7/23/2019 Baracu, T- Management of Nuclear Waste,2007

1/19

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA

REFERAT

TEMA: Managementul deseurilor nucleare

Baracu Tudor

2007

7/23/2019 Baracu, T- Management of Nuclear Waste,2007

2/19

Cuprins

E. 1 Cum este dirijat deseul nuclear de inalt nivel in Canada?E. 2 Ce ne spune natura despre depozitarea deseurilor nucleare?E. 3 Cum este manageriat deseul nuclear de jos nivel in Canada?

Programul AIEA pentru managementul deeurilor radioactive

Impactul functionarii CNE CERNAVODA asupra populatiei si mediului

Managementul emisiilor

Emisii radioactive n aerEmisii radioactive n apaEmisii de substante chimice n apaProgramul de Supraveghere Radiologica a MediuluiDoze

Managementul deseurilor radioactive

Managementul deseurilor chimice neradioactive

AdministrareProgram de administrareAmenajari si mijloace de colectareRaport general pentru anul 2003

Depozitul intermediar de combustibil ars

Bibliografie

7/23/2019 Baracu, T- Management of Nuclear Waste,2007

3/19

Managementul deseurilor nucleare

E1. Cum este dirijat deseul nuclear de inalt nivel in Canada?

In Canada, deseul nuclear de inalt nivel se refera la combustibilul nuclear folosit in reactor, uneoridenumit ca combustibil nuclear consumat sau deseu nuclear de combustibil. Strict vorbind,descarcarea combustibilului nuclear din reactoarele din Canada nu da nici deseu, nici consumat, decand este retinut un potential energetic semnificativ (a se studua ciclurile avansaate de combustibil inreactoarele Candu); oricum, de cand reprocesarea combustibilului folosit in reactoarele de putere nueste o practica curenta in Canada, terminologia are un inteles in contextual operatiilor nuclearecanadiene curente.

Combustibilul nuclear folosit este inalt radioactive, dupa ani de zile de la descarcarea lui din reactor.Radiatia este emisa de catre fragmentele de fisiune (ce atomii de uraniu devin dup ace se injumatatesc

in doua) formati pe durata rezidentei combustibilului in reactor, si actinidele inalte (ceea ce atomii deuranium devin dup ace ei absorb un neutron si esuaeaza in a se injumatati).

In anii 60 cu uraniul stiut ca fiind o sursa abundenta , atentia s-a orientat catre ciclul osingura data acombustibilului si directa izolare a combustibilului folosit fara reprocesare. Etapele de timp pentruaceasta izolare pot fi stabilite prin cerintele la stocare temporara si stocare de lunga durata .

Stocarea temporara

De cand combustibilul folosit in reactor este compact, solid, mic in volum, si stabil in mediul apa,stocarea temporara este un roces vizat. Combustibilul folosit din fiecare reactor este stocat in teren in

bazine adanci de apa pentru racire si ecranare. In Canada sunt aproximativ 2 milioane de fascicule (0.5m lungime, 20 Kg fiecare in greutate) care a rumple un stadion de fotbal la o inaltime a unui jucator.Dupa cativa ani trecuti, combustibilul utilizat poate fi ridicat din bazine in canistre de beton uscate, curacire pasiva furnizata de curentii de aer.

Stocarea temporara umeda cat sic ea uscata impune 2 cerinte de siguranta pentru combustibilul folositin reactor, racirea si ecranarea, cu tehnologie relative simpla, si materiale ieftine. Racirea prin agentapa sau aer, este ceruta deoarece combustibilul folosit contine o mica parte de produsi de fisiune(create prin fisionarea a mai putin de 2% din cantitatea initiala de uranium)care continua sa emitaenergie deoarece ei se dezintegreaza radioactiv. De fapt, imediat dupa scoaterea lui din reactor, unfascicul de combustibil folosit in Candu genereaza in jur de 10% din caldura care este produsa in

reactor, dar aceasta cade la aproape 1% la numai o zi de dupa scoatere, si mai putin de 0.1% dup ace atrecut 1 an. Caldura medie generate de un fascicul de combustibil la acest punct (un an) este de 100 W comparabil cu un bec din casa.

Bilantul de radiatie pentru aceasta caldura creaza o simultana nevoie de ecranare. In jur de 3 m de apasunt suficiente sa absoarba radiatia emisa initial de catre combustibilulfolosit, in timp ce in stocareauscata 1 m de beton e sufficient. La ne-ecranare, doza de radiatie masurata la distanta de 30 cm dintr-un fascicul de combustibil folosit, urmand 1 an de descarcare , ar putea fi in jur de 50-60 Sv/h (5000 6000 rem/h) care este letal dupa cateva minute de expunere. Nivelul de radiatie cade la in jur de 1 Sv/hdupa 50 ani, 0.3 Sv/h dupa 100 ani, si mai putin de 0.001 Sv/h (100 mrem/h) dupa 500 ani. La acesttimp hazardul major din combustibilul folosit nu este mai mult din expunerea externa; de exemplu prin

aceste estimari, consumarea unei ore cu un picior expus in vecinatatea unui fascicul de combustibil

7/23/2019 Baracu, T- Management of Nuclear Waste,2007

4/19

Candu de 500 ani, va rezulta in radiatie o doza de din media anuala provenita din expunere de lamediul inconjurator, si de mii de ori mai mica decat ce este cunoscut ca ar conduce la afectiuni desanatate.

