Kinetologie medicala teste licenta 2011

TEMA NR. 1 Evaluarea pacientului n recuperarea medical: principii de diagnostic privind relatia boal-disfunctie; incapacitate, infirmitate, handicap. Bibliografie:A. Nica, Compendiu de medicin fizic si recuperare, Ed. Universitar Carol Davila, 1998 Paginile 10 - 16 1 ntre problemele cele mai importante de recuperare semnalm: a Aspecte legate de capacitatea de miscare, de desfsurare a ADL-urilor si desfsurarea posibilitatilor de comunicare. b. Desfsurarea posibilitatilor de comunicare c. Integrarea social d. Toate aspectele semnalate la punctele 1, 2, 3, 2 Capacitatea de miscare articular se apreciaz prin: a. bilant clinic b. istoricul bolii c. disponibilitatile de comunicare d. bilant articular 3 Odat cu bilantul articular nu se pun n evidenta: a. hipotrofii musculare b. laxitatea ligamentar care poate duce la hiperextensie (ex. Genu recurvatum) c. contractura n flexie cu aparitia unui flexum, care n stadiul ireductibil face imposibil extensia. d. laxitate complex capsulo-ligamentar 4 Bilantul articular se realizeaz: a. cu ajutorul goniometrului. b. prin comparatia cu mobilitatea normal contralateral c. cu ajutorul artroscopului d. cu ajutorul goniometrului si/sau prin comparatia cu mobilitatea normal contralateral 5 n analiza mobilitatii articulare se apreciaz: A. gradul maxim de mobilitate B. unghiul functional C. forta muscular D. gradul maxim de mobilitate si/sau unghiul functional 6 Bilantul muscular apreciaz: A. tonusul, forta si rezistenta muscular B. gradul maxim de mobilitate C. unghiul functional D. laxitatea ligamentar 7 Bilantul muscular are un sistem de cotare international. Sistemul are scala: A. 0-1 B. 0-5 C. 0-10 D. 0-100 8 Nivelele de dependent sunt urmtoarele: A. independenta, dependenta B. independenta, nevoia de control

9

10

11

12

13

14

15

16

17

C. nevoia de control, nevoia de asistent D. independent, nevoia de control, nevoia de asistent, dependenta n cadrul posturilor corectoare adaptate la bolnavul spondilitic, care dintre urmtoarele este incorect: A. decubit dorsal fr pern sub cap, cu o pernit sub coloana dorsal, membrele superioare sub ceaf, coatele ating patul; B. decubit dorsal pe pat tare fr pern, cu soldurile si genunchii flectate; C. decubit dorsal cu pernit sub coloana toracal, sculeti de nisip pe umeri si genunchi; D. pozitia Sfinxului; Pentru mentinerea si corectarea tonusului muscular la spondilitic, care dintre urmtoarele enunturi este fals: A. se va tonifia musculatura erectoare a trunchiului; B. se va tonifia musculatura abdominal; C. va fi promovat si actiunea psoasiliacului; D. exercitiile se vor performa n postur cifozant. Care dintre urmtoarele obiective de kinetoterapie nu se aplic n S.A.? A. mentinerea posturii si aliniamentului corect al corpului; B. mentinerea supletei articulare; C. mentinerea tonusului muscular paravertebral; D. corectarea anchilozelor Evaluarea disfunctiei de mobilitate a coloanei cervicale n S.A. nu se poate realiza prin: A. manevra brbie-stern (n flexie si extensie); B. manevra occiput-perete; C. manevra Schober; D. miscri de rotatie ale capului; Dintre miscrile articulare elementare, flexia nu poate fi definite ca : a. Miscarea care strnge segmentele membrului unele peste altele b. Miscarea care apropie extremittile c. Miscarea care strnge corpul la cel mai mic volum posibil d. Starea de flexie Dintre miscrile articulare elementare, extensia nu poate fi definite ca : a. Miscarea de alungire a segmentelor unele fat de altele b. Miscarea de deprtare a extremittilor ct mai mult posibil c. Miscarea care d corpului cel mai mare volum posibil d. Starea de extensie Dintre miscrile articulare elementare, abductia este : a. Miscarea de apropiere a membrului sau segmentului de axul corpului b. Miscarea de ndeprtare a membrului sau segmentului de axul corpului c. Miscarea de rsucire a membrului n jurul axului longitudinal d. Miscarea de circumductie Dintre miscrile articulare elementare adductia este : a. Miscarea de apropiere a membrului de axul de simetrie b. Miscarea de apropiere a dou segmente c. Miscarea care suprapune doua segmente d. Miscarea care ndeprteaz doua membre Dintre miscrile articulare elementare rotatia axial (longitudinal) nu se poate define ca :

