegheata” deriva din definitia “suprafetei plane supravegheate”, definita in mod individual de catre fabricantul detectorilor de incendiu

Suprafata supravegheata la nivelul podelei poate fi definita ca “suprafata circulara al carei centrusuprafata circulara al carei centru geometric coincide cu proiectia pozitiei detectorului de incendiu; in interiorul acestui spatiu oriceinteriorul acestui spatiu orice incendiu va fi detectat de catre detectorul de incendiu in timpul maxim definit de catre norme”


maxim definit de catre norme


2. Suprafata protejata2. Suprafata protejata



Suprafata protejata conform “VdS Guidelines”Suprafata protejata conform VdS Guidelines



2. Suprafata protejata – cazul ideal2. Suprafata protejata cazul ideal Cazul ideal - al suprafetei de

protejat cu dimensiuni geometrice care corespund perfect cu dimensiunile patratului inscris in cercul de perimetru al suprafetei p pprotejate

In aplicatiile reale, suprafetele care nu au forma dreptunghiulara, senu au forma dreptunghiulara, se reduc intotdeauna la aceasta forma!



2. Suprafata protejata – repartizare Simetrica2. Suprafata protejata repartizare Simetrica Fata de cazul ideal al suprafetei

definite ca multiplu intreg pentru patratul inscris in perimetrul suprafetei protejate, in realitate exista 2 modalitati de rezolvare:

- varianta SIMETRICA de impartire a detectorilor (rezolvare relativ simpla,detectorilor (rezolvare relativ simpla, dar nr. mai mare de detectori utilizati)LP=R√2Nr D=[INT(X/Lp)+1]*[INT(Y/Lp)+1]Nr.D=[INT(X/Lp)+1] [INT(Y/Lp)+1]

- varianta ASIMETRICA



2. Suprafata protejata – repartizare Asimetrica2. Suprafata protejata repartizare Asimetrica Varianta ASIMETRICA (rezolvare

mai complicata, dar nr. mai mic de detectori) de impartire a suprafetei care trebuie protejata presupune 2 etape:p

- etapa dimensionarii simetrice la acoperire maxima, in care cea mai

t f t i tmare parte a suprafetei este supravegheata cu detectori repartizati uniform

- etapa dimensionarii benzilor laterale ramase neprotejate



3. Forma tavanului si a acoperisului3. Forma tavanului si a acoperisului

Unghiul mediu de inclinare α se Unghiul mediu de inclinare α se considera < 20° daca GH/GB ≤ 0.182

Unghiul mediu de inclinare α se considera > 20° daca GH/GB > 0.182

- GH reprezinta Inaltimea tavanului- GB reprezinta Latimea tavanului

Pentru RH < 6m si α < 20°, DL ≤ 0.25m

Pentru RH < 6m si α > 20°, 0.2m < DL ≤ 0.5m

Pentru 6m < RH ≤ 12m si α < 20° Pentru 6m < RH ≤ 12m si α < 20°, DL ≤ 0.4m

Pentru 6m < RH ≤ 12m si α > 20°, 0.35m < DL ≤ 1m



4. Suprafata maxima protejata de un detector optic de fum (orientativ)

A – suprafata maxima supravegheata de fiecare detector Dh – distanta maxima pe orizontala de la un punct oarecare al tavanului la cel mai

apropiat detector α – unghiul suprafetei acoperisului cu orizontala; daca cele 2 parti ale acoperisului


α unghiul suprafetei acoperisului cu orizontala; daca cele 2 parti ale acoperisului au inclinari diferite, se va utiliza cea mai mica inclinare


4. Suprafata maxima protejata de un detector termic (orientativ)

A – suprafata maxima supravegheata de fiecare detector Dh – distanta maxima pe orizontala dintre un punct oarecare al tavanului si cel mai

apropiat detector α – unghiul suprafetei acoperisului cu orizontala; daca cele 2 parti ale acoperisului


α – unghiul suprafetei acoperisului cu orizontala; daca cele 2 parti ale acoperisului au inclinari diferite, se va utiliza cea mai mica inclinare


Conditii de montajConditii de montaj Distanta dintre detectori si pereti nu trebuie sa fie mai mica de 0.5m, cu exceptia

holurilor, canalelor si a altor parti similare ale constructiei, avand latimea mai mica de 1mmica de 1m

In jurul fiecarui detector trebuie pastrat liber un spatiu circular cu raza de cel putin 500mm

Daca prin ventilare se produc mai mult de 4 schimburi de aer pe ora, se Daca prin ventilare se produc mai mult de 4 schimburi de aer pe ora, se utilizeaza detectori in plus fata de cele necesare in conditii normale.

Daca introducerea aerului se face printr-un tavan perforat uniform, atunci detectoarele trebuie sa aiba in jurul lor o zona de tavan NEPERFORATA cu raza de cel putin 0.6m

Se recomanda montarea detectorilor in special la intersectiile sau coturile culoarelor si in fata / apropierea canalelor verticale (casa scarii, putul liftului)



Conditii de montajConditii de montaj

Grinzile cu inaltimi mai mari de 5% din inaltimea incaperii vor fi tratate ca pereti Grinzile cu inaltimi mai mari de 5% din inaltimea incaperii vor fi tratate ca pereti despartitori, cu exceptia cazurilor cand se poate arata ca acestea nu intarzie apreciabil declansarea detectoarelor

In cazul planseelor casetate, o anumita zona dintre casete poate fi In cazul planseelor casetate, o anumita zona dintre casete poate fi supravegheata de un singur detector. Volumul intern al casetelor acoperite de un detector nu trebuie sa depaseasca produsul a 6mp cu inaltimea grinzii pentru detectoarele de temperatura si 12mp cu inaltimea grinzii pentru detectoarele de


fum



In incaperile cu rafturi, detectoarele se amplaseaza in spatiul liber dintre acestea recomandabil este sa fiespatiul liber dintre acestea, recomandabil este sa fie decalate in plan transversal

Pardoselile si tavanele false se supravegheaza cu detectori, daca exista conditii pentru apritia unui


incendiu (cabluri electrice, etc.)


Conditii de montajConditii de montaj In general, daca un spatiu poate fi supravegheat

de catre un singur detector, acesta se recomanda a fi instalat cat mai aproape posibilrecomanda a fi instalat cat mai aproape posibil de centrul camerei (plafonului). Locatia centrala favorizeaza detectia rapida a fumului / conditiilor de incendiu, indiferent de localizarea acestuia (in orice parte a a camerei)

Daca detectorul nu poate fi plasat central, trebuie separat la o distanta de cel putin 500mm p pde orice perete vertical / grinda, etc.