Managementul de lunga durata

Oricum, un hazard semnificativ continua sa fie asociat cu expunerea interna ( de exemplu, din inhalare,inghitire, sau absorbire de izotopi de plutoniu de viata lunga) si de aceea o strategie de management delunga durata este necesara pentru a izola combustibilul folosit si a preveni scurgeri in biosfera.

O idee despre durata de expunere cu risc este data de urmatorul graphic, reprezentand toxicitatearelativa a combustibilului Candu folosit si depozitat in apa din mediul natural de-a lungul timpuluicomparat cu uraniul sau alte minereuri.

Prin dezintegrarea naturala a izotopilor de uraniu in combustibilul folosit, o toxicitate comparabilaminereul de uraniu cu un procentaj mare (ca cel din Canada care este aproape de 20 % si care este atinsdupa cateva decenii si cu un procentaj mai jos in minereu dupa in jur de 10.000 de ani (dacacombustibilul folosit nu este chimic procesat pentru a inlatura si recicla actinidele de viata lunga caplutoniul, in care caz timpul de toxicitate comparabila cu minereul de uraniu este din nou masurat insecole).

Ca si alte tari cu programe importante in domeniul puterii nucleare, Canada si-a focusat cercetarile sieforturile de dezvoltare pentru managementul de lunga durata a deseurilor nucleare de nivel inalt pe

conceptul de depozite geologice adanci (Deep Geological Disposal DGD). In 1975 industria nucleara

7/23/2019 Baracu, T- Management of Nuclear Waste,2007

5/19

canadiana si-a definit obiectivele de managementul deseurilor pentru a izola si pastra materialul radioactivastfel incat nici generatiile viitoare sa fie afectate si sa fie un risc neglijabil pentru oameni si mediu in oriceperioada. Stocarea subterana, in straturi adanci si impermeabile, va fi dezvoltata pentru a furniza o ultimaizolare din mediul ambiant cu minimum de eforturi. In 1977 o comisie de energie, mine si resurse din Canadaaconcluzionat ca stocarea de temporala era securizata, si recomanda depozitare permanenta a combustibiluluifolosit in roca de granit, sau in foste mine de sare ca o a doua optiune. Aceasta recomandare a avut ecou lanivel mondial.

Ca raspuns, guvernul Canadei a stabilit in 1978 Managementul deseurilor de combustibil nuclear din Canada(Canadian Nuclear Fuel Waste Management Program CNFWMP)

In 1988 CNFWMP prin AECL dispune o propunere ca combustibilul folosit sa fie depozitat in gropi de depozitarela 500-1000 m adancime in roca de granit. Graniturile bartolitice sunt sarace in minereuri sdi au circulatiescazuta de apa prin ele.

Combustibilul folosit ar fi incarcasat in containere rezistente la coroziuneproiectate pentru urmatoarele mii de anisi inconjurate de material suplimentar care opreste trecerea apei. Gropile, tunelele de depozitare vor fi acoperitesi sigilate apoi. Tehnologia nu depinde de controalele institutionale pe termen lung, si este adaptabila pentrucerintele societatilor viitoare.

Tehnologia Canadiana a proiectat mecanisme prin care radionuclidele din combustibilul folosit pot fi transportate

la suprafata : curgerea apei subterane. Conform proiectelor, timpul de transport la suprafata este masurat cafiind de sute de mii de ani, si de aceea efectul combustibililor folositi in biosfera este la niveluri neglijabile.

Tehnologia de imobilizare a radionuclidelor in geosfera este verificata de analogii naturale care posedacaracteristici similare.

Figura de mai sus sugereaza ca toxicitatea de radionuclide eliberata din combustibilul nuclear folosit (masuratain termeni de volum de apa cerut pentru a dilua materialul la standardul apei de baut) va deveni comparabil,dupa o perioada initiala de dezintegrare radioactiva de sute de ani urmand descarcarea din reactor, la ceanaturala care se petrece la depozitele de minereuri cu un mare procentaj de uraniu gasite in Canada, ca la alteminereuri de materiale toxice cum ar fi mercurul.

Astazi, programul de management pe termen lung al combustibilului nuclear folosit este administrat de

Organizatia de management al deseurilor nucleare (Nuclear Waste Management Organization NWMO)stabilita in noiembrie 2002. Aceasta faciliteaza si participarea opiniei publice la luarea deciziilor cu privire ladepozitarea deseurilor nucleare.

Dupa studii si consultari pe o perioada de 3 ani, s-au acreditat 3 concepte de de stocare:

Subterane adanci care asigura un bun scut fata de deseuri

Deasupra terrenului din preajma reactoarelor

Arie de depozitare centralizata

O alta componenta a planului de depozitare este transportarea combustibilului nuclear la locul de depozitare. Aufost testate casete de transport care ar rezista la accidente severe cum ar fi cadere de la 9 m pe o suprafata

dura, expunere la o temperatura de 8010 grd Celsius pentru 30 minute, si imersia in apa pentru 8 ore.