18

19

20

21

22

23

24

25

a. Miscarea care face s se rsuceasc un membru n jurul axului lui longitudinal b. Miscarea care face ca segmentele de membru s se suprapun c. Miscarea de pronatie d. Miscarea de supinatie Miscrile combinate (circumductia) implic combinarea miscrilor elementare ntr-o articulatie cu doua sau trei grade de miscare: a. Flexia-extensia b. Abductia-adductia c. Circumductia este miscarea care intr-o articulatie cu 2 sau 3 grade de miscare, combina flexiaextensia si abductia-adductia la amplitudinile lor maxime d. Confer flexie-extensie si abductie-adductie la amplitudine minim Miscrile globale: a. Pun n joc mai multe articulatii si au valoarea unor teste b. Permit ca extremitatea unui segment s descrie n spatiu o curb nchis care strbate planurile de referint c. Combin flexie-extensie d. Combin abductie-adductie Prima etap a bilantului articular este format din: a. Aprecierea amplitudinii maxime a miscrilor normale active b. Aprecierea amplitudinii maxime a miscrilor globale c. Aprecierea amplitudinii maxime a miscrilor combinate d. Aprecierea amplitudinii minime a miscrilor normale Miscrile active se execut la comanda examinatorului si nu implic: a. ntelegerea (exemplificarea) miscrii cerute de ctre subiect b. Bunvoint si cooperare din partea subiectului c. Manevrarea de ctre examinator a segmentului d. Comunicare ntre subiect si examinator Miscrile pasive se obtin prin manevrarea de ctre examinator astfel: a. Mobilizeaz cu blndete un segment n timp ce cu cealalt mn fixeaz cu fermitate cellalt segment b. Se obtine o relaxare complet a subiectului c. Se obtine o decontracturare a subiectului d. Se obtine o miscare mai ampl dect n miscrile active Msurarea unghiurilor nu se poate se face: a. Imaginar pentru unghiurile de 900, 450, 1200, 600, 300 b. Goniometric c. Msurarea distantei dintre extremittile libere a doua segmente d. Cu firul de plumb Interpretarea rezultatelor bilantului articular se face: a. n raport cu partea opus b. n raport cu pozitia de functiune c. In raport cu sectorul util de utilizare d. n raport cu un subiect comparabil Poztia de functiune nu se defineste ca : a. Amplitudinea maxim de miscare b. pozitia n care se va imobiliza articulatia

26

27

28

29

30

31

32

33

34

c. Atitudinea cea mai favorabil de functionare a muschilor si articulatiei d. Atitudinea din gestica curent Sectorul util de mobilitate este: a. pozitia de functiune b. 15-200 de mobilitate articular din jurul pozitiei de functiune c. 15-200 de mobilitate articular extrem d. Toate gradele de mobilitate articular Coeficientul functional de mobilitate nu este : a. Coeficient acordat diferitelor sectoare de mobilitate ale unei articulatii b. Maximum de grade de mobilitate ale unei articulatii c. O cotatie d. O parte din coeficientul functional global de mobilitate Tipurile de miscri anormale sunt: a. Miscrile de lateralitate care apar la sold b. Miscrile de lateralitate care apar la genunchi c. Miscrile de lateralitate care apar la umr d. Miscri efectuate n afara directiilor de miscare fiziologice Tipurile de miscri de lateralitate extern (valgus) nu sunt : a. Datorat rupturii ligamentului lateral extern al genunchiului b. Datorat rupturii ligamentului lateral intern al genunchiului c. Datorat fracturii de platou tibial extern d. Datorat fracturrii condilului extern al femurului Tipurile de miscri de lateralitate intern (varus) nu sunt : a. Ruptura ligamentului lateral extern b. Ruptura ligamentului lateral intern c. Fractura platoului tibial intern d. Fractura condilului femural intern Miscrile de sertar nu apar : a. la nivelul articulatiei umrului b. la nivelul genunchiului c. De sertar posterior prin ruperea ligamentului ncrucisat postero-intern d. De sertar anterior prin ruperea ligamentului ncrucisat antero-extern Datele obtinute de bilantul muscular nu sunt importante pentru: a. Diagnostic b. Sistematizarea atingerilor de la nivelul mduvei spinrii c. Sistematizarea atingerilor de la nivelul plexului sau trunchiului nervos d. Localizarea leziunii osoase Datele obtinute de bilantul muscular nu sunt necesare pentru : a. Elaborarea, controlul si modificarea programului de recuperare b. Orientarea tipului de interventie medico-chirurgical c. Reluarea activittilor zilnice d. Aprecierea rezultatelor obtinute Bilantul muscular se efectueaz : a. Zilnic b. Sptmnal c. Dup bilantul articular

