Basmul Cult – Povestea lui Harap-Alb

De Ion Creanga

Basmul Povestea lui Harap-Alb este o opera epica in proza, un basm cult si a aparut in revista Convorbiri Literare la 1 august 1877.

Definitie : Basmul este specia epicii populare si culte, in care se nareaza intamplari fantastice ale unor personaje imaginare(fati frumosi,zane,animale si pasari aflate in lupta cu forte malefice ale naturii sau ale societatii simbolizate prin balauri, zmei, vrajitoare), pe care le biruiesc in cele din urma.

Basmul are formule specifice, initiale, mediane si finale, metafore tipice si personaje cheie pentru actiunea narativa.

Semnificatia titlului: Semnificatia numelui Harap-Alb reiese din scena, in care spanul il pacaleste pe fiul craiului sa intre in fantana. Naiv, lipsit de experienta, fiul craiului isi schimba statutul si devine sluga a spanului. Numele lui are sensul de rob alb, deoarece “Harap” inseamna negru, rob.

Surse folclorice in basmul lui Creanga:

Motive narrative tipice : superioritatea mezinului, calatoria , supunerea prin viclesug , incercarea puterii in 3 imprejurari diferite, izbanda , demascarea spanului, pedeapsa, casatoria

Personaje : Verde-Imparat , Imparatul Ros , Harap-Alb , fata imparatului Ros , Spanul

Ajutoarele eroului : Gerila, Setila , Flamanzila , Pasari-Lati-Lungila, Sfanta Duminica , Calul , Regina Furnicilor , Regina Albinelor, Turturica

Elemente magice : Apa vie , apa moarta

Fuziunea dintre real si fabulous : La Creanga se trece din lumea reala in lumea fabuloasa fara sa se faca distinctia intre cele doua planuri, contopire caracteristica pentru mentalitatea folclorica.

Limbajul: Aparenta simplitate, autenticitatea vorbirii , oralitatea determinate de interjectii, exclamatii, verbe imitative , onomatopee, repetitia formulelor tipice, frecventa monologolui si a dialogului.

Povestea lui Harap-Alb complica structura proprie basmului, astfel incat la Creanga nu evenimentele conteaza , ci valorificarea lor literara personala.

Caracteristici ale basmului cult , ale artei narative proprii lui Ion Creanga sunt :

Amanuntele pitoresti , subtitlitatea conturarii psihologiei fiilor craiului prin replici, gesture, umorul subtil, aluziv sau evident, constructia complicata sintactica a frazelor , limbajul oral cu valente expressive. Creanga valorifica in mod creator zestrea folclorica, urmarind efecte artistice prin folosirea unor procedee originale: limbajul popular moldovenesc, dialogul, care are dinamism, autenticitate, ca in Amintiri din Copilarie. E cazul dialogului dintre Sfanta Duminica si craisor , dar mai ales este vorba de celebra sfada a celor 5 uriasi aflati in casa Imparatului Ros, ce ne aminteste de cearta catifetilor din Falticeni.

Schema basmului se respecta in linii generale. Formula de inceput : “Amu cica era odata intr-o tara un crai.”. La fel formula mediana se repeta : “Ca cuvantul din poveste inainte mult mai este.” . In schimb formula finala are o structura inedita. Naratorul introduce motivul povestitorului si incheie cu o referire anecdotica, pe care o raporteaza la lumea basmului: “Cine se duce acolo, be si mananca. Iar pe la noi cine are bani bea si mananca, iar cine nu, se uita si rabda.”

Ca in orice basm si aici povestea se incheie printr-o nunta , numai ca ospatul dureaza o vesnicie.

Problematica basmului :

Expozitiunea: Relateaza faptele ce se petrec intr-un tinut indepartat, peste mari si tari, la capatul lumii , in timp mitic . Relatiile spatiale si temporale se definesc prin evocarea timpului fabulous si a spatiului imaginar. In acest spatiu cadru-temporal mitic, se deruleaza intr-o inlantuire cronologica intamplarile reale si fabuloase, in care participa personajele basmului.