NFPA: Detectorii pentru care producatorul permite montajul acestora in plan vertical (pepermite montajul acestora in plan vertical (pe pereti) trebuie montati la o distanta de cel putin 100mm fata de orice colt / imbinare perete –plafon si la nu mai multe de 300mm distanta f t d l f


fata de plafon


Performante de detectiePerformante de detectie

In cazul spatiilor care dispun de sisteme centralizate (sau locale) de tratare / conditionare a aerului, detectorii d f i i i d f l i i l d ifi i l d Pde fum se pozitioneaza intotdeauna astfel incat sa intersecteze curentul de aer artificial produs. Prezenta detectorilor de fum prea aproape de gurile de ventilatie poate favoriza acumularea de praf si murdarirea prematura a camerei de detectie, fapt care va duce la probleme de functionare si poate provoca alarme false.

Se va avea in vedere ca viteza fluxului de aer in vecinatatea detectorului sa nu depaseasca valoarea specificata de producator in fisa tehnica


specificata de producator in fisa tehnica. Detectorii de fum nu trebuie instalati la mai putin de 1m de gurile de ventilatie.


Marcarea detectorilorMarcarea detectorilor

Marcajul are drept scop identificarea rapida a detectorilor. Marcajul trebuie sa fie conform cu documentatia tiparita si cu codificarea afisata de centrala defie conform cu documentatia tiparita si cu codificarea afisata de centrala de incendiu

Marcajul va indica grupa de detectie / pozitia in grupa (nr. detector)

Marcajul se va pozitiona pe detector sau in imediata apropiere a acestuia, de exemplu pe soclu sau pe tavan

Exemplu de marcare:

Pentru sistemele adresabile, marcajul poate contine numarul buclei adresabile si pozitia in bucla



Zone cu pericol de explozie - DefinitiiZone cu pericol de explozie Definitii

Oxidarea: Proces chimic de alterare a starii fizico / chimice a unui material, fara aparitia flacarii; de ex. ruginirea fierului in urma reactie acestuia cu oxigenul; g g

Combustia: Proces de alterare a starii fizico / chimice a unui material insotit de aparitia flacarii si care presupune existenta unei surse regulate de oxigen; viteza redusa de propagare a flacarii

Deflagratia: Procesul de tranzitie de la “combustie“ la “explozie“; presupune existenta de substante combustibile aflate in stare de amestec potential exploziv; viteza mai mare de propagare a flacarii decat in cazul combustiei

Explozia: Proces chimic exoterm de alterare a starii fizico / chimice a unui material, generator intr-un interval scurt de timp de mari cantitati de gaze; amestecul initial potential exploziv dispune de o cantitate suficienta de oxigen; viteza de propagare a flacarii este de approx. 100m/s (360km/h); unda de soc are cel mult 10bar

Detonatia: Stadiu ulterior exploziei unde, de exemplu, o compresie suplimentara a amestecului exploziv (in timpul exploziei) modifica conditiile initiale de ardere; viteza de propagare a flacarii este de approx. 3000m/s (approx. 10000km/h); unda de soc poate fi oricat de mare



Caracteristici ale Zonelor cu Pericol de ExplozieCaracteristici ale Zonelor cu Pericol de Explozie

CONDITII NECESARE EXPLOZIEI

Trei conditii trebuie simultan indeplinite Trei conditii trebuie simultan indeplinite pentru declansarea unei explozii:

1. Prezenta materialului combustibil2. Prezenta oxigenului3. Prezenta energiei electrice sau termice

(la un nivel suficient de mare)

Daca oricare dintre aceste conditii NUeste indeplinita, explozia NU se poate produceproduce

Fiecare dintre metodele de protectie aplicate echipamentelor dispuse in zonele cu pericol de explozie neutralizeaza cel putin una dintre

d l dconditiile de mai sus Metoda “Intrinsic safety” micsoreaza

energia electrica sau termica vehiculata in echipament, la valori suficient de mici pentru a nu declansa o explozie


pentru a nu declansa o explozie


Caracteristici ale Zonelor cu Pericol de Explozie – gaz, pulbere

Zona cu pericol de explozie - zona in care se poate forma un amestec potential exploziv

Metoda “primara” de protectie -> prevenirea formarii amestecului atmosferic explozivformarii amestecului atmosferic exploziv

Daca aceasta metoda nu poate fi aplicata, (de ex. in rafinarii), atmosfera exploziva formata trebuie impiedicata sa se aprinda sau aprinderea trebuie limitata la nivele sigure –aceasta metoda este considerata “metoda secundara de protectie“.

Pentru definirea zonele cu pericol de explozie, a fost stabilita o clasificare bazata pe probabilitatea aparitiei / acumularii amestecului exploziv in atmosfera

Urmatoarele definitii se aplica gazelor, vaporilor si amestecurilor acestora:

Zona 2: Zona in care pericolul de explozie apare rar si pentru scurte perioade de timp

Zone 1: Zona in care pericolul de explozie apare ocazional

Zone 0: Zona in care pericolul de explozie este pre ent tot timp l sa pentr l ngi periode de


prezent tot timpul sau pentru lungi periode de timp


Caracteristici ale Zonelor cu Pericol de Explozie – metode de protectie

Primele trei cele mai utilizate metode de protectie la explozie sunt:

“INTRINSIC SAFETY” Metoda de protectie aplicata inca din stadiul de proiectare al echipamentelor electrice, care urmareste limitarea energiei termice si electrice (tensiuni si curenti vehiculati) la nivele suficient de scazute pentru a nu putea

i i f i d i i i l l i l i f i i l i bl l ( hi bl )constitui factori de initiere al amestecului exploziv atmosferic. Sistemul in ansamblul sau (echipament + retea cablata) trebuie sa fie incapabil sa disipe suficienta energie electrica sau termica in conditii normale sau exceptionale pentru a putea declansa aprinderea amestecului atmosferic exploziv, chiar si in cel mai defavorabil caz.

“EXPLOSION PROOFING” Echipamentul este prevazut cu o carcasa de protectie suficient de solida pentru a rezista unei eventuale explozii interne, iar in cazul producerii acesteia trebuie sa impiedice transmiterea exploziei la mediul exterior. In mod normal aceste carcase sunt etanse, dar chiar in cazul pierderii etanseitatii, explozia survenita va fi , p , psuficient de mica datorita spatiului interior liber relativ mic. Metoda poate fi utilizata pentru protectia echipamentelor care vehiculeaza tensiuni si curenti mari: contactori, transformatoare, motoare, etc.

“PRESSURIZATION” Utilizata in mod curent pentru pentru echipamentul de masura si control. Metoda separa atmosfera cu amestec exploziv de potentiala sursa de aprindere prin inserarea unei “bariere de separatie” constituita dintr-un gaz inert sub presiune, pentru a impiedica patrunderea in interior a atmosferei inconjuratoare, aflata la o presiune mai mica. Metoda poate fi utilizata pentru protectia echipamentelor care vehiculeaza tensiuni si curenti mari: contactori,mica. Metoda poate fi utilizata pentru protectia echipamentelor care vehiculeaza tensiuni si curenti mari: contactori, transformatoare, motoare, etc.

