Download - Analiza se a rdc proiect pentru consultare
1
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor
AGENŢIA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ CENTRU
Analiza socio-economica a Regiunii de Dezvoltare Centru
Februarie 2015
2
CUPRINS
I. GEOGRAFIE ȘI TOPOGRAFIE .............................................................................................. 3
1.1 Amplasare ............................................................................................................................... 3
1.2 Relief ........................................................................................................................................ 3
1.3 Clima ........................................................................................................................................ 3
1.4 Reţeaua hidrologică ................................................................................................................ 4
1.5 Apele subterane ...................................................................................................................... 6
1.6 Resursele solului ..................................................................................................................... 7
1.7 Resurse minerale utile ............................................................................................................ 9
1.8 Fauna şi flora ........................................................................................................................ 10
II. SISTEMUL DE AŞEZĂRI ................................................................................................... 15
2.1 Unităţi administrative, componente ale regiunii , municipii, orașe, comune, sate ......... 15
2.2 Euroregiuni. .......................................................................................................................... 18
3.1 Numărul populaţiei. ............................................................................................................. 21
3.2 Structura de gen a populaţiei. ............................................................................................. 22
3.3 Vîrsta medie a populaţiei. .................................................................................................... 23
3.4 Structura populaţiei pe medii de rezidenţă. ....................................................................... 24
3.5 Densitatea populaţiei. ........................................................................................................... 25
3.6 Indicii sarcinii demografice. ................................................................................................ 26
III. RESURSE UMANE ŞI FORŢA DE MUNCĂ .................................................................... 32
4.1 Populaţia activă. ................................................................................................................... 32
4.2 Populaţia ocupată. ................................................................................................................ 32
4.3 Efectivul salariaţilor pe tipuri de activităţi economice. .................................................... 35
4.4 Cîştigul salarial nominal mediu brut. ................................................................................. 37
4.5 Şomajul .................................................................................................................................. 38
4.6 Dezvoltare umană ................................................................................................................. 41
IV. POTENŢIALUL INFRASTRUCTURII ............................................................................. 46
5.1 Infrastructura transportului .............................................................................................. 46
5.2 Infrastructura de utilităţi .................................................................................................... 49
5.3 Infrastructura educaţională, de sănătate şi socială .......................................................... 58
VI. ECONOMIA REGIUNII ŞI MEDIUL DE AFACERI ...................................................... 78
6.1 Contextul economic naţional şi regional ........................................................................... 78
6.2 Structura economică sectorială ......................................................................................... 81
Agricultura. ................................................................................................................................. 81
Industria. ..................................................................................................................................... 84
Antreprenoriatul ......................................................................................................................... 86
Turism ....................................................................................................................................... 101
6.3 Zonele Economice Libere. Parcurile Industriale. .......................................................... 105
3
I. GEOGRAFIE ȘI TOPOGRAFIE
1.1 Amplasare
Regiunea de Dezvoltare Centru este situată în partea centrală a ţării şi se învecinează la Vest cu
România (Regiunea Nord-Est,județele Iași și Vaslui), la Est cu Regiunea de Dezvoltare Transnistria
(r. Rîbniţa și r. Grigoriopol), la Sud cu Regiunea de Dezvoltare Sud (r. Căuşeni, r. Cimişlia și r.
Leova), la Nord cu Regiunea de Dezvoltare Nord (r. Făleşti, r. Sîngerei și r. Floreşti), la Centru – cu
Regiunea de Dezvoltare mun. Chișinău.
Suprafaţa regiunii este de 10 636 km² (1 063 600 mii ha), ceea ce constituie 31% din suprafaţa totală
a ţării, fiind cea mai mare regiune a Republicii Moldova.
1.2 Relief
Regiunea de Dezvoltare Centru, o porțiune a interfluviului Prut-Nistru, face parte din Cîmpia Est-
Europenă plată, avînd o suprafață relativ omogenă. Relieful este reprezentat prin sisteme de terase
fluviale şi albii majore, reţeaua ramificată de ravene, vîlcele şi hîrtoape, versanţi cu pante şi
expoziţii diverse, cu focare de alunecări de teren.
Suprafeţele interbazinale ocupă 23%, albiile majore ale rîurilor – 18%, versanţii deluviali – 15%, de
alunecare – 32%, versanţii de surpare-grohotiş – 2% şi alte tipuri de versanţi – 10% din suprafaţa
regiunii.În anii 1960-1980 a crescut considerabil impactul antropic asupra geosistemelor, formîndu-
se relieful tehnogen, care ocupă circa 29% din teritoriu.
În componenţa RDC intră, într-o măsură mai mare sau mai mică, următoarele 6 unităţi
geomorfologice: Cîmpia Prutului de Mijloc, Podişul Nistrului, Dealurile Ciulucului, Podişul
Codrilor Bîcului, Cîmpia Nistrului Inferior şi Podişul Moldovei de Sud1.
Înălţimile medii ale dealurilor variază între 200-250 m deasupra nivelului mării, iar cea mai înaltă
culme din Moldova – Dealul Bălăneşti (430 m) se află în RDC. Renumitul pedolog rus Vasilii
Dokuceaev a numit această regiune “Elveţia basarabeană”2
1.3 Clima
Clima reprezintă un component de bază al mediului, care, direct sau indirect, influenţează starea şi
productivitatea ecosistemelor, formează condiţiile de viaţă şi activitate a omului. În spațiul nostru
clima se caracterizează prin ierni blînde şi scurte şi veri călduroase şi de lungă durată. Este cunoscut
faptul, că regimul climatic, în special cel termic şi pluvial, în mare măsură influențează circulaţia
atmosferică. Clima din Regiunea de Dezvoltare Centru reprezintă rezultatul interferenţei diferitor
tipuri de mase de aer: polar, arctic şi tropical.
Temperatura medie lunară în regiune constituie 9,20C. În cea mai rece lună a anului (ianuarie)
temperatura medie constituie -3,30C, în cea mai caldă – iulie, valorile termice lunare ating +20,6
0C,
astfel amplitudinile termice fiind de 17,30C. Extremele termice în expresie absolută, la fel, variază
esenţial. Temperatura medie a aerului constituie +9C. Minimul absolut al temperaturii revine
lunilor ianuarie – 30-32C şi maximul lunii iulie +39-40.
1 Dezvoltarea durabilă a Regiunii de Dezvoltare Centru: factori de mediu și contribuții. Culegere de articole. Chișinău:
BonsOffices, 2014, pp. 7-10. 2 Op.cit., p 27.
4
Poziţia sa geografică în sud-estul Europei condiţionează perioada îndelungată a zilelor însorite. În
lunile de vară (iulie-august), aceasta constituie 260-300 ore, în cele de iarnă 50-75 ore. Durata
timpului însorit şi înălţimea soarelui deasupra orizontului, determină cantitatea radiaţiei solare
venită la suprafaţa terestră în regiune. În perioada aprilie-septembrie sumele lunare a radiaţiei directe
depăşesc valoarea de 220 mj/m², iar valorile maxime a radiaţiei directe se înregistrează în lunile de
vară (iunie-iulie) şi constituie 380 mj/m². Indicii numerici a radiaţiei globale în partea centrală a
regiunii înregistrează cca 4500 mj/m².
De cantitatea de radiaţie ajunsă la suprafaţa terestră, de specificul celei din urmă de a reflecta şi a
asimila această energie, depind, în mare măsură, resursele climatice a teritoriului dat. Lipsa
lanţurilor muntoase orientaţi altitudinal „predispune” acest teritoriu advecţiei maselor de aer reci,
care condiţionează îngheţurile periculoase în anotimpurile de tranziţie şi valurile de căldură, ultimele
favorizând manifestarea secetelor îndelungate şi severe. În ultimii ani se înregistrează sporirea
variabilităţii generale a climei însoţită de majorarea evidentă a frecvenţei fenomenelor climaterice de
risc.
Cantitatea de precipitaţii atmosferice diferă de la o lună la alta pe parcursul anului. Cele mai mari
cantităţi se înregistrează în luna iunie, valoarea constituind 92 mm. Cele mai mici cantităţi se
observă în anotimpurile de tranziţie, cu precădere în lunile octombrie (35 mm) şi martie (36 mm).
Suma anuală a precipitaţiilor atmosferice constituie 636 mm.
Schimbările globale de climă din ultimii ani şi-a lăsat amprenta şi asupra stării climei regionale.
Astfel, temperatura medie anuală a aerului – indicator al procesului de încălzire, pentru regiunea de
centru înregistrează o creştere rapidă cu 0.01ºC/an pe parcursul anilor 1887-2010, ceea ce determină
necesitatea de adaptare pentru aceste schimbări.
1.4 Reţeaua hidrologică
Reţeaua hidrologică RDC este străbătută de 3 cursuri importante de apă: rîul Nistru, rîul Prut şi rîul
Răut. Celelalte rîuri (Ciulucul Mare, Ciulucul Mic, Cernea, Cogîlnic, Botna, Icheli, Ivanos, Ivancea,
Brătuleanca, Şoltoaia, Gîrla Mare, Lăpuşniţa și Nîrnova) sînt afluenţi ai celor 3 rîuri mai mari.
Sursele principale de alimentare a rîurilor sînt apele subterane, ploile şi zăpada. Regimul hidrologic
natural al rîurilor Nistru, Prut şi al afluenţilor lor în mare măsură este denaturat de crearea barajelor
şi rezervoarelor de acumulare a apei.
Principalele surse de apă ale Regiunii de Dezvoltare Centru le reprezintă r. Nistru şi r. Prut. 73% din
bazinul hidrografic Nistru se află pe teritoriul regiunii, 23% din bazinul hidrografic Prut şi doar 4%
este ocupat de bazinul hidrografic Cogîlnic. Din cadrul bazinelor rîurilor medii şi mici ale regiunii,
cea mai mare suprafaţă îi revine bazinului Răut (peste 2500 km2), urmat de bazinul Bîc (peste 1500
km2), peste 500 km
2 revin bazinelor Botna şi Ichel, iar restul bazinelor au o suprafaţă mai mică de
500 km2.
Debitul mediu multianual de apă al r. Nistru, post Bender este de 292 m3/s iar al r. Prut, post
Ungheni este de 76,9 m3/s. Debitul specific se încadrează în limitele 5,06 l/s km pentru Prut şi 5,45
l/s km pentru Nistru, iar stratul scurgerii se ridică la valori de 160 mm pentru Prut şi 172 mm pentru
Nistru. Volumul mediul al r. Prut este de 2,33 km3 de apă pe cînd volumul r. Nistru se ridică peste 9
km3.
5
Figura 1.4.1. Reţeaua hidrografică a Regiunii de Dezvoltare Centru
Acumulările de apă din Regiunea de Dezvoltare Centru ocupă o suprafaţă de 156 km2, ceea ce
constituie 1,48 % din suprafaţa totală a regiunii. Cel mai mare număr de acumulări de apă este
caracteristic pentru raioanele Orhei, Hînceşti, şi Ungheni iar cel mai mic– pentru raionul Dubăsari.
Însă, după estimarea ponderii suprafeţei acumulărilor de apă raportată la suprafaţa raionului
administrativ, raionul Dubăsari ocupă loc de frunte fiind urmat de Rezina. O pondere mică a
suprafeţei acumulărilor de apă de sub 0,1% este înregistrată în raioanele Criuleni, Călăraşi,
Nisporeni, Străşeni. În prezent, volumul de apă total al acumulărilor de apă din Regiunea de
Dezvoltare Centru3 se estimează aproximativ la 500 mln.m
3.
Conform datelor Serviciului Meteorologic de Stat, organ ce se ocupă de monitorizarea stării chimice
și ecologice a apelor de suprafață, calitatea apei r. Nistru și al r. Prut a corespuns Indicelui Poluării
apei claselor II-III (curată-moderat poluată). Iar apa rîurilor mici se caracterizează printr-un grad
înalt de poluare cu ioni de amoniu, nitriți, compuși ai cuprului, produse petroliere, substanțe ce
degradează biologic, depistîndu-se 21 de cazuri de poluare excepțională (r. Bîc, r. Rîut și r. Ichel).
3 Dezvoltarea durabilă a Regiunii de Dezvoltare Centru: factori de mediu și contribuții. Culegere de articole. Chișinău:
BonsOffices, 2014, p. 18
6
1.5 Apele subterane
RDC dispune de rezerve semnificative de apă potabilă. O importanţă deosebită pentru dezvoltarea
RDC o au apele subterane din straturile acvifere freatice şi de adîncime. Spre deosebire de apele
subterane adînci, apele freatice sînt supuse unei poluări antropice intense. Din cantitatea totală de
ape subterane de adîncime cercetate, circa 50% nu pot fi recomandate în scopuri potabile fără o
tratare preliminară. Aceste ape se caracterizează prin conţinut ridicat de mineralizare, fluor,
hidrogen sulfurat, fier, sodiu, amoniac şi alte elemente.
S-a constatat că aproximativ 75% din populația rurală a regiunii utilizează în gospodării apă din
fîntîni de mică adîncime care, în majoritatea lor, nu corespund normelor sanitaro-epidemeologice. În
anul curent, în RDC s-a înregistrat și o epidemie a Hepatitei A din cauza consumului de apă
netratată din fîntîni.
Încercările din ultimii ani de a construi stații moderne de purificare/potabilizare a apelor din fîntîni
arteziene (cu investiții considerabile) nu s-au soldat cu succes în RDC și nu numai, din cauza
costurilor ridicate (sau a tehnologiilor necorespunzătoare aplicate), astfel tariful pentru consumatori
devenind inacceptabil (depășește cu mult pragul de suportabilitate).
Strategia națională și Programul Regional Sectorial de Alimentare cu Apă și Canalizare pentru
Regiunea de Dezvoltare Centru (2014-2020) prevăd alimentarea cu apă a locuitorilor preponderent
din surse de suprafață, care sînt din abundență și necesită o tratare minimă înainte de a fi consumată.
Figura 1.5.1. Resursele principale de apă subterană explorate în RDC4.
4Programul Regional Sectorial de Alimentare cu Apă și Canalizare pentru Regiunea de Dezvoltare Centru (2014-2020),
p. 18.
Din această hartă reiese că rezerve de apă suficiente există în aproape toate raioanele regiunii, cu
excepția r. Ungheni și r. Nisporeni.
Cele mai multe izvoare şi cişmele, apa cărora corespunde parametrilor pentru utilizare, sînt
localizate în raioanele Şoldăneşti (76%) şi Orhei (70%). Calitatea apei în celelalte izvoare şi
cişmele nu corespunde cerinţelor normative, înregistrîndu-se depăşiri ale CMA după indicatorii
chimici: duritatea, mineralizarea, conţinutul de nitraţi etc.
Conform rezultatelor cercetărilor efectuate de Institutul de Ecologie și Geografie a AȘM în 10
raioane a RDC, se atestă un nivel înalt de poluare a apelor din izvoare și cișmele cu nitrați (50% din
sursele studiate).
Tabelul 1.5.1. Rezervele de ape subterane în RDC5
Regiunea Raionul Rezerve de apă
potabilă (m3/zi)
Rezerve de apă
tehnică (m3/zi)
Total rezerve
ape subterane
(m3/zi)
Regiunea de
Dezvoltare
Centru (RDC)
Anenii Noi 338.700 8.000 346.700
Călărași 7.100 3.000 10.100
Criuleni 215.500 4.000 219.500
Dubăsari 200.200 - 200.200
Hîncești 37.700 7.240 44.940
Ialoveni 63.800 1.500 65.300
Nisporeni 3.000 7.600 10.600
Orhei 80.560 1.200 81.760
Rezina 25.500 - 25.500
Strășeni 16.500 - 16.500
Șoldănești 8.400 - 8.400
Telenești 11.500 4.300 15.800
Ungheni - 1.900 1.900
Total RDC 1.008.460 38.740 1.047.200
Total RDC,
RDN, RDS
1.428.360 64.260 1.492.620
UTA Găgăuzia 31.500 15.800 47.300
Municipiul
Chișinău
46.760 10.900 57.660
1.6 Resursele solului
Pe teritoriul RDC se evidenţiază patru tipuri predominante de soluri: soluri de pădure cenuşii şi
cenuşii închise; cernoziomuri tipice şi levigate (depuse) a văilor rîurilor şi a afluenţilor lor;
cernoziomuri tipice şi alcalinice; cernoziomuri obişnuite şi carbonate.
Figura 1.6.1. Harta solurilor din Regiunea de Dezvoltare Centru
5 Ibidem., p. 17.
8
Mai mult de jumătate din suprafață RDC este ocupată de terenurile agricole, ceea ce formează
aproximativ o treime din totalul pe țară.
Tabelul 1.6.1.Date generale privind fondul funciar şi starea învelişului de sol a RDC
Suprafaţa totală a regiunii, ha 1063181 31% din suprafaţa republicii
Raioane administrative în componenţa
regiunii 13
cu suprafaţă min. 30922 ha (Dubăsari),
max. – 147213 ha (Hînceşti)
Terenuri agricole total, ha 701696
65,9% din suprafaţa regiunii (74,3% media
pe ţară), 28,1% din terenurile agricole din
ţară
Soluri erodate (toate gradele) total, ha 297122
42,3% din terenuri agricole supuse
cercetărilor pedologice (34,9% media pe
ţară)
Soluri transformate (desfundate) total,
ha 113150
16,1% din terenuri agricole (9,9% media pe
ţară)
Terenuri afectate de rîpi total, ha 5297 0,5% din suprafaţa regiunii (0,4% media pe
ţară)
Alunecări de teren total, ha 14907 1,4% din suprafaţa regiunii (0,7% media pe
ţară)
Terenuri forestiere total, ha 221353
20,8% din suprafaţa regiunii (12,4%media
pe ţară), 52,9% din terenuri forestiere din
ţară
Sursa: Cadastrul funciar, 2012
9
Solurile brune sînt mai puțin productive decît cernoziomurile și nu sînt recomandate pentru
recoltarea porumbului, florii soarelui sau soiurilor de viță de vie europene, dar sînt bune pentru
cartofi, secară, legume, tutun.
Solurile cenușii sînt răspîndite sub masivele forestiere naturale, în special în zonele deluroase, care
se folosesc și în agricultură.
Cernoziomurile sînt răspîndite pe întreg teritoriul regiunii, iar adîncimea stratului poate fi și pînă la
1 m. Suprafețele cu cernoziom sînt valorificare aproape în totalitate, fiind un sol cu productivitate
ridicată.
Trebuie să remarcăm faptul că RDC are o pondere mai mică a cernoziomului în comparație cu
celelalte regiuni. Bonitatea medie a solurilor din RDC este de 61,1 faţă de media bonităţii solurilor
la nivel naţional – 63,8.
1.7 Resurse minerale utile
Caracteristic pentru RDC sînt zăcămintele de minerale utile pentru producerea materialelor de
construcţie – rocile carbonatate: calcar, marnă, materie primă argiloasă, nisipuri, formaţiuni de nisip
şi pietriş, diatomit şi tripoli. Zăcăminte de piatră calcaroasă sînt în apropierea satelor: Brăneşti,
Morovaia, Jeloboc din raionul Orhei, rezervele cărora ating 18 milioane m³, iar în raionul Şoldăneşti
– 6,3 milioane m³ ş.a. Zona Centru este bogată în roci carbonate – calcar care îşi găseşte o aplicare
largă în construcţie, cît şi în calitate de suplimente în hrana pentru vite şi păsări. În afară de
mineralele carbonatate în regiune sînt dezvoltate zăcămintele de argilă, argilă nisipoasă, folosite
drept materie primă pentru cărămidă.
Conform datelor Inspectoratului Ecologic de Stat (IES) în prezent, în Republica Moldova, sînt luate
la evidenţă 150 de zăcăminte de substanţe minerale utile solide nemetalifere, care sînt exploatate
prin mine (43 la număr, din care se extrag blocuri de calcar) şi prin cariere deschise (107 la număr,
din care se extrag granit, gresie, calcare recifele, nisipuri în amestec cu pietriş, argilă şi altele), o
bună parte din ele se găsesc în RDC.
În perioada de tranziţie, după 1992, extragerea materiei prime minerale la toate tipurile de substanţă
a scăzut de peste zece ori.Numărul de exploatări de substanţe minerale utile există în toate cele 13
unităţi administrativ-teritoriale, cu unele concentrări mai accentuate în raioanele Criuleni și Anenii
Noi, Străşeni şi Ialoveni.
Raioanele Nisporeni, Dubăsari, Teleneşti şi Rezina au cele mai mari exploatări de substanţe
minerale utile (suprafeţe exploatate la 1000 locuitori, în hectare) din unităţile administrativ-
teritoriale ale Regiunii de Dezvoltare Centru.
În regiune există cel puțin 16 zăcăminte de ape minerale, multe dintre ele sînt și potabile, puse în
circuit. Cele mai cunoscute sînt: Varnița, Hîrjăuca, Mănăstirea Hîncu
Figura 1.7.1. Resursele minerale utile în Regiunea de Dezvoltare Centru6
6 Dezvoltarea durabilă a Regiunii de Dezvoltare Centru: factori de mediu și contribuții. Culegere de articole. Chișinău:
BonsOffices, 2014, p. 11.
10
1.8 Fauna şi flora
Fondul forestier
Actualmente, fondul forestier naţional constituie 12,7% din teritoriul ţării, ceea ce constituie 419,1
mii ha. Majoritatea terenurilor acoperite cu păduri se află în proprietatea statului(87,2%), restul fiind
deţinute de primării (12,2%) şi doar 0,6% – de proprietari privaţi.7
Volumul total al masei lemnoase pe picior din pădurile Moldovei constituie circa 46 milioane metri
cubi, la un hectar revenind în mediu 124 metri cubi.
RDC se caracterizează prin cel mai bogat fond forestier, reprezentat de Codrii Moldovei şi alte
suprafeţe (perdele forestiere de protecţie a cîmpurilor agricole, drumurilor, rîurilor şi bazinelor
acvatice etc.). Ponderea terenurilor silvice în RDC este de 17,7% faţă de media naţională – 11,9%.