Verde-Imparat ii cere fratelui sau sa ii trimita grabnic “pe cel mai vrednic” dintre fii sai, ca sa ii puna la incercare pe cei 3 fii , craiul se imbraca intr-o piele de urs si se ascunde sub un pod , cei doi fii mai mari se sperie de urs si se intorc rusinati la curtea craiului, mezinul , urmarind sfaturile unei babe trece cu bine de aceasta prima proba si primeste binecuvantarea parintelui.

Intriga: Fiul craiului si calul pleaca la drum , basmul continuand cu formule mediane tipice : “si merg ei o zi , merg ei doua si merg 49” , pana intalnesc pe omul span, pe care il angajeaza drept calauza. In aceasta secventa narativa este inclusa o pauza descriptiva, care intrerupe povestirea si descrie codrii desi si intunecosi, ce contureaza peisajul de basm. Ajunsi la o fantana , vicleanul span il sfatuieste pe fiul craiului sa coboare sa se racoreasca . Sub amenintarea mortii feciorul de crai jura pe “ascutisul palosului” ca va fi sluga supusa a spanului , acesta dandu-i numele de Harap-Alb

Desfasurarea Actiunii: Incepe cu sosirea la palat a Imparatului-Verde , unde spanul se da drept nepotul sau.

Basmul este structurat in mai multe episoade inlantuite care se constituie in tot atatea probe la care este supus Harap-Alb: aducerea unor salati “foarte minunate” din gradina ursului si a pielii “cerbului cu cap cu tot, asa batute cu pietre scumpe”. Eroul trece cu bine cele doua probe, cea de-a treia , fiind s-o aduca pe fata Imparatului-Ros. Episodul calatoriei este alcatuit din mai multe secvente narative : intalnirea cu regina furnicilor , cu craiasa albinelor , cu cele 5 personaje fabuloase : Gerila , Flamanzila , Setila si Pasari-Lati-Lungila. Ajungand la Imparatul Ros , Harap-Alb este supus la probe fabuloase si periculoase : cazarea intr-o casa de arama , careia i se da foc , aici venindu-I in ajutor Gerila , care sulfa de 3 ori si casa ramane “nici fierbinte, nici rece” ; ospatul cu foarte multe bucate si bautura, pe care Flamanzila si Setila le fac sa dispara intr-o clipa ; alegerea macului din nisip , unde ii vine in ajutor regina furnicilor ; pazirea fetei de imparat , care se preface intr-o pasare , Ochila si Pasarila izbutand s-o prinda si s-o aduca inapoi in camera ei ; identificarea fetei imparatului dintre 2 tinere care semanau la fel, aici Harap-Alb folosind aripioara de la regina albinelor. Ultima proba este data de fata Imparatului-Ros , care trimite calul lui Harap-Alb ,

impreuna cu turturica ei sa aduca 3 smicele de mar dulce , apa vie si apa moarta. Calul se intoarce primul si fata Imparatului-Ros porneste cu ei la drum spre palatal Imparatului-Verde.

Punctul Culminant :

Intriga: Fiul craiului si calul pleaca la drum , basmul continuand cu formule mediane tipice

Basmul urmareste formarea unui tanar, in contact cu experientele vietii . Intamplarile prin care trece si incercarile, la care este supus sunt modalitati de formare a trasaturilor dominante. El trebuie sa ajunga imparat, dar nu inainte de a dovedi ca merita. Drumurile si actiunile savarsite ii reliefeaza vrednicia, curajul , loialitatea , puterea , intelepciunea , il invata ce inseamna suferinta, ii desavarsec cunoasterea oamenilor . Desi nu are atributele unui fat-frumos , Harap-Alb stie sa foloseasca relatiile normale care