Transcript
Page 1: AvocAtul PoPorului - zmc.ro Metropolitana - 65.pdf · un spectacol cu schimb de re - plici, iar atunci când vine ziua mult aKteptatM Ki copiii pleacM la KcoalM organizMm un spectacol

Publicaþie editatã de Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã Zona Metropolitanã Constanþa

Anul VII - Nr.65

l

Martie

2014

Apare lunar

Adresa redacþiei:

Str. Ion Bănescu nr.8A

Constanþa (900130)Telefon: 0341/176.415

Fax: 0341/176.416e-mail: [email protected]

Detalii de la inaugurarea centrului pentru tineret din comuna Poarta Albă

AvocAtulPoPorului

Pag.5

De Ziua Femeii primarul Radu Mazăre a fost in mijlocul doamnelor şi domnişoarelor oferindu-le flori şi mărţişoare.

când se Face vizarea carnetuluide rentier agricol?

Zambilele au adus primăvarala poarta albă

primarul nicolae matei solicită să se facă lumină în privinţa

taxei de racordare

Din sumar

Pag.7

Formele asociative voravea prioritate

Pag.6

detalii în pag.3

Pag.3

apel către enel

Radu Mazăre

Nicolae Matei

Page 2: AvocAtul PoPorului - zmc.ro Metropolitana - 65.pdf · un spectacol cu schimb de re - plici, iar atunci când vine ziua mult aKteptatM Ki copiii pleacM la KcoalM organizMm un spectacol

Am trecut pragul GrădiniţeiALBA CA ZAPADA din Năvodaricând educatoarea Simona An-dreea Stanciu privea tabloulunui copil. Am privit tabloul şim-am uitat mai bine la educa-toare: semănau! Simona An-dreea Stanciu m-a liniştit: „Parecă semănăm, dar nu sunt eu întablou. Acolo e Camelia, o fetiţăcare a venit la grădiniţă de ladoi ani şi o săptămână. Deatunci m-am ataşat de ea”. M-am gândit că e bine să fie linişteşi am ascultat-o mai departe petânăra educatoare: „Lucrez aicidin 2007. Grădiniţa a funcţionatla parterul unui bloc într-ovreme. Acum avem un spaţiugeneros şi dacă nu am ceva dereproşat, asta se datorează pri-marului Nicolae Matei. Copiii auprogram prelungit, unii rămân îngrădiniţă până în jurul orei17,00 atunci când vin părinţii

să-i ia acasă. Până să vină pă-rinţii, copiii se joacă, învaţă en-gleza şi italiana. In ziua demiercuri participăm la lecţia dedans sportiv, iar cupele şi diplo-mele din vitrina de lângă fe-reastră mă scuteşte să vă maispun cum sunt priviţi copiii pescenă. Am fost şi la Capitală cudouă grupe. Avem o trupă defete care a încântat toate juriile.

Organizăm spectacole şi pentrupărinţi. In fiecare an pregătimun spectacol cu schimb de re-plici, iar atunci când vine ziuamult aşteptată şi copiii pleacă laşcoală organizăm un spectacol.Cei care se despart de grădiniţăle oferă celor care rămân cheiagrădiniţei. „Serbarea bomboa-nelor” este un alt eveniment.Acţiunea GHIOZDANUL, unde

primăria şi domnul primar Mateisunt protagonişti, e un alt mo-ment minunat: copiii primesccâte un ghiozdan cu rechizite.Grădiniţa e o gazdă primitoareşi pentru actorii unor teatre dinConstanţa. Îi invităm să vinăprintre noi şi copiii se bucurămult. În fiecare lună avem unspectacol pentru ei. Mergem cucopiii la serbările şcolilor dinoraş şi ne bucurăm alături deşcolari. Cântăm şi dansăm îm-preună. Aici suntem ca într-o fa-milie”.

Am plecat de la GrădiniţaALBA CA ZĂPADA tot în linişte.Lumea copilăriei are nevoie delinişte. Şi de vise. EducatoareleSimona Andreea Stanciu, AlinaDumitraşcu, Laura Drăgan, Ale-xandra Ploeşteanu şi CristinaPârvu se îngrijesc de fericitalume a copilăriei de la GrădiniţaALBA CA ZAPADA. Ele îşi res-pectă profesia. Şi în martie lu-mina din ochiii lor capătăstrălucirea unui ghiocel.

