Download - Armare Pereti

Transcript
Page 1: Armare Pereti

IV-1

7 TIPURI DE CEDĂRI ALE PEREŢILOR

STRUCTURALI DIN BETON ARMAT

7.1 INTRODUCERE

Aşa după cum este specificat la începutul capitolului, obiectivul

principal al proiectării seimice a clădirilor este acela de a proteja vieţile

omeneşti şi de a reduce numărul avariilor structurale şi nestructurale

prin deţinerea controlului asupra modurilor de cedare. În acest sens

Paulay subliniază faptul că “...la baza dimensionării şi alcătuirii

constructive a pereţilor structurali se află cunoaşterea modurilor

posibile de cedare ale acestora” [Paulay şi alţii, 1992].

Normativele existente, bazate pe teoria proiectării capacităţii de

rezistenţă, urmăresc ca să asigure proiectantului posibilitatea de a

controla disiparea de energie prin intermediul articulaţiilor plastice, care

se vor dezvolta în anumite zone stabilite. Metodologia de proiectare

Page 2: Armare Pereti

Curs 7 : Proiectarea cladirilor cu pereti structurali din beton armat

pag. 2

asigură o anumită ierarhie a eforturilor capabile, care nu va permite

formarea unor mecanisme fragile sau cu ductilitate redusă. Legătura

dintre modurile de cedare şi ductilitatea sistemului structural este

prezentată in fig. 7.1.

Figura 7. 1 Tipuri de cedări

7.2 TIPURI DE CEDĂRI ALE PEREŢILOR STRUCTURALI PLINI

În pereţii structurali plini, disiparea de energie trebuie să se producă

prin curgerea armăturii longitudinale din încovoiere în zona articulaţiei

plastice de la nivelul încastrării. Cedările casante ale pereţilor structurali

sunt produse datorită (tabelul 7.1):

- compresiunii şi întinderii oblice generate de forţele tăietoare;

- pierderii stabilităţii pereţilor în zonele de perete cu grosimi reduse;

- suprasolicitării aderenţei barelor în zonele de ancorare sau de îmbinare

prin suprapunere;

- flambajului armăturii din zona comprimată;

Page 3: Armare Pereti

Dr.ing. Marius MOSOARCA

pag.3

- lunecărilor in rosturile de turnare.

Tabelul 7. 1 Cedări ale pereţilor structurali plini

Page 4: Armare Pereti

Curs 7 : Proiectarea cladirilor cu pereti structurali din beton armat

pag. 4

7.3 TIPURI DE CEDĂRI ALE PEREŢILOR STRUCTURALI CU GOLURI DISPUSE ORDONAT PE VERTICALĂ

Studiile realizate asupra modurilor de cedare a pereţilor

structurali cu goluri, după diverse evenimente seismice au indicat faptul

că în general avariile s-au înregistrat în riglele de cuplare. Cauza

principalelor avarii la început a constituit-o concepţia greşită de calcul,

care a considerat riglele de cuplare ca bare încovoiate, neglijând

efectele forţei tăietoare. Ulterior s-a înţeles că în scopul evitării

cedărilor casante ale riglelor de cuplare, se recomandă considerarea în

proiectare şi a forţelor tăietoare, asociate momentelor capabile ale

riglelor. Capacitatea de preluare a forţelor tăietoare este mult redusă, ca

urmare a fisurării puternice a betonului din riglele de cuplare, datorită

acţiunii alternante a încărcărilor seismice.

Şi în cazul pereţilor structurali cu goluri, obţinerea

mecanismului corect de plastificare a structurii presupune ierarhizarea

apariţiei articulaţiilor plastice. Printre cei mai importanţi factori care

influenţează acest mecanism putem enumera rezistenţa şi rigiditatea

riglelor de cuplare, modul de cuplarea a montanţilor, intesitatea

seismului, etc. Tipurile de cedare corecte depind de armarea pereţilor

structurali şi de mărimea acţiunilor seismice [Paulay 1992].

a). După tipul de seism şi modul de realizare al riglelor de

cuplare :

în cazul seismelor de intensitate ridicată şi cu perioadă

mare de revenire, articulaţiile plastice vor aparea întâi la extremităţile

Page 5: Armare Pereti

Dr.ing. Marius MOSOARCA

pag.5

riglelor de cuplare şi apoi la baza montanţilor, (fig. 7.2 a);