“POWDER FILLING” Metoda presupune umplerea spatiilor libere din interiorul carcasei cu particule fine de pulbere inerta astfel incat in cazul exploatarii normale, eventualele scantai aparute in interiorul carcasei sa nu se transmita in exterior. Aceasta metoda nu este considerata acceptabila pentru aplicatiile inalt specializate.

“INCREASED SAFETY” Metoda este aplicata numai echipamentului electric care nu provoaca scantei sau supraincalzirea excesiva a suprafetelor exterioare, capabile sa provoace aprinderea amestecului atmosferic exploziv. Masura presupune reducerea probabilitatii de defectare a subansamblelor si reproiectarea pentru evitarea producerii de scantei interne. Se utilizeaza materiale izolatoare speciale, distante interne de siguranta marite intre partile in miscare, proiectarea speciala a suprafetelor, protectie impotriva patrunderii de corpuri sau materiale straine solide sau lichide, t t d i t t i t l l t t il d f i i l i l t l


teste de impact pentru carcasa si controlul temperaturilor de varf, in special in cazul motoarelor.


Caracteristici ale Zonelor cu Pericol de ExplozieCaracteristici ale Zonelor cu Pericol de Explozie

Exemplu de aplicatie pentru un sistem de detectie incendiu protejat cu tehnologia “I t i i ll S f ”“Intrinsically Safe”

se remarca elementele de izolare amplasate pentru separarea circuitelor electrice intre zona fara pericol de explozie si zona cu pericol de explozie (poz. 4 in schema)



Corespondenta marcajelor echipamentelor electricep j p



Alte metode de protectie ExAlte metode de protectie Ex



Clase de protectie IPClase de protectie IP

Clasele de protectie definite impotriva patrunderii corpurilor straine si a apei (clasificarea IP)

Clasificarea are intotdeauna 2 digiti, primul se refera la protectia impotriva corpurilor / materialelor / substantelor in stare de/ substantelor in stare de agregare solida iar cel de al doilea se refera la protectia impotriva apei (a substantelor in stare de agregare lichida)



SENZORI / DETECTORI DE INCENDIUSENZORI / DETECTORI DE INCENDIU



DEFINITIIDEFINITII

DETECTOR de incendiu: dispozitiv de detectie al incendiului care supravegheaza unul sau mai multi parametrii fizici de mediu si care ia singur decizia de alarma

SENZOR de incendiu: dispozitiv de detectie al incendiului care supravegheaza unul sau mai SENZOR de incendiu: dispozitiv de detectie al incendiului care supravegheaza unul sau mai multi parametrii fizici de mediu si care transmite permanent valoarea instantanee a acestora catre centrala de detectie incendiu pentru evaluare si decizie

Detector conventional de incendiu: dispozitiv de detectie al incendiului care nu dispune de o adresa individuala unica si care semnalizeaza starea in care se afla prin modificarea curentului de linie

Detector adresabil de incendiu: dispozitiv de detectie al incendiului care dispune de o adresa individuala unica (software sau hardware) si care comunica permanent cu centrala prin intermediul unui protocol digital de comunicatie

Detector optic de fum: dispozitiv de detectie al incendiului care supravegheaza nivelul de Detector optic de fum: dispozitiv de detectie al incendiului care supravegheaza nivelul de fum din aerul aflat in camera optica, prin metoda iluminarii directe sau indirecte

Detector termovelocimetric: dispozitiv de detectie al incendiului care supravegheaza nivelul temperaturii din mediul inconjurator si care intra in stare de alarma atat in cazul depasirii unui prag termic presetat cat si in cazul cresterii temperaturii cu o valoare in unitatea de timp

dmai mare decat cea presetata Detector de flacara: dispozitiv de detectie al incendiului care supravegheaza aparitia flacarii

deschise in spatiul din apropierea sa prin monitorizarea si interpretarea radiatiilor electromagnetice modulate in frecventa, din spectrul IR si / sau UV

Detector combinat de incendiu: dispozitiv de detectie al incendiului care supravegheaza


Detector combinat de incendiu: dispozitiv de detectie al incendiului care supravegheaza simultan mai multi parametrii de mediu (optic / termic, optic / termic / chimic)


Utilizarea diverselor criterii de detectieUtilizarea diverselor criterii de detectieSprinkler

HeatdetectorFlame

Smokedetector

tate

tate

detector

C-type d t t

Flamedetector

A.S.D.nsib

ilit

nsib

ilit detector

Sen

Sen

FumFumvizibilvizibil

FlacaraFlacara Temp.Temp. Temp. mareTemp. mareAerosoliAerosoliFumFumInvizibilInvizibil


vizibilvizibilInvizibilInvizibil


Detectie punctiforma – convectie naturalaDetectie punctiforma convectie naturala



Principiul de detectie “direct light”Principiul de detectie direct light

Metoda cea mai ieftina de detectie. Prima aparuta d.p.d.v. cronologic, astazi utilizata numai pentru senzori / detectori din clasa “low level”

Emitatorul si receptorul se afla pe aceeasi axa geometrica


p p g Sensibilitate scazuta


Principiul de detectie “scattered light”Principiul de detectie scattered light

Metoda cea mai raspandita de detectie pentru senzori / detectori din clasa medie sau premium

Emitatorul si receptorul nu se afla pe aceeasi axa geometrica


p p g Sensibilitate foarte buna, raportata la pretul de cost


Principiul de detectie “camera de ionizare”Principiul de detectie camera de ionizare

Sursa de radiatie (uzual Americiu 241) ionizeaza in mod egal doua incinte izolate; ( ) g ;una complet inchisa – camera de referinta si una partial deschisa – camera de masura. Particulele de fum capteaza aerosolii din camera de masura, aceasta conduce la modificarea curentului masurat pe camera de masura, iar difenta dintre acesta si curentul de referinta este interpretata pentru a genera o alarma.


acesta si curentul de referinta este interpretata pentru a genera o alarma.