d. Dup administrarea medicatiei decontracturante 35 Bilantul muscular este: a. Activ b. Pasiv c. Activo-pasiv d. Efectuat cu ajutorul aparaturii medicale 36 Pe scala numeric adaptat, rezultatele testingului muscular sunt : a. 3 (satisfctor) = muschiul produce o miscare complet, pe toat amplitudinea articular, n absenta gravitatiei b. 3 (satisfctor) = miscarea complet se poate realiza chiar mpotriva gravitatiei, nvingnd greutatea segmentului mobilizat c. 3 (satisfctor) = miscare incomplet n prezenta gravitatiei d. 3 (satisfctor) = miscare complet cu ajutorul examinatorului 37 Pe scala numeric adaptat, rezultatele testingului muscular sunt: a. 4 (bun) = muschiul realizeaz o miscare complet, chiar mpotriva gravitatiei b. 4 (bun) = exprim o contractie palpabil, ineficient pentru miscarea urmrit c. 4 (satisfctor) = miscare complet, pe toata amplitudinea articular, dar n afara gravitatiei d. 4 (satisfctor) = muschiul realizeaz o miscare contra-gravitatiei, dar poate nvinge si o rezistent moderat, exercitat de mna examinatorului 38 Pe scala numeric adaptat, rezultatele testingului muscular sunt: a. 5 (normal) = muschiul realizeaz o miscare contra-gravitatiei, dar poate nvinge si o rezistent moderat, exercitat de mna examinatorului b. 5 (normal) = miscare complet, pe toat amplitudinea articular, mpotriva gravitatiei c. 5 (normal) = exprim forta unui muschi normal d. 5 (normal) = miscare incomplet, cu rezistent mare 39 De ce cotatia UNU este important: a. Se constat revenirea fortei muscular maxime b. Important pentru prognostic c. Nu are important deosebit d. Are important doar teoretic 40 Care definitie nu are legatura cu testului de ncrcare direct ? a. Evaluarea sarcinii maxime ridicate contra-greuttii si pe amplitudinea articular disponibil b. Evaluarea sarcinii maxime ridicate contra-greuttii pe un sector de amplitudine articular c. Tehnici de apreciere cantitativ a fortei musculare d. Au important prin comparatia cu cele obtinute de partea contralateral 41 n interpretarea semnificatiei testelor de ncrcare, care afirmatie este falsa : a. Nu capt semnificatie dect prin comparatia cu cele obtinute de partea contra-lateral (cu conditia s fie sntoas) b. Nu devin utilizabile dect repetate pe parcursul derulrii programului recuperator, comparndu-le unele cu altele c. Nu devin comparabile ce cele ale altor subiecti, si nu se pot compara cu valorile testingului muscular propriu-zis d. Au semnificatie teoretic TEMA NR. 29.Tehnici akinetice si kinetice Bibliografie:T. Sbenghe, Kinetologia profilactic, terapeutic si de recuperare, Ed.Medical, 1987 Paginile 131 - 155

42

43

44

45

46

47

48

49

50

Care din urmtoarele afirmatii este real.: Tehnicile anakinetice sunt legate de : a) promovarea miscrilor articulare b) promovarea contractiilor musculare voluntare c) suprimarea contractiei musculare voluntare d) nici una Care din urmtoarele tehnici apartin imobilizrii: a) pozitia de corectie b) punerea n repaus c) posturile de facilitare d) contractia izometric Tehnicile anakinetice apeleaz la: a) mobilizare pasiv b) contractie izoton c) posturare d) contractie izometric Mobilizarea pasiv ndeplineste urmtoarele conditii: a) o articulatie se mobilizeaz prin intermediul a 2 articulatii b) se va executa pe mai multe directii de miscare, fr pauz c) se va pregti prin aplicatii de cldur, masaj, electroterapie d) este o tehnic global, deci nu se va mobiliza articulatie dup articulatie si fiecare directie de miscare Care din urmtoarele modalitti tehnice apartin mobilizrilor pasive: a) mobilizarea liber b) contractia izometric c) relaxarea muscular d) mobilizarea pasiv pur asistat Mobilizarea pasivo-activ apartine: a) tehnicilor anakinetice b) mobilizrilor active c) tehnici kinetice statice d) mobilizrilor pasive Mobilizarea activ liber este o tehnic n cadru: a) mobilizrii active reflexe b) mobilizrii pasive c) kineziei statice d) mobilizarea activ voluntar Care din urmtoarele modalitti tehnice nu apartin mobilizrilor active voluntare: a) mobilizarea activ liber b) mobilizarea activo-pasiv c) mobilizarea pasivo-activ d) mobilizarea activ cu rezistent Care din urmtoarele modalitti tehnice nu apartin mobilizrilor pasive: a) mobilizarea pasiv mecanic b) manipulrile c) tractiunile