în zonele cu seismicitate redusă articulaţiile plastice se vor

înregistra numai la capetele riglelor de cuplare a pereţilor;

un caz aparte il constituie pereţii structurali cuplaţi prin

intermediul planşeelor, unde articulaţiile plastice vor aparea numai la

baza montantilor (fig. 7.2 b).

a) b)

Figura 7.2 Tipuri de cedări ale pereţilor structurali

b) După rigiditatea riglelor de cuplare. În funcţie de rigiditatea

riglelor de cuplare, au fost identificate trei tipuri de cedări ale pereţilor

structurali cu goluri:

cedările din încovoiere a riglelor de cuplare, apar în cazul în

care riglele sunt slab armate şi nu sunt rigide. În prima fază, la încărcări

seismice reduse, se vor înregistra fisuri din încovoiere atât în perete cât

şi la capetele riglelor (fig. 7.3 a) . Pe masură ce forţa orizontală creşte,

grinzile de cuplare vor avea un comportament asemănător grinzilor

Page 6: Armare Pereti

Curs 7 : Proiectarea cladirilor cu pereti structurali din beton armat

pag. 6

încovoiate, înregistrând un număr din ce în ce mai mare de fisuri. Dacă

încărcarea va creşte în continuare, riglele vor fisura puternic pe

înălţimea peretelui, iar cedarea structurii se va produce prin zdrobirea la

bază a montantului comprimat. Capacitatea portantă a riglelor de

cuplare va fi depăşită înainte de zdrobirea betonului la baza montantului

celui mai comprimat. (fig. 7.3 b);

a)

b) Figura 7.3 Cedări din încovoiere a riglelor de cuplare a) şi a pereţilor b)

cedările din tăiere cu fisurare în diagonală a riglelor de

cuplare se produc la rigle de cuplare cu rigiditate medie şi armate cu

Page 7: Armare Pereti

Dr.ing. Marius MOSOARCA

pag.7

procente medii de armare (fig. 7.4 a şi b). Procesul de cedare începe

prin apariţia primelor fisuri din încovoiere la baza montantului întins. La

forţe orizontale mai mari se înregistrează fisuri minore de încovoiere, la

capetele grinzilor de cuplare. La nivele de solicitare mari se vor

înregistra fisuri în diagonala riglelor de cuplare, care pornesc din

mijlocul riglei spre extremităţi, după direcţia diagonalelor comprimate.

La cedare doar o parte foarte mică din betonul comprimat se va zdrobi.

Pe măsură ce forţa orizontală creşte, se vor dezvolta fisurile din

încovoiere pe înălţimea peretelui şi numărul de fisuri în diagonală va

creşte la mai multe rigle de cuplare. Cedarea peretelui se va produce

prin zdrobirea betonului comprimat în încastrare, simultan cu fisurarea

în diagonala a majorităţii riglelor de cuplare;

a)

b)

Figura 7.4 Cedări din forţe tăietoare a riglelor de cuplare a) şi a pereţilor b)

Page 8: Armare Pereti

Curs 7 : Proiectarea cladirilor cu pereti structurali din beton armat

pag. 8

când riglele de cuplare sunt foarte rigide, peretele va ceda la

nivelul încastrării în montantul cel mai comprimat, în timp ce în riglele

de cuplare se vor înregistra un număr de fisuri foarte redus. În

montantul întins vor aparea fisuri din încovoiere pe toată înalţimea

peretelui. Peretele se va comporta ca şi o consolă verticală încastrată la

bază. Modul de cedare este prezentat în figura 7.5.

a)

b)

Figura 7.5 Cedări ale riglelor de cuplare foarte rigide a) şi a pereţilor b)

c) După modul de armare al riglelor de cuplare . În funcţie de

modul de armare se pot înregistra următoarele tipuri de cedări [Paulay

1997]:

cedări casante din forfecare, în cazul în care forţa tăietoare

aferentă capacităţii de rezistenţă la încovoiere nu poate fi preluată de

Page 9: Armare Pereti

Dr.ing. Marius MOSOARCA

pag.9

etrieri (fig. 7.6 a);