Adrian Crăciun

Pentru 7000 de doamne şi dom-nişoare din comuna Cumpăna,ziua de 1 Martie a fost, în pragde primăvară, una neobişnuită.Asociaţia „Cumpăna Tinerilor” aadus în sufletele lor bucuria pri-măverii. Tinerii le-au oferit în darmărţişoare şi flori. În preajma ti-nerilor, într-un cadru care poatefi asemuit cu cel al unei adevă-rate sărbători, într-o organizarefără reproş, cu multe flori şi cumultă căldură. Organizatorii auînsufleţit bucuria primei zile de

primăvară, trezind în sufletelefemeilor din comună sentimen-tul că participă la un evenimentcare nu va fi uitat.În aceeaşi zi, după prânz, Aso-

ciaţia „Cumpăna Tinerilor” afost, şi nu pentru prima oară,alături de doamnele de la Cen-trul de îngrijire şi Asistenţă So-cială din comuna Poarta Albă,oferindu-le o mică bucurie la în-ceput de primăvară. Tinerii le-auoferit flori şi mărţişoare, dar şi omasă caldă pregătită de gospo-

dinele comunei Cumpăna, întreele aflându-se şi Mariana Gâju,primul gospodar al comunităţii.Gestul tinerilor din Cumpăna,care au un exemplu demn deurmat chiar în preajma lor, estevorba de exemplul primarului,merită încă o dată subliniat şi în-soţit de cuvinte frumoase.„Este o ocazie să oferim unstrop de fericire celor din jur,spunea Mariana Gâju. E o bu-curie să oferim un mărţişor şi ofloare, e un semn de preţuire să

le arătăm celor vârstnici, celoraflaţi în necaz că suntem alăturide ei. Trebuie să-i înconjurămcu dragoste, cu o mare dra-goste, trebuie să le arătăm, cumspuneam, că îi preţuim, că stă înputerea noastră să le dăruim unstrop de fericire, acel strop caresă-i ajute să facă mai senini unpas. Tinerii din Cumpăna se bu-cură că pot fi, în prag de primă-vară, lângă vârstnicii carepreţuiesc atât de mult lumina fie-cărei sărbători. Ştim cu toţii căfiecare sărbătoare deschide su-fletul oamenilor, iar în cazulcelor vârstnici vedem aceastăbucurie lângă o lacrimă de emo-ţie”.

Cristina Chebuţă

Pag 2 l informaţii utile martie

2014

GESTUL TINERILOR MERITĂ NUMAI CUVINTE FRUMOASE

În centru, de-a lungul Bulevar-dului Ferdinand, poate fi urmă-rit zidul de incintă cu douădintre porţile sale străjuite deturnuri, precum şi Turnul Mă-celarilor aflat chiar sub hartaarheologică a Dobrogei carestăjuieşte Parcul Arheologic,unde sunt expuse o serie devase de mare capacitate (chiu-

puri), precum şi diverse monu-mente sculpturale.În curtea Colegiului “MihaiEminescu” se păstrează criptauneia dintre bazilici; urmeleunei alte bazilici pot fi văzuteîn faţa porţii nr.1 a Portului.În Piaţa Ovidiu, lângă Muzeulde Istorie Naţională şi Arheo-logie a fost restaurată clădirea

Edificiului roman cu Mozaic; încontinuarea acestuia, pe fa-leza oraşului se aflau Termele(cercetate parţial).Lângă Catedrală a fost cerce-tat – şi apoi restaurat – un colţdintr-un cartier antic. Aici aufost dezvelite mai multe con-strucţii, cu diverse amenajăriinterioare, o fântână şi străzi

cu canal colector.Monumentele aduse la luminăprin săpăturile de salvare alearheologilor constănţeni: mo-numente de marmură sau cal-car (statui, basoreliefuri,inscripţii), vase ceramice saude sticlă (diverse ca forme şifuncţionalitate), unelte, arme,monede, podoabe pot fi admi-rate în sălile Muzeului de isto-rie Naţională şi Arheologie.

Andreea Pascu

CE PUTEM VEDEA DIN ORAŞUL ANTIC?

ALBĂ CA ZĂPADA ŞI LUMEA MINUNATĂ A COPILĂRIEI

l năvoDAri

l CumPănA

Page 3: AvocAtul PoPorului - zmc.ro Metropolitana - 65.pdf · un spectacol cu schimb de re - plici, iar atunci când vine ziua mult aKteptatM Ki copiii pleacM la KcoalM organizMm un spectacol

l Pag 3actualitatemartie

2014

- Noi vă găsim uşor pentru cătrecem pragul biroului dvs. decâteva ori pe an. Cei care vor săvă adreseze o petiţie pentruprima oară, cum pot intra în le-gătură cu Avocatul Poporului,Biroul Teritorial Constanţa?- Avem un telefon: 0241 550