Principiul de detectie “multicriteriu O-T-C”Principiul de detectie multicriteriu O T C

1. LED IR 2 F t Di d IR 2. FotoDioda IR

3. Senzor CO 4. Radiatie IR “scattered” 5 Modul electronic 5. Modul electronic 6. Camera Optica 7. Senzor termic

Senzor de Temperatura

Camera Optica

d i i iZona de monitorizare opticaSenzor chimic CO

Foto dioda

Technologie ISP

Doi emitatrori optici (LED IR + LED Blue)

Tehnologie - Dual Ray



Principiul de detectie “multicriteriu O-T-C”Principiul de detectie multicriteriu O T C

Conditii necesare pentru functionarea unui detector de incendiu Sa detecteze cat mai devreme posibil un incendiu real (conform I18/2-2002 p

inainte ca vizibilitatea in spatiul supravegheat sa scada sub 15m) Sa detecteze numai alarmele reale de incendiu

Discriminarea intre alarmele reale si cele false



Principiul de detectie “multicriteriu O-T-C”Principiul de detectie multicriteriu O T C Orice incendiu real genereaza produse de combustie diverse, deci un

detector “multicriteriu” trebuie sa monitorizeze cat mai multe asemenea

90%

100%

criterii

60%

70%

80%

particule vizibileparticule invizibile

20%

30%

40%

50%pcaldura

0%

10%

20%

TF1 lemn TF2 lemn TF3 TF4 TF5 heptan TF6 alcool


uscat umed bumbacumed

poliuretan


Principiul de detectie “multicriteriu O-T-C”Principiul de detectie multicriteriu O T CVariatia emisiilor de CO si CO2

4,000 120

3,000

3,500

80

100

1 500

2,000

2,500

CO

2 PP

M

60

80

CO

PPM

500

1,000

1,500

20

40

0

TF1 lemnuscat

TF2 lemnumed

TF3bumbac

TF4poliuretan

TF5 heptan TF6 alcool

0


umedp


Tehnologia ”Dual Ray”Tehnologia Dual Ray Infrared LED pentru detectia particulelor de fum de marime medie / mare, degajate de incendiu Blue LED pentru detectia particulelor de fum de marime mica, degajate de incendiu

1 Blue LED2 Infrared LED3 Radiatie reflectata4 FotoDioda4 FotoDioda

Particule de fum mari Particule de fum mici


Particule de fum mari Particule de fum mici


De Ce Tehnologie Dual Ray?De Ce Tehnologie Dual Ray?

Detectori cu Camerad I i

Detectie foarte rapida a incendiului, bazata pe analiza tuturor compusilor de ardere N it i i l d t ti i i l /de Ionizare Necesita masuri speciale de protectie in manipulare /

depozitare / exploatare, inclusiv avize speciale

Detectori tehnologie IR „scattering light“

Functioneaza corespunzator, dar se bazeaza strict pe analiza fumului cu o anumita granulatie minima

Viteza de raspuns mai mica decat a detectorilor cu ionizare timp suplimentar de analiza necesar pentruionizare, timp suplimentar de analiza necesar pentru reducerea la minim a ratei alarmelor false

Viteza de raspuns egala cu a detectorilor cu camera deDetectori tehnologie„Dual Ray“

Viteza de raspuns egala cu a detectorilor cu camera de ionizare (pentru toata gama TF standard)

Cele 2 lungimi de unda electromagnetica utilizate permit discriminarea mai multor tipuri de particule de fum



Intelligent Signal Processing – Mod de lucruIntelligent Signal Processing Mod de lucru

ISP - mod de lucru pentru detectoriiTehnologie LED IR

ISP - mod de lucru pentru detectorii Tehnologie “Dual Ray”

Algoritm ISP bazat pe un singur LED IRsi o singura FotoDioda

LED-ul IR cu varful de radiatie la 880nm detecteaza in general particulele de fum

Algoritm ISP bazat pe un LED IR si un LED Blue si o singura FotoDioda

LED-ul IR 880nm detecteaza in general particulele de fum de granulatie medie si

l l d de granulatie medie si mare Parametrii analizati:

- Densitatea Fumului- Viteza cresterii concentratiei de fum

mare iar LED-ul Blue 470nm detecteaza particulele de fum de granulatie mica.

Parametrii analizati:- Densitatea Fumului

Viteza cresterii concentratiei de fum Viteza cresterii concentratiei de fum- Viteza cresterii concentratiei de fum- Marimea particulelor de fum

Detectie rapida si precisa a incendiului 1 3

1 Blue LED2 Infrared LED3 Radiatie reflectata

1 Infrared LED2 Radiatie reflectata

2


4 FotoDioda 3 FotoDioda


Gama completa BOSCH detectori de incendiuGama completa BOSCH detectori de incendiu

Sig

nal

g (IS

P)

woo

d)

g woo

d)

ng (f

ast

g) c

otto

n

plas

tics

ne) f

ire

re quid

ed

spi

rit)

e bl

ack

calin

)

Seria 420

Col

or ri

ng

Inte

llige

nt S

Pro

cess

ing

TF

1: O

pen

cellu

losi

c (w

fire

TF

2: R

apid

sm

ould

erin

gpy

roly

sis

(wfir

e

TF

3: G

low

i nsm

ould

erin

gfir

e

TF

4: O

pen

(pol

yure

tha

TF

5: L

iqui

d(h

epta

ne) f

i

TF

6: L

i(m

ethy

lat e

fire

TF

8: L

ow

tem

pera

tur e

smok

e (d

ecliq

uid

fire

FAH-T 420 Detector Temperatura (+) + + +

Seria 420

FAP-O 420 Detector Optic de Fum + + + + +

FAP-DO420 Detector Dual-Optic de Fum + + + + + +

FAP-OT 420Detector Multisenzor Optic / Termic + + + + + + +

FAP-DOT420Detector MultisenzorDual-Optic / Termic + + + + + + +

D M l iFAP-OTC 420

Detector MultisenzorOptic / Termic / CO + + + + + + +

FAP-DOTC 420Detector MultisenzorDual-Optic / Termic / CO + + + + + + +



Detectori cu destinatie speciala - HVACDetectori cu destinatie speciala HVAC

Supravegherea calitatii aerului recirculat de catre sistemele automate de conditionare. Amplasare pe traseul de absortie aer, in carcase special proiectate pentru acest scop. Acesti detectori NU pot inlocui detectorii automati dispusi in spatiile compartimentate ale obiectivului, dar constituie o masura eficienta pentru prevenirea p p p , p ptransportului fumului din zonele afectate de un eventual incendiu, in celelate zone ale obiectivului.

Se folosesc pentru sistemele de ventilatie unde viteza aerului transportat este intre 1.5 m/s si 20 m/s Pentru comanda directa a unor elemente exterioare (ventilatoare desfumare, usi de incendiu sau altele)

carcasa speciala de montaj poate fi prevazuta cu relee de comanda. De obicei panoul frontal este transparent pentru a permite observarea semnalizarii optice a detectorului; exista si un contact de monitorizare a starii de


inchidere a carcasei. Poate fi montat in pozitie verticala sau orizontala.