d) mobilizarea activ reflex 51 Care din urmtoarele modalitti tehnice nu apartin mobilizrilor pasive: a) contractia izometric b) tractiunile c) mobilizarea pasivo-activ d) mobilizarea pasiv pur asistat 52 Care din urmtoarele afirmatii este fals ? In contractia izometric: a) muschiul nu si-a schimbat lungimea b) fibra muscular si-a mrit tensiunea c) se scutur ritmic membrul respectiv d) se suspend circulatia muschi TEMA NR. 30. Tehnici si exercitii de crestere a fortei si rezistentei musculare.Antrenamentul la efort Bibliografie: T. Sbenghe, Kinetologie profilactic, terapeutic si de recuperare,Ed. Medical, 1987 Paginile 282 286; 310 - 318 53 Pentru a creste forta musculara nu se executa: a. exercitii izometrice b. tehnici de facilitare proprioceptiva neuromusculara pentru a creste direct forta musculara c. posturile declansatoare de reflexe tonice d. exercitii dinamice cu rezistenta 54 Exercitiile izometrice practicate pentru cresterea fortei musculare sunt: a. exercitii unice scurte izometrice zilnice (EUSIZ) b. exercitiul maximal scurt ( EMS ) c. exercitii rezistive regresive d. exercitiul maximal cu repetitie ( EMR ) 55 Exercitiile unice scurte izometrice zilnice EUSIZ constau in: a. o contractie de 6 secunde pe zi b. 20 de contractii a 6 secunde cu o pauza de 20 de secunde intre ele o sedinta pe zi c. grupaj de 3 contractii a 6 secunde, cu o pauza de 30 60 de secunde intre contractii d. o contractie de 12 secunde pe zi 56 Dintre exercitiile dinamice cu rezistenta nu fac parte: a. exercitiul maximal scurt (EMS) b. exercitiul maximal cu repetitie (EMR) c. exercitiile rezistive regresive d. exercitiile repetitive scurte izometrice 57 Miscarea activa asistata este utilizata in cazurile cu forta : a. 2 b. 1 c. 4 d. 0 58 Miscarea activa se aplica in antrenarea muschilor cu forta : a. 1 b. 3 c. 4 d. 2+ 59 Miscare activa cu rezistenta nu se aplica in antrenarea muschilor cu forta :

a. 2+ b. 3+ c. 3d. -2 60 Testarea rezistentei muschiului nu se face : a. prin testarea capacitatii de mentinere a unei contractii b. testarea se face cu greutati intre 15% - 40 % din forta maxima cronometrandu-se timpul mentinerii contractiei c. testarea se face cu greutati intre 50 % - 60% din forta maxima d. calculand numarul de repetari posibile la incarcare si la un ritm de metronom precizat 61 Pentru a realiza cresterea rezistentei musculare nu : a. scadem durata exercitiilor b. crestem durata exercitiului c. utilizam terapia ocupationala d. se lucreaza la intensitati mai joase de efort dar prelungite in timp 62 Ca metode ale antrenamentului la efort nu se utilizeaza : a. mersul b. urcatul scarilor si pantelor c. electroterapia d. terapia ocupationala 63 Efectele antrenamentului la efort nu sunt : a. ameliorarea conditiei psihice b. scaderea indicelui tensiune timp c. cresterea suprafetei alveolocapilare de schimb d. cresterea indicelui tensiune - timp TEMA NR. 33 Tehnici de kinetoterapie n recuperarea suferinelor de sold si de genunchi (reumatism degenerativ, inflamator, posttraumatic, inclusive protezare) Bibliografie: T. Sbenghe, Kinetologie profilactic, terapeutic si de recuperare,Ed. Medical, 1987 Paginile 338-525 64 Cea mai fiziologica pozitie a soldului in care presiunile intraarticulare vor fi cele mai mici este pozitia: A.de extensie usoara, abductie si rotatie interna B.de flexie, adductie si rotatie externa C.extensie, adductie si rotatie externa D. flexie, abductie si rotatie interna 65 Reeducarea flexiei soldului nu se face prin: A.adoptarea anumitor posturi B.mobilizari pasive C.mobilizari autopasive d.tractiuni specifice 66 Igiena ortopedica a genunchiului nu cuprinde: A.greutate corporala normala B.evitarea ortostatismului prelungit C.mersul pe teren accidentat D.evitarea pozitiilor de flexie maxima