544 şi o adresă de e-mail:avpconstanţ[email protected]. Pot venişi în audienţă.- Câte audienţe aţi acordat anultrecut?- 775. Am constituit 297 de do-

sare în care am întreprins de-mersuri la autorităţile reclamatepentru a sprijini persoanele careau petiţii exprimându-şi nemul-ţumirile faţă de administraţia pu-blică locală, faţă de Casa depensii ori faţă de diverse institu-ţii ale căror servicii implică auto-ritatea statului. Am efectuat,anul trecut, şapte anchete şi întrei cazuri ne-am autosesizatdin oficiu. Cele mai multe petiţiiau vizat încălcarea dreptului depetiţionare. Autorităţile publice,fie nu au răspuns în termenul

legal de 30 de zile,fie au răs-puns fără să rezolve situaţia re-clamată. Dreptul la informaţie afost încălcat în 62 de cazuri.Dreptul de proprietate privată afost încălcat în 46 de cazuri, atâtîn judeţul Constanţa, cât şi în ju-deţul Tulcea. Încă mai sunt si-tuaţii în care autorităţile publicelocale nu au emis titlul de pro-prietate ori nu au pus în posesiepersoanele îndreptăţite. Maigrav, sunt situaţii când nu pun înexecutare hotărâri judecătoreşti

definitive şi irevocabile prin careinstanţele au obligat primăriile lareconstituirea dreptului de pro-prietate.Pensionarii se confruntă în con-tinuare cu tergiversarea soluţio-nării cererilor prin care solicitărecalcularea pensiilor şi obţine-rea adeverinţelor de grupe demuncă. Persoanele cu handicapse confruntă cu probleme deschimbare a gradului de handi-cap şi implicit de scăderea in-demnizaţiei aferente, ceea ce a

condus la multe procese peaceastă temă.

- Ce vă mai sesizează cetăţe-nii?

- Primim petiţii privind respin-gerea dosarelor de acordare apensiei anticipate; alţii reclamăimposibilitatea obţinerii adeve-rinţelor de grupă de muncă saude vechime de la diverse socie-tăţi care sunt în stare de fali-ment ori şi-au încetat activitateaşi nu se mai găsesc arhivele.Sunt petiţii unde ni se semna-lează tergiversarea dreptului deproprietate privată ori refuzul depunere în posesie. Sunt şi peti-ţii care ne sesizează tergiversa-rea acordării despăgubirilor decătre C.N.A.D.R. Bucureşti pen-tru terenurile expropriate în ve-derea construirii autostrăziiCernavodă-Constanţa. Sunt se-sizări care se referă la reziliereacontractelor de închiriere. Cetă-ţenii reclamă problemele pecare le întâmpină în relaţia cubăncile, reclamă clauze abuzivedin contractele de credit.- Am notat.- Vă rog să reţineţi că în cazu-

rile în care problematica pre-zentată în sesizări nu intră încompetenţa de soluţionare aAvocatului Poporului, am acor-dat sfaturi juridice.

A consemnatIulian Talianu

CETĂŢENII SESIZEAZĂ CĂ PRIMĂRIILE TERGIVERSEAZĂ RECONSTITUIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ

De mai multă vreme, primariise plâng că ENEL tergiver-sează ori amână unele inter-venţii, alţii se plâng că suntnevoiţi să facă faţă unor pre-siuni care, se pare, au devenito practică pentru ENEL, care,ca să îl cităm pe NicolaeMatei, primarul oraşului Năv-dari, se capitalizează pe baniiprimăriilor, ceea ce nu e co-rect. Nu e corect, spune pri-marul, ca pentru racordareaunui bloc ANL „să mi se cearăo taxă de peste cinci miliardede lei“. Când auzi de o aseme-nea taxă pentru racordare puimâna pe condei şi faci o soco-teală: şi ce descoperi , desco-peri că e vorba decontravaloarea a şase aparta-mente! Te gândeşti la investi-tori şi la beneficiari. Tragi

concluzia că o taxă de câtevamiliarde nu poate fi decât opiedică, una care îţi dă pestecap toate planurile. Un alt pri-mar, care a trebuit să racor-

deze un cartier, a plătit 11 mi-liarde de lei taxă de racordare.Unii sunt tentaţi să creadă căe un adevărat record. Numaică, uşor de înţeles, între re-

cord şi racord e o mică marediferenţă. E drept, e vorba deo literă, numai că în realitate,când vine vorba de bani eceva. În acest caz, nu mai evorba de birocraţie, ci de al-tceva.Sunt primari care n-au fost deacord cu asemenea cheltuielişi atunci s-au apucat să facăsesizări. Au expediat câtevapetiţii pe adresa unor minis-tere, aşteptând să intervină ci-neva şi să facă ordine, săpună lucrurile la punct. Con-troalele şi verificările s-aulăsat doar cu amenzi! PrimarulNicolae Matei nu este primulcare îşi strigă nemulţumirea. Înurmă cu ceva timp, vă reamin-tim, un primar s-a dus în faţasediului ENEL însoţit de cetă-ţeni. Au stat în faţa clădirii ţi-nând în mână lumânăriaprinse, amăgindu-se cu gân-dul că funcţionarii de la ENELvor sta de vorbă cu cetăţenii.La ENEL, lumina era aprinsă,dar nu s-a deschis nicio uşă!