Detectori cu destinatie speciala - HVACDetectori cu destinatie speciala HVAC

Figura de mai sus reprezinta o schema tipica a unei instalatii de tratare a aerului, cu indicarea locului de montaj pentru detectorii de fum. La intrarea in starea de alarma, cand se sesizeaza fum, ventilatoarele de circulare aer vor fi oprite iar toate jaluzelele vor fi inchise. Se recomanda ca aceste operatiuni sa fie executate prin comanda directa de la releele dispuse local si nu in urma unei comenzi venite de la centrala de incendiu.

O alta metoda utilizata este oprirea doar a ventilatorului de introducere aer si mentinerea in functiune a ventilatorului de evacuare. In acest caz vor fi inchise jaluzelele exterioare si cele de recirculare si vor fi mentinute deschise jaluzelele de introducere aer Acest procedeu poate favoriza evacuarea mai rapida a


mentinute deschise jaluzelele de introducere aer. Acest procedeu poate favoriza evacuarea mai rapida a fumului din spatiile afectate.


Limitele Detectorilor de FumLimitele Detectorilor de Fum

Detectorii de fum NU vor functiona in absenta alimentarii cu energie electrica, Vcc sau Vca conform specificatiilor tehnice, indiferent de motivul intreruperii (contacte imperfecte intre baza i d d li di l i bl i f i i i l i di l i) i isi detector, vandalism, distrugerea retelei cablate in faza initiala a incendiului). Din acest motiv

EN54 impune cablarea in clasa A (bucla), cu cablu rezistent la incendiu, iar monitorizarea si semnalizarea permanenta a starii elementelor de bucla este una dintre functiile de baza ale centralei de detectie incendiu.

Detectorii de fum NU vor intra in alarma daca fumul nu va ajunge in camera lor optica. Deci trebuie respectate normele de amplasare anterior mentionate.

Fumul aparut in pardoseli, in tavanele false, in spatiile goale dintre pereti, de cealalta parte a i i i hi t NU j l d t t ii d f ( j i t i ) dunei usi inchise, etc. NU va ajunge la detectorii de fum (sau va ajunge cu mare intarziere) de

unde si necesitatea instalarii detectorilor de fum in TOATE spatiile cu potential risc de incendiu.

Un detector NU va detecta fumul mai departe de raza sa de actiune specificata in fisa tehnica, fumul dintr-un spatiu compartimentat, altul decat cel in care se afla el, fumul aflat pe un alt nivelfumul dintr un spatiu compartimentat, altul decat cel in care se afla el, fumul aflat pe un alt nivel al cladirii. Din acest motiv detectorii de fum trebuie instalati in toate spatiile compartimentate (conform normelor de amplasare) pozitionati pentru acoperirea completa a spatiului supravegheat, pe toate nivelele cladirii in cauza.



Detectia de fum liniaraDetectia de fum liniara

Distanta minima de montaj fata de tavan sau alte obstacole (ziduri, etc.) este de 500mm

Inaltimea minima recomandata pentru montaj este de 2.7m Distanta minima de montaj – conform fisei tehnice Acoperirea orizontala este de 7.5m la distanta de 100m



Detectia de fum liniaraDetectia de fum liniara

Pozitionarea detectorilor liniari de fum in spatile inalte eventual si cu plafonulin spatile inalte, eventual si cu plafonul in panta, poate presupune instalarea a doua nivele distincte de detectie (conform I18/2-2002)(conform I18/2 2002)



Detectia de flacaraDetectia de flacara

AlertAlert

Evaluation

Foto-electricalconverter

Resistor

Radiation

Detectia de flacara presupune vizibilitate directa asupra zonei supravegheate Spectru IR, UV, IR banda multipla

V i CCD


Versiune CCD


Titanus - Sistem de detectie fum prin aspiratieTitanus Sistem de detectie fum prin aspiratie

Principiul de functionare: Detectia particulelor de fum

in aerul aspirat mecanic

Caracteristici: Element adresabil LSN Semnalizarea nivelului de

murdarire al detectorului sau de obturare al, traseului de absortie

f Semnalizarea defectarii ventilatorului de absortie

Faciliteaza detectia nivelelor foarte mici de fum in spatii difi il d it i t idificil de monitorizat prin mijloace conventionale: canale de cabluri, tavane false, muzee si cladiri i t i t


istorice, etc.


Titanus - Sisteme de detectie fum prin aspiratieTitanus Sisteme de detectie fum prin aspiratieBore hole

With required bore diameterReduction foil

7.07.0

7.0

7.0 7.0 7.0

7.0

Sleeve to fasten thereduction foil

Air flow sensingMonitors pipe system for blockage

Detector-module

Detection-unit

Pipe system Pipe system is monitored for breakage

Intelligent signal processingmodule

Ventilator

Sensivity + signal processingadapted to individualapplication

different detector modules available



Transafe ADW 511 – detectie liniara de temperatura

Principiul de functionare:La cresterea temperaturii se

p

La cresterea temperaturii se modifica presiunea in tubul senzor

C t i ti iCaracteristici: Echipament conventional Lungime maxima a tubului senzor

120 m Proceduri de autotest pentru

monitorizarea permanenta a starii tubului senzor si a presiunii de referinta



Transafe ADW 511A – detectie liniara de temperaturap

Tub senzor (cupru)

Lungime max.120 m

Tub capilar

anel

Butelie gaz inert

(test)Detectionunite

alar

m p

a

unit

Fire



FCS-LWM-1 – Detectie liniara de temperaturap

Principiul de functionare: La cresterea temperaturii se modifica

rezistenta cablului senzorrezistenta cablului senzor

Caracteristici: Echipament conventional Role de cablu de 100m, jonctionabil Lungime maxima a cablului senzor

300m Raspunsul la variatiile termice este Raspunsul la variatiile termice este

selectabil Cablu pentru medii normale sau

agresive (umiditate crescuta, praf, medii acide sau bazice, etc.)



FCS-LWM-1 – Detectie liniara de temperaturaFCS LWM 1 Detectie liniara de temperatura



Declansatoare ManualeDeclansatoare Manuale

Definitie: Echipament care in urma unei actionari

l t it l d lmanual transmite un semnal de alarma catre panoul central

Caracteristici:E hi t d bil ti l Echipament adresabil sau conventional

Disponibil in mai multe culori, pentru diverse aplicatii

Disponibil in 2 variante: conform EN54 si f VdS ( i G )conform VdS (pentru piata Germana)

Disponibil in variante pentru mediu normal, pentru mediu exterior si pentru mediu cu pericol de explozie

d f i l di ibil i i D.p.d.v. functional este disponibil in varianta cu buton de actionare, cu element de sticla pentru actionare si cu element de actionare de plastic, reutilizabil



Montarea declansatoarelor manuale I18/2-2002Montarea declansatoarelor manuale I18/2 2002

Pe caile de evacuare la interiorul sau exteriorul fiecarei usi, pe scara de evacuare si la fiecare iesire spre exterior, p p

In locuri cu buna vizibilitate (daca este cazul, se vor monta si placi suplimentare de avertizare)

In locuri accesibile In locuri suficient de bine iluminate, inclusiv cu iluminatul ,

de siguranta

Distanta maxima de parcurs din orice punct al cladirii la cel mai apropiat declansator manual nu va depasi 30m. p p pIn cazul cladirilor inalte, foarte inalte si cu aglomerari de persoane si la cladirile cu persoane cu handicap locomotor distanta nu va depasi 20m.