Tabelul 1.8.1 Distribuţia terenurilor fondului silvic în RDC,pe raioane8
7www.moldsilva.gov.md
8 Dezvoltarea durabilă a Regiunii de Dezvoltare Centru: factori de mediu și contribuții. Culegere de articole. Chișinău:
BonsOffices, 2014, p. 41.
11
Nr. Raionul Suprafaţa, ha %
1 Anenii Noi 11255,54 5,1
2 Călăraşi 23680,19 10,7
3 Criuleni 8324,73 3,7
4 Dubăsari 2647,15 1,2
5 Hînceşti 39154,74 17,6
6 Ialoveni 14250,43 6,4
7 Nisporeni 15461,8 7,0
8 Orhei 25553,61 11,5
9 Rezina 10618,55 4,8
10 Strășeni 26272,8 11,8
11 Șoldănești 10648,2 4,8
12 Telenești 12396,19 5,6
13 Ungheni 21791,24 9,8
Total 222055,2 100
Se constată că cele mai mari suprafețe de păduri se află pe teritoriul raioanelor Hîncești, Strășeni,
Călărași, iar raioanele cu un fond forestier redus sînt Dubăsari, Criuleni, Rezina, Șoldănești.
Majoritatea suprafețelor silvice au drept destinație protecția terenurilor agricole, recreere sau de
conservare.
Tabelul 1.8.2 Repartizarea pădurilor din RDC pe subgrupe funcţionale
Nr. Denumirea subgrupei funcţionale %
1 Păduri cu funcţii speciale de protecție a apelor 3,1
2 Păduri cu funcţii speciale de protecție a terenurilor și solurilor 44,9
3 Păduri cu funcţii speciale de recreere 30,5
4 Păduri cu funcţii speciale de interes științific și de conservare a genofondului și
ecofondului forestier superior 21,5
În Regiunea de Dezvoltare Centru se întîlnesc 4 tipuri de păduri: păduri de fag, păduri de gorun cu
carpen, păduri de gorun, păduri de stejar cu carpen. Vegetaţia silvică a Codrilor este prezentată de
păduri de foioase, iar ca specii edificatoare sînt fagul, gorunulşi stejarul-comun. Ultimul ocupă
depresiunile. Gorunul creşte pe sectoarele cu altitudini medii sau mari. Fagul de cele mai multe ori
ocupă nivelurile hipsometrice mai înalte.În calitate de însoţitori se prezintă: frasinul, teiul, arţarul,
paltinul, cireşul, ulmul.
În etajul al doilea cresc: sorbul, jugastrul, părul de pădure,mărul-de-pădure. Subarboretul este
constituit din:corn, alun,păducel, salba-moale-europeană,sînger,dîrmozul.
Compoziţia pădurilor este predominantă de specii de foioase (98,7%), inclusiv făgete –0,5%,
cvercinee – 51,9%, salcîmete – 24,2%, frăsinete – 7,5%, cărpinete – 7,2%, plopişuri – 2,0%, alte
specii de foioase – 6,7%. Răşinoasele constituie 1,3%.
Speciile de arbori şi arbuşti care cresc în pădurile din regiune pot fi folosite în cantităţi limitate, ca
materie primă mai mult pentru confecţionarea articolelor de dimensiuni mici din artizanat, deoarece
Republica Moldova nu dispune de păduri industriale şi tăierile parţiale ale fondului forestier se
admit doar în scop sanitar. Totodată, fondul forestier poate fi utilizat ca resursă pentru dezvoltarea
turismului, recreaţiei şi cinegeticii.
12
Fauna silvică a regiunii este relativ bine păstrată, fiind reprezentată de: mistreţul sălbatic, bursucul,
nevăstuica, vulpea roşcată, pisica sălbatică. Mai rar se întîlnesc elani, cerbi, jderi, căprioare. Dintre
rozătoare aici găsim ondatra, veveriţa, hîrciogul de pădure, iepurele alb şi altele. Din păsări se
întîlnesc mierla, porumbelul de pădure, gaiţa, cinteza, vulturul, potîrnichea, prepeliţa, bîtlanul,
cocostîrcul, cioara de cîmp, vrabia.
În rîuri şi alte bazine de apă cresc următoarele specii de peşte: crap, plătică, şalău, morunaş,
fitofagul (crapul argintiu), mai rar se întîlnesc umbra şi ciopul. Cele mai des întîlnite păsări de apă
sînt raţele şi gîştele sălbatice.
Arii protejate de stat
Pe lîngă faptul că în Republica Moldova cota ariilor naturale protejate de stat este foarte mică, ele
sînt repartizate neuniform pe teritoriul ţării. Constatăm că în Regiunea de Dezvoltare Centru
suprafaţa acestora constituie circa 25% din fondul ariilor naturale protejate de stat al ţării. Cea mai
mare suprafaţă (23 655 ha) revine celor 3 rezervaţii ştiinţifice: „Codri”, „Iagorlîc” şi „Plaiul
Fagului”, care constituie 54% din suprafaţa ariilor naturale protejate de stat din Regiune. O suprafaţă
semnificativă, de circa 33%, ocupă şi Rezervaţiile peisajere.
Tabelul 1.8.3 Cota categoriilor şi suprafeţelor ariilor naturale protejate de stat din Regiunea
de Dezvoltare Centru a Republicii Moldova9
Clasificarea ariilor naturale
protejate de stat
Numărul ANPS Suprafaţa
(ha)
Republica
Moldova
RDC Republica
Moldova
RDC
1. Rezervaţii ştiinţifice 5 3 31 378 23 655
2. Parcuri naţionale 1 1 33792,09 33792,09
3. Monumente ale naturii: 131(1 036) 45(338) 2 907,2 805
a) a) geologice şi paleontologice 87 27 2 682,2 756
b) b) hidrologice 31 14 99,8 22,7
c) c) botanice
– sectoare reprezentative cu
vegetaţie silvică
– arbori seculari
446
13
433
297
4
293
125,2
26,3
d) specii floristice şi faunistice rare: 269/203
4. Rezervaţii naturale: 63 30 8 009,0 4236,2
a) silvice 51 26 5 001,0 2714,2
b) de plante medicinale 9 4 2 796,0 1522
c) mixte 3 - 212,0 -
5. Rezervaţii peisajere 41 18 34 200,0 14339,4
6. Rezervaţii de resurse 13 1 523,0 4
7. Arii cu management
multifuncţional
32 14 1 030,4 307,7
9 Dezvoltarea durabilă a Regiunii de Dezvoltare Centru: factori de mediu și contribuții. Culegere de articole. Chișinău:
BonsOffices, 2014, p. 40.
13
a) sectoare reprezentative cu
vegetaţie de stepă
5 - 148,0 -
b) sectoare reprezentative cu
vegetaţie de luncă
25 14 674,7 307,7
c) perdele forestiere de protecţie 2 - 207,7 -
8. Rezervaţii ale biosferei - -
9. Grădini dendrologice 2 1 104,0 83
10. Monumente de arhitectură
peisajeră
21 7 304,96 17,275
11. Grădini zoologice 1 1 20,0 20,0
12. Zone umede de importanţă
internaţională
3 - 94 705,5 -
TOTAL 307 120 173 182,1 43467,575
Un rol considerabil în asigurarea conservării diversităţii biologice în Regiunea de Dezvoltare Centru
va reveni Parcului Naţional „Orhei”, fondat prin Hotărîrea Parlamentului nr. 201 din 12.07.2013.
Parcului Naţional „Orhei” se întinde pe o suprafaţă de 33792,09 ha, în hotarele administrativ-
teritoriale ale raioanelor Orhei, Străşeni, Călăraşi şi Criuleni şi este constituit în scopul conservării
speciilor de plante şi animale sălbatice, elementelor şi formaţiunilor cu valoare ecologică, ştiinţifică,
recreaţională şi culturală deosebită, care există în această zonă. Deşi, în baza Parcului Naţional
„Orhei” suprafaţa fondului ariilor naturale protejate de stat din Regiunea de Centru se majorează
considerabil, totuşi, aici lipsesc unele categorii de arii naturale protejate, precum: Rezervaţiile
naturale mixte, Ariile cu management multifuncţional – sectoare reprezentative cu vegetaţie de stepă
şi perdele forestiere de protecţie, Zonele umede de importanţă internaţională.
RDC este avantajos amplasată: vecinătatea cu UE oferă posibilitatea de integrare în spațiul
economic european, avînd oportunități de dezvoltare a afacerilor cu capital străin în zone economice
libere, condiții de tranzitare a mărfurilor, pasagerilor etc. din UE spre Ucraina și alte țări din est și
viceversa; vecinătatea cu capitala țării comportă premise benefice pentru dezvoltarea socio-
economică a regiunii.
Chiar dacă bonitatea solului în RDC este mai redusă în comparație cu alte regiuni și datorită
reliefului există suprafețe mai mari supuse inundațiilor sau eroziunii, totuși există suficiente
condiții de a practica agricultura performantă pe suprafețe mici și mijlocii. Oscilațiile climei
vor determina și o adaptare a tehnologiilor agricole.
În RDC avem aproximativ de 2 ori mai multe păduri în comparație cu alte regiuni ale țării. Cu
toate acestea, pădurile nu pot fi valorificate din punct de vedere industrial.Există posibilitatea de a
extindesuprafețele împădurite din contul solurilor supuse eroziunii sau degradate, pentru a spori
funcția ecologică a spațiilor silvice.
RDC dispune de suficiente resurse de apă (de suprafață și subterane) pentru consumul
populației și activități economice.Aproape toate raionale din regiune dispun de rezerve subterane
de apă potabilă, dar la moment 2/3 din populația rurală folosește apa din fîntîni poluată, cu efecte
negative asupra sănătății locuitorilor. Rîurile Nistru și Prut pot fi valorificate și în calitate de sursă
pentru sporirea terenurilor agricole irigate, prin aplicarea unor tehnologii de ultimă oră.
Relieful specific și clima din zona centrală a țării integrează condiții prielnice pentru dezvoltarea
turismului, în special a agroturismului și a turismului ecologic.
14
RDC nu dispune de resurse minerale combustibile sau metalifere, dar are din belșug resursele
minerale utile solide, în mod special, materiale de construcții. În regiune există și zăcăminte de ape
minerale potabile.
Abundența zilelor cu soare oferă o perspectivă benefică de dezvoltarea surselor alternative de
energie, în special a energiei solare, cu oportunități de reducere a cantității surselor tradiționale și a
mijloacelor financiare alocate în acest sens.
15
I. SISTEMUL DE AŞEZĂRI
2.1 Unităţi administrative, componente ale regiunii , municipii, orașe, comune, sate
RDC este situată în partea centrală a ţării şi se învecinează la Vest cu România, la Est cu raioanele
Râbniţa, Grigoriopol, RDT, la Sud cu raioanele Căuşeni, Cimişlia, Leova, RDS, la Nord cu
raioanele Făleşti, Sângerei, Floreşti, RDN. Suprafaţa totală a regiunii este de 10 636 km² (1.063.600
mii ha), sau 31% din suprafaţa totală a ţării, fiind cea mai mare regiune ca mărime din cele 5 ale
Republicii Moldova.
Figura 2.1.1 Regiunea de Dezvoltare Centru
RDC cuprinde 13 raioane: Anenii Noi, Călăraşi, Criuleni, Dubăsari, Hânceşti, Ialoveni, Nisporeni,
Orhei, Rezina, Străşeni, Şoldăneşti, Teleneşti, Ungheni. RDC cuprinde 598 localităţi organizate în
329 unităţi administrativ-teritoriale de nivelul I: 14 oraşe şi 315 sate (comune). Majoritatea
populaţiei (circa 47%) locuieşte în localităţi de până la 5 mii de locuitori, 17% - în oraşe şi sate cu o
populaţie de pînă la 2000 locuitori şi peste 16% - în oraşe şi sate cu o populaţie cuprinsă între 5 mii
şi 10 mii locuitori.
În RDC nu este nici un municipiu. Cel mai mare oraş din regiune este or. Ungheni cu o populaţie de
circa 32,7 mii locuitori urmat de or. Orhei – 25,7 mii locuitori şi or. Străşeni – 18,3 mii locuitori.
După numărul mediu al populaţiei conform datelor la 01.01.2009, oraşele se clasifică astfel:
Pînă la 5 000 locuitori – 2 oraşe (Bucovăţ, Corneşti);
5 000 - 10 000 locuitori – 4 oraşe (Anenii Noi, Criuleni, Şoldăneşti, Teleneşti);
10 000 - 15 000 locuitori – 3 oraşe (Călăraşi, Nisporeni, Rezina);
15 000 - 20 000 locuitori – 3 oraşe (Hânceşti, Ialoveni, Străşeni);
25 000 - 40 000 locuitori – 2 oraşe (Orhei şi Ungheni).
Numărul total de localităţi din regiune constituie 36,6% din numărul total de localităţi ale ţării,
ponderea oraşelor fiind de circa 23%.
16
Raionul Anenii Noi este amplasat în sud-estul Republicii Moldova pe un teritoriu cu suprafaţa de
887,6 km². În partea de nord raionul se mărgineşte cu teritoriul raionului Criuleni, rîul Nistru ne
desparte la est de Unitatea Administrativ-Teritorială din stînga Nistrului, la sud – cu oraşul Bender
şi raionul Căuşeni şi la vest – cu localităţile din componenţa mun. Chişinău.
Distanţa de la centrul raional pînă în capitala ţării –Chişinău- 36,0 km, pînă la cea mai apropiată
staţie de cale ferată –Bulboaca – 5,0 km. Reţeaua de drumuri auto asigură permanent legătura atît
între localităţile raionului şi capitală, cît şi cu alte centre raionale.
Raionul Anenii Noi include 46 de localităţi, dintre care 1 oraş şi 5 localităţi din componenţa oraşului;
25 sate (comune) şi 40 de localităţi din componenţa satelor.
Raionul Călărași este situat în zona de centru-vest a Republicii Moldova pe o suprafață de 753,5
km², se învecinează cu raionul Nisporeni la sud-vest, Orhei – la est, Ungheni – la vest, Telenești la
nord și cu Strășeni la sud-est. Capitala raionului fiind orașul Călărași. Raionul are o poziție
avantajoasă din mai multe puncte de vedere. Unul din acestea este că teritoriul raionului este
intersectat de importante căi de acces spre România și Ucraina. Relieful teritoriului este complicat,
intersectat de pante cu diferite grade de înclinare și podișuri, și este situat pe colina de centru a
Republicii Moldova în zona Codrilor, care atinge o înălțime de 400 metri de la nivelul mării.
Raionul Călăraşi include 44 de localităţi, dintre care 1 oraş, în componenţa căruia intră o localitate
şi 27 de sate, în componenţa cărora intră 42 de localităţi.
Raionul Criuleni ca structură administrativă geografic este amplasat în vecinătatea imediată a
capitalei ţării - or. Chişinău pe o suprafaţă de 688 km². Oraşul Criuleni este centru raional, situat pe
malul râului Nistru la o distanţă de 40 km de or. Chişinău, în partea de centru a ţării. Raionul
Criuleni este situat în cadrul extremităţii de est a Podişului Codrilor şi în partea de nord a Câmpiei
Nistrului Inferior. Relieful se caracterizează printr-o intercalare a cumpenelor de ape înguste cu văi
largi și adânci.
Raionul Criuleni include 43 de localităţi, dintre care 1 oraş, care include 2 localităţi şi 23 de sate
care au 40 de localităţi în componenţa lor.
Raionul Dubăsari. Raionul Dubăsari este împărțit în două: o parte controlată de Republica
Moldova și o parte controlată de autoritățile separatiste din Tiraspol, care include orașul Dubăsari.
Suprafaţa raionului este de 309,22 km². Partea controlată de R. Moldova este parte componentă a
RD Centru. Raionul se învecinează cu raionul Criuleni (în vest) şi cu regiunea Transnistreană (
raionul Rîbniţa (la nord), cu raionul Grigoriopol (în sud), cu raionul Dubăsari (în est). Amplasarea
raionului Dubăsari în zonă de câmpie (podişul central Moldovenesc) cu influenţe climaterice
moderate, constituie un factor favorabil în dezvoltarea economiei locale. Punctul extrem de Nord al
raionului se află în regiunea satului Oxentea, punct extrem de Sud - satul Pîrîta, punct extrem de
Vest – satul Marcăuţi, punct extrem de Est - satul Doroţcaia.
Raionul Dubăsari include 15 localităţi, dintre care 11 sate cu 15 localităţi din componenţa satelor.
Raionul Hînceşti este situat în partea centrală a Republicii Moldova, în zona Codrilor. Centrul
rezidenţial este or. Hînceşti, situat la o distanţă de 35 km de capitală şi 120 km de Iaşi (România) pe
o suprafaţă de 1483,4 km2. Se învecinează cu raioanele Ialoveni, Cimişlia, Leova, Nisporeni şi şi
cu România.
Raionul Hînceşti are în total 63 localităţi, inclusiv 1 oraş – Hînceşti şi 62 sate. În structura teritorial-
administrativă sînt 9 primării.
17
Raionul Ialoveni este situat în zona centrală a Republicii Moldova, aflându-se la 14 km de Chișinău
pe o suprafaţă de 783,48 km². O bună parte a raionului este străbătut de Codrii Moldovei și se află
pe Podișul Moldovei Centrale. Raionul Ialoveni se învecinează cu raioanele: Hâncești (la
Vest), Strășeni (la Nord), mun. Chișinău (la Est) și Căușeni (la Sud). Centrul raional este
orașul Ialoveni.
Raionul Ialoveni include 34 de localităţi, dintre care 1 oraş şi 24 de sate, în componenţa cărora intră
33 de localităţi
Raionul Nisporeni este situat în partea centrală a Moldovei, în zona Codrilor, aşezat la 70 km de
capitala ţării pe o suprafaţă de 630 km². La nord se învecinează cu raionul Călărași, la sud
cu raionul Hîncești, la vest cu raionul Ungheni și România, la est cu raionul Strășeni. Raionul
Nisporeni este situat în cadrul podișului Moldovei centrale, iar în partea de vest se mărginește cu rîul
Prut, care constituie granița dintre România și Republica Moldova.
Raionul Nisporeni include 39 de localităţi, dintre care 1 oraş şi 22 de sate în componenţa cărora intră
38 de localităţi
Raionul Orhei este situat în partea de centru a republicii, așezat la 40 km de capitala Chișinău pe
malul râului Răut pe o suprafaţă de 1228 km². Centrul administrativ al raionului este orașul Orhei,
situat la o distanţă de 45 km spre nord pe traseul Chișinău-Bălți.
Raionul Orhei include 73 de localităţi, dintre care 1 oraş, cu o localitate în componenţă şi 35 de sate,
în componenţa cărora intră 72 de localităţi.
Raionul Rezina este situat de-a lungul rîului Nistru, pe malul drept, în partea de nord-est a ţării pe o
suprafaţă de 621,8 km². Raionul Rezina se mărgineşte cu raioanele Orhei, Şoldăneşti, Teleneşti şi
Rîbniţa şi poartă numele oraşului-reşedinţă.
Raionul Rezina include 41 de localităţi, dintre care 1 oraş, cu 3 localităţi în componenţa sa şi 23 de
sate cu 37 de localităţi în componenţă.
Raionul Străşeni este situat în partea de centru a republicii, aşezat la 23 km de capitala ţării
Chişinău pe o suprafaţa totală de 729 km2.
Relieful e deluros accidentat, înclinat de la nord-vest
spre sud-est secţionat de văi şi rîuleţe. Predomină solurile de cernoziom şi cenuşii de pădure. Pe
teritoriul raionului curg: rîul Bîc (155 km), pe cursul căruia se află lacul de acumulare Ghidighici,
Ichel (98 km), Işnovăţ (59 km).
Raionul Străşeni include 38 de localităţi, dintre care 2 oraşe, cu 1 localitate în componenţă şi 25 de
sate cu 35 de oraşe.
Raionul Şoldăneşti este situat în partea de nord-est a Republicii Moldova pe o suprafaţă de
598 km². În partea de nord şi nord–vest, raionul are hotare administrative cu raionul Floreşti, la sud-
vest cu raionul Teleneşti, la sud şi sud-est cu raionul Rezina, la est cu UAT din stînga Nistrului.
Centrul raional Şoldăneşti este situat la km 80,7 şi km 41,7 a traseului naţional Bălţi-Râbniţa, având
hotare cu raioanele Rezina, Teleneşti şi Floreşti.
Raionul Şoldăneşti are în componenţa sa 33 de localităţi, dintre care 1 oraş şi 22 de sate ce au în
componenţa lor 32 de localităţi
Raionul Teleneşti este situat la jumătatea traseului Chişinău-Bălţi, 90 km de la Chişinău şi 50 km
de la Bălţi pe o suprafaţă de 849 km². Oraşul Teleneşti este reşedinţa raionului Teleneşti şi este
situat în partea centrală a țării, pe malul drept al râului Ciulucul Mic, la 93 km de Chișinău, pe
18
traseul Chișinău-Bălți și la 30 km de calea ferată Călărași. Pe teritoriul raionului curg râurile Răut şi
afluenţii lui Ciulucul- Mic, Ciulucul de Mijloc, Ciulucul Mare și Dobruşa.
Raionul Teleneşti are în componenţa sa 55 de localităţi, inclusiv 1 oraş cu 2 localităţi şi 29 de sate cu
52 de localităţi.
Raionul Ungheni. Raionul Ungheni este amplasat geografic în partea de centru-vest a Republicii
Moldova pe o suprafaţă de 1083 km şi are ca vecini raioanele: Nisporeni, Călăraşi, Teleneşti,
Sîngerei şi Făleşti. În partea de vest se mărgineşte cu rîul Prut care constituie frontiera de stat între
România şi Republica Moldova, iar în anul 2007 – şi hotarul cu Uniunea Europeană. Oraşul
Ungheni este centrul administrativ al raionului Ungheni, este situat pe malul stîng al rîului Prut la o
distanţă de 107 km de Chișinău. Localitatea este cel mai important punct vamal feroviar la hotar cu
România.