67

68

69

70

71

72

73

74

75

12.Sporturi neindicate in gonartroza sunt: A.inotul B.ciclismul C.canotajul D.joggingul Obiectivele recuperarii in afectiunile lombosacrate in perioada acuta nu sunt : a. reechilibrarea SNV b. relaxarea generala c. scaderea iritatiei radiculare d. cresterea tonusului musculaturii lombare Programul Williams nu cuprinde urmatoarele exercitii : a. decubit dorsal : se flecteaza si se extind genunchii b. in sezand pe un scaun cu genunchii mult indepartati se apleaca cu mainile inainte pentru a atinge solul de sub scaun c. decubit dorsal cu mainile sub cap se trage un genunchi la piept cat mai mult apoi celalat, apoi ambii concomitent d. decubit lateral de partea opusa soldului de lucrat : soldul si genunchiul homolateral sunt puternic flectati, soldul de deasupra hiperextins: priza sub genunchi si pe sold, contrarezistenta la tendinta de flexie CF a pacientului : contractie izometrica apoi relaxare Recuperarea kinetoterapeutica in perioada cronica a lombosacralgiei are urmatoarele obiective : a. tonifierea musculaturii trunchiului b. relaxarea musculaturii contracturate c. relaxarea generala d. constientizarea pozitiei corecte a coloanei lombare Obiectivele recuperarii stadiului initial al hemiplegiei nu sunt : a. ameliorarea controlului asupra trunchiului si centurilor b. cresterea tonusului muscular c. cresterea constientizarii schemei corporale d. mentinerea mobilitatii scapulei , umarului, cotului, pumnului, maini, gleznei Obiectivele kinetoterapiei in stadiul de spasticitate al hemiplegicului nu sunt : a. stimularea musculaturii spastice ( agonistilor ) b. inhibarea musculaturii spastice c. facilitarea miscarilor antagonistilor d. promovarea unor scheme complexe de miscare Pentru diminuarea spasticitatii hemiplegicului nu se vor utiliza urmatoarele mijloace: a. masajul cu gheata b. parafina c. strech lung d. alcoolizari in zona placii motorii a muschilor Obiectivele recuperarii in sindromul motor din cadrul neuropatiilor periferice nu sunt: a. refacerea localizarii senzatiei b. recastigarea coordonarii si abilitatii c. refacerea imaginii kinestezice d. cresterea fortei si rezistentei musculare Prima sensibilitate care se reface in neuropatiile periferice este cea : a. dureroasa

76

77

78

79

80

81

82

83

84

b. tactila c. termica d. stereognozia Pentru recuperarea fortei deltoidului, programul kinetic nu prevede : a. exercitii pentru mobilitatea si tonifierea globala a umarului b. exercitii de mobilitate si tonifiere a coloanei cervicale c. exercitii de mobilizare a celorlalte articulatii ale membrului respectiv d. exercitii pentru mobilitatea si tonifierea coloanei lombare Pozitia de referint a articulatiei n bilantul articular este : a. Pozitia zero de la care se porneste msurarea amplitudinii articulare b. Pozitia neutr de la care se porneste msurarea amplitudinii diferitelor miscri c. Unghiul cel mai mic ce l descrie articulatia d. Unghiul cel mai mare pe care l descrie articulatia Care este poziia de start pentru goniometria flexiei cotului: a. poziia eznd cu braul abdus b. n decubit dorsal cu cotul n extensie complet c. n decubit ventral cu cotul n extensie complet d. poziia eznd cu braul flectat . Poziia ortostatic se evalueaz prin: a. aprecierea liniei gravitaiei n plan frontal i sagital cu firul cu plumb b. msurarea nlimii i a taliei eznd c. aprecierea liniei gravitaiei n plan orizontal cu firul cu plumb d. aprecierea liniei gravitaiei n plan oblic cu firul cu plumb Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din spate, pentru nclinrile laterale: a. apofiza spinoas C7 b. trohanter c. pliul interfesier d. ntre condilii interni ai genunchilor Selectati enuntul fals inclus in regulile generale ale bilantului articular: a) Cotul si genunchiul nu au miscari de extensie; b) Relaxarea si instruirea pacientului; c) Asezarea pacientului in pozitia preferata de acesta; d) Aplicarea goniometrului pe partea externa a articulatiei testate(cu exceptia supinatiei) La examinarea din fata nu se pot aprecia: a) Linia mamelonara; b) Linia spinelorscapulare; c) Linia spinelor iliace antero-superioare; d) Halus valgus. La examinarea din spate se pot aprecia: a) Linia tendoanelor ahiliene; b) Bolta longitudinala a piciorului; c) Bolta orizontala a piciorului; d) Relieful genunchiului. Capacitatea de miscare articulara se apreciaza prin:

85

86

87

88

89

90

91

92

a) Bilant clinic; b) Istoricul boli; c) Disponibilitatile de comunicare; d) Bilant articular; Antrenamentul aerobic nu se realizeaza printr-un program de exercitii: a) Cu o anumita durata; b) Cu o anumita frecvanta; c) Aplicate consecvent; d) De intensitati intamplatoare; Modificarile adaptive la persoanele antrenate nu apar la nivelul: a) Organismului ca intreg; b) Aparatului cardio-vascular; c) Analizatorilor; d) Aparatului respirator; Antrenamentul aerobic in kinetoprofilaxie exclude urmatoarele tipuri de activitati: a) Mersul cu ritm rapid; b) Efortul la covor rulant; c) Pedalarea la bicicleta ergometrica sau simpla; d) Baschet de performanta. Parametrul care nu caracterizeaza antrenamentul aerobic este urmatorul: a) Intensitatea; b) Durata; c) Frecventa; d) Temperatura. Ordinea aplicarii exercitiilor aerobic sunt: a) Grupele muscular mici; b) Grupele muscular mari; c) Cu membrele inferioare; d) Cu hemicorpul drept. Programul de terapie ocupationala la pacientul neurologic nu urmareste: a) Refacerea independentei maxime; b) Recuperarea specifica; c) Pregatirea pentru revenirea in mediul familial si professional; d) Mentinerea cat mai mult posibil a dependentei pacientului de alte personae; Dintre principiile care stau la baza terapiei ocupationale in reumatismele inflamatorii nu face parte : a) Protectia articulara; b) Principiul conservarii energiei; c) Evitarea oricarei activitati; d) Simplificarea activitatilor; Principiile de protectie articulara care nu trebuie respectate la pacientul cu poliartrita reumatoida care urmeaza un program de terapie ocupationala sunt: a) Mentinerea fortei musculare si a amplitudinii de miscare (in cursul ADL-urilor toate articulatiile trebuie mobilizate pe amplitudinea maxima); b) Evitarea pozitiilor si a penselor care favorizeaza deformarile articulare; c) Folosirea fiecarei articulatii in planul sau anatomic cel mai stabil si mai functional;

