PAJISTILE SEMANATE
Furajele obtinute pe pajisti reprezinta o importanta sursa de hrana pentru
animale, atat in perioada de pasunat cat si in stabulatie, productia obtinuta fiind
in stransa legatura cu conditiile climatice locale si pedologice, cu tehnologia de
cultura aplicata
Una din tehnologii se refera la infiintarea de pajisti semanate, o cultura foarte
importanta in dezvoltarea si eficientizarea fermelor de crestere a animalelor.
Pajistile semanate reprezinta pasul hotarator pe care fermierul crescator
de animale il face pentru a avea o exploatatie moderna , profitabila si durabila.
Prin realizarea pajistilor pajistilor semanate se urmareste in special urmatoarele
obiective si avantaje:
Realizarea unui covor vegetal mai dens, pentru a nu fi invadat de
buruieni.
Asigurarea unei conversii ridicate a ierbii in produse animaliere( carne,
lapte) sub 10kg SU/kg greutate vie.
Protejarea mediului.
Asigurarea unei rentabilitatimai mari.
Mentinerea echilibrului optim intre speciile componente ale amestecului
(graminee – leguminoase).
Obtinerea unor productii de 2 – 4 ori mai ridicate comparativ cu pajistea
naturala, 40 – 60 t/ha masa verde (8 – 12 t/ha SU).
Grad ridicat de mecanizare al lucrarilor de intretinere si exploatare a
pajistei.
Refacerea structurii solului.
Pajistile semanate se pot infiinta in :
A. Inlocuirea pajistilor naturale degradate:
- pe pajisti cu productie sub 10 t/ha masa vrde;
- acoperire cu vegetatie nevaloroasa peste 25 – 30 %
- acoperire cu musuroaie intelenite peste 25 – 30%;
B. Nu se destelenesc pajistile:
- situate pe pante mai mari de 25 – 30 %
- apa freatica este sub 50 cm
- prezinta strat de sol superficial
Infiintarea pajistilor in arabil se face de preferinta in apropierea
grajdului , nu la o distanta mai mare de 2 Km.
La insamantare se foloseste numai samanta certificata
Semanatul poate fi:
1. Cu planta protectoare in zone cu aport pluviometric ridicat folosind
ca plante protectoare cereale de primavara (orzoaica, ovaz) cu 50% din
norma , trifoiuri anuale 10kg/ha , raigras aristat, 10 – 12 kg/ha.
De mentionat ca planta protectoare se seamana prima apoi se seamana
amestecul de seminte de ierburi perpendicular pe prima lucrare.
2
2. Fara planta protectoare, in care semanatul se face mecanic cu
masinile de semanat din dotare, fiind necesara supravegherea aparatului de
distributie al semanatorii pentru evitarea golurilor;
Adancimea de semanat – 1 – 2 cm
Distanta de semanat: in randuri 12 – 15 cm
Norma de semanat : cantitaea de samanta (amestec) necesara
infiintarii a 1 hectar pajiste semanata este cuprinsa intre 30 – 36 kg.
(samanta utila).
Epoca de semanat: - primavara , cand in sol sunt T>3 grade Celsius
- toamna , in perioada 15 VIII – 10.IX.
Fertilizarea pajistilor semanate:
I. FERTILIZAREA CU AZOT: Anul I – doze moderate 30 – 35 kg/ha s.a.N (90 – 150kg/ha brut),
aplicat dupa coasa de curatire a buruienilor.
Anul II, III, IV – pentru modul de exploatare – Faneata
pe soluri sarace 120 – 150 kg/ha N fractionat 70 – 100kg/ha,
primavara la prima vegetatie (III- IV), 50 kg/ha N dupa
efectuarea primei recolte;
pe soluri moderat si bine aprovizionate , 50kg/ha N, aplicat
primavara
- pentru modul de exploatare - Pasune
in functie de gradul de aprovizionare al solului se vor lua in
calcul 30 – 50 N kg/ha pentru fiecare ciclu de pasunat.Se vor
aplica primavara si dupa primele 2 cicluri de pasunat.
- in periaoda de vegetatie ingrasamintele cu azot se vor
aplica la 5 – 7 zile dupa coasa sau pasunat.
-
II FERTILIZAREA CU FOSFOR (P) SI POTASIU (K)
Se recomanda 50 – 70 kg/ha P2O2 (270 – 370kg/ha
superfosfat) si 50 kg/ha K2 O (125 kg/ha sare potasica), care se
aplica in anul infiintarii si dupa doi ani , toamna la incetarea
vegetatiei(noiembrie)
III . FERTILIZAREA ORGANICA:
Doza recomandata este de 40 – 60t/ha, aplicat de preferinta culturii
premergatoare o data la 4 ani, sau 20 t/ha aplicat o data la 2 ani.
LUCRARI DE INTRETINERE PE PAJISTILE SEMANATE
Anul I:
-combaterea buruienilor prin cosire
- eliberarea terenului de masa verde cosita
- completarea golurilor aparute in cultura
Anul II, III si IV
- evitare abaltirii apei cu ajutorul unor santuri mici.
