1
Anexa 6.1
Sistemul de clasificare şi evaluare al corpurilor de apă de suprafaţă în
conformitate cu Directiva Cadru Apă*
Starea ecologică
6.1.1.Elemente biologice
Râuri: fitoplancton - Anexa 6.1.1A, fitobentos - Anexa 6.1.1B, macronevertebrate
bentice-Anexa 6.1.1.C şi fauna piscicolă - Anexa 6.1.1D
Lacuri naturale: fitoplancton - Anexa 6.1.1E, fitobentos–Anexa 6.1.1F,
macronevertebrate bentice-Anexa 6.1.1G
6.1.2. Elemente hidromorfologice
Râuri: Anexa 6.1.2A
Lacuri naturale: Anexa 6.1.2B
6.1.3. Elemente fizico-chimice
Râuri: Anexa 6.1.3A - elemente fizico-chimice generale,
Râuri: Anexa 6.1.3B -poluanţi specifici
Lacuri naturale: Anexa 6.1.3C
*elaborarea sistemului de clasificare şi evaluare ecologică a stării apelor a fost realizată
pentru Primul Plan de Management de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare
pentru Protecţia Mediului – ICIM Bucureşti şi colaboratorii, Institutul Naţional de
Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” – Constanţa (pentru apele tranzitorii şi
costiere). Ulterior sistemul de evaluare a fost dezvoltat prin contribuţia unor institute de
specialitate şi a unor experţi.
2
Potenţial ecologic (corpuri de apă puternic modificate şi artificiale)
6.1.4. Elemente biologice
Râuri: macronevertebrate bentice - Anexa 6.1.4A, fitobentos - Anexa 6.1.4B,
fitoplancton-Anexa 6.1.4C
Lacuri de acumulare: fitoplancton - Anexa 6.1.4D, fitobentos –Anexa 6.1.4E
6.1.5. Elemente fizico-chimice
Râuri şi lacuri de acumulare: Anexa 6.1.5
6.1.6. Starea chimică: Anexa 6.1.6
Integrarea elementelor de calitate în starea globală
A. Corpuri de apă naturale (râuri şi lacuri)
Pentru evaluarea stării ecologice a unui corp de apă natural, se parcurg
urmatoarele etape metodologice privind determinarea:
Stării pe baza elementelor biologice;
Stării pe baza de elementelor fizico-chimice;
Stării pe baza de elementelor hidro-morfologice.
Evaluarea stării din punct de vedere a elementelor biologice - se calculează
indicii individuali si indicii multimetrici pentru fiecare dintre acestea, aplicând
metodologiile descrise în Anexele 6.1.1A, 6.1.1B, 6.1.1C, 6.1.1D, 6.1.1E, 6.1.1F, 6.1.1G,
se evaluează stările aferente acestora pentru fiecare element luat în calcul (râuri:
nevertebrate bentice, fitoplancton, fitobentos şi faună piscicolă; lacuri naturale:
fitoplancton, fitobentos, nevertebrate bentice, după cum urmează:
stare foarte bună
stare bună
stare moderată
stare slabă
3
stare proastă
Evaluarea stării din punct de vedere a elementelor fizico-chimice (suport
pentru starea ecologică):
- În cazul elementelor fizico-chimice generale se procedează aplicând paşii descrişi în
Anexa 6.1.3A (pentru râuri), Anexa 6.1.3C (pentru lacuri naturale) pentru elementele de
calitate (râuri: condiţii termice – temperatură, starea acidifierii – pH, salinitatea
(conductivitatea), regimul de oxigen (oxigen dizolvat în termeni de concentraţie, CBO5 si
CCO-Cr), nutrienţi: azotaţi (exprimat în azot), azotiţi (exprimat în azot), amoniu (exprimat
în azot), azot total, orto-fosfaţi (exprimat în fosfor), fosfor total; lacuri naturale: regimul
de oxigen (oxigen dizolvat în termeni de concentraţie, CBO5 si CCO-Cr), nutrienţi:
azotaţi (exprimat în azot), azotiţi (exprimat în azot), amoniu (exprimat în azot), azot total,
orto-fosfaţi (exprimat în fosfor), fosfor total. Pentru fiecare dintre elementele de calitate
pentru care s-au elaborat limite, se stabileşte starea, după cum urmează:
starea foarte bună
stare bună
stare moderată
- În cazul poluanţilor specifici (PCB, Zn, Cu, Toluen, Acenaften, As, Cr, Fenol, Xilen,
cianuri și detergenți anionici) utilizaţi în caracterizarea stării ecologice se atribuie
următoarea clasificare:
stare foarte bună (doar în cazul poluanţilor specifici: PCB, Zn, Cu, Toluen,
Acenaften
stare bună
stare moderată
Pentru aplicarea metodologiei se utilizează Anexa 6.1.3B.
Evaluarea stării din punct de vedere al elementelor hidromorfologice - se
aplică metodologia prezentată în Anexa 6.1.2A (râuri), Anexa 6.1.2B (lacuri naturale),
stabilindu-se următoarele clase:
stare foarte bună
stare bună
stare moderată
stare slabă
4
stare proastă.
Evaluarea stării din punct de vedere al elementelor hidromorfologice - se aplică
metodologia prezentată în Anexa 6.1.2A (râuri), Anexa 6.1.2B (lacuri naturale), Anexa
stabilindu-se următoarele clase:
stare foarte bună
stare bună
stare inferioară celei bune.
Elementele hidromorfologice se iau în considerare doar în cazul în care
starea ecologică foarte bună este atinsă de elementele biologice şi fizico-chimice şi în
acest caz se verifică dacă starea hidromorfologică este foarte bună. Aceste condiţii fiind
îndeplinite, corpul poate fi încadrat în stare ecologică foarte bună.
În cadrul fiecarui grup de elemente [biologice, fizico-chimice (generale şi
poluanţi specifici), hidromorfologice] se consideră definitorie starea cea mai
defavorabilă.
Starea ecologică (pe baza elementelor biologice şi a elementelor suport hidro-
morfologice şi fizico-chimice) se determină prin aplicarea principiului celei mai
defavorabile situaţii.
Starea chimică
Evaluarea stării chimice (Anexa 6.1.6) a unui corp de apă se face având în vedere
substanţele prioritare prin aplicarea prevederilor Directivei privind standardele de calitate
ale mediului în domeniul apei (Directiva 2008/105/EC).
În cazul stării chimice clasificarea se face astfel:
stare chimica bună
altă stare decât bună (stare proastă).
La evaluarea stării chimice s-a avut în vedere conformarea cu valorile standard de
calitate pentru mediu (SCM) pentru substanţele prioritare definite în Directiva
2008/105/EC, atât pentru valoarea mediei aritmetice, cât şi pentru valoarea concentraţiei
maxime admisibile.
Starea chimică va fi determinată de cea mai defavorabilă situaţie (orice depăşire a
SCM conduce la neconformare şi încadrarea în starea chimica proastă).
5
După evaluarea stării ecologice şi a stării chimice, starea finală a corpului de apă
va fi dată de cea mai defavorabilă dintre cele două stări.
B. Corpuri de apă puternic modificate şi artificiale
Evaluarea potenţialului ecologic pentru corpurile puternic modificate şi
artificiale are la bază aplicarea principiului “celei mai defavorabile situaţii” dintre
elementele biologice şi fizico-chimice relevante.
Pentru evaluarea potenţialului ecologic se parcurg următorii paşi:
În cazul elementelor biologice se calculează indicii individuali si indicii multimetrici
pentru fiecare dintre acestea, aplicând metodologiile descrise în Anexele 6.1.4A,
6.1.4B, 6.1.4.C, 6.1.4 D, 6.1.4e; se stabileşte potenţialul aferent acestora pentru
fiecare element luat în calcul, după cum urmează:
Potenţial ecologic maxim
Potenţial ecologic bun
Potenţial ecologic moderat
În cazul elementelor fizico-chimice:
o În cazul elementelor fizico-chimice generale se procedează aplicând paşii
descrişi în Anexa 6.1.5 pentru elementele de calitate (râuri: condiţii termice –
temperatură, starea acidifierii – pH, salinitatea (conductivitatea), regimul de oxigen
(oxigen dizolvat în termeni de concentraţie, CBO5 si CCO-Cr), nutrienţi: azotaţi
(exprimat în azot), azotiţi (exprimat în azot), amoniu (exprimat în azot), azot total, orto-
fosfaţi (exprimat în fosfor), fosfor total; lacuri de acumulare: starea acidifierii – pH,
regimul de oxigen (oxigen dizolvat în termeni de concentraţie, CBO5 si CCO-Cr),
nutrienţi: azotaţi (exprimat în azot), azotiţi (exprimat în azot), amoniu (exprimat în azot),
azot total, orto-fosfaţi (exprimat în fosfor), fosfor total. Pentru fiecare dintre elementele
de calitate pentru care s-au elaborat limite, se stabileşte potenţialul, după cum urmează:
Potenţial ecologic maxim
Potenţial ecologic bun
Potenţial ecologic moderat
6
o În cazul poluanţilor specifici (PCB, Zn, Cu, Toluen, Acenaften, As, Cr, Fenol,
Xilen, cianuri și detergenți anionici), evaluarea se realizează având în vedere aceleaşi
principii şi limite ca şi în cazul corpurilor de apă naturale (Anexa 6.1.3B).
În cadrul fiecărui grup de elemente biologice şi fizico-chimice se consideră
definitorie clasa de potenţialul cea mai defavorabilă.
Evaluarea stării chimice pentru corpurile de apă puternic modificate şi
artificiale se realizează având în vedere aceleaşi principii şi limite ca şi în cazul
corpurilor de apă naturale.
7
Anexa 6.1.1.A (Stare ecologica- elemente biologice-Fitoplancton–râuri naturale)
ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA
STĂRII ECOLOGICE A CORPURILOR DE APĂ AFLATE PE CURSURILE DE
APĂ NATURALE PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE
FITOPLANCTONICE
Domeniu de aplicare
Algele fitoplanctonice pot fi folosite pentru evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa
aflate pe cursurile de apa din zonele de campie sau din zonele unde curgerea apei este
lentă, acolo unde pot fi de origine autohtonă. Pentru cursurile de apă din zona de deal şi
de munte nu se recomandă utilizarea fitoplanctonului pentru evaluarea stării ecologice,
algele din această comunitate nefiind reprezentative cursurilor de apă având curgere
rapidă. De asemenea, algele fitoplanctonice nu sunt reprezentative pentru cursurile de apă
nepermanente. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de monitoring.
Principiu
Metoda de evaluare pe baza comunităţilor de alge fitoplanctonice descrisa mai jos se
foloseste exclusiv pentru cursurile naturale de apa si raspunde cerintelor Directivei Cadru
a Apei. In descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni la care raspund
comunitatile de alge fitoplanctonice din cursurile de apa. Fitoplanctonul este sensibil la
următoarele presiuni: aport de nutrienţi, poluare organică, degradare generală. Au fost
descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare
dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apă.
Descrierea metodei
Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din indicii
propusi (indice saprob, indice clorofila, indice de diversitate Simpson, indice număr de
taxoni, indice abundenţă diatomee – Bacillariophyceae) pentru evaluarea starii ecologice
pe baza comunitatilor de alge fitoplanctonice. Descrierea indicilor si a formulelor de
calcul este facuta in continuare.
1. Indicele saprob
(s x h)
S =
h
s = valoarea taxonilor bioindicatori din tabelul 6
h = frecventa absoluta, respectiv numarul de indivizi apartinand fiecarui taxon din proba
2. Indicele de clorofila
Valorile determinate ale concentratiei de clorofila din proba/secţiune.
8
3. Indicele de diversitate Simpson
unde,
D = indice diversitate
pi = proportia speciei „i” in comunitate
s= nr. total de specii
4. Indice număr taxoni
Reprezintă taxonii (specifici şi supraspecifici) identificaţi într-o probă.
5. Indice abundenţă numerică Bacillariophyceae
Reprezintă numărul de alge din grupului Bacillariophyceae raportat la numărul total de
alge din probă, Se exprimă în procente.
Indicele saprob reflectă cel mai bine poluarea organică, iar ceilalţi indici, împreună,
reflectă mai bine degradarea generală şi celelalte presiuni specifice. Este totuşi foarte
dificil să se precizeze acurateţea cu care fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau
alta dintre presiunile majore, respectiv sunt expresia celor două module. De aceea, se
propune calcularea indicelui multimetric pe baza tuturor indicilor menţionaţi.
Se prezintă în tabelele 1-5 valorile pentru fiecare dintre indicii propuşi pentru evaluarea
stării ecologice. Tabelele cuprind şi valorile ghid pentru starea de referinţă.
Tabel 1: Valori propuse pentru indicele saprob
Tip Valoare
ghid stare
referinta
(max.)
Stare
ecologica
f. buna
(max.)
Stare
ecologica
buna
(max.)
Stare
ecologica
moderata
(max.)
Stare
ecologica
slaba
(max.)
Stare
ecologica
proasta
RO06 1,66 1,7 2,3 2,5 3,16 > 3,16
RO06* 1,75 2,0 2,55 2,75 3,5 > 3,5
RO07 1,6 1,7 2,07 2,5 2,7 > 2,7
RO08 1,6 1,7 2 2,6 2,8 > 2,8
RO08* 1,75 2,0 2,55 2,75 3,5 > 3,5
RO09 1,73 1,84 2 2,64 2,9 > 2,9
RO10 1,86 1,93 2,16 2,6 2,9 > 2,9
RO11 1,76 1,98 2,31 2,64 2,93 > 2,93
RO12 2,2 2,3 2,5 2,7 3,3 > 3,3
RO13 2,2 2,35 2,53 2,77 3,2 > 3,2
RO14 2,2 2,35 2,53 2,77 3,2 > 3,2
RO15 2,2 2,35 2,58 2,83 3,3 > 3,3
RO16 1,36 2,33 2,46 2,58 2,71 >2,71
9
Tabel 2: Valori propuse pentru indicele clorofila
Tip Valoare
ghid stare
referinta
(max.)
Stare
ecologica
f. buna
(max.)
Stare
ecologica
buna
(max.)
Stare
ecologica
moderata
(max.)
Stare
ecologica
slaba
(max.)
Stare
ecologica
proasta
RO06 2,65 3,66 5,39 7,51 10,50 >10,5
RO06* 7,30 7,57 8,03 13,73 23,33 >23,33
RO07 3,92 4,73 6,11 9,21 14,00 >14
RO08 5,19 5,80 6,83 10,91 17,50 >17,5
RO08* 7,30 7,57 8,03 13,73 23,33 >23,33
RO09 6,46 6,86 7,55 12,60 21,00 >21
RO10 7,30 7,57 8,03 13,73 23,33 >23,33
RO11 8,15 8,28 8,51 14,86 25,66 >25,66
RO12 9,00 9,00 9,00 16,00 28,00 >28
RO13 9,00 9,00 9,00 16,00 28,00 >28
RO14 9,00 9,00 9,00 16,00 28,00 >28
RO15 9,00 9,00 9,00 16,00 28,00 >28
RO16 8,15 8,28 8,51 14,86 25,66 >25,66
Tabel 3: Valori propuse pentru indicele de diversitate Simpson
Tip Valoare
ghid stare
referinta
(min.)
Stare
ecologica
f. buna
(min.)
Stare
ecologica
buna
(min.)
Stare
ecologica
moderata
(min.)
Stare
ecologica
slaba
(min.)
Stare
ecologica
proasta
RO06 0,92 0,86 0,81 0,37 0,23 <0,23
RO06* 0,89 0,69 0,54 0,34 0,28 <0,28
RO07 0,9 0,77 0,74 0,43 0,33 <0,33
RO08 0,89 0,68 0,67 0,49 0,44 <0,44
RO08* 0,89 0,69 0,54 0,34 0,28 <0,28
RO09 0,89 0,685 0,605 0,42 0,36 <0,36
RO10 0,89 0,69 0,54 0,34 0,28 <0,28
RO11 0,89 0,49 0,42 0,19 0,12 <0,12
RO12 0,88 0,85 0,71 0,37 0,26 <0,26
RO13 0,88 0,85 0,71 0,37 0,26 <0,26
RO14 0,88 0,85 0,71 0,37 0,26 <0,26
RO15 0,88 0,85 0,71 0,37 0,26 <0,26
RO16 0,87 0,66 0,63 0,53 0,5 < 0,5
10
Tabel 4: Valori propuse pentru numar taxoni
Tip Valoare
ghid stare
referinta
(min.)
Stare
ecologica
f. buna
(min.)
Stare
ecologica
buna
(min.)
Stare
ecologica
moderata
(min.)
Stare
ecologica
slaba
(min.)
Stare
ecologica
proasta
RO06 24 11 10 8 4 <4
RO06* 13 6 5 4 2 <2
RO07 18 8 7 6 3 <2
RO08 13 6 5 4 2 <2
RO08* 13 6 5 4 2 <2
RO09 13 6 5 4 2 <2
RO10 13 6 5 4 2 <2
RO11 26 10 7 5 3 <3
RO12 14 10 8 5 1 <1
RO13 14 10 8 5 1 <1
RO14 14 10 8 5 1 <1
RO15 14 10 8 5 1 <1
RO16 23 15 8 5 2 <2
Tabel 5: Valori propuse pentru indicele abundenta numerică Bacillariophyceae (%)
Tip Valoare
ghid stare
referinta
(max.)
Stare
ecologica
f. buna
(max.)
Stare
ecologica
buna
(max.)
Stare
ecologica
moderata
(max.)
Stare
ecologica
slaba
(max.)
Stare
ecologica
proasta
RO06 77 63,5 50 35 20 >20
RO06* 77 63,5 50 35 20 >20
RO07 77 63,5 50 35 20 >20
RO08 77 63,5 50 35 20 >20
RO08* 77 63,5 50 35 20 >20
RO09 77 63,5 50 35 20 >20
RO10 77 63,5 50 35 20 >20
RO11 77 63,5 50 35 20 >20
RO12 100 95 90 72 65 >65
RO13 100 95 90 72 65 >65
RO14 100 95 90 72 65 >65
RO15 100 95 90 72 65 >65
RO16 90 69,5 49 31,5 14 >14
Pentru fiecare indice in parte se calculeaza Rapoartele de Calitate Ecologica (RCE) pe
baza valorii obtinute si a valorii ghid pentru starea de referinta corespunzatoare (fig.1). Se
imparte intotdeauna valoarea mai mica la valoarea mai mare pentru un raport subunitar
intre 0 si 1. Acolo unde valorile obtinute sunt mai mari decat valorile ghid ale starii de
referinta se considera RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile propuse
pentru fiecare indice si pentru starea de referinta si starile ecologice pentru a se vedea
11
tendinta acestora, de crestere sau de scadere de la stare ecologica foarte buna la starea
ecologica proasta. Se prezinta un model de calcul (fig.2).
Apoi se calculează indicele multimetric. In cazul cursurilor de apa pentru indicii
selectionati s-a propus o ponderare a importantei acestora pentru comunitatile de alge si
pentru evaluarea starii ecologice, dupa cum urmeaza:
– Indicele saprob (IS) 20%
– Indicele clorofila a (ICL) 25%
– Indicele de diversitate Simpson (ID) 30%
– Indice numar taxoni (INT) 15%
– Indice abundenta numerica Bacillariophyceae (IAND) 10%
Formula de calcul este urmatoarea:
0.2*RCEIS+0.25*RCEICL+0.3*RCEID+0.15*RCEINT+0.1*RCEIAND = indice multimetric
Valoarea indicelui multimetric va da starea ecologica şi aceasta trebuie sa fie cuprinsa
intre 0 si 1.
In situatia in care nu exista date de clorofila, se propune redistribuirea ponderilor pentru
indicii selectionati, dupa cum urmeaza:
– Indicele saprob (IS) 25%
– Indicele de diversitate Simpson (ID) 40%
– Indice numar taxoni (INT) 20%
– Indice abundenta numerica Bacillariophyceae (IAND) 15%
Formula de calcul este urmatoarea:
0.25*RCEIS+0.4*RCEID+0.2*RCEINT+0.15*RCEIAND = indice multimetric
Pentru incadrarea in stari ecologice se propune impartirea domeniului de variatie al
valorilor indicelui multimetric in 5 parti, dupa cum urmeaza:
Valoare
–Stare foarte buna min. 0.8
–Stare buna min. 0.6
–Stare moderata min. 0.4
–Stare slaba min. 0.2
–Stare proasta max. 0.2
În situaţia cea mai probabilă de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o staţie sau un
corp de apă, se face media anuală a indicelui multimetric şi se evaluează starea ecologică.
12
Fig. 1: Schema de evaluare a starii ecologice a corpurilor de apa pe baza fitoplanctonului – cursuri apa
Modul
poluare
organica
Modul
degradare
generala
Indice saprob (IS)
Indice numar taxoni
(INT)
Indice diversitate S
(ID)
Indice clorofila a
(ICL)
Compararea
valorii
determinate
cu valoarea
ghid a stării
de referinta
RCEIS
RCEINT
RCEICL
Valoarea mai mica se imparte la
valoarea mai mare
Daca valoare determinata ≥ valoarea
ghid a starii de referinta RCE=1
Calculul
Indicelui
Multimetric (IM) prin
ponderarea
RCE pentru
fiecare
indice
IM = 0,2xRCEIS+
0,3xRCEID +
0,15xRCEINT +
0,25xRCEICL +
0,1xRCEIAND
Compararea IM cu
valorile limita între
starile ecologice
Calcul IM stare
ecologica
Evaluare
finala
stare
ecologica
RCEIAND
Determinare valoare
pentru urmatorii indici
Calculul Rapoartelor de
Calitate Ecologica (RCE)
pentru fiecare indice
Compararea
cu valorile
limită pentru
starile
ecologice
Indice abundenta
diatomee (IAND)
RCEID
13
Fig. 2: Exemplu de schema de evaluare a starii ecologice a corpurilor de apa pe baza fitoplanctonului – cursuri de apa
Modul
degradare
generala
IS = 1.3
INT = 9
ICL = 1,05
Comparare
a valorii
determinat
e cu
valoarea
ghid a
starii de
referinta
RCEIS = 1.66/1.3 = 1
RCEINT =9/24 = 0.38
RCEICL=1.05/2,65= 1
Valoarea mai mica se imparte la
valoarea mai mare
Daca valoare determinata ≥ valoarea ghid
a starii de referinta RCE=1
Calculul
Indicelui
Multimetric
(IM) prin
ponderarea
RCE pentru
fiecare indice
IM = 0,2x1+
0,3x0,82 +
0,15x0,38 +
0,25x1 +
0,1x1
Compararea IM cu valorile
limită între stările ecologice
Calcul IM stare ecologică =
0,200+0,246+0,057+
0.250+0,100= 0.853
Evaluare
finala
stare
ecologica
= FB
Determinare valoare
pentru urmatorii indici
Modul
poluare
organica
Calculul Rapoartelor de
Calitate Ecologica (RCE)
pentru fiecare indice
Compararea
cu valorile
limită dintre
starile
ecologice
IAND = 98%
RCEIAND=77/98=1
ID = 0,75
RCEID =0.75/0.92 =
0.82
14
Tabel 6: Lista taxonilor algali cu valoare de bioindicatori
Cyanophyceae
Taxon bioindicator Autor Zona saproba
predominanta
Valoare
saproba
Aphanothece clathrata W. et G.S. West o-β 1,5
Aphanothece stagnina (Sprengel) A. Braun in Rabenhorst o 1
Chroococcus limneticus Lemm. o-β 1,5
Chroococcus turgidus Nägeli o-β 1,5
Gleocapsa sanguinea Kützing o 1
Gloeothece rupestris (Lyngbye) Bornet in Wittrock et
Nordstedt
β 2
Gomphosphaeria
aponina
Kützing β 2
Gomphosphaeria
lacustris
Chodat o-β 1,5
Gomphosphaeria naegeliana (Unger) Lemm. β 2
Gomphosphaeria
pusilla
(Van Goor) Komárek β 2
Gomphosphaeria rosea (Snow.) Lemmermann o-β 1,5
Microcystis aeruginosa Kützing β 2
Microcystis incerta Lemm. β 2
Microcystis marginata (Meneghini) Kütz. β 2
Microcystis pulverea var.
conferta
(W. et G.S. West) Elenkin o-β 1,5
Microcystis
wesenbergii
Komárek β 2
Anabaena affinis Lemmermann β 2
Anabaena circinalis (Kütz.) Hansgirg o-β 1,5
Anabaena flos-aquae Brebisson β 2
Anabaena macrospora Klebahn o-β 1,5
Anabaena solitaria Klebahn o-β 1,5
Anabaena spiroides Klebahn o-β 1,5
Anabaenopsis arnoldii Aptekarj β 2
Aphanizomenon flos-
aquae
(L.) Ralfs β-a 2,5
Aphanizomenon gracile Lemm. β 2
Calothrix sp. C. Agardh ex É. Bornet et C.
Flahault
o 1
Cylindrospermum sp. Kützing ex Bornet & Flahault β 2
Gloeotrichia echinulata (J.S.Smith) P.Richter o-β 1,5
Nodularia spumigena Mertens β 2
Nodularia harveyana Thwaites, Thuret β 2
Nostoc pruniforme C. Agardh ex É. Bornet et C.
Flahault
β 2
Nostoc kihlmanni Lemm. o-β 1,5
Nostoc verrucosum Vaucher β 2
Nostoc piscinale Kützing β 2
Rivularia aquatica Dewildeman, Geitler β 2
Lyngbya limnetica Lemm. β 2
15
Lyngbya major (Vaucher) Hansgirg β 2
Oscillatoria amphibia C. Agardh β 2
Oscillatoria brevis Kützing, Gomond a 3
Oscillatoria chalybea Mert. Grev. Ex. Gomont a 3
Oscillaria chlorina Kützing p 4
Oscillatoria agardhii Gomont β 2
Oscillatoria fragilis Bocher a 3
Oscillatoria formosa Bory a 3
Oscillatoria limnetica Lemm. o-β 1,5
Oscillatoria limosa Agardh β 2
Oscillatoria princeps Vaucher a 3
Oscillatoria putrida Schmidle p 4
Oscillatoria redeckei van Goor o-β 1,5
Oscillatoria rubescens De Candolle p 4
Oscillatoria splendida Grev. Ex. Gomont a 3
Oscillatoria
subtilissima
Kützing a-p 3,5
Oscillatoria tenuis C. Agardh a 3
Oscillatoria
terebriformis
(C. Agardh) Gomont a 3
Phormidium autumnale (Agardh) Gomont β-a 2,5
Phormidium retzii (Agardh) Gomont β 2
Phormidium subfuscum Kützing β 2
Phormidium tenue (Ag.ex Gom.) Anagnost.&Komárek β 2
Phormidium tinctorum Kützing β 2
Phormidium uncinatum (Agardh) Gomont β-a 2,5
Pseudanabaena
constricta
(Szafer) Lauterborn p 3,5
Romeria elegans Volosz. Kokzwara β 2
Romeria leopoliensis (Raciborski) Koczwara o-β 1,5
Spirulina albida Kolwitz a 3
Coelosphaerium
kuetzingianum
Nägeli o-β 1,5
Merismopedia elegans Braun β 2
Merismopedia glauca (Ehrenberg) Naegeli β 2
Merismopedia punctata Meyen β 2
Merismopedia
tenuissima
Lemm. β-a 2,5
Rhabdoderma lineare Schmidle et Lauterborn
em.Hollerbach
β 2
Synechococcus
aeruginosus
Nägeli o 1
Bacillariphyceae
Taxon bioindicator Autor Zona saproba
predominanta
Valoare
saproba
Achnanthes lanceolata (Breb. ex Kützing) Grunow β 2
Achnanthes
minutissima
Kützing o-β 1,5
16
Amphipleura pellucida Kützing β 2
Cocconeis pediculus Ehrenberg β 2
Cocconeis placentula Ehrenberg β 2
Hantzschia amphioxys (Ehr.) Grunow a 3
Nitzschia acicularis (Kützing) W.M.Smith a 3
Nitzschia actinastroides (Lemm.) Van Goor β 2
Nitzschia angustata Grunow a 3
Nitzschia apiculata (Gregory) Grunow a 3
Nitzschia capitellata Hustedtin A.Schmidt & al. a 3
Nitzschia communis Hantzsch β 2
Nitzschia dissipata (Kützing) Grunow o-β 1,5
Nitzschia fonticola Grunow o-β 1,5
Nitzschia hantzschiana Rabenhorst o 1
Nitzschia heufleriana Grunow o-β 1,5
Nitzschia holsatica Hustedt β 2
Nitzschia hungarica Grunow a 3
Nitzschia linearis (Agardh) W. Smith o-β 1,5
Nitzschia longissima (Brebisson) Grunow β 2
Nitzschia microcephala Grunow in Cleve & Moller β 2
Nitzschia palea (Kützing) W.Smith a 3
Nitzschia parvula W.M.Smith β 2
Nitzschia recta Hantzsch ex Rabenhorst β-a 2,5
Nitzschia sigmoidea (Nitzsch.) W.M. Smith β 2
Nitzschia stagnorum (Rabenhorst) Grunow β 2
Nitzschia tryblionella Hantzsch a 3
Nitzschia vermicularis (Kützing) Hantzsch β 2
Cymbella ehrenbergii Kützing o-β 1,5
Cymbella lanceolata (Ehr.) Van Heurck β 2
Cymbella silesiaca Bleisch in Rabenhorst β-a 2,5
Cymbella ventricosa Agardh o-β 1,5
Gomphonema
acuminatum
Ehrenberg β 2
Gomphonema
angustatum
(Kützing) Rabenhorst o 1
Gomphonema augur Ehrenberg β 2
Gomphonema clevei Fricke o 1
Gomphonema
constrictum
Ehrenberg β 2
Gomphonema
intricatum
Kützing o 1
Gomphonema
longiceps
Ehr. o 1
Gomphonema
olivaceum
(Hornemann) Brebisson β 2
Gomphonema
parvulum
Kützing β 2
Gomphonema
tergestinum
Fricke β-a 2,5
Gomphonema
ventricosum
Gregory o 1
17
Rhoicosphenia curvata (Kützing) Grunow β 2
Eunotia arcus Ehrenberg o 1
Eunotia robusta Ralfs o 1
Eunotia triodon Ehrenberg o 1
Frustulia vulgaris (Thwaites) De Toni β-a 2,5
Caloneis amphisbaena (Bory) Cleve β-a 2,5
Caloneis silicula (Ehr.) Cleve o-β 1,5
Navicula atomus (Kütz.) Grunow β 2
Navicula avenacea (Brebisson) Cleve β 2
Navicula bacillum Ehrenberg β 2
Navicula cincta (Ehr.) Ralfs β-a 2,5
Navicula cryptocephala Kützing a 3
Navicula cuspidata Kützing β-a 2,5
Navicula cuspidata var.
ambigua
Kützing (Ehr.) Cleve o 1
Navicula dicephala Ehrenberg o-β 1,5
Navicula exigua (Gregory) Grunow β 2
Navicula gastrum (Ehr.) Kützing β 2
Navicula gracilis Ehrenberg o-β 1,5
Navicula gregaria Donkin β 2
Navicula hungarica Grunow β 2
Navicula menisculus Schumann β-a 2,5
Navicula perpusilla Grunow o 1
Navicula pupula Kützing β 2
Navicula pygmaea Kützing a 3
Navicula radiosa Kützing o-β 1,5
Navicula
rhynchocephala
Kützing a 3
Navicula rostellata Kützing β 2
Navicula viridula (Kützing) Ehrenberg a 3
Neidium dubium (Ehrenberg) Cleve β-a 2,5
Neidium productum (W.M. Smith) Cleve o 1
Pinnularia borealis Ehrenberg o 1
Pinnularia gibba Ehrenberg o 1
Pinnularia gracillima Gregory o 1
Pinnularia mesolepta (Ehrenberg) W.M. Smith o 1
Pinnularia
microstauron
(Ehr.) Cleve o 1
Pinnularia nobilis Ehrenberg o 1
Pinnularia subcapitata Gregory o 1
Pinnularia viridis (Nitzsch) Ehrenberg β 2
Gyrosigma acuminatum (Kützing) Rabenhorst β 2
Gyrosigma attenuatum (Kütz.) Cleve β 2
Stauroneis acuta W.Smith o 1
Stauroneis anceps Ehrenberg β 2
Stauroneis
phoenicenteron
(Nitzsch.) Ehrenberg β 2
Epithemia sorex Kützing β 2
Epithemia turgida (Ehrenberg) Kützing β 2
Rhopalodia gibba (Ehrenberg) O.F. Müller o 1
18
Cymatopleura elliptica (Brébisson) W. Smith β 2
Cymatopleura solea (Brebisson) W.Smith β-a 2,5
Surirella biseriata Brebisson in Brebisson & Godey β 2
Surirella capronii Brebisson & Kitton β 2
Surirella linearis W.M.Smith β 2
Surirella ovata Kützing β 2
Surirella robusta Ehrenberg β 2
Surirella spiralis Kützing o 1
Surirella tenera Gregory β 2
Surirella turgida W.M.Smith β 2
Amphora ovalis Kützing a 3
Amphora ovalis var.
gracilis
Kützing (Ehr.) Cleve o-β 1,5
Melosira granulata (Ehr.) Ralfs β 2
Melosira italica (Ehr.) Kützing o-β 1,5
Melosira roeseana Rabenhorst o 1
Melosira varians Agardh β 2
Rhizosolenia longiseta Zacharias o 1
Cyclotella comta (Ehr.) Kützing o 1
Cyclotella
meneghiniana
Kützing β-a 2,5
Stephanodiscus astraea (Ehrenberg) Grunow o-β 1,5
Stephanodiscus dubius (Fricke) Hustedt β 2
Stephanodiscus
hantzschii
Grunow a 3
Asterionella formosa Hassall o-β 1,5
Asterionella gracillima (Hantzsch.) Hendey o 1
Ceratoneis arcus (Ehr.) Kützing o 1
Diatoma elongatum (Lyngbye) Agardh o-β 1,5
Diatoma hyemalis (Roth) Heiberg o 1
Diatoma vulgaris Bory β-a 2,5
Fragilaria capucina Desmazieres β 2
Fragilaria construens (Ehrenberg) Grunow β 2
Fragilaria crotonensis Kitton o-β 1,5
Meridion circulare (Greville) C.A.Agardh o 1
Synedra actinastroides Lemmermann o-β 1,5
Synedra acus Kützing β 2
Synedra berolinensis Lemmermann β 2
Synedra capitata Ehrenberg β 2
Synedra ulna (Nitzsch.) Ehr. β 2
Synedra vaucheriae Kütz. β 2
Tabellaria fenestrata (Lyngbye) Kützing o-β 1,5
Tabellaria flocculosa (Roth) Kützing o 1
Tetracyclus rupestris (Braun ex Rabenhorst) Grunow o 1
Chrysophyceae
Taxon bioindicator Autor Zona saproba
predominanta
Valoare
saproba
Chromulina sp. Cienkowski o 1
Chrysococcus rufescens G.A. Klebs o-β 1,5
19
Dinobryon divergens Imohf β 2
Dinobryon sertularia Ehrenberg o 1
Dinobryon stipitatum Stein o 1
Dinobryon suecicum Lemm. o 1
Kephyrion spirale (Lackey) Conrad o-β 1,5
Uroglena volvox Ehrenberg β 2
Hydrurus foetidus (Villars) Trevisan C. Agardh o 1
Mallomonas acaroides Perty o-β 1,5
Mallomonas akrokomos Pascher o 1
Mallomonas elongata Reverdin o-β 1,5
Mallomonas fastigata Zacharias o 1
Mallomonas insignis Penard o 1
Synura petersenii Korshikov β 2
Synura uvella Ehrenberg β 2
Xantophyceae
Taxon bioindicator Autor Zona saproba
predominanta
Valoare
saproba
Centritractus
belenophorus Lemm.
β
2
Centritractus dubius Printz o 1
Ophiocytium cochleare (Eichwald) A. Braun o-β 1,5
Tribonema vulgare Pascher β 2
Cryptophyceae
Taxon bioindicator Autor Zona saproba
predominanta
Valoare
saproba
Cryptomonas erosa Ehr. a 3
Cryptomonas marssonii Skuja o-β 1,5
Cryptomonas ovata Ehrenberg a 3
Cryptomonas rostrata O.V. Troitzkaja o-β 1,5
Cryptomonas
tetrapyrenoides Skuja
β
2
Cryptomonas
rostratiformis Skuja ex T. Willén
o
1
Chroomonas caudata Geitler β-a 2,5
Rhodomonas lacustris Pascher & Ruttner β 2
Rhodophyceae
Taxon bioindicator Autor Zona saproba
predominanta
Valoare
saproba
Audouinella chalybea Lyngbye, Freis o 1
Batrachospermum moniliforme Roth o 1
Hildenbrandia rivularis Lieben, J.Ag o 1
Lemanea fluviatilis (L.) C.Agardh o 1
Conjugatophyceae
Taxon bioindicator Autor Zona saproba
predominanta
Valoare
saproba
Mougeotia gracillima (Hassall) Wittrock o 1
20
Netrium digitus (Breb.) Itzigs.et Rothe o 1
Spirogyra crassa Kützing em. Czurda β 2
Spirogyra insignis Kützing a 3
Spirogyra neglecta Kützing β-a 2,5
Spirogyra nitida Link β-a 2,5
Spirogyra varians Kützing β-a 2,5
Zygnema cruciatum Vauch. Agardh β-a 2,5
Cosmarium botrytis Menegh.ex Ralfs o 1
Cosmarium formosulum Hoffman β 2
Cosmarium granatum Breb.ex Ralfs a 3
Cosmarium humile (Gay) Nordst. a 3
Cosmarium impressulum Elfv. a 3
Cosmarium laeve Rabh. a 3
Cosmarium
margaritiferum Menegh ex Ralfs
a
3
Cosmarium meneghenii Brébisson a 3
Cosmarium regnellii Wille a 3
Cosmarium subcostatum Nordst. a 3
Cosmarium turpinii Brébisson o 1
Desmidium swartzii Agardh o 1
Euastrum denticulatum (Kirchner) Gay o-β 1,5
Euastrum elegans (Bréb.) Kütz. o 1
Euastrum oblongum (Grev.) Ralfs o 1
Hyalotheca dissiliens (SM.) Bréb. o 1
Micrasterias crux-
melitensis (Ehr.) Hass
o
1
Micrasterias rotata Brev. Ex. Ralfs o 1
Micrasterias truncata (Corda) Bréb. o 1
Pleurotaenium trabecula (Ehr.) ex Naeg. o 1
Pleurotaenium
truncatum (Bréb.) Näg.
o-β
1,5
Staurastrum gracile Ralfs ex Ralfs o-β 1,5
Staurastrum hirsutum Ehr, Ralfs β-a 2,5
Staurastrum muticum (Breb.) Ralfs β-a 2,5
Staurastrum orbiculare Ralfs β-a 2,5
Staurastrum paradoxum Meyen a 3
Staurastrum
punctulatum Brébisson
β
2
Staurastrum tetracerum (Kütz.) Ralfs a 3
Staurodesmus apiculatus Breb.,Teil β-a 2,5
Staurodesmus
convergens (Ehr.) Teil.
β-a 2,5
Staurodesmus glaber (Ehr.) Teil. β-a 2,5
Tetmemorus laevis (Kütz.) Ralfs o 1
Closterium acerosum (Schrank) Ehrenberg a 3
Closterium aciculare T.West β 2
Closterium acutum Breb. β-a 2,5
Closterium ceratium Perty a 3
Closterium cornu Ehrenberg o 1
Closterium ehrenbergii Menegh.ex Ralfs β 2
21
Closterium lanceolatum Kützing ex Ralfs a 3
Closterium limneticum Lemm. a 3
Closterium lunula (Müll.) Nitzsch. a 3
Closterium moniliferum Ehrenberg β 2
Closterium parvulum Nägeli β 2
Closterium strigosum Breb. β-a 2,5
Closterium striolatum Ehr.ex Ralfs β-a 2,5
Closterium venus Kütz. β 2
Penium polymorphum Petry o 1
Chlorophyceae
Taxon bioindicator Autor Zona saproba
predominanta
Valoare
saproba
Draparnaldia
glomerata Vauch., Agardh
o
1
Stigeoclonium tenue Kützing a 3
Chlorella vulgaris Beij. p 4
Actinastrum falcatus Corda, Ralfs β-a 2,5
Actinastrum hantzschii Lagerheim β 2
Characium falcatum Schroed. a 3
Coelastrum
microporum Nägeli
β 2
Coelastrum sphaericum Naeg. β 2
Crucigenia crucifera (Wolle) Collins β 2
Crucigenia fenestrata Schmidle β 2
Crucigenia tetrapedia (Kirchn.) W.G.S. West β 2
Crucigeniella
rectangularis (Naeg.) Kom.