Figura 7.6 a) Cedare a riglei de cuplare din forfecare

cedări casante in cazul armării transversale cu etrieri

îndesiţi. Dacă procentul de armare transversală a riglei este ridicat astfel

încât în momentul intrării în curgere a armăturilor longitudinale, etrierii

rămân în domeniul elastic, rigla va dezvolta o ductilitate limitată. După

un număr mai mare de cicluri de solicitare, fisurile din încovoiere de la

capatele riglelor se vor uni şi riglele vor ceda casant (fig. 7.6 b);

Figura 7.6 b) Cedare a riglei de cuplare cu etrieri indesiti

cedări ductile în cazul armării acestora cu carcase

Page 10: Armare Pereti

Curs 7 : Proiectarea cladirilor cu pereti structurali din beton armat

pag. 10

diagonale. În timp ce la primul ciclu de solicitare, forţa de compresiune

înclinată este transmisă prin beton, la ciclurile următoare ea este

transmisă prin armăturile înclinate. Acest tip de descărcare a forţei

diagonale prin armături, conduce la un sistem structural foarte ductil cu

proprietăţi foarte bune de disipare a energiei şi la rigle capabile să preia

mai multe cicluri de efort decât pereţii structurali adiacenţi (fig. 7.6 c).

Figura 7.6 c) Cedare a riglei de cuplare armata cu carcase diagonale

7.4 TIPURI DE CEDĂRI ALE PEREŢILOR STRUCTURALI CU GOLURI DISPUSE DECALAT PE VERTICALA

Datorită influenţei importante pe care o exercită riglele de

cuplare asupra răspunsului histeretic al pereţilor structurali cuplaţi, s-a

considerat că trebuie acordată o mare importanţă studierii zonei ce

uneşte doua goluri succesive. Această zonă a fost numita legatură.

În funcţie de modul de interacţiune şi comportamentul

legăturilor la pereţii structurali din beton armat cu goluri decalate

autorii au identificat patru moduri de cedare [Subedi 2000]:

Page 11: Armare Pereti

Dr.ing. Marius MOSOARCA

pag.11

Modul 1 de cedare: cedarea din întindere (figura 7.7). Acest

mod de cedare apare în legături, la nivele alternante, în cazul armării

acestora cu procente de armare medii. Sub forţe orizontale de

intensitate redusă, pereţii se deformează şi dezvoltă fisuri înclinate din

încovoiere. Pe masură ce forţa creşte, legăturile se deformează şi apar

fisuri înclinate în ele. Fisurile pornesc de la marginile golurilor şi apoi se

extind progresiv pe toată înalţimea peretelui. Peretele atinge starea de

cedare prin ruperea legăturilor pe direcţia diagonală care uneşte

colţurile golurilor celor mai solicitate. Legăturile îşi ating capacitatea

portantă înaintea zdrobirii betonului la baza peretelui.

Figura 7.7 Modul 1 de cedare

Page 12: Armare Pereti

Curs 7 : Proiectarea cladirilor cu pereti structurali din beton armat

pag. 12

Modul de cedare 2: cedarea din forfecare verticală (figura 7.8).

În cazul în care forţele verticale de forfecare înregistrează valori mari,

legăturile la nivele alternante vor ceda înainte de zdrobirea betonului de

la baza peretelui. În prima fază pentru valori reduse ale forţei

orizontale, pereţii se deformează şi dezvoltă fisuri din încovoiere, apoi

legăturile se deformează şi apar fisuri înclinate, care pornesc din

colţurile cele mai comprimate ale golurilor în care betonul s-a zdrobit.

La valori mai mari ale forţei seismice se inregistrează primele fisuri

verticale în legături, iar armăturile orizontale din legături încep să se

încovoaie. Mărind forţa orizontală, rezultă cedări în toate legăturile.

Colapsul local este imediat, şi este urmat de cedarea întregului perete

care se zdrobeşte la colţurile puternic comprimate.

Figura 7.8 Modul 2 de cedare

Page 13: Armare Pereti

Dr.ing. Marius MOSOARCA

pag.13

Modul de cedare 3: cedarea prin compresiune (figura 7.9). În

situaţia în care eforturile de compresiune din perete sunt maxime,

cedarea peretelui se va produce în legăturile de la nivele alternante.