93

d) Folosirea si mentinerea articulatiilor in pozitii fixe prelungite. Aspectele definitorii ale controlului muscular nu sunt: a) Tonusul si forta muscular; b) Miscarea normala, activa, voluntara; c) Miscarea involuntara; d) Antrenamentul la efort.

94

Sedinta kinetica derulata pentru antrenarea controlului muscular nu se caracterizeaza prin: a) 3-5 contractii muscular pentru muschiul care se lucreaza; b) Status de indoloritate al pacientului; c) Absenta senzatiei de oboseala; d) In cursul unei sedinte se lucreaza doar un singur muschi; 95 Elementele de facilitare telereceptive nu sunt: a) Vazul; b) Auzul; c) Stimularea sinusului carotidian; d) Olfactia; 96 Pentru refacerea mobilitatii articulare prin interesarea tesutului moale se folosesc urmatoarele metode kinetice specifice: a) Mobilizarile; b) Manipularile; c) Stretching-ul pentru tesutul moale; d) Inhibitia active pentru toate structurile tesutului moale; 97 Energia necesara pentru intreaga activitate muscular nu se extrage din: a) Glucoza; b) Aminoacizi; c) Acizi grasi liberi; d) Lipide; 98 In perioada de imobilizare la pat pentru sechele generale posttraumatice, kinetoterapia va cuprinde: a) Scripetoterapie si mobilizari pasive ale segmentelor imobilizate; b) Contractii izometrice sub gips; c) Hidrokinetoterapie la bazin; d) Exercitii active cu rezistenta; 99 Care din tehnici nu fac parte din terapia miorelaxanta utilizate in recuperarea sechelelor posttraumatice: a) Masajul, caldura prelungita; b) Intinderea, manipularile facilitate; c) Aplicatiile generale si locale reci; d) Ultrasunete. 100 In recuperarea neurologica nu sunt preferate tehnicile: a) Kinetoterapie manuala; b) Tehnici de facilitare a contractiei musculare voluntare si care se bazeaza pe iradierea influxului nervos; c) Autoantrenament muscular; d) De relaxare extrinseca.

101 Evitarea atrofiei muschilor paralizati, unul dintre obiectivele de recuperare ale sindromului motor la pacientul cu afectiune a neuronului motor periferic se realizeaza prin: a) Manevre kinetic de tipul mobilizari pasive, tehnici de facilitare, stretch-reflex; b) Exercitii resistive; c) Exercitii izometrice; d) Terapie ocupationala.. Programul kinetic performat la un copil cu cifoza nu urmareste : 102 a) Corectarea atitudinii sau diminuarea diformitatilor; b) Asuplizarea coloanei vertebrale dorsal; c) Cresterea fortei muscular pentru grupele musculare paravertebrale; d) Cresterea fortei musculaturii centurii pelvine. 103 Obiectivele tratamentului in boala artrozica sunt urmatoarele,cu exceptia: a.Combaterea durerii b.reeducarea respiratorie c.Recuperarea mobilitatii articulare si a tonusului muscular d.Prevenirea deteriorarii in continuare a cartilajului articular 104 Mobilitatea coloanei vertebrale cervicale nu este evaluata prin: a.Indicele Schober b.Indicele tragus-acromion c.Indicele menton-stern d.Indicele occiput-perete 105 Igiena ortopedica a genunchiului nu cuprinde : a.Evitarea tocurilor inlte bEvitarea traumatismelor directe c.Repaus prelungit d.Descarcare de greutate a genunchiului 106 Kinetoterapia in gonartroza nu cuprinde : a.Posturari in flexie a genunchiului b.Tonifierea cvadricepsului,a tricepsului sural c.Mobilizari articulare pentru refacerea extensiei complete d.Exercitii in lant kinetic inchis 107 Scoala spatelui nu consta in: a.Constientizarea pozitiei neutre a coloanei lombare si bazinului b.Inzavorarea coloanei lombare c.Mentinerea fortei musculare intre agonisti si antagonisti d .Programul Williams fazele 1 si 2 108 n analiza mobilittii articulare se apreciaz: A. gradul maxim de mobilitate B. unghiul funcional C. fora muscular D. gradul maxim de mobilitate si/sau unghiul functional 109 Care din urmtoarele afirmatii este real.:Tehnicile anakinetice sunt legate de : a) promovarea miscrilor articulare b) suprimarea miscrii articulare c) suprimarea contractiei musculare voluntare