E. 2 Ce ne spune natura despre depozitarea deseurilor nucleare?

Stiinta depozitarii deseurilor incearca sa predictioneze pe termn lung geochimia si hidrologiacomportamentului unei depozitari bazate pe stiinta proceselor implicate si a mediului ambianta dorit.Parametrii folositi in analizavin larg in experimente in laborator, incluzand acelea stranse in situ dinadancimile de depozitare ale subsolului Canadian.

7/23/2019 Baracu, T- Management of Nuclear Waste,2007

6/19

Desi testele de laborator pot fi folosite pentru a valida metodologia, si astfel creste increderea inpredictiile facute, rezultatele de termen lung evident raman neconfirmate datorita scarii de timpimplicate. Din fericire, verificarea de termen lung a comportamentului proceselor geochimice sihidrologice, tipic in depozitele din mediul ambiant, poate fi gasita abundent in natura. Aceste analogiinaturale a depozitelor de deseuri sunt gasite pe tot globul, cateva cu relevanta mai mare fiind si inCanada.

Analogie de protectie cu roca tampon

Cea mai remarcabila analogie de protectie naturala este resursa de uraniu Cigar Lake recent descoperitain nordul Canadei. Reprezinta aproape 11% din rezervele mondiale de uraniu. Semnificativitateaacestui loc este determinata de 2 factori: a) exista in proportie de 98 % dioxide de uraniu (UO2) in rocacare este aceeasi care este folosita ca combustibil de reactor ; b) minereul este protejat de de apasubterana de un strat acoperitor de argila care este conceptual similar cu planul canadian de depozitare.Aditional, minereul permite interactiunea dintre uraniu si materialul gazda ce poate fi studiata cu obuna acuratete si maniera unica.

Roca argiloasa imobilizeaza uraniul reducand amandoua, penetrarea de catre apa subterana adepozitului si difuzia atomilor de uraniu in afara.

Analogia cu comportamentul de migrare al plutoniului

Ca analogii naturale au fost descoperite in 1972 o serie de reactoare naturale in Gabon (Africa) careau 2 miliarde de ani. Lantul reactiei de fisiune are loc cand uraniul a fost expus la efectul moderator alapei subterane curgatoare, si va continua sa functioneze inca milioane de ani. Ca in orice reactornuclear, radionuclidele erau produse, incluzand plutoniul. Toate din acestea au dezintegrare de lungadurata pana acum, dar urma lor exista, lasand 2 miliarde de ani ca inregistrare a comportamentului lor.

Analogia cu comportamentul de migrare al uraniului

In alte depozite de uraniu canadiene (care nu au medii cu roci de izolare, sau care se gasesc intr-o altaforma predominanta decat cea de UO2) se poate studia comportamentul de migrare al uraniului subvariate conditii.

Analogia cu comportamentul argilei

Un bun exemplu de arie de studiu care nu cere interactie de radionuclide este studiata incomportamentul termic al argilei. Aceasta este important datorita faptului ca containerele vor fi incinsedatorita incalzirii interne ( pana la 100 grd C)Studiile de argila incalzita natural au aratat ca argila

alterata termic inca are proprietati de izolare intacte chiar dupa milioane de ani.

E. 3 Cum este manageriat deseul nuclear de jos nivel in Canada?

1. Istoric al deseurilor: Reziduurile de contaminare din procesele industriale trecute - acestereziduri reprezinta 2/3 din cantitatea de deseuri de nivel jos din Canada, iar ca volum fiind de1.5 milioane metri cubi. In general, deseurile de nivel scazut sunt depozitate in facilitati destocare interimara, in asteptarea unui management pe termen lung. Un exemplu este solulcontaminat din Port Hope, datorita unor operatii e farinare a radiului in anii 30.Responsabilitatea pentru istoricul poluarii a fost asumat de catre guvernul canadian.

7/23/2019 Baracu, T- Management of Nuclear Waste,2007

7/19

2. Deseurile prezente: Materialele contaminate create de ca tre instalatiile nucleare de putere (cuexceptia combustibilului folosit), institutiile de cercetare nucleara, si procesarea medicalaizotopica. Aceste materiale sunt in cantitate de 600000 metri cubide deseu radioactiv de josnivel in Canada. Generatorii de deseuri de jos nivel sunt responsabili pentru managementuldeseurilor proprii. Generatoarele de putere din Ontario au propus un Depozit geologic adancpentru deseuri radioactive de nivel jos si intermediar, care este localizat in Bruce.

O viziune federala a managementului deseurilor radioactive de nivel jos dn Canada este furnizata deOficiul de management al deseurilor de nivel jos (Low-Level Radioactive Waste Management Office -LLRWMO)care este condus de AECL (Atomic Energy of Canada Ltd. ). Mandatul LLRWMO este:

Investigarea si managerierea deseurilor istorice in numele guvernului federal Furnizarea unui serviciu de plata a utilizatorilor pentru managementul deseurilor Furnizarea unui serviciu de informare publica asupra deseurilor de nivel jos din Canada

O clasa speciala de deseuri radioactive de nivel jos se aplica la reziduurile din minereurile de uraniu side asemenea din procesarea combustibilului pe baza de uraniu. Peste 200 milioane tone din acest deseude material exista in Canada creat.