Sub acţiunea forţelor orizontale, în prima fază se formează în

pereţi fisuri din încovoiere, apoi când forţa creşte, în colţul golului cel

mai comprimat betonul se zdrobeşte local iar legăturile se deformează şi

apar fisuri înclinate din compresiune.

Pe măsură ce încărcarea creşte, fisura înclinată se dezvoltă până

va uni colţurile a două goluri succesive. Legăturile vor ceda simultan cu

întregul perete, care se va zdrobi la nivelul încastrării în zona

comprimată. În figura 7.9 sunt prezentate modul de fisurare la cedarea

din compresiune a peretelui şi modul de cedare a legăturilor.

Figura 7.9 Modul 3 de cedare

Page 14: Armare Pereti

Curs 7 : Proiectarea cladirilor cu pereti structurali din beton armat

pag. 14

Modul de cedare 4: modul de cedare rigid. Când legăturile sunt

foarte rigide, pereţii structurali cu goluri decalate vor ceda prin

zdrobirea betonului la colţurile comprimate de la nivelul încastrării. În

legături se vor înregistra fisuri minore sau nu va apărea nici o fisură.

Această cedare se datorează faptului că pereţii lucrează împreună. În

acest mod de cedare, peretele întins va dezvolta fisuri din încovoiere

care se pot inregistra doar până in stadiul de cedare. Cedarea peretelui

este similară cu cedarea unei console verticale solicitată de o forţă

orizontală.

Page 15: Armare Pereti

Dr.ing. Marius MOSOARCA

pag.15

7.5 DIMENSIONAREA PRELIMINARĂ A SECŢIUNILOR PEREŢILOR STRUCTURALI DIN BETON ARMAT

Grosimea pereţilor structurali va fi cel puţin 15 cm. La clădiri cu

pâna la 10 ÷ 12 niveluri se recomandă să se pastreze dimensiuni

constante ala secţiunilor pereţilor pe toată înălţimea.

Aria bulbilor sau tălpilor At prevăzute la capetele sectiunii

pereţilor cu aria inimii At va respecta relaţiile 5.1 si 5.2:

no ≤ 1.5 35.0i

t

AA

(7.1)

pentru zonele seismice de calcul A÷D şi

no ≤ 1.5 50.0i

t

AA

(7.2)

pentru zonele seismice de calcul E şi F

S-a notat:

no= cbhR

N

(7.3)

Unde N este efortul axial de compresiune în pereti, b şi h dimensiunile

inimii peretelui, iar R c rezistenţa de calcul a betonului la compresiune.

Page 16: Armare Pereti

Curs 7 : Proiectarea cladirilor cu pereti structurali din beton armat

pag. 16

7.6 PROIECTAREA STRUCTURILOR CU PEREŢI STRUCTURALI DIN BETON ARMAT LA ACŢIUNEA ÎNCĂRCĂRILOR VERTICALE ŞI ORIZONTALE

În general, normativele de proiectare printre care şi normativul

românesc de proiectare a pereţilor structurali din beton armat CR2-1-1-

1.1-05, recomandă parcurgerea următoarelor etape în proiectarea

clădirilor cu pereţi structurali din beton armat:

1. Conformarea preliminara a structurii de rezistenţă prin

dispunerea în plan şi pe verticală a pereţilor structurali din beton

armat, alegerea formei secţiunilor acestora şi a dimensiunilor

elementelor structurale;

2. Identificarea schemei de calcul a structurii de rezistenţă

prin stabilirea zonelor active ale pereţilor structurali pentru fiecare

direcţie de actiune seismică si ale grinzilor de cuplare;

3. Stabilirea nivelului la care se consideră încastrarea

pereţilor structurali;