Inaltimea de montaj trebuie sa fie de la 1.2m la 1.5m fata jde pardoseala

Declansatoarele manuale din spatiul protejat trebuie sa aiba aceeasi metoda de actionare si sa fie de acelasi tip



Montarea declansatoarelor manualeMontarea declansatoarelor manuale



Semnalizare acustica si vizuala I18/2-2002Semnalizare acustica si vizuala I18/2 2002 Pentru sisteme categoria M si L trebuie sa se asigure o alarmare sigura (nivel sonor

corespunzator) pentru toate spatiile. Exceptii de la aceasta regula o pot constitui cazurile in care exista o Brigada Civila de Pompieri care o data alarmata se poate ocupa singura de g p p p gevacuare (spitale, etc.)

Sunetul emis trebuie sa fie usor identificabil, unic (o singura tonalitate, numai pentru alarmare incendiu) in toate spatiile, nivel sonor uniform.

Cerinta generala pentru spatii cu conditii normale: Sound Pressure Level 120dB > SPL > 65dB Exceptii nivel SPL Exceptii nivel SPL

- Casa Scarii SPL = 60dB- Spatii inchise mai mici de 60mp SPL = 60dB

In spatiile cu nivel ridicat de zgomot, semnalul sonortrebuie sa fie cu peste 10dB peste zgomotul de fond. Inp p gfunctie de caz se asigura si semnalizare optica

Semnalizarea optica este suplimentara, nu inlocuiestesemnalizarea sonora

In spatiile destinate cazarii persoanelor se recomanda caintensitatea sonora sa fie de minim 75dBintensitatea sonora sa fie de minim 75dB

Pentru asigurarea uniformitatii semnalului sonor, se preferautilizarea mai multor surse cu nivel constant dacat putinesurse cu nivel sonor prea mare

Suplimentar, pot fi transmise mesaje de alarmare si prin


sistemul de adresare publica


Semnalizare acusticaSemnalizare acustica

La proiectarea unui sistem de alarmare sonora, trebuie avute in vedere urmatoarele:

Conform EN54, semnalizarea starii de alarma trebuie facuta pe linii supravegheate (cu rezistori EOL)

Atenuarea semnalului sonor datorata usilor standard este intre 20 si 30dBA, in f ti d t i l l di t t f ti tfunctie de materialul din care sunt acestea confectionate

Daca doua sirene identice sunt pozitionate una langa alta, nivelul sonor general creste cu numai 3dBA!!!

Nivelul SPS scade cu distanta, conform cu graficul dinlid lslide-ul urmator

La proiectare, este necesar sa se aiba in vedere cadereade tensiune pe cablurile de alimentare. “Volt drop” trebuielimitata la cel mult 10% din tensiunea nominalaC l l d i i d f l Ca regula generala de proiectare se tine cont de faptul cain general este mult mai usor sa fie scazut nivelul sonor,decat sa fie crescut; deci ar fi de dorit sa se supraestimezeoarecum numarul de sirene inca de la inceput urmand ca la

f f d l


PIF sa fie facute ajustari de nivel



Atenuarea nivelului sonor SPL cu distanta



Caderea de tensiune pe linie -> “voltage drop”Caderea de tensiune pe linie voltage drop Pentru orice linie de alimentare a unui consumator sau grup de consumatori

trebuie luata in considerare caderea de tensiune datorata rezistentei interne a liniei -> “voltage drop”> voltage drop

“Voltage drop” trebuie calculat in asa fel incat ultimul element instalat pe linie sa fie alimentat corect -> tensiunea ramasa sa fie suficienta pentru asigurarea functionarii normale la consumul maxim -> de obicei in stare de ALARMA

Conceptul se aplica atat buclelor cu elemente adresabile (FSD) cat si liniilor de alimentare pentru elemente de detectie conventionale sau pentru sirene



Calcul “voltage drop”Calcul voltage drop Formula de baza –> legea lui Ohm U = R * I Rezistenta liniara a cablului de Cu -> R = (ρ * L) / S, rezistivitatea Cu la 20°C,

ρ = 1.724*10⎯8[Ωm], Cablu Cu uzual J-H(St)H 2x2x0.8 Formula se poate transforma astfel incat sa fie dependenta de o “constanta” α

calculata in functie de tipul cablului -> R = (ρ * L) / S = (ρ / S) * L = α * Lt di t d 0 8[ ] S 0 5[ ²] 5*10⎯7[ ²] > R 0 03448[Ω/ ] * L[ ]- pentru diametru d=0.8[mm]; S=0.5[mm²]=5*10 7[m²] -> R = 0.03448[Ω/m] * L[m]

- pentru diametru d=1.01[mm]; S=0.8[mm²]=8*10⎯7[m²] -> R = 0.02155[Ω/m] * L[m] Udv = Uin – Ufinal Udv = 2 * R * I = 2 * R * (nr consumatori * consum individual) Udv = 2 R I = 2 R (nr. consumatori consum individual) Lungimea max. admisibila Lmax.[m] = (Uin – Ufinal)[V] / 2 * α[Ω/m] * n * Iindividual[A] Tensiunea la capat linie Ufinal[V] = Uin[V] – 2 * Lmax.[m] * α[Ω/m] * n * Iindividual[A] Exemplu:p

Uin = 24Vccconsumatori 5buc. sirene SG200, tens. lucru: 10Vcc – 28Vcc, consum max. 32mAcablu Cu 2 fire, sectiune 0.5mm²


Lmax. = (24 – 10) / 2 * 0.03448 * 5 * 0.032 = 1269 m



Daca nivelul sonor ambiant depaseste 65dB, semnalul de alarma trebuie sa fie cu cel putin 5dB peste nivelul sonor ambiant.