Tipic, problemele venite din aceste locuri de depozitare de termen lung in situ, implicaperfectionarea constructiilor, a containerelor, a izolarii reziduurilor unor produse pentru a reducegenerarea de acizi si eliberari de radiatii cat si a gazului radon. Noile mine si operatii de mina suntproiectate pentru a redirectiona panza de apa subterana din jurul deseurilor viitoare.

Programul AIEA pentru managementul deeurilor radioactive

Obiectivul principal al programului AIEA pentru managementul deeurilor radioactive l reprezint

desfurarea unui management sigur i asigurarea securitii depozitrii deeurilor nucleare. Obiectivele

programului sunt atinse prin asistarea Statelor Membre AIEA n managementul sigur i eficient al

deeurilor, prin organizarea schimbului i diseminrii informaiei, punnd la dispoziia acestora standarde

i ghiduri, furniznd asisten tehnic, sevicii de consultan i suportpentru dezvoltarea cercetrii.

Totodat AIEA i intensific eforturile pentru a demonstra convingtor c deeurile radioactive pot fi

gestionate eficient i sigur. Mai mult, AIEA urmrete armonizarea abordrilor la nivel internaional

promulgnd standarde care au fost, mai nti, dezvoltate, discutate i agreate la nivel internaional.

In acest sens, n anul 1991 AIEA a iniializat programul RADWASS (Radioactive Wast Safety

Standards) de dezvoltare i difuzare a unei serii speciale de documente de securitate, referitoare direct la

managementul deeurilor radioactive. Prin acest program se urmrete documentarea consensului

internaional existent n abordrile i metodologiile pentru managementul i depozitarea sigur a deeurilor i

s furnizeze Statelor Membre o serie cuprinztoare de acorduri i documente internaionale, pentru

completarea propriilor standarde i norme naionale. Programul RADWASS este numai unul din aspectele

implicrii AIEA n acest domeniu.

7/23/2019 Baracu, T- Management of Nuclear Waste,2007

8/19

Prin numeroase alte aciuni, enumerate n continuare, AIEA se implic major n fundamentarea unui

management sigur al deeurilor radioactive:

a. examinri tehnice generale i servicii'de consultan (programul WAMAP (Waste ManagementAdvisory Programme);

b. lansarea unor proiecte tehnice de cooperare;

c. coordonarea programelor de cercetare;

d. organizarea unor cursuri de pregtire i vizite de documentare (n specialpentru personalul rilor

n curs de dezvoltare);

e. lansarea unor proiecte internaionale de cercetare i dezvoltare;

f. informarea i acceptana public.

Activiti n romnia

Comisia Naional pentru Controlul Activitilor Nucleare este abilitat prin legea 111/1996, republicat

n 1998, s elaboreze norme i instruciuni, s autorizeze i s controleze gestionarea i managentul

deeurilor radioactive din Romnia. La ora actual, aa cum s-a mai precizat, reglementrile n vigoare, n

special pentru deeurile nalt radioactive, au ca surs de inspiraie reglementrile nord-americane.

In perspectiva intrrii n UE, va trebui s adoptm pentru aceste activiti, normele adoptate la nivelul

UE.

Legea 111 oblig productorii de deeuri radioactive din Romnia s cotizeze pentru formarea unui

fond destinat amenajrii i gestionrii unui depozit naional pentru deeurile radioactive (cotele sunt

stabilite dup criterii reglementate). La CNE Cernavod, capacitatea bazinului de calmare a

combustibilului uzat, amplasat n anvelop, asigur necesitile primilor 9-10 ani de funcionare. In

prezent s-a contractat construirea unui depozit de stocare (temporar!), care va acoperi necesitile pe

urmtorii 60-70 de ani, depozit care va fi gata n anul 2003. In perioada urmtoare urmnd a se lua o

hotrre n privina amenajrii unui depozit naional care va prelua toate deeurile nalt radioactive cu

via lung. O propunere n acest sens o reprezint amenajarea minei dezafectate de la Bia.

7/23/2019 Baracu, T- Management of Nuclear Waste,2007

9/19

Impactul functionarii CNE CERNAVODA asupra populatiei si mediului

In ceea ce priveste nivelul de radiatii din zona unei centrale nucleare, masuratorile au aratat ca doza sesitueaza n jurul valorii de 0,01 mSv anual, comparativ cu doza anuala ncasata de fiecare dintre noi, din fondul

natural de radiatii de 2.400 mSv.n cadrul activitatilor executate n centrala se identifica urmatoarele elemente care concura la asigurarea

unei protectii adecvate a populatiei si a mediului:> controlul surselor;> controlul si monitorizarea efluentilor;> monitorizarea mediului.Sistemele centralei sunt proiectate astfel nct emisiile sa fie colectate, iar evacuarea efluentilor lichizi si

gazosi se fie controlata.Impactul radiologic datorat exploatarii CNE-PROD este masurat n termeni de doza pentru populatie. Evaluareadozei pentru populatie (neexpusa profesional) se face pe baza rezultatelor programului de monitorizare aefluentilor lichizi si gazosi. n cadrul programului de monitorizare radiologica a mediului rezultatele analizelor

confirma impactul neglijabil pe care l are asupra populatiei si mediului nconjurator, functionarea CentraleiNuclearoelectrice Cernavoda.