β-a 2,5
Dictyosphaerium
pulchellum Wood
β 2
Hydrodictyon
reticulatum (L.) Lagerheim Roth
β 2
Kirchneriella lunaris (Kirchn.)Moeb. β 2
Kirchneriella obesa (W.West) Schmidle β 2
Lagerheimia citriformis (J.Snow) Collins a 3
Lagerheimia
genevensis (Chod.) Chodat
β 2
Lagerheimia longiseta (Lemm.) Wille a 3
Lagerheimia
wratislaviensis Schroed.
β 2
Oocystis lacustris Chodat o-β 1,5
Oocystis marssonii Lemmermann β 2
Pediastrum biradiatum Meyen o 1
Pediastrum boryanum (Turp.) Menegh. β 2
Pediastrum duplex Meyen β 2
Pediastrum kawraiskyi Schmidle o-β 1,5
Pediastrum simplex Meyen o 1
Pediastrum tetras (Ehrenberg) Ralfs β 2
Planktosphaeria
gelatinosa G.M. Smith
o-β 1,5
22
Scenedesmus abundans (Kirchner) Chodat β 2
Scenedesmus
acuminatus (Lagerh.) Chod.
β 2
Scenedesmus
acutiformis Schröder
β 2
Scenedesmus acutus Meyen β 2
Scenedesmus arcuatus (Lemm.) Lemm β 2
Scenedesmus armatus (R. Chodat) R. Chodat β 2
Scenedesmus bijuqus var.
obtusiusculus (Chodat) G.M. Smith
β 2
Scenedesmus
brasiliensis Bohlin
β 2
Scenedesmus
denticulatus Lagerheim
β 2
Scenedesmus hystrix Lagerheim β 2
Scenedesmus obliquus (Turp.) Kütz. β 2
Scenedesmus opoliensis Richter β 2
Scenedesmus
quadricauda (Turp.) Breb.
β 2
Selenastrum
bibraianum Reinsch
β 2
Siderocelis ornata (Fott) Fott β 2
Sphaerocystis
schroeteri Chodat
β 2
Tetraedron caudatum (Corda) Ralfs β 2
Tetraedron regulare Kütz. β 2
Tetraedron trigonum (Nägeli) Hansgirg β 2
Tetrastrum punctatum (Schmidle) Ahlstr. & Tiff. β 2
Tetrastrum staurogeniaeforme (Schroeder) Lemm. β 2
Treubaria varia Ahlstr. & Tiffany β 2
Westella botryoides (W.West) De Wild β 2
Microspora amoena (Kützing) Rabenhorst o 1
Oedogonium capillare Linne, Kutzing β 2
Oedogonium
undulatum Brébisson
β
2
Carteria klebsii (Dang.) France β 2
Carteria multifilis (Fresenius) O. Dill p 4
Chlamydomonas media Klebs β-a 2,5
Chlamydomonas
reinhardtii Dangeard
a 3
Chlamydomonas
simplex Pascher
β
2
Chlorogonium
elongatum Dangeard
a 3
Eudorina elegans Ehrenberg β 2
Gonium pectorale O.F. Müller a-p 3,5
Gonium sociale (Dujardin) Warming β-a 2,5
Pandorina morum Bory β 2
Phacotus lenticularis (Ehr.) Stein β 2
Pteromonas aculeata Lemm. β 2
23
Pteromonas angulosa Lemm. β 2
Volvox aureus Ehrenberg o-β 1,5
Volvox globator (L.) Ehr. o-β 1,5
Cladophora glomerata Kütz. β 2
Rhizoclonium
hieroglyphicum (Agardh) Kütz.ing
o-β
1,5
Ulothrix subtilissima Rabenhorst β 2
Ulothrix tenerrima Kützing β 2
Ulothrix tenuissima Printz o 1
Ulothrix zonata (Web. & Mohr) Kütz. o-β 1,5
Enteromorpha
intestinalis (L.) Nees
β
2
Euglenophyceae
Taxon bioindicator Autor Zona saproba
predominanta
Valoare
saproba
Colacium cyclopicola (Gicklh.) Bourrelly β-a 2,5
Colacium vesiculosum Ehr. β 2
Euglena acus Ehrenberg β-a 2,5
Euglena caudata Hübner a 3
Euglena deses Ehrenberg p 4
Euglena ehrenbergii Klebs β 2
Euglena geniculata Dujardin a-p 3,5
Euglena gracilis Klebs o 1
Euglena limnophila Lemm. o-β 1,5
Euglena mutabilis Schmitz β 2
Euglena oxyuris Schmarda o-β 1,5
Euglena proxima P.A. Dangeard a-p 3,5
Euglena spirogyra Ehrenberg β 2
Euglena tripteris (Duj.) Klebs β 2
Euglena viridis (O.F. Müller) Ehrenberg p 4
Euglena oblonga Schmitz β 2
Euglena polymorpha Dangeard a 3
Euglena sanguinea Ehrenberg β 2
Euglena splendens Dangeard a 3
Euglena variabilis Klebs β-a 2,5
Euglena velata Klebs β-a 2,5
Lepocinclis marssonii Lemm. β 2
Lepocinclis ovum (Ehr.) Lemm. β-a 2,5
Lepocinclis steinii Lemm. emend Conrad β 2
Lepocinclis texta (Dujardin) Lemm. β 2
Phacus acuminatus Stokes β-a 2,5
Phacus aenigmaticus Drez. β 2
Phacus agilis Skuja β 2
Phacus brevicaudatus Klebs, Lemmermann β 2
Phacus caudatus Hubn. β 2
Phacus curvicauda Swir. β 2
Phacus elegans Pochman o-β 1,5
Phacus helicoides Pochman β 2
Phacus horridus Pochman o-β 1,5
24
Phacus longicauda (Ehr.) Dujardin β-a 2,5
Phacus orbicularis Hubn. β 2
Phacus pleuronectes (O.F.M.) Dujardin β 2
Phacus pusillus Lemm. β-a 2,5
Phacus skujai Skv. β-a 2,5
Phacus striatus France β-a 2,5
Phacus suecicus Lemm. β 2
Phacus tortus (Lemm.) Skv. β-a 2,5
Strombomonas
acuminata Schmarda, Deflandre
β
2
Strombomonas fluviatilis Lemmermann, Deflandre β 2
Strombomonas
verrucosa (Daday) Deflandre
β
2
Trachelomonas abrupta Svirenko β 2
Trachelomonas armata (E.) Stein β 2
Trachelomonas bulla Stein β-a 2,5
Trachelomonas caudata (Ehr.) Stein β 2
Trachelomonas
cylindrica C.G. Ehrenberg
β
2
Trachelomonas eusifera f.
spiralis (Playf.) Deflandre
β
2
Trachelomonas hispida (Perty) Stein β 2
Trachelomonas oblonga Lemm. β 2
Trachelomonas obovata Stokes Ex. Deflandre β 2
Trachelomonas pavlovskoensis V. Poljansk, Popova β-a 2,5
Trachelomonas
plantonica Swirenko
β
2
Trachelomonas
pulccherium Playfair
β
2
Trachelomonas rugulosa Stein β 2
Trachelomonas similis Stokes β 2
Trachelomonas
stokesiana Palmer
β
2
Trachelomonas superba Swirenko o-β 1,5
Trachelomonas varians Deflandre β 2
Trachelomonas
verrucosa Stokes
β
2
Trachelomonas
volvocina Ehr.
β
2
Trachelomonas
volvocinopsis Swir.
β
2
Dinophyceae
Taxon bioindicator Autor Zona saproba
predominanta
Valoare
saproba
Ceratium cornutum (Ehr.) Claparede et Lachman o 1
Ceratium hirundinella (O.F.M.) Bergh. o 1
Gymnodinium
aeruginosa Stein
o-β
1,5
Gymnodinium palustre Schilling o 1
25
Hemidinium nasutum Stein o 1
Peridinium bipes Stein o 1
Peridinium cinctum (O.F.Muller) Ehrenberg o 1
Peridinium palatinum Lauterborn o 1
Peridinium umbonatum Stein o 1
Peridinium willei Huifelt-Kaas a 3
26
Anexa 6.1.1. B –stare ecologica-element biologic- Fitobentos-Râuri naturale
ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA STĂRII
ECOLOGICE A CORPURILOR DE APĂ AFLATE PE CURSURILE DE APĂ
NATURALE PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE BENTICE (FITOBENTOS)
Acronim: ECO-FITOB
Domeniu de aplicare
Algele bentice (fitobentos) sunt utile pentru evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa aflate
pe cursurile de apa datorita numeroaselor avantaje pe care le au. Metoda descrisă este folosita
pentru activitatea de monitoring.
Principiu
Metoda de evaluare pe baza fitobentosului descrisa mai jos se foloseste exclusiv pentru cursurile
naturale de apa si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. Fitobentosul (reprezentat de
comunităţile de diatomee) este afectat de următoarele tipuri de factori perturbatori: eutrofizare,
poluare organică, degradare hidromorfologică, degradare generală (presiuni nespecifice),
alterarea habitatului de mal etc. Fiind sensibil la mai mulţi factori stresori, fitobentosul devine
important pentru evaluarea stării ecologice pentru cursurile de apă naturale. Au fost descrise si
valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii
selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apa.
Descrierea metodei
Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din indicii propusi
pentru evaluarea starii ecologice pe baza comunitatilor de alge bentice (fitobentos). Indicii sunt:
indice saprob, indice număr de taxoni, indicele de diversitate Shannon-Wiener, indice biologic de
diatomee (IBD). Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare.
Indice saprob Pantle-Buck
(s x h)
S =
h
s = valoarea taxonilor bioindicatori conform tabelului 5
h = frecvenţa absolută, respectiv numărul de indivizi aparţinând fiecărui taxon din probă
Indice număr de taxoni
Reprezintă taxonii (specifici şi supraspecifici) identificaţi într-o probă.
Indice de diversitate Shannon-Wiener
S = numărul de specii;
pi = numărul de indivizi al speciei i raportat la numărul total de indivizi din probă.
Indicele biologic de diatomee (IBD)
H p S
ln p 1 i
i i
27
Se completează doar valoarea calculată cu programul Omnidia.
Indicele saprob reflectă cel mai bine poluarea organică, iar ceilalţi indici, împreună, reflectă mai
bine degradarea general şi celelalte presiuni specifice. Este totuşi foarte dificil să se precizeze
acurateţea cu care fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau alta dintre presiunile majore,
respectiv sunt expresia celor două module. De aceea, se propune calcularea indicelui multimetric
pe baza tuturor indicilor menţionaţi.
Se prezintă în tabelele 1-4 valorile pentru fiecare dintre indicii propuşi pentru evaluarea stării
ecologice. Tabelele cuprind şi valorile ghid pentru starea de referinţă.
Tabel 1: Valori propuse pentru indicele saprob
Tip Valoare ghid
stare referinţă
(max.)
Stare
ecologică
f. bună
(max.)
Stare
ecologică
bună
(max.)
Stare
ecologică
moderată
(max.)
Stare
ecologică
slabă
(max.)
Stare
ecologică
proastă
RO01 1,25 1,6 1,8 2,3 3,2 >3,2
RO02+03 1,5 1,75 2 2,3 3,2 >3,2
RO04+05 1,65 1,95 2,15 2,3 3,2 >3,2
RO06-11 1,8 2,08 2,3 2,6 3,5 >3,5
RO12-15 1,7 1,96 2,25 2,5 3,5 >3,5
RO16 1,6 1,81 2,2 2,5 3,2 >3,2
RO17 1,3 1,79 1,96 2,3 3,2 >3,2
RO18 1,6 1,85 2,2 2,35 3,2 >3,2
RO19 1,75 2,1 2,35 2,6 3,5 >3,5
Tabel 2: Valori propuse pentru indicele numărul de taxoni
Tip Valoare ghid
stare
referinţă
(min.)
Stare
ecologică
f. bună
(min.)
Stare
ecologică
bună
(min.)
Stare
ecologică
moderată
(min.)
Stare
ecologică
slabă
(min.)
Stare
ecologică
proastă
RO01 16 13 9 5 2 < 2
RO02+03 18 14 11 6 2 < 2
RO04+05 18 14 10 6 3 < 3
RO06-11 17 14 10 4 1 < 1
RO12-15 18 13 9 4 1 < 1
RO16 13 9 7 3 1 < 1
RO17 15 11 8 4 2 < 2
RO18 14 12 10 4 2 < 2
RO19 16 13 9 3 1 < 1
Tabel 3: Valori propuse pentru indicele de diversitate Shannon-Wiener
Tip Valoare
ghid stare
referinţă
(min,)
Stare
ecologică
f, bună
(min,)
Stare
ecologică
bună
(min,)
Stare
ecologică
moderată
(min,)
Stare
ecologică
slabă
(min,)
Stare
ecologică
proastă
RO01 2,8 2,15 1,8 1,5 1,2 <1,2
RO02+03 2,6 2 1,7 1,4 1,1 <1,1
28
RO04+05 2,5 1,9 1,7 1,3 1,1 <1,1
RO06-11 2,4 1,8 1,6 1,1 1 <1
RO12-15 2,5 1,8 1,5 1,1 1 <1
RO16 1,9 1,5 1,2 1 0,9 <0,9
RO17 2,6 2,05 1,7 1,5 1,2 <1,2
RO18 2,4 1,8 1,6 1,3 1,1 <1,1
RO19 2,2 1,7 1,45 1,1 1 <1
Tabel 4: Valori propuse pentru indicele biologic de diatomee (IBD)
Tip Valoare
ghid stare
referinţă
(min,)
Stare
ecologică
f, bună
(min,)
Stare
ecologică
bună
(min,)
Stare
ecologică
moderată
(min,)
Stare
ecologică
slabă
(min,)
Stare
ecologică
proastă
RO01 20 17 13 10 7 <7
RO02+03 19 16 12 10 7 <7
RO04+05 19 16 12 9 7 <7
RO06-11 18 15 12 9 5 <5
RO12-15 17 15 11 8 5 <5
RO16 19 17 11 10 5 <5
RO17 18 14 12 10 5 <5
RO18 18 14 12 10 5 <5
RO19 17 12 11 9 5 <5
Se calculează Rapoartele de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice (fig, 1, 2). La
calcularea RCE, fiecare indice se raportează la valoarea ghid a stării de referinţă corespunzătoare.
Se împarte întotdeauna valoarea mai mică la valoarea mai mare pentru un raport subunitar cu
valori între 0 şi 1. Acolo unde valorile obţinute sunt mai mari decât valorile ghid ale stării de
referinţă se consideră RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile ghid pentru starea de
referinţă şi ale stărilor ecologice pentru a se vedea tendinţa acestora, de creştere sau de scădere de
la stare ecologică foarte bună la proastă.
Ulterior se calculează indicele multimetric. Pentru indicii selecţionaţi s-a propus o ponderare a
importanţei acestora pentru comunităţile de alge diatomee bentice şi pentru evaluarea stării
ecologice, după cum urmează:
- Indice saprob (IS) 30%
- Indice număr taxoni (INT) 15%
- Indice diversitate Shannon-Wiener (ID) 30%
- Indice biologic de diatomee (IBD) 25%
Formula de calcul este următoarea:
0,3*RCEIS+0,15*RCEINT+0,3*RCEID+0,25*RCEIBD = indice multimetric
Valoarea indicelui multimetric va da starea ecologică şi aceasta trebuie să fie cuprinsă între 0 şi 1.
Pentru încadrarea în stări ecologice se propune împărţirea domeniului de variaţie al valorilor
indicelui multimetric în 5 părţi, după cum urmează:
Valoare
29
–Stare foarte bună min, 0,78
–Stare bună min, 0,62
–Stare moderată min, 0,39
–Stare slabă min, 0,28
–Stare proastă max, 0,28
În situaţia cea mai probabilă de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o staţie sau un corp de
apă, se face media anuală a indicelui multimetric şi se evaluează starea ecologică.
30
Fig, 1: Schemă de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza fitobentosului – râuri
Determinare valoare
pentru următorii indici
Modul
poluare
organică
Calculul Rapoartelor de Calitate
Ecologică (RCE) pentru fiecare
indice
Modul
degradare
generală
Indice saprob (IS)
Indice diversitate
SH-W (ID)
Indice număr de
taxoni (INT)
Compararea
valorii
determinate cu
valoarea ghid a
stării de
referinţă
RCEIS
RCEID
RCEINT
Valoarea mai mica se imparte la
valoarea mai mare
Dacă valoare determinată ≥ valoarea
ghid a stării de referinţă RCE=1
Calculul
Indicelui
Multimetric (IM) prin
ponderarea
RCE pentru
fiecare indice
IM = 0,3xRCEIS+
0,15xRCEINT
+ 0,3xRCEID
+
0,25xRCEIBD
Compararea IM cu
valorile limită între
stările ecologice
Calcul IM
stare ecologică
Evaluare
finală
stare
ecologică
Compararea
cu valorile
limită între
stările
ecologice
Indice biologic de
diatomee (IBD)
RCEIBD
31
Fig, 2: Exemplu de schemă de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza fitobentosului – râuri
Modul
degradare
generală
IS = 1.45
ID = 2.7
INT = 14
Compararea
valorii
determinate cu
valoarea ghid a
stării de
referinţă
RCEIS =
1.25/1.45 = 0.86
RCEID = 2.7/3
= 0.9
RCEINT =
14/18 = 0.78
Valoarea mai mica se imparte la
valoarea mai mare
Dacă valoare determinată ≥ valoarea ghid
a stării de referinţă RCE=1
Calculul
Indicelui
Multimetric (IM) prin
ponderarea
RCE pentru
fiecare indice
IM =
0,3x0,86+
0,15x0,78 +
0,3x0,9 +
0,25x0,6
Compararea IM cu
valorile limită pt
stările ecologice
Calcul IM stare
ecologică =
0,258+0,117+0,270
+ 0,150 = 0,795
Evaluare
finală
stare
ecologică
= FB
Determinare valoare
pentru următorii indici
Modul
poluare
organică
Calculul Rapoartelor de Calitate
Ecologică (RCE) pentru fiecare
indice
Compararea
cu valorile
limită dintre
stările
ecologice
IBD = 12
RCEIBD=
12/20= 0,6
32
Tabel 5: Lista taxonilor algali cu valoare de bioindicatori
Cyanophyceae
Taxon bioindicator Autor Zona saproba
predominanta
Valoare
saproba
Aphanothece clathrata W. et G.S. West o-β 1,5
Aphanothece stagnina (Sprengel) A. Braun in Rabenhorst o 1
Chroococcus
limneticus
Lemm. o-β 1,5
Chroococcus turgidus Nägeli o-β 1,5
Gleocapsa sanguinea Kützing o 1
Gloeothece rupestris (Lyngbye) Bornet in Wittrock et
Nordstedt
β 2
Gomphosphaeria
aponina
Kützing β 2
Gomphosphaeria
lacustris
Chodat o-β 1,5
Gomphosphaeria
naegeliana
(Unger) Lemm. β 2
Gomphosphaeria
pusilla
(Van Goor) Komárek β 2
Gomphosphaeria rosea (Snow.) Lemmermann o-β 1,5
Microcystis aeruginosa Kützing β 2
Microcystis incerta Lemm. β 2
Microcystis marginata (Meneghini) Kütz. β 2
Microcystis pulverea var.
conferta
(W. et G.S. West) Elenkin o-β 1,5
Microcystis
wesenbergii
Komárek β 2
Anabaena affinis Lemmermann β 2
Anabaena circinalis (Kütz.) Hansgirg o-β 1,5
Anabaena flos-aquae Brebisson β 2
Anabaena macrospora Klebahn o-β 1,5
Anabaena solitaria Klebahn o-β 1,5
Anabaena spiroides Klebahn o-β 1,5
Anabaenopsis arnoldii Aptekarj β 2
Aphanizomenon flos-
aquae
(L.) Ralfs β-a 2,5
Aphanizomenon gracile Lemm. β 2
Calothrix sp. C. Agardh ex É. Bornet et C.
Flahault
o 1
Cylindrospermum sp. Kützing ex Bornet & Flahault β 2
Gloeotrichia
echinulata
(J.S.Smith) P.Richter o-β 1,5
Nodularia spumigena Mertens β 2
33
Nodularia harveyana Thwaites, Thuret β 2
Nostoc pruniforme C. Agardh ex É. Bornet et C.
Flahault
β 2
Nostoc kihlmanni Lemm. o-β 1,5
Nostoc verrucosum Vaucher β 2
Nostoc piscinale Kützing β 2
Rivularia aquatica Dewildeman, Geitler β 2
Lyngbya limnetica Lemm. β 2
Lyngbya major (Vaucher) Hansgirg β 2
Oscillatoria amphibia C. Agardh β 2
Oscillatoria brevis Kützing, Gomond a 3
Oscillatoria chalybea Mert. Grev. Ex. Gomont a 3
Oscillaria chlorina Kützing p 4
Oscillatoria agardhii Gomont β 2
Oscillatoria fragilis Bocher a 3
Oscillatoria formosa Bory a 3
Oscillatoria limnetica Lemm. o-β 1,5
Oscillatoria limosa Agardh β 2
Oscillatoria princeps Vaucher a 3
Oscillatoria putrida Schmidle p 4
Oscillatoria redeckei van Goor o-β 1,5
Oscillatoria rubescens De Candolle p 4
Oscillatoria splendida Grev. Ex. Gomont a 3
Oscillatoria
subtilissima
Kützing a-p 3,5
Oscillatoria tenuis C. Agardh a 3
Oscillatoria
terebriformis
(C. Agardh) Gomont a 3
Phormidium autumnale (Agardh) Gomont β-a 2,5
Phormidium retzii (Agardh) Gomont β 2
Phormidium subfuscum Kützing β 2
Phormidium tenue (Ag.ex Gom.)
Anagnost.&Komárek
β 2
Phormidium tinctorum Kützing β 2
Phormidium uncinatum (Agardh) Gomont β-a 2,5
Pseudanabaena
constricta
(Szafer) Lauterborn p 3,5
Romeria elegans Volosz. Kokzwara β 2
Romeria leopoliensis (Raciborski) Koczwara o-β 1,5
Spirulina albida Kolwitz a 3
Coelosphaerium
kuetzingianum
Nägeli o-β 1,5
Merismopedia elegans Braun β 2
Merismopedia glauca (Ehrenberg) Naegeli β 2
Merismopedia punctata Meyen β 2
34
Merismopedia
tenuissima
Lemm. β-a 2,5
Rhabdoderma lineare Schmidle et Lauterborn
em.Hollerbach
β 2
Synechococcus
aeruginosus
Nägeli o 1
Bacillariphyceae
Taxon bioindicator Autor Zona saproba
predominanta
Valoare
saproba
Achnanthes lanceolata (Breb. ex Kützing) Grunow β 2
Achnanthes
minutissima
Kützing o-β 1,5
Amphipleura pellucida Kützing β 2
Cocconeis pediculus Ehrenberg β 2
Cocconeis placentula Ehrenberg β 2
Hantzschia amphioxys (Ehr.) Grunow a 3
Nitzschia acicularis (Kützing) W.M.Smith a 3
Nitzschia actinastroides (Lemm.) Van Goor β 2
Nitzschia angustata Grunow a 3
Nitzschia apiculata (Gregory) Grunow a 3
Nitzschia capitellata Hustedtin A.Schmidt & al. a 3
Nitzschia communis Hantzsch β 2
Nitzschia dissipata (Kützing) Grunow o-β 1,5
Nitzschia fonticola Grunow o-β 1,5
Nitzschia hantzschiana Rabenhorst o 1
Nitzschia heufleriana Grunow o-β 1,5
Nitzschia holsatica Hustedt β 2
Nitzschia hungarica Grunow a 3
Nitzschia linearis (Agardh) W. Smith o-β 1,5
Nitzschia longissima (Brebisson) Grunow β 2
Nitzschia microcephala Grunow in Cleve & Moller β 2
Nitzschia palea (Kützing) W.Smith a 3
Nitzschia parvula W.M.Smith β 2
Nitzschia recta Hantzsch ex Rabenhorst β-a 2,5
Nitzschia sigmoidea (Nitzsch.) W.M. Smith β 2
Nitzschia stagnorum (Rabenhorst) Grunow β 2
Nitzschia tryblionella Hantzsch a 3
Nitzschia vermicularis (Kützing) Hantzsch β 2
Cymbella ehrenbergii Kützing o-β 1,5
Cymbella lanceolata (Ehr.) Van Heurck β 2
Cymbella silesiaca Bleisch in Rabenhorst β-a 2,5
Cymbella ventricosa Agardh o-β 1,5
Gomphonema Ehrenberg β 2
35
acuminatum
Gomphonema
angustatum
(Kützing) Rabenhorst o 1
Gomphonema augur Ehrenberg β 2
Gomphonema clevei Fricke o 1
Gomphonema
constrictum
Ehrenberg β 2
Gomphonema
intricatum
Kützing o 1
Gomphonema
longiceps
Ehr. o 1
Gomphonema
olivaceum
(Hornemann) Brebisson β 2
Gomphonema
parvulum
Kützing β 2
Gomphonema
tergestinum
Fricke β-a 2,5
Gomphonema
ventricosum
Gregory o 1
Rhoicosphenia curvata (Kützing) Grunow β 2
Eunotia arcus Ehrenberg o 1
Eunotia robusta Ralfs o 1
Eunotia triodon Ehrenberg o 1
Frustulia vulgaris (Thwaites) De Toni β-a 2,5
Caloneis amphisbaena (Bory) Cleve β-a 2,5
Caloneis silicula (Ehr.) Cleve o-β 1,5
Navicula atomus (Kütz.) Grunow β 2
Navicula avenacea (Brebisson) Cleve β 2
Navicula bacillum Ehrenberg β 2
Navicula cincta (Ehr.) Ralfs β-a 2,5
Navicula cryptocephala Kützing a 3
Navicula cuspidata Kützing β-a 2,5
Navicula cuspidata var.
ambigua
Kützing (Ehr.) Cleve o 1
Navicula dicephala Ehrenberg o-β 1,5
Navicula exigua (Gregory) Grunow β 2
Navicula gastrum (Ehr.) Kützing β 2
Navicula gracilis Ehrenberg o-β 1,5
Navicula gregaria Donkin β 2
Navicula hungarica Grunow β 2
Navicula menisculus Schumann β-a 2,5
Navicula perpusilla Grunow o 1
Navicula pupula Kützing β 2
Navicula pygmaea Kützing a 3
Navicula radiosa Kützing o-β 1,5
36
Navicula
rhynchocephala
Kützing a 3
Navicula rostellata Kützing β 2
Navicula viridula (Kützing) Ehrenberg a 3
Neidium dubium (Ehrenberg) Cleve β-a 2,5
Neidium productum (W.M. Smith) Cleve o 1
Pinnularia borealis Ehrenberg o 1
Pinnularia gibba Ehrenberg o 1
Pinnularia gracillima Gregory o 1
Pinnularia mesolepta (Ehrenberg) W.M. Smith o 1
Pinnularia
microstauron
(Ehr.) Cleve o 1
Pinnularia nobilis Ehrenberg o 1
Pinnularia subcapitata Gregory o 1
Pinnularia viridis (Nitzsch) Ehrenberg β 2
Gyrosigma acuminatum (Kützing) Rabenhorst β 2
Gyrosigma attenuatum (Kütz.) Cleve β 2
Stauroneis acuta W.Smith o 1
Stauroneis anceps Ehrenberg β 2
Stauroneis
phoenicenteron
(Nitzsch.) Ehrenberg β 2
Epithemia sorex Kützing β 2
Epithemia turgida (Ehrenberg) Kützing β 2
Rhopalodia gibba (Ehrenberg) O.F. Müller o 1
Cymatopleura elliptica (Brébisson) W. Smith β 2
Cymatopleura solea (Brebisson) W.Smith β-a 2,5
Surirella biseriata Brebisson in Brebisson & Godey β 2
Surirella capronii Brebisson & Kitton β 2
Surirella linearis W.M.Smith β 2
Surirella ovata Kützing β 2
Surirella robusta Ehrenberg β 2
Surirella spiralis Kützing o 1
Surirella tenera Gregory β 2
Surirella turgida W.M.Smith β 2
Amphora ovalis Kützing a 3
Amphora ovalis var.
gracilis
Kützing (Ehr.) Cleve o-β 1,5
Melosira granulata (Ehr.) Ralfs β 2
Melosira italica (Ehr.) Kützing o-β 1,5
Melosira roeseana Rabenhorst o 1
Melosira varians Agardh β 2
Rhizosolenia longiseta Zacharias o 1
Cyclotella comta (Ehr.) Kützing o 1
Cyclotella
meneghiniana
Kützing β-a 2,5
37
Stephanodiscus astraea (Ehrenberg) Grunow o-β 1,5
Stephanodiscus dubius (Fricke) Hustedt β 2
Stephanodiscus
hantzschii
Grunow a 3
Asterionella formosa Hassall o-β 1,5
Asterionella gracillima (Hantzsch.) Hendey o 1
Ceratoneis arcus (Ehr.) Kützing o 1
Diatoma elongatum (Lyngbye) Agardh o-β 1,5
Diatoma hyemalis (Roth) Heiberg o 1
Diatoma vulgaris Bory β-a 2,5
Fragilaria capucina Desmazieres β 2
Fragilaria construens (Ehrenberg) Grunow β 2
Fragilaria crotonensis Kitton o-β 1,5
Meridion circulare (Greville) C.A.Agardh o 1
Synedra actinastroides Lemmermann o-β 1,5
Synedra acus Kützing β 2
Synedra berolinensis Lemmermann β 2
Synedra capitata Ehrenberg β 2
Synedra ulna (Nitzsch.) Ehr. β 2
Synedra vaucheriae Kütz. β 2
Tabellaria fenestrata (Lyngbye) Kützing o-β 1,5
Tabellaria flocculosa (Roth) Kützing o 1
Tetracyclus rupestris (Braun ex Rabenhorst) Grunow o 1
Chrysophyceae
Taxon bioindicator Autor Zona saproba
predominanta
Valoare
saproba
Chromulina sp. Cienkowski o 1
Chrysococcus rufescens G.A. Klebs o-β 1,5
Dinobryon divergens Imohf β 2
Dinobryon sertularia Ehrenberg o 1
Dinobryon stipitatum Stein o 1
Dinobryon suecicum Lemm. o 1
Kephyrion spirale (Lackey) Conrad o-β 1,5
Uroglena volvox Ehrenberg β 2
Hydrurus foetidus (Villars) Trevisan C. Agardh o 1
Mallomonas acaroides Perty o-β 1,5
Mallomonas akrokomos Pascher o 1
Mallomonas elongata Reverdin o-β 1,5
Mallomonas fastigata Zacharias o 1
Mallomonas insignis Penard o 1
Synura petersenii Korshikov β 2
Synura uvella Ehrenberg β 2
38
Xantophyceae
Taxon bioindicator Autor Zona saproba
predominanta
Valoare
saproba
Centritractus
belenophorus Lemm.
β
2
Centritractus dubius Printz o 1
Ophiocytium cochleare (Eichwald) A. Braun o-β 1,5
Tribonema vulgare Pascher β 2
Cryptophyceae
Taxon bioindicator Autor Zona saproba
predominanta
Valoare
saproba
Cryptomonas erosa Ehr. a 3
Cryptomonas marssonii Skuja o-β 1,5
Cryptomonas ovata Ehrenberg a 3
Cryptomonas rostrata O.V. Troitzkaja o-β 1,5
Cryptomonas
tetrapyrenoides Skuja
β
2
Cryptomonas
rostratiformis Skuja ex T. Willén
o
1
Chroomonas caudata Geitler β-a 2,5
Rhodomonas lacustris Pascher & Ruttner β 2
Rhodophyceae
Taxon bioindicator Autor Zona saproba
predominanta
Valoare
saproba
Audouinella chalybea Lyngbye, Freis o 1
Batrachospermum
moniliforme Roth
o
1
Hildenbrandia rivularis Lieben, J.Ag o 1
Lemanea fluviatilis (L.) C.Agardh o 1
Conjugatophyceae
Taxon bioindicator Autor Zona saproba
predominanta
Valoare
saproba
Mougeotia gracillima (Hassall) Wittrock o 1
Netrium digitus (Breb.) Itzigs.et Rothe o 1
Spirogyra crassa Kützing em. Czurda β 2
Spirogyra insignis Kützing a 3
Spirogyra neglecta Kützing β-a 2,5
Spirogyra nitida Link β-a 2,5
Spirogyra varians Kützing β-a 2,5
Zygnema cruciatum Vauch. Agardh β-a 2,5
Cosmarium botrytis Menegh.ex Ralfs o 1
Cosmarium formosulum Hoffman β 2
39
Cosmarium granatum Breb.ex Ralfs a 3
Cosmarium humile (Gay) Nordst. a 3
Cosmarium
impressulum Elfv.
a
3
Cosmarium laeve Rabh. a 3
Cosmarium
margaritiferum Menegh ex Ralfs
a
3
Cosmarium meneghenii Brébisson a 3
Cosmarium regnellii Wille a 3
Cosmarium
subcostatum Nordst.
a
3
Cosmarium turpinii Brébisson o 1
Desmidium swartzii Agardh o 1
Euastrum denticulatum (Kirchner) Gay o-β 1,5
Euastrum elegans (Bréb.) Kütz. o 1
Euastrum oblongum (Grev.) Ralfs o 1
Hyalotheca dissiliens (SM.) Bréb. o 1
Micrasterias crux-
melitensis (Ehr.) Hass
o
1
Micrasterias rotata Brev. Ex. Ralfs o 1
Micrasterias truncata (Corda) Bréb. o 1
Pleurotaenium
trabecula (Ehr.) ex Naeg.
o
1
Pleurotaenium
truncatum (Bréb.) Näg.
o-β
1,5
Staurastrum gracile Ralfs ex Ralfs o-β 1,5
Staurastrum hirsutum Ehr, Ralfs β-a 2,5
Staurastrum muticum (Breb.) Ralfs β-a 2,5
Staurastrum orbiculare Ralfs β-a 2,5
Staurastrum
paradoxum Meyen
a 3
Staurastrum
punctulatum Brébisson
β
2
Staurastrum tetracerum (Kütz.) Ralfs a 3
Staurodesmus
apiculatus Breb.,Teil
β-a 2,5
Staurodesmus
convergens (Ehr.) Teil.
β-a 2,5
Staurodesmus glaber (Ehr.) Teil. β-a 2,5
Tetmemorus laevis (Kütz.) Ralfs o 1
Closterium acerosum (Schrank) Ehrenberg a 3
Closterium aciculare T.West β 2
Closterium acutum Breb. β-a 2,5
Closterium ceratium Perty a 3
Closterium cornu Ehrenberg o 1
40
Closterium ehrenbergii Menegh.ex Ralfs β 2
Closterium lanceolatum Kützing ex Ralfs a 3
Closterium limneticum Lemm. a 3
Closterium lunula (Müll.) Nitzsch. a 3
Closterium moniliferum Ehrenberg β 2
Closterium parvulum Nägeli β 2
Closterium strigosum Breb. β-a 2,5
Closterium striolatum Ehr.ex Ralfs β-a 2,5
Closterium venus Kütz. β 2
Penium polymorphum Petry o 1
Chlorophyceae
Taxon bioindicator Autor Zona saproba
predominanta
Valoare
saproba
Draparnaldia
glomerata Vauch., Agardh
o
1
Stigeoclonium tenue Kützing a 3
Chlorella vulgaris Beij. p 4
Actinastrum falcatus Corda, Ralfs β-a 2,5
Actinastrum hantzschii Lagerheim β 2
Characium falcatum Schroed. a 3
Coelastrum
microporum Nägeli
β 2
Coelastrum sphaericum Naeg. β 2
Crucigenia crucifera (Wolle) Collins β 2
Crucigenia fenestrata Schmidle β 2
Crucigenia tetrapedia (Kirchn.) W.G.S. West β 2
Crucigeniella
rectangularis (Naeg.) Kom.
β-a 2,5
Dictyosphaerium
pulchellum Wood
β 2
Hydrodictyon
reticulatum (L.) Lagerheim Roth
β 2
Kirchneriella lunaris (Kirchn.)Moeb. β 2
Kirchneriella obesa (W.West) Schmidle β 2
Lagerheimia citriformis (J.Snow) Collins a 3
Lagerheimia genevensis (Chod.) Chodat β 2
Lagerheimia longiseta (Lemm.) Wille a 3
Lagerheimia
wratislaviensis Schroed.
β 2
Oocystis lacustris Chodat o-β 1,5
Oocystis marssonii Lemmermann β 2
Pediastrum biradiatum Meyen o 1
Pediastrum boryanum (Turp.) Menegh. β 2
Pediastrum duplex Meyen β 2
41
Pediastrum kawraiskyi Schmidle o-β 1,5
Pediastrum simplex Meyen o 1
Pediastrum tetras (Ehrenberg) Ralfs β 2
Planktosphaeria
gelatinosa G.M. Smith
o-β 1,5
Scenedesmus abundans (Kirchner) Chodat β 2
Scenedesmus
acuminatus (Lagerh.) Chod.
β 2
Scenedesmus
acutiformis Schröder
β 2
Scenedesmus acutus Meyen β 2
Scenedesmus arcuatus (Lemm.) Lemm β 2
Scenedesmus armatus (R. Chodat) R. Chodat β 2
Scenedesmus bijuqus var.
obtusiusculus (Chodat) G.M. Smith
β 2
Scenedesmus
brasiliensis Bohlin
β 2
Scenedesmus
denticulatus Lagerheim
β 2
Scenedesmus hystrix Lagerheim β 2
Scenedesmus obliquus (Turp.) Kütz. β 2
Scenedesmus opoliensis Richter β 2
Scenedesmus
quadricauda (Turp.) Breb.
β 2
Selenastrum
bibraianum Reinsch
β 2
Siderocelis ornata (Fott) Fott β 2
Sphaerocystis
schroeteri Chodat
β 2
Tetraedron caudatum (Corda) Ralfs β 2
Tetraedron regulare Kütz. β 2
Tetraedron trigonum (Nägeli) Hansgirg β 2
Tetrastrum punctatum (Schmidle) Ahlstr. & Tiff. β 2
Tetrastrum staurogeniaeforme (Schroeder) Lemm. β 2
Treubaria varia Ahlstr. & Tiffany β 2
Westella botryoides (W.West) De Wild β 2
Microspora amoena (Kützing) Rabenhorst o 1
Oedogonium capillare Linne, Kutzing β 2
Oedogonium undulatum Brébisson β 2
Carteria klebsii (Dang.) France β 2
Carteria multifilis (Fresenius) O. Dill p 4
Chlamydomonas media Klebs β-a 2,5
Chlamydomonas
reinhardtii Dangeard
a 3
Chlamydomonas Pascher β 2
42
simplex
Chlorogonium
elongatum Dangeard
a 3
Eudorina elegans Ehrenberg β 2
Gonium pectorale O.F. Müller a-p 3,5
Gonium sociale (Dujardin) Warming β-a 2,5
Pandorina morum Bory β 2
Phacotus lenticularis (Ehr.) Stein β 2
Pteromonas aculeata Lemm. β 2
Pteromonas angulosa Lemm. β 2
Volvox aureus Ehrenberg o-β 1,5
Volvox globator (L.) Ehr. o-β 1,5
Cladophora glomerata Kütz. β 2
Rhizoclonium
hieroglyphicum (Agardh) Kütz.ing
o-β
1,5
Ulothrix subtilissima Rabenhorst β 2
Ulothrix tenerrima Kützing β 2
Ulothrix tenuissima Printz o 1
Ulothrix zonata (Web. & Mohr) Kütz. o-β 1,5
Enteromorpha
intestinalis (L.) Nees
β
2
Euglenophyceae
Taxon bioindicator Autor Zona saproba
predominanta
Valoare
saproba
Colacium cyclopicola (Gicklh.) Bourrelly β-a 2,5
Colacium vesiculosum Ehr. β 2
Euglena acus Ehrenberg β-a 2,5
Euglena caudata Hübner a 3
Euglena deses Ehrenberg p 4
Euglena ehrenbergii Klebs β 2
Euglena geniculata Dujardin a-p 3,5
Euglena gracilis Klebs o 1
Euglena limnophila Lemm. o-β 1,5
Euglena mutabilis Schmitz β 2
Euglena oxyuris Schmarda o-β 1,5
Euglena proxima P.A. Dangeard a-p 3,5
Euglena spirogyra Ehrenberg β 2
Euglena tripteris (Duj.) Klebs β 2
Euglena viridis (O.F. Müller) Ehrenberg p 4
Euglena oblonga Schmitz β 2
Euglena polymorpha Dangeard a 3
Euglena sanguinea Ehrenberg β 2
Euglena splendens Dangeard a 3
Euglena variabilis Klebs β-a 2,5
43
Euglena velata Klebs β-a 2,5
Lepocinclis marssonii Lemm. β 2
Lepocinclis ovum (Ehr.) Lemm. β-a 2,5
Lepocinclis steinii Lemm. emend Conrad β 2
Lepocinclis texta (Dujardin) Lemm. β 2
Phacus acuminatus Stokes β-a 2,5
Phacus aenigmaticus Drez. β 2
Phacus agilis Skuja β 2
Phacus brevicaudatus Klebs, Lemmermann β 2
Phacus caudatus Hubn. β 2
Phacus curvicauda Swir. β 2
Phacus elegans Pochman o-β 1,5
Phacus helicoides Pochman β 2
Phacus horridus Pochman o-β 1,5
Phacus longicauda (Ehr.) Dujardin β-a 2,5
Phacus orbicularis Hubn. β 2
Phacus pleuronectes (O.F.M.) Dujardin β 2
Phacus pusillus Lemm. β-a 2,5
Phacus skujai Skv. β-a 2,5
Phacus striatus France β-a 2,5
Phacus suecicus Lemm. β 2
Phacus tortus (Lemm.) Skv. β-a 2,5
Strombomonas
acuminata Schmarda, Deflandre
β
2
Strombomonas
fluviatilis Lemmermann, Deflandre
β
2
Strombomonas
verrucosa (Daday) Deflandre
β
2
Trachelomonas abrupta Svirenko β 2
Trachelomonas armata (E.) Stein β 2
Trachelomonas bulla Stein β-a 2,5
Trachelomonas
caudata (Ehr.) Stein
β
2
Trachelomonas
cylindrica C.G. Ehrenberg
β
2
Trachelomonas eusifera f.
spiralis (Playf.) Deflandre
β
2
Trachelomonas hispida (Perty) Stein β 2
Trachelomonas
oblonga Lemm.