d) nici una 110 Tehnica manipulrii. Alegei timpul incorect: a. punerea n poziie b. punerea n relaxare c. punerea n tensiune d. impulsul manipulativ 110 De obicei raportul intensitate/durata, utilizat n antrenamentul aerobic, este: a. direct proportional b. invers proportional c. aleator d. dependent de greutatea pacientului 111 Frecventa antrenamentului aerobic este: a. de 3-4 ori/ saptamna b. de 3-4ori pe zi c. o data/ saptamna d. zilnic 112 Structura unui antrenament aerobic n kinetoprofilaxie cuprinde urmatoarele perioade, cu exceptia: a. adaptarea la microclimat b. ncalzirea c. exercitiile d. racirea 113 Selectati enunturile false despre efectele perioadei de ncalzire a antrenamentului aerobic: a. creste fluxul sanguin muscular b. previne lezarea aparatului neuro-mio-artrokinetic c. previne tulburarilr de ritm cardiac si de irigatie coronariana d. scade performanta musculara 114 Care dintre urmatoarele definitii caracterizeaza notiunea de orteza: a. mijloc / dispozitiv extern folosit pentru modificarea caracteristicilor structurale si functionale ale sistemului neuro -mioartrokinetic, cu mentinerea sau refacerea functiei segmentului la care este aplicata b. aparat sau dispozitiv de substitutie artificiala folosit pentru nlocuirea diferitelor segmente absente sau organe ale corpului c. modalitate fizica pentru cresterea fortei si rezistentei musculare d. una dintre cele mai importante exercitii din kinetoterapia pasiva 115 Ortezele au rol multiplu n recuperarea medicala, dar nu asigura: a. imobilizarea sau sustinerea unei articulatii sau unui segment al corpului, asigurnd astfel prevenirea / corectarea deformarilor si mentinerea articulatiei ntr-o pozitie ct mai functionala b. mbunatatirea functiei articulare n conditiile unei asistari corespunzatoare a mobilitatii la acel nivel, cu posibilitatea aplicarii unei tractiuni

c. controlul unei miscari directionate d. durerea si presiunea n segmentul respectiv prin transferul de forta de la o zona topografica la alta 116 Ortezele se confectioneaza din urmatoarele materiale, cu o exceptie: a. metalul (otel calit -inoxidabil, aliaj de aluminiu) b. plasticul c. pielea d. hrtia 117 Selectarea protezei optime pentru pacientul cu amputatie de membru se realizeaza n baza unor criterii, cu exceptia: a. nivelul amputatiei membrului respectiv b. starea aparatelor cardiovascular si respirator ale pacientului, precum si statusul cognitiv cu motivatia personala c. activitatile vocationale si nevocationale pe care pacientul le anticipeaza d. existenta sau nu a antecedentelor heredo-colaterale de amputatie 118 Alegeti afirmatia falsa:Ortezele pentru membrul inferior sunt indicate pentru: a. asistarea mersului si controlul miscarii b. reducerea durerii si a ncarcarii articulare prin greutatea corpului c. maximizarea efectelor deformarilor articulare existente d. minimalizarea efectelor deformarilor articulare existente 119 Dispozitivele externe folosite pentru a sustine sau corecta postura si aliniamentul coloanei vertebrale definesc: a. Ortezele de genunchi gamba -picior b. Ortezele complexului minii c. Ortezele spinale d. Ortezele de umar 120 Principiul de baza, specificul terapiei ocupationale este: a. Mobilizarea atentiei pacientului pe o activitate fizica si manuala, care este atragatoare psihologic, care l solicita somatic, psihic sau mental b. Stimularea si dirijarea activitatilor c. Cresterea si mentinerea fortei musculare d. Refacerea si mentinerea amplitudinii de miscare 121 Una dintre metode nu reprezinta o metoda de evaluare n terapia ocupationala: a. Observatia b. Orarul zilnic c. Interviul d. Alcatuirea planului terapeutic 122 Gestualitatile din ADL-uri (activitati neesentiale) folosite n programul de terapie ocupationala nu cuprinde : a. Ridicat-asezat de pe scaun b. Intrat iesit din baie (cada de baie) c. Spalat barbierit pieptanat sters cu prosopul d. mpingerea cu piciorul pe podea a unor obiecte 123 Obiectivele generale ale programului de terapie ocupationala la un pacient cu sechele