Iulian Talianu

PRIMARUL NICOLAE MATEI SOLICITĂ SĂ SE FACĂLUMINĂ ÎN PRIVINŢA TAXEI DE RACORDARE

l AvoCAtul PoPorului

lApel către Enel

lInterlocutor: Felicia Nedea,

expert coordonator,Avocatul Poporului,

Biroul Teritorial Constanţa

Page 4: AvocAtul PoPorului - zmc.ro Metropolitana - 65.pdf · un spectacol cu schimb de re - plici, iar atunci când vine ziua mult aKteptatM Ki copiii pleacM la KcoalM organizMm un spectacol

Pag 4 l credem cã vã intereseazãmartie

2014

Ovidiu Cupşa, directorul generalal CERONAV, este, începând cufebruarie 2014, vicepreşedinte alAsociaţiei Europene EDINNA,încă un semn de recunoaştere lanivel European a CERONAV,unul dintre cei mai importanţi fur-nizori în domeniul pregătirii şi cer-tificării personalului navigant.EDINNA a fost înfiinţată în 2009şi ea are ca scop armonizareastandardelor de formare a perso-nalului navigant pe apele inte-rioare din Europa. Ovidiu Cupşaa venit la CERONAV cu o strate-gie managerială bine pusă lapunct, o strategie de creştere acompetitivităţii şi de dezvoltare acompetenţelor proprii. A identificatpunctele slabe şi, fapt lăudabil,le-a eliminat din mers, punând înlocul lor o nouă strategie pe ter-men mediu şi lung. A plecat ladrum sigur pe sine şi încrezător înechipa alcătuită din tineri a cărorcompetenţă s-a văzut. „CERONAV“ se află pe un trendascendent, spune Ovidiu Cupşa,iar ambiţia noastră este ca în 3-4ani să ajungem în vârful piramidei

la nivel european. La CERONAVexistă predictibilitate. Partea deperformanţă a managementului esă găsim noi surse de venituri. Înultimii doi ani am depăşit obiecti-vele fixate. Veniturile au crescutcu 20 la sută. Cea mai bună firmăde marketing este cartea de vi-zită, prestigiul pe care îl dobân-deşti. El trebuie să fie recunoscutde partenerii din piaţă. După nu-mărul cursanţilor suntem între pri-

mii cinci din Europa. Ştim ce con-tează: contează calitatea actuluiprofesional. Avem experţi binepregătiţi, specialişti competenţi,asta ne dă dreptul să concurămcu trei-patru centre mari din Eu-ropa. E un prilej de mândriecând vezi că pe o piaţă euro-peană aflată într-o permanentăconcurenţă tu eşti liderul unuiprogram. Nu poate fi decât mân-drie să vină specialişti din China

să vadă centrul nostru. Pentru aatrage cursanţii şi pentru acreşte competitivitatea am aşe-zat în centrul atenţiei serviciileintegrate. Vrem să devenim uncentru foarte dezvoltat. CERO-NAV este pe primul loc cândvine vorba de oferta educaţio-nală, iar managementul este debună calitate.Am găsit noi surse de venit, iarun pilon pe care ne sprijinim îlconstituie programele europene.Mai nou, suntem într-un proiectcu Academia Navală dinOlanda, cu alte cuvinte suntempartenerii celor mai recunoscuţinavigatori din lume. Avem unproiect “ORIZONT 2020”, pro-iect care încearcă armonizareastandardelor europene. CERO-NAV acoperă aproape toate so-licitările”.Ovidiu Cupşa, directorul generalal CERONAV, aminteşte de bi-lanţul de la sfârşitul anului trecutşi spune că “2013 a fost cel maibun an financiar din istoria Cen-trului Român pentru Pregătireaşi Perfecţionarea Personaluluidin Transporturi Navale. Vomputea să realizăm, în următoriiani, programul de investiţii de 80de milioane de lei. Media de cur-sanţi a CERONAV a fost, pânăîn 2012, de 40 000 de cursanţi.Anul trecut am ajuns la 60 000”.

Pagină realizată de Adrian Crăciun

UN PRESTIGIU DOBÂNDIT DE SPIRITULUNEI ECHIPE CU COMPETENŢE

l CeronAv

târgul de turism

În imagini

Corina Martin: „Şi în acest an am solicitat Guvernului României – Dom-nului Prim-Ministru Victor Ponta acordarea zilei de 2 mai liberă la nivelnaţional în vederea impulsionării turismului românesc şi a creşterii cir-culaţiei turistice în toate staţiunile turistice din România şi sunt con-

vinsă că şi în acest an vom fi sprijiniţi în acest sens.“

Page 5: AvocAtul PoPorului - zmc.ro Metropolitana - 65.pdf · un spectacol cu schimb de re - plici, iar atunci când vine ziua mult aKteptatM Ki copiii pleacM la KcoalM organizMm un spectacol