4. Calculul încărcărilor verticale aferente fiecarui perete

structural şi a eforturilor secţionale de compresiune. În această

etapă de predimensionare se pot face deja primele corecţii de

secţiuni ale elementelor structurale. Daca eforturile înregistrate în

structura de rezistenţă indică deja sectiuni insuficiente ca

dimensiuni incapabile să preia solicitarile la care sunt supuse, se

pot impune urmatoarele soluţii: măriri ale secţiunii inimilor

pereţilor, prevederea bulbilor la extremităţile pereţilor sau chiar

intermediari, impunerea unor betoane de rezistenţe superioare la

etajele inferioare clădirii. Toate aceste modificări trebuie hotarâte

Page 17: Armare Pereti

Dr.ing. Marius MOSOARCA

pag.17

împreună de toată echipa de proiectare, pentru a nu modifica

soluţia de arhitectură şi reţelele de instalaţii;

5. Calculul rigiditaţii pereţilor pentru fiecare directie

principală de acţiune seismică;

6. Determinarea incărcărilor seismice şi a modurilor de

distribuţie a forţelor seismice de etaj, în funcţie de tipul de seism

caracteristic zonei în care se realizează cladirea;

7. Calculul static şi dinamic al structurii. În prezent se

realizează calcule spaţiale cu programe de calcul bazate pe teoria

elementului finit, capabile să ofere pe baze de diagrame, valorile

eforturilor în orice secţiune solicitata de proiectant. Se pot adapta

metode de calcul simplificate la clădiri cu maxim 9 niveluri având

structura de rezistenţă ordonata, alcatuire monotonă în elevaţie, şi

înalţimi mici si medii de nivel;

8. Identificarea eforturilor maxime sectionale de

dimensionare la încărcări orizontale. Trebuie acordată o atenţie

deosebită clădirilor la care se înregistrează excentricitaţi

pronunţate generate de: balcoane în consola amplasate pe o parte

a clădirii, nuclee centrale de pereţi încărcate excentric, etc;

9. Verificarea valorilor deplasarilor orizontale si verticale, a

deplasarilor relative de nivel în scopul sadisfacerii cerinţelor

impuse de elementele neportante: pereţii cortina, instalaţii, etc;

10. Verificarea logica a rezultatelor furnizate de programul

de calcul, prin compararea acestor rezultate cu rezultatele

furnizate de un calcul simplificat realizat de catre proiectant pe

baza unor tabele, abace, ale metode directe de calcul. Daca se

Page 18: Armare Pereti

Curs 7 : Proiectarea cladirilor cu pereti structurali din beton armat

pag. 18

înregistrează diferenţe mari între aceste valori este necesară

reverificarea tuturor datelor de intrare furnizate programului de

calcul şi modului de interpretare a rezultatelor;

11. Calculul şi armarea riglelor de cuplare la încovoiere şi

forta tăietoare;

12. Calculul şi armarea elementelor verticale, la

compresiune(întindere) excentrică, în sectiuni înclinate la forta

tăietoare şi în rosturile de turnare;

13. În cazul structurilor prefabricate, este necesară

calcularea îmbinărilor orizontale şi verticale între pereţi, respectiv

între pereţi şi planşee prefabricate;

14. Calculul şi armarea diafragmelor orizontale ( planşee);

15. Armarea pereţilor structurali şi a grinzilor de cuplare;

16. Calcul şi dimensionarea elementelor substructurii. Pereţii

structurali, individuali (în consola) sau cuplati, vor fi prevăzuţi la

partea lor inferioara cu elemente structurale care să permită

transmiterea adecvată a solicitărilor pereţilor la terenul de

fundare.

În raport cu mărimea solicitărilor care apar la baza pereţilor

structurali şi configuraţia pereţilor subsolului se pot prevedea diferite

soluţii de fundare, dintre care cele mai importante sunt:

fundaţii izolate, dar cu proporţii şi dimensiuni corelate cu

mărimea eforturilor din pereţii structurali;

grinzi de fundaţii pe una sau două direcţii, constituind

fundaţiile comune pentru mai mulţi pereţi;

Page 19: Armare Pereti

Dr.ing. Marius MOSOARCA

pag.19

infrastructuri realizate sub forma unor cutii închise cu mare

rigiditate şi cu mare capacitate de rezistenţă la încovoiere, forţa

tăietoare şi torsiune, alcatuite din planşeul peste subsol, pereţii

subsolului, fundaţiile şi radierul (eventual placa pardoseală de beton

armat).

a) b) c) fundaţie izolată fundaţie continuă fundaţie continuă sub stâlp de beton armat sub sub pereţi şi şiruri de stâlpi diafragme

d) reţele de grinzi e) radier general

Figura 7.10 Fundaţii directe ale pereţilor structurali din beton armat

Daca terenul de fundare are o capacitate portantă

insuficientă, se pot adopta soluţii de fundare pe piloţi sau pereţi mulaţi

(barete).