β
2
Trachelomonas
obovata Stokes Ex. Deflandre
β
2
Trachelomonas
pavlovskoensis V. Poljansk, Popova
β-a
2,5
Trachelomonas Swirenko β 2
44
plantonica
Trachelomonas
pulccherium Playfair
β
2
Trachelomonas
rugulosa Stein
β
2
Trachelomonas similis Stokes β 2
Trachelomonas
stokesiana Palmer
β
2
Trachelomonas
superba Swirenko
o-β
1,5
Trachelomonas varians Deflandre β 2
Trachelomonas
verrucosa Stokes
β
2
Trachelomonas
volvocina Ehr.
β
2
Trachelomonas
volvocinopsis Swir.
β
2
Dinophyceae
Taxon bioindicator Autor Zona saproba
predominanta
Valoare
saproba
Ceratium cornutum (Ehr.) Claparede et Lachman o 1
Ceratium hirundinella (O.F.M.) Bergh. o 1
Gymnodinium
aeruginosa Stein
o-β
1,5
Gymnodinium palustre Schilling o 1
Hemidinium nasutum Stein o 1
Peridinium bipes Stein o 1
Peridinium cinctum (O.F.Muller) Ehrenberg o 1
Peridinium palatinum Lauterborn o 1
Peridinium umbonatum Stein o 1
Peridinium willei Huifelt-Kaas a 3
45
Anexa 6.1.1.C - Starea ecologica – Element biologic-Macronevertebrate bentice-
Râuri naturale
ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA
STĂRII ECOLOGICE A CORPURILOR DE APĂ AFLATE PE CURSURILE DE
APĂ NATURALE PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE MACRONEVERTEBRATE
Domeniu de aplicare
Macronevertebratele sunt folosite pentru evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa
aflate pe cursurile de apa datorita numeroaselor avantaje pe care le au. Metoda descrisă
este folosita pentru activitatea de monitoring.
Principiu
Metoda de evaluare pe baza macronevertebratelor descrisa mai jos se foloseste exclusiv
pentru cursurile naturale de apa si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. In
descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni (poluarea organica si degradarea
generala) la care raspund comunitatile de macronevertebrate din cursurile de apa. Au fost
descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare
dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apa.
Descrierea metodei
Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din cei 7
indici propusi (indice saprob, indice EPT_I, indice de diversitate Shannon-Wiener, indice
număr de familii, indice OCH/O, indice grupe funcţionale, indice preferinţă de curgere)
pentru evaluarea starii ecologice pe baza comunitatilor de macronevertebrate. Descrierea
indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare.
1.Indicele saprob (metoda Pantle-Buck modificata)
(s x h)
S =
h
S = indicele saprob
s = valoarea taxonilor bioindicatori (tabel 9)
h = frecventa absoluta, respectiv numarul de indivizi apartinand fiecarui taxon din proba
2.Indicele EPT_I
Numarul indivizilor din grupele de insecte Ephemeroptera-Plecoptera-Trichoptera
raportat la numarul total de indivizi din proba.
3.Indice de diversitate Shannon-Wiener
H p S
ln p 1 i
i i
46
S = numarul de taxoni;
pi = numarul de indivizi al taxonului i raportat la numarul total de indivizi din proba
4.Indice număr de familii
Se numara familiile de care apartin taxonii identificati in proba.
5.Indicele OCH/O
Raportul numarului de indivizi din grupele Oligochaeta-Chironomidae la numarul total
de indivizi din proba.
Indicele IOCH devine IO pentru cursurile de apa din zonele de munte si zonele de dealuri
si podisuri inalte (tipurile: RO01, 02, 03, 04, 05) si se calculeaza doar pe baza
oligochetelor.
6.Indicele grupe functionale (mod de hranire)
Raportul numarului de indivizi dintre razuitori si maruntitori (faramitatori) la numarul de
indivizi din toate grupele functionale trofice din fiecare proba.
7.Indicele preferinta de curgere a apei_reofil (curgere rapida) sau Indicele preferinta
de curgere a apei_limnofil (curgere lenta)
Raportul numarului de indivizi apartinand formelor reofile/limnofile la numarul total al
indivizilor din proba. In calculul formelor reofile intra si grupele care figureaza ca fiind
reofile-limnofile. Indicele de preferinta curgere trebuie aplicat in functie de specificul
cursului de apa investigat: curgere rapida sau curgere lenta. Biocenozele pentru tipul de
curgere rapida apartin rhitronului, iar cele pentru tipul de curgere lenta apartin
potamonului.
Indicele saprob reflectă cel mai bine poluarea organică, iar ceilalţi indici, împreună,
reflectă mai bine degradarea generală. Este totuşi foarte dificil să se precizeze acurateţea
cu care fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau alta dintre presiunile majore,
respectiv sunt expresia celor două module. De aceea, se propune calcularea indicelui
multimetric pe baza tuturor indicilor menţionaţi.
In tabelele 1-8 sunt prezentate valorile propuse pentru fiecare indice pe categorii
tipologice si pe stari ecologice. Tabelele includ si valorile ghid pentru starea de referinta
pentru fiecare indice. In anumite situatii s-a realizat gruparea unor tipologii si valorile
propuse sunt comune.
Tabel 1: Valori propuse pentru indicele saprob
Tip Valoare
ghid
stare
referinta
(max.)
Stare
ecologica
f. buna
(max.)
Stare
ecologica
buna
(max.)
Stare
ecologica
moderata
(max.)
Stare
ecologica
slaba
(max.)
Stare
ecologica
proasta
47
RO01 1,2 1,55 1,8 2,3 3,2 > 3,2
RO02 1,25 1,6 1,9 2,5 3,2 > 3,2
RO03 1,3 1,65 2,2 2,5 3,2 > 3,2
RO04 1,35 1,7 2,2 2,6 3,2 > 3,2
RO05 1,4 1,75 2,2 2,6 3,2 > 3,2
RO06 1,45 1,85 2,3 2,7 3,5 > 3,5
RO07 1,5 1,9 2,3 2,7 3,5 > 3,5
RO08 1,5 1,95 2,4 2,6 3,2 > 3,2
RO09 1,5 1,95 2,4 2,7 3,2 > 3,2
RO10 1,55 1,95 2,4 2,6 3,5 > 3,5
RO11 1,6 2 2,45 2,7 3,5 > 3,5
RO12 1,25 1,6 1,9 2,3 3,2 > 3,2
RO13 1,6 2 2,3 2,7 3,5 > 3,5
RO14 1,6 2,05 2,4 2,8 3,5 > 3,5
RO15 1,6 2,1 2,4 2,8 3,5 > 3,5
RO16 1,6 1,9 2,3 2,7 3,2 > 3,2
RO17 1.4 1.7 1.95 2.5 3.2 > 3.2
RO18 1,5 1,8 2,3 2,7 3,5 > 3,5
RO19 1,55 2 2,4 2,7 3,5 > 3,5
Tabel 2: Valori propuse pentru indicele EPT_I
Tip Valoare
ghid
stare
referinta
(min.)
Stare
ecologica
f. buna
(min.)
Stare
ecologica
buna
(min.)
Stare
ecologica
moderata
(min.)
Stare
ecologica
slaba
(min.)
Stare
ecologica
proasta
RO01-
02
80% 70% 40% 30% 20% < 20%
RO03 70% 50% 30% 20% 10% < 10%
RO04-
05
60% 50% 35% 20% 15% < 15%
RO06-
11
30% 20% 10% 5% 2% < 5%
RO12 60% 45% 30% 10% 5% < 5%
RO13-
15
20% 15% 8% 2% 1% < 1%
RO16 25% 15% 10% 5% 2% < 2%
RO17 70% 60% 30% 25% 20% < 20%
RO18 50% 45% 30% 15% 10% < 10%
RO19 30% 20% 10% 7% 5% < 5%
48
Tabel 3: Valori propuse pentru indicele de diversitate Shannon-Wiener
Tip Valoare
ghid stare
referinta
(min.)
Stare
ecologica
f. buna
(min.)
Stare
ecologica
buna
(min.)
Stare
ecologica
moderata
(min.)
Stare
ecologica
slaba
(min.)
Stare
ecologica
proasta
RO01 2.3 1.9 1.6 1.3 1.2 < 1.2
RO02-
03
2.3 1.8 1.6 1.3 1.2 < 1.2
RO04-
05
2.1 1.7 1.5 1.2 1.1 < 1.1
RO06-
11
1.9 1.7 1.4 1.2 1.1 < 1.1
RO12 2.1 1.7 1.6 1.2 1.1 < 1.1
RO13-
15
1.8 1.7 1.3 1.2 1.1 < 1.1
RO16 2.0 1.6 1.25 1.2 1.1 < 1.1
RO17 2.1 1.6 1.4 1.2 1 < 1
RO18 1.8 1.5 1.3 1.1 1 < 1
RO19 1.8 1.5 1.2 1 < 1 < 1
Tabel 4: Valori propuse pentru indicele numar famili
Tip Valoare
ghid
stare
referinta
(min.)
Stare
ecologica
f. buna
(min.)
Stare
ecologica
buna
(min.)
Stare
ecologica
moderata
(min.)
Stare
ecologica
slaba
(min.)
Stare
ecologica
proasta
RO01-
03
20 15 10 6 4 < 4
RO04-
05
16 13 8 4 2 < 2
RO06-
11
14 11 6 3 2 < 2
RO12 18 14 10 5 4 < 2
RO13-
16
14 11 6 3 2 < 2
RO17 18 14 9 4 2 < 2
RO18 15 12 7 3 2 < 2
RO19 14 11 5 3 2 < 2
49
Tabel 5: Valori propuse pentru indicele OCH
Tip Valoare
ghid
stare
referinta
(max.)
Stare
ecologica
f. buna
(max.)
Stare
ecologica
buna
(max.)
Stare
ecologica
moderata
(max.)
Stare
ecologica
slaba
(max.)
Stare
ecologica
proasta
RO01-
02
10% 12% 30% 45% 55% > 55%
RO03-
05
15% 25% 40% 50% 60% > 60%
RO06-
11
25% 30% 40% 70% 85% > 85%
RO12 15% 25% 50% 60% 70% > 70%
RO13-
15
25% 35% 60% 75% 85% > 85%
RO16 25% 30% 40% 70% 85% > 85%
RO17 15% 20% 25% 35% 40% > 40%
RO18 22% 30% 35% 45% 50% > 50%
RO19 27% 35% 45% 70% 75% > 75%
Tabel 6: Valori propuse pentru indicele grupe functionale
Tip Valoare
ghid stare
referinta
(min.)
Stare
ecologica
f. buna
(min.)
Stare
ecologica
buna
(min.)
Stare
ecologica
moderata
(min.)
Stare
ecologica
slaba
(min.)
Stare
ecologica
proasta
RO01-
02
90% 60% 40% 30% 20% < 20%
RO03 80% 50% 40% 30% 20% < 20%
RO04-
05
70% 45% 30% 20% 10% < 10%
RO06-
11
30% 20% 10% 5% 2% < 2%
RO12 70% 50% 40% 30% 20% < 20%
RO13-
16
30% 20% 10% 5% 2% < 2%
RO17 80% 65% 30% 25% 20% < 20%
RO18 60% 50% 30% 20% 15% < 15%
RO19 25% 15% 10% 5% 2% < 2%
50
Tabel 7: Valori propuse pentru indicele preferinta de curgere a apei (curgere rapida-
reofil)
Tip Valoare
ghid
stare
referinta
(min.)
Stare
ecologica
f. buna
(min.)
Stare
ecologica
buna
(min.)
Stare
ecologica
moderata
(min.)
Stare
ecologica
slaba
(min.)
Stare
ecologica
proasta
RO01 90% 70% 60% 50% 40% < 40%
RO02 90% 70% 60% 50% 30% < 30%
RO03 80% 60% 50% 40% 30% < 30%
RO04-
05
70% 60% 40% 30% 20% < 20%
RO06 50% 40% 30% 20% 15% < 15%
RO07-
11
50% 30% 20% 15% 10% < 10%
RO12 80% 60% 50% 40% 30% < 30%
RO13-
15
50% 30% 20% 15% 10% < 10%
RO16 50% 25% 20% 15% 10% < 10%
RO17 80% 65% 55% 40% 30% < 30%
RO18 60% 50% 30% 20% 10% < 10%
RO19 50% 25% 15% 10% 10% < 10%
Tabel 8: Valori propuse pentru indicele preferinta de curgere a apei (curgere lenta-
limnofil)
Tip Valoare
ghid
stare
referinta
(min.)
Stare
ecologica
f. buna
(min.)
Stare
ecologica
buna
(min.)
Stare
ecologica
moderata
(min.)
Stare
ecologica
slaba
(min.)
Stare
ecologica
proasta
RO01 20% 30% 40% 50% 60% > 60%
RO02 20% 30% 40% 50% 70% > 70%
RO03 20% 40% 50% 60% 70% > 70%
RO04-
05
30% 40% 60% 70% 80% > 80%
RO06-
11
90% 80% 70% 60% 50% > 50%
RO12 80% 70% 60% 50% 40% > 40%
RO13-
15
90% 80% 70% 60% 50% > 50%
RO16 80% 70% 60% 50% 40% < 40%
RO17 15% 35% 45% 55% 65% > 65%
RO18 40% 50% 70% 80% 90% > 90%
51
RO19 50% 75% 85% 90% 90% > 90%
Se calculează Rapoartele de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice (fig, 1, 2). La
calcularea RCE, fiecare indice se raportează la valoarea ghid a stării de referinţă
corespunzătoare. Se imparte intotdeauna valoarea mai mica la valoarea mai mare pentru
un raport subunitar intre 0 si 1. Acolo unde valorile obtinute sunt mai mari decat valorile
ghid ale starii de referinta se considera RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate
valorile propuse pentru fiecare indice si pentru starea de referinta si starile ecologice
pentru a se vedea tendinta acestora, de crestere sau de scadere de la stare ecologica foarte
buna la starea ecologica proasta.
Fiecare parametru exprimat prin RCE se ponderează şi adunarea valorilor obţinute
permite calcularea indicelui multimetric.
–Indice saprob (IS) 30%
–Indice EPT_I (indivizi) (IEPT) 10%
–Indice Shannon-Wiener (ID) 20%
–Indice număr familii (FAM) 10%
–Indice OCH (Oligochaeta-Chironomidae) (IOCH/IO) 10%
–Indice grupe functionale (IGF) 10%
–Indice preferinta curgere apa (reofil sau limnofil)(REO/LIM) 10%
Formula de calcul este urmatoarea:
0.3*RCEIS+0.1*RCEIEPT+0.2*RCEID+0.1*RCEFAM+0.1*RCEIOCH+0.1*RCEIGF+0.1*RC
EREO/LIM = indice multimetric
Valoarea indicelui multimetric va da starea ecologica şi aceasta trebuie sa fie cuprinsa
intre 0 si 1.
Pentru incadrarea in stari ecologice se propune impartirea domeniului de variatie al
valorilor indicelui multimetric in 5 parti, dupa cum urmeaza:
Valoare
–Stare foarte buna min. 0.74
–Stare buna min. 0.58
–Stare moderata min. 0.35
–Stare slaba min. 0.2
–Stare proasta max. 0.2
In situatia de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o statie si mai multe statii pe un
corp de apa, se face media anuala a indicelui multimetric si se stabileste starea ecologica.
52
Fig, 1: Schema de evaluare a starii ecologice a corpurilor de apa pe baza macronevertebratelor – cursuri apa
Calculul
Indicelui
Multimetric
(IM) prin
ponderarea
RCE pentru
fiecare
indice
Modul
poluare
organica
Modul
degradare
generala
Indice saprob (IS)
Indice EPT_I (IEPT)
Indice numar de
familii (FAM)
Indice diversitate
SW (ID)
Indice OCH (IOCH)
Compararea
valorii
determinate cu
valoarea ghid a
stării de
referinta
RCEIS
RCEIEPT
RCEIOCH
RCEFAM
RCEIGF
Valoarea mai mica se imparte la
valoarea mai mare
Daca valoare determinata ≥ valoarea
ghid a starii de referinta RCE=1
IM = 0,3xRCEIS+
0,1xRCEIEPT +
0,2xRCEID +
0,1xRCEFAM +
0,1xRCEIOCH +
0,1xRCEIGF +
0,1xRCEREO/LIM
Compararea IM cu
valorile limita între
starile ecologice
Evaluare
finala
stare
ecologica
Indice preferinta
curgere apa
(REO/LIM))
RCEREO/LIM
Determinare valoare
pentru urmatorii indici
Calculul Rapoartelor de
Calitate Ecologica (RCE)
pentru fiecare indice
Compararea
cu valorile
limită dintre
starile
ecologice
Indice grupe
functionale (IGF)
RCEID
Calcul IM stare ecologică
53
Fig, 2: Exemplu de schema de evaluare a starii ecologice a corpurilor de apa pe baza macronevertebratelor
– cursuri de apa
Modul
degradare
generala
IS = 1.16
IEPT = 85%
FAM = 19
IOCH = 1%
IGF = 84%
RCEIS = 1
RCEIEPT = 1
RCEIOCH=1
RCEFAM =19/20 =0.95
RCEIGF=84/90=0,93
Valoarea mai mica se imparte la
valoarea mai mare
Daca valoare determinata ≥ valoarea ghid
a starii de referinta RCE=1
Calculul
Indicelui
Multimetric
(IM) prin
ponderarea
RCE pentru
fiecare indice
IM =
0,3x1+
0,1x1 +
0,1x0,79 +
0,1x0,95 +
0,1x1 +
0,1x0,93 +
0,1x1
Compararea IM cu
valorile limită pt stările
ecologice
Calcul IM stare ecologică
= 0,3+0,1+0,079+0,095+
0.1+0,093+0,1 = 0.867
Evaluare
finala
stare
ecologica
= FB
Determinare valoare
pentru urmatorii indici
Modul
poluare
organica
Compararea
valorii
determinate
cu valoarea
ghid a starii
de referinta
Calculul Rapoartelor de
Calitate Ecologica (RCE)
pentru fiecare indice
Compararea
cu valorile
limită dintre
starile
ecologice
REO = 96%
RCEREO=1
ID = 1,82
RCEID =1,82/2,3=0.79
54
Tabel 9 – Lista taxonilor de macronevertebrate cu valoare de bioindicatori
Porifera
Taxon bioindicator Autor An Zona saproba
predominanta
Valoare
saproba
Ephydatia fluviatilis Linnaeus 1759 β 2,1
Ephydatia muelleri Lieberkuhn 1855 β 1,8
Spongilla lacustris Linnaeus 1758 β 2,2
Spongilla (Eunapius) fragilis Leidy 1851 β 2,2
Hydrozoa
Taxon bioindicator Autor An Zona saproba
predominanta
Valoare
saproba
Craspedacusta sowerbyi Lankester 1880 o 1,5
Hydra attenuata Pallas 1766 o 1,5
Hydra vulgaris Pallas 1766 o 1,6
Hydra viridissima Pallas 1766 β 1,9
Pelmatohydra oligactis Pallas 1766 β 1,8
Turbellariata
Taxon bioindicator Autor An Zona saproba
predominanta
Valoare
saproba
Crenobia alpina Dana 1776 o 1.0
Dendrocoelium lacteum O.F. Muller 1774 2.7
Dugesia gonocephala Duges 1830 o 1.4
Dugesia lugubris O. Schmidt 1861 β 2.1
Dugesia trigrina Girard 1850 β 2.2
Planaria torva O.F. Muller 1774 β 1.9
Planaria (Dugesia) polychroa O. Schmid 1862 β 2.1
Polycelis felina Dalyell 1814 o 1.4
Polycelis nigra O.F. Muller 1774 β 2.0
Polycelis tenuis Ijima 1884 β 2.0
Gasteropoda
Taxon bioindicator Autor An Zona saproba
predominanta
Valoare
saproba
Acroloxus lacustris Linnaeus 1758 β 2,2
Ancylus fluviatillis O.F. Muller 1774 o-β 1,7
Anisus vortex Linnaeus 1758 β 2,2
Aplexa hypnorum Linnaeus 1758 o-β 1,7
Bathyomphalus contortus Linnaeus 1758 o-β 1,7
Bithynia leachii Sheppard 1823 β 2,1
Bithtynia tentaculata Linnaeus 1758 β 2,2
Esperiana acicularis Ferussac 1823 β 2,2
Esperiana esperi Ferussac 1829 β 2,2
Ferrissia wautieri Miroli 1960 β 2,1
Galba truncatula O.F. Muller 1774 o-β 1,8
Gyraulus crista Linnaeus 1758 β 2,2
Gyraulus albus O.F. Muller 1774 β 1,9
55
Gyraulus laevis Alder 1838 o-β 1,7
Hippeutis complanatus Draparnaud 1805 o-β 1,8
Lithoglyphus naticoides C. Pfeiffer 1828 β 2,2
Lymnaea stagnalis Linnaeus 1758 β 2,0
Planorbarius corneus Linnaeus 1758 β 2,0
Planorbis planorbis Linnaeus 1758 β 2,0
Physa (Physella acuta Draparnaud 1805 β 2,3
Physa fontinalis Linnaeus 1758 o-β 1,6
Radix auricularia Linnaeus 1758 β 2,2
Radix ovata Draparnaud 1805 β 2,3
Radix peregra O.F. Muller 1774 β 2,2
Segmentina nitida O.F. Muller 1774 o 1,5
Stagnicola corvus Gmelin 1788 β 2
Stagnicola palustris O.F. Muller 1774 β 1,9
Theodoxus danubialis Pfeiffer 1828 o-β 1,8
Theodoxus fluviatilis Pfeiffer 1828 β 1,9
Theodoxus tranversalis Pfeiffer 1828 o-β 1,7
Valvata cristata O.F. Muller 1774 β 2,1
Valvata piscinalis O.F. Muller 1774 β 2,0
Viviparus acerosus Bourguignat 1870 β 2,0
Viviparus viviparus Linnaeus 1758 β 2,0
Bivalvia
Taxon bioindicator Autor An Zona saproba
predominanta
Valoare
saproba
Anodonta anatina Linnaeus 1758 β 2,2
Anodonta cygnaea Linnaeus 1758 β 1,9
Dreissena polymorpha Pallas 1771 β 2,0
Pisidium amnicum O.F. Muller 1774 β 1,8
Pisidium casertanum Poli 1791 o 1,5
Pisidium obtusale Lamarck 1818 o 1,4
Pseudanodonta complanata Rossmassler 1835 β 1,9
Sphaerium corneum Linnaeus 1758 β 2,2
Sphaerium rivicola Lamarck 1818 β 2,2
Sphaerium (Musculium)
lacustre
O.F. Muller 1774 β- 2,4
Unio crasus Philipsson 1788 β 1,8
Unio pictorum Linnaeus 1758 β 2,1
Unio tumidus Philipsson 1788 β 2,3
Polychaeta
Taxon bioindicator Autor An Zona saproba
predominanta
Valoare
saproba
Hypania invalida Grube 1860 β 2,3
Oligochaeta
Taxon bioindicator Autor AN Zona saproba
predominanta
Valoare
saproba
Familia Naididae
56
Amphichaeta leydigi Tauber 1879 β 2,0
Aulophorus (Dero) furcatus O.F. Muller 1773 β- 2,4
Chaetogaster diaphanus Gruithuisen 1828 β- 2,4
Dero digitata O.F. Muller 1773 2,7
Dero obtusa Udekem 1855 β- 2,5
Nais alpina Sperber 1848 o-β 1,7
Nais barbata O.F. Muller 1773 β 2,2
Nais bretscheri Michaelsen 1899 β- 2,4
Nais communis Piguet 1906 2,6
Nais elinguis O.F. Muller 1773 2,7
Nais pardalis Piguet 1906 β- 2,4
Nais variabilis Piguet 1906 2,6
Ophidonais serpentina O.F. Muller 1773 2,7
Paranais frici Hrabe 1941 β- 2,4
Pristina longiseta Ehrenberg 1828 β- 2,5
Pristinella jenkinae Stephenson 1932 o 1,3
Slavina appendiculata Udekem 1855 β 2,2
Stylaria lacustris Linnaeus 1767 β 2,3
Uncinais uncinata Orsted 1842 o-β 1,7
Vejdovskyella comata Vejdowsky 1884 o-β 1,8
Familia Tubificidae
Aulodrilus limnobius Bretscher 1899 β 2,1
Branchiura sowerbyi Beddard 1892 β- 2,4
Limnodrilus claparedeanus Ratzel 1869 2,9
Limnodrilus hoffmeisteri Claparede 1862 -p 3,5
Limnodrilus profundicola Verrill 1871 3,1
Limnodrilus udekemianus Claparede 1862 3,2
Potamothrix hammoniensis Michaelsen 1901 2,6
Potamothrix moldaviensis Vejdovsky-
Mrazek
1903 β- 2,5
Potamothrix vejdovski Hrabe 1941 2,6
Psammoryctides albicola Michaelsen 1901 β- 2,4
Psammoryctides barbatus Grube 1861 β 2,0
Rhyacodrilus falciformis Bretscher 1901 o 1,4
Spirosperma ferox Eisen 1879 β 2,2
Tubifex ignotus Stolc 1886 β- 2,4
Tubifex tubifex O.F. Muller 1774 -p 3,5
Familia Lumbriculidae
Lumbriculus variegatus Grube 1844 β- 2,5
Stylodrilus heringianus Claparede 1862 o-β 1,7
Familia Lumbricidae
Eiseniella tetraedra Savign 1826 β 2,0
Familia Propappidae
Propappus volki Michaelsen 1916 o-β 1,8
Familia Haplotaxidae
Haplotaxis gordioides Hartmann 1821 o-β 1,6
57
Hirudinea
Taxon bioindicator Autor An Zona saproba
predominanta
Valoare
saproba
Dina apathyi Gedroye 1916 β- 2,5
Dina lineata O.F. Muller 1774 2,6
Erpobdella octoculata Linnaeus 1758 2,8
Erpobdella nigricollis Brandes 1900 2,7
Erpobdella testacea Savigny 1820 β- 2,5
Glossiphonia complanata Linnaeus 1758 β- 2,4
Haemopis sanguisuga Linnaeus 1758 β 2,0
Helobdella stagnalis Linnaeus 1758 2,7
Hemiclepsis marginata O.F. Muller 1774 β 2,2
Hirudo medicinalis Linnaeus 1758 β 2,0
Piscicola geometra Linnaeus 1758 β 2,1
Trochaeta bykowskii Gedroye 1913 o 1,5
Arthopoda
Taxon bioindicator Autor An Zona saproba
predominanta
Valoare
saproba
Aranaea
Argyroneta aquatica Clerck 1758 o 1,5
Phyllopoda
Artemia salina Linnaeus 1758 o-β 1,6
Branchipus stagnalis Linnaeus 1752 o 1,5
Decapoda
Astacus astacus Linnaeus 1758 β 1,7
Astacus leptodactylus Eschscholtz 1823 β 1,9
Mysidacea
Limnomysis benedeni Czerniavsky 1882 β 1,9
Amphipoda
Corophium curvispinum Sars 1895 β 2,1
Dikerogammarus villosus Martynov 1925 β 2,1
Dikerogammarus haemobaphes Eichwald 1841 β 2,1
Gammarus fossarum Koch 1835 o-β 1,7
Gammarus balcanicus Schaferna 1922 o 1,2
Gammarus pulex Linnaeus 1758 β 2,1
Gammarus roeselli Gervais 1835 β- 2,2
Niphargus spp. Schiodte 1849 o 0,5
Synurella ambulans O. F. Muller 1846 β 2,0
Isopoda
Asellus aquaticus Linnaeus 1758 2,6
Jaera sarsi Valkanov 1936 β 2,2
Hydrachnidia
Taxon bioindicator Autor An Zona saproba Valoare
58
predominanta saproba
Arrenurus fontinalis Viets 1920 o 0,5
Arrenurus globator O.F. Muller 1776 o 1,5
Atractides gibberipalpis Piersig 1898 β 1,9
Atractides nodipalpis Thor 1899 o 0,5
Aturus crinitus Thor 1902 β 2,0
Feltria minuta Koenike 1892 o 0,5
Hydrachna globosa De Geer 1778 o-β 1,7
Hydrachna geographica O.F. Muller 1776 o 1,5
Hygrobates calliger Piersig 1896 o 1,3
Hygrobates fluviatilis Strom 1768 o-β 1,6
Lebertia fimbrata Thor 1899 o 1,0
Limnesia maculata Muller 1776 β 2,0
Limnochares aquatica Linnaeus 1758 o-β 1,7
Piona nodata Muller 1776 o 1,2
Sperchon brevirostris Koenike 1895 o 0,5
Sperchon glandulosus Koenike 1886 o 0,5
Torenticola anomala Koch 1837 o 1,0
Torenticola elliptica Maglio 1909 o 0,8
Unionicola (Acax) crassipes O.F. Muller 1776 o 1,2
Ephemeroptera
Taxon bioindicator Autor An Zona saproba
predominanta
Valoare
saproba
Baetis alpinus Pictet 1843 o 1,0
Baetis buceratus Eaton 1870 β- 2,4
Baetis lutheri Muller 1967 o-β 1,6
Baetis melanonyx Pictet 1843 o 1,2
Baetis muticus Linnaeus 1758 o 1,3
Baetis niger Linnaeus 1761 β 2,0
Baetis rhodani Pictet 1843 β 2,1
Baetis scambus Eaton 1870 o-β 1,6
Baetis vernus Curtis 1834 β 2,3
Caenis horaria Linnaeus 1758 β 2,1
Caenis luctosa Burmeister 1839 β 2,2
Caenis macrura Stephens 1835 β 1,8
Caenis robusta Eaton 1884 β 2,1
Cloeon dipterum Linnaeus 1761 2,5
Ecdyonurus dispar Curtis 1834 β 2,1
Ecdyonurus helveticus Eaton 1885 o 1,0
Ecdyonurus insignis Eaton 1870 β 2,1
Ecdyonurus torrentis kimmins 1942 o 1,2
Ecdyonurus venosus Fabricius 1775 o 1,4
Electrogena lateralis Curtis 1834 o 1,4
Electrogena quadrilineata Landa 1969 o 1,4
Epeorus alpicola Eaton 1871 o 1,0
Epeorus sylvicola Pictet 1865 o 1,4
Ephemera danica Muller 1764 β 1,7
59
Ephemera vulgata Linnaeus 1758 β 2,2
Ephemerella mucronata Bengtsson 1909 o 1,5
Ephemerella notata Eaton 1887 β 1,9
Habroleptoides confusa Sartori et
Jacob
1986 o-β 1,6
Habrolepoides modesta Hagen 1864 o-β 1,7
Habrophlebia fusca Curtis 1834 o-β 1,6
Heptagenia coerulans Rostock 1878 β 2,1
Heptagenia flava Rostock 1878 β 2,3
Heptagenia longicauda Stephens 1835 β 2,2
Heptagenia sulphurea Muller 1776 β 2,2
Leptophlebia marginata Linnaeus 1767 β 2,0
Oligoneuriella rhenana Imhoff 1852 β 1,7
Palingenia longicauda Olivier 1791 β 1,8
Paraleptophlebia submarginata Stephens 1835 o-β 1,6
Potamanthus luteus Linnaeus 1767 β 2,1
Procloeon bifidum Bengtsson 1912 β 2,3
Rhithrogena carpatoalpina Klonowska et
al.