- graparea pajistei cu grapa cu colti ficsi pentru aerisire.
- combaterea buruienilor.
- imprastierea musuroaielor.
RECOLTAREA
- pentru fan si siloz, prima recolta se realizeaza la inceputul
inspicarii gramineei dominante, urmatoarele recolte
obtinandu-se la interval de 50 – 20 cm.
- Pasunatul incepe la o inaltime a ierbii de 15 – 20cm
- Urmatoarele cicluri de pasunat urmand la 21 -28 zile
3
Silozul –alternativa optima
pentru fermele cu vaci cu
lapte
Exploatarea si conditiile de
eficienta economica a unei ferme de
taurine, presupune asigurarea unei
furajari echilibrate energo – proteice
pe tot parcursul anului. Asigurarea
unei ratii furajere in care predomina
fanul sau grosierele (paie, coceni, etc)
nu satisface rigorile alimentatiei
eficiente si pentru efective mari (peste
10 U.V.M.)-este foarte greu de realizat stocul de furaje, datorita volumului
mare de transport, al spatiilor necesare pentru depozitaresi al manoperei pentru
cosit, uscat si depozitat.
Furajul cu cel mai bun raport calitate – pret, care sa conserve pe termen
lung (12 – 24 luni) principiile nutritive continute de biomasa este
silozul(semisilozul- semifanul) din ierburi si/sau din amestecul acestora cu
leguminoase.
Principalele argumente care sustin valoarea silozului
1. Perenitatea culturii de graminee (amestecurilor)
O astfel de cultura infiintata cu respectarea verigilor tehnologice
(pregatirea patului germinativ, folosirea semintei de calitate , alegerea
speciilor si soiurilor in functie de de conditiile de sol si clima, efectuarea
lucrarilor de intretinere, recoltarea la momentul optim, eliberarea in timp
scurt a terenului, pasunatul rational)dureaza intre 3 – 6 ani
Pentru crescatorul de animale aceasta inseamna economisirea banilor
necesari infiintarii culturilor anuale si implicit, reducerea cu 30 – 50% a
pretului furajului de camp.
2. Continutul mare de proteina bruta digestibila, 1 kg de substanta uscata
(S.U.) din silz este mult mai valoroasa decat aceiasi cantitate obtinuta din
fan. Aceasta diferenta se datoreaza pierderilor mari de frunze produse cu
ocazia manipularilor ( intoarcerea brazdelor, incarcat, descarcat) si
actiunii factorilor de mediu (ploi, insolatie).
3. Continutul de caroten si vitamine difera intre cele doua sortimente de
furaje, fiind net superior in furajul insilozat.
4. Posibilitatile de mecanizare a lucrarilor sunt mai mari in cazul producerii
silozului decat daca se produce fan.
5. Eliberarea terenului in timp mai scurt asigura otravirea culturii si
obtinerea unei productii mai mari de biomasa.
6. Reducerea spatiului de depozitare de 8-10 ori
7. Eliminarea riscului de incendiu
In fermele de taurine se intalneste o varietate mere de spatii pentru
insilozare. Aceste spatii pot fi permanente( silozuri orizontale cu pereti din
beton, silozuri verticale din beton sau fibra de sticla, platforme betonate) sau
temporare(sire de paie, gropi de 1 – 1,5m, curti)
Desi presupun costuri mari pentru construire, silozurile permanente se
amortizeaza datorita pierderilor mai mici de biomasa si suc celular.
In cazul folosirii spatiilor temporare este indicat sa se captuseasca cu o folie
de polietilena si sa ocupe o suprafata cat mai mica prin cresterea inaltimii
silozului.
Fazele insilozarii
Pentru conducerea si efectuarea in mod corect a insilozarii este important sa
se cunoasca fazele insilozarii, procesele care au loc in cadrul fiecarei faze.
4
Faza aeroba are loc in primele zile dupa insilozare si este recomandat a fi
cat mai scurta posibil. In aceasta faza are loc o ridicare a temperaturii
silozului datorita proceselor de respiratie.
Faza anaeroba este faza in care procesele de respiratie sunt finalizate.
Caracteristic pentru aceasta faza sunt urmatoarele:
Are loc o reducere a pH-ului de la 6 la 3,5
Hidratii de carbon devin necesari dezvoltarii bacteriilor anaerobe
Sintetizarea acidului lactic
Inhibizarea enzimelor proteolitice.
De retinut:
Pe masura ce timpul de obtinere a unui pH scazut(3,5) este mai scurt,
cu atat calitatea silozului este mai buna.
Conditii pentru obtinerea unui siloz de calitate
1. Exsitenta unei culture incheiate si curate de buruieni.
2. Recoltarea in fenofaza optima (inceput de inspicare la graminee si inceput de
imbobocire la leguminoase, ceara la porumb).
Depasirea acestor fenofaze inseamna pierderi mari de proteina.