Raionul Ungheni are în componenţa sa 74 de localităţi, dintre care 2 oraşe cu o localitate în
componenţa lor şi 31 de sate cu 71 de localităţi.
2.2 Euroregiuni.
Raioanele din RD Centru participă activ la dezvoltarea relațiilor și proiectelor transfrontaliere
inclusiv în cadrul Euroregiunilor. Astfel, în RDC sunt prezente doua entități majore – Euroregiunea
”Siret – Prut - Nistru” (Romania – Republica Moldova) și Euroregiunea ”Nistru” (Ucraina –
Republica Moldova).
Euroregiunea Siret – Prut - Nistru, care a fost constituită în anul 2005, ca persoană juridică română,
cu sediul în municipiul Iași acoperă toate unitățile teritorial administrative din RDC Centru.
Misiunea acestei structuri de cooperare transfrontalieră este definită ca ”Extinderea și îmbunătățirea
relațiilor între comunitățile locale și autorități, în domeniul economic, cultural, științific și civic, cu
scopul de a asigura dezvoltarea sustenabilă și echilibrată teritorial a Euroregiunii; respectarea,
protejarea și garantarea drepturilor și intereselor unităților administrativ-teritoriale membre ale
Euroregiunii Siret – Prut - Nistru”.
Activitățile și proiectele Asociației ESPN acoperă domenii variate de interes, de la economie,
infrastructură, protecția mediului, turism, agricultură și dezvoltare rurală, dezvoltarea resurselor
umane și servicii sociale și până la educație, societate informațională și cultură, în concordanță cu
strategiile de dezvoltare ale administrațiilor locale.
Figura 2.2.1 Euroregiunea Siret – Prut - Nistru
Sursa http://www.euroregiune.org/
19
Pe parcursul anilor 2012 - 2014, în cadrul Euroregiunii au fost organizate mai multe evenimente și
proiecte îndreptate spre dezvoltarea socio-economică durabilă a membrelor asociației10
.
Pe de altă parte, Euroregiunea ”Nistru”, care a fost constituită în anul 2012, ca persoană juridică
ucraineană cu sediul la Vinnitsa, acoperă trei raioane din RD centru, și anume Dubăsari, Rezina,
Șoldănești. Statutul11
organizației prevede realizarea următoarelor sarcini:
Consolidarea legăturilor economice, comerciale, științifice, culturale, turistice, sportive;;
Realizarea proiectelor comune în domeniul ecologic și ameliorării stării mediului ambiant în
bazinul rîului Nistru;
Realizarea proiectelor investiționale transfrontaliere;
Realizarea proiectelor regionale;
Consolidarea contactelor internaționale cu organizații similare, comunitatea donatorilor și a
partenerilor de dezvoltare
Figura 2.2.2 Euroregiunea Nistru
Sursa http://www.dniester.org/
În prezent, în cadrul Euroregiunii ”Nistru” este implementat proiectul12
„Dezvoltarea potenţialului
economic al Euroregiunii „Nistru”, în cadrul căruia, se preconizează următoarele activităţi:
10
http://www.euroregiune.org/#
11 http://dniester.eu/447
20
Conferinţa internaţională „Dezvoltarea potenţialului economic din Euroregiunea „Nistru”;
Schimb de experienţă/vizită de studiu în Polonia cu scopul studierii experienţei poloneze
referitor la susţinerea mediului economic de către stat, evoluţia businessului mic şi
mijlociu în Polonia. (decembrie, 2014);
Trebuie de subliniat că pe baza bunelor relații stabilite în Ucraina, în noiembrie 2012, Euroregiunea
Siret – Prut - Nistru a semnat un acord de cooperare cu Euroregiunea Nistru, care include în lista
membrilor regiunea Vinnița (Ucraina) și 7 raioane de pe frontiera de nord și nord-est a Republicii
Moldova (inclusiv 3 din RDC). Semnarea documentului în cauza a permis consolidarea bazei
juridico-normative de colaborare transfrontalieră și crearea unui cadru de cooperare strategică
trilaterală Republica Moldova – România – Ucraina, ceea ce oferă mai multe oportunități de
dezvoltare.
În plus, sunt promovate, inclusiv prin intermediul Agenției de Dezvoltare Regională Centru, mai
multe proiecte de cooperare cu alte asociații și organizații similare, care nu sunt reprezentate de
unitățile administrativ – teritoriale din RD Centru. Astfel, în colaborare cu Euroregiunea Bug au fost
realizate următoarele:
Program Wizyty Studyjne w Polsce 2013-2014 (Vizite de studiu în Polonia) – care
presupune studierea experienței Poloniei și transferul de bune practici în promovarea
dezvoltării mediului de afaceri din RDC;
Programul „Regiunea în Tranziţie” – RITA, Polonia care presupune dezvoltarea
sistemului de prestare a serviciilor şi utilităţilor publice din Republica Moldova prin
schimbul de experienţă polonez în furnizarea de soluții eficiente pentru serviciile sociale
fundamentale și a utilităților publice.
Așadar, se poate concluziona, că RD Centru dispune de suficiente instrumente de promovare a
intereselor și implementare a proiectelor de dezvoltare la nivel transfrontalier și regional, atît
cu România, cît și cu Ucraina, devenind astfel un nod de legătura între cele două state vecine cu
Republica Moldova (respectiv UE și spațiul Estic). Totodată, dat fiind faptul că ambele asociații nu
sunt persoane juridice autohtone, se impune o necesitate de adoptare a unei abordări pro-active și
intensificarea eforturilor în vederea valorificării corespunzătoare a resurselor și
oportunităților oferite de Euroregiuni.
12
http://dniester.eu/news/1224
21
POPULAŢIE ŞI DEMOGRAFIE
3.1 Numărul populaţiei.
Populaţia Regiunii de Dezvoltare Centru constituie 1 060 40913
, fiind cea mai populată din cele 5
regiuni de dezvoltare. Procentual, populaţia regiunii reprezintă 29,81% din populaţia R. Moldova,
urmată de mun. Chişinău (28.08%), RD Nord (22.5%), RD Sud (15.75%) şi UTA Găgăuzia (3.87%)
(Diagrama 3.1.1). Urmărind evoluţia numărului populaţiei RD Centru pe parcursul ultimilor 5 ani,
observăm că în perioada anilor 2010-2014 s-a accentuat tendinţă de descreştere a nr. populaţiei,
aceasta înregistrînd o scădere cu 4 343 persoane de la 1 064 752 în anul 2010 la 1 060 409 în anul
2014.
Figura 3.1.1 Populaţia Republicii
Moldova pe regiuni de dezvoltare (%)
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova (Statistica Teritorială, Banca de date)
Tendinţa de descreştere este evidentă pe o mare parte a teritoriului R. Moldova, inclusiv în regiunile
vecine de dezvoltare – RD Nord şi RD Sud. Aici putem menţiona că descreşterea populaţiei în
această perioadă a fost influenţată de reducerea natalităţii şi de soldul negativ al migraţiei externe.
Unica regiune unde s-a înregistrat creşterea numărului populaţiei (+18 244 locuitori) este mun.
Chişinău, care cunoaşte o evoluţie de la 786 232 persoane în anul 2010 la 804 476 în anul 2014.
Situaţia intraregională a mobilităţii numărului populaţiei capătă aspect descrescător pentru raioanele
Călăraşi (-582 locuitori), Hînceşti (-1 573 locuitori), Nisporeni (-990), Orhei (-490 locuitori), Rezina
(-1718 locuitori), Şoldăneşti (-1173 locuitori) şi Teleneşti (-1537 locuitori). O creştere a nr.
populaţiei s-a înregistrat în raioanele Anenii Noi (+341 locuitori), Criuleni (+708 locuitori), Ialoveni
(+2080 locuitori), Străşeni (+617). În raionul Ungheni şi Dubăsari numărul populaţiei în perioada
vizată s-a păstrat relativ stabil. Din categoria raioanelor mari (cu populaţie de peste 100 mii de
locuitori) fac parte 4 raioane din regiune – Hînceşti, Ialoveni, Orhei şi Ungheni (Figura 3.1.2).
13
BNS la 1 ianuarie 2014
30%
16%
22%
28%
4%
RD Centru
RD Sud
RD Nord
mun. Chişinău
UTA
Găgăuzia
22
Figura 3.1.2 Populaţia RD Centru
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova (Statistica Teritorială, Banca de date)
3.2 Structura de gen a populaţiei.
Evoluţia fenomenelor demografice în RD Centru îşi găsesc reflectare în distribuţia populaţiei pe
sexe şi vîrste.
Structura de gen a populaţiei RD Centru la nivelul anului 2014, indică o populaţie feminină în
procent de 51% din totalul regional, similar cu procentul naţional, în concordanţă şi cu ponderea
uşor mai crescută a femeilor şi în totalul populaţiei RD Nord şi RD Sud. Raionul cu cel mai ridicat
procent al populaţiei de gen feminin este Ungheni – 52,03%, raionul cu cel mai mic procent este
Teleneşti - cu 50,25 %. În toate raioanele populaţia de gen feminin depăşeşte numeric populaţia de
gen masculin.
Din Figura 3.1.3 vedem că raioanele Rezina (cu 25 281 bărbaţi şi 25 931 femei), Dubăsari (cu 17
215 bărbaţi şi 17 981 femei), Nisporeni (cu 32 568 bărbaţi şi 33 526 femei) sînt aproape de a fi în
egalitate de gen.
83429 78482
73700
35196
121218
100676
66094
125376
51212
92098
42440
73102
117386
83144 78821 73115
35188
122044
99108
66762
125866
52597
91346
43292
74177
117388
2014 2011
23
Figura 3.2.1. Structura de gen a populaţiei RD Centru
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
3.3 Vîrsta medie a populaţiei.
În Republica Moldova se face evidentă accentuarea procesului de îmbătrînire demografică, în primul
rînd, prin reducerea numărului persoanelor tinere cu vîrsta sub 15 ani şi, concomitent, prin creşterea
numărului populaţiei vîrstnice (de 60 de ani şi peste). Totodată RD Centru este mai puţin afectată de
acest proces, comparativ cu celelalte regiuni de dezvoltare. Vîrsta medie a populaţiei R. Moldova la
1 ianuarie 2014 este de 37,9 ani în mediul urban şi 36,8 ani în mediul rural. În RD Centru se
înregistrează în aceiași perioadă 37,5 ani în mediul urban şi respectiv 35,7 ani în mediul rural, fiind
sub media pe ţară. Totodată în RD Nord şi RD Sud se înregistrează creşterea acestui indicator peste
media pe ţară, fiind de 38,9 ani în mediul urban şi 39,1 ani în mediul rural pentru RD Nord şi 37,8
ani în mediul urban şi 35,9 ani în mediul rural pentru RD Sud.
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
40727
38687 36021
17215
59786
49517
32568
60205
25281
45012
20728
36372
56315 42702
39795 37679
17981
61432
51159
33526
65171
25931
47086
21712
36730
61071
Bărbaţi Femei
24
Figura 3.3.1 Vîrsta medie a populaţiei
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
În perioada 2010-2014 în RD Centru a crescut cu 0,8 ani vîrsta medie a populaţiei (de la 35,2 ani în
2010 la 36 ani în 2014). În aspect interregional, cel mai înalt grad de îmbătrînire a populaţiei îl au
raioanele Rezina şi Şoldăneşti, unde vîrsta medie a populaţiei este de 37,1 ani, fiind inclusiv şi peste
media naţională. Cel mai scăzut grad de îmbătrînire a populaţiei este în raionul Ialoveni, unde vîrsta
medie a populaţiei este 34, 7 ani. (Figura 3.3.1)
3.4 Structura populaţiei pe medii de rezidenţă.
Numărul populaţiei rurale pentru RD Centru, conform datelor de la 1 ianuarie 2014 constituie 855
194. În aspect intraregional se observă o structură stabilă a populaţiei pe medii de rezidenţă. Nivelul
cel mai scăzut al populaţiei rurale se înregistrează în raionul Ungheni, unde avem 65,16% de
populaţie concentrată în mediul rural, gradul de urbanizare fiind mai înalt decît procentrul total pe
regiune. Cel mai mic grad de urbanizare se înregistrează în raionul Anenii-Noi, cu 89,62% din
populaţie concentrată în mediul rural.
33.5
34
34.5
35
35.5
36
36.5
37
37.536.8 36.9
35.3
36.9
35.7
34.7
35.6
36.5
37.1
35.8
37.1
35.7 35.8
25
3.5 Densitatea populaţiei.
Regiunea de dezvoltare Centru este mai slab populată, decît media generală pe ţară (117,2 loc/km²),
fiind înregistrat un număr de 99,7 loc/km², conform datelor BNS la 1 ianuarie 2014. Cea mai mare
densitate a populaţiei în aspect regional este înregistrată în mun. Chişinău - 1390,3 loc/km², cea mai
mică în RD Sud – 73,0 loc/km².
Figura 3.5 .1 Densitatea populaţiei RD Centru
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
În aspect evolutiv, pentru perioada 2008-2014 observăm o descreştere stabilă a densităţii populaţiei
pentru RD Centru. Aşadar, în anul 2008 densitatea populaţiei pe regiune era 100,1 loc/km², în anul
2014 - 99,7 loc/km². O densitate mare a populaţiei RD Centru de peste 100 loc/km² se înregistrează
în raionul Ialoveni – 127,3 loc/km² şi raionul Străşeni – 125,6 loc/km², raionul Dubăsari – 113,7
loc/km², raionul Ungheni – 108,3 loc/km², Criuleni – 106,6 loc/km², Nisporeni – 105,8 loc/km²,
Călăraşi – 104,6 loc/km², Orhei – 102,4 loc/km². Cea mai mică densitate a populaţiei se
înregistrează în raioanele Şoldăneşti – 71,9 loc/km² şi Hînceşti – 82,6 loc/km², Rezina – 84,1
loc/km², Teleneşti – 87,1 loc/km², Anenii-Noi – 93,7 loc/km².
Anenii-Noi
Criuleni
Hînceşti
Nisporeni
Rezina
Şoldăneşti
Ungheni
93.7
104.6 106.6
113.7
82.6 127.3
105.8
102.4 84.1
125.6
71.9 87.1
108.3
nr. locuitori la 1 km²
26
3.6 Indicii sarcinii demografice.
Indicii sarcinii demografice şi îmbătrînirii populaţiei în perioada 2010-2014 pe profil teritorial
confirmă tendinţele de îmbătrînire a populaţiei la nivel naţional, ceea ce în viitor va avea implicaţii
economice (reducerea numărului populaţiei în vîrstă aptă de muncă, limitarea şi îmbătrânirea
resurselor umane disponibile), sociale (micşorarea contingentului de copii pentru instituţiile de
învăţământ, necesitatea adaptării sistemului de sănătate şi de pensionare sub influenţa procesului de
îmbătrânire) şi demografice (reducerea ratei natalităţii, creşterea ratei mortalităţii).
Figura 3.6.1 Indicii sarcinii demografice în profil interregional
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Indicii sarcinii demografice în RD Centru este în creştere, astfel dacă în anul 2010 numărul
persoanelor în vîrstă inaptă de muncă, la 100 persoane în vîrstă, luat la media pe regiune, era de 45
de persoane, atunci în anul 2014, acesta a crescut pînă la 47 de persoane, ceea ce prezintă o creştere
semnificativă pentru o aşa perioadă scurtă de timp. Media pe ţară a acestui indicator la 1 ianuarie
2014 indică 46,5, aşa încît media pe regiune se află peste media pe ţară. Pentru a analiza aceste
implicaţii în RD Centru şi impactul lor asupra dezvoltării ulterioare a regiunii, vom prezenta indicele
sarcinii demografice şi în aspect intraregional, pe fiecare raion separat.
Din Diagrama 3.6.2 vedem că cel mai înalt indice al sarcinii demografice este înregistrat în raionul
Şoldăneşti, unde avem 53 de persoane inapte de muncă la 100 de persoane, ceea ce demonstrează o
medie mult mai mare decît media pe regiune.
Raioanele Călăraşi, Hînceşti, Nisporeni, Rezina, Teleneşti şi Ungheni prezintă o tendinţă de
îmbatrînire a populaţiei. În raionul Ialoveni indicele îmbătrînirii populaţiei este sub media pe ţară,
ceea ce demonstrează o concentraţie mai mare în raion a resurselor apte de muncă.
0
10
20
30
40
50
6047
53.2 46.6 38
47.7
RD Centru
RD Nord
RD Sud
mun. Chişinău
UTA Găgăuzia
27
Figura 3.6.2 Indicile sarcinii demografice în profil intraregional
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Indicele sarcinii demografice pe categorii de vîrstă ne indică o tendinţă de egalare a ponderii
persoanelor cu vîrsta de 0-14 ani cu ponderea persoanelor cu vîrsta de 60 ani şi peste (Diagrama
3.6.3).
Figura 3.6.6 Tendinţele evoluţiei sarcinii demografice
45.2 48.1
46 45.7 46.8 44.1
47.5 46.3 48.1 47.1
53.4
47.9 48.4
26.7 26.3 26 25.9
25.9
18.4 18.9 19.6 20.3 21.1
15
17
19
21
23
25
27
29
2010 2011 2012 2013 2014
0-14 ani 60 ani şi peste
28
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Acest indice ne demonstrează vădit tendinţa de îmbătrînire a populaţei. Aşa dacă în anul 2010
numărul copiilor cu vîrsta de 0-14 ani constituia 26,7% din numărul total al populaţiei din RD
Centru, iar numărul persoanelor în vîrstă de 60 de ani şi peste - 18.4%, atunci în anul 2014 numărul
copiilor cu vîrsta de 0-14 ani constituia 25,9%, iar numărul persoanelor în vîrstă de 60 de ani şi
peste - 21,1% din numărul total al populaţiei din RD Centru.
Figura 3.6.4 Numărul de copii în gospodărie, 2013, RD Centru
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Figura 3.6.4. Evoluţia numărului de copii în gospodărie
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
În perioada 2009-2013 este evidentă o creştere a ponderii numărului de familii fără copii. Aşa dacă
în anul 2009 familiile fără copii constituiau 55,6% din numărul total de familii din RD Centru,
20.6 20.8 18.9 19.9 17
17.7 15.1 14.2 13.6 11.6
6.1 6.4 4.4 5.4 3.9
55.6 57.8 62.6 61.1
67.6
0
10
20
30
40
50
60
70
80
2009 2010 2011 2012 2013
1 copil 2 copii 3 şi mai multi copii fără copii
17%
12%
4% 67%
1 copil 2 copii
3 şi mai multi copii fără copii
29
atunci la 1 ianuarie 2013 ponderea acestora a crescut pînă la 67,6%. Totodată a scăzut ponderea
familiilor cu copii, de la 44,6% în anul 2009 la 32,4% în anul 2013. În perioada 2009-2013 numărul
de familii cu 1 copil a scăzut cu 3,6 p.p., numărul familiilor cu 2 copii a scăzut cu 6,1 p.p., iar
numărul familiilor cu 3 şi mai mulţi copii a scăzut de la 6,1% la 3,9%. Aceste tendinţe nefavorabile
pentru evoluţia populaţiei din RD Centru au parvenit drept consecinţă a evoluţiei negative a
natalităţii, a creşterii numărului de boli cronice şi a plecării în masă a populaţiei peste hotarele R.
Moldova.
3.7 Rata fertilităţii.
Comportamentul reproductiv atît la nivelul ţării, cît şi la nivelul Regiunii de Dezvoltare Centru
suferă transformări importante, fertilitatea scade într-un ritm accelerat, situîndu-se sistematic sub
nivelul de înlocuire a generaţiilor (2,1 copii), calendarul naşterilor suferă o deplasare spre vîrstele
mature (în jur de 30 ani). Toate aceste schimbări favorizează familia restrînsă în detrimentul familiei
numeroase.
Tabelul 3.7.1 Rata fertilităţii
RDC/RDS/RDN
/UTA
Găgăuzia/mun.
Chişinău
2009
2010
2011
2012
2013
Total ţară 1,33 1,31 1,27 1,28 1,24
Mun. Chişinău 0,95 0,94 0,91 0,91 0,87
RD Nord 1,45 1,41 1,35 1,36 1,34
RD Centru 1,49 1,47 1,41 1,42 1,40
RD Sud 1,38 1,37 1,28 1,30 1,31
UTA Găgăuzia 1,63 1,47 1,49 1,47 1,39
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Evoluţia viitoare a numărului de copii în familie rămîne necunoscută, dar redresarea situaţiei
reprezintă singura opţiune capabilă să ducă la ameliorarea situaţiei demografice a ţării şi, eventual,
la stoparea declinului demografic în viitor.
Rata populaţiei active în RD Centru constituie 38,9 %, fiind mai mică ca media pe ţară, care numără
41,4 %. În perioada anilor 2009 - 2013 rata populaţiei active în RD Centru cunoaşte o uşoară
descreştere de la 41,0 % în anul 2009, 40,0 în anul 2010, 39,8 în anul 2011, 37,5 în anul 2012. În
perioada anilor 2012-2013 numărul populaţiei active a crescut cu 1,4 puncte procentuale de la
37,5% la 38,9%.
30
Figura 3.7.1 Evoluţia sporului natural în perioada 2009-2013 în aspect regional
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
În ultimii ani se constată o ameliorare a sporului natural în RD Centru, deşi în unele raioane
(Călăraşi, Hînceşti, Rezina, Şoldăneşti) se menţine în continuare la valori negative. Cel mai mic spor
natural se înregistrează în raionul Şoldăneşti, care se menţine negativ pe parcursul ultimilor 5 ani (-
2.9% în anul 2009, -3.4% în anul 2013), cunoscînd o ameliorare temporară în anul 2011, cînd acesta
a crescut de la -4.2‰ în anul 2010 la -3.4% în anul 2011.