1987 o 1,2
Rhithrogena germanica Eaton 1885 o 1,2
Rhithrogena hybrida Eaton 1885 o 1,0
Rhithrogena semicolorata Curtis 1834 β 1,8
Serratella ignita Poda 1761 β 2,0
Siphlonurus aestivalis Eaton 1903 β 2,0
Siphlonurus lacustris Eaton 1870 o 1,0
Torleya major Klapalek 1905 β 1,8
Odonata
Taxon bioindicator Autor An Zona saproba
predominanta
Valoare
saproba
Aeshna affinis Vander Linden 1820 β 2,0
Aeshna cyanea Muller 1764 β 2,1
Aeshna grandis Linnaeus 1758 β 2,2
Aeshna mixta Latreille 1805 β 1,9
Calopteryx splendens Harris 1782 β 2,2
Calopteryx virgo Linnaeus 1758 β 1,9
Coenagrion mercuriale Charpentier 1840 o 1,5
Coenagrion ornatum Selys 1850 o-β 1,6
Coenagrion puella Linnaeus 1758 β 1,9
Coenagrion pulchellum Vander Linden 1825 β 2,1
Cordulegaster bidentata Selys 1843 o 1,5
Gomphus flavipes Charpentier 1825 β 2,1
Gomphus vulgatissimus Linnaeus 1758 β 2,1
Ischnura elegans Vander Linden 1820 β 2,0
Lestes sponsa Hansemann 1823 β- 2,5
Lestes viridis Vander Linden 1825 β 2,1
Libellula depressa Linnaeus 1758 β 2,2
Libellula quadrimaculata Linnaeus 1758 β 2,0
Onychogomphus forcipatus Linnaeus 1758 β 1,8
60
Platycnemis pennipes Pallas 1771 β 2,0
Sympetrum pedemontanum Allioni 1766 β 1,9
Sympetrum striolatum Charpentier 1840 β 2,0
Sympetrum vulgatum Linnaeus 1758 β 2,1
Plecoptera
Taxon bioindicator Autor An Zona saproba
predominanta
Valoare
saproba
Amphinemura sulcicollis Stephens 1836 o 1,0
Brachyptera risi Morton 1896 o 1,2
Brachyptera seticornis Klapalek 1902 o 1,0
Capnia bifrons Newman 1839 o 1,1
Capnia nigra Pictet 1833 o 1,4
Dinocras cephalotes Curtis 1827 o 1,2
Isoperla grammatica Poda 1761 o-β 1,7
Leuctra albida Kempny 1899 o 1,3
Leuctra fusca Linnaeus 1758 β 1,9
Leuctra geniculata Steph. 1836 β 2,0
Leuctra hippopus Kempny 1899 o 1,1
Leuctra nigra Olivier 1811 o 1,3
Leuctra spp. Steph. 1836 o 1,4
Nemoura cinerea Reitzus 1783 β 2,1
Nemoura marginata Pictet 1836 o 1,5
Nemoura minima Aubert 1946 o 1,0
Nemoura obtusa Ris 1902 o 0,5
Perla bipunctata Pictet 1833 o 1,0
Perla burmeisteriana Claasen 1936 o 1,5
Perla marginata Panzer 1799 o 1,0
Perlodes microcephalus Pictet 1833 o 1,5
Protonemura intricata Ris 1902 o 1,2
Protonemura lateralis Pictet 1836 o 0.5
Protonemura meyeri Pictet 1841 o 0.3
Protonemura praecox Morton 1894 o 0.7
Protonemura spp. Kempny 1898 o 0.6
Taeniopteryx hubaulti Aubert 1946 o 1.3
Heteroptera
Taxon bioindicator Autor An Zona saproba
predominanta
Valoare
saproba
Aphelocheirus aestivalis Fabricius 1794 β 1,5
Corixa spp. Geoffroy 1762 β 1,9
Gerris spp. Fabricius 1794 o-β 1,6
Hydrometra stagnorum Linnaeus 1758 o-β 1,6
Ilyocoris cimicoides Linnaeus 1758 β 2,1
Nepa cinerea Linnaeus 1758 β 1,7
Notonecta spp. Linnaeus 1758 β 1,9
Ranatra linearis Linnaeus 1758 β 2,0
Sigara spp. Fabricius 1775 β 2,0
Velia caprai Tamanini 1947 o 1,0
61
Neuroptera
Taxon bioindicator Autor An Zona saproba
predominanta
Valoare
saproba
Sisyra fuscata Fabricius 1793 β- 2,4
Megaloptera
Taxon bioindicator Autor An Zona saproba
predominanta
Valoare
saproba
Sialis fuliginosa Pictet 1836 β 2,0
Sialis lutaria Linnaeus 1758 β 2,3
Coleoptera
Taxon bioindicator Autor An Zona saproba
predominanta
Valoare
saproba
Agabus bipustulatus Linnaeus 1767 β 2,2
Agabus uliginosus Linnaeus 1761 2,7
Agabus spp. Leach 1817 β 2,0
Berosus spinosus Steven 1808 o-β 1,6
Bidessus unistriatus Goeze 1777 2,8
Coelambus impressopunctatus Schaller 1783 β- 2,4
Colymbetes fuscus Linnaeus 1758 2,7
Dytiscus marginalis Linnaeus 1758 β 2,1
Dytiscus spp. Linnaeus 1758 β 2,2
Elmis aenea P. Muller 1806 o 1,5
Elmis latreillei Bedel 1878 o 1,0
Elmis maugetii Latreille 1798 o 1,5
Elmis spp. Latreille 1798 o 1,2
Esolus angustatus P. Muller 1821 o 1,4
Esolus parallelepipedus P.Muller 1806 o-β 1,6
Graphoderus cinereus Linnaeus 1758 β- 2,5
Gyrinus distinctus Aube 1836 o-β 1,6
Gyrinus paykulli Ochs 1927 β 2,2
Gyrinus substriatus Stephens 1829 β 2,0
Gyrinus spp. O.F.Muller 1764 β 2,0
Haliplus flavicollis Sturm 1834 o-β 1,7
Haliplus lineaticollis Marsham 1802 β 1,9
Haliplus obliquus Fabricius 1787 o-β 1,7
Haliplus spp. Latreille 1802 o-β 1,7
Helichus substiratus Muller 1821 β 2,2
Helophorus aquaticus Linnaeus 1758 2,7
Helophorus brevipalpis Bedel 1881 β- 2,5
Helophorus dorsalis Marsham 1802 β- 2,4
Helophorus grandis Illiger 1798 β- 2,4
Helophorus minutus Fabricius 1775 β- 2,4
Helophorus villosus Duftschmid 1805 β 2,2
Hydaticus transversalis Pontoppidan 1763 β- 2,4
Hydraena alpicola Pretner 1931 o 1,0
Hydraena gracilis Germar 1824 o-β 1,7
62
Hydraena intermedia Rosenhauer 1847 o-β 1,7
Hydraena minutissima Stephens 1829 o 1,5
Hydraena pygmaea Waterhouse 1833 o 1,0
Hydraena riparia Kugelann 1794 o-β 1,6
Hydrobius fuscipes Linnaeus 1758 2,7
Hydrochus elongatus Schaller 1783 2,8
Hydrophilus spp. Geoffroy 1762 o 1,5
Hydroporus spp. Clairville 1806 o 1,5
Hydrovatus cuspidatus Kunze 1818 β 2,0
Hygrotus inaequalis Fabricius 1777 β 2,2
Hygrotus versicolor Schaller 1783 o-β 1,8
Hyphydrus ovatus Linnaeus 1761 2,7
Ilybius spp. Erichson 1832 β 2,2
Laccobius minutus Linnaeus 1758 β- 2,4
Laccophilus spp. Klug 1834 β- 2,4
Limnebius truncatellus Thunberg 1794 o 1,5
Limnius spp. Illiger 1802 o 1,5
Noterus clavicornis De Geer 1774 2,7
Noterus crassicornis O.F.Muller 1776 2,8
Peltodytes caesus Duftschmidt 1805 β- 2,6
Platambus maculatus Linnaeus 1758 β 2,3
Rhantus bistriatus Bergstraesser 1778 β- 2,4
Rhantus exsoletus Forster 1771 β- 2,4
Riolus cupreus P. Muller 1806 β 2,0
Scarodytes halensis Fabricius 1787 β 1,9
Spercheus emarginatus Schaller 1783 β 2,2
Trichoptera
Taxon bioindicator Autor An Zona saproba
predominanta
Valoare
saproba
Rhyacophila fasciata Hag. 1859 o 1,2
Rhyacophila laevis Pict. 1834 o 0,6
Rhyacophila nubila Zett. 1840 β 2,0
Rhyacophila obliterata McL. 1863 o-β 1,6
Rhyacophila polonica McL. 1874 o 0,6
Rhyacophila tristis Pictet 1834 o 1,4
Glossosoma boltoni Curtis 1834 o 1,5
Glossosoma conformis Neboiss 1963 o 1,0
Synagapetus iridipennis McL. 1879 o 0,5
Agapetus laniger Pictet 1834 o 1,5
Oxyethira flavicornis Pictet 1834 β 2,1
Hydroptila forcipata Eaton 1873 β 2,2
Philopotamus montanus Donovan 1813 o 1,2
Philopotamus variegatus Scopoli 1763 o 1,3
Wormaldia occipitalis Pictet 1834 o 0,5
Hydropsyche angustipennis Curtis 1834 β 2,3
63
Hydropsyche bulgaromanorum Mal. 1977 β 2,2
Hydropsyche contubernalis McL. 1865 β- 2,5
Hydropsyche instabilis Curtis 1834 o 1,5
Hydropsyche ornatula McL. 1878 β 2,0
Hydropsyche pellucidula Curtis 1834 β 2,0
Hydropsyche saxonica McL. 1884 o-β 1,7
Neureclipsis bimaculata Linnaeus 1785 β 2,1
Plectrocnemia conspersa Curtis 1834 o-β 1,8
Polycentropus flavomaculatus Pictet 1834 β 1,9
Psychomyia pusilla Fabricius 1781 β 2,0
Tinodes rostocki McL. 1878 o 1,3
Ecnomus tenellus Rambur 1842 β 2,2
Phryganea grandis Linnaeus 1758 o-β 1,5
Oligotricha striata Linnaeus 1758 o 1,1
Brachycentrus montanus Klap. 1892 o 1,2
Brachycentrus subnubilis Curtis 1834 β 2,0
Micrasema minimum McL. 1876 o-β 1,6
Drusus biguttatus Pictet 1834 o 1,1
Drusus discolor Rambur 1842 o 1,0
Drusus trifidus McL. 1868 o-β 1,5
Limnephilus auricula Curtis 1834 β 1,9
Limnephilus decipiens Kol. 1848 β 2,2
Limnephilus flavicornis Fabricius 1789 β 1,8
Limnephilus rhombicus Linnaeus 1758 β 2,0
Limnephilus vittatus Fabricius 1798 o-β 1,5
Anabolia nervosa Curtis 1834 β 2,1
Potamophylax cingulatus Stephens 1837 o 0,9
Potamophylax latipennis Curtis 1834 o 1,3
Potamophylax luctuosus Pill.&Mitt. 1793 o 1,0
Potamophylax nigricornis Pictet 1834 o 1,0
Halesus digitatus Schrank 1781 o-β 1,6
Allogamus uncatus Brauer 1857 o 0,6
Goera pilosa Fabricius 1775 β 2,1
Lithax niger Hagen 1859 o 0,5
Silo nigricornis Pictet 1834 o-β 1,6
Silo pallipes Fabricius 1781 o 1,2
Lepidostoma hirtum Fabricius 1781 o-β 1,8
Mystacides nigra Linnaeus 1758 β 2,1
Oecetis ochracea Curtis 1825 β- 2,4
Leptocerus tineiformis Curtis 1834 β- 2,5
Sericostoma personatum Kirby&Sp. 1862 o 1,5
Beraea pullata Curtis 1834 o 0,5
Ernodes articularis Pictet 1834 o 0,5
Odontocerum albicorne Scopoli 1763 o 1,2
Diptera
Taxon bioindicator Autor An Zona
saproba
Valoare
saproba
64
predominant
a
CHIRONOMIDAE
Subfamilia TANYPODINAE
Ablabesmyia longistyla Fittkau 1962 β 2,1
Ablabesmyia monilis Linne 1758 β 2,3
Apsectrotanypus trifascipennis Zetter. 1838 β 2,2
Clinotanypus nervosus Meigen 1818 β- 2,4
Conchapelopia melanops Wied. 1818 β 2,3
Conchapelopia pallidula Mg. 1818 o- β 1,5
Macropelopia fehlmanni Kieff. 1912 o- β 1,5
Macropelopia adaucta Kieff. 1916 o 1,1
Macropelopia nebulosa Mg. 1804 β 2,3
Macropelopia notata Mg. 1818 o 1,2
Monopelopia tenuicalcar Kieff. 1918 o 0,8
Natarsia punctata Mg. 1804 β 2,2
Nilotanypus dubius Mg. 1804 β 1,9
Paramerina divisa Walk. 1856 o- β 1,5
Procladius (Holotaypus) choreus Mg. 1804 β- 2,5
Rheopelopia maculipennis Zetter. 1839 β 2,0
Rheopelopia ornata Mg. 1838 β- 2,5
Tanypus kraatzi Kieff. 1913 β 2,2
Tanypus punctipennis Mg. 1818 β 2,2
Thienemannimya carnea Fabr. 1805 o- β 1,8
Thienemannimya geijeskesi Goetgh. 1934 o 1,2
Thienemannimyia laeta Mg. 1818 o- β 1,6
Trissopelopia longimana Staeg. 1839 o 1,0
Zavrelimyia barbatipes Kieff. 1911 o 1,0
Zavrelimyia hirtimana Kieff. 1918 o 0,8
Zavrelimyia melanura Mg. 1818 o 0,5
Zavrelimyia nubila Mg. 1830 o 0,8
Zavrelimyia signatipennis Kieff. 1924 o 0,8
Subfamilia DIAMESINAE
Boreoheptagyia legeri Goetgh. 1933 o 0,8
Diamesa cinerella Mg. 1835 o- β 1,5
Diamesa dampfi Kieff. 1924 o- β 1,5
Diamesa incallida Walk. 1856 o 1,2
Diamesa insignipes Kieff. 1908 β 2,0
Diamesa latitarsis Goetgh. 1920 o 1,0
Diamesa modesta Serr-tos 1967 o 0,8
Diamesa steinboecki Goetgh. 1933 o 0,4
Diamesa tonsa Walk. 1856 o- β 1,7
Potthastia gaedii Meigen 1838 β 2,0
Potthastia longimana Kieff. 1922 β 2,3
Protanypus forcipatus Egger 1863 o 1,3
Pseudokiefferiella parva Edw. 1932 o 1,3
Sympotthastia zavreli Pagast 1947 β 1,8
65
Subfamilia PRODIAMESINAE
Monodiamesa bathyphila Kieff. 1918 β 2,0
Odontomesa fulva Kieff. 1919 β 1,9
Prodiamesa olivacea Mg. 1818 2,7
Prodiamesa rufovittata Goetgh. 1932 β 2,2
Subfamilia ORTHOCLADIINAE
Brillia longifurca Kieff. 1921 2,7
Brillia modesta Mg. 1830 β 1,8
Cardiocladius fuscus Kieff. 1924 β 2,3
Chaetocladius piger Goetgh. 1913 β 2,0
Chaetocladius vitellinus Kieff. 1908 β 2,3
Corynoneura lobata Edw. 1924 o 1,3
Corynoneura scutellata Winner. 1846 o- β 1,7
Cricotopus algarum Kieff. 1911 β 1,9
Cricotopus annulator Goetgh. 1927 β 1,9
Cricotopus bicinctus Mg. 1818 β- 2,5
Cricotopus cylindraceus Kieff. 1908 β- 2,5
Cricotopus festivellus Kieff. 1906 β- 2,5
Cricotopus fuscus Kieff. 1909 β 1,9
Cricotopus similis Goetgh. 1921 β 2,0
Cricotopus tremulus Hirv. 1973 β 2,1
Cricotopus triannulatus Macq. 1826 β 2,2
Cricotopus trifascia Edw. 1929 β 2,1
Diplocladius cultriger Kieff. 1908 β 2,1
Eukiefferiella brevicalcar Kieff. 1911 o- β 1,7
Eukiefferiella claripennis Lund 1898 β 2,3
Eukiefferiella clypeata Kieff. 1923 β 1,8
Eukiefferiella coerulescens Kieff. 1926 o 1,3
Eukiefferiella cyanea Thien. 1936 o 0,7
Eukiefferiela devonica Edw. 1929 o- β 1,7
Eukiefferiella dittmari Lehm. 1972 β 1,8
Eukiefferiella gracei Edw. 1929 β 1,9
Eukiefferiella lobifera Goetgh. 1934 o- β 1,7
Eukiefferiella minor Edw. 1929 o 1,2
Eukiefferiella similis Goetgh. 1929 o 1,2
Heleniella ornaticollis Edw. 1943 o 1,2
Heterotrissocladius marcidus Walk. 1856 o 1,3
Cricotopus (Isocladius)
sylvestris
Fabric. 1794 2,6
Krenosmittia camptophleps Edw. 1929 o 1,0
Limnophyes prolongatus Kieff. 1921 o 1,3
Metriocnemus albolineatus Mg. 1818 o 0,8
Metriocnemus fuscipes Mg. 1818 o 1,0
Metriocnemus obscuripes Holm. 1869 o 0,8
Nanocladius balticus Palmen 1959 β- 2,4
Nanocladius bicolor Zett. 1843 β 2,2
Nanocladius rectinervis Kieff. 1911 β 2,1
Orthocladius (Euorthocladius) Kieff. 1911 o- β 1,7
66
rivicola
Orthocladius (Euorthocladius)
rivulorum
Kieff. 1909 o- β 1,6
Orthocladius (Euorthocladius)
thienemanni
Kieff. 1906 β 1,8
Orthocladius (Orthocladius)
rubicundus
Mg. 1818 β 1,8
Orthocladius (Symposiocladius)
lignicola
Kieff. 1915 o- β 1,5
Paracladius conversus Walk. 1856 β 2,2
Paracricotopus niger Kieff. 1913 o- β 1,5
Parakiefferiella bathophila Kieff. 1912 β 2,0
Parakiefferiella gracillima Kieff. 1924 o 0,5
Parametriocnemus stylatus Kieff. 1924 o- β 1,6
Paratrichocladius rufiventris Mg. 1830 β 2,3
Paratrichocladius skirwithensis Edw. 1929 β 2,0
Paratrissocladius excerptus Walk. 1856 β 1,8
Parorthocladius nudipennis Kieff. 1808 o 1,1
Psectrocladius limbatellus Holm. 1869 β 1,8
Rheocricotopus atripes Kieff. 1913 o 1,0
Rheocricotopus chalybeatus Edw. 1929 o 1,0
Synorthocladius semivirens Kieff. 1909 β 2,0
Thienemanniella acuticornis Kieff 1925 o 0,8
Thienemanniella clavicornis Kieff 1911 o 1,2
Thienemanniella vittata Edw. 1924 o 1,3
Tvetenia bavarica Goeth. 1934 o 1,3
Tvetenia calvescens Edw. 1929 β 1,9
Tvetenia verralli Edw. 1929 β 2,0
Subfamilia CHIRONOMINAE
Cladotanytarsus mancus Walk. 1856 β 2,1
Cladotanytarsus vanderwulpi Edw. 1929 β 2,0
Krenospectra fallax Reiss 1969 o 0,6
Microspectra apposita Walk. 1856 o-β 1,5
Microspectra atrofaciata Kieff. 1911 β- 2,4
Microspectra bidentata Goeth. 1921 o 0,8
Microspectra fusca Mg. 1804 o 0,8
Microspectra junci Mg. 1818 o 0,8
Microspectra lindrothi Goeth. 1931 o 1,3
Microspectra radialis Goetgh. 1939 o 1,2
Microspectra recurvata Goetgh. 1928 o 0,8
Paratanytarsus austriacus Kieff. 1924 o 1,2
Paratanytarsus lauterborni Kieff. 1909 β 2,1
Rheotanytarsus curtistylus Goeth. 1921 o-β 1,7
Rheotanytarsus nigricauda Fittk. 1960 o 1,1
Rheotanytarsus photophilus Goeth. 1921 β 2,0
Stempellinella brevis Edwards 1929 o 1,0
Tanytarsus brundini Lind. 1963 β 2,0
Tanytarsus eminulus Walk. 1856 β 1,9
Tanytarsus heusdensis Goeth. 1923 o 0,7
67
Tanytarsus palettaris Vern. 1969 o 0,7
Tanytarsus sinuatus Goeth. 1936 o 0,7
Virgatanytarsus arduennenensis Goeth. 1922 β 2,0
Chironomus anthracinus Zett. 1860 2,7
Chironomus bernensis Klotz. 1973 2,9
Chironomus cingulatus Mg. 1830 2,7
Chironomus plumosus Linne 1758 p 3,6
Chironomus thummi Kieff 1911 p 4,0
Clapodelma viridula Linn. 1767 β 2,2
Cryptochironomus defectus Kieff 1913 β- 2,5
Cryptichronomus rostratus Kieff. 1921 β- 2,5
Demycryptachironomus
vulneratus
Zett 1860 β 2,3
Dicroptendipes nervosus Staeg. 1939 2,7
Dicrotendipes notatus Mg. 1818 β- 2,4
Dicrotendipes tritomus Kieff. 1911 β 2,3
Einfeldia dissidens Walk. 1856 2,9
Einfeldia pagana Mg. 1818 β 2,2
Glyptotendipes pallens Mg. 1804 2,7
Harnischia curtilamellata Malloch 1915 β 2,1
Harnischia fuscimana Kieff. 1921 β 2,1
Kiefferulus tendipediformis Goetgh. 1922 2,6
Microtendipes chloris Mg. 1818 β 2,3
Microtendipes pedellus De geer 1776 β 2,3
Parachironomus arcuatus Goetgh. 1918 β- 2,5
Parachironomus frequens Johann. 1905 β- 2,5
Parachironomus vitiosus Goetgh. 1921 β- 2,5
Paracladopelma camptolabis Kieff. 1913 β 1,9
Paratendipes albimanus Mg. 1918 β 2,3
Phaenopsectra flavipes Mg. 1918 β- 2,5
Polypedillum albicorne Mg. 1838 o 0,8
Polypedilum apfelbecki Strobl 1900 o 0,8
Polypedilum convictum Walk 1856 β 1,9
Polypedilum cultellatum Goeth. 1931 β 1,8
Polypedilum laetum Mg. 1818 β 2,1
Poypedilum nubeculosum Mg. 1818 β 2,3
Polypedilum pedestre Mg. 1830 2,7
Saetheria reissi Jack. 1977 β 2,2
Diptera
Taxon bioindicator Autor An Zona
saproba
predominant
a
Valoare
saproba
Aedes spp. Meigen 1818 β- 2,5
Anopheles spp. Meigen 1818 β- 2,5
Chaoborus spp. Lichtenstein 1800 β 2,3
Bezzia spp. Kieffer 1899 o 1,4
68
Ceratopogon spp. Meigen 1803 o 1,3
Culex spp. Linnaeus 1758 β- 2,5
Dasyhelea versicolor Kieffer 1911 o 1,2
Dicranota spp. Zetterstedt 1838 o 1,5
Dixa spp. Meigen 1818 o 1,5
Eristalis tenax Linnaeus 1758 p 4,0
Hexatoma spp. Latreille 1809 o 1,5
Odontomyia spp. Meigen 1803 o 1,5
Ochlerotatus spp. Lynch-
Arribalzaga
1891 β 2,2
Oxycera spp. Meigen 1803 o 1,0
Pericoma spp. Walker 1856 o 1,5
Ptychoptera spp. Meigen 1803 o 1,0
Serromyia spp. Meigen 1818 o 1,5
Sylvicola fenestralis Scopoli 1763 -p 3,1
Psychoda spp. Latreille 1796 β 2,0
Prosimulium hirtipes Fries 1824 o-β 1,6
Simulium balcanicum Enderlein 1924 β 2,2
Simulium angustipes Edwards 1915 β 2,0
Simulium carpathicum Knoz 1961 o 1,0
Simulium colombaschense Scopoli 1780 β 2,2
Simulium costatum Friederichs 1920 o 1,0
Simulium equinum Linnaeus 1758 β 2,2
Simulium monticola Friederichs 1920 o 1,2
Simulium ornatum Meigen 1818 β- 2,4
Simulium reptans Linnaeus 1758 β 2,0
Simulium variegatum Meigen 1818 o 1,5
Atherix ibis Fabricus 1798 o 1,0
Atherix marginata Meigen 1803 o 1,2
Blepharicera fasciata Westwood 1842 o 1,5
Limnophila spp. Macquart 1834 β 2,0
Limnophora spp. Robineau-
Desvoidy
1830 β 2,2
Liponeura spp. Loew 1844 o 1,0
Stratiomys spp. Geoffroy 1762 β 2,2
Tabanus spp. Linnaeus 1758 β 2,0
Tipula spp. Linnaeus 1758 β 2,2
Wiedemania spp. Linnaeus 1758 o 1,0
Bryozoa
Taxon bioindicator Autor An Zona
saproba
predominant
a
Valoare
saproba
Cristatella mucedo Cuvier 1798 β 2,0
Fredericella sultana Blumenbach 1779 o-β 1,6
Paludicella articulata Ehrenberh 1831 o-β 1,7
Plumatella emarginata Allman 1844 β 2,2
69
Plumatella fruticosa Allman 1844 β 2,0
Plumatella fungosa Pallas 1768 2,5
Plumatella repens Linnaeus 1758 β 2,2
70
Anexa 6.1.1.D
Stare ecologică – elemente biologice: faună piscicolă -Râuri
Sistemul de evaluare şi clasificare a corpurilor de apă pe baza faunei piscicole a fost
realizat cu ajutorul metodei EFI+. Pentru realizarea acestui index au fost procesate peste 10
000 de probe din majoritatea ţărilor UE.
Au fost luate în calcul 254 de specii piscicole care au fost grupate pe criterii ecologice
în 15 categorii de guilde, fiecare din acestea având între 3 şi 7 grupuri de specii.
Datele au fost procesate statistic utilizând modelul tipologiilor piscicole rezultate din
proiectul FAME. Metricele testate au fost selectate pe baza următoarelor criterii: calitatea
modelului, reprezentativitatea pentru diversele ecoregiuni, sensibilitatea la diversele tipuri de
presiuni (inclusiv hidromorfologice), gradul de corelare între metrici (eliminând pe cele
redundante). În final au rămas 4 metrici.
Matricele selectate pentru EFI+ sunt:
Corpuri de apă salmonicole:
-densitatea relativă a indivizilor intoleranţi cu dimensiunea sub 150 mm;
-densitatea relativă a speciilor intolerante la reducerea oxigenului dizolvat.
Corpuri de apă ciprinicole:
-abundenţa relativă a speciilor generativ reofile (care necesită habitate de tip lotic
pentru reproducere);
-densitatea relativă a speciilor litofile.
La adresa <http://efi-plus.boku.ac.at/software/insert_data.php> se găseşte modelul
fişei de prelucrare a datelor şi link-ul către baza de date internaţională, respectiv programul
automat de procesare al datelor.
71
Calitatea
Ape Salmonicole
Tipurile RO 01, RO 02, RO
03 şi RO 17, RO18
Ape Cyprinicole
Tipurile RO 04 - RO 15
şi RO 19, RO 20
Prelevare
„la picior”
Prelevare
ambarcaţie
Starea foarte bună
(Clasa 1)
0,912-1,000 0,940-1,000 0,918-1,000
Starea bună (Clasa
2)
0,756-0,911 0,656-0,939 0,563-0,917
Starea moderată
(Clasa 3)
0,504-0,755 0,438-0,655 0,376-0,562
Starea slabă (Clasa
4)
0,253-0,503 0,219-0,437 0,188-0,375
Starea proastă
(Clasa 5)
0,000-0,252 0,000-0,218 0,000-0,187
Tabel cu limitele claselor de calitate pentru diversele tipuri de corpuri de apă
Pentru Dunăre (RO 12-15), dificultatea rămîne prelevarea unor probe reprezentative.
RO 12 trebuie abordat ca lacuri de baraj, corpuri de apă puternic modificate.
Deocamdată, cel puţin pentru Dunărea aval de PF, rezultatele EFI+ nu pot fi utilizate
ca atare ci trebuie valorificate prin intermediul opiniei expertului care să ia în consideraţie
ansamblul asociaţiilor de organisme şi situaţia creată prin întreruperea conectivităţii laterale.
Pentru tipul RO 16 evaluarea prin intermediul ihtiofaunei nu este practică deoarece
aceasta are particularităţi pregnante şi necesită crearea unei index de evaluare specific, posibil
dar nefezabil din punct de vedere al bugetului de timp şi financiar alocat.
Pentru tipurile RO 17-20 evaluarea prin intermediul ihtiofaunei nu este reprezentativă
(fauna piscicolă a acestora fiind, de regulă, formată doar din 1-2 specii) în cazul în care există.
În tipologia europeană utilizată la realizarea bazei de date FIDES, FAMEşi EFI + râurile sunt
clasificate, după regimul de curgere în: permanente, secate vara şi secate iarna (summer dry,
respectiv winter dry) şi aceste date trebuie introduse în coloana Flow regime din spreadsheet.
Rezultatele trebuie utilizate cu prudenţă şi corelate cu ceilalţi indicatori.
72
Pentru evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă pe baza ihtiofaunei este nevoie de
rezultatele obţinute prin accesarea site-ului EFI+. Rezultatele tuturor amplasamentelor şi
corpurilor de apă acceptate de programul EFI+ sunt la dl Istvan Falka (DA Mureş – laborator)
şi la dl Şerban Iliescu (ANAR Bucureşti – monitoring).
Procesarea datelor
Datele din teren vor fi înregistrate pe o fişă care să permită ulterior procesarea lor prin
programul automat şi să să contribuie la realizarea unei baze de date naţionale.
Există diverse modele pentru astfel de fişe, unul este cel propus în cursul JDS, care a
fost acceptat şi utilizat de toate ţările participante şi este compatibil cu cerinţele bazei de date
FAME, din care a derivat baza de date utilizată pentru EFI.
Datele pot fi înscrise în tabelul excel pus la dispoziţie de consorţiul EFI pe pagina de
internet <http://efi-plus.boku.ac.at/software/insert_data.php> şi transmise sub această formă
sau pot fi introduse manual la adresa indicată în aceeaşi pagină.
La adresa <http://efi-plus.boku.ac.at/software/view_values.php#30> pot fi găsite toate
valorile ce sunt acceptate de tabelul de preluarea datelor (spreadsheet) inclusiv denumirile
corecte ale speciilor piscicole.
În fişa cu rezultatele transmise de programul de calcul (output) se găsesc următoarele
date:
Abundenţe şi densităţi relative calculate pentru diversele ghilde (grupări ecologice).
În ultimele coloane sunt prezentate scorurile calculate pentru zona salmonidelor,
pentru zona ciprinidelor, scorul agregat şi clasa de calitate în care se încadrează
secţiunea studiată.
Pentru fiecare coloană cu valori rezultate din calcularea diverşilor parametri există o
rubrică de observaţii (comment) cu ajutorul cărora suntem informaţi dacă au fost
identificate valori anormale „to be checked”, dacă suportul statistic al rezultatului este
fragil sau metoda de captură folosită nu este cea mai adecvată „fish index to be used
with caution”. Menţiunea „nothing to report” arată că datele introduse se înscriu în
limitele normale pentru zona respectivă, conforme cu cele înregistrate anterior în baza
de date.
73
Variabilă Atribute, unitaţi măsură
Site Code Codul punctului de prelevare unic la nivel naţional
Longitude Longitudine
Latitude Latitudine
Day Ziua
Month Luna
Year Anul
Country Ţara indicativ
River Name Numele râului
Site Name Numele locaţiei
Altitude Altitudine în m
Ecoregion Ecoregiune dupa Illies & Botosaneanu
Mediterranean Type Tipul Mediteranean, 0 yes, no
River Region Regiune hidrogeografica, Danube
Method: Metoda captură, wading, boat
Fished Area Suprafaţa pescuită mp
Wetted Width Laţimea apei m
Flow Regime, Regim de curgere, permanent, summer dry,
winter, dry
Natural Lake Upstream:
yes, no
Lacuri naturale amonte Yes, No
Geomorphology: Geomorfologie naturally constraint no
mobility, braided, sinuous,
meander regular, meander
tortous
Former Flood Plain: yes, no Prezenta câmpie inundabilă, iniţial Yes, No
Water Source: Sursa de alimentare glacial, nival, pluvial,
groundwater
Upstream Drainage Area,
kmp
Suprafata bazin amonte kmp
Distance from Source Distanţa faţa de izvor km
River Slope, Panta,
Air tempreture Temperature aerului º C
74
Variabilă Atribute, unitaţi măsură
Mean Annual Temperatura medie anuală º C
Air temperature January Temperature medie în ianuarie º C
Air temperature July Temperature medie în iulie º C
Former Sediment Size: Dimensiunile sedimentelor, iniţial Organic, Silt, Sand, Gravel,
Boulder, No Data,
Sampling Location, Locaţia de prelevare main channel, backwater,
mixed
Species Name Numele speciei din tabel, 254 sp
Total number run1 Total capturi, prima toana Nr indivizi
Number Length Below 150 Numărul indivizilor sub 150 mm Nr indivizi
Number Length Over 150 Numărul indivizilor peste 150
mm
Nr indivizi
Tabel cu datele ce trebuie însccrise în fişa pentru procesare (tabel excel, spreadsheet)
introduse în programul de calcul
Exemplu: tabelul excel cu rezultatul procesării (output) (mai jos). Au fost reţinute primele
coloane cu datele de identificare a punctelor de prelevare şi ultimele două coloane cu
rezultatul numeric al calculului indexului EFI+ şi clasa la care se încadrează corpul de apă
investigat.
Site.name River.name Site.code Day Month Year FishIndex FishIndex.
class
C.Salageni Prut 18P08Is 18 6 2008 0,741266 2
Bajura Prut 2P08Bt 19 8 2008 0,665592 2
Intrepretarea rezultatelor
Pentru interpretarea rezultatelor este recomandabilă prudenţă, în sensul că precizia
metodei este încă limitată de următorii factori:
pentru ecoregiunile prezente în România numărul datelor introduse în baza de date
internaţională este relativ mică (circa 280), astfel modelul teoretic, valoarea ideală
calculată este încă fragilă din punct de vedere statistic;
75
trebuie ţinut cont de faptul că, pentru râurile mari prelevarea este încă deficitară, în
sensul aplicării stricte a metodologiei şi dotării echipelor cu ambarcaţiuni echipate
pentru pescuit cu anozi multipli (boom);
în unele situaţii particulare este dificilă delimitarea celor două tipuri de corpuri de apă:
salmonicole, respectiv ciprinicole; în aceste cazuri creşte ponderea opiniei
specialistului, bazată pe cunoaşterea caracteristicilor ecologice ale habitatului şi a
structurii cenozei respective.
Este recomandabil ca biologii care fac intrepretările să participe la prelevare şi să fie
familiarizaţi cu noţiunea de ghilde ecologice, cu tipologia corpurilor de apă şi structura
cenozei pentru fiecare punct de prelevare.
Încadrarea corpului de apă la categoria corespunzătoare (salmonicol, respectiv
ciprinicol) trebuie făcută atât pe baza criteriilor hidromorfologice, dar în special pe baza
criteriilor ecologice.
Întocmit,
Dr. biolog Grigore Davideanu
76
Anexa 6.1.1 E-Stare ecologica-Element biologic Fitoplancton- lacuri naturale
ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA STĂRII
ECOLOGICE A LACURILOR NATURALE PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE
FITOPLANCTONICE
Domeniu de aplicare
Algele fitoplanctonice pot fi folosite pentru evaluarea starii ecologice a lacurilor naturale.
Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de monitoring.
Principiu
Metoda de evaluare pe baza comunităţilor de alge fitoplanctonice descrisa mai jos se foloseste
pentru lacurile naturale si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. Fiecare lac natural este
un corp de apă. Fitoplanctonul este sensibil la următoarele presiuni: aport de nutrienţi, poluare
organică, degradare generală. In descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni la
care raspund comunitatile de alge fitoplanctonice. Pentru evaluarea stării ecologice contează
algele din zona fotică şi perioada maximă de vegetaţie (mai-septembrie). Au fost descrise si
valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii
selectionati. Evaluarea se face la nivel de secţiune şi apoi la nivel de corp de apă.
Descrierea metodei
Parametri selectaţi pentru evaluarea stării ecologice a lacurilor naturale pe baza
fitoplanctonului sunt: indicele număr de taxoni, biomasă, clorofilă „a”, abundenţă numerică
cianoficee şi indicele de diversitate Shannon-Wiener. Descrierea indicilor si a formulelor de
calcul este facuta in continuare.
Indice număr de taxoni
Reprezintă taxonii (specifici şi supraspecifici) identificaţi într-o probă.
Biomasă
Reprezintă greutatea algelor dintr-o probă/staţie/corp de apă, momentană sau medie,
exprimată în mg/ l (mm3/l).
Clorofila a
Reprezintă concentraţia acestui pigment dintr-o probă/staţie/corp de apă, momentană sau
medie, exprimată în µg/l.
Indice de diversitate Shannon-Wiener
S = numărul de specii;
pi = numărul de indivizi al speciei i raportat la numărul total de indivizi din probă.
Indice abundenţa numerică a cianobacteriilor
Reprezintă numărul de cianobacterii raportat la numărul total de alge din probă. Se exprimă în
procente.
H p S
ln p 1 i
i i
77
Tabelele 1-5 cuprind valorile propuse pentru fiecare dintre parametri selectaţi, pentru cele 5
stări ecologice, pe categorii tipologice, inclusiv valorile ghid pentru starea de referinţă.
Tabel 1: Valori propuse pentru indice număr de taxoni
Tipologie
veche Tipologie
noua
Valoar
e ghid
stare
referinţ
ă
(min.)
Stare
ecologic
ă
f. bună
(min.)
Stare
ecologic
ă bună
(min.)
Stare
ecologic
ă
moderat
ă
(min.)
Stare
ecologic
ă slabă
(min.)
Stare
ecologic
ă
proastă
ROLN01+02 ROLN01 15 12 11 6 5 < 5
ROLN03+04+0
5 ROLN02
15 13 11 9 8 < 8
ROLN06 ROLN03 28 26 22 16 13 < 13
ROLN10+11+1
2 ROLN05
28 24 19 10 7 < 7
ROLN14 ROLN06
T 15 8 5 4 3 < 3
ROLN15+16 ROLN07 19 17 14 11 9 < 9
ROLN17+18 ROLN08 25 22 19 13 8 < 8
Tabel 2: Valori propuse pentru biomasă
Tipologie
veche Tipologie
noua
Valoar
e ghid
stare
referinţ
ă
(min.)
Stare
ecologic
ă
f. bună
(min.)
Stare
ecologic
ă bună
(min.)
Stare
ecologic
ă
moderat
ă
(min.)
Stare
ecologic
ă slabă
(min.)
Stare
ecologic
ă
proastă
ROLN01+02 ROLN01 3 5 7 12 15 > 15
ROLN03+04+0
5 ROLN02 7 8 12 20 25 > 25
ROLN06 ROLN03 5 7.5 10 12 15 > 15
ROLN10+11+1
2 ROLN05 8 10 17 22 35 > 35
ROLN14 ROLN06
T
2 3 5 8 12 > 12
ROLN15+16 ROLN07 3 4 6 8 12 > 12
ROLN17+18 ROLN08 0.5 1 2 3.5 5 > 5
Tabel 3: Valori propuse pentru clorofila a
Tipologie
veche Tipologie
noua
Valoar
e ghid
stare
referinţ
ă
Stare
ecologic
ă
f. bună
(min.)
Stare
ecologic
ă bună
(min.)
Stare
ecologic
ă
moderat
ă
Stare
ecologic
ă slabă
(min.)
Stare
ecologic
ă
proastă
78
(min.) (min.)
ROLN01+02 ROLN01 20 50 100 150 200 >200
ROLN03+04+0
5 ROLN02
12 20 50 150 200 >200
ROLN06 ROLN03 10 20 50 100 200 >200
ROLN10+11+1
2 ROLN05
14 20 50 80 150 >150
ROLN14 ROLN06
T 3 10 20 50 100 >100
ROLN15+16 ROLN07 3 5 8 20 25 >25
ROLN17+18 ROLN08 0.5 1 3 5 10 >10
Tabel 4: Valori propuse pentru indice abundență numerică cianobacterii (%)
Tipologie
veche Tipologie
noua
Valoar
e ghid
stare
referinţ
ă
(min.)
Stare
ecologic
ă
f. bună
(min.)
Stare
ecologic
ă bună
(min.)
Stare
ecologic
ă
moderat
ă
(min.)
Stare
ecologic
ă slabă
(min.)
Stare
ecologic
ă
proastă
ROLN01+02 ROLN01 8 10 15 25 40 > 40
ROLN03+04+0
5 ROLN02
10 25 45 60 70 > 70
ROLN06 ROLN03 10 20 30 50 60 > 60
ROLN10+11+1
2 ROLN05
15 30 45 55 70 > 70
ROLN14 ROLN06
T 4 6 10 15 20 > 20
ROLN15+16 ROLN07 5 8 10 15 20 > 20
ROLN17+18 ROLN08 1 2 4 7 10 > 10
Tabel 5: Valori propuse pentru indice de diversitate Shannon-Wiener
Tipologie
veche Tipologie
noua
Valoar
e ghid
stare
referinţ
ă
(min.)
Stare
ecologic
ă
f. bună
(min.)
Stare
ecologic
ă bună
(min.)
Stare
ecologic
ă
moderat
ă
(min.)
Stare
ecologic
ă slabă
(min.)
Stare
ecologic
ă
proastă
ROLN01+02 ROLN01 2,08 2,00 1,54 1,20 1,00 <.1,00
ROLN03+04+0
5 ROLN02
2,46 2,27 1,85 1,45 1,04 <1,04
ROLN06 ROLN03 3,07 2,50 2,23 1,90 1,50 <1,50
ROLN10+11+1
2 ROLN05
2,56 2,32 2,07 1,79 1,32 <1,32
ROLN14 ROLN06
T 1,60 1,37 0,98 0,81 0,40 <0.40
ROLN15+16 ROLN07 1,79 1,68 1,24 0,84 0,36 <0.36
ROLN17+18 ROLN08 2,72 2,54 2,31 1,85 1,42 <1,42
79
Pentru fiecare indice in parte se calculeaza Rapoartele de Calitate Ecologica (RCE) pe baza
valorii obtinute si a valorii ghid pentru starea de referinta corespunzatoare (fig.1). Se imparte
intotdeauna valoarea mai mica la valoarea mai mare pentru un raport subunitar intre 0 si 1.
Acolo unde valorile obtinute sunt mai mari decat valorile ghid ale starii de referinta se
considera RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile propuse pentru fiecare indice
si pentru starea de referinta si starile ecologice pentru a se vedea tendinta acestora, de crestere
sau de scadere de la stare ecologica foarte buna la starea ecologica proasta. Se prezinta un
model de calcul (fig.2).
Apoi se calculează indicele multimetric. In cazul cursurilor de apa pentru indicii selectionati
s-a propus o ponderare a importantei acestora pentru comunitatile de alge si pentru evaluarea
starii ecologice, dupa cum urmeaza:
Indice număr taxoni (TAX) 10%
Indice abundenţă numerică cianobacterii (CYANO) 20%
Biomasa (BIO) 30%
Clorofila a (CHL) 15%
Indicele de diversitate Shannon-Wiener (ID) 25%
Formula de calcul este următoarea:
0.1*TAX+0.2*CYANO+0.3*BIO+0.15*CHL+0.25*ID = indice multimetric
Valoarea indicelui multimetric va da starea ecologică care trebuie să fie cuprins între 0 şi 1.
Pentru incadrarea în stare ecologică se propune împărţirea domeniului de variaţie al valorilor
indicelui multimetric în 5 părţi, după cum urmează:
Valoare
–Stare foarte bună min. 0.69
–Stare bună min. 0.48
–Stare moderată min. 0.34
–Stare slabă min. 0.25
–Stare proastă max. 0.25
În situaţia cea mai probabilă de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o staţie sau un corp
de apă, se face media anuală a indicelui multimetric şi se evaluează starea ecologică.
80
Fig, 1: Schemă de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza fitoplanctonului – lacuri naturale
Indice diversitate (ID)
Indice număr de
taxoni (TAX)
Biomasa (BIO)
Clorofila a (CHL)
Compararea
valorii
determinate cu
valoarea ghid a
stării de
referinţă
RCEBIO
RCECHL
RCETAX
RCEID
Valoarea mai mica se imparte la
valoarea mai mare
Dacă valoare determinată ≥ valoarea
ghid a stării de referinţă RCE=1
Evaluare
finală
stare
ecologică
= B
Indice abundență
numerică
cianobacterii
(CYANO)
Factori
stresori: aport
nutrienți
Calculul
Indicelui
Multimetric
(IM) prin
ponderarea
RCE pentru
fiecare
indice
IM = 0,1xRCETAX + 0,3xRCEBIO + 0,15xRCECHL + 0,2xRCECYANO + 0,25xRCEID
RCECYANO
Compararea IM
cu valorile limită
pt. stare
ecologică
Calcul IM
stare
ecologică
Determinare valoare
pentru următorii indici
Calculul Rapoartelor de Calitate
Ecologică (RCE) pentru fiecare
indice
Compararea cu valorile
limită între stările
ecologice
81
Fig, 2: Exemplu de schemă de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza fitoplanctonului – lacuri naturale
ID = 2,15
TAX = 21
BIO = 47,88
CHL = 17,77
Comparare
a valorii
determinate
cu valoarea
ghid a stării
de referinţă
RCEBIO=8/47,88=0,17
RCECHL=14/17,77=079
RCETAX=21/28=0,75
RCEID=2,15/2,56=0,84
Valoarea mai mica se imparte la
valoarea mai mare
Dacă valoare determinată ≥ valoarea
ghid a stării de referinţă RCE=1
Evaluare
finală
stare
ecologică
= B
CYANO = 56
Factori
stresori: aport
nutrienți
Calculul
Indicelui
Multimetric
(IM) prin
ponderarea
RCE pentru
fiecare
indice
IM = 0,1x0,75 +
0,3x0,17 +
0,15x0,79 +
0,2x0,27 +
0,25x0,84
RCECYANO=0,15/0,56=0,27
Determinare valoare
pentru următorii indici
Calculul Rapoartelor de Calitate
Ecologică (RCE) pentru fiecare
indice
Compararea cu valorile
limită între stările
ecologice
Calcul IM stare
ecologică =
0,075+0,051+0,1
19+0.054+0,21 =
0,509
Compararea IM
cu valorile limită
pt. stare
ecologică
82
Anexa 6.1.1.F-Stare ecologica-Element biologic Fitobentos-Lacuri naturale
ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA STĂRII
ECOLOGICE A LACURILOR NATURALE PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE
BENTICE (FITOBENTOS)
Domeniu de aplicare
Algele bentice pot fi folosite pentru evaluarea stării ecologice a lacurilor naturale. Metoda
descrisă este folosită pentru activitatea de monitoring.
Principiu
Metoda de evaluare pe baza comunităţilor de alge bentice descrisa mai jos se foloseste pentru
lacurile naturale si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. Fiecare lac natural este un
corp de apă. Comunităţile de alge bentice (fitobentosul) este sensibil la următoarele presiuni:
aport de nutrienţi, poluare organică, degradare hidromorfologică, degradare generală (presiuni
nespecifice). In descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni la care raspund
comunitatile de alge bentice. Au fost descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare
categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel
de secţiune şi apoi la nivel de corp de apă.
Descrierea metodei
Parametri selectaţi pentru evaluarea stării ecologice a lacurilor naturale pe baza fitobentosului
sunt: indice numărul de taxoni, indice de diversitate Shannon-Wiener, indice de troficitate
TDI. Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare.