Prin energia pe care o livreaza sistemului energetic national CNE-PROD contribuie la reducereaemisiilor anuale de bioxid de carbon cu aproximativ 5 milioane de tone. Este o cantitate delocneglijabila daca avem n vedere pertur-batiile majore produse climei terestre de emisiile de gaze cuCNE-PROD Cernavoda este autorizata sa utilizeze ca apa de racire apa din fluviul Dunarea, via CanalDunare - Marea Neagra bief I.Apa calda este returnata n Dunare via canal Seimeni sau n Canalul Dunare-Marea Neagra bief II.Programul de monitorizare chimica a efluen-tului lichid inactiv a fost conceput si aplicat pentru averifica si demonstra respectarea cerintelor autorizatiei de gospodarire a apelor. Se masoara

temperatura apei calde evacuate si concentratia substantelor chimice din efluentul lichid.S-au efectuat studii privind impactul termic al evacuarii apei calde n Dunare si Canalul Dunare-MareaNeagra n operarea centralei si se masoara zilnic temperatura apei evacuate.

Legislatiei:Functionarea centralei nucleare este conditionata de respectarea legilor si normelor carereglementeaza aspecte legate de securitatea nucleara si de mediul nconjurator. Comisia Nuclearapentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) si Agentia pentru Protectia Mediului (APM)Constanta sunt autoritati de control care urmaresc continuu indicatorii de securitate nucleara si de

mediu. n anul 2003, ca de altfel de la punerea n functiune a centralei nu au existat evenimente caresa duca la nerespectarea conditiilor din autorizatii.

7/23/2019 Baracu, T- Management of Nuclear Waste,2007

10/19

Managementul emisiilor

Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare aproba limite pentru cantitatile dinanumiti radionuclizi care pot fi evacuati n mediu n decursul unui an de catre o centralanuclearelectrica, fabrica de combustibil nuclear, mina de uraniu, reactor de cercetare sau alt obiectivn care se produc sau se utilizeaza surse de radiatii. Aceste limite sunt cunoscute ca Limite Derivate deEmisie (LDE). LDE sunt calculate pe baza dozei de radiatii la care poate sa fie expus un membru al

grupului critic ca rezultat al transferului radionu-clizilor emisi n mediu.Grupul Critic este un grup ipotetic format de persoanele din public care pot primi cele mai

mari doze datorita functionarii unui obiectiv nuclear. n acest caz s-a considerat un grup, care ar locuichiar la limita zonei de excludere, ar consuma apa din Dunare, lapte provenind de la fermeamplasate n aceeasi zona, produse alimentare din gospodariile proprii sau ferme locale, peste dinDunare. n realitate populatia din vecinatatea CNE-PROD Cernavoda este expusa la doze mult maimici, deoarece fermele sau unitatile alimentare care asigura produsele alimentare se afla la distantemari de centrala.

Principala sursa a dozei umane de radiatie

Deducem astfel, ca organismul uman este permanent expus la radiatii dintr-o diversitate desurse naturale.

Viata pe Pamnt a aparut si a evoluat n prezenta radiatiilor!

Ce reprezinta un microsievert (1 Sv)?Pentru a ntelege ct sunt dozele pe care le poate ncasa populatia datorita functionarii unei

centrale nucleare, este bine de stiut ca 1 Sv este echivalent cu: 1/10 din doza primita ntr-un zbor cu avionul cu reactie; diferenta dintre dozele primite din radiatia cosmica de catre doua persoane care locuiesc la

etajul ntai, respectiv la etajul sapte; 1/20 din doza medie la o singura radiografie pulmonara.

7/23/2019 Baracu, T- Management of Nuclear Waste,2007

11/19

Emisii radioactive n aer

Aerul din zona radiologica estedirijat, dupa filtrare catre cosul deevacuare unde este masuratcontinutul de particule sau gazeradioactive si cel de vapori de apatritiata.

Cresterea activitatii tritiului dinefluenti n primii ani de functionarese datoreaza acumularilor normale a

tritiului n circuitele reactorului.Estimarile facute pe baza experienteide Evolutia evacuarilor radioactive n aer (C-14, H-3 oxid , Gaze

Nobile), exprimate n procente din Limita Derivata deEvacuare aprobata

7/23/2019 Baracu, T- Management of Nuclear Waste,2007

12/19

exploatare au stabilit ca valorile emisiilor pe durata de viata nu vor depasi valoarea de 1,5 - 2% dinlimitele derivate.

Totalul emisiilor de efluent radioactiv gazos este comparat saptamnal cu limita administrativa(5% din Limita Derivata de Evacuare si cu limita stabilita de CNE-PROD Cernavoda prinangajamentele asumate la definirea obiectivelor de mediu - 1% din limita derivata de evacuareaprobata).

Datorita calitatii combustibilului utilizat si managementului acestuia nu au fost defecte decombustibil cu degajari de pro-dusi de fisiune n ultimii trei ani deexploatare, ca urmare emisiile de I-131 au fost nesemnificative.

Pentru tritiu si C-14 emisiile gazoase au fost sub 1% din Limita Derivata de Evacuareanuala aprobata.