Figura 3.7.2 Structura demografică a populaţiei pe raioanele RD Centru
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
-1
1
3
5
7
9
11
13
15
10.8 11.5
12.8
11.2 10.9
12.8
11.2 12
10.9
12.4 11.5 11.4
12.9
10.4 12.2 10.7 10.6 11.3 9.1 10.5 11.5
12
10.2
14.9
10.9 10.7
0.4
-0.8
2.1
0
-0.3
3.7
0.7 0.4
-1.1
2.1
-3.4
0.5
2.2
natalitate mortalitate spor natural
-0.1 -1
0.7 0.3 0.8
-4
-3
-2
-1
0
1
2
3
2009 2010 2011 2012 2013
RD Centru RD Nord RD Sud mun Chişinău UTA Găgăuzia
31
Componenta principală a evoluţiei structurii demografice a populaţiei este mişcarea naturală
(natalitatea, mortalitatea, sporul natural), iar din aceste fenomene natalitatea ocupă locul decisiv.
Regiunea de Dezvoltare Centru se încadrează, cu unele excepţii, în limitele medii europene ale ratei
natalităţii (11.8%) şi ratei mortalităţii (11.0%) şi nu face excepţie de la evoluţia fenomenelor
demografice înregistrate pe plan european. Totodată rata natalităţii în RD Centru este în scădere,
fiind în anul 2009 de 12.4%, iar în anul 2013 – 11.8%. În acelaş timp aceasta se află peste rata
natalităţii la nivel naţional, care s-a diminuat de la 11.4% în anul 2009 pînă la 10.6% în 2013.
Situaţia similară, doar cu mici abateri se înregistrează şi în celelalte regiuni de dezvoltare ale R.
Moldova.
Indicele mortalităţii depăşeşte indicele natalităţii în raioanele Călăraşi, Hînceşti, Rezina şi
Şoldăneşti, înregistrînd un spor natural negativ.
Evoluţia structurii demografice a populaţiei RD Centru din ultimul deceniu s-a răsfrînt direct şi
asupra contingentului de elevi. Astfel ca doar în anii 2010-2013 contingentul de elevi din RD Centru
s-a redus cu 10 068 persoane, de la 122 971 înregistrați în anul de învăţămînt 2010/2011 la 112 903,
înregistraţi în anul de învăţămînt 2012/2013.
Evoluţia demografică a RD Centru se caracterizează, similar situaţiei la nivelul întregii ţări, printr-
un fenomen de „declin demografic”, cu numărul populaţiei în scădere continuă, evoluţie
nefavorabilă a natalităţii şi mortalităţii, spor natural şi migraţional negativ, dezechilibru în
structura pe vîrste şi intensificarea procesului de îmbătrînire demografică. Aici putem
menţiona că descreşterea populaţiei în această perioadă a fost influenţată de reducerea natalităţii şi
de soldul negativ al migraţiei externe.
Pe teritoriul regiunii au loc modificări evidente în structura de vîrstă a populaţiei, ceea ce implică
schimbarea structurii generale a necesităţilor sociale: va fi nevoie de un număr mai mare de
cantine sociale, aziluri pentru bătrîni, facilităţi pentru persoanele vîrsnice.
Structura pe grupe de vîrstă și sexe în RDC are consecințe nu numai asupra ritmului de întinerire
a generaţiilor dar şi asupra necesităţilor de consum, a infrastructurii educaţionale sau de asistenţă
socială, asupra capacităţii regiunii de a oferi locuri de muncă populaţiei active.
Diminuarea ponderii populatiei tinere în RDC înseamnă că în viitorul apropiat, regiunea va duce
lipsă de forţă de muncă, în special de tineret.
Reducerea numărului de familii cu copii (de la 44,4% în anul 2009 la 32,4% în anul 2013) şi a
ponderii copiilor în structura populaţiei are drept consecinţă scăderea numărului de locuri
necesare în şcoli şi instituţii preşcolare, respectiv a numărului de profesori şi educatori.
Procesul de îmbătrînire demografică a potenţialului forţei de muncă influenţează nivelul
productivităţii muncii.
32
II. RESURSE UMANE ŞI FORŢA DE MUNCĂ
Indicator absolut Valoarea
Populaţia regiunii la 1.01.2014 1 060 409 persoane
Resurse de muncă la 1.01.2014 328 800 persoane
Populaţia activă 328 800 persoane
Populaţia ocupată 312 700 persoane
Salariaţi 124 216 persoane
Şomeri înregistraţi 16 100 persoane
Indicator relativ %
Rata de activitate a resurselor de muncă 38,9
Rata de ocupare a resurselor de muncă 37,0
Rata de activitate a populaţiei de 15-64 ani 39,6
Rata de ocupare a populaţiei de 15-64 ani 41,4
Rata şomajului înregistrat 4,9
Rata şomajului BIM a populaţiei de 15-64 ani 6.0
4.1 Populaţia activă.
Populaţia economic activă (populaţia ocupată plus şomerii) a Regiunii de Dezvoltare Centru
constituie circa 328,8 mii persoane, fiind în creştere cu 11 mii persoane faţă de anul 2012. Această
creştere se datorează creşterii cu 9,1 mii a numărului persoanelor ocupate. Ponderea bărbaţilor în
cadrul persoanelor active o depăşeşte puţin pe cea a femeilor (167,7 faţă de 161,1).
Rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia populaţiei active de 15 ani şi peste în
populaţia totală în vârstă de 15 ani şi peste) constituie 38,9%, atingînd valori mai înalte în rîndul
populaţiei masculine – 38,5%, în comparaţie cu rata pentru femei – 36,6%. Cea mai înaltă rată de
activitate (59,5%) se înregistrează în categoria de vîrstă 45-54 ani.
4.2 Populaţia ocupată.
Populaţia ocupată constituie circa 312,7 mii persoane. Repartiţia pe sexe relevă că numărul
bărbaţilor este mai mare decît cel a femeilor (157,4, respectiv 155,3).
Evoluţia ratei de ocupare a populaţiei din RD Centru prezintă o oscilare mică, practic neesenţială
variind între 38,5% în anul 2009 şi 37,0% pentru anul 2013. În comparaţie cu celelalte regiuni de
dezvoltare, vom menţiona că este unica regiune cu o pondere relativ stabilă a populaţiei ocupate. În
aspect comparativ, vom menţiona că ponderea populaţiei ocupate în RD Sud este în descreştere cu
4,9 p.p., variind de la 36,7% în anul 2009 la 31,8 % în anul 2013. Tendinţa de stabilitate a ratei
populaţiei ocupate nu este una ideală, dar oscilaţia mică ne oferă posibilitatea de a stabili variante
optimiste în evoluţia generală a RD Centru.
33
Figura 4.2.1. Evoluţia ratei de ocupare a populaţiei pe regiuni de dezvoltare
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani
şi peste faţă de populaţia totală din aceeaşi categorie de vîrstă) din RD Centru este de 37,0 %. La
bărbaţi ea este mai înaltă (38,5%) în comparaţie cu femeile - 35,6%. Cea mai înaltă rată de ocupare
(58,0%) se înregistrează la persoanele de 45-54 ani.
Figura 4.2.2 Populaţia ocupată în RD Centru după grupe de vîrsă şi ponderea ei în totalul
populaţiei ocupate din RDC
38.5 37.3 37.6
35.8 37
30
35
40
45
50
55
2009 2010 2011 2012 2013
RD Centru RD Nord RD Sud mun. Chişinău
9%
21.4%
24.24%
28.4%
15.1%
RD Centru RD Sud
RD Nord mun. Chişinău
UTA Găgăuzia
34
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Analiza structurii populaţiei ocupate pe grupe de vîrstă arată că ponderea persoanelor tinere (15-24
ani) a constituit 9% din total, a persoanelor adulte (25-54 ani) - 74%, şi a persoanelor în vîrstă de 55
ani şi peste – 16,5%.
După nivelul de instruire în RD Centru s-a conturat următorul tablou: persoanelor cu studii medii
generale şi profesionale le-a revenit 31,81%, persoanelor cu studii superioare 14,65%. Persoanele cu
studii liceale şi persoanele cu studii gimnaziale au înregistrat ponderi diferite (19,8%, respectiv
25,04%). În rîndul persoanelor ocupate cu studii superioare trei din patru lucrează în localităţile
urbane; femeile reprezintă mai mult de jumătate (55,4%).
Figura 4.2.3. Populaţia ocupată după nivelul de instruire
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
La nivel regional ponderea cea mai însemnată o deţin absolvenţii de învăţământ secundar
profesional (27.99%), fiind urmate de persoanele care au absolvit ciclul gimnazial (25,04%), şi cel
liceal (19,8%). La nivelul ţării ordinea aceeași, ponderile fiind însă diferite.
În aspect evolutiv, observăm că în perioada 2009-2013 a crescut ponderea persoanelor ocupate cu
studii superioare de la 12,83% la 14,65% (cu 1.8 p.p). Ponderea forţei de muncă cu studii superioare
a crescut semnificativ în ultimii ani, acest trend fiind de aşteptat să continue în perioada următoare.
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
2009 2010 2011 2012 2013
12.83 13.13 14.33 14.69 14.65
13.02 12.84 14.01 13.81 13.82
27.81 27.08 27.32 26.82 27.99
23.57 24.51 22.22 21.41 19.8
21.7 21.53 21.61 22.93 25.04
1.1 0.9 0.54 0.4 0.5
Primar sau fără şcoală
Gimnazial
Liceal
Secundar profesional
Mediu de specialitate
Superior
35
O tendinţă de scădere s-a înregistrat în rîndul persoanelor ocupate cu studii liceale de la 23,57% în
anul 2009 la 19,8% în anul 2013. În acelaş timp a crescut numărul persoanelor ocupate cu studii
gimnaziale de la 21,7% în 2009 la 25,04 % în anul 2013, ceea ce demonstrează tendinţa
angajatorilor de a angaja persoane fără studii, muncitori necalificaţi. Aceasta va replica în RD
Centru tendinţa tinerilor de a nu-şi continua studiile şi de a căuta un loc de muncă direct după
terminarea claselor gimnaziale, fără a-şi continua studiile şi de a obţine o profesie calificată.
4.3 Efectivul salariaţilor pe tipuri de activităţi economice.
Distribuţia populaţiei ocupate pe ramuri ale economiei naţionale relevă faptul că în anul 2013 în
Regiunea de Dezvoltare Centru o pondere mare din populaţia ocupată se regăseşte în învăţămînt 25,
24 %, plasîndu-ne peste media naţională, în timp ce agricultura ocupă doar 10,57 % din totalul
activităţilor economice, păstrîndu-se practic aceeaşi pondere ca cea din anii precedenţi. Din
persoanele ocupate în agricultură, jumătate lucrează în gospodăriile auxiliare proprii, ceea ce
reprezintă fiecare a şaptea persoană din totalul persoanelor ocupate.
Figura 4.3.1 Efectivul salariaţilor pe tipuri de activităţi economice în RD Centru
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
După învăţămînt urmează industria, care ocupă 16,40 % din totalul activităţilor economice. Cea mai
mică pondere în activităţile economice ale RD Centru o au activitatea financiară cu 1,42 % şi cea
din hoteluri şi restaurante – cu 1,08 %. Totodată, este în creştere numărul populaţiei antrenat în
construcţii, hoteluri şi restaurante, transporturi şi comunicaţii.
0 5000 10000 15000 20000 25000 30000 35000
Agricultură, vînat, silvicultură, pisciculturp
Industrie
Construcţii
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, reparaţii
Hoteluri şi restauranturi
Transporturi şi comunicaţii
Activităţi financiare
Tranzacţii imobiliare
Administrare publică
Învăţămînt
Sănătate şi asistenţă socială
Alte activităţi de servicii
13365
20728
3911
13153
1360
7580
1600
3924
9798
31006
13446
4345
36
În perioada analizată, evoluţia numărului mediu a salariaţilor la nivelul RD Centru s-a înscris în
tendinţa înregistrată la nivel naţional. Astfel, în perioada 2003 - 2013 a avut loc o descreştere
continuă a numărului mediu al salariaţilor, pînă la 124 216 persoane.
Tabelul 4.3.1 Numărul mediu al salariaţilor pe regiuni de dezvoltare
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
În ceea ce priveşte repartizarea numărului mediu al salariaţilor pe cele 13 raioane se poate observa
faptul că, în anul 2013, majoritatea salariaţilor erau concentrați în raioanele Orhei (16 006 persoane)
şi Ungheni (15 982 persoane), reprezentînd 12,89% şi respectiv 12,87% din numărul mediu al
salariaţilor de la nivelul regiunii de dezvoltare Centru. La polul opus s-au situat raioanele Dubăsari
(4 028 persoane) şi Şoldăneşti (4 688 persoane).
Figura 4.3.2 Numărul mediu al salariaţilor în raioanele din RD Centru
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
18000
12184
7935 7909
4028
12833 11369
6206
16006
7070
10711
4688
7294
15982
2012 2013
Total pe republică 736 780 726 348
Mun. Chisinau 347 734 344 776
RD Nord 157 492 153 886
RD Centru 126 449 124 216
RD Sud 73 171 71 229
U.T.A. Gagauzia 27 756 27 893
37
Efectivul salariaţilor pe sexe. În ceea ce priveşte repartizarea numărului mediu al salariaţilor pe sexe,
în anul 2013, în RD Centru, 54 563 salariaţi erau de sex masculin, în timp ce numărul mediu al
salariaţilor de sex feminin a fost mai mare - 69 653 persoane. Ponderea salariaţilor de gen feminin se
păstrează şi în cadrul repartizării acestora pe raioanele RD Centru.
Nivelul de trai este un indicator compus care presupune analizarea unui cumul de indicatori.
În profil teritorial atît evoluţiile puterii de cumpărare a salariilor, cît şi a pensiilor de asigurări
sociale de stat au fost similare din punct de vedere al dinamicii. Chiar şi pe fundalul declinului
principalilor indicatori economici din 2013, se observă o creştere atît a nivelului salariului mediu
lunar, cît şi a veniturilor disponibile ale populaţiei.
4.4 Cîştigul salarial nominal mediu brut.
Cîştigul salarial nominal mediu brut pe ţară în anul 2013 constituie 3 386,2 lei, cel mai înalt nivel
fiind constatat în municipiul Chişinău, atingînd cel mai înalt nivel înregistrat în anul 2013 – 4 026
lei, urmat de RD Nord cu media de 2905 lei.
Cîştigul salarial nominal mediu brut în RD Centru de la 1 530 lei în anul 2007, la 2 299 lei în anul
2010, urmînd tendinţa de creştere înregistrată la nivel naţional pînă la 2 769 lei în anul 2013.
Figura 4.4.1. Cîştigul salarial nominal brut pe regiuni de dezvoltare (a. 2013)
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
De asemenea, tendinţa de creştere continuă s-a înregistrat în perioada analizată şi la nivelul celor 13
raioane componente ale regiunii. Totodată acest indicator se află sub media pe ţară, ceea ce relevă
încă un cîştig salarial nominal brut scăzut în regiune.
Figura 4.4.2. Cîştigul salarial nominal brut pe raioane în RD Centru
0
1000
2000
3000
4000
5000
Mun. Chisinau Nord Centru Sud U.T.A. Gagauzia
4026
2905.3
2769.7 2576.1
2603.8
38
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Astfel, se poate observa în diagrama 4.4.2, faptul că doar în raionul Rezina media cîştigului salarial
se apropie de media naţională, indicînd valoarea de 3 283 lei la polul opus fiind raionul Teleneşti cu
un cîştig salarial nominal brut de 2 473 lei.
4.5 Şomajul
În Republica Moldova numărul şomerilor înregistraţi pe parcursul anului 2013 a constituit 63,1 mii
persoane, ceea ce reprezintă un trend descendent pentru perioada 2010-2013. Numărul şomerilor
înregistraţi la sfîrşitul anului a avut o evoluţie asemănătoare ratei şomajului. În anul 2013 acesta
este de 16,1 mii, fiind în descreştere cu 4,7 mii faţă de anul 2009.
Figura 4.5.1 Şomajul total pe regiuni de dezvoltare
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
2792 2967 2642
2635 2679
2667 2586 2805 3283 2753 2638 2473 2897
0
2
4
6
8
mun.
ChişinăuRD Nord
RD CentruRD Sud
6.3
3.9 4.9 5.6
39
Figura 4.5.2 Rata şomajului pe regiuni de dezvoltare
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Şomajul afectează într-o proporţie mai mare bărbaţii - 10,3 mii faţă de 5,8 mii femei. Din aceştia
10,1% sînt tineri (15-34 ani). Similar, rata şomajului la nivel regional a avut o evoluţie oscilantă în
perioada 2009-2013, cea mai înaltă rată înregistrându-se în anul 2010 (6,8%) – la nivel naţional fiind
de 7,4%, iar cea mai scăzută în 2012 (4,5%) – la nivel naţional fiind de 5,6%.
Figura 4.5.3 Rata şomajului pe sexe în aspect regional
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
La sfîrşitul anului 2009 rata şomajului în Regiunea de Dezvoltare Centru era de 6,1% (6,4% la nivel
naţional). În anul 2013 rata şomajului în RD Centru este de 4,9 %.
0
2
4
6
8
Total pe republica mun. Chişinău RD Nord RD Centru RD Sud
6
7.3
4
6.2 6.9
4.1
5.1
3.7 3.6
5.6
Bărbaţi Femei
0
2
4
6
8
mun.
Chişinău RD NordRD Centru
RD Sud
6.3
3.9 4.9 5.6
40
Numărul şomerilor pe categorii de vîrstă are tendinţa de descreştere pentru grupele de vîrstă 15-24
ani (de la 7,5 mii în anul 2009 la 5,5 mii în 2013), 25-34 ani (de la 5,6 mii în anul 2009 la 4,6 în
2013), 35-44 ani (de la 3,6 mii în anul 2009 la 2,7 în anul 2013), 45-54 ani (de la 3,1 mii în anul
2009 la 2,4 mii în anul 2013), iar pentru persoanele din grupul de vîrstă 55-64 ani se observă un
număr stabil al şomerilor.
Figura 4.5.4 Rata de activitate, rata de ocupare şi rata şomajului în
RD Centru pe categorii de vîrstă
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
În RD Centru rata şomajului reprezintă 6,2% în rîndul bărbaţilor şi doar 3,6% în rîndul femeilor.
Cea mai mare rată de activotate în anul 2013 s-a înregistrat în rîndul persoanelor cu vîrsta cuprinsă
între 45-54 ani (59,5%), totodată rata şomajului pentru această categorie de vîrstă prezintă un indice
mic- 2,7%.
Rata cea mai mare a şomajului pe categorii de vîrstă este în rîndul populaţiei cu vîrsta cuprinsă între
15-24 ani (15,9), aceasta fiind mult peste media pe regiune. Aceasta denotă faptul că populaţia
tînără se încadrează mai greu în cîmpul muncii şi în regiune nu există pîrghii de a stimula angajatorii
să ia la muncă persoane tinere şi a le oferi posibilităţi de dezvoltare.
19.2
43.6
56 59.5
39.2
5.6
16.2
40.7
54.1 58
38.4
5.6 15.9 6.5 3.4 2.7 1.8
0
10
20
30
40
50
60
70
15-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55-64 ani 65 ani şi peste
Rata de activitate Rata de ocupare Rata şomajului
41
Figura 4.5.5 Rata şomajului în pe sexe în aspect regional
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Rata şomajului pe sexe ne indică o pondere mai mare a şomajului pe ţară în rîndul bărbaţilor. Rata
şomajului la bărbaţi (6,2%) în RD Centru este cu 2,6 pp mai mare decît rata şomajului în rîndul
femeilor (3,6%). Observăm în RDC cea mai mare discrepanţă dintre rata şomajului pe sexe,
comparativ cu celelalte regiuni ale R. Moldova.
4.6 Dezvoltare umană
Statisticile oficiale indică că în ultimii ani, la nivel naţional, se observă o îmbunătăţire a nivelul de
trai al populaţiei Republicii Moldova. Totodată, trebuie menţionat că veniturile disponibile ale
locuitorilor din oraşe sînt mai mari decît ale locuitorilor de la sate, ceea ce indică o discrepanţă
dintre bunăstarea locuitorilor din mediul urban faţă de bunăstarea locuitorilor din mediul rural.
Structura veniturilor populaţiei în funcţie de sursa de venit arată că veniturile obţinute din salariu
continuă să reprezinte sursa principală de venit pentru cetăţeni. Ponderea veniturilor din salarii în
2013 a constituit 35,6 % din venitul total al populaţiei RD Centru fiind în creştere cu circa 2,8%
comparativ cu anul 2012, cînd acest indicator a constituit 32,8%. Creşterea ponderii veniturilor
salariale în totalul veniturilor a fost determinată de evoluţiile pozitive din economia naţională şi de
pe piaţa muncii. Totodată, se observă o discrepanţă enormă dintre ponderea veniturilor salariale în
totalul veniturilor de la oraşe şi a celor de la sate, fiind determinată în mare măsură de domeniile
activităţilor economice practicate în mediul urban şi cel rural
Ponderea veniturilor din activitatea individuală agricolă a marcat o reducere de la 14,7% pînă la
13,6%, aceasta fiind cauzată de seceta care a afectat activitatea agricolă pe întreg teritoriu al
republicii.
0
1
2
3
4
5
6
7
8
Total pe republica mun. Chişinău RD Nord RD Centru RD Sud
6
7.3
4
6.2
6.9
4.1
5.1
3.7 3.6
5.6
Bărbaţi Femei
42
Pe de altă parte ponderea veniturilor din prestaţiile sociale şi din activităţile non-agricole au marcat
o creştere, respectiv, de la 18,5% pînă la 20,0% şi de la 8,9% pînă la 9,4% (Tabelul 4.6.1).