Se recomanda si semnalizare vizuala



Pentru camere de odihna, nivelul sonor recomandat pentru trezirea din somn a oc pantilor este minim SPL 75dB


somn a ocupantilor este minim SPL=75dB



Atenuare sunet prin materiale diverse (usa normala si usa de incendiu) ATENTIE: SPL mai mare de 120dB poate cauza leziuni ale sistemului


auditiv



Se recomanda utilizarea a mai multor surse sonore de nivel mic decat mai putine surse sonore dar de nivel mai mare (in unele cazuri nivelul


sonor ridicat poate provoca dezorientarea persoanelor)


Semnalizare acustica – distanta pana la ultima sirenap

Distanta pana la ultima sirena depinde de diametrul cablului si de numarul total de sirene

U x κ x An x I x 2l =

U x κ x Al x I x 2n =

l = lungimea in [m]n = numarul de sirenen numarul de sireneU = parametrul „voltage drop“ al conductorului κ = conductivitatea electrica in [S x m x mm-2] (cupru = 56)A = sectiunea cablului in [mm2]


I = curentul maxim de alarma al unei sirene


Semnalizare acustica – distanta pana la ultima sirenap

Diametrul cablului de 0.8 mm corespunde unei sectiuni de 0.5 mm2

Pentru n=25 sirene: U x κ x An x I x 2l =

17[V] x 56[Ω-1] [m mm-2] x 0,5[mm2]25 x 0,02[A] x 2l =

17[AΩ] x 56[Ω-1 m]25 x 0,02[A] x 2l =

l = 476 [m]



CENTRALE DETECTIE INCENDIUCENTRALE DETECTIE INCENDIU



Sisteme conventionaleSisteme conventionale

Monitorizarea liniei de detectie prin intermediul rezistorului EOL


Monitorizarea liniei de detectie prin intermediul rezistorului EOL



Indicatoarele de alarma “remote” trebuie folosite pentru semnalizarea starii locale a unui detector in situatia in care detectorul respectiv nu este disponibil pentru vedere directa, in timp scurt:- detectorul este pozitionat intr-un spatiu tinut inchis si care este dificil de deschis in timp scurt

detectorul este pozitionat in tavanul fals sau in podeaua falsa


- detectorul este pozitionat in tavanul fals sau in podeaua falsa- in cazul “open space” unde exista un numar mare de detectori conventionali sau adresabili




Sistem conventional pe 4 fire


Monitorizarea liniei de sirene cu rezistor EOLMonitorizarea liniei de sirene cu rezistor EOL



Sisteme adresabileSisteme adresabile

Sistemul adresabil identifica in modidentifica in mod individual fiecare element de detectie si semnalizeazasi semnalizeaza precis locatia alarmei



Reteaua cablata functie de tipul sistemuluiReteaua cablata functie de tipul sistemuluiSistem adresabil – cablare bucla


Sistem conventional – cablare linie


Exemplu de proiectareExemplu de proiectare



Rezolvarea exemplului de proiectareRezolvarea exemplului de proiectare



Simboluri utilizate pentru sistemele DISimboluri utilizate pentru sistemele DI Simboluri specializate sunt utilizate pentru indicarea pe planurile de amplasare a pozitiei si tipului

pentru fiecare element individual care compune sistemul de detectie incendiu, semnalizare si comenzi

Simbolurile utilizate in aceste planuri trebuie sa fie suficient de clare pentru a fi usor intelese de cel ce citeste planurile, trebuie ca descrierea lor sa se regaseasca in legenda plansei si acelasi set de simboluri sa fie pastrate neschimbat cel putin pentru proiectul in cauza

Nu exista o codificare oficiala, doar recomandari Nu exista o codificare oficiala, doar recomandari



Simboluri utilizate pentru sistemele DISimboluri utilizate pentru sistemele DI



Schema bloc sistem DISchema bloc sistem DI



Recomandari de proiectare sisteme DI - BOSCHRecomandari de proiectare sisteme DI BOSCH Se recomanda utilizarea cablului J-Y(St)Y 2x2x0.8. Cablu cu rezistenta la flacara conform normativ,

pereche torsadata, monofilar (miez plin). Chiar daca este posibila utilizarea cablului fara ecran de protectie, in Romania se recomanda utilizarea cablului ecranat. Bucla LSN foloseste o singura

h (2 fi ) l lt h fi fi tili t t li t i t ( lpereche (2 fire), cealalta pereche va fi rezerva sau va fi utilizata pentru alimentari externe (unele tipuri de module adresabile, detectori conventionali pe 4 fire, etc.).

Este posibila si utilizarea cablurilor cu diametre superioare (clemele bazei detector max. 2.5mmp) Se recomanda utilizarea software-ului BOSCH FSD pentru calculul detaliat al sistemului detectie de

incendiu BOSCH. Utilitarul FSD permite calculul componentei centralei, dimensionarea sursei deincendiu BOSCH. Utilitarul FSD permite calculul componentei centralei, dimensionarea sursei de rezerva, calculul incarcarii buclelor si in consecinta a lungimii maxime a acestora functie de diametrul cablului si de numarul si tipul elementelor de pe bucla, etc.

Numarul maxim de elemente pe bucla depinde de tipul acestora:1. numai elemente LSNi – maxim 254 elemente2 mix de elemente LSNi si elemente LSN maxim 127 elemente2. mix de elemente LSNi si elemente LSN – maxim 127 elemente

In cazul modulului de bucla LSN0300A lungimea maxima permisa este de 1600m In cazul modulului de bucla LSN1500A lungimea maxima permisa este de 3000m Numarul maxim de bucle al centralei FPA5000 este 32 bucle LSN0300A sau 16 bucle LSN1500A.

Se permite si mixarea acestora in aceeasi centrala.p Nu se recomanda, dar este posibila cablarea in structura bus, stea sau mixta. Acoperire detectori punctuali: O / OT / OTC – max. 120mp / R=6.2m

T – max. 40mp / R=3.6m Inaltime montaj detectori punctuali: O / OT / OTC – max. 16m

(maxim permis de producator!) T max 7 5m


(maxim permis de producator!) T – max. 7.5m


Sisteme conectate in reteaSisteme conectate in retea

1000m1000m1000m

1000m 1000m

Structura tip bucla (max 32 noduri) Structura tip bus (max 8 noduri)Structura tip bucla (max. 32 noduri)(pentru distante mari)

Structura tip bus (max. 8 noduri)(pentru timp scurt de raspuns)



Proiectare sistem de desfumareProiectare sistem de desfumare

Un sistem de desfumare trebuie sa asigure in primul rand protectia cailor de evacuare (casa scarilor, culoare, etc.) prin evacuarea / impiedicarea patrunderiievacuare (casa scarilor, culoare, etc.) prin evacuarea / impiedicarea patrunderii fumului si a gazelor de ardere in aceste spatii, cel putin pana dupa incheierea operatiunii de evacuare

Este alcatuit in general dintr-o combinatie de voleti, clapeti, trape fum, ventilatoare d i i d d f i tif t L i d d t lde presurizare si de desfumare, usi antifoc, etc. Lucreaza independent sau la comanda directa a centralei de detectie incendiu.