Emisii radioactive n apa

Toata apa utilizata n centrala este evacuata n Dunare, dupa ce n prealabil a fost filtrata pentruretinerea substantelor radioactive n timpul evacuarii apa este masurata continuu de un echipamentspecial care poate sa opreasca evacuarea daca sunt depasite limitele prestabilite. Aceste limite sunt

stabilite administrativ de catre CNE-PROD fiind mult sub limitele legale.Dupa deversare, apa este continuudiluata cu apa de racire condensator sidin nou diluata cu apa de Dunare.

Saptamnal rezultatelemonitorizarii radioactivitatii suntcentralizate si comparate cu limiteleadministrative ale CNE-PRODCernavoda si cu obiectivele de mediuasumate. Limita administrativa

reprezinta obiectivul de mediu si areca scop controlul emisiilor radioactiveanuale astfel nct expunerea grupuluicritic rezultata va fi restrictionata lavalori ale dozei de aproximativ 50

mSv/an, Evolutia evacuarilor radioactive n aer (I-131 si particule), exprimate n adica 5 % din valoarea legala. Obiectivulprocente din Limita Derivata de Evacuare aprobata

7/23/2019 Baracu, T- Management of Nuclear Waste,2007

13/19

de mediu asumat reprezinta angajamentul CNE-PROD Cernavoda privind mentinerea emisiilorsub valoarea de 1% din Limita Deri-vata deEvacuare.

n toti cei 7 ani de exploatare comercialaevacuarile de efluenti lichizi radioactivi au fost maimici de 0,2 % din Limita Derivata de Evacuareaprobata de catre autoritati si sub valorile de mediustabilite de catre CNE-PROD Cernavoda prinimplementarea Sistemului de Management deMediu.

Emisii de substante chimice n apa

CNE-PROD Cernavoda este autorizata sa utilizeze substante chimice specifice (hidrazina,morfolina, ciclohexilamina) pentru conditionarea chimica a sistemelor, n procesul tehnologic nvederea obtinerii apei demineralizate n Statia de Tratare Chimica a Apei (acid clor-hidric, hidroxidde sodiu, clorura ferica, var) si biocid ca agent de control a ncarcaturii ma-crobiologice n apatehnica de serviciu.

Programul de monitorizare chimica a efluentului lichid inactiv este conceput si aplicat pentru averifica si demonstra respectarea cerintelor autorizatiei de gospodarire a apelor.

Conform acestui program, toate substantele chimice utilizate pentru conditionarea chimica asistemelor centralei sunt monitorizate n efluentul lichid.

Este important de mentionat faptul ca n efluentul lichid evacuat de la CNE - PROD Cernavodaconcentratia substantelor chimice specifice se situeaza la valori att de mici nct sunt sub limita dedetectie a aparaturii moderne de analiza.

Tratamentele cu agent de control alencarcaturii macrobiologice se efectueazalocalizat, numai pe circuitul de apa tehnicade serviciu, avnd ca scop limitarea fixariisi cresterii scoicilor n conducte siechipamente. Pe timpul acestor tratamentede durata scurta, concentratia substanteifolosite este controlata n sistem siverificata n efluentul lichid, pentruncadrare n limita autorizata. Valorileconcentratiei determinate n eflu-ent sunt

permanent mai mici dect limita autorizata.

7/23/2019 Baracu, T- Management of Nuclear Waste,2007

14/19

De asemenea sunt monitorizate substantele chimice utilizate pentru obtinerea apei demineralizate,care sunt neutralizate nainte de evacuare n efluent. Concentratia acestor sub-stante n efluentul lichidse situeaza sub limita autorizata pentru evacuare.

Programul de SupraveghereRadiologica a Mediului

Programul de SupraveghereRadiologica a Mediului la CNE-PRODCernavoda a fost elaborat si pus naplicare pentru a se putea verificaeficacitatea programelor de control aeflu-entilor si pentru a putea fi sesizatela timp orice modificari ale

concentratiilor de substante radioactiven probele de mediu.

Pentru o estimare ct mai corecta aimpactului functionarii centralei

asupra mediului, n perioada 1984 -1996 a fost derulat programul de monitorizare preoperationala a mediului la CNE-PROD

Cernavoda. Masurarile efectuate n cadrul acestui program au permis caracterizarea de fond aradioactivitatii mediului la Cernavoda si posibilitatea evaluarii prin comparatie a impactului centralei

asupra mediului.Prin programul de Supraveghere Radiologica a Mediului sunt analizate n LABORATORUL

DE CONTROL MEDIU al CNE-PROD Cernavoda un mare numar de probe pentru a se stabili

continutul de radionuclizi naturali sau artificiali.LABORATORUL DE CONTROL MEDIU este dotat cu echipamente performante siaparatura moderna de analiza si este amplasat n orasul Cernavoda.

Tipurile de probe analizate sunt urmatoarele: aer (particule sub forma de aerosoli, iod, vaporide apa), sol, sediment, depuneri atmosferice, probe alimentare (lapte, peste, carne de porc, vita si pui,legume, fructe).

De asemenea sunt efectuate si masurari ale dozei gamma externe. De la data implementariiprogramului de Monitorizare Radiologica de Rutina a Mediului (martie 1996) au fost analizate unnumar de 5000 de probe. Au fost efectuate analize de gamma spectrometrie,

analize beta globale si analize specifice pentru detectarea tritiului si C-14 prin spectrometrie cu scintilatorilichizi. n jurul centralei si pe o arie cu raza de 30 Km a fost stabilita o retea de 50 Dozimetre TermoLuminiscente pentru masurarea dozei gamma. Probele alimentare pentru analiza sunt procurate de laproducatori locali sau din piata agroalimentara din Cernavoda, Seimeni, Medgidia, Satu Nou.