De acum încolo tinerii dinPoartă Albă vor avea cu adevă-rat un Centru pentru tineret, unloc de întâlnire într-o clădirecare a fost reabilitată, extinsă şidotată cu sprijinul Zonei Metro-politane Constanţa. Se cuvinesă precizăm că în zona amintităau fost inaugurate, până acum,încă două Centre pentru tineret,la Corbu şi Lumina, iar în aceste

zile se va tăia panglică celui de-al treilea, e vorba de Centrulpentru tineret Agigea. Proiectulde la Poartă Albă, o investiţiemult aşteptată de tineri, le vapermite localnicilor accesul la in-formaţie şi servicii de consilierevocaţională, îi va ajută pe tinerisă organizeze activităţi cultural-educative, dar şi spectacole plă-cute, care pot fi puncte de

atracţie pentru tinerii din comu-nitate. Clădirea va găzdui oserie de cursuri de iniţiere şi per-fecţionare, cursuri de care tineriidin mediul rural au mare nevoie.Tinerii vor avea la dispoziţie uncadru generos pentru activităţicât mai diverse, vor avea la în-demână metode alternative deînvăţare, spune Vasile Delicoti,primarul comunei, pe care l-am

întâlnit, în ziua inaugurării, într-osala din nouă clădire.

Din punctul meu de vedere,a adăugat Vasile Delicoti, servi-ciul cel mai important pentru ti-neri va fi cel de consiliere şiconsultanţă. Mai cred că un sfatprofesionist şi o evaluare co-rectă pot deschide tinerilor o altăperspectiva în privinţa împliniriiprofesionale. Să mai reţinem căşcoală se află în apropiereaCentrului pentru tineret, aşa ele-vii vor fi de fiecare dată protago-niştii concursurilor care vor figăzduite de Centrul pentru tine-ret din comună Poartă Albă.

De acum încolo tinerii vortrece pragul acestui aşezământde cultură cu o altă stare de spi-rit.

Pentru a înţelege mai bine şicititorii ce a însemnat reabilita-rea şi modernizarea acestei clă-diri trebuie să scriem că ea areacum centru de informare, osala de şedinţe şi una pentrufestivităţi, dar şi o scenă pentruevenimente speciale. În sala delectură şi în biblioteca se vorlega, îndrăznim să anticipăm,relaţii de prietenie, iar prieteniicărţilor, îndrumaţi de cadrele di-dactice, vor descoperi o lumefascinantă.

Ani Merla, administrator de-legat al Asociaţiei de DezvoltareIntercomunitară Zona Metropo-litană Constanţa, i-a îndemnatpe participanţii la eveniment săaibă grijă de acest dar, le-a spustinerilor că de acum încolo voravea o casă a lor. Nu le rămânedecât să o însufleţească prin ac-tivităţi, prin spectacole şi con-cursuri atractive. Înconjurat despaţii verzi şi de băncuţe, Cen-trul pentru tineret a schimbatpeisajul din centrul comunei.Dacă, spre exemplu, la Ham-burg primăvară e anunţată desosirea lebedelor, la Poartă Albăvestea că a venit primăvară afost adusă de zambilele care auînflorit aproape de intrarea înCentrul pentru tineret.

A consemnat Andreea Pascu

l Pag 5proiecte pentru tinerimartie

2014

Zambilele au adus primăvara la poarta albă

lÎncă un proiect pentru tinerii din mediul rural

Vasile Delicoti

Page 6: AvocAtul PoPorului - zmc.ro Metropolitana - 65.pdf · un spectacol cu schimb de re - plici, iar atunci când vine ziua mult aKteptatM Ki copiii pleacM la KcoalM organizMm un spectacol

Nu e departe ziua când fermie-rii îşi vor face socotelile pentru lu-crările din câmp. Adevăraţiigospodari, cei care îşi fac varasanie se pregătesc acum, îşi facordine în lista cu priorităţi: DacianCioloş, Comisarul European pen-tru Agricultură, avertiza: „Fermieriiar trebui să se organizeze acum,dacă vor să nu piardă. Fermieriitrebuie să folosească toate opor-tunităţile. Mai mult, aceste oportu-nităţi trebuie, şi ele, rânduite.Alocarea fondurilor europene vacreşte, şi ea trebuie să-i găseascăpregătiţi pe fermieri“. Tot DacianCioloş preciza că lucrurile trebuiesă fie clare, sub semnul transpa-renţei.

APIA trebuie să verifice dacătoate terenurile sunt lucrate. Cinenu poate lucra pământul trebuiesă îl lucreze cu cei care au dota-rea necesară”. Şi pentru că amamintit de oportunităţi, să trecemîn revistă câteva: reconversia înpomicultură trebuie pregătită te-

meinic. Un subprogram privind re-conversia ar fi o gură de aer pen-tru agricultură. Fermierii segândesc, în acest caz, şi la utilajepentru întreţinerea livezilor, livezicare s-au cam rărit în ultimii ani,dar şi la culesul fructelor şi la de-pozitarea lor. Depozitarea fructelore o problemă mai veche. Pomicul-tura să nu mai fie privită ca o ce-nuşăreasă. Şi să nu ne amintim depomicultori doar când mergem înpiaţă. Când scriem despre pro-iecte trebuie să ne gândim şi la bi-rocraţie. E obiceiul casei la noi. Nuexistă dezbatere pe seama pro-

iectelor unde să nu fie incriminatăbirocraţia! Politica Agricolă Co-mună are destulă deschidere.Numai că procedurile trebuie sim-plificate. Pachetele de măsuri careîi încurajează pe tinerii fermieri tre-buie cunoscute din vreme. Asta în-seamnă că se simte nevoia uneimai bune comunicări. Micile fermetrebuie stimulate să producă şipentru piaţă. Când se vorbeşte demateria primă şi de sprijinul pentruinstalarea tinerilor fermieri estebine să nu se uite că e nevoie de oabordare integrată.