124

125

126

127

128

129

130

131

posttraumatice nu includ: a. Obtinerea ct mai rapida a independentei functionale b. Recuperarea mobilitatii n contextul unghiurilor functionale c. Cresterea statusului algo-disfunctional d. Readaptarea pacientului la activitatea anterioara Diagonala D1 flexie pentru extremitatea superioara (flexia, adductia, rotatie externa umar) din cadrul metodei Kabat se regaseste n urmatoarele activitati functionale: a. Mna la gura n timpul alimentatiei b. Lovitura de tenis (forehand) c. Pieptanatul parului pe o parte a capului, cu mna opusa d. Toate activitatile de la punctele a, b, c, d Diagonala D1 extensie pentru membrul inferior (extensie, abductie, rotatie interna sold) din cadrul metodei Kabat se regaseste n urmatoarele activitati functionale: a. ncaltarea unui pantof cu piciorul ncrucisat b. Rasturnarea din decubit dorsal n decubit lateral c. nceputul mersului d. Lovirea mingii de fotbal Pozitionarea si aliniamentul corect n scaunul rulant nu urmareste : a.Prevenirea diformitatilor b.Cresterea tonusului muscular c.Evitarea escarelor d.Promovarea functiei Care afirmatie legata de principiile kinetice care stau la baza programului de recuperare a echilibrului este falsa: a. Pentru antrenarea unuia din sistemele responsabile cu mentinerea echilibrului se suspenda un altul pentru a-l forta pe primul sa intre ct mai mult n actiune b. Antrenamentul se ncepe pe suprafete stabile, apoi se deruleaza pe suprafete instabile c. Se variaza naltimea centrului de greutate n cursul exercitiilor d. Cstigarea unei abilitati motorii functionale nu se face prin antrenament si experienta, ntrun mediu corespunzator Termenul care desemneaza tulburarile de coordonare este: a. Asinergie b. Adiadocochinezia c. Ataxia d. Hipotonia Refacerea si mentinerea echilibrului se deruleaza n doua etape, una din ele fiind: a. Antrenarea controlului motor b. Antrenarea sistemelor senzitivo-senzoriale c.Controlul amplitudinii de miscare d.Antrenarea abilitatii Ordinea posturilor pentru exercitiile kinetice derulate pentru controlul centrului de greutate este: a. Patrupedie .n genunchi . seznd lungit . seznd scurtat . ortostatism b. De la porturile instabile la cele stabile c. Patrupedie .n genunchi . seznd scurtat . seznd lungit . ortostatism d. Patrupedie . ortostatism . seznd lungit . seznd scurtat . n genunchi Una din urmatoarele tehnici de facilitarea neuromusculara proprioceptiva fundamentale nu se

131

132

133

134

135

foloseste n practica kinetica: a. Prizele minilor b. Comenzile, comunicarea c. ntinderea (stretch-reflexul) d. Inversarea lenta Obtinerea facilitarii n metoda Kabat nu se realizeaza prin: a. folosirea unor scheme globale de miscare b. alternarea antagonistilor n reeducarea miscarilor active prin mecanismul inductiei succesive descris de Sherrington c. opunerea unei rezistente maxime la miscarea dorita a fi executata de pacient d. opunerea unei rezistente minime la miscarea dorita a fi executata de pacient Alegeti afirmatia falsa :in exercitiile de tip Kabat se tine seama de urmatoarele aspecte kinetice fundamentale: a. Pentru fiecare segment al corpului exista doua diagonale de miscare b. Fiecare diagonala de miscare are doua scheme antagonice c. Fiecare diagonala de miscare are trei scheme antagonice d. Fiecare schema presupune o miscare cu trei componente n exercitiile de tip Kabat se tine seama ca doua miscari nu se asociaza niciodata, indiferent schema de miscare: a. Flexie cu rotatie externa, totdeauna la membrul superior b. Extensie cu rotatie interna, totdeauna la membrul superior c. Adductie cu rotatie externa, totdeauna, la membrul inferior d. Flexie cu rotatie externa, totdeauna la membrul inferior Care din urmatoarele afirmatii referitoare la exercitiile de tip Bobath este falsa: a. Initial se deruleaza exercitii pentru obtinerea controlului activ al pozitiei, cu eliminarea actiunii gravitatiei b. Urmeaza exercitii pentru obtinerea controlului activ al diferitelor combinatii posturale care necesita o miscare finalizata, actionnd contra gravitatiei c.Se vor diversifica apoi exercitiile fizice pentru obtinerea controlului asupra coordonarii miscarilor d. Ordinea mentionata pentru exercitiile de la punctele a, b, c si d nu este importanta fi respectata Travaliul muscular este maxim cnd: a. Forta musculara este egala cu 1/2 din forta maxima b. Forta musculara este egala cu 1/3 din forta maxima c. Forta musculara este egala cu 1/4 din forta maxima d. Velocitatea este egala cu 1/3 din velocitatea maxima