Permanent rezultatele monitorizarii radiologice a mediului sunt comparate cu rezultatele programuluide monitorizare preoperationala a mediului desfasurat n perioada 1984 - 1996. Pna n prezent nu au fostdetectate modificari ale radioactivitatii mediului n zona orasului Cernavoda fata de perioada anterioarapunerii n functiune a unitatii nucleare.

7/23/2019 Baracu, T- Management of Nuclear Waste,2007

15/19

Doze

Evaluarea dozei pentru o persoana din grupul critic, se face si se raporteaza catre autoritati, pebaza emisiilor de substante radioactive lichide si gazoase n mediu.

Doza pentru o persoana din grupul critic, calculata pe baza rezultatelor obtinute prin aplicareaprogramului de supraveghere radiologica a mediului (concentratii de substante radioactiveprovenind din emisiile gazoase sau lichide de la CNE-PROD n probe de mediu - aer, apa,alimente) este de zece ori mai mica dectdoza calculata pe baza rezultatelorprogramelor de supraveghere a emisiilorgazoase si lichide radioactive.

Asa cum se poate observa din graficulprezentat doza pentru o persoana dingrupul critic, calculata pe baza rezultateloranalizelor programului de monitorizare aefluentilor este de aproximativ doua sutede ori mai mica dect doza legala. Acesteasunt valori calculate n mod conservativ,

fiind mult supraevaluate. Dozele calculatepe baza rezultatelor programului de monitorizare radiologica a mediului care sunt mai apropiate dealorile reale, sunt chiar de doua mii de ori mai mici dect limitele legale de doza.

Managementul deseurilor radioactive

Ca tipuri, deseurile radioactive generate n urma acestor activitati sunt: solide (plastice, celulozice, sticla, lemn, filtre de purificare, filtre de la sistemele de

ventilatie, etc), lichide organice (ulei, solvent,lichid scintilator), amestecuri solide-lichideinflamabile.

Colectarea si sortarea lor este efectuata de personal calificat, dupa reguli si criterii specificate prinproceduri. Activitatea de sortare se aplica tuturor tipurilor de deseuri radioactive. Pentru fiecare tipde deseuri radioactive (solide, lichide organice si amestecuri solide-lichide inflamabile) se urmarescdiferite criterii:

sursa de provenienta (cladirea serviciilor, cladirea reactorului), felulmaterialului (plastic, celulozic, metalic, lemnos, ulei, solventi, etc), continutul de radionuclizi (viata scurta, medie sau lunga), debitul de doza lacontact (slab active, mediu active).Dupa sortare, deseurile radioactive sunt stocate n containere speciale de inox, fie pentru solide,

fie pentru lichide organice.Deseurile radioactive lichide organice sunt pastrate n cladirea serviciilor, urmnd sa fie

solidificate pentru eliminarea potentialelor pericole de inflamabilitate.

7/23/2019 Baracu, T- Management of Nuclear Waste,2007

16/19

Unele deseuri solide suntcompactate cu o presahidraulica pentru reducereavolumului.

Stocarea deseurilor radio-active solide sau solidificateeste asigurata pentru o perioadandelungata, numitaintermediara. Pentru ntreagaperioada sunt asigurate conditiide securitate si pastrare optime.Depozitarea finala a acestordeseuri se realizeaza numaidupa ce sunt conditionate nmatrite compacte, sigure, caresa garanteze pentru cel putin

300 de ani ca nu vor avea impactnegativ asupra mediului nconjura-tor.

7/23/2019 Baracu, T- Management of Nuclear Waste,2007

17/19

Managementul deseurilor chimice neradioactive

Administrare

Procesul de administrare a deseurilor chimice neradioactive produse n activitatile din CNE-PROD Cernavoda se refera att la produsele chimice ct si la cele de natura chimica (ex:industriale) care rezulta din activitatile deexploatare si ntretinere-reparatii ale centralei.

Si deseurile chimice rezultate din activitatilede-partamentelor-suport (ex: transporturi) suntmonitorizate, nregistrate si raportate nconformitate cu legislatia de mediu aplicabila.

Regulile generale privind administrareadeseurilor chimice neradioactive n CNE-PRODCernavoda sunt definite n proceduri specifice.

Acestea detaliaza aspectele legate desegregarea, colectarea, transferul intern nvederea depozitarii temporare si disponibilizareapentru tratarea definitiva ca deseuri chimice nconcordanta cu prevederile legale privinddeseurile si protectia mediului.

Program de administrare

Acest program este conform cu legislatia aplicabila n domeniul responsabilitatilor pro-ducatorilor de deseuri de natura chimica si a obligatiilor de raportare catre autoritatile nationale dereglementare.