Page 20: Armare Pereti

Curs 7 : Proiectarea cladirilor cu pereti structurali din beton armat

pag. 20

7.7 SCHEMATIZAREA PENTRU CALCUL A STRUCTURILOR CU PEREŢI STRUCTURALI

7.7.1 Secţiunile de calcul (active) ale pereţilor structurali

O problemă foarte importantă în calculul simplificat admis

pentru structurile cu pereţi structurali, o constituie, problema

identificării secţiunilor active ale pereţilor sau a conlucrării tălpilor cu

inima pereţilor. Această problemă intervine la:

evaluarea rigidităţilor la deplasare laterală;

calculul eforturilor secţionale în pereţii structurali din

acţiunea seismică;

calculul incărcărilor verticale aferente pereţilor structurali;

evaluarea momentelor capabile şi a fortei tăietoare de

calcul, asociate capacitaţii de rezistenţa la încovoiere cu efort axial;

determinarea capacităţii de disipare a energiei prin calcul

ductilităţilor secţionale.

În cazul în care talpa este construită dint-un bulb (fig.7.11.a)

laţimea activa bp se ia egală cu lăţimea reală a bulbului , Bp.

Page 21: Armare Pereti

Dr.ing. Marius MOSOARCA

pag.21

a)

b)

Fig.7.11 Zonele active ale pereţilor structurali

Pereţii stucturali a căror secţiune prezintă tălpi la una sau

ambele extremităţi ca urmare a intersecţiei pereţilor de pe două direcţii,

fig.7.11.b) laţimea activă bp de conlucrare a tălpilor se calculează cu

relaţia 7.4:

bp = b +Δbst + Δbdr (7.4)

unde Δb se stabileşte pe baza relaţiilor (fig.5.5):

Δb = 01

lhh

h

ii

i

≤1.5 hi (7.5)

şi Δb≤distanta până la primul gol (pâna la marginea

peretului)

Page 22: Armare Pereti

Curs 7 : Proiectarea cladirilor cu pereti structurali din beton armat

pag. 22

a) b)

Fig.7.12. Zone active de conlucrare

unde :

b = grosimea inimii;

hi + hi+1 = înalţimile secţiunilor unor pereţi paraleli consecutivi;

l 0 = distanta liberă între doi pereţi consecutivi.

Pereţii structurali din structurile cu etaje înalte si goluri relativ

mici a căror grinzi de cuplare rigide au fost proiectate pentru a lucra în

domeniul elastic pot fi consideraţi în calcul ca elemente unice, cu

secţiunea indeformabilă.

Daca pereţii care se intersectează formează un nucleu, întreg

nucleul poate fi cosiderat un element unic (fig.7.13).

Page 23: Armare Pereti

Dr.ing. Marius MOSOARCA

pag.23

Fig.7.13 Nucleu din beton armat ce preia cu toată secţiunea solicitările seismice

Secţiunea activă a pereţilor structurali se ia egală cu secţiunea

inimii pentru calculul deformaţiilor produse de forţele tăietoare.

7.7.2 Secţiunile de calcul (active) ale grinzilor de cuplare

a) Deformaţiile produse de momentele încovoietoare şi

eforturilor secţionale se calculează pentru secţiunea activă a grinzii de

cuplare conform figurii 7.14 şi relaţiei de calcul 7.6:

Dacă planşeele se toarnă odată cu pereţii sau dacă se toarnă

în etaje distincte, şi se asigură conlucrarea plăcii cu grindă, secţiunea

activă a grinzii de cuplare rezultă astfel:

Page 24: Armare Pereti

Curs 7 : Proiectarea cladirilor cu pereti structurali din beton armat

pag. 24

Fig.7.14. Secţiuni active ale grinzii de cuplare

Δb st, Δb dr =0.25 l0≤ 2hp ( 7.6)

unde: l0 = lumina liberă a golului;

hp = grosimea plăcii.