„Începând din acest an, iată

încă o oportunitate pentru dezvol-tare, tinerii fermieri vor primi, timpde cinci ani, un supliment. Pelângă prima de instalare”, subliniaDacian Cioloş. Fermele de familienu mai treebuie să fie de “subzis-tenţă”, ele trebuie ajutate să scapede această etichetă. În mediul ruraltrebuie să apară, spun specualiştii,o clasă de mijloc. De aceea e ne-voie de transparenţă şi de sprijinpentru ca în mediul rural infras-tructura să se dezvolte, trebuie casistemele de irigaţii să fie reabili-tate, iar fermele mici să prospere.Nu trebuie să mai fie pusă subsemnul întrebării susţinerea fer-melor mici. Procesarea produse-lor trebuie să fie o prioritate. Etimpul ca investiţiile pentru proce-sare să fie făcute cu chibzuinţă.Ele trebuie să apară acolo undeexistă materia primă. O investiţietrebuie să fie eficientă, să învăţămdin greşeli şi să nu mai fim marto-rii unor ambiţii, şi să vedemcinci abatoare într-o localitate!Mai mult decât până acum, fer-mierii trebuie să înţeleagă, cândvine vorba de sprijin, că formeleasociative vor avea prioritate.

FOrmele asOCiatiVe VOr aVea PriOritate

Pag 6 l starea agriculturiimartie

2014

lCând vine vorba de sprijin

Întrebată cum se descurcă tineriifermieri care au absolvit cursurilede iniţiere şi formare profesionalăorganizate de Camera Agricolă Ju-deţean Constanţa, directoarea Pa-raschiva Mocănaşu spunea cătinerii din mediul rural învaţă tottimpul, unii au o experienţă, iar peperioada cât sunt cursanţi nu facaltceva decât să acumuleze cu-noştinţe şi să fie pregătiţi pentrunoi provocări: „Tinerii fermieri îşiînsuşesc tehnologii de ultimă orăşi mai cu seamă se pregătesc săfacă faţă oportunităţilor pe careagricultura performantă le aşeazăîn faţa lor. Tinerii învaţă cum să în-ceapă o afacere, iar cei care seaflă la început de drum se instru-iesc pentru ca într-o bună zi să fiecompetitivi, învaţă cum să aplicereformele din agricultură şi sătreacă mai uşor prin tranziţie, de-prind noi metode pentru a face res-tructurarea fermelor mici şi mijlocii.Unii se încumetă şi fac investiţii în

sere şi solarii, alţii în apicultură şiîn zootehnie. Caută soluţii pentruca producţia să nu fie doar pentruconsumul propriu, ci şi pentrupiaţă. Tot mai mulţi tineri fermierise interesează de procedurile pri-vind accesarea fondurilor euro-pene. Fac proiecte şi se gândescsă-şi modernizeze fermele, pu-nând accentul pe modernizareasectorului de procesare. Nu mai eun fapt îngrijorător preluarea ştafe-tei din mâna specialiştilor cu expe-rienţă. Preluarea ştefetei cu tot mai

multă hotărâre va fi un punct desprijin pentru tinerii din mediulrural. Apariţia fermelor de familieva fi însoţită şi de apariţia unor noilocuri de muncă”. În ultimii ani, Ca-mera Agricolă Judeţeană Con-stanţa a iniţiat noi programe şicursuri pentru tinerii din agricul-tură. Nu mai insistăm asupra cifre-lor, în numărul trecut am prezentat,pe scurt, un bilanţ. Şi în acest an,potrivit informaţiilor puse la dispo-ziţie de Paraschiva Mocănaşu, sevor desfăşura cursuri de iniţiere şi

de calificare, cu precizarea că pri-mele se vor face timp de 150 deore, iar celelalte pe o durată de360 de ore.„În 2014, a precizat directoareaCamerei Agricole Judeţene Con-stanţa, ne-am propus să creştemnumărul de cursanţi, vom de-clanşa o campanie de promovarea acestor cursuri şi vom urmări săajungem în fiecare localitate. Vomdistribui pliante şi vom căuta să-iatragem pe tineri să fie bine infor-maţi şi să prindă curaj să scrieproiecte. Fermierii trebuie să ştiecă au nevoie de aceste calificări,ele îi vor ajuta să acceseze fondurieuropene. Atestatul de producătorva fi, şi el, un sprijin pentru tineriifermieri. Ei trebuie să înţeleagă căasocierea îi va ajuta să facă oagricultură performantă. Apar noifacilităţi şi forme de sprijin pentrutinerii care plănuiesc înfiinţareaunor ferme de familie, dar apar şinoi obligaţii privind măsurile deecocondiţionalitate. Ele trebuierespectate cu stricteţe.In acestezile, vom declanşa o campanie deinformare privind aceste măsuri.Ne vom deplasa în judeţ şi vomorganiza întâlniri cu tinerii fer-mieri”.