Obiectivele programului sunt:> identificarea corecta a deseurilor chimice;> colectarea si segregarea deseurilor chimice n ambalaje (containere) special destinate fiecarui

tip, n conditii care sa previna posibilitatea de aparitie a scurgerilor accidentale; > transferul deseurilor chimice din zona intermediara de depozitare n depozitul amenajat n

afara zonelor radiologice, dupa efectuarea analizelor chimice specifice ncadrarii n categorianeradioactive;

> disponibilizarea n vederea tratarii finale a deseurilor chimice, la unitati specializate siautorizate pentru aceasta activitate.

7/23/2019 Baracu, T- Management of Nuclear Waste,2007

18/19

Documentele suport utilizate pentru corecta urmarire a deseurilor chimice neradioactive sunt:> formulare de identificare a tipului de deseu si a locului de unde acesta a rezultat;> formulare de transfer a deseurilor n zona de depozitare temporara n vederea disponibilizarii finale.nregistrarile privind deseurile chimice neradioactive sunt pastrate la CNE-PROD Cernavoda si

reprezinta documentele de referinta n raportarile si statisticile solicitate de autorita-tile de reglementare

Amenajari si mijloace de colectare

Procesul de administrare a deseurilor chimice neradioactive este realizat n concordanta cu documenteleinterne dezvoltate pe baza reglementarilor n vigoare si aprobate de conducerea CNE-PROD Cernavoda.

Deseurile sunt colectate, segregate si depozitate n containere (ambalaje), etichetate si inscriptionatecorespunzator n:

> containere metalice gri pentru uleiuri uzate;> containere metalice rosii pentru solventi;> saci de plastic n containere metalice rosii pentru deseurile chimice solide;> containere metalice vopsite rosu cu alb pentru fluidul hidraulic al turbinei.

Aceste containere se gasesc n dotarea Centrelor Satelit de Colectare amplasate n incinta centralei, nacele zone nvecinate spatiilor unde asemenea deseuri se pot produce si n care exista o probabilitate foarteredusa de contaminare radioactiva ulterioara colectarii deseului.

Containerele cu deseuri din Centrele Satelit sunt transferate n zona de depozitare intermediara de lacota 100 - cladirea turbinei, nainte de transferul n afara Zonei Radiolo-gice, n depozitul temporar dedeseuri chimice. Transferul se face numai dupa efectuarea si verificarea analizelor pentru gamma si tritiuconform procedurilor centralei privind ncadrarea deseurilor n categoriile radioactive sau neradioactive.

n vederea tratarii finale, CNE-PROD Cernavoda are n derulare un contract de servicii pentru preluareaacestor produse de catre o societate specializata si autorizata pentru transportul si preluarea de deseurineradioactive chimice. Proiectul pentru construirea unui depozit pentru stocare temporara a deseurilorchimice neradioactive n incinta CNE-PROD este n curs de realizare.

7/23/2019 Baracu, T- Management of Nuclear Waste,2007

19/19

Depozitul intermediar de combustibil ars

Procesul de analiza de oferte s-a finalizat, la nceputul anului 2001, cu alegerea unei tehnologiiMAXTOR care ntruneste cele mai bune solutii de stocare uscata utilizate la centrale CANDU 6similare din Canada. Aceasta a fost dezvoltata n ultimele 3 decenii de Atomic Energy of Canada(AECL) si este utilizata la 7 centrale nucleare (6 din Canada si una din Coreea de Sud).

Principiul de baza s-ar putea rezuma astfel: Stocarea combustibilului ars pentru o perioada de

minimum 50 de ani, n conditii de securitate nucleara att pentru personalul operator si populatiect si pentru mediul nconjurator, prin:> asigurarea de bariere de confinare a combustibilului fata de mediul ambiant (n afara tecii

combustibilului);> ndepartarea caldurii reziduale a combustibilului stocat, prin convectie naturala a aerului; > asigurarea zonei de stocare fata de fenomene exterioare (naturale si induse de om);> asigurarea unei protectii biologice corespunzatoare

DICA este o constructie de tip modular,care permite extinderea n etape, pe ma-sura ce combustibilul se consuma n reactor. Fiecare modulconsta dintr-o constructie paralelipipedica din beton armat de circa 21,6m x 8,1m x 7,5 m carenglobeaza 20 incinte metalice cilindrice dispuse vertical; n fiecare din aceste incinte se vor stivui

10 cosuri cu combustibil ars, dupa care incinta se va acoperi cu dop din beton armat si o placametalica sudata si se va sigila conform cerintelor AIEA. Astfel fiecare modul va stoca n final12.000 fascicule de combustibil ars.n luna iunie 2003 depozitul a fost dat n functiune, si au fost transferate primele fascicule decombustibil ars. Pna n toamna anului 2004, au fost transferate n conditii de sigurantaaproximativ 8000 de fascicule care au fost tinute pentru racire sase ani n bazinul de combustibilars al unitatii 1. Programele de monitorizare a radioactivitatiinu au detectat emisii de efluenti gazosi si lichizi.

BIBILIOGRAFIE

1. BECKMAN.R. Operational Behavior of P.W.R. - N.P.P. During Normal Operation,

Abnormal Operation and Accidents (I.A.E.A. -I.T.C.(1), Germania-1991).

2. EPWEN, J.H. Thermal Reactor Safety (Abstracts of Nuclear Science -A.20, 1990)

3. C.N.CANU Norme fundamentale de securitate radiologic

4. DOCUMENTAIE A.I.E.A. Radioactive Waste management, 1999