Dacă planşeele sunt prefabricate sau turnate ulterior pereţilor şi

nu se realizează conlucrarea plăcii cu grindă, secţiunea se consideră

dreptunghiulară ca în fig 7.15 cu înăltimea hg până sub placa planşeului.

Fig.7.15 Secţiunea activă la planşee prefabricate sau realizate ulterior

În calculul deformaţiilor produse de forţe tăietoare, se consideră

secţiunea de calcul egală cu secţiunea inimii.

b) Evaluarea capacităţii de rezistenţă se calculează conform

normativului STAS 10107/0-90.

Page 25: Armare Pereti

Dr.ing. Marius MOSOARCA

pag.25

7.8 MATERIALE UTILIZATE LA PEREŢII STRUCTURALI DIN BETON ARMAT

Pereţii structurali vor fi realizaţi din betoane de clasă

superioară minimă de C25/30 la clădirile cu mai mult de 10 niveluri, în

special la nivelurile inferioare.

Armături folosite la armarea pereţilor structurali:

bare din oţel beton (PC 60, PC 52, OB 37);

sârma trasă mată (STNB) sau sârmă profilată sub formă de

plaşe sudate produse în industrie folosite, de regulă, numai la armăturile

constructive. Planşele sudate din sârme ecruisate mai pot fi folosite ca

armături de rezistenţă numai dacă sunt asigurate superior faţă de

eforturile secţionale asigurânduli-se prin proiectare o comportare a

sârmelor în domeniul liniar elastic.

7.9 DIMENSIUNI MINIME ALE SECŢIUNILOR DE BETON. PREVEDERI CONSTRUCTIVE. RECOMANDĂRI DE ALCĂTUIRE.

Secţiunile de beton ale inimilor şi tălpilor pereţilor structurali notate b,

vor avea dimensiunile minime impuse de condiţiile din relaţia 7.7:

b 150 mm si b20

eH (7.7)

unde He reprezintă înalţimea etajului.

La dimensionarea secţiunii bulbilor se vor respecta şi condiţiile 7.8:

h p 250 mm si b p 2b (7.8)

Page 26: Armare Pereti

Curs 7 : Proiectarea cladirilor cu pereti structurali din beton armat

pag. 26

Clădirile situate în zonele seismice de calcul A – D cu pereţi

structurali rari sau/şi cu mai mult de 6 niveluri, pereţii trebuie să fie

prevăzuţi la extremitaţi cu bulbi sau tălpi.

Se consideră tălpi, lamelele transversale cu grosimea minimă de

150 mm şi lungimea de cel putin 25% din înăltimea etajului.

Grinzile de cuplare la pereţii cu goluri de uşi vor avea, aceeaşi

grosime cu restul peretelui. În situaţia în care, din calcul, această

grosime rezultă insuficientă, grinzile se vor îngrosa cu condiţia

îngroşarii şi a peretelui pe o lungime suficientă pentru a asigura

ancorarea armăturilor longitudinale din grindă. Grinzile de cuplare

armate cu carcase înclinate de armături vor avea grosimea minimă 250

mm.

Golurile pentru uşi sau ferestre se vor amplasa la o distanta mai

mare de 1200mm de capetele libere ale pereţilor structurali (fig.7.16).

Daca acestă condiţie nu poate fi respectată, montantul de capăt va fi

prevăzut cu bulb la marginea golului.

Figura 7.16 Amplasarea golurilor faţa de extremitaţile pereţilor

La pereţii având goluri decalate pe verticală (fig.7.17), se

recomandă ca plinul dintre golurile la două niveluri succesive să fie de

minimum 600 mm lungime.

Page 27: Armare Pereti

Dr.ing. Marius MOSOARCA

pag.27

Fig. 7.17 Dimensiune minimă recomandată între doua goluri de usă

Tuburile verticale de instalaţii pot fi înglobate în pereţii

structurali, cu condiţia că în grosimea peretelui să nu se afle mai mult de

un tub, iar distanta minimă între doua tuburi, în lungul peretelui să fie

200 mm. Tuburile nu vor avea diametrul mai mare decât 1/8 din

grosimea peretelui şi se vor poza între cele două plase de armatura.


Top Related