Pagină realizată de Adrian Crăciun

TINERII DESCOPERĂ DRUMUL CĂTRE O AGRICULTURĂ COMPETITIVĂ

l Prin restruCturAreA fermelor miCi şi mijloCii

l„Tinerii învaţă cum să înceapă o afacere,iar cei care se află la început de drum se instruiesc pentru ca într-o bună zi să fiecompetitivi, învaţă cum să aplice reformeledin agricultură şi să treacă mai uşor printranziţie, deprind noi metode pentru a facerestructurarea fermelor mici şi mijlocii.“

Paraschiva Mocănaşu

Page 7: AvocAtul PoPorului - zmc.ro Metropolitana - 65.pdf · un spectacol cu schimb de re - plici, iar atunci când vine ziua mult aKteptatM Ki copiii pleacM la KcoalM organizMm un spectacol

Agenţia de Plăţi şi Intervenţiepentru Agricultură (APIA) infor-mează că pentru a intra în pose-sia rentei viagere cuvenitepentru anul 2013, rentierii trebuiesă se prezinte la centrele jude-ţene ale Agenţiei de Plăţi şi In-tervenţie pentru Agricultură, înperioada 01 martie - 31 august2014 (în zilele lucrătoare) pentruvizarea carnetelor de rentieragricol. În acest sens rentieriiagricoli se pot prezenta la ori-care centru judeţean al Agenţieide Plăţi şi Intervenţie pentruAgricultură.

Pentru vizarea carnetului,rentierul agricol se poate pre-zenta personal sau prin manda-tar/curator/tutore, în baza uneiprocuri autentice/curatelă/hotă-râre judecătorească definitivă şiirevocabilă.

De asemenea, rentierul agri-

col trebuie să prezinte următoa-rele documente:

- carnetul de rentier agricol;- contractul de arendare;- actul de identitate în origi-

nal;- document coordonate ban-

care (opţional);

- decizia de la comisiade expertiză medicală actuali-zată, pentru gradele de invalidi-tate I şi II (dacă decizia nuprevede că dosarul este nerevi-zuibil), în original şi în copie.

Renta viageră agricolă înce-tează la data decesului rentieru-

lui. În cazul decesului rentieru-lui, renta datorată acestuia înanul 2013 poate fi încasată demoştenitorii săi, doar dacă,până la 31 august 2014, moşte-nitorii vor depune la oricare cen-tru judeţean al APIA, respectival municipiului Bucureşti, carne-tul de rentier al defunctului (obli-gatoriu), certificatul de deces(original şi copie), actul de suc-cesiune (certificat de moştenitorsau certificat de calitate de moş-tenitor, certificat de legatar, ho-tărâre judecătorească desuccesiune investită cu formula,,definitivă şi irevocabilă” (origi-nal şi copie), B.I/C.I./paşaport almoştenitorului (original şicopie), împuternicire/declaraţienotarială din care să reiasăacordul celorlalţi moştenitori pri-vind solicitarea şi încasarea ren-tei viagere agricole datoratărentierului (original), precum şiun extras de cont pe numele so-licitantului.

Pagină realizată de Adrian Crăciun

l Pag 7consultanţãmartie

2014

Când se faCe vizarea Carnetului de rentier agriCol?

lCredem că vă interesează

În faţa micilor producători se maiaflă o problemă: achiziţionareatancurilor de răcire a laptelui.Pentru fermele de familie, unproiect care e la început dedrum, achiziţionarea tancurilorde răcire rămâne o problemă.Procesatorul, cum spuneam, nuare voie să prelucreze lapte ne-conform.Şi în acest caz sunt câteva în-trebări care nu pot primi un răs-

puns de pe o zi pe alta. Dacă, săzicem, ici-colo va apărea câteun tanc de răcire, cine va faceanaliza laptelui? Cu ce mijloacese vor face aceste analize?Aceste întrebări ar trebui să aibăun răspuns cât mai repede. Nucredem că birocraţia ar putea fiun ţap ispăşitor. Să zicem cămicii producători se vor asocia şifiecare va avea câte cinci vacicu lapte şi vor beneficia de spri-