Tabelul 4.6.1 Veniturile disponibile medii lunare pe persoane în RD Centru
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Creşterea ponderii veniturilor din prestaţiile sociale a fost determinată de implicarea mai activă a
statului promovarea politicilor sociale şi combaterea sărăciei, care, realmente, a şi condus la
reducerea nivelului sărăciei a pensionarilor, a familiilor cu copii, precum şi a altor familii care
beneficiază de plăţi sociale din partea statului.
Figura 4.6.1 Ponderea veniturilor pe activităţile RD Centru
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
26%
10%
5%
0%
14%
12%
1%
1%
17%
14%
Activitatea salariata Activitatea individuala agricola Activitate non-agricolă
Venit din proprietate Prestaţii sociale Pensii
Îndemnizatii pentru copii Ajutor social Alte venituri
Remitente
2009
2010
2011
2012
2013
Venituri disponibile - total 990,1 1 086,5 1254,4 1317,2 1437,9
Activitatea salariata 346,6 373.9 458,5 432,7 512,2
Activitatea individuala agricola 141,8 174,1 188,1 194,2 195,6
Venit din proprietate 0,7 1,2 1,1 0,4 0,9
Prestatii sociale 166,8 203,3 232,3 263,9 287,1
Pensii 139,2 158,7 187,4 206,5 243,2
Îndemnizatii pentru copii 5,5 7,3 6,2 9,8 9,6
Compensaţii 7,5 8,1 8,6 5,8 0,1
Ajutor social 1,1 4,6 3,9 17,6 11,1
Alte venituri 244,5 251,0 262,5 302,0 332,8
Remitente 219,7 221,5 231,0 262,2 286,7
43
Şi creşterea ponderii pensiilor în totalul veniturilor populaţiei (14,1% în 2009 pînă la 16,8% în
2013), volumul cărora înregistrează tendinţe stabile de creştere, joacă un rol important în
combaterea sărăciei.
Creşterea veniturilor populaţiei a condus şi la majorarea nivelului cheltuielilor de consum. În 2013
cheltuielile de consum ale populaţiei RD Centru, au înregistrat o creştere, cifrîndu-se la nivelul de
1604,2 lei faţă de 1 396,6 lei în 2012.
Gospodăriile casnice şi-au mărit cheltuielile de consum aproape pentru toate categoriile de bunuri şi
servicii. Totodată, trebuie menţionat faptul că creşterea tarifelor pentru serviciile comunale, precum
şi a preţurilor la produsele alimentare, compensează, într-o anumită măsură, creșterea nivelului
consumului, astfel încît nu putem vorbi despre creşterea bunăstării populaţiei.
Dacă urmărim evoluţia cheltuielilor medii lunare pentru perioada 2009-2013, vedem o creştere
considerabilă a cheltuielilor pentru întreţinerea locuinţei. Astfel, dacă acestea înregistrau 182,3 lei în
anul 2009, atunci în 2013 aceste cheltuieli au atins cifra de 307,7 lei, situîndu-se pe locul 2 în lista
cheltuielilor, după cele pentru produsele alimentare (714,3 lei).
Tabelul 4.6.2 Cheltuieli de consum medii lunare pentru o persoană în RD Centru
În ceea ce priveşte structura cheltuielilor de consum din RD Centru, aceasta este dominată de
cheltuielile alimentare care alcătuiesc circa 44,5% din cheltuielile totale ale populaţiei. De remarcat
că, ceea ce este caracteristic pe întreg teritoriu al R. Moldova, ponderea cheltuielilor alimentare în
consumul populaţiei de la sate este mult mai mare decît ponderea cheltuielilor alimentare în
consumul populaţiei de la oraşe, ceea ce indică un nivel al bunăstării mai modest pentru locuitorii de
la sate faţă de locuitorii de la oraşe.
2009
2010
2011
2012
2013
Cheltuieli de consum - total 1 076,2 1 198,1 1 362,5 1 396,6 1 604,2
Produse alimentare 448,2 507,4 592,6 640,7 714,3
Bauturi alcoolice, tutun 25,1 30,2 30,2 30,3 31,8
Imbracaminte, incaltaminte 136,2 136,1 151,2 162,8 181,8
Intretinerea locuintei 182,3 204,6 244,4 244,2 307,7
Dotarea locuintei 48,7 53,0 52,6 49,5 61,5
Ingrijire medicala si sanatate 64,3 77,2 67,8 76,7 80,9
Transport 44,8 55,4 86,6 50,8 64,6
Comunicatii 49,7 52,3 56,2 58,0 62,5
Agrement 16,6 19,3 12,8 14,4 16,2
Invatamint 2,8 11,4 13,3 13,8 12,8
Hoteluri, restaurante, cafenele etc. 18,3 12,0 10,2 7,8 11,5
Diverse 39,1 39,1 44,6 47,7 58,6
44
Figura 4.6.2 Ponderea cheltuielilor de consum pe categorii de bunuri RD Centru
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
O parte importantă din bugetele gospodăriilor este alocată şi pentru întreţinerea locuinţei - circa
19,2% şi pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 11,3%. Totodată, pentru învăţămînt şi pentru
agrement ponderea cheltuielilor este extrem de modestă , respectiv, 0,8% şi 1% în 2013, ceea ce este
caracteristic pentru un stat cu venituri modeste (tabelul 4.6.2)
În prezent în RD Centru conform datelor statistice oficiale se observă sporirea presiunii pe care o
exercită populaţia inactivă asupra populaţiei active, ceea ce duce după sine scăderea nivelului
de trai al populaţiei.
Analiza şomajului la nivel regional devine complicată din cauza datelor statistice incomplete sau
lipsei acestora în aspect raional. Dar şi datele care există la nivel de ţară şi cele pe regiuni de
dezvoltare nu sînt relevante, deoarece majoritatea cetăţenilor nu se prea grăbesc să se
înregistreze la oficiile forţei de muncă.
Principala explicaţie de menţinere a şomajului la cote relativ mici este că populaţia are posibilitatea
emigrării. Evident, persoanele rămase fără loc de muncă consideră mai multe variante de cîştig a
venitului, inclusiv lansarea unor afaceri proprii, autoangajarea sau angajarea la un alt serviciu. Dar
faptul că emigrarea a prevalat totuşi asupra altor opţiuni arată că riscurile unei activităţi economice
în Republica Moldova sînt mult mai mari chiar şi decît riscurile unei emigraţii ilegale.
Datele statistice pe regiune arată că şomajul îi afectează în mod deosebit pe cei cu vârsta
cuprinsă între 15 şi 29 de ani. Ei formează cel mai numeros grup de şomeri. Cu cel mai mare risc
44%
2%
11%
19%
4% 5%
4% 4%
1% 1% 1% 4%
Produse alimentare Bauturi alcoolice, tutun Imbracaminte, incaltaminte Intretinerea locuintei
Dotarea locuintei Ingrijire medicala si sanatate Transport Comunicatii
Agrement Invatamint Hoteluri, restaurante, cafenele etc. Diverse
45
de şomaj se confruntă tinerii de vîrsta de 20-24 de ani, majoritatea fiind absolvenţi ai
instituţiilor superioare de învăţămînt. Situaţia este deosebit de gravă pentru bărbaţii tineri care
locuiesc în oraşe, riscul lor de a nu găsi un loc de muncă pe potrivă fiind mai mare decît în mediu pe
ţară.
46
III. POTENŢIALUL INFRASTRUCTURII
5.1 Infrastructura transportului
RDC este situată în partea centrală a Republicii Moldova asigurând conexiunea între celelalte
regiuni. La Vest RDC are conexiune directă cu România prin 3 puncte vamale, inclusiv unul
feroviar – nodul feroviar Ungheni. La Est prin RDT – cu Ucraina, Rusia. Spre Nord şi Sud
conectivitatea regiunii trece prin RDN şi, respectiv, prin RDS. Distanţa până la oraşele mari din
ţările vecine este de 20-150 km până la Iaşi, România, de 150-220 km până la Cernăuţi, Ucraina şi
de 100 - 170 km până la Odessa, Ucraina.
Reţeaua de transport a RDC se prezintă prin două tipuri de transport: auto şi feroviar. Traficul de
mărfuri şi pasageri este asigurat de transportul auto atât la nivel local, republican cât şi la nivel
internaţional. Transportul feroviar este utilizat preponderent pentru traficul de mărfuri şi pasageri la
nivel internaţional.
Căi de transport internaţional
Legături de trafic internaţional. RDC este traversată de o reţea densă de trasee internaţionale:
Coridorul Economic European IX (CE IX); Coridorul Economic Budapesta - Odessa (BOC);
Coridorul Giurgiuleşti-Briceni (GBC).
Din RDC se poate deplasa spre Nord pe traseul internaţional: М2 – Chişinău-Soroca – hotarul cu
Ucraina şi М14 – Odessa - Tiraspol - Chişinău - Briceni - Brest; spre Sud pe traseul M3 –Chişinău -
Giurgiuleşti; spre Est pe traseul M21 – Chişinău - Dubăsari; spre Vest pe traseul M1 – Chişinău -
Leuşeni. Aceste trasee vor fi suplimentate cu încă un traseu internaţional în cazul realizării
coridorului de transport Budapesta - Iaşi - Chişinău - Odessa.
Celelalte căi de transport de importanţă internaţională şi naţională care trec prin RDC sunt:
Direcţia Nord, spre oraşele Cernăuţi - Jitomir - Lvov – Warshawa; pe traseul М2 – Chişinău-
Soroca – hotarul cu Ucraina;
Direcţia Nord – Est, spre oraşele Vinitsa – Kiev - Moscova; М14 –Odesa - Tiraspol-Chişinău -
Briceni - Brest;
Direcţia Sud, spre oraşele Galaţi - Tulcea-Constanţa - Varna - Istambul: M3 –Chişinău -
Giurgiuleşti şi R3 – Chişinău-Hânceşti-Basarabeasca;
Direcţia Sud-Est, spre oraşele Odesa - Nicolaev - Herson - Yalta: R2- Chişinău-Bender şi R30–
Anenii Noi-Căuşeni-Ştefan-Vodă-frontiera cu Ucraina.
Direcţia Est, spre oraşele Krasnâe Okna- Krivoi Rog - Doneţk - Voronej: M21 – Chişinău-
Dubăsari şi R5 – Chişinău-Vadul - lui-Vodă-Dubăsari.
Direcţia Vest spre oraşele Iaşi – Târgul Neamţ - Cluj - Oradea - Budapesta: M1 – Chişinău -
Leuşeni şi R1 –Chişinău-Ungheni.
Căi de transport interregional şi local
Legături de trafic interregional. Legătura RDC cu RDN se efectuează prin mun. Bălţi pe traseele
М2, М14, R13, R14, R17. Cele mai solicitate sunt drumurile M14 şi R14 pe care circulaţia, pe unele
porţiuni,este asigurată pe două benzi, fapt ce nu corespunde fluxului de transport permanent în
47
creştere. Legătura RDC cu RDS se efectuează pe drumurile M14, M3, R-3, R-30, R-34, dintre care
cel mai aglomerat este drumul R3 şi necesită suplimentare cu minimum o bandă de circulaţie.
Legătura cu RDT este posibilă pe drumul internaţional M1.
Reţeaua de drumuri intraregionale. Distanţa maximă dintre localităţile RDC pe direcţia Nord-Sud
este de aproximativ 180 km, iar pe direcţia Est-Vest aproximativ 120 km şi legătura poate fi
asigurată tranzit prin mun. Chişinău. Distanţa dintre principalele centre urbane (Ialoveni, Străşeni,
Ungheni, Orhei, Hânceşti) nu depăşeşte 150 km.
Legăturile între oraşele RDC sunt asigurate în majoritatea cazurilor tranzitând municipiul Chişinău.
Oraşul Ungheni nu are legătură directă cu or. Hânceşti şi or. Orhei. Din aceste considerente este
necesar de finisat construcţia drumului R20 şi R44. Modernizarea şi construcţia unor porţiuni ale
drumului Ungheni - Leuşeni - Leova ar diversifica legăturile intraregionale. Oraşul Nisporeni are
legătură directă doar cu or. Ungheni (R25) şi de ocolire cu or. Călăraşi (R25, R1), cu or. Hânceşti
(R25, M1, R44). Oraşul Teleneşti are legătură directă doar cu or. Orhei, iar cu oraşele Rezina şi
Şoldăneşti are legătură doar prin or. Orhei sau prin mun. Bălţi, sau prin reţeaua de drumuri de
importanţă locală. Oraşul Rezina are legătură directă cu or. Şoldăneşti (R13) şi or. Orhei (R20).
Oraşul Şoldăneşti are legătură directă cu or. Rezina (R13) şi de ocolire cu or. Orhei (R13, R20),cu
or. Teleneşti (R13, R20, M2, R14, R22) sau prin mun. Bălţi. Există necesitatea construcţiei
drumului, ce va lega magistrala M2 cu drumul R20. În acest caz va fi posibilă legătura directă între
or. Teleneşti şi oraşele Rezina şi Şoldăneşti, ocolind or. Orhei. Oraşul Orhei este legat cu toate
oraşele prin drumuri naţionale: Orhei - Rezina (R20), Orhei-Teleneşti (М2, R14, R22), Orhei -
Şoldăneşti (R20, R13). Cu or. Criuleni şi or. Dubăsari, Orheiul face legătura pe drumul R23, М2. Pe
porţiunea Brăneşti drumul M2 este în variantă de pietriş şi din aceste motive este ocolit de
transportatori. Oraşul Anenii Noi şi or. Ialoveni au legături cu celelalte oraşe ale regiunii prin
municipiul Chişinău pe drumurile M14, R2.
Reţeaua de drumuri locale. În afară de aceste drumuri există o reţea largă ramificată de drumuri de
importanţă locală. Densitatea drumurilor publice din RDC este de 32 km/100/km2. Acest indicator
este mai mic decât în RDN dar mai mare decât media naţională care constituie 26,9 km/100 km2.
Drumurile naţionale deţin o pondere de 36,5%, majoritatea absolută cu îmbrăcăminte rigidă. Cele
mai multe drumuri sunt în raioanele Străşeni şi Ialoveni. La extrema opusă se află raionul Hânceşti.
Starea drumurilor locale este deplorabilă şi necesită reparaţie şi reconstrucţie. Din cauza stării
nesatisfăcătoare a drumurilor localităţile rurale sunt neatractive. Ba mai mult, există localităţi care
din cauza drumurilor deteriorate în timp ploios nu au legătură cu centrul raional. Bugetele austere
ale primăriilor nu pot oferi mijloace pentru reparaţia capitală a drumurilor ce traversează satele.
Tabelul 5.1.1 Reţeaua drumurilor publice în RDC kilometri
Drumuri
publice –
total
din care:
drumuri
naţionale
din acestea,
cu
îmbrăcăminte
rigidă
drumuri
locale
din acestea,
cu
îmbrăcăminte
rigidă
Total RDC 3352.1 1213.6 1213.6 2138.5 1990.9
Anenii Noi 282.2 135.0 135.0 147.2 134.9
Călăraşi 256.2 123.8 123.8 132.4 132.4
Criuleni 236.5 102.7 102.7 133.8 120.0
Dubăsari 108.8 23.5 23.5 85.3 85.3
48
Hînceşti 352.2 138.7 138.7 213.5 207.1
Ialoveni 278.6 117.5 117.5 161.1 147.4
Nisporeni 202.5 62.0 62.0 140.5 126.1
Orhei 333.2 116.2 116.2 217.0 211.1
Rezina 208.6 40.0 40.0 168.6 157.6
Străşeni 267.6 126.3 126.3 141.3 139.5
Şoldăneşti 200.0 46.3 46.3 153.7 139.6
Teleneşti 253.6 76.7 76.7 176.9 149.5
Ungheni 372.1 104.9 104.9 267.2 240.4
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Figura 5.1.1 Densitatea drumurilor publice, km/100
km2 pe regiuni
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Transportul feroviar. Densitatea reţelelor de căi ferate în RDC constituie 3,4 km /100 km2ea fiind
mai maredecâtîn RDN2,1 km /100 km2 şi decât media republicană 3,3 km/100 km2, dar mai mică
decâtîn RDS, unde sunt 4,7 km/100 km2. Pe teritoriul RDC trec traseele naţionale de cale ferată:
Bender-Chişinău-Ungheni, Revaca-Căinari, Ungheni-Bălţi, şi un segment neînsemnat de cale ferată
a sectorului Slobodca - Bălţi. Staţia de cale ferată Ungheni este punct de trecere internaţional care
efectuează transport de mărfuri şi pasageri. Ea reprezintă cel mai mare nod de cale ferată a RDC.
Staţia de cale ferată Şoldăneşti efectuează transport de mărfuri şi pasageri pentru deservirea
îndeosebi a obiectelor economiei naţionale. Configuraţia reţelei de cale ferată este de două tipuri –
cu o singură linie şi cu două linii. Intensitatea circulaţiei trenurilor de pasageri este de 2-14 garnituri
pe zi şi marfare de 4-10 garnituri pe zi.
Transport naval. În RDC nu există căi de comunicaţie navale, dar activează două porturi: Portul
naval Ungheni şi Portul naval Rezina.
49
5.2 Infrastructura de utilităţi
Managementul deşeurilor solide
În RDC infrastructura şi managementul deşeurilor menajere solide este slab dezvoltată, atât
cantitativ, cât şi calitativ. Se atestă un nivel înalt de poluare a solurilor, apelor şi altor componente
de mediu cauzat preponderent de tradiţiile neprietenoase mediului şi infrastructura slab dezvoltată
de colectare a deşeurilor solide şi lichide, inclusiv a celor toxice. Pentru regiune e specifică
colectarea neseparată a deşeurilor şi o cotă foarte redusă a deşeurilor reciclate (o parte
nesemnificativă a deșeurilor PET și de sticlă, care sunt colectate neorganizat). Deoarece în aceste
condiții, trebuie să fie întreprinse urgent măsuri pentru a remedia situația din sector, în prezent, este
elaborată și urmează să fie abrobată Legea (nouă) cu privire la gestionarea deșeurilor în Republica
Moldova, bazată pe prevederile Strategiei de Gestionare a Deșeurilor 2013-2027, precum și pe
directivele relevante ale UE.Aspectele administrative, ce țin de acest domeniu, sunt abordate de
prevederile Legii serviciilor publice de gospodărie comunală (Legea nr. 1402 din 24.10.2002),
Legea privind administrația publică locală (Legea nr. 436 din 28.12.2006) și Legea privind
descentralizarea administrativă (Legea nr. 435 din 28.12.2006). Prevederile de bază din aceste legi
sunt următoarele:
Managementul deșeurilor ține de competența APL de nivelul 1 iar abrobarea planurilor de
management al deșeurilor este de competența APL de nivelul 2.
Autoritățile publice locale se pot asocia în scopul livrării în comun a serviciilor publice
locale, inclusiv de management al deșeurilor.
Serviciile de gospodărire comunală comunală, inclusiv de management al deșeurilot, pot fi
furnizate de către o gamă largă de entități publice și private, precum și prin diferite tipuri de
contacte, inclusiv contracte de concestiune.
Din Strategia de Gestionare a Deșeurilor 2013-2027 putem deduce că deși există discrepanțe
importante între nivelele de dezvoltare ale diferitor raioane, este important ca dezvoltarea
sistemului integrat de management al deșeurilor să aibă un impact regional, fiind acoperite toate
localitățile, inclusiv cele rurale. În acest context, trebuie să se înțeleagă că nu contează amplasarea
fizică a capacităților de reciclare sau eliminare a deșeurilor, ci extinderea rețelelor de colectare și
transportare a deșeurilor. În aceste condiții, se impune realizarea de noi depozite ecologice zonale și
crearea de stații de transfer în vederea implementării optime a unui sistem integrat de gestionare a
deșeurilor, care să deservească populația din municipii, orașe, comune și sate.Gestionarea
deșeurilor solide este strîns legată de obiectivele de dezvoltare a țării. Pe de o parte, managementul
neadecvat al deșeurilor are un impact negativ asupra mai multor ramuri și anume:
Reţeaua rutieră în Regiunea Centru este suficient de dezvoltată, însă starea acesteia este rea. Astfel,
starea rea a drumurilor este privită drept o constrângere majoră care împiedică dezvoltarea
economică a regiunii. Din cauza stării nesatisfăcătoare a reţelei de drumuri, utilizatorii suportă
cheltuieli suplimentare pentru a avea acces la serviciile sociale şi administrative.
RDC este deservită de mai multe drumuri magistrale şi republicane, care formează baza reţelei de
drumuri a regiunii. Acestea drumuri asigură circulația internaţională şi intra-regională.
Conectivitatea regională şi locală este asigurată de drumurile locale gestionate de Administraţia de
Stat a Drumurilor, precum şi de drumurile ce se află în administrarea autorităţilor publice locale.
50
1) dezvoltării agriculturii, ca rezultat al folosirii solulului (terenurilor agricole) pentru depozite de
deșeuri, pe cînd aceste terenuri pot fi utilizate în activități agricole;
2) dezvoltării turismului, ca rezultat al știrbirii imaginii generale asociate cu depozitele de deșeuri
și cu mirosul neplăcut ce se emană de la acestea ( mai mult ca atît, foarte multe deșeuri sunt
aruncate la întîmplare și chiar de-a lungul drumurilor)
3) sănătății publice, ca rezultat al condițiilor anti-sanitare ale depozitelor de deșeuri și al
potențialului lor de a deveni focare de infecții.