Indice număr de taxoni
Reprezintă taxonii (specifici şi supraspecifici) identificaţi într-o probă.
Indice de diversitate Shannon-Wiener
S = numărul de specii;
pi = numărul de indivizi al speciei i raportat la numărul total de indivizi din probă.
Indicele de troficitate (TDI)
Indicele de troficitate (Kelly) se calculează utilizând programul Omnidia.
Indicele de troficitate reflectă cel mai bine aspectele privind poluarea cu nutrienţi şi
eutrofizarea, iar ceilalţi indici, împreună, reflectă mai bine degradarea generală şi celelalte
presiuni specifice. Este totuşi foarte dificil să se precizeze acurateţea cu care fiecare din
indicii menţionaţi reflectă una sau alta dintre presiunile majore, respectiv sunt expresia celor
două module. De aceea, se propune calcularea indicelui multimetric pe baza tuturor indicilor
menţionaţi.
H p S
ln p 1 i
i i
83
Se prezintă în tabelele 1-3 valorile pentru fiecare dintre indicii propuşi pentru evaluarea stării
ecologice. Tabelele cuprind şi valorile ghid pentru starea de referinţă.
Tabel 1: Valori propuse pentru indice număr de taxoni
Tipologie
veche Tipologie
noua
Valoar
e ghid
stare
referinţ
ă
(min.)
Stare
ecologic
ă
f. bună
(min.)
Stare
ecologic
ă bună
(min.)
Stare
ecologic
ă
moderat
ă
(min.)
Stare
ecologic
ă slabă
(min.)
Stare
ecologic
ă
proastă
ROLN01+02 ROLN01 23 19 14 9 6 <6
ROLN03+04+0
5 ROLN02
20 17 11 8 6 <6
ROLN06 ROLN03 23 18 14 9 7 <7
ROLN10+11+1
2 ROLN05
20 14 10 7 4 <4
ROLN14 ROLN06
T 21 16 9 7 6 <6
ROLN15+16 ROLN07 23 19 14 9 7 <7
ROLN17+18 ROLN08 22 19 13 8 5 <5
Tabel 2: Valori propuse pentru indice de diversitate Shannon-Wiener
Tipologie
veche Tipologie
noua
Valoar
e ghid
stare
referinţ
ă
(min.)
Stare
ecologic
ă
f. bună
(min.)
Stare
ecologic
ă bună
(min.)
Stare
ecologic
ă
moderat
ă
(min.)
Stare
ecologic
ă slabă
(min.)
Stare
ecologic
ă
proastă
ROLN01+02 ROLN01 2.40 2.10 1.70 1.30 0.60 <.0.6
ROLN03+04+0
5 ROLN02
2.50 2.00 1.60 1.30 0.50 <0.5
ROLN06 ROLN03 3.00 2.30 1.70 1.40 0.50 <0.5
ROLN10+11+1
2 ROLN05
2.50 2.20 1.60 1.30 0.40 <0.4
ROLN14 ROLN06
T 2.50 2.10 1.50 1.25 0.40 <0.4
ROLN15+16 ROLN07 1.80 1.50 1.20 1.00 0.30 <0.3
ROLN17+18 ROLN08 2.20 1.80 1.40 1.00 0.30 <0.3
Tabel 3: Valori propuse pentru indice de troficitate (TDI)
Tipologie
veche Tipologie
noua
Valoar
e ghid
stare
referinţ
ă
(min.)
Stare
ecologic
ă
f. bună
(min.)
Stare
ecologic
ă bună
(min.)
Stare
ecologic
ă
moderat
ă
(min.)
Stare
ecologic
ă slabă
(min.)
Stare
ecologic
ă
proastă
ROLN01+02 ROLN01 3.8 5.4 6.0 9.6 12.8 >12.8
84
ROLN03+04+0
5 ROLN02
2.9 4.9 6.6 10.0 12.7 >12.7
ROLN06 ROLN03 2.7 3.9 5.2 7.0 8.6 >8.6
ROLN10+11+1
2 ROLN05
4.8 6.0 8.5 12.3 14.3 >14.3
ROLN14 ROLN06
T 5.7 6.5 8.8 12.9 15.1
>15.1
ROLN15+16 ROLN07 8.2 9.5 10.2 11.8 13.1 >13.1
ROLN17+18 ROLN08 8.7 12.6 13.2 15.0 15.8 >15.8
Se calculează Rapoartele de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice (fig, 1, 2). La
calcularea RCE, fiecare indice se raportează la valoarea ghid a stării de referinţă
corespunzătoare. Se împarte întotdeauna valoarea mai mică la valoarea mai mare pentru un
raport subunitar cu valori între 0 şi 1. Acolo unde valorile obţinute sunt mai mari decât
valorile ghid ale stării de referinţă se consideră RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate
valorile ghid pentru starea de referinţă şi ale stărilor ecologice pentru a se vedea tendinţa
acestora, de creştere sau de scădere de la stare ecologică foarte bună la proastă.
Ulterior se calculează indicele multimetric. Pentru indicii selecţionaţi s-a propus o ponderare a
importanţei acestora pentru comunităţile de alge diatomee bentice şi pentru evaluarea stării
ecologice, după cum urmează:
- Indice număr taxoni (INT) 30%
- Indice diversitate Shannon-Wiener (ID) 40%
- Indice de troficitate (TDI) 30%
Formula de calcul este următoarea:
0.3*RCEINT+0.4*RCEID+0,3*RCETDI = indice multimetric
Valoarea indicelui multimetric va da starea ecologică care trebuie să fie cuprinsă între 0 şi 1.
Pentru încadrarea în stări ecologice se propune împărţirea domeniului de variaţie al valorilor
indicelui multimetric în 5 părţi, după cum urmează:
Valoare
–Stare foarte bună min. 0.78
–Stare bună min. 0.55
–Stare moderată min. 0.36
–Stare slabă min. 0.16
–Stare proastă max. 0.16
În situaţia cea mai probabilă de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o staţie sau un corp
de apă, se face media anuală a indicelui multimetric şi se evaluează starea ecologică.
85
Fig, 1: Schemă de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza fitobentosului – lacuri naturale
Modul
eutrofizare
Modul
degradare
generală
Indice troficitate
(TDI)
Indice diversitate
SH-W (ID)
Indice număr taxoni
(INT)
Compararea
valorii
determinate cu
valoarea ghid a
stării de
referinţă
RCETDI
RCEID
RCEINT
Valoarea mai mica se imparte la
valoarea mai mare
Dacă valoare determinată ≥ valoarea
ghid a stării de referinţă RCE=1
Calculul
Indicelui
Multimetric (IM) prin
ponderarea
RCE pentru
fiecare indice
IM =
0,3xRCEINT +
0,4xRCEID +
0,3xRCETDI
Compararea IM
cu valorile limită
între stările
ecologice
Calcul IM stare
ecologică modul
Evaluare
finală
stare
ecologică
Determinare valoare
pentru următorii indici
Calculul Rapoartelor de Calitate
Ecologică (RCE) pentru fiecare
indice
Compararea
cu valorile
limită între
stările
ecologice
86
Fig, 2: Exemplu de schemă de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza fitobentosului
– lacuri naturale
Modul
degradare
generală
TDI = 9.6
ID = 1,72
INT = 21
Compararea
valorii
determinate cu
valoarea ghid a
stării de
referinţă
RCETDI = 8.2/9.6
= 0.85
RCEID =
1.72/1.8 = 0.9
RCEINT =
21/23 = 0.91
Valoarea mai mica se imparte la
valoarea mai mare
Dacă valoare determinată ≥ valoarea ghid
a stării de referinţă RCE=1
Calculul
Indicelui
Multimetric
(IM) prin
ponderarea
RCE pentru
fiecare indice
IM =
0,3x0.91 +
0,4x0,9+
0,3x0.85
Compararea IM
cu valorile limită
pt stările
ecologice
Calcul IM stare
ecologică =
0.273+0.360+0.255
= 0.888
Evaluare
finală
stare
ecologică
= FB
Determinare valoare
pentru următorii indici
Modul
eutrofizar
e
Calculul Rapoartelor de
Calitate Ecologică (RCE)
pentru fiecare indice
Compararea
cu valorile
limită dintre
stările
ecologice
87
Anexa 6.1.1.G-Stare ecologica-Element biologic Macronevertebrate- Lacuri naturale
ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA STĂRII
ECOLOGICE A LACURILOR NATURALE PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE
MACRONEVERTEBRATE
Domeniu de aplicare
Macronevertebratele sunt folosite pentru evaluarea starii ecologice a lacurilor naturale datorita
numeroaselor avantaje pe care le au. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de
monitoring.
Principiu
Metoda de evaluare pe baza macronevertebratelor descrisa mai jos se foloseste exclusiv
pentru lacurile naturale si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. In descrierea metodei
s-a tinut cont de principalele presiuni (poluarea organica, poluare cu nutrienţi si degradarea
generala) la care raspund comunitatile de macronevertebrate din lacurile naturale. Au fost
descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre
indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apa.
Descrierea metodei
Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din cei 6 indici
propusi (indice număr familii, indice abundenţă ET, indice de diversitate Shannon-Wiener,
indice abundenţă moluşte, indice raport numeric orthocladiinae/chironomidae, indice grupe
funcţionale) pentru evaluarea starii ecologice pe baza comunitatilor de macronevertebrate.
Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare.
Numărul de familii
Se numără familiile de care aparţin taxonii identificaţi în probă.
Indicele abundenţa ET
Numărul indivizilor din grupele de insecte Ephemeroptera-Trichoptera raportat la numărul
total de indivizi din probă.
Indice de diversitate Shannon-Wiener
S = numărul de specii;
pi = numărul de indivizi al speciei i raportat la numărul total de indivizi din probă.
Indicele raportul numeric Orthocladiinae/Chironomidae
Se calculează raportul numeric al orthocladiinae-lor/chironomidae-lor*100.
Indicele grupe funcţionale (mod de hrănire)
Raportul numărului de indivizi dintre răzuitori şi mărunţitori (fărâmiţători) la numărul de
indivizi din toate grupele funcţionale trofice din fiecare probă.
Indicele abundenţa moluştelor
Numărul indivizilor de moluşte raportat la numărul total de indivizi din probă.
H p S
ln p 1 i
i
i
88
Se prezintă în tabelele 1-6 valorile pentru fiecare dintre indicii propuşi pentru evaluarea stării
ecologice. Tabelele cuprind şi valorile ghid pentru starea de referinţă.
Tabel 1: Valori propuse pentru indice număr de familii
Tip Tipologie
noua
Valoar
e ghid
stare
referinţ
ă
(min.)
Stare
ecologic
ă
f. bună
(min.)
Stare
ecologic
ă bună
(min.)
Stare
ecologic
ă
moderat
ă (min.)
Stare
ecologic
ă slabă
(min.)
Stare
ecologic
ă
proastă
ROLN01+02 ROLN01 15 10 7 4 2 >2
ROLN03+04+0
5 ROLN02
12 9 6 4 2 >2
ROLN06 ROLN03 10 8 6 4 2 >2
ROLN10+11+1
2 ROLN05
11 7 6 3 2 >2
ROLN14 ROLN06
T 6 5 4 3 2 >2
ROLN15+16 ROLN07 6 4 3 2 1 >1
ROLN17+18 ROLN08 11 7 5 3 2 >2
Tabel 2: Valori propuse pentru indice de diversitate Shannon-Wiener
Tip Tipologie
noua
Valoar
e ghid
stare
referinţ
ă
(min.)
Stare
ecologic
ă
f. bună
(min.)
Stare
ecologic
ă bună
(min.)
Stare
ecologic
ă
moderat
ă (min.)
Stare
ecologic
ă slabă
(min.)
Stare
ecologic
ă
proastă
ROLN01+02 ROLN01 3 2,3 1,7 1,3 0,8 >0.8
ROLN03+04+0
5 ROLN02
2,6 2 1,4 0,7 0,4 >0.4
ROLN06 ROLN03 2,2 1,6 1,2 0,8 0,5 >0.5
ROLN10+11+1
2 ROLN05
2,7 2,4 1,6 0,6 0,4 >0.4
ROLN14 ROLN06
T 2 1,7 1,2 0,7 0,4 >0.4
ROLN15+16 ROLN07 1,3 1 0,8 0,5 0,3 >0.3
ROLN17+18 ROLN08 2,2 1,9 1,25 0,9 0,6 >0.6
Tabel 3: Valori propuse pentru indice raport Orthocladiinae/Chironomidae
Tip Tipologie
noua
Valoar
e ghid
stare
referinţ
ă
(min.)
Stare
ecologic
ă
f. bună
(min.)
Stare
ecologic
ă bună
(min.)
Stare
ecologic
ă
moderat
ă (min.)
Stare
ecologic
ă slabă
(min.)
Stare
ecologic
ă
proastă
89
ROLN01+02 ROLN01 57 37 18 3 1 >1
ROLN03+04+0
5 ROLN02
68 45 29 17 5 >5
ROLN06 ROLN03 40 25 14 7 4 >4
ROLN10+11+1
2 ROLN05
43 27 17 8 4 >4
ROLN14 ROLN06
T 25 14 12 9 3 >3
ROLN15+16 ROLN07 22 12 10 5 2 >2
ROLN17+18 ROLN08 54 36 23 12 2 >2
Tabel 4: Valori propuse pentru indice grupe funcționale
Tip Tipologie
noua
Valoar
e ghid
stare
referinţ
ă
(min.)
Stare
ecologic
ă
f. bună
(min.)
Stare
ecologic
ă bună
(min.)
Stare
ecologic
ă
moderat
ă (min.)
Stare
ecologic
ă slabă
(min.)
Stare
ecologic
ă
proastă
ROLN01+02 ROLN01 66 36 25 10 1 >1
ROLN03+04+0
5 ROLN02
73 40 30 8 0 0
ROLN06 ROLN03 64 47 23 8 0 0
ROLN10+11+1
2 ROLN05
69 40 24 13 7 >7
ROLN14 ROLN06
T 72 50 37 24 8 >8
ROLN15+16 ROLN07 80 51 35 18 8 >8
ROLN17+18 ROLN08 64 37 26 5 0 0
Tabel 5: Valori propuse pentru indice abundență ET
Tip Tipologie
noua
Valoar
e ghid
stare
referinţ
ă
(min.)
Stare
ecologic
ă
f. bună
(min.)
Stare
ecologic
ă bună
(min.)
Stare
ecologic
ă
moderat
ă (min.)
Stare
ecologic
ă slabă
(min.)
Stare
ecologic
ă
proastă
ROLN01+02 ROLN01 6 3 2 1 0 0
ROLN03+04+0
5 ROLN02
5 3 2 1 0 0
ROLN06 ROLN03 6 3 2 1 0 0
ROLN10+11+1
2 ROLN05
5 3 2 1 0 0
ROLN14 ROLN06
T 4 3 2 1 0 0
ROLN15+16 ROLN07 4 3 2 1 0 0
ROLN17+18 ROLN08 10 8 3 2 0 0
90
Tabel 6: Valori propuse pentru indice abundența moluștelor
Tip Tipologie
noua
Valoar
e ghid
stare
referinţ
ă
(min.)
Stare
ecologic
ă
f. bună
(min.)
Stare
ecologic
ă bună
(min.)
Stare
ecologic
ă
moderat
ă (min.)
Stare
ecologic
ă slabă
(min.)
Stare
ecologic
ă
proastă
ROLN01+02 ROLN01 48 26 5 1 0 0
ROLN03+04+0
5 ROLN02
90 49 14 3 0 0
ROLN06 ROLN03 90 75 45 15 3 >3
ROLN10+11+1
2 ROLN05
73 34 12 4 1 >1
ROLN14 ROLN06
T 10 1,5 1 0 0 0
ROLN15+16 ROLN07 90 67 45 10 1 >1
ROLN17+18 ROLN08 10 3 2 1 0 0
Se calculează Rapoartele de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice (fig, 1, 2). La
calcularea RCE, fiecare indice se raportează la valoarea ghid a stării de referinţă
corespunzătoare. Se împarte întotdeauna valoarea mai mică la valoarea mai mare pentru un
raport subunitar cu valori între 0 şi 1. Acolo unde valorile obţinute sunt mai mari decât
valorile ghid ale stării de referinţă se consideră RCE =1.
Ulterior se calculează indicele multimetric. Pentru indicii selecţionaţi s-a propus o ponderare a
importanţei acestora pentru comunităţile de macronevertebrate şi pentru evaluarea stării
ecologice, după cum urmează:
–Indice numar familii (FAM) 15%
–Indice diversitate Shannon-Wiener (ID) 30%
–Indice raport orthocladiinae/chironomidae (IOC) 20%
–Indice grupe functionale (IGF) 15%
–Indice abundenţa ET (IET) 10%
–Indice abundenţa moluşte (IMo) 10%
Formula de calcul este următoarea:
0.15*FAM+0.3*ID+0.2*IOC+0.15*IGF+0.1*IET+0.1*IMo = indice multimetric (IM)
Valoarea indicelui multimetric va da starea ecologică care trebuie să fie cuprinsă între 0 şi 1.
Pentru încadrarea în stări ecologice se propune împărţirea domeniului de variaţie al valorilor
indicelui multimetric în 5 părţi, după cum urmează:
91
Valoare
–Stare foarte bună min. 0.75
–Stare bună min. 0.55
–Stare moderată min. 0.30
–Stare slabă min. 0.18
–Stare proastă max. 0.18
În situaţia de a fi mai multe secţiuni se calculează indicele multimetric pentru fiecare secţiune
şi apoi se face media şi se stabileşte starea ecologică a lacului/corpului de apă. În plus, dacă
există mai multe rezultate sezoniere pentru un lac/corp de apă, se face media anuală a
indicelui multimetric şi se stabileşte starea ecologică finală.
92
Fig, 1: Schema de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza macronevertebratelor – lacuri naturale
Poluare
organica,
eutrofizare,
degradare
generala
Indice raport
orthocladiinae/chiro
nominaesaprob
(IOC)
Indice EPT (IEPT)
Numar de familii
(FAM)
Indice diversitate
SW (ID)
Compararea
valorii
determinate cu
valoarea ghid a
stării de
referinta
RCEIOC
RCEIEPT
RCEFAM
RCEIGF
Valoarea mai mica se imparte la
valoarea mai mare
Daca valoare determinata ≥ valoarea
ghid a starii de referinta RCE=1
Calculul
Indicelui
Multimetric (IM) prin
ponderarea
RCE pentru
fiecare
indice
IM =
0,15xRCEFAM +
0,3xRCEID +
0,2 xRCEIOC +
0,15xRCEIGF +
0,1xRCEIEPT +
0,1xRCEIMo
Compararea IM
cu valorile limita
între starile
ecologice
Evaluare
finala
stare
ecologica
Indice abundență
moluște (IMo)
RCEIMo
Determinare valoare
pentru urmatorii indici
Calculul Rapoartelor de
Calitate Ecologica (RCE)
pentru fiecare indice
Indice grupe
functionale (IGF)
RCEID
Calcul IM stare
ecologică
93
Fig, 2: Exemplu de schema de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza macronevertebratelor – lacuri naturale
IM =
0,15x0,67+
0,3x0,47 +
0,2 x0,58+
0,15x1+
0,1x0,17+
0,1x0,021
Determinare valoare
pentru urmatorii indici
Calculul Rapoartelor de
Calitate Ecologica (RCE)
pentru fiecare indice
Poluare
organica,
eutrofizare,
degradare
generala
IEPT = 1
FAM = 10
ID = 1,424
Compararea
valorii
determinate
cu valoarea
ghid a stării
de referinta
RCEIOC=33/57=0,58
RCEIEPT=1/6=0,17
RCEFAM=10/15=0,67
RCEIGF=98/64=1
Valoarea mai mica se imparte la
valoarea mai mare
Daca valoare determinata ≥ valoarea
ghid a starii de referinta RCE=1
Calculul
Indicelui
Multimetric
(IM) prin
ponderarea
RCE pentru
fiecare
indice
Compararea IM
cu valorile limita
între starile
ecologice
Evaluare
finala
stare
ecologica =
M
IMo = 1
RCEIMo=1/48=0,021
IGF = 98
RCEID=1,424/3=0,47
IOC = 33
Calcul IM stare
ecologică =
0,1+0,141
+0,116+0,15+0,0
17+0,002=
0,526
94
Anexa 6.1.2A
Stare ecologică – elemente hidromorfologice
Râuri
Elemente de calitate hidro-morfologice
În conformitate cu Articolul 8 (1) al Directivei Cadru din domeniul apelor (2000/60/EC),
Statele Membre ale Uniunii Europene au stabilit programele de monitorizare pentru apele de
suprafaţă, apele subterane şi zonele protejate în scopul cunoaşterii şi clasificării “stării’ acestora în
cadrul fiecarui bazin/spaţiu hidrografic.
În România programele de monitorizare stabilite au devenit operaţionale la data de
22.12.2006, aplicându-se corpurilor de apă de suprafaţă, corpurilor de apă subterană şi zonelor
protejate.
Mediile de investigare sunt reprezentate de apă, sedimente şi biota, elementele de calitate,
parametrii şi frecvenţele minime de monitorizare fiind în concordanţă cu cerinţele Directivei Cadru în
domeniul apei, funcţie de tipul de progrAmonte.
Tabel 1 - Elemente, parametrii şi frecvenţe de monitorizare în programul de supraveghere şi
operaţional pentru râuri
Elemente de calitate Parametri
Frecvenţă
Program
Supraveghere
Program
Operational
Elemente
hidromorfologice
Regimul
hidrologic
Nivelul şi debitul apei H = 2 / zi *
Q = 20-60 /an*
H = 2 / zi *
Q = 20-60
/an*
Conectivitatea cu corpurile
de apă subterană 1/3 zile 1/3 zile
Continuitatea râului 1/6 ani 1/6 ani
Parametri Variaţia adâncimii şi 1/an 1/an
95
Elemente de calitate Parametri
Frecvenţă
Program
Supraveghere
Program
Operational
morfologici lăţimii râului
Structura şi substratul
patului albiei 1/6 ani 1/6 ani
Structura zonei riverane 1/6 ani 1/6 ani
În vederea evaluării stării corpurilor de apă pe baza elementelor hidro-morfologice se va avea
în vedere compararea unei situaţii corespunzătoare unei stări naturale, de referinţă a cursului de apă şi
anume situaţia înainte de impactul creat de amenajările hidrotehnice (construite în anii 1950-60) şi
situaţia actuală – datele de monitoring până în 2013. Se vor utiliza datele disponibile până la execuţia
amenajărilor pe cursul de apă (inclusiv tabele şi hărţi la nivelul anilor 1950-60), în funcţie de anii
înfiinţării staţiilor hidrometrice – care vor constiui datele de referinţă corespunzătoare stării foarte
bună.
În acelaşi mod se vor avea în vedere datele de monitoring disponibile până în anul 2013, date
ce vor defini starea ecologică curentă a corpului de apă.
Râuri
Regimul hidrologic
Nivel
Modificare amplitudine maximă a variaţiilor de nivel în regim natural (m) exprimat prin
variaţia de nivel corespunzătoare stării de referinţă
∆Hnat= H max an I-Hmin an I unde:
H max an I= nivelul maxim mediu din primii ani de funcţionare al staţiei hidrometrice până la
execuţia lucrărilor pe cursul de apă (m)
Hmin an I = nivelul minim mediu din primii ani de funcţionare al staţiei hidrometrice până la
execuţia lucrărilor pe cursul de apă (m)
96
Modificare amplitudine maximă a variaţiilor de nivel datorită presiunilor antropice (m)
exprimat prin variaţia de nivel corespunzătoare stării curente
∆Hmod= H max mod an curent-Hmin mod an curent unde:
H max mod an curent= nivelul maxim mediu înregistrat după execuţia lucrărilor, până în anul
curent (2007) – (m)
Hmin mod an curent = nivelul minim mediu înregistrat după execuţia lucrărilor, până în anul curent
(2007) – (m)
Debitul
Se va calcula modificarea debitului mediu prin raportul Qm nat/Qm mod unde:
Qm nat - debit mediu în regim natural (m3/s) - debitul mediu multianual măsurat din primul an de
funcţionare al staţiei hidrometrice până la execuţia lucrărilor pe cursul de apă;
Qm mod - debit mediu în regim modificat datorită presiunilor antropice (m3/s) - debitul mediu
multianual măsurat de la execuţia lucrărilor pe cursul de apă până în anul curent (2013) la staţia
hidrometrică.
Conectivitatea cu corpurile de apă subterană
Conectivitatea cu corpurile de apă subterană se exprimă prin:
1. variaţiile de nivel din foraje pentru starea de referinţă: se va verifica nivelul piezometric din
forajele de observaţie din vecinătatea cursului de apă care se va compara cu nivelul piezometric
corespunzător stării actuale.
2. procent din scurgerea de suprafaţă
Pentru starea de referinţă, se va verifica conectivitatea cu apele subterane ale corpului de apă
utilizând harta nr. 1 pentru a estima aportul alimentării din subteran ca procent din scurgerea medie
multianuală aferentă corpului de apă analizat.
Pentru starea curentă, se va estima aportul alimentării din subteran ca procent din scurgerea
medie multianuală aferentă corpului de apă analizat pentru anii de după execuţia lucrărilor (harta nr.
2 – păstrându-se aceleaşi procente din scurgerea superficială, ca la harta nr. 1). Se va considera
debitul mediu multianual corespunzător.
În lipsa datelor de bilanţ, se poate estima conectivitate foarte bună sau bună dacă raportul
dintre nivelele apei subterane corespunzătoare regimului natural, au variat faţă de cele actuale în
limite de +/- 15%.
97
În urma acestei analize se va estima daca există sau nu o modificare a conectivităţi cu apă
subterană. În cazul în care nu există foraje de observaţie în vecinătatea cursului de apă, conectivitatea
cu corpurile de apă subterană se poate estima doar din procent din scurgerea de suprafaţă.
100
Continuitatea curgerii râului
Se consideră că în anul de referinţă nu existau barări transversale ale râului.
Se va verifica cu datele din anul curent (2007) dacă există barări transversale ale curgerii râului
(praguri, baraje) şi se va completa după caz (de ex. dacă există amenajări funcţionale pentru circulaţia
peştilor migratori (tabel 1), corpul de apă se încadrează în stare ecologică bună).
Tabel 1 Lista cu specii de peşti migratori de pe cursurile de apă din România
Ordinul Specia
Denumirea
vernaculară RO
Eudontomyzon danfordi chişcar (cicar)
Acipenseriformes
Acipenser gueldenstaedti nisetru
Acipenser nudiventris viză
Acipenser ruthenus cegă /cigă
Acipenser stellatus păstrugă
Huso huso morun
Clupeiformes
Alosa immaculata /Caspialosa pontica scrumbia de Dunăre
Clupeonella cultriventris gingirică
Salmoniformes
Hucho hucho lostriţă
Salmo trutta lacustris păstrăv de lac
Salmo trutta labrax păstrăv de MN
Anguiliformes Anguilla anguilla anghilă
Cypriniformes
Chondrostoma nasus scobar
Leuciscus idus văduviţă
Abramis brama plătică
Aspius aspius avat
Barbus barbus mreană
Vimba vimba morunaş
Cyprinus carpio crap sălbatic de
Dunăre
Chalcalburnus chalcoides oblete mare
Romanogobio uranoscopus (Tisa superioara)/Gobio
uranoscopus/ Rheogobio frici
porcuşor de
vad/chetrar
101
Ordinul Specia
Denumirea
vernaculară RO
Pelecus cultratus sabiţă
Lota lota mihalţ
Parametrii morfologici
Variaţia adâncimii şi lăţimii râului
Modificarea secţiunii transverale – adâncime Hm nat/Hm mod
H m nat = adâncime medie albie în regim natural – se va calcula adâncimea medie la debitul mediu
multiannual din profilele transversale din primii ani de funcţionare al staţiei hidrometrice până la
execuţia lucrărilor (m);
Hm mod = adâncime medie în regim modificat (m) – se va calcula adâncimea medie din profilele
transversale la debitul mediu multianual de după execuţia lucrărilor până în anul curent (2007).
Modificarea secţiunii transverale – lăţime Bm nat/Bm mod
B m nat = lăţime medie albie minoră în regim natural – se va calcula lăţimea medie minoră din
profilele transversale din primul an de funcţionare al staţiei hidrometrice (m);
B m mod = lăţime medie în regim modificat (m) – se va calcula lăţimea medie din profilele
transversale din anul current (2007).
Modificare coeficient de reducere albie majoră - Ki
Ki=L maj nat / Lmaj îndig coeficient de reducere albie majoră (lăţime medie albie majoră
naturală/distanţa transversală medie între diguri pe corp de apă) ;
L maj nat = se va calcula lăţimea medie a albiei majore din profilele transversale din primul an
de funcţionare al staţiei hidrometrice.
Structura şi substratul patului albiei
Coeficient de dragare (lucrări de curăţare şi întreţinere albie) - Kd pentru râurile unde se practică
navigaţia.
Kd=Ld/Lr coeficient de dragare (lungime dragată/lungime sector de râu)
Stabilizarea patului albiei nu se aplică la fluviul Dunărea ci numai la râurile interioare.
102
Se va calcula raportul dintre H/hprag unde H este nivelul apei (curent) şi hprag = înălţime prag peste
cota fundului albiei (m)
Structura zonei riverane
Coeficient consolidare maluri Kmal=Lmal cons/Lmal nat (lungime mal consolidat cu lucrări de
stabilizare/lungime mal fără consolidări)
Structură zonă riverană - se referă la modul şi gradul de acoperire al terenului.
Toţi aceşti parametri hidro-morfologici prezentaţi în instrucţiunile metodologice de mai sus se
regăsesc sintetic în tabelul nr. 2. O parte dintre ei se estimează pe baza analizei hărţilor prezentate iar
restul de parametri se calculează cu ajutorul unui program de calcul (fişier Excel program de calcul -
HYMO). În urma rezultatelor obţinute se face încadrarea corpului de apă în una din cele 5 clase de
calitate (tabelul nr. 3).
În urma analizei tuturor parametrilor hidro-morfologici, starea ecologică finală a corpului
de apă dată de elementele de calitate hidro-morfologice este reprezentată de cea mai
defavorabilă situaţie (de ex. dacă avem situaţia în care parametrul - modificarea debitului mediu
conduce la o stare ecologică bună iar parametrul - modificarea coeficientul de reducere al albiei
majore este stare ecologică moderată şi parametrul – modificarea amplitudinii maxime a variaţiilor de
nivel conduce la stare ecologică foarte bună etc., corpul de apă este în încadrat în stare ecologică
moderată).
103
Anexa 6.1.2B
Stare ecologică – elemente hidromorfologice
Lacuri naturale
Evaluarea stării ecologice în cazul lacurilor naturale s-a făcut pe baza analizei următorilor
parametri hidromorfologici
- modificare amplitudine maximă a variaţiilor de nivel (m)
- modificarea frecvenţei variaţiilor de nivel semnificative
- conectivitate ape subterane
- coeficient de dragare
- structură zonă riverană
- coeficient consolidare maluri
Aceşti parametri hidromorfologici se calculează cu ajutorul unui program de calcul (fişier Excel
program de calcul - HYMO).
În urma rezultatelor obţinute se face încadrarea corpului de apă în una din cele 5 clase de calitate,
dupa cum se poate observa în tabelul ataşat.
104
Tabel 3
Parametrii hidro-morfologici de evaluare ecologică - râuri
Parametru hidromorfologic de
evaluare ecologică râuri
Stare
ecologică
foarte bună
Stare
ecologică bună
Stare
ecologică moderată
Stare
ecologică slabă
Stare
ecologică
proastă descriere evaluare
modificarea
debitului mediu Qm nat/Qm mod 0,96 – 1,04
,creştere 0,85 – 0,96
,scădere 1,04– 1,15
,creştere 0,70 – 0,85
,reducere 1,15 – 1,30
,creştere 0,40 – 0,70
,reducere 1,30- 1,60
,creştere <0,40
,reducere >1,60
modificare
amplitudine
maximă a
variaţiilor de
nivel (m)
∆Hnat/∆Hmod 0,90 – 1,10 ,creştere 0,80 – 0,90
,scădere 1,10 – 1,20
,creştere 0,70 – 0,80
,scădere 1,20 – 1,30
,creştere 0,60 -0,70
,scădere 1,30 -1,50
,creştere <0,60
,scădere >1,50
continuitate
curgere
permanentă
asigurare circulaţie
aval-amonte şi
amonte-aval a
fondului piscicol
periodică întreruptă întreruptă
conectivitate ape
subterane da da
redusă faţă de starea
naturală nu nu
modificarea
secţiunii
transverale –
adâncime
Hm nat/Hm mod 0,95 – 1,05 ,creştere 0,80 – 0,95
,scădere 1,05 – 1,20
,creştere 0,70 – 0,80
,scădere 1,20 – 1,35
,creştere 0,55 – 0,70
,scădere 1,35 – 1,60
,creştere <0,55
,scădere >1,60
modificarea Bm nat/Bm mod 0,95 – 1,05 ,creştere 0,80 – 0,95 ,creştere 0,60 – 0,80 ,creştere 0,35 – 0,60 ,creştere <0,35
105
Parametru hidromorfologic de
evaluare ecologică râuri
Stare
ecologică
foarte bună
Stare
ecologică bună
Stare
ecologică moderată
Stare
ecologică slabă
Stare
ecologică
proastă descriere evaluare
secţiunii
transverale –
lăţime
,scădere 1,05 – 1,20 ,scădere 1,20 – 1,40 ,scădere 1,40 – 1,65 ,scădere >1,65
coeficient de
dragare* Kd* 0,00 0,00 – 0,20 0,20 – 0,40 0,40 – 0,75 075 – 1,00
modificare
105coeficient de
reducere albie
majoră
Ki
1,00
conectivitate
naturală
1,20
conectivitate naturală
1,50
conectivitate redusă
2,00
conectivitate foarte
redusă
>2,00
conectivitate
întreruptă
modificarea
105coeficient de
amenajare
îndiguire
Kamenaj 0,00 0,00 – 0,20 0,20 – 0,40 0,40 – 0,70 0,70 – 1,00
coeficient
consolidare
maluri
Kmal 0,00 0,00 – 0,15 0,15 – 0,40 0,40 – 0,75 0,75 – 1,00
stabilizare pat
albie hprag
0,00 – 0,10
m
şi H/hprag >
2,00
0,10 – 0,20 m
şi H/hprag > 2,00
0,20 – 0,30 m
şi H/hprag > 2,00
0,30 – 0,50 m
şi H/hprag > 1,50 >0,50 m
106
Parametru hidromorfologic de
evaluare ecologică râuri
Stare
ecologică
foarte bună
Stare
ecologică bună
Stare
ecologică moderată
Stare
ecologică slabă
Stare
ecologică
proastă descriere evaluare
structură zonă
riverană
teren
nexploatat
agricol,
acoperire
naturală
exploatat agricol 40% exploatat agricol >40% folosinţe cu impact
antropic semnificativ
folosinţe cu
impact
antropic major
(localităţi,
industrii…)
Kd* se calculează numai pentru râurile unde se practica navigaţia.
107
Anexa 6.1.3A
Principalele etape de aplicare a metodologiei de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă
pentru elementele fizico-chimice generale (suport pentru elementele biologice) – RÂURI
Elemente de calitate pentru care s-au elaborat limite între starea Foarte Bună / Bună şi respectiv Bună /
Moderată:
1. Condiţii termice (temperatura apei)
2. Starea acidifierii (pH)
3. Salinitate (conductivitate)
4. Regimul de oxigen (oxigen dizolvat în termeni de concentraţie, CBO5 si CCO-Cr)
5. Nutrienţi (N-NH4, N-NO2, N-NO3, N Total, P-PO4, P Total)
1. Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza temperaturii apei
- Se prevăd limite de temperatură pentru următoarele tipuri de ape de suprafaţă1:
o Ape salmonicole – acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea populaţiilor de peşti
aparţinând speciilor de salmonide, precum păstrăvul (Salmo trutta), lipanul (Thymallus thymallus) sau
speciilor de coregoni (Coregonus);
o Ape ciprinicole - Ape salmonicole – acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea
populaţiilor de peşti aparţinând speciilor de ciprinide (Cyprinidae) sau altor specii cum ar fi ştiuca
(Esox lucius), bibanul (Perca fluviatilis).
- Limitele prevăzute în Tabelul nr. 1 pentru temperatura apei sunt valabile pentru ambele stări ecologice
(starea Foarte Bună şi respectiv Bună), astfel:
Tabel 1: Prevederi pentru indicatorul „temperatura apei” valabile pentru starea Foarte Bună şi respectiv
Bună
Prevedere (pentru starea FB şi B) Ape salmonicole Ape ciprinicole
1. Temperatura măsurată în aval de
punctul de descărcare a apelor poluate
termic (la extremitatea zonei de difuzie)
nu trebuie să depăşească temperatura
mediului neafectat de poluare cu mai
1,5 0C 3
0C
1 Conform Hotărârii 202 din 28 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă care
necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole
108
mult de:
2. Deversările de ape poluate termic nu
trebuie să cauzeze depăşirea
temperaturilor următoare în aval de
punctul de deversare (la extremitatea
zonei de dispersie)
21,50C 28
0C
3. Limita de temperatură de 100C se aplică
numai în perioadele de înmulţire a
speciilor care au nevoie de ape reci
pentru reproducere şi numai acelor ape
care pot conţine asemenea specii.
100C 10
0C
4. Limitele de temperatură pot fi depăşite pentru o perioadă de 2% din an
- Conform punctului 4 din Tabelul 1, mărimea statistică ce se supune conformării cu limitele stabilite
este P98 (percentilele 98).
- Dacă mărimea statistică P98 respectă limitele prevăzute în Tabelul 1, atunci starea dată de
temperatura apei este „Foarte Bună”.
- Dacă mărimea statistică P98 depăşeşte limitele prevăzute în Tabelul 1, atunci starea dată de
temperatura apei este „moderată” .
2. Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza pH-ului (Figura 1):
- Se obţin datele primare de monitoring pentru indicatorul pH.
- Se compară P90 obţinut cu intervalul 6,5 – 8,5, interval caracteristic pentru stările ecologice
Foarte Bună şi respectiv Bună.
- Dacă P90 se află în interiorul intervalului 6,5 – 8,5, atunci starea este „Foarte Bună”.
- Dacă P90 se află în afara intervalului menţionat, atunci starea este „Moderată”.
3. Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza salinitatii (conductivitate):
- Se obţin datele primare de monitoring pentru indicatorul conductivitate si se calculează
percentilele P90.
- Pentru conductivitate este dată o singură limită între starea ”Bună” și ”Moderată”, egală cu 1500
µS/cm.
109
- dacă P90 este mai mic sau egal cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată” (B/M),
atunci starea ecologică este „Bună”.
- dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată” (B/M), atunci
starea ecologică este „Moderată”.
4. Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza oxigenului dizolvat (Figura 2):
- Se obţin datele primare de monitoring pentru indicatorul oxigen dizolvat (concentraţie).
- Se calculează percentilele P10.
- Se compară mărimea P10 calculată anterior cu limita dintre starea ecologică „Foarte Bună” şi
„Bună” (FB/B), corespunzătoare categoriei tipologice din care face parte corpul de apă testat
(Tabelul nr.2).
o dacă P10 este mai mare sau egal cu limita FB/B, atunci starea ecologică este „Foarte
bună”
o dacă P10 este mai mic decât limita dintre starea ecologică „Foarte Bună” şi „Bună”
(FB/B), se compară cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată” (B/M )
(Tabelul nr.2).
o dacă P10 este mai mare sau egal cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată”
(B/M), atunci starea ecologică este „Bună”.
o dacă P10 este mai mic decât limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată” (B/M),
atunci starea ecologică este „Moderată”.
5. Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza indicatorilor Consum biochimic de
oxigen (CBO5) și Consum chimic de oxigen (CCO-Cr):
- Se calculează percentilele P90.
- Se compară mărimea P90 calculată anterior pentru fiecare indicator cu limita dintre starea ecologică
„Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B), corespunzătoare categoriei tipologice din care face parte corpul de
apă testat (Tabelul nr.2).
5.1 dacă P90 este mai mic sau egal cu limita FB/B, atunci starea ecologică este „Foarte bună”
5.2 dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ecologică „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B),
se compară cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată” (B/M ) (Tabelul nr. 2).
5.3 dacă P90 este mai mic sau egal cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată”
(B/M).
110
5.4 dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată” (B/M),
atunci starea ecologică este „Moderată”.
Starea ecologică dată de indicatorii „regimului de oxigen” se obţine aplicând principiul „cel mai defavorabil
caz”.
6. Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza elementelor fizico-chimice suport din
categoria nutrienţi (Figura 3):
- Se obţin datele primare de monitoring pentru elementele fizico-chimice din categoria nutrienţi (N-
NH4, N-NO2, N-NO3, N Total, P-PO4, P Total);
- Se validează datele obţinute:
o se verifică dacă formele de nutrienţi pe bază de azot şi fosfor sunt exprimate în N, respectiv
P;
o se verifică dacă valoarea concentraţiei de orto-fosfaţi este mai mică decât cea de fosfor total;
o nu se lucrează cu valori de „zero”;
- Se calculează percentilele P90 pentru un şir de măsurători cel puţin egal cu 12 pe an.
- Se compară mărimea P90 calculată anterior pentru fiecare indicator cu limita dintre starea ecologică
„Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B), corespunzătoare categoriei tipologice din care face parte corpul de
apă testat (Tabelul nr.3).
o dacă P90 este mai mic sau egal cu limita FB/B, atunci starea ecologică este „Foarte bună”
o dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ecologică „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B),
se compară cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată” (B/M ) (Tabelul nr. 3).
o dacă P90 este mai mic sau egal cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată”
(B/M).
o dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată” (B/M),
atunci starea ecologică este „Moderată”.
Starea ecologică dată de „nutrienţi” se obţine aplicând principiul „cel mai defavorabil caz”.
Starea ecologică dată de elementele fizico-chimice generale se obţine aplicând principiul „cel mai
defavorabil caz”.
Nota:
111
1. Starea cea mai defavorabilă dată de elementele fizico-chimice generale este starea „Moderată”.
Conform DCA/2000, evaluarea stării ecologice pe baza elementelor suport se opreşte la starea
„MODERATĂ”, numai elementele BIOLOGICE mergând până la starea „Proastă”.
2. Percentila Pk a unei distribuţii de valori reprezintă valoarea variabilei xi sub care se găsesc k%
valori din şirul ordonat de observaţii2.
3. Se lucrează cu mărimea statistică P90, percentila P90 având avantajul că ea combină o măsură a
nivelului general al unui indicator de calitate cu o măsură a variabilităţii respectivului indicator,
fiind astfel capabile să răspundă unor fluctuaţii largi de calitate a apei.
4. Pentru corpurile de apă puternic modificate sau artificiale din categoria „râuri” se aplică aceleaşi
limite stabilite pentru corpurile naturale (Tabelele 1, 2 și 3).
5. Pentru corpurile de apă pentru care nu există prevăzute secţiuni de monitoring se consideră valabile
informaţiile obţinute pentru corpuri de apă similare.
6. Pentru corpurile de apă pentru care există mai multe secţiuni de monitoring, se procedează astfel:
pentru că evaluarea stării ecologice se face pe corp de apă, mărimea statistică ce se supune
procesului de conformare (P90 sau P10) se obţine din agregarea seturilor de date pentru toate
secţiunile de monitoring de pe corpul respectiv.
Tabel 2: Valorile limită pentru pragurile dintre stările ecologice Foarte Bună şi Bună (FB/B), respectiv
Bună și Moderată (B/M) pentru indicatorii regimului de oxigen
Categorie
tipologică
Oxigen dizolvat
(mg/l O2)
CBO5 (mg/l
O2)
CCO-Cr
(mg/l O2)
FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M
RO01 10.00 8.00 2.00 4.00 - -
RO02 10.00 8.00 2.00 4.00 - -
RO03 10.00 8.00 2.00 4.00 - -
RO04 9.00 7.00 3.00 6.00 10.00 25.00
RO04* 9.00 7.00 3.00 6.00 10.00 25.00
RO05 9.00 7.00 3.00 6.00 10.00 25.00
RO05* 9.00 7.00 3.00 6.00 10.00 25.00
RO06 9.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00
RO06* - - 3.00 6.00 10.00 25.00
RO07 9.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00
RO08 9.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00
2 MARIA Gheorghe: Analiza statistică şi corelarea datelor experimentale (bio)chimice. Repartiţii şi estimatori statistici. Editura
Printech, 2008.
112
RO08* - - 3.00 6.00 10.00 25.00
RO09 9.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00
RO10 9.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00
RO11 9.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00
RO12 8.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00
RO13 8.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00
RO14 8.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00
RO15 8.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00
RO16 10.00 8.00 3.00 6.00 10.00 25.00
RO17 10.00 8.00 2.00 4.00 - -
RO18 9.00 7.00 3.00 6.00 10.00 25.00
RO19 9.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00
Tabel 3: Valorile limită pentru pragurile dintre stările ecologice Foarte Bună şi Bună (FB/B),
respectiv Bună și Moderată (B/M) pentru nutrienți
Categorie
tipologică
N-NH4
(mg/l N)
N-NO2
(mg/l) N-NO3 (mg/l) N Total (mg/l) P-PO4 (mg/l)
P Total
(mg/l)
FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M
RO01 0.090 0.210 0.011 0.022 0.700 1.400 1.300 2.700 0.035 0.075 0.110 0.220
RO02 0.090 0.210 0.011 0.022 0.700 1.400 1.300 2.700 0.035 0.075 0.110 0.220
RO03 0.090 0.210 0.011 0.022 0.700 1.400 1.300 2.700 0.035 0.075 0.110 0.220
RO04 0.300 0.500 0.024 0.047 1.000 2.200 2.500 5.000 0.060 0.150 0.150 0.300
RO04* 0.300 0.500 0.024 0.047 1.000 2.200 2.500 5.000 0.060 0.150 0.150 0.300
RO05 0.300 0.500 0.024 0.047 1.000 2.200 2.500 5.000 0.060 0.150 0.150 0.300
RO05* 0.300 0.500 0.024 0.047 1.000 2.200 2.500 5.000 0.060 0.150 0.150 0.300
RO06 0.300 0.620 0.033 0.065 1.400 3.000 2.500 5.000 0.080 0.160 0.200 0.500
RO06* - - - - - - 25.000 35.000 - - - -
RO07 0.300 0.620 0.033 0.065 1.400 3.000 2.500 5.000 0.080 0.160 0.200 0.500
RO08 0.300 0.620 0.033 0.065 1.400 3.000 2.500 5.000 0.080 0.160 0.200 0.500
RO08* - - - - - - 25.000 35.000 - - - -
RO09 0.300 0.620 0.033 0.065 1.400 3.000 2.500 5.000 0.080 0.160 0.200 0.500
RO10 0.300 0.620 0.033 0.065 1.400 3.000 2.500 5.000 0.080 0.160 0.200 0.500
RO11 0.300 0.620 0.033 0.065 1.400 3.000 2.500 5.000 0.080 0.160 0.200 0.500
RO12 0.440 0.900 0.040 0.080 1.600 3.300 2.500 5.000 0.120 0.250 0.180 0.380
RO13 0.360 0.760 0.040 0.080 1.700 3.500 2.500 5.000 0.130 0.270 0.200 0.420
RO14 0.660 1.400 0.080 0.160 2.600 5.500 2.500 5.000 0.090 0.200 0.230 0.500
RO15 0.620 1.300 0.090 0.180 2.400 5.100 2.500 5.000 0.100 0.210 0.230 0.500
RO16 0.150 0.310 0.013 0.023 1.400 4.700 2.500 5.000 0.080 0.130 0.200 0.500
RO17 0.090 0.210 0.011 0.022 0.700 1.400 1.300 2.700 0.035 0.075 0.110 0.220
RO18 0.300 0.500 0.024 0.047 1.000 2.200 2.500 5.000 0.052 0.110 0.320 0.660
RO19 0.300 0.620 0.033 0.065 1.400 3.000 2.500 5.000 0.080 0.160 0.200 0.500
113
Figura 1: Schema generală de stabilire a stării ecologice pentru pH, pe baza intervalului pentru
starea ecologică Foarte Bună şi respectiv Bună
Figura 2: Schema generală de stabilire a stării ecologice pentru oxigen dizolvat, pe baza limitelor de
prag între starea Foarte Bună / Bună şi respectiv Bună / Moderată
Date primare
pentru pH
6,5 ≤ P90 ≤
8,5?
Stare Foarte Bună
(FB)
Stare Moderată
(M)
NU DA
Se calculează P90
114
Figura 3: Schema generală de stabilire a stării ecologice pentru indicatorii regimului de oxigen
(CCO-Cr si CBO5), pe baza limitelor de prag între starea Foarte Bună / Bună şi respectiv Bună /
Moderată
DA
P10 ≥
FB/B?
Stare Foarte Bună
(FB)
DA NU P10 ≥
B/M?
Stare Bună (B)
Stare Moderată
(M)
NU
Nota: Valorile P10 egale cu limitele
între stările ecologice determină starea
superioară de calitate.
Date primare pentru oxigen
dizolvat (concentraţie)
Se calculează P10
115
Nota 2: Schema de conformare se aplică pentru fiecare indicator din seria regimului de oxigen (O2 dizolvat,
CCO-Cr si CBO5), iar starea finală se stabileşte pe principiul „starea este dată de cel mai slab plasat
indicator”.
DA
P90 ≤
FB/B ?
Stare Foarte Bună
(FB)
DA NU P90 ≤
B/M ?
Stare Bună (B)
Stare Moderată
(M)
NU
Nota1: Valorile P90 egale cu limitele
între stările ecologice determină starea
superioară de calitate.
Date primare pentru CCO-
Cr si CBO5
Se calculează P90
116
Figura 4: Schema generală de stabilire a stării ecologice pentru elementele fizico-chimice suport din
categoria nutrienţi, pe baza limitelor de prag între starea Foarte Bună / Bună şi respectiv Bună /
Moderată
P90 ≤
FB/B ?
Stare Foarte Bună
(FB)
DA NU P90 ≤
B/M ?
Stare Bună (B)
Stare Moderată
(M)
DA NU
Nota 1: Valorile P90 egale cu limitele
între stările ecologice determină starea
superioară de calitate.
Nota 2: Schema de conformare se aplică pentru fiecare indicator din seria
nutrienţilor (pentru care s-au eleborat limite), iar starea finală se stabileşte
pe principiul „starea este dată de cel mai slab plasat indicator”.
Date primare Validarea
datelor
Unităţi de măsură
(ex.: concentraţii exprimate în N respectiv P)
Verificare P-PO4 < P Total
Se calculează P90
117
Anexa 6.1.3B
INSTRUCŢIUNI SINTETICE PRIVIND EVALUAREA ÎNCADRĂRII POLUANŢILOR
SPECIFICI
În conformitate cu prevederile Directivei Cadru a Apei (60/2000/UE) în evaluarea stării ecologice a
poluanţilor specifici intră atât cei de tip sintetic (organice) cât şi nesintetici (metale), pentru apele de
suprafaţă (râuri, lacuri naturale şi artificiale) – corpuri naturale cât şi cele modificate din punct de vedere
hidromorfologic.
- În situaţia substanţelor nesintetice (metale) raportările se referă la concentraţia fracţiunii
dizolvate în coloana de apă;
- Pentru substanţele sintetice (organice) raportările se referă la concentraţia totală în coloana de
apă.
1. Se derulează programul de monitoring specific care trebuie să a sigure minim 12 valori ale
concentraţiilor/an la substanţele urmărite, pentru aceeaşi secţiune de monitoring cu următoarele
precizări:
1.1 În situaţia substanţelor nesintetice (metale) raportările se referă la concentraţia fracţiunii
dizolvate în coloana de apă;
1.2 Pentru substanţele sintetice (organice) raportările se referă la concentraţia totală în coloana
de apă.
2. Se calculează/stabileşte pentru fiecare substanţă concentraţia medie anuală (medie aritmetică).
- În situaţia în care toate valorile măsurătorilor sunt peste limita de detecţie, se calculează media
aritmetică anuală a concentraţiei;
- În situaţia în care s-au înregistrat şi valori sub limita de detecţie, acestea se înlocuiesc cu LD/2,
urmând apoi să se calculeze mediana datelor.
3. Concentraţia medie anuală (CMA) se evaluează în raport cu valorile limită care delimitează cele 3
stări ecologice şi anume:
CMA limita 1 stare foarte bună
limita 1< CMA limită 2 stare bună
limita 2< CMA stare moderată
4. În cazul substanţelor nesintetice (metale) la care valoarea mediei aritmetice determinată la punctul 2
este mai mare decât valoarea EQS stabilite, procedăm la determinarea fondului natural astfel:
- În situaţia în care toate valorile măsurătorilor sunt peste limita de detecţie, se calculează
media aritmetică anuală a concentraţiei, aceasta reprezentând valoarea fondului natural;
- În situaţia în care s-au înregistrat şi valori sub limita de detecţie, acestea se înlocuiesc cu
LD/2, urmând apoi să se calculeze mediana datelor, aceasta reprezentând valoarea fondului natural.
4.1 Se efectuează pentru fiecare metal rapoartele dintre concentraţia de fond şi valoarea EQS.
4.2 Dacă rapoartele sunt ≤ 1,0 se vor utiliza drept limite valorile precizate în metodologia de
evaluare a stării ecologice pentru poluanţii specifici şi se parcurge etapa 3 cu aceste valori.
118
4.3 În situaţia când rapoartele precizate mai sus R sunt > 10 se calculează la fiecare metal
diferenţele:
D= valoare fond – valoare atribuită*
* Valorile atribuite (VA) necesare în calcule se consideră a fi 15% din valoarea EQS-ului
corespunzător (în funcţie de duritate).
4.4. Având în vedere ca pentru stabilirea stării ecologice sunt stabilite 2 limite ( Limita 1- limita
între starea foarte bună şi starea bună şi Limita 2- limita între starea bună şi starea moderată)
valoarea D calculată la punctul 4.3 se va adăuga atât la Limita 1 cât şi la Limita 2, conform relaţiei:
Limita recalculată 1 = Limită1 + D
Limita recalculată 2 = Limită2 + D
Odată recalculate limitele pentru metale în funcţie de valorile fondului natural conform 4.4 se parcurge
etapa 3 de încadrare, prin evaluarea faţă de aceste valori.
Pentru stabilirea stării ecologice a As, Cr, fenol, xileni, cianuri totale și detergenți anion-acitvi s-a
stabilit doar o limită, Limita 2 - între starea bună și starea moderată.
Tabelul 1. Valori EQS
Nr.crt. Indicator Valoare duritate (mg/l
CaCO3)
Valori EQS
(media anuală μg/l)
1. PCB-uri (sumă de 7) - 0.013
2. Acenaften - 2.8
3. Toluen - 74
4. Cu
50 mg/l CaCO3
50-100 mg/l CaCO3
>100 mg/l CaCO3
1.22
5
10
5. Zn
50 mg/l CaCO3
50-100 mg/l CaCO3
>100 mg/l CaCO3
11.8
50.2
73
6. As 49
7. Cr 8.8
8. Fenol 11
9. Xilen 33
10. Cianuri totale 50
11. Detergenti anion-
activi
100
Tabel 2. Valori pentru limitele necesare stabilirii stării ecologice
Nr.
crt.
Indicator Valoare duritate
(mg/l CaCO3)
Limita 1
μg/l
(limita
intre stare
foarte buna
si starea
buna)
Limita 2
μg/l
(limita între
starea bună şi
starea moderată)
1. PCB-uri (sumă de - 0.007 0.013
119
7)
2. Acenaften - 1.5 2.8
3. toluen - 33 74
4. Cu*
50 mg/l CaCO3
50-100 mg/l
CaCO3
>100 mg/l CaCO3
0.75
3
6
1.22
5
10
5. Zn*
50 mg/l CaCO3
50-100 mg/l
CaCO3
>100 mg/l CaCO3
7
35
50
11.8
50.2
73
6. As** 49
7. Cr** 8.8
8. Fenol** 11
9. Xilen** 33
10. Cianuri totale** 50
11. Detergenti anion-
activi**
100
*
In situatiile in care fondul natural depaseste EQS, se urmaresc pasii de la pct.4.
** pentru acesti 6 parametrii, incadrarea se va face doar pentru limita intre starea buna si starea
moderata (Limita 2).
120
Anexa 6.1.3C
Stare ecologică – Elemente de calitate fizico-chimice LACURI NATURALE
Elemente de calitate pentru care s-au elaborat limite între starea Foarte Bună / Bună şi respectiv Bună /
Moderată sunt:
6. Regimul de oxigen (oxigen dizolvat în termeni de concentraţie, CBO5 si CCO-Cr)
7. Nutrienţi (N-NH4, N-NO2, N-NO3, N Total, P-PO4, P Total)
Starea dată de elementele fizico-chimice generale este determinată de principiul „cea mai
defavorabilă situaţie”.
- Valorile propuse ca fiind limite între stările ecologice „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B) şi respectiv
„Bună” şi „Moderată” (B/M) pentru lacurile naturale sunt prezentate în Tabelele nr. 1 și 2.
- Mărimea statistică calculată pentru conformarea faţă de limitele propuse este media aritmetică pentru
sezonul de creştere a fitoplanctonului (martie – octombrie).
Tabel 1: Valorile limită între starea ecologică „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B) şi respectiv „Bună” şi
„Moderată” (B/M) pentru indicatorii regimului de oxigen
Categorie tipologică veche Categorie
tipologica
noua
Oxigen dizolvat
(mg/l O2)
CBO5 (mg/l
O2)
CCO-Cr
(mg/l O2)
FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M
ROLN01+ROLN02 ROLN01 8.000 6.000 3.000 6.000 40.000 60.000
ROLN03+ROLN04+ROLN05 ROLN02 8.000 6.000 3.000 6.000 40.000 60.000
ROLN06 ROLN03 8.000 6.000 3.000 6.000 40.000 60.000
ROLN07+ROLN08+ROLN09
+ROLN13 ROLN04 - - - - - -
ROLN10+ROLN11 ROLN05 8.000 6.000 3.000 6.000 40.000 60.000
ROLN14T ROLN06T - - - - - -
ROLN15+ROLN16 ROLN07 10.000 8.000 3.000 5.000 20.000 40.000
ROLN17+ROLN18 ROLN08 10.000 8.000 3.000 5.000 20.000 40.000
Tabel 2: Valorile limită între starea ecologică „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B) şi respectiv „Bună” şi
„Moderată” (B/M) pentru nutrienți
Categorie
tipologică
veche
Categorie
tipologică
nouă
N-NH4
(mg/l N)
N-NO2
(mg/l N)
N-NO3
(mg/l N)
N Total
(mg/l N)
P-PO4
(mg/l P)
P Total
(mg/l P)
FB/B B/M FB
/B B/M FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M
121
ROLN01+
ROLN02 ROLN01 0.400 0.800 - 0.350 0.800 1.500 2.000 4.000 0.030 0.060 0.035 0.070
ROLN03+
ROLN04+
ROLN05 ROLN02 0.400 0.800 - 0.350 0.800 1.500 2.000 4.000 0.030 0.060 0.070 0.100
ROLN06 ROLN03 0.400 0.800 - 0.350 0.800 1.500 2.000 4.000 0.030 0.060 0.035 0.070
ROLN07+
ROLN08+
ROLN09+
ROLN13 ROLN04 - - - - - - - - - - - -
ROLN10+
ROLN11 ROLN05 0.400 0.800 - 0.350 0.800 1.500 2.000 4.000 0.050 0.100 0.080 0.140
ROLN14T ROLN06T - - - - - - - - - - - -
ROLN15+
ROLN16 ROLN07 0.200 0.400 - 0.350 0.400 0.800 1.000 2.000 0.015 0.030 0.020 0.040
ROLN17+
ROLN18 ROLN08 0.200 0.400 - 0.350 0.400 0.800 1.000 2.000 0.015 0.030 0.020 0.040
122
Anexa 6.1.5
Potenţial ecologic – elemente fizico-chimice
Elemente fizico-chimice generale
o corpuri de apă puternic modificate sau artificiale din categoria „râuri”
Pentru evaluarea acestor corpuri de apă se aplică aceleaşi principii şi limite stabilite ca şi
pentru corpurile naturale (anexa 6.1.3 A), considerându-se limitele dintre starea foarte bună şi bună
şi cea dintre bună şi moderată ca fiind limitele dintre potenţialul maxim şi potenţialul bun, precum
şi dintre potenţialul bun şi potenţialul moderat.
o corpuri de apă puternic modificate – lacuri de acumulare
Mărimea statistică calculată pentru conformarea faţă de limitele propuse este media
aritmetică pentru sezonul de creştere a fitoplanctonului (martie – octombrie).
1. Indicatorul pH
- Pentru lacurile de acumulare, la indicatorul pH, încadrarea în potenţialul ecologic
maxim (PEM), bun (PEB) şi/ sau moderat (PEMo) se va efectua după cum urmează:
o Dacă media aritmetică a valorilor de pH pentru sezonul de creştere al
fitoplactonului (martie – octombrie) se află în interiorul intervalului [6,5 – 8,5], atunci se
încadrează în potenţialul ecologic maxim (PEM).
o Dacă media aritmetică a valorilor de pH pentru sezonul de creştere al
fitoplactonului (martie – octombrie) se află în afara intervalului [6,5 – 8,5], atunci se
încadrează în potenţialul ecologic moderat (PEMo).
2. Condiții de oxigenare
- Incepand cu anul 2011 in evaluarea potentialului ecologic al corpurilor de apa
puternic modificate - lacuri de acumulare, pe langa oxigenul dizolvat mai intra CBO5 si CCO-Cr
3. Nutrienții
- Incepand cu anul 2011 in evaluarea potentialului ecologic al corpurilor de apa
puternic modificate - lacuri de acumulare, pe langa P total mai intra in evaluare N-NH4, N-NO2, N-
NO3, N total si P-PO4
Valorile propuse ca fiind limite între potenţialul ecologic „Maxim” şi „Bun” (PEM/PEB) şi
respectiv „Bun” şi „Moderat” (PEB /PEMo) pentru indicatorii ce intra in evaluarea potentialului
ecologic pentru lacurile de acumulare sunt prezentate în Tabelele 1 si 2.
Evaluarea realizată pe baza elementelor fizico-chimice (generale şi poluanţi specifici) este
determinată de principiul „cea mai defavorabilă situaţie”.
Poluanţi specifici - evaluarea se face în conformitate cu precizările din Anexa 6.1.3B.
123
Tabel 1: Valorile limită între potenţialul ecologic „Maxim” şi „Bun” (PEM/PEB) şi
respectiv „Bun” şi „Moderat” (PEB /PEMo) – categorii tipologice pentru lacurile de
acumulare - CBO5, CCO-Cr și Oxigen dizolvat
Categorie
tipologica
veche
Categorie
tipologica
noua
CBO5 (mg/l
O2)
CCO-Cr
(mg/l O2)
Oxigen dizolvat
(mg/l O2)
PEM PEB PEM PEB PEM PEB
ROLA01+
ROLA02 ROLA01 3.00 6.00 40.00 60.00 8.00 6.00
ROLA03+
ROLA04 ROLA02 3.00 6.00 40.00 60.00 8.00 6.00
ROLA05 ROLA03 3.00 6.00 10.00 25.00 8.00 6.00
ROLA06+
ROLA08 ROLA04 3.00 5.00 20.00 40.00 8.00 6.00
ROLA07+
ROLA10 ROLA05 3.00 5.00 20.00 40.00 8.00 6.00
ROLA09+
ROLA11 ROLA06 3.00 5.00 20.00 40.00 8.00 6.00
ROLA012+
ROLA13+
ROLA14 ROLA07 3.00 5.00 20.00 40.00 10.00 8.00
Tabel 2: Valorile limită între potenţialul ecologic „Maxim” şi „Bun” (PEM/PEB) şi
respectiv „Bun” şi „Moderat” (PEB /PEMo) – categorii tipologice pentru lacurile de
acumulare - nutrienti
Categorie
tipologica
veche
Categorie
tipologica
noua
N-NH4 (mg/l
N)
N-NO2 (mg/l
N)
N-NO3 (mg/l
N)
N total (mg/l
N)
P-PO4 (mg/l
P) P total (mg/l P)
PEM PEB PEM PEB PEM PEB PEM PEB PEM PEB PEM PEB
ROLA01+
ROLA02 ROLA01 0.40 0.80 0.00 0.35 0.80 1.50 2.00 4.00 0.05 0.10 0.06 0.12
ROLA03+
ROLA04 ROLA02 0.40 0.80 0.00 0.35 0.80 1.50 2.00 4.00 0.05 0.10 0.10 0.20
ROLA05 ROLA03 0.44 0.90 0.00 0.35 1.60 3.30 2.50 5.00 0.12 0.25 0.18 0.38
ROLA06+
ROLA08 ROLA04 0.20 0.40 0.00 0.35 0.40 0.80 1.00 2.00 0.02 0.03 0.04 0.08
ROLA07+
ROLA10 ROLA05 0.20 0.40 0.00 0.35 0.40 0.80 1.00 2.00 0.02 0.03 0.05 0.10
ROLA09+
ROLA11 ROLA06 0.20 0.40 0.00 0.35 0.40 0.80 1.00 2.00 0.02 0.03 0.07 0.14
ROLA012
+
ROLA13+
ROLA14 ROLA07 0.20 0.40
0.00 0.35 0.40 0.80 1.00 2.00 0.02 0.03
0.02
0.04
124
Anexa 6.1.4A
ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA
POTENŢIALULUI ECOLOGIC AL CORPURILOR DE APĂ PUTERNIC
MODIFICATE AFLATE PE CURSURILE DE APĂ PE BAZA COMUNITĂȚILOR
DE MACRONEVERTEBRATE BENTICE (MACROZOOBENTOS)
Domeniu de aplicare
Macronevertebratele sunt folosite si pentru evaluarea potentialului ecologic al corpurilor de
apa aflate pe cursurile de apa datorita numeroaselor avantaje pe care le au. Metoda descrisă
este folosita pentru activitatea de monitoring. Metoda este comparabilă cu cea pentru
corpurile de apă naturale pe baza macronevertebratelor bentice.
Principiu
Metoda de evaluare pe baza macronevertebratelor descrisa mai jos se foloseste exclusiv
pentru corpurile de apă puternic modificate si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. In
descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni (poluarea organica si degradarea
generala) la care raspund comunitatile de macronevertebrate din cursurile de apa. Au fost
descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre
indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apa.
Descrierea metodei
Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din cei 7 indici
propusi (indice saprob, indice EPT_I, indice de diversitate Shannon-Wiener, indice număr de
familii, indice OCH/O, indice grupe funcţionale, indice preferinţă de curgere) pentru
evaluarea potenţialului ecologic pe baza comunitatilor de macronevertebrate. Descrierea
indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare.
1.Indicele saprob (metoda Pantle-Buck modificata)
(s x h)
S =
h
S = indicele saprob
s = valoarea taxonilor bioindicatori
h = frecventa absoluta, respectiv numarul de indivizi apartinand fiecarui taxon din proba
2.Indicele EPT_I
Numarul indivizilor din grupele de insecte Ephemeroptera-Plecoptera-Trichoptera raportat la
numarul total de indivizi din proba.
3.Indice de diversitate Shannon-Wiener
S = numarul de specii;
pi = numarul de indivizi al speciei i raportat la numarul total de indivizi din proba
4.Indice număr de familii
i
S
i
i i p p H
1
ln
125
Se numara familiile de care apartin taxonii identificati in proba.
5.Indicele OCH/O
Raportul numarului de indivizi din grupele Oligochaeta-Chironomidae la numarul total de
indivizi din proba.
Indicele IOCH devine IO pentru cursurile de apa din zonele de munte si zonele de dealuri si
podisuri inalte (tipurile: RO01, 02, 03, 04, 05) si se calculeaza doar pe baza oligochetelor.
6.Indicele grupe functionale (mod de hranire)
Raportul numarului de indivizi dintre razuitori si maruntitori (faramitatori) la numarul de
indivizi din toate grupele functionale trofice din fiecare proba.
7.Indicele preferinta de curgere a apei_reofil (curgere rapida) sau Indicele preferinta de
curgere a apei_limnofil (curgere lenta)
Raportul numarului de indivizi apartinand formelor reofile/limnofile la numarul total al
indivizilor din proba. In calculul formelor reofile intra si grupele care figureaza ca fiind
reofile-limnofile. Indicele de preferinta curgere trebuie aplicat in functie de specificul cursului
de apa investigat: curgere rapida sau curgere lenta. Biocenozele pentru tipul de curgere rapida
apartin rhitronului, iar cele pentru tipul de curgere lenta apartin potamonului.
Indicele saprob reflectă cel mai bine poluarea organică, iar ceilalţi indici, împreună, reflectă
mai bine degradarea generală. Este totuşi foarte dificil să se precizeze acurateţea cu care
fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau alta dintre presiunile majore, respectiv sunt
expresia celor două module. De aceea, se propune calcularea indicelui multimetric pe baza
tuturor indicilor menţionaţi.
In tabelele 1-8 sunt prezentate valorile propuse pentru fiecare indice pe categorii tipologice si
pe stari ecologice. Tabelele includ si valorile ghid pentru starea de referinta pentru fiecare
indice. In anumite situatii s-a realizat gruparea unor tipologii si valorile propuse sunt comune.
Tabel 1: Valori propuse pentru indicele saprob
Tip Valoare ghid
stare
referinta
(max.)
Potential
ecologic
maxim
(max.)
Potential
ecologic
bun
(max.)
Potential
ecologic
moderat
(max.)
RO01 1.2 1.8 2.3 3.2
RO02 1.25 1.9 2.5 3.2
RO03 1.3 2.2 2.5 3.2
RO04 1.35 2.2 2.6 3.2
RO05 1.4 2.2 2.6 3.2
RO06 1.45 2.3 2.7 3.5
RO07 1.5 2.3 2.7 3.5
RO08 1.5 2.4 2.6 3.2
RO09 1.5 2.4 2.7 3.2
RO10 1.55 2.4 2.6 3.5
RO11 1.6 2.45 2.7 3.5
RO12 1.25 1.9 2.3 3.2
RO13 1.6 2.3 2.7 3.5
126
RO14 1.6 2.4 2.8 3.5
RO15 1.6 2.4 2.8 3.5
RO16 1.6 2.3 2.7 3.2
Tabel 2: Valori propuse pentru indicele EPT_I
Tip Valoare ghid
stare
referinta
(max.)
Potential
ecologic
maxim
(max.)
Potential
ecologic
bun
(max.)
Potential
ecologic
moderat
(max.)
RO01 80% 40% 30% 20%
RO02 80% 40% 30% 20%
RO03 70% 30% 20% 10%
RO04 60% 35% 20% 15%
RO05 60% 35% 20% 15%
RO06 30% 10% 5% 2%
RO07 30% 10% 5% 2%
RO08 30% 10% 5% 2%
RO09 30% 10% 5% 2%
RO10 30% 10% 5% 2%
RO11 30% 10% 5% 2%
RO12 60% 30% 10% 5%
RO13 20% 8% 2% 1%
RO14 20% 8% 2% 1%
RO15 20% 8% 2% 1%
RO16 25% 10% 5% 2%
Tabel 3:Valori propuse pentru indicele de diversitate Shannon-Wiener
Tip Valoare ghid
stare
referinta
(max.)
Potential
ecologic
maxim
(max.)
Potential
ecologic
bun
(max.)
Potential
ecologic
moderat
(max.)
RO01 2.3 1.6 1.3 1.2
RO02 2.3 1.6 1.3 1.2
RO03 2.3 1.6 1.3 1.2
RO04 2.1 1.5 1.2 1.1
RO05 2.1 1.5 1.2 1.1
RO06 1.9 1.4 1.2 1.1
RO07 1.9 1.4 1.2 1.1
RO08 1.9 1.4 1.2 1.1
RO09 1.9 1.4 1.2 1.1
RO10 1.9 1.4 1.2 1.1
RO11 1.9 1.4 1.2 1.1
RO12 2.1 1.6 1.2 1.1
RO13 1.8 1.3 1.2 1.1
RO14 1.8 1.3 1.2 1.1
RO15 1.8 1.3 1.2 1.1
RO16 2.0 1.25 1.2 1.1
127
Tabel 4: Valori propuse pentru indicele numar famili
Tip Valoare ghid
stare
referinta
(max.)
Potential
ecologic
maxim
(max.)
Potential
ecologic
bun
(max.)
Potential
ecologic
moderat
(max.)
RO01 20 10 6 4
RO02 20 10 6 4
RO03 20 10 6 4
RO04 16 8 4 2
RO05 16 8 4 2
RO06 14 6 3 2
RO07 14 6 3 2
RO08 14 6 3 2
RO09 14 6 3 2
RO10 14 6 3 2
RO11 14 6 3 2
RO12 18 10 5 4
RO13 14 6 3 2
RO14 14 6 3 2
RO15 14 6 3 2
RO16 14 6 3 2
Tabel 5: Valori propuse pentru indicele OCH
Tip Valoare ghid
stare
referinta
(max.)
Potential
ecologic
maxim
(max.)
Potential
ecologic
bun
(max.)
Potential
ecologic
moderat
(max.)
RO01 10% 30% 45% 55%
RO02 10% 30% 45% 55%
RO03 15% 40% 50% 60%
RO04 15% 40% 50% 60%
RO05 15% 40% 50% 60%
RO06 25% 40% 70% 85%
RO07 25% 40% 70% 85%
RO08 25% 40% 70% 85%
RO09 25% 40% 70% 85%
RO10 25% 40% 70% 85%
RO11 25% 40% 70% 85%
RO12 15% 50% 60% 70%
RO13 25% 60% 75% 85%
RO14 25% 60% 75% 85%
RO15 25% 60% 75% 85%
RO16 25% 40% 70% 85%
Tabel 6: Valori propuse pentru indicele grupe functionale
128
Tip Valoare ghid
stare
referinta
(max.)
Potential
ecologic
maxim
(max.)
Potential
ecologic
bun
(max.)
Potential
ecologic
moderat
(max.)
RO01 90% 40% 30% 20%
RO02 90% 40% 30% 20%
RO03 80% 40% 30% 20%
RO04 70% 30% 20% 10%
RO05 70% 30% 20% 10%
RO06 30% 10% 5% 2%
RO07 30% 10% 5% 2%
RO08 30% 10% 5% 2%
RO09 30% 10% 5% 2%
RO10 30% 10% 5% 2%
RO11 30% 10% 5% 2%
RO12 70% 40% 30% 20%
RO13 30% 10% 5% 2%
RO14 30% 10% 5% 2%
RO15 30% 10% 5% 2%
RO16 30% 10% 5% 2%
Tabel 7: Valori propuse pentru indicele preferinta de curgere a apei (curgere rapida-reofil)
Tip Valoare ghid
stare
referinta
(max.)
Potential
ecologic
maxim
(max.)
Potential
ecologic
bun
(max.)
Potential
ecologic
moderat
(max.)
RO01 90% 60% 50% 40%
RO02 90% 60% 50% 30%
RO03 80% 50% 40% 30%
RO04 70% 40% 30% 20%
RO05 70% 40% 30% 20%
RO06 50% 30% 20% 15%
RO07 50% 20% 15% 10%
RO08 50% 20% 15% 10%
RO09 50% 20% 15% 10%
RO10 50% 20% 15% 10%
RO11 50% 20% 15% 10%
RO12 80% 50% 40% 30%
RO13 50% 20% 15% 10%
RO14 50% 20% 15% 10%
RO15 50% 20% 15% 10%
RO16 50% 20% 15% 10%
129
Tabel 8: Valori propuse pentru indicele preferinta de curgere a apei (curgere lenta-
limnofil)
Tip Valoare ghid
stare
referinta
(max.)
Potential
ecologic
maxim
(max.)
Potential
ecologic
bun
(max.)
Potential
ecologic
moderat
(max.)
RO01 20% 15% 12% 10%
RO02 20% 15% 12% 10%
RO03 20% 15% 12% 10%
RO04 30% 20% 15% 10%
RO05 30% 20% 15% 10%
RO06 90% 70% 60% 50%
RO07 90% 70% 60% 50%
RO08 90% 70% 60% 50%
RO09 90% 70% 60% 50%
RO10 90% 70% 60% 50%
RO11 90% 70% 60% 50%
RO12 80% 60% 50% 40%
RO13 90% 70% 60% 50%
RO14 90% 70% 60% 50%
RO15 90% 70% 60% 50%
RO16 80% 60% 50% 40%
Se calculează Rapoartele de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice (fig, 1, 2). La
calcularea RCE, fiecare indice se raportează la valoarea ghid a stării de referinţă
corespunzătoare. Se imparte intotdeauna valoarea mai mica la valoarea mai mare pentru un
raport subunitar intre 0 si 1. Acolo unde valorile obtinute sunt mai mari decat valorile ghid ale
starii de referinta se considera RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile propuse
pentru fiecare indice si pentru starea de referinta si poteníalele ecologice pentru a se vedea
tendinta acestora, de crestere sau de scadere de la poteníalul ecologic maxim la potenţialul
ecologic moderat.
Fiecare parametru exprimat prin RCE se ponderează şi adunarea valorilor obţinute permite
calcularea indicelui multimetric.
Pe baza indicilor individuali se calculeaza indicele multimetric. Pentru indicii selectionati s-a
propus o ponderare a importantei acestora pentru comunitatile de nevertebrate si pentru
evaluarea potenţialului ecologic, dupa cum urmeaza:
–Indice saprob (IS) 10%
–Indice EPT (indivizi) (IEPT) 20%
–Indice Shannon-Wiener (ID) 20%
–Numar familii (IFAM) 10%
–Indice OCH (Oligochaeta-Chironomidae) (IOCH/IO) 10%
–Indice grupe functionale (IGF) 10%
–Indice preferinta curgere apa (reofil sau limnofil)(REO/LIM) 20%
Formula de calcul este urmatoarea:
130
0.1*IS+0.2*IEPT+0.2*ID+0.1*IFAM+0.1*IOCH+0.1*IGF+0.2*REO/LIM = indice
multimetric
Valoarea indicelui multimetric va da potentialul ecologic care trebuie sa fie cuprins intre 0 si
1.
Pentru incadrarea in potential ecologic se propune impartirea domeniului de variatie al
valorilor indicelui multimetric, dupa cum urmeaza:
Valoare
–Potential maxim min. 0.75
–Potential bun min. 0.55
–Potential moderat min. 0.4
In situatia de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o statie sau un corp de apa, se face
media anuala a indicelui multimetric si se stabileste potentialul ecologic.
Nu se calculeaza indicele multimetric in situatia in care exista mai putin de 3 taxoni in proba.
Presupunand ca nu este o eroare de prelevare, in aceste statii este o degradare a starii sau
potentialului ecologic datorata imposibilitatii comunitatilor de nevertebrate de a popula
substratul (modificari hidromorfologice ireversibile, lipsa substrat, deseuri de rumegus etc.).
Pentru statiile si corpurile de apa respective se noteaza potentialul ecologic cel mai
defavorabil, fara sa se mai calculeze indicele multimetric.
131
Fig, 1: Schema de evaluare a potentialului ecologic al corpurilor de apa pe baza macronevertebratelor – cursuri apa
Modul
poluare
organica
Modul
degradare
generala
Indice saprob (IS)
Indice EPT_I (IEPT)
Indice Numar de
familii (IFAM)
Indice diversitate
SW (ID)
Indice OCH (IOCH)
Compararea
valorii
determinate cu
valoarea ghid a
stării de
referinta
RCEIS
RCEIEPT
RCEIOCH
RCEIFAM
RCEIGF
Valoarea mai mica se imparte la
valoarea mai mare
Daca valoare determinata ≥ valoarea
ghid a starii de referinta RCE=1
Calculul
Indicelui
Multimetric
(IM) prin
ponderarea
RCE pentru
fiecare
indice
IM = 0,1xRCEIS+
0,2xRCEIEPT +
0,2xRCEID +
0,1xRCEIFAM +
0,1xRCEIOCH +
0,1xRCEIGF +
0,2xRCEREO/LIM
Compararea IM cu
valorile limita pentru
potential ecologic
Calcul IM potential
ecologic
Evaluare
finala
potential
ecologic
Indice preferinta
curgere apa
(REO/LIM))
RCEREO/LIM
Indice grupe
functionale (IGF)
RCEID
Determinare valoare
pentru urmatorii indici
Calculul Rapoartelor de
Calitate Ecologica (RCE)
pentru fiecare indice
Compararea
cu valorile
limită dintre
potentialele
ecologice
132
Fig, 2: Exemplu de schema de evaluare a potentialului ecologic al corpurilor de apa pe baza macronevertebratelor – cursuri de apa
Modul
degradare
generala
IS = 1.16
IEPT = 85%
IFAM = 19
IOCH = 1%
IGF = 84%
Comparare
a valorii
determinate
cu valoarea
ghid a starii
de referinta
RCEIS = 1
RCEIEPT = 1
RCEIOCH=1
RCEIFAM =19/20 =0.95
RCEIGF=84/90=0,93
Valoarea mai mica se imparte la
valoarea mai mare
Daca valoare determinata ≥ valoarea ghid
a starii de referinta RCE=1
Calculul
Indicelui
Multimetric
(IM) prin
ponderarea
RCE pentru
fiecare indice
IM = 0,2x1 +
0,2x0,79 +
0,1x0,95 +
0,1x1 +
0,1x0,93 +
0,1x1+
0,2x1
Compararea IM
cu valorile limită
pt potentialele
ecologice
Calcul IM
poteníal
ecologic =
0,200+0,158+
0,095+0,100+
0.093+0,100+
0,200 = 0.946
Evaluare
finala
stare
ecologica
=PEM
Determinare valoare
pentru urmatorii indici
Modul
poluare
organica
Calculul Rapoartelor de
Calitate Ecologica (RCE)
pentru fiecare indice
Compararea
cu valorile
limită dintre
potentailele
ecologice
REO = 96%
RCEREO=1
ID = 1,82
RCEID =1,82/2,3=0.79
133
Anexa 6.1.4B
ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PENTRU EVALUAREA
POTENŢIALULUI ECOLOGIC AL CORPURILOR DE APĂ PUTERNIC MODIFICATE
AFLATE PE CURSURILE DE APĂ PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE BENTICE
(FITOBENTOS)
Domeniu de aplicare
Algele bentice (fitobentos) sunt utile pentru evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apa
puternic modificate aflate pe cursurile de apa. Metoda descrisă este comparabilă cu cea pentru
corpurile de apă naturale pe baza algelor bentice Metoda este folosita pentru activitatea de
monitoring.