jin, în acest caz cine va faceanaliza laptelui care va fi stocatîn tancurile de răcire?Să admitem că în comunităţilemicilor producătorii vor pune ladispoziţia crescătorilor de ani-male tancuri de răcire a lapteluişi vor lua o probă. Cine va stabilică proba a fost stocată cores-punzător? Se avansează ideeacă vinovatul va plăti toată canti-tatea din tancul de răcire. Nu

cumva există riscul să apară oavalanşă de sesizări? Cum maipot fi stimulaţi tinerii fermieri şimicii producători să facă un pasînainte, când ei se văd puşi înfaţa unor stări de lucruri încănelimpezite? În loc să rămânăîn gospodărie şi să îngrijeascăde animale, şi în zootehnie emult de lucru, micii producătorivor fi nevoiţi să irosească tim-pul pe drumuri. Ei trebuie stimaţisă plece la drum cu încredere,trebuie stimulaţi să vadă că sepoate trăi de pe urma uneiferme de familie, nu să întâm-pine o piatră de încercare la fie-care pas.

A FOST STOCATĂ CORESPUNZATOR?l Cine vA stAbili Că ProbA luAtă Din tAnCul De răCire A lAPtelui

Page 8: AvocAtul PoPorului - zmc.ro Metropolitana - 65.pdf · un spectacol cu schimb de re - plici, iar atunci când vine ziua mult aKteptatM Ki copiii pleacM la KcoalM organizMm un spectacol

Primarul comunei Agigea se aflăîn faţa unei noi provocări. Aflat la celde-al doilea mandat ca primar, Cri-stian Cârjaliu îşi asumă, iată, încă oresponsabilitate, după ce a imple-mentat câteva proiecte care au spo-rit partea de frumuseţe a localităţii,stârnind curiozitatea turiştilor ade-meniţi de oferta tot mai generoasă azonei. La sfârşitul toamnei trecute,a semnat contractul de finanţare aunui nou proiect. E vorba de Cen-trul Local de Informare Turistică, oinvestiţie care va sprijini dezvoltareaşi promovarea turismului, a culturiitradiţionale, precum şi a festivaluri-lor culturale din Agigea şi din comu-nele învecinate: Cumpăna şi Valului Traian, localităţi care au, la rân-dul lor, un potenţial turistic ce merităsă fie redescoperit. In zonă sunt nu-meroase atracţii turistice: siturileNATURA 2000 “Dunele Marine dela Agigea; lacul Agigea, geamiile dinlocalitate şi din comuna Valu lui Tra-ian, Canalul Dunăre-Marea Neagră,

Muzeul satului din Cumpăna, ca săamintim doar câteva.

Pe timpul verii există o însufle-ţire neobişnuită în Agigea, se pe-trece un adevărat pelerinaj şi pentrucă podul de la Agigea face legăturacu sudul Litoralului, o zonă aflată, şiea, într-o continuă schimbare. Cânddescrie noul centru de informare tu-ristică, un proiect mult aşteptat decomunitate, primarul Cristian Cârja-liu ţine să precizeze: „E un proiectgeneros, centrul va avea o supra-faţă de peste 129 m.p. şi va fi am-plasat în centrul localităţii la

intersecţia a două drumuri naţio-nale. Cu alte cuvinte, se va afla înatenţia turiştilor aflaţi în tranzit prinaceastă zonă. Implementarea pro-iectului se va face până în toamnaanului 2015. Finanţarea va fi asigu-rată prin Programul Naţional deDezvoltare Rurală, AXA III „Îmbu-nătăţirea calităţii vieţii în zonele ru-rale şi diversificarea economieirurale”, Măsura 313 – Incurajareaactivităţilor turistice”. Sunt zile, măr-turiseşte primarul, când regret căexistă prea multă birocraţie. Altfelam fi ajuns departe până acum căciAgigea are un potenţial care ne dădreptul să credem că turismul ne vaaduce beneficii tot mai mari. Nelovim, din păcate, de lăcomia unora,iar ENEL e un exemplu. Asta nu în-seamnă că renunţăm, nici vorbă,numai că în loc să facem cu hotă-râre încă un pas înainte, suntemnevoiţi să batem pasul pe loc.

La Agigea, şi cu asta încheiem,se va inaugura curând noua piaţă

agroalimentară, un proiect care de-monstrează că primarul CristianCârjaliu e un bun gospodar, un edilcare ascultă cu atenţie propunerilecetăţenilor şi caută să fie la înălţi-mea aşteptărilor.

Pagină realizată de Adrian Crăciun

COMUNA CU UN POTENŢIAL TURISTIC CE MERITĂ SĂ FIE PROMOVAT

lAgigea

Pag 8 l proiecte martie

2014

RedacţiaRedactor ºef:ADRIAN CRÃCIUN

Redactori:Luiza Þigmeanu, AndreeaArsenie, Cristina Chebuţã, Ioniţã Iacob, Irina Oancea.

SENIORI EDITORI: ANI MERLÃ,IULIAN TALIANU

ISSN 2066 - 9054


Top Related