Pentru edificare prezentam mai jos cateva valori:
Specia Continut P.B.D g Continut P.B.D g Diferenta
Fenofaza optima Dupa inflorire
Raigras peren 134 33 75
Golomat 142 19 87
Paius de livezi 150 28 81
Timoftica 111 29 74
Lucerna 215 110 49
Trifoi rosu 168 88 48
Ghizdei 180 102 43
3. Incheierea silozului in timp scurt(1-3) reduce fenomenele de oxidare,
fermentatiile aerobe nedorite si mentine culoare, gustul si mirosul natural al
plantelor insilozate marind palatabilitatea (consumul voluntar).
4.Tasarea energica in timpul umplerii silozului si dupa incheierea lui.
Conservarea materialului insilozat se realizeaza datorita acidului lactic rezultat
in urma fermentatiei lactic rezultat in urma fermentatiei lactice a zaharurilor
fermentesciabile continute in plante. Bacteriile lactice responsabile pentru
aceasta fermentatie se dezvolta atat in mediu aerob cat si anaerob, in timp ce
bacteriile care produc fermentatii nedorite sunt aerobe.
De aici rezulta importanta eliminarii aerului din masa insilozata in timp foarte
scurt, dar si insilozarea unor furaje care au o umiditate de 50-70% si un
continut de 12-14 zaharuri fermentscibile.
5. Continutul in zaharuri fermescibile este criteriul dupa care plantele se impart
in “usor insilozabile “(ierburi, secara, orz, porumb, sorg, amestecuri cu 40-50
% graminee) si “greu insilozabile( leguminoase perene si anuale, amestecuri cu
peste 50% leguminoase care au un continut redus de zaharuri fermentescibile).
Pentru a imbunatati calitatea silozului pot fi folosite adaosuri de uree de
3 – 5 kg/t (in cazul ierburilor) si adaosuri de melasa de 20 – 40 kg/t 9in cazul
leguminoaselor)
6. Continutul optim de substanta uscata pentru desfasurarea proceselor
biochimice favorabile conservarii silozului este de 30-50%. In unele cazuri,
pentru a recolta plantele in fenofaza optima, se impune reducerea umiditatii
prin lasarea acestora in brazda de la 1-2 zile in functie de conditiile
metereologice.
In acest caz se poate vorbi despre semi-siloz sau semi-fan care prezinta
avantajul ca se reduc pierderile datorate fermentatiei si scurgerii de suc celular.
In cazul in care furajele cosite se usuca mai mult, acestea se vor amesteca cu
furaje mai verzi pentru a putea fi tasate. In nici un caz nu se va adauga apa,
deoarecereduce aciditatea si influenteaza negativ conservarea.
5
7. Acoperirea silozului cu folie de polietilena in vederea insilozarii lui fata de
factorii de mediu.
8. Inceperea administrarii silozului in hrana animmalelor dupa 25-30 zile ( cand
procesele biochimice scad mult in intensitate si furajul este asa zis”murat”, in
procent de 20-70% din ratie, in functie de specie, categoria si starea fiziologica
a acestora.
Pentru calcularea unei ratii in care doriti sa introduceti silozuri, va prezentam
cateva valori privind
continutul acestora in
nutrienti:
Specia S.U – g/kg Digestibilitatea
proteinei %
P.B.D – g/kg U.N
Raigras
peren
350 63 53 0,42
Raigras
aristat
350 88 49 0,37
Golomat 350 72 49 0,40
Paius de
livezi
350 76 50 0,41
Timoftica 350 75 45 0,40
Lucerna 350 83 79 0,37
Trifoi rosu 350 79 64 0,39
Trifoi alb 350 78 69 0,39
Porumb 270 55 12 0,27
NOTA: In cazul amestecurilor valorile se obtin prin recalculare in functie de
participarea fiecarei specii.
Aspecte din timpul insilozarii. Pregatuirea silozului din amestecuri impune
respectarea unor reguli tehnologice. Recoltarea intr-un mod corespunzator si
mentinerea culorii verzi a ierbii dupa taiere, sunt principalii indici ai unui siloz
de calitate cu influente pozitive asupra balantei elementelor nutritionale.
Timpul de recoltare are o influenta decisiva asupra calitatii silozului obtinut
din ierburi. Gramineele recoltate prea tarziu, dupa inspicat contin o cantitate
mai mare de substanta uscata si celuloza dacat cele taiate la momentul fazei de
burduf. Continutul mare in celuloza determina cresterea digestibilitatii,
agravand in acelasi timp modul de utilizare al elementelor nutritive.
Momentul optim de recoltare (cosire) este numit si “maturitate de
insilozare” , fiind la inceputul inspicarii.
Trebuie acordata o atentie deosebita continutului in substanta uscata la
momentul stabilirii maturitatii de insilozare. Acest continut ar trebui sa fie intre
30- 40%.
PROPRIETATILE UNUI SILOZ DE CALITATE POT FI DEFINITE
ASTFEL:
Continutul in S.U....................................... 30 – 40 %
Celuloza............................................ 23 – 26 %
Proteina ........................................pana la 17%
Acidul butiric...............................pana la 0,30
6