Volumul deşeurilor colectate şi depozitate nu este înregistrat, deoarece nu se efectuează o cântărire
sau monitorizare a acestora în mod organizat şi permanent. Astfel, volumul şi tipurile de deşeuri
colectate sau reciclate din fiecare localitate, raion şi regiune nu sunt cunoscute. Serviciile de
salubrizare aplică metoda de eliminare a deşeurilor pe sol sau la depozitele existente, care în
majoritatea cazurilor nu sunt autorizate şi reprezintă o sursă majoră de poluare a solului şi a apelor
subterane. Aceste locuri de depozitare a deşeurilor nu întrunesc standardele moderne de mediu în
ceea ce priveşte amplasarea, proiectarea, construcţia şi exploatarea lor. Deşeurile depozitate nu sunt
compactate sau acoperite cu materiale inerte în vederea prevenirii incendiilor şi răspândirii
mirosurilor neplăcute.În afară de aceasta, la depozitele de deșeuri actuale nu există un control strict
al calității și cantității deșeurilor care ajung să fie depozitate, nu există facilități pentru recuperarea
gazelor de depozit sau pentru recuperarea și tratarea levigatului, căile de acces spre locurile de
eliminare a deșeurilor nu sunt întreținute, vehiculele și alte echipamente nu sunt curățate, depozitele
nu sunt îngrădite, păzite și marcate.
Activităţile de management al deşeurilor nu respectă ierarhia de gestionare a deşeurilor, stabilită
conform prevederilor directivelor UE, ceea ce demonstrează existenţa unui impact semnificativ
asupra mediului în regiune. Modul în care deşeurile sunt gestionate la nivelul UE ca un tot întreg, în
trei ţări – Ungaria, Polonia şi Estonia, care au aderat la UE în 2004, şi România, care a aderat la UE
în 2007, este prezentat în Tabelul. Datele care reies din comparaţia ponderii deşeurilor eliminate la
depozite denotă faptul că în Republica Moldova eliminarea deşeurilor la depozite este singura
soluţie aplicată şi doar un procent mic revine reciclării deşeurilor. Această situaţie este caracteristică
şi pentru RDC.
Tabelul 5.2.1 MDS în UE, state selectate din UE şi RM în 2011(în %)
Sursa: Programul Regional Sectorial de Management al Deşeurilor pentru Regiunea de Dezvoltare Centru
14
Sistemul de colectare a deşeurilor în Regiunea de Dezvoltare Centru acoperă populaţia din mediul
urban în proporţie de 100%, iar pe cea din mediul rural – în proporţie de 2,3% (au fost identificate
circa 23 de servicii de salubrizare, dintre care 12 – în mediul urban şi 11 – în mediul rural), ceea ce
reprezintă o problemă serioasă atît privind dezechilibru de dezvoltare cît și privind condiţiile de trai
14
http://adrcentru.md/pageview.php?l=ro&idc=542&id=1988&t=/Planificare-i-programare-regionala/Programe-
regionale-sectoriale-PRS/PRS-Managementul-deeurilor-solide/
51
ale populaţiei. În zonele rurale, unde nu sunt organizate servicii de salubrizare, eliminarea deșeurilor
se efectuiază individual de populație fiind în acest mod poluate zonele de odihnă, luncile rîurilor și
zonele verzi. Mai mult ca atît și în localitățile în care sunt organizate servicii de salubrizare acestea
nu funcționează eficient deoarece nu există posibilitatea colectării separate a deșeurilor. Astfel în
containere numeresc la un loc toate deșeurile, inclusiv și cele care trebuie să fie reciclate. Ca
rezultat, operatorii ratează încasarea unor sume financiare substanțiale care ar permite prestarea
unor servicii de calitate mai înaltă sau/și s-ar răsfrînge asupra tarifului ( în vederea micșorării
acestuia). Din cauza ratei extrem de mici de reciclare ale deșeurilor, practic 100 % din cantitatea
acestora, ajunge să fie depozitată și în acest mod sunt scoase din circuit economic suprafețe
importante de terenuri agricole și aducîndu-se un impact negativ substanțial mediului ambiant. Din
cauză că materialele reciclabile sunt amestecate și contaminate din punct de vedere chimic și
biologic, recuperarea lor este dificilă. Experiența altor state (în special membre UE) ne
demonstrează eficiența impunerii unei taxe de mediu (de ex. în Estonia aceasta constituie cca 50-60
euro) pentru depozitarea unui m³ de deșeuri la depozit, cu scopul de a stimula recuperarea și
reciclarea.Volumul zilnic a deşeurilor menajere solide în RDC este colectat şi stocat în deponii mici,
amplasate la marginea localităţilor din regiune. Majoritatea acestor deponii ocupă suprafeţe mari,
dar sunt inadecvat amenajate. Astfel, circa 473 de depozite existente pentru eliminarea deşeurilor nu
corespund standardelor internaţionale de mediu, ceea ce la fel, reprezintă o ameninţare pentru
sănătatea publică şi resursele de mediu, cu excepţia a 3-4 depozite construite conform cerinţelor de
protecţie a mediului (Hîncești, Nisporeni şi Teleneşti).
Figura 5.2.1 Depozite de deşeuri existente şi statutul lor legal
Sursa: Program Regional Sectorial de Management al Deşeurilor pentru Regiunea de Dezvoltare Centru
15
Sursele de venit operaţionale pentru sistemul de management al deşeurilor reprezintă o combinaţie a
alocărilor bugetare şi a încasărilor de tarife, însă acestea nu pot acoperi cheltuielile pentru
15
http://adrcentru.md/pageview.php?l=ro&idc=542&id=1988&t=/Planificare-i-programare-regionala/Programe-
regionale-sectoriale-PRS/PRS-Managementul-deeurilor-solide/
52
managementul întregului sector. Alocările bugetare provin din bugetele locale şi variază de la 5%
până la 20% din valoarea acestora. Nivelul tarifelor pentru serviciile prestate variază între 5 şi 10
lei/persoană/lună (0,33-0,67 €/lună) în diferite raioane. Persoanele juridice plătesc un tarif de cca.
70-110 lei pe m3/deşeuri pe care le generează16
.
Insuficienţa de resurse financiare în acest sector este cauzată de mai mulţi factori, inclusiv aplicarea
unui management necorespunzător la colectarea plăţilor de la generatorii de deşeuri şi la asigurarea
bugetelor din venituri netarifare.
Resursele financiare disponibile pentru gestionarea sectorului sunt insuficiente pentru a acoperi toate
cheltuielile ce ţin de managementul deşeurilor. Conform informaţiei prezentate de către Serviciile de
salubrizare existente, resursele financiare acumulate din plăţile pentru servicii acoperă doar
cheltuielile de transportare, iar cheltuielile ce ţin de tehnologia de înhumare nu sunt acoperite. Nu
sunt resurse pentru a susţine dezvoltarea tehnologiilor noi în sector. Veniturile non-tarifare nu sunt
acumulate şi nu fac parte din bugetul de cheltuieli pentru prestarea serviciilor, deoarece colectarea
separată a deşeurilor şi reciclarea fracţiei utile sunt asigurate de unii agenţi economici care, pe de o
parte, contribuie la reducerea volumului de deşeuri depozitate la depozit, iar pe de altă parte,
veniturile din procesul reciclării nu revin în circuitul financiar al sistemului existent.
O altă problema majoră ține de educația ecologică a populației. Mai mulți actori regionali implicați
în procesul gestionării și modernizării sistemului de administrare a deșeurilor managere solide
(experții, reprezentanți ai APL 1 și 2, operatorilor locali și regionali) au menționat faptul că lipsa
unor politici adecvate de sensibilizare, comunicare, educare și creșterea responsabilității
comunităților locale duce la apariția unor deficiențe majore în funcționarea sistemului în cauza. De
asemenea, a fost evidențiată lipsa unor mecanisme eficiente de sancționare a persoanelor care
încalcă legislația ecologică în vigoare.
În perioada 2013 -2014, în Regiunea de Dezvoltare Centru au fost realizate mai multe activități în
vederea ameliorării situației în domeniul managementului deșeurilor solide , inclusiv:
- Elaborat și aprobat Program Regional Sectorial de Management al Deşeurilor pentru Regiunea
de Dezvoltare Centru, care, pe lîngă o analiză complexă a situației din domeniul respectiv vine
cu un suport metodologic și practic comprehensiv de transpunerea cadrului de planificare
strategică naționala sectorială și regionala pe plan local (operaționalizează noțiuni de Zona de
management a deșeurilor, cooperarea intercomunitară, etc.). De asemenea, documentul în cauză
conține și un Plan de Acțiuni, realizarea căruia va contribui la consolidarea cadrului normativ,
instituțional și financiar. În viitor Program Regional Sectorial de Management al Deşeurilor
pentru Regiunea de Dezvoltare Centru va deveni un element de bază în procesul elaborării
Planului Operațional Regional.
- Implementat proiectul:„Salubrizarea localităţilor din raioanele Nisporeni, Străşeni şi Călăraşi
pentru un mediu curat şi sănătos”, avînd ca obiectiv general ameliorarea calităţii resurselor
naturale şi ameliorarea condiţiilor de trai ale locuitorilor din 12 localităţi ale raionul Nisporeni,
Străşeni şi Călăraşi. În cadrul proiectului respectiv, pe lîngă altele a fost finalizat poligon pentru
deşeurile solide, construite şi dotate cu 30 containere euro, 15 lăzi de plastic şi 201 containere de
metal cu rotile și 82 platforme de colectare DMS și altele.
16
http://adrcentru.md/pageview.php?l=ro&idc=542&id=1988&t=/Planificare-i-programare-regionala/Programe-
regionale-sectoriale-PRS/PRS-Managementul-deeurilor-solide/
53
- Implementat proiectul „Un mediu salubru pentru o dezvoltare regională durabilă” (primăria or.
Hînceşti, com. Bozieni, Mereşeni şi s. Logăneşti), avînd ca obiectiv general dezvoltarea
iniţiativelor regionale în vederea îmbunătăţirii factorilor de mediu în regiunea Hînceşti prin
reducerea impactului negativ al deşeurilor managere solide. Proiectul a contribuit la crearea
sistemului regional de colectare a deşeurilor din or. Hînceşti şi zonele adiacente: Bozieni,
Mereşeni şi Logăneşti și a permis asigurarea accesului a 26 800 de persoane la serviciile de
salubrizare.
- Implementat proiectul-pilot „Îmbunătăţirea sistemului integrat de management al deşeurilor
solide în raioanele Şoldăneşti, Rezina şi Floreşti” (finanţat de Agenția de Cooperare
Internațională a Germaniei), avînd ca obiectiv general reducerea nivelului de poluare a mediului
prin extinderea managementului integrat de colectare, stocare şi reciclare a deşeurilor din
raioanele Şoldăneşti, Rezina şi Floreşti. În cadrul proiectului, bazat pe cooperarea
intercomunitară, au fost construite 474 platforme, procurat utilaj şi tehnică specială.
Generarea deşeurilor menajere este influenţată de numeroşi factori, cei mai importanţi fiind venitul
populaţiei, comportamentul consumatorilor, apariţia pe piaţă de noi produse ambalate şi
evoluţia demografică.
Sistemul de colectare a deşeurilor în Regiunea de Dezvoltare Centru acoperă populaţia din mediul
urban în proporţie de 100%, iar pe cea din mediul rural – în proporţie de 2,3%.
În zonele rurale, unde nu sunt organizate servicii de salubrizare, eliminarea deșeurilor se
efectuiază individual de populație fiind în acest mod poluate zonele de odihnă, luncile rîurilor
și zonele verzi. Mai mult ca atît și în localitățile în care sunt organizate servicii de salubrizare
acestea nu funcționează eficient deoarece nu există posibilitatea colectării separate a deșeurilor.
Alimentare cu apă şi canalizare
Alimentarea cu apă. Alimentarea cu apă este efectuată preponderent din captările de apă subterană
din localităţile regiunii. Calitatea apei nu întotdeauna corespunde normativelor sanitare existente
pentru apa potabilă, de aceea apa din multe conducte poate fi folosită doar ca apă tehnică. Apa din
fântâni şi izvoare este folosită ca apă potabilă de circa 80% din populaţia RDC.
Ponderea fondului locativ din RDC care dispune de apeduct este de 33,4% faţă de media naţională
50,13%.Suprafaţa totală a fondului locativ dotat cu reţele de apă din RDC a crescut în anul 2013 cu
cca 19 % faţă de anul 2010. Densitatea reţelelor de apeduct în RDC este de 25,8 km/100 km2,
aceasta se plasează pe locul doi după RDS care are o densitate de 31,3 km/100 km2 şi constituie o
valoare mai mică faţă de media naţională de 29,3 km/100 km2
În anul 2013 pe teritoriul regiunii au fost amplasate 325 sisteme de alimentare cu apă, din care 22
unităţi – în mediu urban şi 303 unităţi – în mediu rural. Din total apeducte, pe parcursul anului 2013
au funcţionat 302 sisteme (93%) sau cu 27 apeducte mai mult comparativ cu anul precedent.
Diagrama 5.2.1 Sisteme de alimentare cu apă în anii 2009-2013
54
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
(Statistica Teritorială, Banca de date)
Numărul sistemelor de alimentare cu apă a crescut ca urmare a punerii în funcţie pe parcursul anilor
2009 – 2013 a79 sisteme de alimentare cu apă,preponderent în următoarele raioane: Orhei – 20,
Criuleni – 12, Călăraşi şi Ialoveni – cîte 9 sisteme, Hînceşti – 8, Teleneşti – 7, Anenii Noi – 6,
Rezina – 5, Nisporeni – 4, Ungheni – 3 sisteme. Totodată,4 sisteme de alimentare cu apă au fost
scoase din funcţiune în raioanele Şoldăneşti – 5, Straşeni –2 şi Dubăsari – 1 sistem.
Lungimea totală a reţelelor şi apeductelor de distribuţie a apei potabile în anul 2013 a constituit 2
745,5 km sau cu 779,6 (40%) km mai mult faţă de anul 2009. Printre raioanele cu cea mai mare
lungimea apeductelor și rețelelor de alimentare cu apă se enumeră: Orhei (470,4 km), Anenii Noi
(340,0 km), Hîncești (312,9 km) și Ialoveni (308,9 km). Cea mai mică lungimea apeductelor și
rețelelor de alimentare cu apă se înregistrează înraioanele Șoldănești (23,0 km), Dubăsari (85,4 km)
și Rezina (88,9 km).
Toate localitățile urbane (100%) și aproximativ 46% din localitățile rurale ale RDC au sisteme
centralizate de alimentare cu apă, furnizînd apă potabilă doar la 74% din populație urbană și 39%
din populație rurală. Ponderea totală a populației conectate la sisteme de apă în RDC este estimată la
aproximativ 46%, în timp ce rata de conectare la nivel de țară este aproximativ 54%. Estimarea
detaliată privind acoperirea cu serviciile de alimentare cu apă în Regiunea Centru este prezentată în
figura de mai jos.
Diagrama 5.2.2 Rata de acoperire a serviciilor de alimentare cu apă în RDC
55
Sursa: Programul Regional Sectorial de Alimentare cu Apă şi de Canalizare pentru RDC
Canalizare. Reţeaua de canalizare în RDC este slab dezvoltată, iar tehnologiile de epurare a apelor
reziduale sunt depăşite. Ponderea fondului locativ din RDC care dispune de reţea de canalizare este
de 34,1% faţă de media naţională 49,9%. Suprafaţa totală a fondului locativ dotat cu reţele de
canalizare din RDC a crescut în anul 2013 cu cca 19 % faţă de anul 2010.
Dotarea fondului locativ cu servicii centralizate de aprovizionare cu apă şi canalizare în RDC
variază între 1,5% (fondul locativ dotat în raioanele Şoldăneşti şi Teleneşti) şi cca14% în raioanele
Ialoveni, Anenii Noi şi Străşeni, cca 13% în raioanele Ungheni şi Orhei.
Sisteme de canalizare funcţionale în RDC constituie 32,9% faţă de numărul de sisteme funcţionale
pe ţară, plasîndu-se pe locul doi dupa regiunea Nord (34,1%).
Diagrama 5.2.3 Sisteme de canalizare în anii 2009-2013
56
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
(Statistica Teritorială, Banca de date)
În anul 2013 din numărul total de apeducte, 59 au fost dotate cu sisteme de canalizare, din care au
funcționat 40 sisteme sau cu 2 unități mai puțin comparativ cu anul 2012. Pe parcursul anului 2013
au fost scoase din funcțiune 2 sisteme de canalizare în raioanele Anenii Noi și Orhei. Din total
sisteme de canalizare, 41 sunt dotate cu stații de epurare, iar din numărul sistemelor de canalizare
funcționale doar 26 sunt dotate cu stații de epurare. În profil teritorial, de cele mai multe sisteme de
canalizare funcționale dispun raioanele Anenii Noi, Strășeni, Hîncești, Criuleni și Orhei. În raionul
Șoldănești lipsește sistemul de canalizare, iar raioanele Telenești, Rezina și Dubăsari au cîte un
sistem funcțional de canalizare.
Nivelul de dezvoltare a sistemelor de canalizare este mult mai scăzut în comparație cu sistemele de
alimentare cu apă. Toate localitățile urbane (100%) și doar 6% din localitățile rurale ale RDC au
sisteme centralizate de canalizare, avînd conectate doar 42% din populația urbană și aproximativ 3%
din populație rurală. Ponderea totală a populației conectate la sisteme de canalizare în RDC este
estimată la aproximativ 10%, în timp ce rata de conectare la nivel de țară este aproximativ 30%.
Estimarea detaliată privind acoperirea cu serviciile de canalizare în Regiunea Centru este prezentată
în figura de mai jos
Diagrama 5.2.4 Rata de acoperire estimată a serviciilor de canalizare în RDC
57
Sursa: Programul Regional Sectorial de Alimentare cu Apă şi de Canalizare pentru RDC
Calitatea serviciilor de canalizare este foarte redusă. Deși toate zonele urbane au stații de epurare a
apelor uzate, majoritatea instalațiilor existente de epurare sunt deteriorate și nu sunt operaționale.
Actualmente, tratarea mecanică este prevăzută pentru toate apele uzate urbane, în timp ce tratarea
biologică există doar la stațiile de epurare de la Nisporeni, Călărași și Orhei și parțial în Ungheni.
Calitatea apelor uzate epurate în toate zonele urbane, cu excepția orașelor Nisporeni, Călărași și
Orhei, nu corespunde normelor de deversare existente.
Sistemele de canalizare sunt slab dezvoltate și necesită investiții substanțiale pentru extinderea
rețelelor de colectare, reabilitarea/construcția stațiilor de pompare a apelor uzate, precum și a
stațiilor de epurare.
Serviciile de canalizare în zonele rurale rămîn la nivelul rudimentar de dezvoltare, în cea mai mare
parte fiind caracterizate prin utilizarea descentralizată de latrine cu infiltrarea directă a apelor uzate
în sol.
Starea infrastructurii AAC existente variază considerabil de la zonele urbane la cele rurale. În ultimii
ani, cu suportul financiar din partea agențiilor internaționale de finanțare și fondurilor naționale, s-a
înregistrat o schimbare pozitivă în starea infrastructurii AAC, precum și calitatea serviciilor de
alimentare cu apă pentru majoritatea localităților urbane. Totuși, unele segmente ale rețelelor de
distribuție nu mai pot fi renovate, necesitînd o înlocuire urgentă.
Pentru localitățile rurale situația variază în funcție de accesul la sursele de apă, situația demografică și
amplasarea geografică legată de apropierea lor de marile centre urbane și accesul la rețeaua principală
de drumuri. Cu suportul fondurilor naționale și internaționale, unele dintre sistemele rurale au fost
reabilitate folosind foraje de adîncime existente, iar altele au fost nou-construite. Deoarece aceste
sisteme rurale nu prevăd tratarea apei, apa livrată în cele mai multe cazuri nu este potabilă datorită
contaminării naturale sau activităților umane. În cazul apelor subterane de bună calitate, riscul
provine de la contaminare microbiană ca urmare a practicilor de dezinfectare (clorinare) insuficientă.
În sistemele bazate pe sursele de apă de suprafață, calitatea serviciilor variază în mare măsură. O
parte semnificativă a populației se alimentează din fîntînile săpate, care nu corespund standardelor de
calitate și seacă în timpul verii.
58
5.3 Infrastructura educaţională, de sănătate şi socială
Infrastructura educaţională.
La nivelul Regiunii Centru, în anul 2013 infrastructura de învățămînt a fost bine dezvoltată, fiind
reprezentată prin 972 unități de învățămînt, ceea ce reprezintă cu 22 instituții mai puțin decît în anul 2009. La
nivelul învățămîntului preșcolar, numărul instituțiilor a crescut cu 37 unități, a scăzut cu 57 unități instituțiile
de învăţămînt primar și secundar și cu 2 unități a scăzut numărul școlilor profesionale.
În anul școlar 2012/2013 la nivelul întregii regiuni funcționau 479 grădinițe, 473 instituții de învățămînt
primar și secundar, 13 școli profesionale și de meserii și 7 colegii. De remarcat că în regiune nu funcționează
nici o instituție de învățămînt superior. Densitățile cele mai mari se înregistrează în raioanele Orhei, Ungheni
și Hîncești, la polul opus fiind raionul Dubăsari, Șoldănești și Călărași.
Învățămîntul preșcolar. La nivelul Regiunii Centru, în anul școlar 2012/2013, populația preșcolară
totală a fost de 42545 copii, această cifră constituind 30% din numărul total de preșcolaridin țară.
Urmărind evoluţia numărului de copii în grădiniţe pe parcursul anilor 2009-2013 observăm o
creştere cu 6 732 copii (de la 35 813 la 42 545). Totodată a crescut şi numărul grădiniţelor cu 37
instituţii, (de la 442 în anul 2009 la 479 în anul 2013). Creşterea numărului de copii în grădiniţe şi
creşterea numărului de instituţii a dus la creşterea cu 290 personalului didactic din cadrul acestor
instituţii.
Figura 5.3.1 Evoluţia indicatorilor instituțiilor preșcolare din RD Centru (2009-2013)
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
40000
45000
Nr. Instituții Nr. de copii
Cadre didacNr.copii la 1
cadru
442
35813
3105
12
454
37336
3196
12
461
39027
3304
12
467
40954
3394
12
479
42545
3395 13
2009 2010 2011 2012 2013
59
Totodată din diagrama 5.3.1 observăm că numărul de copii la un cadru didactic a crescut în anul
2013, aşa dacă în perioada 2009-2012 reveneau 12 copii la un cadru didactic, atunci observăm că în
anul de învăţămînt 2012/2013 reveneau deja 13 copii la un cadru didactic.