Principiu
Metoda de evaluare pe baza fitobentosului descrisa mai jos se foloseste exclusiv pentru cursurile
de apa puternic modificate si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. Fitobentosul
(reprezentat de comunităţile de diatomee) este afectat de următoarele tipuri de factori
perturbatori: poluare cu nutrienţi, poluare organică, degradare hidromorfologică, degradare
generală (presiuni nespecifice), alterarea habitatului de mal etc. Fiind sensibil la mai mulţi factori
stresori, fitobentosul devine important pentru evaluarea stării ecologice pentru cursurile de apă
naturale. Au fost descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru
fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apa.
Descrierea metodei
Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din indicii propusi
pentru evaluarea potenţialului ecologice pe baza comunitatilor de alge bentice (fitobentos). Indicii
sunt: indice saprob, indice număr de taxoni, indicele de diversitate Shannon-Wiener, indice
biologic de diatomee (IBD). Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in
continuare.
Indice saprob (Pantle-Buck modificat)
(s x h)
S =
h
s = valoarea taxonilor bioindicatori (conform tabelului de la metodologia similară pentru corpuri
naturale)
h = frecvenţa absolută, respectiv numărul de indivizi aparţinând fiecărui taxon din probă
Indice număr de taxoni
Reprezintă taxonii (specifici şi supraspecifici) identificaţi într-o probă.
Indice de diversitate Shannon-Wiener
S = numărul de specii;
pi = numărul de indivizi al speciei i raportat la numărul total de indivizi din probă.
Indicele biologic de diatomee (IBD)
H p S
ln p 1 i
i i
134
Se completează doar valoarea calculată cu programul Omnidia.
Indicele saprob reflectă cel mai bine poluarea organică, iar ceilalţi indici, împreună, reflectă mai
bine degradarea generală şi celelalte presiuni. Este totuşi foarte dificil să se precizeze acurateţea
cu care fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau alta dintre presiunile majore, respectiv sunt
expresia celor două module. De aceea, se propune calcularea indicelui multimetric pe baza
tuturor indicilor menţionaţi.
Se prezintă în tabelele 1-4 valorile pentru fiecare dintre indicii propuşi pentru evaluarea
potenţialului ecologic. Tabelele cuprind şi valorile ghid pentru starea de referinţă.
Tabel 1: Valori propuse pentru indicele saprob
Tip Valoare ghid
stare
referinţă
(min.)
Potenţial
ecologic
maxim
(min.)
Potenţial
ecologic
bun (min.)
Potenţial
ecologic
moderat
RO01-03 1,31 1,79 2,16 > 2,16
RO04-05 1,75 2,01 2,32 > 2,32
RO06-11 1,82 2,06 2,71 > 2,71
RO12-15 1,84 2,08 2,7 > 2,7
RO18 1,90 2,22 2,75 > 2,75
RO19 1,90 2,5 2,86 > 2,86
Tabel 2: Valori propuse pentru indicele numărul de taxoni
Tip Valoare ghid
stare
referinţă
(min.)
Potenţial
ecologic
maxim
(min.)
Potenţial
ecologic
bun (min.)
Potenţial
ecologic
moderat
RO01-03 20 14 11 < 11
RO04-05 20 15 12 < 12
RO06-11 19 14 12 < 12
RO12-15 20 15 11 < 11
RO18 16 10 9 < 9
RO19 18 12 9 < 9
Tabel 3: Valori propuse pentru indicele de diversitate Shannon-Wiener
Tip Valoare ghid
stare
referinţă
(min.)
Potenţial
ecologic
maxim
(min.)
Potenţial
ecologic
bun (min.)
Potenţial
ecologic
moderat
RO01-03 2,43 2,03 1,52 < 1,52
RO04-05 2,53 1,74 1,22 < 1,22
RO06-11 2,45 2,15 1,40 < 1,40
RO12-15 2,40 2,08 1,27 < 1,27
RO18 2,40 2,06 1,25 < 1,25
RO19 2,41 1,59 1,22 < 1,22
135
Tabel 4: Valori propuse pentru IBD (indicele biologic de diatomee)
Tip Valoare ghid
stare
referinţă
(min.)
Potenţial
ecologic
maxim
(min.)
Potenţial
ecologic
bun (min.)
Potenţial
ecologic
moderat
RO01-03 16 12 9 < 9
RO04-05 15 11 8 < 8
RO06-11 13 11 8 < 8
RO12-15 12 10 7 < 7
RO18 13 10 8 < 8
RO19 12 10 7 < 7
Se calculează Rapoartele de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice (fig, 1, 2). La
calcularea RCE, fiecare indice se raportează la valoarea ghid a stării de referinţă corespunzătoare.
Se împarte întotdeauna valoarea mai mică la valoarea mai mare pentru un raport subunitar cu
valori între 0 şi 1. Acolo unde valorile obţinute sunt mai mari decât valorile ghid ale stării de
referinţă se consideră RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile ghid pentru starea de
referinţă şi ale potenţialelor ecologice pentru a se vedea tendinţa acestora, de creştere sau de
scădere de la stare ecologică foarte bună la proastă.
Ulterior se calculează indicele multimetric. Pentru indicii selecţionaţi s-a propus o ponderare a
importanţei acestora pentru comunităţile de alge diatomee bentice şi pentru evaluarea
potenţialului ecologic, după cum urmează:
- Indice saprob (IS) 30%
- Indice număr taxoni (INT) 15%
- Indice diversitate Shannon-Wiener (ID) 30%
- Indice biologic de diatomee (IBD) 25%
Formula de calcul este următoarea:
0,3*RCEIS+0,15*RCEINT+0,3*RCEID+0,25*RCEIBD = indice multimetric
Valoarea indicelui multimetric va da potenţialul ecologic şi acesta trebuie să fie cuprins între 0 şi
1.
Pentru încadrarea în potenţiale ecologice se propune împărţirea domeniului de variaţie al valorilor
indicelui multimetric în 3 părţi, după cum urmează:
Valoare
–Potenţial maxim min. 0,78
–Potenţial bun min. 0,62
–Potenţial moderat min. 0,39
În situaţia cea mai probabilă de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o staţie sau un corp de
apă, se face media anuală a indicelui multimetric şi se evaluează potenţialul ecologic.
136
Fig, 1: Schemă de evaluare a potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate sau artificiale (râuri) pe baza fitobentosului
Comparare
cu valori
limită pt
potențial
ecologic
Determinare valoare
pentru următorii indici
Modul
poluare
organică
Calculul Rapoartelor de
Calitate Ecologică (RCE)
pentru fiecare indice
RCEIS Indice saprob (IS)
Evaluare
finală
potențial
ecologic
Indice diversitate
SH-W (ID)
IM =
0,3xRCEIS+
0,15xRCEINT +
0,3xRCEID +
0,25xRCEIBD
RCEID
Calculul
Indicelui
Multimetric (IM) prin
ponderarea
RCE pentru
fiecare indice
Număr de taxoni
(INT)
Compararea
valorii
determinate cu
valoarea ghid a
stării de
referinţă
RCEINT
Modul
degradare
generală
Calcul IM
potențial ecologic
Valoarea mai mica se imparte la
valoarea mai mare
Evaluare potențial
ecologic
Dacă valoare determinată ≥ valoarea
ghid a stării de referinţă RCE=1
RCEIBD
Indice biologic de
diatomee (IBD)
137
Fig, 2: Exemplu de schemă de evaluare a potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate sau artificiale (râuri) pe baza
fitobentosului
Comparare
cu valori
limită pt
potențial
ecologic
Calculul Rapoartelor de Calitate
Ecologică (RCE) pentru fiecare
indice
Determinare valoare
pentru următorii indici
Modul
poluare
organică RCEIS =
1.31/2.12 = 0.62
IS = 2.12
Evaluare
finală
potențial
ecologic =
PEB
ID = 1.8
RCEID =
1.8/2.43 = 0.74
IM = 0,3x0,62+
0,3x0.74 +
0,15x0.55+
0,25x0,62+
Calculul
Indicelui
Multimetric
(IM) prin
ponderarea
RCE pentru
fiecare indice
RCEINT =
11/20 = 0.55
Compararea
valorii
determinate cu
valoarea ghid a
stării de
referinţă
INT = 11
Modul
degradare
generală
Compararea IM
cu valorile limită
pt potențial
ecologic
Calcul potențial
ecologic =
0,186+0,222+0,082
+0.155= 0,645
Valoarea mai mica se imparte la
valoarea mai mare
Dacă valoare determinată ≥ valoarea ghid
a stării de referinţă RCE=1
RCEIBD =
10/16 = 0.62
IBD = 10
138
Anexa 6.1.4C
ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA
POTENTIALULUI ECOLOGIC AL CORPURILOR DE APĂ PUTERNIC
MODIFICATE AFLATE PE CURSURI DE APĂ PE BAZA COMUNITĂŢILOR
DE ALGE FITOPLANCTONICE
Domeniu de aplicare
Algele fitoplanctonice pot fi folosite si pentru evaluarea potentialului ecologic al
corpurilor de apa aflate pe cursurile de apa din zonele de campie sau din zonele unde
curgerea apei este lentă, acolo unde pot fi de origine autohtonă. Pentru cursurile de apă
din zona de deal şi de munte nu se recomandă utilizarea fitoplanctonului pentru evaluarea
potentialului ecologic, algele din această comunitate nefiind reprezentative cursurilor de
apă având curgere rapidă. De asemenea, algele fitoplanctonice nu sunt reprezentative
pentru cursurile de apă nepermanente. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de
monitoring.
Principiu
Metoda de evaluare pe baza comunităţilor de alge fitoplanctonice descrisa mai jos se
foloseste exclusiv pentru cursurile de apa puternic modificate si raspunde cerintelor
Directivei Cadru a Apei. Fitoplanctonul este sensibil la următoarele presiuni: aport de
nutrienţi, poluare organică, degradare generală. In descrierea metodei s-a tinut cont de
principalele presiuni la care raspund comunitatile de alge fitoplanctonice din cursurile de
apa puternic modificate. Au fost descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare
categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la
nivel de corp de apă.
Descrierea metodei
Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din indicii
propusi (indice saprob, indice clorofila, indice de diversitate Simpson, indice număr de
taxoni, indice abundenţă Bacillariophyceae) pentru evaluarea starii ecologice pe baza
comunitatilor de alge fitoplanctonice. Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este
facuta in continuare.
1. Indicele saprob
(s x h)
S =
h
s = valoarea taxonilor bioindicatori
h = frecventa absoluta, respectiv numarul de indivizi apartinand fiecarui taxon din proba
2. Indicele de clorofila
Valorile determinate ale concentratiei de clorofila din proba/secţiune.
139
3. Indicele de diversitate Simpson
unde,
D = indice diversitate
pi = proportia speciei „i” in comunitate
s= nr. total de specii
4. Indice număr taxoni
Reprezintă taxonii (specifici şi supraspecifici) identificaţi într-o probă.
5. Indice abundenţă numerică Bacillariophyceae
Reprezintă numărul de alge din grupul Bacillariophyceae raportat la numărul total de alge
din probă, Se exprimă în procente.
Indicele saprob reflectă cel mai bine poluarea organică, iar ceilalţi indici, împreună,
reflectă mai bine degradarea generală şi celelalte presiuni specifice. Este totuşi foarte
dificil să se precizeze acurateţea cu care fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau
alta dintre presiunile majore, respectiv sunt expresia celor două module. De aceea, se
propune calcularea indicelui multimetric pe baza tuturor indicilor menţionaţi.
Se prezintă în tabelele 1-5 valorile pentru fiecare dintre indicii propuşi pentru evaluarea
potenţíalului ecologic. Tabelele cuprind şi valorile ghid pentru starea de referinţă.
Tabel 1: Valori propuse pentru indicele saprob
Tip Valoare
ghid stare
referinta
(max.)
Potenţial
ecologic
maxim
(max.)
Potenţial
ecologic
bun
(max.)
Potenţial
ecologic
moderat
RO06 1,66 2,3 2,5 3,2
RO06* 1,75 2,55 2,75 3,5
RO07 1,6 2,07 2,5 2,7
RO08 1,6 2 2,6 2,8
RO08* 1,75 2,55 2,75 3,5
RO09 1,73 2 2,64 2,9
RO10 1,86 2,16 2,6 2,9
RO11 1,76 2,31 2,64 2,93
RO12 2,2 2,5 2,7 3,3
RO13 2,2 2,53 2,77 3,2
RO14 2,2 2,53 2,77 3,2
RO15 2,2 2,58 2,83 3,3
RO16 1,36 2,46 2,58 2,71
Tabel 2: Valori propuse pentru indicele clorofila a
140
Tip Valoare
ghid stare
referinta
(max.)
Potenţial
ecologic
maxim
(max.)
Potenţial
ecologic
bun (max.)
Potenţial
ecologic
moderat
RO06 2,65 5,39 7,51 10,50
RO06* 7,30 8,03 13,73 23,33
RO07 3,92 6,11 9,21 14,00
RO08 5,19 6,83 10,91 17,50
RO08* 7,30 8,03 13,73 23,33
RO09 6,46 7,55 12,60 21,00
RO10 7,30 8,03 13,73 23,33
RO11 8,15 8,51 14,86 25,66
RO12 9,00 9,00 16,00 28,00
RO13 9,00 9,00 16,00 28,00
RO14 9,00 9,00 16,00 28,00
RO15 9,00 9,00 16,00 28,00
RO16 8,15 8,51 14,86 25,66
Tabel 3: Valori propuse pentru indicele de diversitate Simpson
Tip Valoare
ghid stare
referinta
(min.)
Potenţial
ecologic
maxim
(min.)
Potenţial
ecologic
bun
(min.)
Potenţial
ecologic
moderat
RO06 0,92 0,81 0,37 0,23
RO06* 0,89 0,54 0,34 0,28
RO07 0,9 0,74 0,43 0,33
RO08 0,89 0,67 0,49 0,44
RO08* 0,89 0,54 0,34 0,28
RO09 0,89 0,605 0,42 0,36
RO10 0,89 0,54 0,34 0,28
RO11 0,89 0,42 0,19 0,12
RO12 0,88 0,71 0,37 0,26
RO13 0,88 0,71 0,37 0,26
RO14 0,88 0,71 0,37 0,26
RO15 0,88 0,71 0,37 0,26
RO16 0,87 0,63 0,53 0,5
Tabel 4: Valori propuse pentru numar taxoni
Tip Valoare
ghid stare
referinta
(min.)
Potenţial
ecologic
maxim
(min.)
Potenţial
ecologic
bun
(min.)
Potenţial
ecologic
moderat
RO06 24 10 8 4
RO06* 13 5 4 2
RO07 18 7 6 3
141
RO08 13 5 4 2
RO08* 13 5 4 2
RO09 13 5 4 2
RO10 13 5 4 2
RO11 26 7 5 3
RO12 14 8 5 1
RO13 14 8 5 1
RO14 14 8 5 1
RO15 14 8 5 1
RO16 23 8 5 2
Tabel 5: Valori propuse pentru indicele abundenta numerică Bacillariophyceae
Tip Valoare
ghid stare
referinta
(min.) (%)
Potenţial
ecologic
maxim
(min.)
Potenţial
ecologic
bun
(min.)
Potenţial
ecologic
moderat
RO06 77 50 35 20
RO06* 77 50 35 20
RO07 77 50 35 20
RO08 77 50 35 20
RO08* 77 50 35 20
RO09 77 50 35 20
RO10 77 50 35 20
RO11 77 50 35 20
RO12 100 90 72 65
RO13 100 90 72 65
RO14 100 90 72 65
RO15 100 90 72 65
RO16 90 49 31,5 14
Pentru fiecare indice in parte se calculeaza Rapoartele de Calitate Ecologica (RCE) pe
baza valorii obtinute si a valorii ghid pentru starea de referinta corespunzatoare (fig.1). Se
imparte intotdeauna valoarea mai mica la valoarea mai mare pentru un raport subunitar
intre 0 si 1. Acolo unde valorile obtinute sunt mai mari decat valorile ghid ale starii de
referinta se considera RCE =1. Se prezinta un model de calcul (fig.2). Evaluarea
potenţialului ecologic al corpurilor de apa se face pe baza mediei anuale a indicelui
multimetric, inclusiv pentru cele pentru care exista mai multe statii.
Apoi se calculează indicele multimetric. Şi în cazul cursurilor de apa puternic modificate
pentru indicii selectionati s-a propus, de asemenea, o ponderare a importantei acestora
pentru comunitatile de alge si pentru evaluarea potentialului ecologic, dupa cum urmeaza:
– Indicele saprob (IS) 20%
– Indicele clorofila a (ICL) 25%
– Indicele de diversitate Simpson (ID) 30%
– Indice numar taxoni (INT) 15%
142
– Indice abundenta numerica diatomee (IAND) 10%
Formula de calcul este urmatoarea:
0.2*RCEIS+0.25*RCEICL+0.3*RCEID+0.15*RCEINT+0.1*RCEIAND = indice multimetric
Valoarea indicelui multimetric va da potentialul ecologic şi acesta trebuie sa fie cuprins
intre 0 si 1.
Pentru incadrarea in potential ecologic se propune impartirea domeniului de variatie al
valorilor indicelui multimetric, dupa cum urmeaza:
Valoare
–Potential maxim min. 0.8
–Potential bun min. 0.6
–Potential moderat min. 0.4
În situaţia cea mai probabilă de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o staţie sau un
corp de apă, se face media anuală a indicelui multimetric şi se evaluează potentialul
ecologic.
143
Fig. 1: Schema de evaluare a potentialului ecologic al corpurilor de apa puternic modificate pe baza fitoplanctonului – cursuri ap
Modul
poluare
organica
Modul
degradare
generala
Indice saprob (IS)
Indice numar taxoni
(INT)
Indice diversitate S
(ID)
Indice clorofila (ICL)
Compararea
valorii
determinate
cu valoarea
ghid a stării
de referinta
RCEIS
RCEINT
RCEICL
Valoarea mai mica se imparte la
valoarea mai mare
Daca valoare determinata ≥ valoarea
ghid a starii de referinta RCE=1
Calculul
Indicelui
Multimetric (IM) prin
ponderarea
RCE pentru
fiecare
indice
IM = 0,2xRCEIS+
0,3xRCEID +
0,15xRCEINT +
0,25xRCEICL +
0,1xRCEIAND
Compararea IM cu
valorile limita între
potentialele ecologice
Calcul IM
potential
ecologic
Evaluare
finala
potential
ecologic RCEIAND
Determinare valoare
pentru urmatorii indici
Calculul Rapoartelor de
Calitate Ecologica (RCE)
pentru fiecare indice
Compararea
cu valorile
limită pentru
potential
ecologic
Indice abundenta
diatomee (IAND)
RCEID
144
Fig. 2: Exemplu de schema de evaluare a potentialului ecologic al corpurilor de apa puternic modificate pe baza fitoplanctonului –
cursuri de apa
Modul
degradare
generala
IS = 1.3
INT = 9
ICL = 1,05
Comparare
a valorii
determinat
e cu
valoarea
ghid a
starii de
referinta
RCEIS = 1.66/1.3 = 1
RCEINT =9/24 = 0.38
RCEICL=1.05/2,65= 1
Valoarea mai mica se imparte la
valoarea mai mare
Daca valoare determinata ≥ valoarea ghid
a starii de referinta RCE=1
Calculul
Indicelui
Multimetric
(IM) prin
ponderarea
RCE pentru
fiecare indice
IM = 0,2x1+
0,3x0,82 +
0,15x0,38 +
0,25x1 +
0,1x1
Compararea IM cu valorile
limită între potentialele
ecologice
Calcul IM potential
ecologic =
0,200+0,246+0,057+
0.250+0,100= 0.853
Evaluare
finala
potential
ecologic =
PEM
Determinare valoare
pentru urmatorii indici
Modul
poluare
organica
Calculul Rapoartelor de
Calitate Ecologica (RCE)
pentru fiecare indice
Compararea
cu valorile
limită dintre
potentialele
ecologice
IAND = 98%
RCEIAND=77/98=1
ID = 0,75
RCEID =0.75/0.92 =
0.82
145
AnexA 6.1.4D
ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORILE LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA
POTENŢIALULUI ECOLOGIC AL LACURILOR DE ACUMULARE (CORPURI DE
APĂ PUTERNIC MODIFICATE) PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE
FITOPLANCTONICE
Domeniu de aplicare
Algele fitoplanctonice pot fi folosite si pentru evaluarea potenţialului ecologic al lacurilor de
acumulare. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de monitoring.
Principiu
Metoda de evaluare pe baza comunităţilor de alge fitoplanctonice descrisa mai jos se foloseste
pentru lacurile de acumulare care sunt corpuri de apă puternic modificate si raspunde
cerintelor Directivei Cadru a Apei. Fitoplanctonul este sensibil la următoarele presiuni: aport
de nutrienţi, poluare organică, variaţii de nivel, degradare generală. In descrierea metodei s-a
tinut cont de principalele presiuni la care raspund comunitatile de alge fitoplanctonice. Pentru
evaluarea potentialului ecologic trebuie să se ţină cont de algele din zona fotică şi de perioada
maximă de vegetaţie (mai-septembrie). Au fost descrise si valorile ghid de referinta pentru
fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la
nivel de secţiune şi apoi la nivel de corp de apă.
Descrierea metodei
Parametri selectaţi pentru evaluarea potenţialului ecologic al lacurilor de acumulare pe baza
fitoplanctonului sunt: indicele număr de taxoni, biomasă, clorofilă „a”, abundenţă biomasă
cianoficee şi indicele de diversitate Shannon-Wiener. Descrierea indicilor si a formulelor de
calcul este facuta in continuare.
Indice număr de taxoni
Reprezintă taxonii (specifici şi supraspecifici) identificaţi într-o probă.
Indice biomasă
Reprezintă greutatea algelor dintr-o probă/staţie/corp de apă, momentană sau medie,
exprimată în mg/ l (mm3/l).
Indice clorofila a
Reprezintă concentraţia acestui pigment dintr-o probă/staţie/corp de apă, momentană sau
medie, exprimată în µg/l.
Indice de diversitate Shannon-Wiener
S = numărul de specii;
pi = numărul de indivizi al speciei i raportat la numărul total de indivizi din probă.
H p S
ln p 1 i
i i
146
Indice abundenţa biomasă cianobacterii
Reprezintă biomasa cianobacteriilor raportata la biomasa totala a algelor din probă. Se
exprimă în procente.
Tabelele 1-5 cuprind valorile propuse pentru fiecare dintre parametri selectaţi, pentru cele 3
potenţiale ecologice, pe categorii tipologice, inclusiv valorile ghid pentru starea de referinţă.
Tabel 1: Valori propuse pentru indicele numărul de taxoni
Tipologie Tipologie noua Valoare
ghid de
referinta
(min.)
Potential
ecologic
maxim
(min.)
Potential
ecologic
bun
(min.)
Potential
ecologic
moderat
ROLA01-
04 ROLA01+ROLA02
22 16 12 < 12
ROLA05 ROLA03 19 12 10 <10
ROLA06-
11 ROLA04+ROLA05+ROLA06
20 14 10 <10
ROLA12-
14 ROLA07
17 13 9 < 9
Tabel 2: Valori propuse pentru indice abundență biomasă cianobacterii (%)
Tip Tipologie noua Valoare
ghid de
referinta
(min.)
Potential
ecologic
maxim
(min.)
Potential
ecologic
bun (min.)
Potential
ecologic
moderat
ROLA01-
04 ROLA01+ROLA02
7 12 29 >29
ROLA05 ROLA03 3 6 10 >10
ROLA06-
11 ROLA04+ROLA05+ROLA06
2 6 15 >15
ROLA12-
14 ROLA07
1.5 4 11 >11
Tabel 3: Valori propuse pentru indice clorofila a (µg/l)
Tip Tipologie
noua
Valoare ghid
de referinta
(min.)
Potential
ecologic
maxim
(min.)
Potential
ecologic
bun (min.)
Potential
ecologic
moderat
ROLA01+02 ROLA01 5 20 50 100
ROLA03+04 ROLA02 10 20 50 100
ROLA05 ROLA03 9 9 16 28
ROLA06+08 ROLA04 3 5 10 50
ROLA07+10 ROLA05 1 3 8 12
ROLA09+11 ROLA06 3 5 10 20
ROLA12+13+14 ROLA07 1 2 3 8
147
Tabel 4: Valori propuse pentru indice biomasa fitoplanctonică (mg/l)
Tip Tipologie noua Valoare
ghid de
referinta
(max.)
Potential
ecologic
maxim
(max.)
Potential
ecologic
bun (max.)
Potential
ecologic
moderat
ROLA01-
04 ROLA01+ROLA02
4 7 10 > 10
ROLA05 ROLA03 5 7 9 > 9
ROLA06-
11 ROLA04+ROLA05+ROLA06
2 5 8 > 8
ROLA12-
14 ROLA07
1 2,5 4 > 4
Tabel 5: Valori propuse pentru indicele de diversitate Shannon-Wiener
Tip Tipologie noua Valoare
ghid de
referinta
(min.)
Potential
ecologic
maxim
(min.)
Potential
ecologic
bun (min.)
Potential
ecologic
moderat
ROLA01-
04 ROLA01+ROLA02
2.7 2.3 1.8 < 1.8
ROLA05 ROLA03 2.6 2.2 1.8 < 1.8
ROLA06-
11 ROLA04+ROLA05+ROLA06
2.5 2.1 1.7 < 1.7
ROLA12-
14 ROLA07
2.5 1.9 1.3 < 1.3
Pentru fiecare indice in parte se calculeaza Rapoartele de Calitate Ecologica (RCE) pe baza
valorii obtinute si a valorii ghid pentru starea de referinta corespunzatoare (fig.1). Se imparte
intotdeauna valoarea mai mica la valoarea mai mare pentru un raport subunitar intre 0 si 1.
Acolo unde valorile obtinute sunt mai mari decat valorile ghid ale starii de referinta se
considera RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile propuse pentru fiecare indice
si pentru starea de referinta si potenţialele ecologice pentru a se vedea tendinta acestora, de
crestere sau de scadere de la potenţial ecologic maxim la potenţial ecologic moderat. Se
prezinta un model de calcul (fig.2).
Apoi se calculează indicele multimetric. In cazul lacurilor de acumulare pentru indicii
selectionati s-a propus o ponderare a importantei acestora pentru comunitatile de alge si
pentru evaluarea potenţialului ecologic, dupa cum urmeaza:
Indice număr taxoni (INT) 10%
Indice abundenţa biomasă cianobacterii (CYANO) 20%
Indice biomasa (BIO) 30%
Indice clorofila a (CHL) 15%
Indicele de diversitate Shannon-Wiener (ID) 25%
148
Formula de calcul este următoarea:
0.1*RCEINT+0.2*RCECYANO+0.3*RCEBIO+0.15*RCECHL+0.25*RCEID = indice multimetric
Valoarea indicelui multimetric va da potenţialul ecologic care trebuie să fie cuprins între 0 şi
1.
Pentru incadrarea în potenţial ecologic se propune împărţirea domeniului de variaţie al
valorilor indicelui multimetric, după cum urmează:
Valoare
– potenţial ecologic maxim min. 0.8
– potenţial ecologic bun min. 0.6
– potenţial ecologic moderat min. 0.4
Evaluarea potenţialului ecologic al lacurilor de acumulare se face pe baza mediei anuale a
indicelui multimetric, inclusiv pentru cele pentru care exista mai multe statii.
Nu se iau în considerare valorile parametrilor de la coada lacului. Evaluarea potenţialului
ecologic se face doar pe baza datelor furnizate de secţiunile mijloc lac şi baraj.
Potenţialul ecologic se notează cu următoarele simboluri: potential ecologic maxim (PEM),
potential ecologic bun (PEB), potential ecologic moderat (PEMo).
149
Fig, 1: Schemă de evaluare a potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate pe baza fitoplanctonului – lacuri de
acumulare
Indice diversitate SH-
W (ID)
Număr de taxoni
(INT)
Biomasa (BIO)
Clorofila a (CHL)
Compararea
valorii
determinate cu
valoarea ghid a
stării de
referinţă
RCEBIO
RCECHL
RCEINT
RCEID
Valoarea mai mica se imparte la
valoarea mai mare
Dacă valoare determinată ≥ valoarea
ghid a stării de referinţă RCE=1
Evaluare
finală
potențial
ecologic
Abundență numerică
Cyanobacteria
(CYANO)
Factori
stresori: aport
nutrienți,
substanțe
organice,
variații nivel
Calculul
Indicelui
Multimetric (IM) prin
ponderarea
RCE pentru
fiecare
indice
IM =
0,1xRCEINT +
0,3xRCEBIO +
0,15xRCECHL +
0,2xRCECYANO
+ 0,25xRCEID
RCECYANO
Calcul IM potențial
ecologic
Compararea IM
cu valorile limită
pt. potențialele
ecologice
Determinare valoare
pentru următorii indici
Calculul Rapoartelor de Calitate
Ecologică (RCE) pentru fiecare
indice
Compararea cu valorile
limită între potențialele
ecologice
150
Fig, 2: Exemplu de schemă de evaluare a potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate pe baza fitoplanctonului –
lacuri de acumulare
ID = 2,8
INT = 26
BIO = 1,88
CHL = 7,3
Compararea
valorii
determinate
cu valoarea
ghid a stării
de referinţă
RCEBIO=1/1,88=0,53
RCECHL=1/7,3=0,13
RCEINT=1
RCEID=1
Valoarea mai mica se imparte la
valoarea mai mare
Dacă valoare determinată ≥ valoarea
ghid a stării de referinţă RCE=1
Evaluare
finală
potențial
ecologic =
PEM
CYANO = 19,7
Factori
stresori: aport
nutrienți,
substanțe
organice,
variații nivel
Calculul
Indicelui
Multimetric
(IM) prin
ponderarea
RCE pentru
fiecare
indice
IM = 0,1x1 +
0,3x0,53 +
0,15x0,13 +
0,2x0,08 +
0,25x1
RCECYANO=0,08
Determinare valoare
pentru următorii indici
Calculul Rapoartelor de Calitate
Ecologică (RCE) pentru fiecare
indice
Compararea cu valorile
limită între potențialele
ecologice
Compararea IM
cu valorile limită
pt. potențialele
ecologice
Calcul IM potențial
ecologic =
0,100+0,160+0,02+0.
02+0,25 0= 0.514
Anexa 6.14.E
ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA
POTENŢIALULUI ECOLOGIC AL LACURILOR DE ACUMULARE (CORPURI DE
APĂ PUTERNIC MODIFICATE) PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE
BENTICE (FITOBENTOS)
Domeniu de aplicare
Algele bentice pot fi folosite şi pentru evaluarea potenţialului ecologic al lacurilor de
acumulare. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de monitoring.
Principiu
Metoda de evaluare pe baza comunităţilor de alge bentice descrisa mai jos se foloseste pentru
lacurile de acumulare, care sunt corpuri de apă puternic modificate, si raspunde cerintelor
Directivei Cadru a Apei. In descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni la care
raspund comunitatile de alge bentice. Comunităţile de alge bentice (fitobentosul) sunt
sensibile la următoarele presiuni: aport de nutrienţi, poluare organică, degradare
hidromorfologică, degradare generală (presiuni nespecifice). Au fost descrise si valorile ghid
de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati.
Evaluarea se face la nivel de secţiune şi apoi la nivel de corp de apă.
Descrierea metodei
Parametri selectaţi pentru evaluarea potenţialului ecologic al lacurilor de acumulare pe baza
fitobentosului sunt: indice numărul de taxoni, indice de diversitate Shannon-Wiener, indice de
troficitate TDI. Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare.
Indice număr de taxoni
Reprezintă taxonii (specifici şi supraspecifici) identificaţi într-o probă.
Indice de diversitate Shannon-Wiener
S = numărul de specii;
pi = numărul de indivizi al speciei i raportat la numărul total de indivizi din probă.
Indicele de troficitate (TDI)
Indicele de troficitate (Kelly) se calculează utilizând programul Omnidia.
În tabelele 1-3 se prezintă valorile pentru parametri selectaţi şi pentru diferite categorii ale
potenţialului ecologic.
H p S
ln p 1 i
i i
Fitobentos
Tabel 1 Valori propuse pentru indicele numărul de taxoni
Tip Valoare ghid de
referinta
(min.)
Potential
ecologic
maxim
(min.)
Potential
ecologic bun
(min.)
Potential
ecologic
moderat
ROLA01+02 20 14 7 <7
ROLA03+04 22 15 6 <6
ROLA05 19 13 8 <8
ROLA06+08 21 15 7 <7
ROLA07+10 20 13 7 <7
ROLA09+11 23 17 8 <8
ROLA12+13+14 13 10 5 <5
Tabel 2: Valori propuse pentru indicele de diversitate Shannon-Wiener
Tip Valoare ghid de
referinta
(min..)
Potential
ecologic
maxim
(min.)
Potential
ecologic bun
(min.)
Potential ecologic
moderat
ROLA01+02 2.5 2 1.5 <1.5
ROLA03+04 2.4 1.9 1.5 <1.5
ROLA05 2.5 1.9 1.6 <1.6
ROLA06+08 2.6 2.1 1.7 <1.7
ROLA07+10 2.6 2 1.7 <1.7
ROLA09+11 2.5 1.8 1.6 <1.6
ROLA12+13+14 2.8 2.2 1.8 <1.8
Tabel 3: Valori propuse pentru indicele de troficitate (TDI)
Tip Valoare ghid
stare referinţă
(min.)
Potential
ecologic
maxim (max.)
Potential
ecologic bun
(max.)
Potential ecologic
moderat
ROLA01+02 4.0 5.4 6.0 >6.0
ROLA03+04 4.2 5.9 6.6 >6.6
ROLA05 3.0 3.9 5.4 >5.4
ROLA06+08 4.0 6.0 7.5 >7.5
ROLA07+10 3.8 5.5 7.2 >7.2
ROLA09+11 3.2 5.2 7.2 >7.2
ROLA12+13+14 2.5 3.6 4.2 >4.2
Valorile măsurate pentru fiecare dintre parametri selectaţi se compară cu valorile ghid de
referinţă corespunzătoare categoriei tipologice. Se obţine astfel un raport de calitate ecologică
(RCE), întocmai ca la corpurile de apă naturale.
Se calculează Rapoartele de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice (fig, 1, 2). La
calcularea RCE, fiecare indice se raportează la valoarea ghid a stării de referinţă
corespunzătoare. Se împarte întotdeauna valoarea mai mică la valoarea mai mare pentru un
raport subunitar cu valori între 0 şi 1. Acolo unde valorile obţinute sunt mai mari decât
valorile ghid ale stării de referinţă se consideră RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate
valorile ghid pentru starea de referinţă şi ale potenţialelor ecologice pentru a se vedea tendinţa
acestora, de creştere sau de scădere de la potenţial maxim la potenţial moderat.
Ulterior se calculează indicele multimetric. Pentru indicii selecţionaţi s-a propus o ponderare a
importanţei acestora pentru comunităţile de alge diatomee bentice şi pentru evaluarea
potenţialului ecologic, după cum urmează:
- Indice număr taxoni (INT) 30%
- Indice diversitate Shannon-Wiener (ID) 40%
- Indice de troficitate (TDI) 30%
Formula de calcul este următoarea:
0.3*RCEINT+0.4*RCEID+0,3*RCETDI = indice multimetric
Valoarea indicelui multimetric va da potenţialul ecologic care trebuie să fie cuprins între 0 şi
1.
Pentru încadrarea în potenţiale ecologice se propune împărţirea domeniului de variaţie al
valorilor indicelui multimetric în 3 părţi, după cum urmează:
Valoare
– potenţial ecologic maxim min. 0.65
– potenţial ecologic bun min. 0.40
– potenţial ecologic moderat max. 0.40
În situaţia cea mai probabilă de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o staţie sau un corp
de apă, se face media anuală a indicelui multimetric şi se evaluează starea ecologică.
Evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate (lacuri de
acumulare) se face pe baza mediei anuale a fiecărui parametru pentru datele din sezonul de
creştere (mai-septembrie).
Potenţialul ecologic se notează cu următoarele simboluri: potential ecologic maxim (PEM),
potential ecologic bun (PEB), potential ecologic moderat (PEMo).
Aport
nutrienti
Alte
presiuni
(degradare
generală,
hidromor-
fologică)
Indice troficitate
(TDI)
Indice diversitate
SH-W (ID)
Număr de taxoni
(INT)
Compararea
valorii
determinate cu
valoarea ghid a
stării de
referinţă
RCETDI
RCEID
RCEINT
Valoarea mai mica se imparte la
valoarea mai mare
Dacă valoare determinată ≥ valoarea
ghid a stării de referinţă RCE=1
Compararea IM cu
valorile limită
între potențialele
ecologice
Evaluare
finală
potențial
ecologic
Determinare valoare
pentru următorii indici
Calculul Rapoartelor de Calitate
Ecologică (RCE) pentru fiecare
indice
Compararea
cu valorile
limită pentru
potențial
ecologic
Calcul IM
potențial
ecologic
Calculul
Indicelui
Multimetric (IM) prin
ponderarea
RCE pentru
fiecare indice
IM =
0,3xRCEINT +
0,4xRCEID +
0,3xRCETDI
Fig, 1: Schemă de evaluare a potenţialului ecologic al corpurilor de apă pe baza fitobentosului – lacuri de acumulare
Aport
nutrienti
Alte
presiuni
(degradare
generală,
hidromor-
fologică)
TDI=5
ID=1,9
INT=15
Compararea
valorii
determinate cu
valoarea ghid a
stării de
referinţă
RCETDI=3,8/5=0,76
RCEID=1,9/2,6=0,73
RCEINT=15/20=0,75
Valoarea mai mica se imparte la
valoarea mai mare
Dacă valoare determinată ≥ valoarea
ghid a stării de referinţă RCE=1
Compararea IM cu
valorile limită
între potențialele
ecologice
Evaluare
finală
potențial
ecologic =
PEM
Calcul IM potențial
ecologic = 0,225+
0,292+0,228 = 0,745
Calculul
Indicelui
Multimetric (IM) prin
ponderarea
RCE pentru
fiecare indice
IM = 0,3x0,75 +
0,4x0,73 +
0,3x0,76
Determinare valoare
pentru următorii indici
Calculul Rapoartelor de Calitate
Ecologică (RCE) pentru fiecare
indice
Compararea
cu valorile
limită pentru
potențial
ecologic
Anexa 6.1.6
Etapele necesare evaluării stării chimice a corpurilor de apă de suprafață
În acestă anexă a Planului de Management se prezintă principalele elemente
metodologice care au stat la baza evaluării stării chimice a apelor de suprafață,
elemente care au în vedere cerințele Directivei Cadru a Apei (2000/60/CE), ale
Directivei privind standardele de calitate a mediului pentru substanțele prioritare
(Directiva 2013/39/UE), cât și cele ale ghidului european de raportare pentru cel de-al
2-lea Plan de Management (versiunea 4.7 din 14 noiembrie 2014). Astfel, la nivelul
s.h.Argeș - Vedea , pentru evaluarea stării chimice pentru apele de suprafaţă (râuri,
lacuri naturale) – corpuri naturale cât şi cele modificate din punct de vedere
hidromorfologic şi artificiale s-a procedat astfel:
1. Pentru substanțele prioritare din tabelul 1 s-a realizat screening-ul în vederea
stabilirii relevanței acestor substanțe la nivel de s.h.