Orice sistem de desfumare este realizat conform urmatorilor parametrii de proiectare identificati in prealabil:p p• Caile de introducere aer proaspat si caile de evacuareaer viciat• Zonarea HVAC si eventualele diferente de presiuneintre acesteaintre acestea• Pozitionarea usilor si trapelor de fum la extremitatile zonelor HVAC, casa scarilor, putul liftului• Presiunea normala in cladire, scurgerile de aer in exterior



Circulatia fumuluiCirculatia fumului Indiferent de metoda, conceptul de baza al unui sistem de

desfumare este identificarea si folosirea diferentelor in presiunea aerului pentru a controla in acest fel miscarea fumului in cladire.p

Fumul nu poate fi izolat prin simpla inchidere a cailor normale de acces (usi si ferestre). Chiar si cu ele inchise fumul se va raspandi trecand prin canalele de cabluri, puturile de ventilatie, putul liftului, fisurile sau gaurile tehnologice din pereti, luft-urilor de la usi si ferestre Fumul va fi directionat prin aceste spatii odata cuferestre. Fumul va fi directionat prin aceste spatii odata cu expansiunea gazelor de ardere.

Fumul se va infiltra la alte nivele ale cladirii favorizat fiind si de “stack effect”, efectul natural de convectie care provoaca miscarea continua a aerului intr-un spatiu din cauza diferentelor pintre temperatura interioara si cea exterioara care influenteaza temperatura peretilor.

Deoarece fumul urmeaza miscarea aerului, singura metoda eficienta de izolare a fumului este micsorarea presiunii aerului in zona afectata de incendiu si marirea presiunii in toate celelaltezona afectata de incendiu si marirea presiunii in toate celelalte zone adiacente.

Diferenta de presiune (air pressure differential) intre zona cu fum si zona fara fum va actiona ca o bariera izolatoare intre aceste spatii.


Fig. alaturata ilustreaza procesul natural de convectie, pe verticala


Proiectarea sistemului de desfumareProiectarea sistemului de desfumare Primul pas pentru proiectarea unui sistem de desfumare il reprezinta

stabilirea zonelor de desfumare “smoke control zones”, dupa considerentele enuntate anterior.

Dupa definirea acestor zone si intocmirea unei scheme generale trebuie definitivate urmatoarele aspecte de proiectare:• planul detaliat al tuturor zonelor de desfumare• calculul diferentelor de presiune necesare pentru controlul fumului• separarea eficienta a zonelorp• definirea elementelor active necesare sistemului de desfumare (ventilatoare, interactiuni cu CTA-urile, etc.)• definirea elementelor pasive necesare sistemului dede ea e e e te o pas e ecesa e s ste u u dedesfumare (canale de ventilatie, voleti, clapeti, usi anti foc, etc.)• definirea deschiderilor spre exterior ale sistemului dedesfumare (trape de fum etc )


desfumare (trape de fum, etc.)


Proiectarea sistemului de desfumareProiectarea sistemului de desfumare Este foarte importanta proiectarea corecta a cailor de evacuare, in special a casei

scarilor, care este de obicei principala cale de evacuare. In acest scop, casa scarilor va fi prevazuta cu un sistem de presurizare care o va izola astfel de restul p pcladirii.

Singura legatura intre casa scarii si restul cladirii (pe fiecare nivel in parte) il reprezinta usile de acces, care trebuie sa fie usi anti foc. Aceste usi trebuie prevazute cu sisteme de inchidere automata pentru a se putea realiza p p psuprapresiunea incintei.

Acest sistem individual de presurizare poate fi realizat in mai multe feluri, uzuale fiind varianta cu un ventilator de presurizare montat la ultimul nivel al casei scarilor sau varianta cu voleti pe fiecare nivelsau varianta cu voleti pe fiecare nivelcare, deschise in caz de incendiu, permitunui sistem de canale de ventilatie sapresurizeze incinta casei scarilor.

Suprapresiunea aplicate casei scarilor Suprapresiunea aplicate casei scarilortrebuie sa fie suficient de mare pentru atine fumul afara dar suficient de micapentru a permite deschiderea usiloranti foc, in caz contrar nu se va putea


anti foc, in caz contrar nu se va putearealiza evacuarea.


Varianta de presurizare a casei scarilorVarianta de presurizare a casei scarilor



Dezvoltarea incendiilor in spatii mariDezvoltarea incendiilor in spatii mariDezvoltarea incendiului este diferita in spatiile mici fata de spatiile mari In spatiile mici, in faza incipienta, focul se dezvolata mai lent iar uneori se poate

chiar stinge, dupa scaderea nivelului de oxigen sub pragul de 10%, daca g , p g p g ,incaperea este etansa

In spatiile mari (hale / depozite / atrium-uri), in faza incipienta, datorita spatiului si inaltimii mari incendiul se dezvolta foarte asemanator cu cel din exterior, in conditii de vant slab

Pentru spatiile mari, un rol important il are evacuarea fumului si caldurii cu instalatii de desfumare adecvate, un rol chiar mai important decat instalatiile de stingere cu sprinklere.sprinklere.

Avantajele utilizarii instalatiilor de desfumare: Ardere apropiata de “arderea perfecta”, datorata aportului de aer proaspat –

cantitate redusa de fum si gaze de ardere Se elimina spre exterior derivatele termice rezultate din incendiu Se elimina spre exterior derivatele termice rezultate din incendiu Se formeaza efectul de horn care directioneaza spre exterior propagarea focului si

reduce la minim propagarea pe orizontala a incendiului In partea inferioara se formeaza un strat de aer lipsit de fum (in general ½ din

inaltimea halei) care ajuta la evacuare si simplifica mult activitatea pompierilor care


inaltimea halei) care ajuta la evacuare si simplifica mult activitatea pompierilor care identifica vizual focarul asigura o stingere eficienta


Dezvoltarea incendiilor in spatii mariDezvoltarea incendiilor in spatii mari

Concluzii:

Evacuarea fumului si caldurii devine eficienta daca trapele de evacuare si gurile de aerisire se deschid in momentul semnalizarii incendiului (in limita de 15 minute de la declansarea incendiului)

Datorita aportului de aer proaspat arderea este mai eficienta (spre “arderea perfecta”) deci se dezvolta flacari mari dar directionate in plan vertical si cu putine derivate (fum si gaze de ardere). Acest lucru limiteaza propagarea pe orizontala a i di l i i i l d i f l i d h “i l ” i fl ilincendiului in special datorita efectului de horn care “inveleste” practic flacarile cu un curent de aer rece


Bosch RO – FIRE introduction

THANK YOU FOR YOUR ATTENTION

152Security Systems

Download - Bosch Fire Design - Introducere

Top Related