Figura 5.3.2 Numărul de preșcolari din RD Centru în anii 2009/2011/2013
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Aşadar se observă o tendință pozitivă de creștere a numărului copiilor care frecventează instituțiile
preșcolare, acest fapt datorindu-se înființării de noi grădinițe.
Cel mai mare număr de copii se înregistrează în perioada 2012/2013 în raioanele Ungheni (5061),
Orhei (5057), Ialoveni (4078), aceste raioane fiind și cele mai populate din punct de vedere
demografic.
La nivelul regiunii Centru în anul școlar 2012/2013 personalul didactic din grădinițe număra 3395
de cadre didactice, cel mai mare număr de educatori fiind în raioanele Orhei, Strășeni și Ialoveni.
Raioanele Dubăsari și Șoldănești se identifica cu un număr foarte mic de educatori. Față de ultimii
ani s-a înregistrat la nivelul raioanelor o creștere a numărului cadrelor didactice datorită măririi
numărului de grădinițe cu 37 unități.
În anul școlar 2012/2013 ponderea personalului calificat în total personal didactic în învățămîntul
preșcolar în Regiunea Centru a fost de 38,82%, peste media regională fiind raioanele Anenii-
Noi(52,63%), Ialoveni (48,23), Criuleni (46,48%), Strășeni (45,48%), Dubăsari (45,16%), urmate
de raioanele Ungheni (39,94%),la polul opus situîndu-se Șoldănești (35,80%), Călărași (35,39%),
Nisporeni (33,3%), Telenești (31,90%), Orhei (30,61%), Rezina (30,05%) și Hîncești (28,33%).
..Anenii Noi
..Calarasi
..Criuleni
..Dubasari
..Hincesti
..Ialoveni
..Nisporeni
..Orhei..Rezin
a..Stras
eni..Soldanesti
..Telenesti
..Ungheni
2009 3177 2000 2754 1155 4128 3534 1968 4047 1748 3077 1372 2483 4370
2011 3384 2158 3085 1369 4199 4144 2077 4638 1803 3445 1451 2485 4789
2013 3500 2480 3341 1480 4484 4708 2163 5057 1981 3935 1523 2832 5061
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
nr.
per
soa
ne
60
La nivel național, cea mai mare pondere a personalului calificat s-a înregistrat în Regiuneade
dezvoltare Mun. Chișinău (70,34 %) iar cea mai mică în Regiunea Sud (32,4%).
Figura 5.3.3 Personalul didactic în instituțiile preșcolare
din RD Centru
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
În comparaţie cu celelalte niveluri de educaţie, învăţământul preşcolar înregistrează la nivel
regional ponderi alarmante ale personalului didactic necalificat. În anul şcolar 2012- 2013, doar
38,82% din totalul cadrelor didactice sunt calificate.
Educaţia şi formarea profesională a personalului reprezintă un aspect fundamental pentru
calitatea serviciilor educaționale. Este unul din factorii cheie care determină reuşita integrării
copiilor în societate, îndrumarea lor în descoperirea lumii şi a altor aspecte; sprijinirea acestora
în dezvoltarea socială şi emoţională; introducerea şi iniţierea lor în primele activităţi de învăţare
(scriere, citire, aritmetică, ştiinţe); trezirea interesului lor cultural pentru muzică, teatru, arte,
etc. şi încurajarea şi menţinerea interesului lor, în procesul de învăţare, despre mediul atât de
complex care îi înconjoară.
Învăţămîntul primar şi secundar. Pe parcursul ultimilor 5 ani, în contextul procesului de
optimizare a reţelei instituţiilor de învăţământ general, numărul instituţiilor de învăţământ
primar şi secundar general s-a redus cu 10,7%.
Conform datelor statistice numărul instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general a scăzut de
la 129 278 elevi în anul 2009 la 108 143 elevi în anul 2013. Se observă o reducere a numărului de
elevi cu 21 135 pe parcursul acestei perioade.
AneniiNoi
Calarasi
Criuleni
Dubasari
Hincesti
Ialoveni
Nisporeni
Orhei RezinaStrase
niSoldan
estiTelene
stiUnghe
ni
2009 239 189 229 114 297 276 155 375 186 294 167 252 332
2011 254 212 240 129 305 290 170 406 183 323 173 248 371
2013 247 226 256 124 307 340 165 405 183 340 162 257 383
050
100150200250300350400450
nr.
per
soan
e
61
Figura 5.3.4 Situația instituțiilor primare și secundare în RD Centru
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Densitatea cea mai mare a instituțiilor din învățămîntul primar și secundar se înregistrează în
raioanele Orhei (58), Ungheni (51) și Hîncești (52), la polul opus fiind raionul Dubăsari (13) şi
Șoldănești (24).
Figura 5.3.5 Infrastructura instituțiilor de învățămînt
primar secundar din RD Centru
0
20000
40000
60000
80000
100000
120000
140000
Nr. instituții Nr. copii
Cadredidactice Nr.elevi la 1
cadru
530
129278
11560
11
523
122971
11341
11
509
117680
10845 11
485
112903
10183 11
473
108143
9970 11
2009 2010 2011 2012 2013
62
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
În anul școlar 2011/2012, drept consecință a scăderii numărului mediu de elevi în fiecare clasă,
instituțiile de învățămînt au fost reorganizate. Cel mai mare decalaj s-a resimțit în raioanele Călărași
și Ungheni, cu 11 instituții mai puțin decît în anul școlar 2009/2010 în comparație cu anul școlar
2012/2013. Această măsură a fost luată pentru evitarea utilizării ineficiente a mijloacelor financiare
alocate învățământului și pentru utilizarea economiilor anuale la îmbunătățirea calității educației.
Figura 5.3.6 Ponderea instituțiilor de învățămînt primar și secundar în Regiunea
Centru în anul 2013.
..AneniiNoi
..Calarasi
..Criuleni
..Dubasari
..Hincesti
..Ialoveni
..Nisporeni
..Orhei
..Rezina
..Straseni
..Soldanesti
..Telenesti
..Ungheni
2009 36 42 34 13 54 37 35 65 40 39 31 42 62
2010 36 39 34 13 52 36 35 65 40 39 31 41 62
2011 35 34 34 13 51 36 34 63 40 39 31 41 58
2012 35 33 34 13 51 35 34 58 38 38 25 38 53
2013 33 31 33 13 52 34 34 58 37 36 24 37 51
0
10
20
30
40
50
60
70
nr.
inst
itu
ții
63
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Numărul elevilor din instituţiile de învăţămînt primar şi secundar general, la fel, a fost în descreştere
în ultimii 5 ani. La începutul anului de studii 2012/2013, numărul elevilor din instituţiile de
învăţământ primar şi secundar general a constituit 108 123 persoane, reprezentînd o micşorare de
16,36%, comparativ cu anul de studii 2009/2010.
În aspect intraregional avem o descreştere a numărului de elevi în fiecare raion. Această descreştere
se datorează şi descreşterii natalităţii în regiune, dar şi a reformelor din domeniul învăţănîntului care
au fost implementate în R. Moldova.
Diagrama 5.3.7 Numărul de elevi din RD Centru
pentru anii 2011/2012/2013
Anenii Noi 7%
Calarasi 6% Criuleni
7%
Dubasari 3%
Hincesti 11%
Ialoveni 7% Nisporeni
7%
Orhei 12%
Rezina 8% Straseni
8%
Soldanesti 5%
Telenesti 8% Ungheni
11%
64
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
În plan regional, ponderea cea mai mare a numărului de elevi este repartizată Regiunii Centru
(29,81%), Regiunea Nord (28,46%), Regiunea Chișinău (20,72%), cea mai mică pondere se
înregistrează în Regiunea UTA Găgăuzia (4,8%) și Regiunea Sud (15,8%).
Tabelul 5.3.1 Numărul de elevi ce revin unui cadru didactic în Regiunea Centru în anul
școlar 2012/2013
0
10000
20000
AneniiNoi
Calarasi
Criuleni
Dubasari
Hincesti
Ialoveni
Nisporeni
Orhei RezinaStrasen
iSoldan
estiTelene
stiUnghe
ni
2011 9219 8194 8919 3802 14263 11877 8141 13041 6029 10695 5284 9210 14297
2012 8780 7859 8592 3644 13528 11360 7755 12629 5748 10295 5108 8564 13818
2013 8478 7574 8285 3484 12873 11059 7310 12163 5485 9845 4824 8196 13327
Regiunea/ Raion Total
Regiunea Centru 11
Anenii-Noi 11
Călărași 11
Criuleni 11
Dubăsari 9
Hîncești 12
Ialoveni 12
Nisporeni 12
Orhei 11
Rezina 9
Strășeni 11
Șoldănești 11
Telenești 11
65
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
În anul școlar 2012-2013 la nivelul RD Centru numărul de elevi ce revin unui cadru didactic în
învățămîntul preșcolar a fost de 11 elevi, peste media regională fiind raioanele Hîncești (12),
Ialoveni (12), Nisporeni (12) și Ungheni (12), cel mai mic număr de elevi/ cadru didactic fiind în
raioanele Dubăsari (9) și Rezina (9). Amintim faptul că valoarea acestui indicator la nivelul regiunii
Centru coincide cu cel la nivel național, regiunea cu cel mai mic număr de elevi ce revine unui cadru
didactic este Nordul. În regiune, imaginea generală privind numărul de elevi ce revin unui cadru este
una stabilă pe parcursul ultimul 3 ani.
Figura 5.3.9 Personalul didactic în instituțiile primare și secundare din RD Centru.
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
În RD Centru în anul școlar 2012/2013 personalul didactic din școli, gimnazii și licee numără
10183 persoane, aceasta constituind 30% din numărul total de cadre didactice din țară. Față de
ultimii ani s-a înregistrat la nivelul raioanelor RD Centru o scădere a numărului cadrelor didactice
datorită în principal scăderii numărului de copii, salariilor mici, dar și închiderii unor unități școlare
în special în mediul rural. Cele mai semnificative scăderi a numărului de cadre didactice s-au
înregistrat în raioanele Orhei, Strășeni, Ungheni și Anenii-Noi, diferențe nesemnificative au
înregistrat raioanele Dubăsari, Ialoveni și Nisporeni.
..AneniiNoi
..Calarasi
..Criuleni
..Dubasari
..Hincesti
..Ialoveni
..Nisporeni
..Orhei
..Rezina
..Straseni
..Soldanest
i
..Telenesti
..Ungheni
2011 843 801 824 406 1198 958 675 1269 682 1055 517 855 1258
2012 778 742 805 417 1120 939 660 1213 707 944 493 819 1208
2013 746 707 765 378 1083 918 632 1107 596 909 433 760 1149
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
nr.
pe
rso
ane
Ungheni 12
66
Învăţămîntul secundar profesional (şcoli profesionale). Ca rezultat al optimizării reţelei de instituţii
de învăţământ secundar profesional, numărul acestor instituţii în Regiunea Centru s-a redus cu 2
unităţi comparativ cu perioada anilor 2009-2011 şi constituie 13 unităţi.
Școala Profesională nr. 2 Criuleni și Școala Profesională Cucuruzenii de Sus, raionul Orhei, au fost
comasate pe motiv ca nu îndeplineau planul de admitere.
În raioanele Anenii-Noi, Călărași, Criuleni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Telenești și Ungheni există
cîte o singură Școală Profesională. În raionul Hîncești - 3, iar în raionul Ialoveni - 2. Doar în raionul
Dubăsari, Strășeni și Șoldănești nu există nici o școală profesională.
Figura 5.3.10 Situația instituțiilor secundar profesionale în RD Centru
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Numărul de elevi relevă o tendinţă de descreştere, fiind de 2643 persoane la începutul anului de
studii 2012-2013, faţă de 3791 în 2009-2010. Învăţământul secundar profesional este solicitat mai
mult de băieți, ponderea acestora, în anul de studii 2012-2013, fiind de 73,71%.
2009
2011
2013
0500
1000150020002500300035004000
Nr. Instituții Nr. elevi Înmatriculați Absolvenți
2009 15 3791 2379 2260
2010 15 3624 2444 2298
2011 15 3278 2151 2121
2012 13 3077 1977 1774
2013 13 2643 1737 1807
67
Tabelul 5.3.2 Ponderea absolvenților femei/bărbați a instituțiilor de învățămîntsecundar
profesional
R. Centru 2009 2010 2011 2012 2013
Bărbați 72,69 72,01 72,74 73,22 73,71
Femei 27,30 27,98 27,25 26,77 26,28
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Ponderea absolvenților instituțiilor de învățămîntsecundar profesional în dependenţă de gen revine
bărbaţilor, păstrîndu-se totodată o tendinţă de creştere (de la 72,69% în anul 2009 la 73,71% în anul
2013). Ponderea femeilor este mai mică, fiind respectiv în descreştere în perioada 2009-2013 (de la
27,3% în anul 2009 la 26,28% în anul 2013) (Tabelul 5.3.1.2)
Tabelul 5.3.3 Absolvenții instituțiilor de învățămînt
secundar de specialitate în RDC
Raion 2009 2010 2011 2012 2013
Anenii-Noi 115 78 83 68 63
Călărași 188 194 196 108 140
Criuleni 322 335 310 264 221
Hîncești 382 407 321 318 351
Ialoveni 319 223 245 216 189
Nisporeni 156 182 128 114 135
Orhei 298 330 302 184 207
Rezina 151 163 166 156 158
Telenești 59 117 101 69 87
Ungheni 270 269 269 277 256
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Pe parcursul ultimilor 5 ani, numărul persoanelor înmatriculate este în descreştere, în 2013 fiind
înmatriculate 1737 persoane sau cu 642 persoane mai puţin decât în anul 2009. Numărul
absolvenţilor, în anul 2013, a scăzut până la 1807 persoane, comparativ cu circa 2260 de absolvenţi
în perioada anilor 2009-2010.
Învăţămîntul mediu de specialitate (colegii). Pe parcursul anilor 1990-2011, evoluţia instituţiilor de
învăţământ mediu de specialitate (colegiilor) a fost una controversată, ele fiind incluse pentru o
anumită perioadă în nivelul superior de învăţământ. Transformarea acestora în instituţii de
învăţământ superior de scurtă durată a avut un profund impact asupra ofertei educaţionale,
metodelor de predare-învăţare, componenţei corpului profesoral-didactic şi atractivităţii studiilor
pentru absolvenţii de gimnazii, şcoli medii şi licee.
68
În RD Centru există 7 colegii. Cel mai mare număr de colegii îl are raionul Ungheni (Colegiul de
medicină, Agroindustrial și Național al Poliției de Frontieră), raionul Orhei are 2 colegii (Colegiul
pedagogic și de medicină), raionul Călărași are un colegiu (Colegiul pedagogic) și unicul colegiul
de construcție din regiune se află în raionul Hîncești.
Tabelul 5.3.4 Situația Colegiilor din RD Centru
R. Centru 2009 2010 2011 2012 2013
Nr. de instituții 7 7 7 7 7
Nr. de elevi 3873 3931 3689 3563 3066
Înmatriculați 1236 1088 970 935 762
Absolvenți 698 752 900 824 1071
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
La începutul anului de studii 2012-2013, numărul de elevi în cele 7 colegii din Regiunea Centru a
constituit 3066 de persoane, fiind, practic, la nivelul anului de studii 2009-2010. Învăţământul mediu
de specialitate, într-o proporţie mai mare, este solicitat de fete (69,46 din numărul total de elevi). Se
constată o descreştere a numărului de elevi, în anul 2013 fiind înmatriculate 762 persoane sau cu
474 mai puţin comparativ cu anul 2009.
Tabel 5.3.5 Ponderea absolvenților femei/bărbați a instituțiilor
de învățămînt mediu de specialitate
R. Centru 2009 2010 2011 2012 2013
Bărbați 28,51 29,65 29,2 26,45 30,53
Femei 71,48 70,34 70,7 73,54 69,46
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Odată cu implementarea Procesului de la Bologna, durata studiilor superioare s-a micșorat pînă la 3-
4 ani. În acest caz este preferențial de a studia în cadrul unor specialități la instituțiile
învățămîntului superior și de a obține diplomă de licență, decît de a studia aproximativ aceeași
perioadă la colegiu și de a obține diplomă de învățămînt mediu de specialitate, care este mai puțin
cotată pe piața muncii, mai ales din punct de vedere a salarizării.
La nivelul RD Centru, infrastructura de învățămînt este bine dezvoltată, numărul total de unități
de învățămînt (preșcolar, primar și secundar, secundar profesional și mediu de specialitate) a fost de
972, în anul 2013. Cele mai multe unități de învățămînt au fost înregistrate în raioanele Orhei,
Ungheni și Hîncești, la polul opus situîndu-se raioanele Dubăsari și Șoldănești.
Analizînd comparativ cu anul școlar 2008/2009, numărul total de unități școlare a scăzut la
nivelul Regiunii Centru, desființîndu-se 57 instituții de învățămînt primar și secundar, 2
69
instituții de învățămînt secundar profesional (Criuleni și Orhei), deși a crescut simțitor
numărul instituțiilor de învățămînt preșcolar cu 37 unități.
Accesul copiilor de vîrstă timpurie la educaţie creşte într-un ritm susţinut, dar reţeaua existentă de
grădiniţe acoperă doar o parte din cerere.
În comparaţie cu celelalte niveluri de educaţie, învăţământul preşcolar înregistrează la nivel
regional ponderi alarmante ale personalului didactic necalificat. În anul şcolar 2012- 2013,
doar 38,82% din totalul cadrelor didactice sunt calificate;
În RDC numărul elevilor şi al studenţilor a scăzut semnificativ, ca urmare a declinului
demografic cauzat de sporul negativ al populaţiei şi de exodul peste hotare.
Învăţămîntul general este caracterizat printr-o reţea supradimensionată de şcoli, iar utilizarea
ineficientă a capacităţii nu permite investiţii în modernizarea instituţiilor şi dotarea lor cu
echipament adecvat;
Învăţămîntul secundar profesional şi mediu de specialitate nu este suficient de atractiv pentru
elevi, dar este costisitor pentru stat. Reţeaua de instituţii de învăţămînt secundar profesional şi mediu
de specialitate este supradimensionată şi cu o infrastructură învechită, fapt ce duce la cheltuieli
nejustificate de întreţinere.
Infrastructura de sănătate.
Infrastructura instituţiilor medicale. Potrivit datelor statistice din anul 2013, Regiunea Centru
dispunea de o rețea de unități sanitare compusă dintr-un număr de 13 spitale raionale, 2 puncte
medicale independente, 80 instituții de medicină primară și 195 farmacii comunitare. La nivel de
raioane cele mai multe unități sanitare sunt în Orhei, Ungheni și Ialoveni, iar cele mai puține în
Dubăsari și Rezina.
În anul 2012, la inițiativa Guvernului Republicii Moldova, întru asigurarea funcţionării instituţiilor
medicale primare în condiţii de autonomie au fost stabilite etapele de delimitare juridică a Centrelor
de sănătate, proces care urma să fie finalizat în anul 2014, astfel numărul unităților de asistență
medicală primară în Regiunea Centru a crescut de la 53 unități în 2012 la 80 în 2013.
Tabelul 5.3.6 Infrastructura instituțiilor medicale în Regiuni, în anul 2013
Instituții medicale de stat Instituții medicale private
Regiuni Spitale
municipale/
raionale
Puncte
medicale
independente
Asistența
medicală
primară
Centre de
sănătate
private/spitale
private
Întreprinderi
individuale de
ambulator
RDNord 12 1 63 - 110
RDCentru 13 2 80 1 81
RDSud 8 2 31 1 53
Mun. Chișinău 9 3 63 2 110
UTA Găgăuzia 3 3 6 - 15
70
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Numărul instituțiilor de asistență medicală primară nu a suferit modificări doar în raioanele
Dubăsari, Rezina, Șoldănești și Telenești. Față de anul anterior, în 2013 la nivelul Regiunii se
remarca o stabilitate în ceea ce privește numărul de spitale raionale, situații mai specifice se observă
în raionul Dubăsari care nu are nici un spital raional și în raionul Hîncești care are 2 spitale (unul în
or. Hîncești iar cel de-al doilea în satul Cărpineni). În regiune activează un centru de sănătate privat,
în orașul Criuleni.
Tabelul 5.3.7 Infrastructura instituțiilor medicale în Regiunea Centru în anul 2013
Instituții medicale de stat Instituții medicale private
RAIOANE Spitale
raionale
Puncte
medicale
independente
Asistența
medicală
primară
Centre de
sănătate
private
Întreprinderi
individuale de
ambulator
AN 1 - 5 - 10
CL 1 - 7 - 8
CR 1 - 6 1 2
DB - - 1 - -
HN 2 - 6 - 4
IL 1 - 10 - 6
NS 1 - 5 - 1
OR 1 1 11 - 18
RZ 1 - 2 - 6
ST 1 - 7 - 6
SL 1 - 5 - 2
TL 1 1 5 - 4
UN 1 - 10 - 14 *Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Personalul medical. Personalul medico-sanitar din Regiunea Centru în anul 2013 era alcătuit dintr-
un număr de 1626 medici, 177 stomatologi, 458 farmaciști iar numărul personalului sanitar mediu a
fost de 4495. La nivel regional față de anul 2012, numărul de medici a scăzut cu 36 persoane,
numărul personalului sanitar mediu a scăzut cu 96 persoane, numărul medicilor cu profil
stomatologic a rămas neschimbat.
71
Tabelul 5.3.8 Numărul personalului medico-sanitar
din raionalele RD Centru în anul 2013.