Tabelul 1
SCM-uri potrivit Directivei SCM veche
Nr. Denumirea substanței
Număr CAS
1
SCM-MA Ape interioare de suprafață (microg/l)
SCM-MA Alte ape de suprafață (microg/l)
SCM-CMA Ape interioare de suprafață (microg/l)
SCM-CMA Alte ape de suprafață (microg/l)
(1) Alaclor 15972-60-8 0,3 0,3 0,7 0,7
(2) Antracen*** 120-12-7 a se vedea Tab.2
(3) Atrazin 1912-24-9 0,6 0,6 2 2
(4) Benzen 71-43-2 10 8 50 50
(5) Difenileteri bromurați**, ***
32534-81-9 a se vedea Tab.2
(6) Cadmiu si compusii***
7440-43-9
< 0,08 (clasa 1) 0,08 (clasa 2) 0,09 (clasa 3) 0,15 (clasa 4) 0,25 (clasa 5)
0,2
< 0,45 (clasa 1) 0,45 (clasa 2) 0,6 (clasa 3) 0,9 (clasa 4) 1,5 (clasa 5)
< 0,45 (clasa 1) 0,45 (clasa 2) 0,6 (clasa 3) 0,9 (clasa 4) 1,5 (clasa 5)
(6a) Tetraclorură de carbon
56-23-5 12 12 - -
(7) Cloralcani C10-13*** 85535-84-8 0,4 0,4 1,4 1,4
(8) Clorfenvinfos 470-90-6 0,1 0,1 0,3 0,3
(9) Clorpirifos (Clorpirifos-etil)
2921-88-2 0,03 0,03 0,1 0,1
(9a)
Pesticide ciclodiene
Aldrin Dieldrin Endrin Isodrin
309-00-2 60-57-1 72-20-8 465-73-6
Σ = 0,01 Σ = 0,005 - -
(9b) DDT total para-para-DDT
neaplicabil 50-29-3
0,025 0,01
0,025 0,01
- -
- -
(10) 1,2-Dicloretan 107-06-2 10 10 - -
(11) Diclormetan 75-09-2 20 20 - -
(12) Di(2-etilhexil)ftalat (DEHF)***
117-81-7 1,3 1,3 - -
(13) Diuron 330-54-1 0,2 0,2 1,8 1,8
(14) Endosulfan 115-29-7 0,005 0,0005 0,01 0,004
(15) Fluoranten*** 206-44-0 a se vedea Tab.2
(16) Hexaclorbenzen*** 118-74-1 a se vedea Tab.2
(17) Hexaclorbutadienă*** 87-68-3 a se vedea Tab.2
(18) Hexaclorcicloxan*** 608-73-1 0,02 0,002 0,04 0,02
(19) Izoproturon 34123-59-6 0,3 0,3 1 1
(20) Plumb și compușii săi***
7439-92-1 a se vedea Tab.2
(21) Mercur și compușii săi**, ***
7439-97-6 a se vedea Tab.2
(22) Naftalină 91-20-3 a se vedea Tab.2
(23) Nichel și compușii săi
7440-02-0 a se vedea Tab.2
(24) Nonilfenol (4-nonil-fenol)
104-40-5 0,3 0,3 2 2
(25) Octilfenol ((4-(1,1’,3,3’-tetrametilbutil)-fenol))
140-66-9 0,1 0,01 - -
(26) Pentaclorbenzen*** 608-93-5 0,007 0,0007 - -
(27) Pentaclorofenol 87-86-5 0,4 0,4 1 1
(28) Hidrocarburi aromatice policiclice (HAP)** , ***
neaplicabil a se vedea Tab.2
(29) Simazin 122-34-9 1 1 4 4
(29a) Tetraclor-etilen 127-18-4 10 10 - -
(29b) Triclor-etilen 79-01-6 10 10 - -
(30) Compuși tributilstanici (Cation tributilstaniu)**, ***
36643-28-4 0,0002 0,0002 0,0015 0,0015
(31) Tricloro-benzeni 12002-48-1 0,4 0,4 - -
(32) Tricloro-metan 67-66-3 2,5 2,5 - -
(33) Trifluralin 1582-09-8 0,03 0,03 - -
Notă - = fără valoare, nu intră în evaluarea stării ** = substanță PBT omniprezentă *** = substanță pentru care se face analiza tendinței concentrației
Tabel 2
SCM-uri potrivit Directivei SCM nouă
Nr. Denumirea substanței Număr CAS
SCM-MA SCM-MA SCM-CMA SCM-CMA
Ape interioare de suprafață
Alte ape de suprafață
Ape interioare de suprafață
Alte ape de suprafață
(2) Antracen*** 120-12-7 0,1 0,1 0,1 0,1
(5) Difenileteri bromurați** , *** 32534-81-9 - - 0,14 0,014
(15) Fluoranten*** 206-44-0 0,0063 0,0063 0,12 0,12
(16) Hexaclorbenzen*** 118-74-1 - - 0,05 0,05
(17) Hexaclorbutadienă*** 87-68-3 - - 0,6 0,6
(20) Plumb și compușii săi*** 7439-92-1 - (*) - (*) 14 14
(21) Mercur și compușii săi**, ***
7439-97-6 - - 0,07 0,07
(22) Naftalină 91-20-3 2 2 130 130
(23) Nichel și compușii săi 7440-02-0 - (*) - (*) 34 34
(28)
Hidrocarburi aromatice policiclice (HAP)**, ***
Benzo(a)piren 50-32-8 1,7 10-4
1,7 10-4
0,27 0,027
Benzo(b)fluoranten 205-99-2 - - 0,017 0,017
Benzo(k)fluoranten 207-08-9 - - 0,017 0,017
Benzo(g,h,i)-perilen 191-24-2 - - 8,2 10-3
8,2 10-4
Indeno(1,2,3-cd)piren 193-39-5 - - - -
Notă - = fără valoare, nu intră în evaluarea stării * standardul din Directivă se referă la concentrația biodisponibilă, care momentan nu a putut fi calculată
** = substanță PBT omniprezentă *** = substanța pentru care se va face analiza tendinței concentrației
2. Pentru substanțele relevante la nivel de s.h. s-a derulat programul de monitoring
de supraveghere și după caz, operațional cu o frecvență de minim 12
ori/an/secţiune de monitoring cu următoarele precizări, folosindu-se datele de
monitoring din 2013, iar pentru situațiile în care nu au fost disponibile, s-au
utilizat datele de la nivelul anilor 2011 și 2012.
3. Pentru substanțele prioritare monitorizate, evaluarea stării chimice propriu-zise s-
a realizat prin compararea valorilor concentrațiilor de substanțele prioritare
relevante la nivel de s.h. în matricea apă cu SCM-urile din tabelele 1 și 2 (atât
media aritmetică = MA cât și concentrația maximă admisibilă = CMA), precum și
ținând cont de următoarele aspecte:
3.1 Pentru substanţele prioritare nesintetice (metale) raportarea s-a facut la
concentraţia fracţiunii dizolvate în coloana de apă. Trebuie precizat că
parametrii care afecteaza biodisponibilitatea metalelor (pH, duritate, carbon
organic dizolvat sau alti parametrii privind calitatea apei) nu s-au luat în
considerare când s-au comparat valorilor concentrațiilor de metale și
compuși ai acestora cu valorile SCM.
3.2 Pentru substanţele prioritare sintetice (organice) raportarea s-a făcut la
concentraţia totală în coloana de apă.
3.3 S-a analizat adecvanța metodelor folosite pentru analiza substanțelor,
verificîndu-se dacă acestea îndeplinesc cerințele minime de performanță
(incertitudine de măsurare de max. 50 % (k = 2), estimată la nivelul
standardelor de calitate a mediului aplicabile și limita de cuantificare de max.
30 % din valoarea SCM-urile aplicabile) cu excepția: benzenului,
cadmiului, clorfenvinfosului, clorpirifosului, p-p’-DDT, 1,2-dicloretanului,
endosulfanului, hexaclorbutadienei, hexaclorciclohexanului, benz(a)pirenului,
triclormetanului și trifluralinului, pentru analiza cărora s-au utilizat cele mai
bune tehnici analitice diponibile (BAT).
3.4 La calcularea valorilor medii s-au avut în vedere următoarele:
3.4.1 Dacă cantitățile de substanțe dintr-o probă dată sunt inferioare limitei
de cuantificare, rezultatele măsurătorilor au fost considerate ca fiind
jumătate din valorea limitei de cuantificare respective.
3.4.2 Dacă valoarea medie calculată a rezultatelor măsurătorilor menționate
la alineatul 3.4.1 este inferioară limitelor de cuantificare, valoarea este
considerată „inferioară limitei de cuantificare”.
3.4.3 Alineatul 3.4.1 nu se aplică substanțelor care corespund sumelor
totale ale unui grup dat de substanțe, inclusiv metaboliții, produșii de
degradare și de reacție corespunzători ai acestora. În aceste cazuri,
rezultatele inferioare limitei de cuantificare a substanțelor individuale
sunt egale cu 0.
3.5 Nu s-au fost stabilite “zone de amestec” propriu-zise.
4. Pentru situațiile în care la nivelul unui corp de apă nu s-au stabilit secțiuni de
monitorizare, s-au considerat datele de monitoring obținute prin gruparea
corpurilor de apă. Față de primul Plan de Management, în vederea grupării în
scopul evaluării stării unui corp de apă s-au utilizat, acolo unde a fost cazul,
datele de monitorizare de la mai multe corpuri de apă.
5. Pentru corpurile de apă pentru care nu a fost posibilă nici gruparea acestora,
evaluarea stării chimice s-a realizat pe baza analizei de risc, utilizând abordarea
din Raportul pentru Art. 5 al DCA (versiunea revizuită) și Planul Național de
Management (respectiv prezența/absența presiunilor chimice semnificative
existente la nivelul anului 2012).
6. În cazul substanțelor prioritare existente la care s-au stabilit noi SCM-uri (tabel
2.), s-a avut în vedere că starea chimică bună trebuie atinsă în 2021, pentru
restul fiind 2015.
Anexa 6.1.7.
Rezultatele evaluării stării chimice a corpurilor de apă de suprafață
Cod
sub-
bazin/
spațiu
hidro
grafic
(cod
subun
itate)
Denumire_ap
a suprafata
Denumire corp apa _Art. 5 Codul corpului de apă de
suprafață /
- redelimitare 2013_Art.5
Categoria
de apa
Stare
Chimica
An_evaluare
stare
Confidenta Grupare_stare
chimica
Starea
chimica
buna
asteptata in
2015
RO4 Arges
ARGES:SECTOR AVAL AC.
MIHAILESTI - AMONTE
CONFLUENTA DAMBOVITA RORW10.1_B6
HMWB-
CAPM
2 2012 0 expert
judgement Da
RO4 Arges
ARGES:SECTOR AVAL AC.
VIDRARU - INTRARE AC.
OESTI RORW10.1_B2
HMWB-
CAPM
2 2012 0 expert
judgement Da
RO4 Arges
ARGES:SECTOR AVAL AC.
ZAVOIUL ORBULUI -
INTRARE AC. FRONTALA
OGREZENI RORW10.1_B4 RW
2 2012 0 expert
judgement Da
RO4 Arges
ARGES:SECTOR IZVOR -
INTRARE AC. VIDRARU SI
AFLUENTII RORW10.1_B1 RW
2 2013 2
monitoring
Da
RO4 Argesel
ARGESEL: IZVOR -
LOCALITATEA NAMAESTI RORW10.1.17.8.10_B1 RW 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Argesel
ARGESEL: LOCALITATEA
NAMAESTI - CONFLUENTA
RAUL TARGULUI RORW10.1.17.8.10_B2 RW
2 2012 0 expert
judgement Da
RO4 Arges ARGES-ILFOVAT RORW10.1_B5_A AWB 2 2013 0
expert
judgement Da
RO4 Calmatui AC. CRANGENI ROLW14.1.31_B1 LA 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Arges AC. FRONTALA OGREZENI ROLW10.1_B6 LA 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Dambovita AC. LACUL MORII ROLW10.1.25_B3 LA 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Bratcov AC. MALDAIENI ROLW9.1.11_B1 LA
2 2012-2013 1
expert
judgement si
similitudine cu
AC. SUHAIA -
ROLW14.1.31_
B2
Da
RO4 Arges AC. MARACINENI ROLW10.1.17_B1 LA 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Arges AC. MIHAILESTI ROLW10.1_B7 LA 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Dambovita AC. PECINEAGU ROLW10.1.25_B1 LA 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 R.Targului AC. RAUSOR ROLW10.1.17.8_B1 LA 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Dambovita AC. VACARESTI ROLW10.1.25_B2 LA 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Arges AC. VIDRARU ROLW10.1_B1 LA 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Arges AC. ZAVOIU ORBULUI ROLW10.1_B5 LA 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4
Adancata
(V.Vierosului
)
ADANCATA (VALEA
VIEROSULUI) RORW10.1.17.10_B1 RW
2 2013 1
expert
judgement si
similitudine cu
VALEA MARE
-
RORW10.1.17.
12_B1
Da
RO4 Arges AG/DB (C, DESC-CRV-ROSU RORW10.1_B5_C AWB 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Arges AG/D-TA (CA2-SPP28-L) RORW10.1_B4_C AWB 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Arefu AREFU RORW10.1.6_B1 RW
2 2013 1
expert
judgement si
similitudine cu
BRATIA:
IZVOR -
LOCALITATE
A
Da
BEREVOIESTI
SI AFLUENTII
-
RORW10.1.17.
8.8_B1
RO4 Arges ARGES/ILFOVAT (CA1) RORW10.1_B4_A AWB 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Arges ARGES/SABAR RORW10.1_B5_B AWB 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Arges
ARGES:SECTOR AVAL AC.
FRONTALA OGREZENI -
INTRARE AC. MIHAILESTI RORW10.1_B5 RW
2 2013 2
monitoring
Da
RO4 Arges
ARGES:SECTOR AVAL AC.
GOLESTI - INTRARE AC.
ZAVOIU ORBULUI RORW10.1_B3 RW
2 2012 0 expert
judgement Da
RO4
Balta
Comana BALTA COMANA ROLW10.1.23_B1 LW 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Baracea BARACEA RORW9.1.12a_B1 RW
2 2013 1
expert
judgement si
similitudine cu
SABAR:
IZVOR -
DERIVATIE
POTOP/ARGE
S SI
AFLUENTII -
RORW10.1.24_
B1
Da
RO4 Baracu BARACU RORW10.1.23.6_B1 RW
2 2013 1
expert
judgement si
similitudine cu
SABAR:
IZVOR -
DERIVATIE
POTOP/ARGE
S SI
AFLUENTII -
RORW10.1.24_
B1
Da
RO4 Bascov BASCOV RORW10.1.16_B1 RW 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Berindesti BERINDESTI SI AFLUENTII RORW10.1.7_B1 RW
2 2012 1
expert
judgement +
monitoring
Da
RO4 Bratcov
BRATCOV: AC. MALDAIENI -
Confl. VEDEA RORW9.1.11_B2 RW 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Bratia
BRATIA: IZVOR -
LOCALITATEA BEREVOIESTI
SI AFLUENTII RORW10.1.17.8.8_B1 RW
2 2013 2
monitoring
Da
RO4 Bratia
BRATIA: LOCALITATEA
BEREVOIESTI - CONFLUENTA
RAUL TARGULUI RORW10.1.17.8.8_B2 RW
2 2012 0 expert
judgement Da
RO4 Bucov BUCOV RORW9.1.15.7_B1 RW 3 2012 1 monitoring Nu
RO4 Bucov BUCOV/TELEORMAN RORW9.1.15.7_B1_D AWB 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Buda BUDA SI AFLUENTII RORW10.1.3_B1 RW 2 2013 2
monitoring Da
RO4 Budeasa BUDEASA RORW10.1.17.11_B1 RW
2 2013 1
expert
judgement si
similitudine cu
VALEA MARE
-
RORW10.1.17.
12_B1
Da
RO4 Budisteanca BUDISTEANCA RORW10.1.22_B1 RW 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Bughea BUGHEA RORW10.1.17.8.5_B1 RW 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Burdea BURDEA RORW9.1.12_B1 RW 2 2012 2
monitoring Da
RO4 Arges CA2-administrare S.N.I.F. RORW10.1_B4_B AWB 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Calmatui
CALMATUI: AV.
CONFLUENTA CALMATUIU
SEC - INTRARE AC. SUHAIA RORW14.1.31_B3 RW
2 2012 0 expert
judgement
Da
RO4 Calmatui
CALMATUI: AVAL AC.
CRANGENI - AV.
CONFLUENTA CALMATUIUL RORW14.1.31_B2 RW
2 2012 2
monitoring
Da
SEC
RO4 Calnau CALNAU RORW10.1.25.19_B1
HMWB-
CAPM 2 2012-2013 2
monitoring Da
RO4
Calnistea
(Mosteni) CALNISTEA (MOSTENI) RORW10.1.23.11.1_B1 RW 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4
Calnistea
(Mosteni)
CALNISTEA: CONFLUENTA
RAIOSUL (ILEANA) - CONFL.
NEAJLOV RORW10.1.23.11_B2 RW
2 2012 0 expert
judgement
Da
RO4 Arges CANAL BASCOV ROLW10.1_B3_C AWB 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4
Arges CANAL CERBURENI - CURTEA
DE ARGES ROLW10.1_B2_B AWB 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4
Arges CANAL CURTEA DE ARGES -
ZIGONENI ROLW10.1_B2_C AWB 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4
Arges CANAL OESTI - CERBURENI ROLW10.1_B2_A AWB
2 2012 0 expert
judgement Da
RO4
Arges CANAL PRUNDU ROLW10.1_B4_C AWB
2 2012 0 expert
judgement Da
RO4
Arges CANAL VALCELE - BUDEASA ROLW10.1_B2_E AWB
2 2012 0 expert
judgement Da
RO4 Arges CANAL ZIGONENI - VALCELE ROLW10.1_B2_D AWB 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Carcinov
CARCINOV : AM. EVACUARE
TOPOLOVENI - CONFL. ARGES RORW10.1.21_B2 RW 2 2012-2013 2
monitoring Da
RO4 Carcinov
CARCINOV : IZVOR - AM.
EVACUARE TOPOLOVENI RORW10.1.21_B1 RW 2 2012-2013 2
monitoring Da
RO4
Cicanesti
(Banesti) CICANESTI (BANESTI) RORW10.1.8_B1 RW 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Ciorogarla
CIOROGARLA: AM. EV. VITAL
GAZ MAGURELE - CONFL.
SABAR RORW10.1.24.8_B2 RW
2 2012 0 expert
judgement
Da
RO4 Ciorogarla
CIOROGARLA: IZVOR - AM.
EV. VITAL GAZ MAGURELE RORW10.1.24.8_B1
HMWB-
CAPM 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Clanita
CLANITA: AVAL
CONFLUENTA VIROSI -
CONFLUENTA TELEORMAN RORW9.1.15.9_B2
HMWB-
CAPM
2 2012 0 expert
judgement
Da
RO4 Clanita
CLANITA: IZVOR - AVAL
CONFLUENTA VIROSI SI
AFLUENTII RORW9.1.15.9_B1 RW
2 2013 2
monitoring
Da
RO4 Cobia COBIA SI AFLUENTII RORW10.1.24.2.4_B1 RW 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Cocioc COCIOC RORW10.1.24.9_B1
HMWB-
CAPM 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Cocioc COCIOC/SABAR/ARGES RORW10.1.24.9_B1_D AWB 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Colentina
COLENTINA : IZVOR -
INTRARE AC. BUFTEA SI
AFLUENTII RORW10.1.25.17_B1 RW
2 2012 0 expert
judgement
Da
RO4 Arges
CONTINUA - ARGES: SECTOR
AMONTE CONF. VALSAN -
INTRARE AC. PRUNDU (AM.
CONF. RAUL DOAMNEI) ROLW10.1_B3 LA
2 2012-2013 2
monitoring
Da
RO4 Arges
CONTINUA - ARGES: SECTOR
INTRARE AC. PRUNDU
(PITESTI) - AVAL AC. GOLESTI ROLW10.1_B4 LA
2 2012 0 expert
judgement
Da
RO4 Calmatui AC.SUHAIA ROLW14.1.31_B2 LA 2 2012-2013 2
monitoring Da
RO4 Ilfov
CONTINUA - ILFOV : SALBA
ACUMULARI UDRESTI -
ILFOVENI ROLW10.1.25.16_B1 LA
2 2013 2
monitoring
Da
RO4 Nanov
CONTINUA - NANOV : AC.
COADA CALULUI SI SUITA
IAZURIPISCICOLE ROLW9.1.14_B1 LA
3 2012 1
monitoring
Nu
RO4 Zboiul
CONTINUA - ZBOIUL: SALBA
LACURI (INCLUSIV AC.
CATALOIU) ROLW14.1.34_B1 LA
2 2012 2
monitoring
Da
RO4 Arges
CONTINUA : ARGES - SECTOR
INTRARE AC. OESTI -
AMONTE CONFL. VALSAN ROLW10.1_B2 LA
2 2013 2
monitoring
Da
RO4 Ismar
CONTINUA : ISMAR (IAZURI +
AC. BILA) ROLW10.1.23.11.7_B1 LA 3 2012-2013 1
monitoring Nu
RO4 Urlui
CONTINUA : URLUI AC.
URLUI II + SALBA IAZURI ROLW14.1.31.3_B1 LA 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Ilfovat
CONTINUA: ILFOVAT : IZVOR
- CONFLUENTA NEAJLOV (
AC. GRADINARI + AC. FACAU) ROLW10.1.23.9_B1 LA
2 2012-2013 2
monitoring
Da
RO4 Izvoarele
CONTINUA: IZVOARELE (CU
AC.PIATRA II) ROLW9.1.16_B1 LA 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Parapanca
PARAPANCA(SALBA LACURI)
SI AFLUENTII ROLW14.1.32_B1
HMWB-
CAPM 3 2012 1
monitoring Nu
RO4
Garla
Iancului GARLA IANCULUI/SUHAIA ROLW14.1.31_B2_D AWB 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Ghimbav
GHIMBAV
RORW10.1.25.5_B1 RW 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Cotmeana
COTMEANA: CONFL.
BUMBUIENI - CONFL. VEDEA RORW9.1.6_B3 RW 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Crevedia
CREVEDIA : DERIVATIA
BILCIURESTI/CREVEDIA -
CONFLUENTA COLENTINA RORW10.1.25.17.2_B2
HMWB-
CAPM
2 2012 0 expert
judgement
Da
RO4 Crevedia
CREVEDIA : IZVOR -
DERIVATIA
BILCIURESTI/CREVEDIA
RORW10.1.25.17.2_B1 RW
2 2013 1
expert
judgement si
similitudine cu
JIRNOV -
RORW10.1.23.
8.6_B1
Da
RO4 Crevedia CREVEDIA/COCIOVALISTEA RORW10.1.25.17.2_B2_D AWB 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Cumpana CUMPANA RORW10.1.2_B1 RW 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4
Dambovicioa
ra DAMBOVICIOARA RORW10.1.25.3_B1 RW 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Dambovita
DAMBOVITA : AM. CONFL.
VALEA BADENILOR -
AMONTE CONFLUENTA
ANINOASA RORW10.1.25_B3 RW
2 2012 0 expert
judgement
Da
RO4 Dambovita
DAMBOVITA : AMONTE
CONFLUENTA ANINOASA -
INTRARE AC. VACARESTI RORW10.1.25_B4 RW
2 2012 2
monitoring
Da
RO4 Dambovita
DAMBOVITA : AVAL AC.
VACARESTI - AM. NOD
HIDROTEHNIC BREZOAIELE RORW10.1.25_B5 RW
2 2012 0 expert
judgement
Da
RO4 Dambovita
DAMBOVITA : AVAL AC.
LACUL MORII - AM. EVAC.
APA NOVA (GLINA) RORW10.1.25_B8
HMWB-
CAPM
2 2012 0 expert
judgement
Da
RO4 Dambovita
DAMBOVITA : AVAL AC.
PECINEAGU - AMONTE
CONFLUENTA VALEA
BADENILOR SI AFLUENTII RORW10.1.25_B2 RW
2 2012 0 expert
judgement
Da
RO4 Dambovita
DAMBOVITA : AVAL STATIA
DE TRATARE ARCUDA -
INTRARE AC. LACUL MORII RORW10.1.25_B7
HMWB-
CAPM
2 2012 0 expert
judgement
Da
RO4 Dambovita
DAMBOVITA : IZVOR -
INTRARE AC. PECINEAGU SI
AFLUENTII RORW10.1.25_B1 RW
2 2012 0 expert
judgement
Da
RO4 Dambovita
DAMBOVITA :AM. NOD
HIDROTEHNIC BREZOAIELE -
AV. STATIA DE TRATARE
ARCUDA RORW10.1.25_B6
HMWB-
CAPM
3 2012-2013 1
monitoring
Nu
RO4 Dambovita DAMBOVITA/CIOROGARLA RORW10.1.25_B7_D AWB 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Dobroneagu DOBRONEAGU RORW10.1.14.1_B1 RW 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Arges DRAGOMIRESTI/CHITILA RORW10.1_B5_D AWB 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Dambovita D-TA/ARGES (BREZOAIELE) RORW10.1.25_B5_D AWB 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Dambovita D-TA/ILFOV(VACARESTI) ROLW10.1.25_B2_D AWB 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Ducna DUCNA RORW14.1.31.4_B1 RW 2 2013 2
monitoring Da
RO4 Gabur GABUR RORW9.1.15.11_B1
HMWB-
CAPM 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Glavacioc
GLAVACIOC : IZVOR - AM.
EVACUARE PUBLISERV
VIDELE RORW10.1.23.11.8_B1 RW
2 2012 0 expert
judgement
Da
RO4 Ilfov
IF./COLENTINA (BOLOVANI)
RORW10.1.25.16_B3_A AWB 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Ilfov IF./D-TA (APE MARI-RACARI RORW10.1.25.16_B3_B AWB 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Ilfov
IF./D-TA (MIRCEA VODA)
RORW10.1.25.16_B2_D AWB 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Ilfov
ILFOV : AM. DERIVATIE
MIRCEA VODA -
CONFLUENTA DAMBOVITA RORW10.1.25.16_B3
HMWB-
CAPM
2 2012 0 expert
judgement
Da
RO4 Ilfov
ILFOV : AVAL AC. ILFOVENI -
AM. DERIVATIE MIRCEA
VODA
RORW10.1.25.16_B2 RW
2 2012 0 expert
judgement
Da
RO4 Ilfov
ILFOV: IZVOR - INTRARE
SALBA ACUMULARI UDRESTI
- ILFOVENI SI AFLUENTII RORW10.1.25.16_B1 RW
2 2012 0 expert
judgement
Da
RO4 Iordana IORDANA RORW10.1.23.11.10_B1 RW 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Jirnov
JIRNOV
RORW10.1.23.8.6_B1 RW 2 2012-2013 2
monitoring Da
RO4 Letca
LETCA
RORW10.1.23.11.4a_B1 RW
2 2012 1
expert
judgement +
monitoring
Da
RO4 Luica LUICA RORW10.1.27_B1
HMWB-
CAPM 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Manastirea
MANASTIREA
RORW10.1.17.8.9_B1 RW
2 2013 1
expert
judgement +
monitoring
Da
RO4 Mitreni MITRENI RORW10.1.28_B1
HMWB-
CAPM 3 2013 1
monitoring Nu
RO4 Nanov
NANOV : IZVOR - INTRARE
AC. COADA CALULUI
RORW9.1.14_B1 RW
2 2013 2
monitoring
Da
RO4 Neajlov
NEAJLOV: AV. BALTA
COMANA - CONFLUENTA
ARGES RORW10.1.23_B4 RW
2 2012 2
monitoring
Da
RO4 Neajlov
NEAJLOV: CONFLUENTA
NEAJLOVEL II - VADU LAT
RORW10.1.23_B2 RW
2 2012-2013 2
monitoring
Da
RO4 Oncesti ONCESTI (SALBA LACURI) RORW14.1.33_B1
HMWB-
CAPM
2 2012 1
expert
judgement si
similitudine cu
CLANITA:
AVAL
CONFLUENTA
VIROSI -
CONFLUENTA
TELEORMAN
-
RORW9.1.15.9
_B1
Da
RO4 Osica OSICA RORW9.1.5.3_B1 RW 2 2012 2
monitoring Da
RO4
Paraul
Cainelui PARAUL CAINELUI RORW9.1.13_B1 RW 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Paraul Dobrei
PARAUL DOBREI (VALEA
DOBRULUI) RORW9.1.15.6_B1 RW 2 2013 2
monitoring Da
RO4 Pasarea PASAREA SI AFLUENTII RORW10.1.25.18_B1
HMWB-
CAPM 3 2012-2013 1
monitoring Nu
RO4 Potop
POTOP: AM. DERIV. POTOP-
SABAR - CONFL. SABAR RORW10.1.24.2_B3 RW 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Potop
POTOP: CONFLUENTA
POTOCEL - AM. DERIV.
POTOP-SABAR RORW10.1.24.2_B2 RW
2 2012 0 expert
judgement
Da
RO4 Potop POTOPU/ARGES RORW10.1.24.2_B2_D AWB 2 2011 2
monitoring Da
RO4 Raiosul RAIOSUL (ILEANA) RORW10.1.23.11.6_B1 RW 2 2012 2
monitoring Da
RO4 Rancaciov RANCACIOV RORW10.1.20_B1 RW 3 2012 1
monitoring Nu
RO4 Rasa RASA RORW10.1.26_B1
HMWB-
CAPM 2 2013 2
monitoring Da
RO4 R. Alb RAUL ALB SI AFLUENTII RORW10.1.25.13_B1 RW 3 2012 1
monitoring Nu
RO4 R. Doamnei
RAUL DOAMNEI : AV. AC.
MARACINENI - CONFLUENTA
ARGES RORW10.1.17_B4 RW
2 2012 2
monitoring
Da
RO4 R. Doamnei
RAUL DOAMNEI : AV.
AC.BACIU - LOCALITATEA
SLATINA SI AFLUENTII RORW10.1.17_B2 RW
2 2012 0 expert
judgement
Da
RO4 R. Doamnei
RAUL DOAMNEI : IZVOR - AV.
AC. BACIU SI AFLUENTII RORW10.1.17_B1 RW 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 R. Doamnei
RAUL DOAMNEI :
LOCALITATEA SLATINA -
INTRARE AC. MARACINENI RORW10.1.17_B3 RW
2 2012-2013 2
monitoring
Da
RO4 R. Targului
RAUL TARGULUI : AVAL AC.
RAUSOR - Localitate
CAMPULUNG RORW10.1.17.8_B2 RW
2 2012-2013 2
monitoring
Da
RO4 R. Targului
RAUL TARGULUI : IZVOR -
INTRARE AC. RAUSOR SI
AFLUENTII RORW10.1.17.8_B1 RW
2 2012 0 expert
judgement
Da
RO4 R. Targului
RAUL TARGULUI : Localitate
CAMPULUNG - CONFLUENTA RORW10.1.17.8_B3
HMWB-
CAPM 2 2012-2013 2
monitoring Da
RAUL DOAMNEI
RO4 Rausor
RAUSOR
RORW10.1.17.8.2_B1 RW
2 2012 0 expert
judgement
Da
RO4 Sabar
SABAR: DERIVATIE
POTOP/ARGES- VARTEJU RORW10.1.24_B2 RW 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Sabar
SABAR: IZVOR - DERIVATIE
POTOP/ARGES SI AFLUENTII RORW10.1.24_B1 RW 2 2013 2
monitoring Da
RO4 Sabar
SABAR: VARTEJU -
CONFLUENTA ARGES RORW10.1.24_B3 RW 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Spalatura
SPALATURA
RORW10.1.24.6.3_B1 RW 3 2012 1
monitoring Nu
RO4 Suta
SUTA: CONFL. URSOAIA -
CONFL. SABAR RORW10.1.24.6_B2 RW 2 2013 2
monitoring Da
RO4 Suta
SUTA: IZVOR - CONFL.
URSOAIA
RORW10.1.24.6_B1 RW
2 2012 0 expert
judgement
Da
RO4 Tecuci
TECUCI
RORW9.1.9_B1 RW 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Teleorman
TELEORMAN : AMONTE
CONFLUENTA NEGRAS -
CONFLUENTA VEDEA RORW9.1.15_B3 RW
2 2012 0 expert
judgement
Da
RO4 Teleorman
TELEORMAN: AM.
EVACUARE COSTESTI - AM.
CONF. NEGRAS RORW9.1.15_B2 RW
2 2012 0 expert
judgement
Da
RO4 Tinoasa TINOASA RORW10.1.24.5a_B1 RW
2 2013 1
expert
judgement si
similitudine cu
JIRNOV-
RORW10.1.23.
8.6_B1
Da
RO4 Toplita TOPLITA RORW10.1.14.5_B1 RW
2 2013 1
expert
judgement si
similitudine cu
VALEA MARE
-
RORW10.1.17.
12_B1
Da
RO4 Vajistea VAJISTEA RORW9.1.15.10_B1
HMWB-
CAPM 2 2012 2
monitoring Da
RO4 Valea Calului VALEA CALULUI RORW9.1.14.1_B1 RW 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Valea Cheii VALEA CHEII (RUDARITA) RORW10.1.25.4_B1 RW 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4
Valea cu
Pesti VALEA CU PESTI RORW10.1.4_B1 RW 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4
Valea
Danului VALEA DANULUI RORW10.1.9_B1 RW
2 2013 1
expert
judgement si
similitudine cu
VALEA MARE
-
RORW10.1.17.
12_B1
Da
RO4 Valea Iasului VALEA IASULUI RORW10.1.10_B1 RW 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Valea Larga VALEA LARGA RORW10.1.25.12_B1 RW 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4
Valea lui
Coman VALEA LUI COMAN RORW10.1.25.10_B1 RW 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4
Valea lui
Mihalache VALEA LUI MIHALACHE RORW9.1.15.12_B1 RW 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4
Valea lui
Stan VALEA LUI STAN RORW10.1.5_B1 RW 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Valea Mare VALEA MARE RORW10.1.17.12_B1 RW 2 2012-2013 2
monitoring Da
RO4 Valea Saulei VALEA SAULEI RORW10.1.25.17.3_B1
HMWB-
CAPM 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Valsan
VALSAN : AMONTE
CONFLUENTA ROBAIA -
CONFLUENTA ARGES RORW10.1.14_B3 RW
2 2012 0 expert
judgement
Da
RO4 Valsan
VALSAN : AV. AC. VALSAN-
AMONTE CONFLUENTA
ROBAIA RORW10.1.14_B2 RW
2 2013 2
monitoring
Da
RO4 Valsan
VALSAN: IZVOR-AV. AC.
VALSAN RORW10.1.14_B1 RW 2 2012 0
expert
judgement Da
RO4 Vedea
VEDEA:AMONTE EVACUARE
ALEXANDRIA - AMONTE
CONFL. TELEORMAN RORW9.1_B6 RW
2 2012 0 expert
judgement
Da
RO4 Vedea
VEDEA:AMONTE EVACUARE
ROSIORI DE VEDE - CONFL.
PARAUL CAINELUI RORW9.1_B4 RW
3 2013 1
monitoring
Nu
RO4 Vedea
VEDEA:CONFL. PARAUL
CAINELUI - AMONTE
EVACUARE ALEXANDRIA RORW9.1_B5 RW
3 2012-2013 1
monitoring
Nu
RO4 Vedea
VEDEA:CONFLUENTA
COTMEANA - AMONTE
EVACUARE ROSIORI DE VEDE RORW9.1_B3 RW
2 2012 0 expert
judgement
Da
RO4 Vedea
VEDEA:CONFLUENTA
TELEORMAN - LOCALITATEA
BUJORU RORW9.1_B7
HMWB-
CAPM
2 2011 2
monitoring
Da
RO4 Vedea
VEDEA:CONFLUENTA
VEDITA - AMONTE
CONFLUENTA COTMEANA RORW9.1_B2 RW
2 2012 0 expert
judgement
Da
RO4 Vedea
VEDEA:LOCALITATEA
BUJORU - CONFLUENTA
DUNAREA RORW9.1_B8 AWB
2 2012 1
expert
judgement +
monitoring
Da
RO4 Colentina
CONTINUA - COLENTINA :
INTRARE AC. BUFTEA -
CONFL. DAMBOVITA ROLW10.1.25.17_B1 LA
2 2012-2013 2
monitoring
Da
RO4 Bratilov BRATILOV RORW10.1.23.11.8.4.1_B1 RW
2 2012 1
expert
judgement +
monitoring
Da
RO4 Milcovat MILCOVAT (MILCOV) RORW10.1.23.11.8.4_B1 RW
2 2012 1
expert
judgement +
monitoring
Da
RO4 Glavacioc
GLAVACIOC : AM. EVACUARE
PUBLISERV VIDELE -
CONFLUENTA CALNISTEA RORW10.1.23.11.8_B2 RW
2 2012 2
monitoring
Da
RO4
Calnistea
(Mosteni)
CALNISTEA: IZVOR -
CONFLUENTA RAIOSUL
(ILEANA) RORW10.1.23.11_B1
HMWB-
CAPM
2 2012 1
expert
judgement +
monitoring
Da
RO4 Dambovnic
DAMBOVNIC: AM.
EVACUARE SNP PETROM
(ARPECHIM)- AM. CONFL.
GLIGAN RORW10.1.23.8_B2 RW
3 2012-2013 1
monitoring
Nu
RO4 Dambovnic
DAMBOVNIC: AM. CONFL.
GLIGAN - CONFL. NEAJLOV RORW10.1.23.8_B3 RW 2 2012 2
monitoring Da
RO4 Neajlov
NEAJLOV: VADU LAT -
INTRARE BALTA COMANA RORW10.1.23_B3 RW 2 2012 1
monitoring Da
RO4 Dambovita
DAMBOVITA : AM. EVAC. APA
NOVA (GLINA) - CONFL.
ARGES RORW10.1.25_B9
HMWB-
CAPM
2 2012 - 2013 1
expert
judgement +
monitoring
Da
RO4 Arges
ARGES:SECTOR AMONTE
CONFLUENTA DAMBOVITA -
CONFLUENTA DUNAREA RORW10.1_B7
HMWB-
CAPM
3 2012 - 2013 1
monitoring
Nu
RO4 Teleormanel TELEORMANEL SI AFLUENTII RORW9.1.15.8_B1 RW
2 2012 1
expert
judgement +
monitoring
Da
RO4 Plapcea
PLAPCEA: CONFLUENTA
PLAPCEA MICA -
CONFLUENTA VEDEA RORW9.1.5_B2 RW
2 2012-2013 1
expert
judgement +
monitoring
Da
Notă:
Explicații privind adnotările din anumite coloane:
Coloana “Categoria de apa”: RW = râu, LW = lac natural, LA = lac acumulare, HMWB = corp de apă puternic
modificat, AWB = corp de apă artificial
Coloana „Stare Chimică”: 2 = bună, 3 = nu se atinge starea bună, U = necunoscută/lipsă informații.
Coloana „Confidență”: 0 = lipsă informații, 1 = confidență scăzută, 2 = confidență medie, 3 = confidență mare.
Anexa 6.2
Evaluarea stării cantitative şi calitative a corpurilor de apă subterană
şi nivelul de confidenţă
Spaţiul/
bazinul
hidrografic
Denumire corp de
apă subterană
Cod corp
de apă
subterană
Stare
cantitativă
(B/S)
Confidenţă
stare
cantitativă
Stare
calitativă
(B/S)
Confidenţă
stare
calitativă
ARGEŞ -
VEDEA
M.Pădurea Craiului ROAG01 B L B L
Câmpia Titu ROAG02 B H B H
Colentina ROAG03 B H S H
Lunca şi terasele
râului Argeş ROAG05 B H B H
Lunca Dunării
(Giurgiu-Olteniţa) ROAG07 B H B H
Pitesti ROAG08 B H S H
Luncile râurilor
Vedea, Teleorman şi
Călmăţui
ROAG09 B H S H
Lunca Dunării (Turnu
Măgurele-Zimnicea) ROAG10 B H B H
Bucureşti-
Slobozia(nisipurile de
Mostiştea)
ROAG11 B H B H
Estul Depresiunii
Valahe ROAG12 B H B H
Bucureşti
(Formaţiunea de
Frăteşti)
ROAG13 B H B H
Legenda:
B – stare bună
S – stare slabă
H – nivel de confidenţă ridicat
L – nivel de confidenţă scazut