RAIOANE Medici Stomatologi Farmaciști Personal
sanitar mediu
AN 138 16 49 345
CL 109 8 48 330
CR 126 10 26 296
DB 33 8 9 90
HN 182 21 51 469
IL 169 26 34 341
NS 88 12 23 277
OR 207 20 62 614
RZ 73 4 18 253
ST 150 15 39 350
SL 72 9 22 215
TL 109 16 20 317
UN 170 12 57 598
Regiunea
Centru
1626 177 458 4495
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
În ceea ce privește numărul de medici la 10000 locuitori, regiunea ocupă locul IV la nivel național
cu 15,3 medici.
La nivel raional media regională a fost depășită doar de Anenii-Noi (16,5 medici la 10000 locuitori),
Criuleni (17,1 medici la 10000 locuitori), Ialoveni (16,8 medici), Orhei (16,5 medici), Strășeni (16,3
medici) și Șoldănești cu 17,0 medic, ultimul loc fiind ocupat de Dubăsari (9,4 medici la 10000
locuitori).
Tabelul 5.3.9 Gradul de asigurare a populației cu personal medical
ce revin la 10000 de persoane în anul 2013
RAIOANE Medici Stomatologi Personal sanitar
mediu
AN 16,5 1,9 41,4
CL 13,9 1,0 42,0
CR 17,1 1,4 40,2
DB 9,4 2,3 25,6
HN 15,0 1,7 38,7
IL 16,8 2,6 33,9
NS 13,3 1,8 41,9
OR 16,5 1,6 49,0
72
RZ 14,3 0,8 49,4
ST 16,3 1,6 38,0
SL 17,0 2,1 50,7
TL 14,9 2,2 43,4
UN 14,5 1,0 50,9
Media RD Centru 15,3 1,7 42,4
Media RMoldova 19,3 1,68
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Numărul de personal sanitar mediu la 10000 locuitori, la nivel național constituie 42,4 persoane,
astfel poziționîndu-se pe ultimul loc. La nivel raional media este depășită doar în raionale Orhei
(49,0), Rezina (49,4), Șoldănești( 50,7), Ungheni (50,9), ultimul loc fiind ocupat de Dubăsari (25,6).
Paturi în spitale la 10000 locuitori. Referitor la numărul de paturi în spitale la 10000 locuitori,
Regiunea Centru ocupă locul II la nivel național cu 28,53 locuri/pat. Aprofundînd analiza la nivel
regional se constată depășiri ale mediei regiunii în raionul Hîncești (43,18 paturi), Orhei (37,39
paturi), Șoldănești (33,16 paturi), Ungheni (30,57 paturi) și Rezina (30,24 paturi), la polul opus cu
cele mai puține paturi în spital se identifică raionul Ialoveni cu 111 paturi la 100,7 mii locuitori.
Figura 5.3.11 Numărul de paturi în spitale la 10000
locuitori în Regiunea Centru (2013)
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
22.89
27.1 26.2
43.18
11.02
28.89
37.39
30.24
21.19
33.16
26.96 30.57
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
2013
73
Principalii indicatori privind starea de sănătate a populației din Regiunea Centru
O stare bună de sănătate este un element esențial al bunăstării umane, reprezentînd atît o valoare în
sine, cît și un element cheie al capitalului uman, care la rîndul său influnețează direct procesul de
creștere a competitivității economice.
Începînd cu anul 2003 poate fi observată o creştere continuă a speranţei de viaţă, excepţie făcînd
doar 2005, an în care s-a înregistrat un nivel înalt al mortalităţii generale şi celei infantile. În anul
2013, acest indicator a înregistrat valoarea maximă a perioadei date – 71,85 ani, respectiv la bărbaţi
– 68,05 şi la femei – 75,55 ani.
Figura 5.3.12 Durata medie de viață în Moldova în perioada anilor 2003-2013
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Formarea unei prime imagini cu privire la starea de sănătate a populației Regiunii Centru are la bază
analiza sintetică a principalilor indicatori referitori la numărul persoanelor bolnave de diferite
afecțiuni și numărul de întreruperi de sarcină.
Figura 5.3.13 Numărul de întreruperi de sarcină la 100 născuți vii
65
66
67
68
69
70
71
72
73
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
2013
74
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
În anul 2013 la nivelul Regiunii Centru au avut loc 21,5 întreruperi de sarcină la 100 născuți vii cu
1,6 întreruperi de sarcină mai puține decît în anii precedenți. Această dinamică pozitivă menținîndu-
se în ultimii 5 ani. Cele mai multe întreruperi de sarcini au fost în 2013 în raioanele Orhei (34,2),
Șoldănești (32,5), Nisporeni (31,2) iar cele mai puține în raioanele Telenești (7,8) și Hîncești (10,2).
Cu excepția raioanelor Călărași, Hîncești, Nisporeni, Orhei, Rezina și Strășeni, în Regiunea Centru
s-a înregistrat o creștere față de anii anteriori privind întreruperile de sarcină.
Tabelul 5.3.10 Morbiditatea populației la 100000 locuitori
conform claselor de boli în anul 2013
Tumori
maligne
Tuberculoza
activă
Bolile
aparatului
respirator
Diabet
zaharat
Maladii
psihice
Bolile
aparatului
circulator
RD Centru 224,5 106,1 10983,3 280,4 318,4 1885,3
RD Nord 242,1 80,8 110005,8 233,4 377,4 1962,5
RD Sud 235,7 67,6 7088,4 343,1 374,0 2018,3
Mun.
Chișinău
236,5 72,1 17581,3 281,7 397,3 1823,8
UTA 247,2 58,7 11703,5 330,6 399,8 2096,1
0 5 10 15 20 25 30 35
Anen…
Calar…
Criul…
Dub…
Hinc…
Ialov…
Nisp…
Orhei
Rezina
Stras…
Sold…
Tele…
Ung…
2013
75
Găgăuzia *Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Figura 5.3.14 Morbiditatea populației la 100000 locuitori în cazul tuberculozei în Regiunea
Centru în anul 2013
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Tuberculoza afectează grav centrul Republicii Moldova, unde peste 150 de oameni care suferă de
această boală sunt înregistrați în fiecare raion. Ceva mai bine stau lucrurile în sudul și nordul țării,
numărul bolnavilor de tuberculoză din aceste regiuni variind între 100 și 130 de persoane pe raion.
Un recent raport al specialiștilor de Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” atestă că cele
mai multe cazuri de tuberculoză sunt înregistrate în raionul Călăraşi. În 2013, aici erau aproape 160
de bolnavi de tuberculoză. Numărul acestora depăşeşte cu peste 30 la sută plafonul fixat de
autoritățile responsabile de menținerea sănătății publice – 104 cazuri la o populație de 100 de mii de
oameni.
Situația nu e cu nimic mai bună nici în raioanele Strășeni și Orhei, unde cîte 150 de oameni, în
medie, suferă de tuberculoză. La Floreşti, Şoldăneşti şi Căuşeni numărul persoanelor cu tuberculoză,
de asemenea, depășește cifra de o sută. În 2013, în aceste raioane au fost înregistrate câte 132, 130 şi
respectiv 113 cazuri de tuberculoză.
Potrivit datelor statistice din anul 2013, Regiunea Centru dispunea de o rețea de unități sanitare
compusă dintr-un număr de 13 spitale raionale, 2 puncte medicale independente, 80 instituții de
medicină primară și 195 farmacii comunitare. La nivel de raioane cele mai multe unități sanitare
sunt în Orhei, Ungheni și Ialoveni, iar cele mai puține în Dubăsari și Rezina;
140.5 132.4
99.3
62.4
96.5 91.6
83.1 88.5
124.1
139.3 140.9
86
101.4
0
20
40
60
80
100
120
140
160
76
În regiune se constată incidența mare a bolilor cronice nontransmisibile și insuficiența măsurilor de
prevenire a acestora;
Infrastructura fizică este insuficient dezvoltată iar instituțiile medicale sunt insuficient dotate cu
inventar medical performant;
Tuberculoza afectează grav centrul Republicii Moldova, unde peste 150 de oameni care suferă de
această boală sunt înregistrați în fiecare raion. Ceva mai bine stau lucrurile în sudul și nordul țării,
numărul bolnavilor de tuberculoză din aceste regiuni variind între 100 și 130 de persoane pe raion.
5.4 Fondul locativ
Fondul de locuinţe din RD Centru a cunoscut o stagnare în perioada anilor 2005 – 2013, numărul
general de locuinţe în regiune păstrîndu-se relativ stabil (anul 2005 - 378 800 locuinţe, 2006 - 378
800 locuinţe, anul 2007 - 379 900 locuinţe ..... anul 2013 - 379 200 locuințe). În anul 2013, fondul
de locuințe la nivelul regiunii era de 379 200 locuințe, cu cca 900 locuințe mai puţine fața de anul
2009 (380 100 locuinţe). La nivel de raion, cele mai multe locuințe erau în anul 2013 în raionul
Orhei (46 600 locuințe), urmat de Hînceşti (42 200 locuinţe) şi Ungheni (38 300 locuinţe), la polul
opus fiind Dubăsari cu doar 12 700 locuințe. În aspect intraregional, numărul de locuinţe pentru
perioada 2009-2013 a crescut doar în raioanele Ialoveni (de la 31 900 locuinţe în anul 2009 la 34
000 locuinţe în anul 2013) şi Anenii Noi (de la 29 300 locuinţe în anul 2009 la 30 000 locuinţe în
anul 2013), în celelalte raioane numărul de locuinţe a scăzut puţin.
Fondul locativ al localităţilor urbane din RDC la 1 ianuarie 2013 a constituit 80,7 mii apartamente în
(cca 14,51% din totalul ţării), după mun. Chişinău cu 270,7 mii apartamente, (cca 48,57% din totalul
ţării) şi RDN cu 131,9 mii apartamente, (cca 23,73%). Dintre raioanele RDC, raionul Orhei deţine
ponderea de 15,1 mii apartamente în zona urbană, (18,71% din totalul regiunii), fiind urmat de
raionul Ungheni - 12,4 mii apartamente, (15,36%), raionul Străşeni - 8,0 mii apartamente, (9,91%),
raionul Rezina cu 7,4 mii apartamente,(9,16%), raionul Dubăsari nu dispune de localităţi urbane.
Fondul locativ al localităţilor rurale a RDC la 1 ianuarie 2013 a constituit 298,5 mii apartamente.
Raionul Hînceşti deţine 36,1 mii case de locuit, (12,0% din totalul fondului locativ al RDC), raionul
Orhei - 31,5 mii case de locuit, (10,55%), raionul Ialoveni - 27,2 mii case de locuit, (9,11%), raionul
Rezina deţine cel mai mic număr al fondului locativ rural-13,9 mii case de locuit, (4,65%) din totalul
regiunii.
Gradul de asigurare a populaţiei cu spaţiu locativ pe cap de locuitor în zona RDC în localităţile
urbane în anul 2013 a constituit 21,6 mii m², faţă de 2009 a scăzut cu - 2,25%, sau (22,2 mii m²).
Dintre raioanele RDC, raionul Anenii Noi deţine ponderea de 33,3 mii m², Rezina-29,5 mii m²,
Soldăneşti-24,4 mii m², Orhei şi Ialoveni-22,6 mii m² pe cap de locuitor în zona urbană.
Tabelul 5.4.1 Asigurarea populaţiei cu locuinţe, m²pe cap de locuitor
77
Asigurarea populaţiei cu locuinţe, m²pe cap de locuitor
Localităţi urbane Localităţi rurale
2009 2010 2011 2012 2013 2009 2010 2011 2012 2013
RDC 22.2 21.5 21.6 21.7 21.6 21.9 22.1 22.1 22.2 22.2
Anenii Noi 31.3 33.2 33.8 33.9 33.3 22.5 22.5 22.6 22.7 22.7
Călăraşi 18.5 18.5 18.6 18.7 18.6 21.6 21.8 21.8 21.9 22.1
Criuleni 24 24.1 24 24 23.2 29.5 29.5 29.4 29.4 29.4
Dubăsari - - - - - 21.4 21.7 21.7 22 22.1
Hînceşti 20.6 20.7 20.8 21 20.6 21.8 22.2 22.1 22.1 22.2
Ialoveni 23.6 22.8 23 23 22.6 22 22.2 22.2 22.3 22.2
Nisporeni 17.9 18.1 18.5 18.7 18.8 19.3 19.6 19.8 19.9 20
Orhei 27.3 22.2 22.4 22.8 22.6 19.7 19.6 19.7 19.6 19.7
Rezina 28.1 27.9 28.4 28.5 29.5 16 16.5 16.6 16.7 16.8
Străşeni 22.1 22.1 22.2 22.2 21.9 23.4 23.4 23.4 23.5 23.4
Şoldăneşti 23.9 24.1 24.6 24.3 24.4 21.8 22.1 22.3 22.3 22.6
Teleneşti 21.1 21.4 21.6 21.6 21.6 21.7 22.1 22.1 22.2 22.4
Ungheni 16.9 16.9 16.9 17 16.8 21.4 21.9 22 22 21.6 *Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Asigurarea populaţiei cu locuinţe în localităţile rurale în anul 2013 a constituit-22,2 m², faţă de 2009
a crescut cu 1,36%, sau (21,9 m²), raionul Criuleni deţine ponderea de 29,4 m², Străşeni - 23,4 m²,
Anenii Noi - 22,7 m², Şoldăneşti si Ungheni-22,6 mii m²pe cap de locuitor, iar cea mai mică pondere
se înregistrează în raionul Nisporeni cu 20 mii m²pe cap de locuitor.
Valoarea lucrărilor de construcţii, în preţuri curente, realizate în antrepriză, conform datelor
statistice prezentate pentru anul 2013, RDC se clasează pe locul II cu 757 milioane lei, 11,20% din
totalul ţării după mun. Chişinău - 4840,8 milioane lei, (71,67%), în comparaţie cu anul 2009, în
anul 2013 valoarea lucrărilor de construcţii în RDC a crescut cu 88,2%. Dintre raioanele RDC, cea
mai înaltă pondere la acest capitol o deţine raionul Ialoveni-170,9 milioane lei cu 167,03% în
creştere faţă de 2009, Orhei -99,7 milioane lei, Străşeni-86,6 milioane lei, Hînceşti-69,9 milioane
lei, Călăraşi - 61,3 milioane lei, iar cea mai mică valoare a lucrărilor de construcţii se înregistrează
în raionul Dubăsari cu 0,7 milioane lei, sau 0,09% din totalul regiunii.
Darea în folosinţă a caselor de locuit în RDC în anul 2013 a constituit 45,8 mii m², cu 33,13% mai
mult faţă de 2009. La acest capitol RDC deţine 11,82% din totalul ţării, ocupînd locul III după mun.
Chişinău-387,3 mii m², (sau 75,20%) şi RDN cu 56,1 mii m² (10,89% din totalul ţării). Dintre
raioanele RDC, Ialoveni deţine-14,1 mii m² (sau 30,78% din totalul RDC), Anenii Noi-6,6 mii
m²,(14,41%), Hînceşti - 6,0 mii m² (13,10%), Călăraşi - 4,3 mii m²,(9,38), Orhei-4,2 mii m²,
(9,38%), Orhei-4,2 mii m², (9,17%), iar ponderea cea mai mică se înregistrează în raionul Dubăsari-
0,2 mii m², (0,43% din totalul RDC).
În concluzie, în baza analizei efectuate putem constata că fondul locativ al RDC pe perioada anilor
2009-2013 a fost afectat de criza economică care a cauzat creşterea valorilor lucrărilor de construcţie
şi a determinat o scădere în asigurarea populaţiei cu locuinţe.
78
VI. ECONOMIA REGIUNII ŞI MEDIUL DE AFACERI
6.1 Contextul economic naţional şi regional
La nivel naţional pe parcursul perioadei 2009-2013 aproape toate tipurile de activităţi economice au
înregistrat progres. Pe parcursul anului 2013 inflaţia a fost moderată. Indicatorii monetari şi bugetari
au crescut. S-a remarcat creşterea veniturilor populaţiei, numărul populaţiei ocupate şi diminuarea
numărului şomerilor.
Produsul intern brut (PIB). După recesiunea din anul 2012, economia Moldovei în anul 2013 a
intrat într-o perioadă de relansare. Produsul intern brut în anul 2013 a însumat 99,9 mild. lei,
majorîndu-se faţă de anul 2012 cu 8,9% (în preţuri comparabile). Cea mai semnificativă influenţă
asupra creşterii PIB a avut valoarea adăugată brută creată în bunuri – cu 5,5 puncte procentuale
(p.p.), inclusiv: agricultură – 4,5 p.p., industria - 1 p.p., fiind urmată de servicii – cu 2,5 p.p.
(inclusiv: comerţul interior – 1 p.p., transporturi şi comunicaţii - 0,4 p.p., construcţii – 0,2 p.p.).
Veniturile publice au înregistrat creştere. În anul 2013 la bugetul public naţional au fost acumulate
venituri în sumă de 36,9 mild. lei, în creştere cu 10,1% comparativ cu anul 2012 şi la nivel de 99,6%
faţă de sarcinile stabilite pe perioada de gestiune. S-au efectuat cheltuieli în sumă de circa 38,7 mild.
lei, fiind în creştere cu 9,3%, respectiv şi 96,4% faţă de cele prevăzute. Astfel, deficitul bugetar la 31
decembrie 2013 a constituit 1764,6 mil. lei, cu 78,6 mil. lei sub nivelul celui înregistrat la aceeaşi
dată a anului 2012.
Datoria de stat a fost în creştere. Suma totală a datoriei de stat (internă şi externă), administrată de
Guvern, la 31 decembrie 2013 a constituit 23,5 mild. lei, în creştere cu 11,0% faţă de data similară a
anului 2012. Datoria de stat internă s-a majorat cu 8,4%. Datoria de stat externă a înregistrat o
creştere de 3,6%, însă, exprimată în lei, o creştere mai mare, de 12,1%, din cauza deprecierii
monedei naţionale faţă de dolarul SUA.
Gradul de dependenţă a economiei naţionale de exterior rămîne a fi înalt. Conform datelor
preliminare ale Balanţei de Plăţi pentru anul 2013, deficitul contului curent a constituit 4,9% în
raport cu PIB (în anul 2012 – 6,8%), transferurile persoanelor fizice (compensarea pentru muncă şi
transferurile efectuate de muncitori) – 24,9% (în anul 2012 – 24,5%), investiţiile străine directe în
economia naţională – 2,9% (în anul 2012 – 2,4%), balanţa negativă a bunurilor şi serviciilor –
37,6% (în anul 2012 – 40,4%).
Ritmul de creştere al exporturilor a depăşit pe cel al importurilor. În anul 2013 exporturile s-au
majorat cu 11,0% şi importurile - cu 5,4%. Soldul negativ al balanţei comerciale a constituit 3093,7
mil. dolari SUA, faţă de 3051,0 mil. dolari în anul 2012. Gradul de acoperire al importurilor cu
exporturi a constituit 43,7% faţă de 41,5% în anul 2012.
Sectorul industrial îşi continuă încet, dar sigur ascensiunea. Volumul producţiei industriale în
ianuarie-decembrie 2013 a constituit 38,1 mild. lei şi a înregistrat o creştere de 6,8% (în preţuri
comparabile) faţă de anul 2012, inclusiv volumul producţiei industriei prelucrătoare - cu 7,9% şi
79
volumul producţiei industriei extractive - cu 22,2%. Totodată, volumul producţiei şi distribuţiei de
energie electrică şi termică a scăzut cu 4,3%17
.
Volumul producţiei agricole a crescut semnificativ. Producţia agricolă în anul 2013 a constituit în
preţuri curente circa 24,5 mild. lei, în creştere cu 38,3% (în preţuri comparabile) faţă de anul 2012.
Majorarea producţiei agricole a fost determinată de creşterea pronunţată a producţiei vegetale cu
61,8%, producţia animală a crescut cu doar 0,7%.
Activitatea investiţională reflectă o imagine pozitivă. În ianuarie-decembrie 2013 volumul
investiţiilor în active materiale pe termen lung a însumat circa 18,5 mild. lei, cu o creştere de 2,3%
(în preţuri comparabile) faţă de ianuarie-decembrie 2012. Din acestea, lucrările de construcţii-
montaj au constituit circa 9,7 mild. lei şi au crescut cu 1,6 %, respectiv.
Volumul comerţului cu amănuntul şi al serviciilor de piaţă prestate populaţiei a crescut. Volumul
cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul în anul 2013 s-a majorat cu 3,1% (în preţuri comparabile)
faţă de anul 2012, iar volumul cifrei de afaceri în servicii de piaţă prestate populaţiei - cu 10,7%,
respectiv.
În perioada 2009-2013 evoluţia sărăciei în toate zonele18
țării s-a diminuat. În zona de Sud
(raioanele Leova, Cimișlia, Basarabeasca, Căușeni, Ștefan Vodă, Cantemir, Taraclia și Cahul,
U.T.A. Găgăuzia) rata sărăciei a constituit 18.9%, în zona de Centru (raioanele Ungheni, Telenești,
Rezina, Orhei, Călărași, Nisporeni, Strășeni, Criuleni, Dubăsari, Anenii Noi, Ialoveni și Hîncești) –
17%, în Nord (raioanele Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Soroca, Drochia, Rîșcani, Glodeni,
Fălești, Sîngerei, Florești, Șoldănești și mun. Bălți) – 12.9% şi în Municipiul Chişinău (orașul
Chișinău și suburbiile care intră în componența municipiului) – 2.4%. Cea mai esențială reducere a
ratelor de sărăcie s-a obținut în zona de Sud (6.5 puncte procentuale) și în zona de Centru (5.3
puncte procentuale). Aceste evoluții au determinat reducerea discrepanțelor între nivelul de
bunăstare a populației din aceste zone și restul țării, dat fiind faptul că zona de Sud și zona de Centru
sunt cele mai sărace zone19
.
Cu toate acestea, continuă să existe discrepanţe semnificative între zonele ţării în ceea ce priveşte
nivelul sărăciei. Cea mai săracă zonă din Moldova continuă să fie zona de Sud, după care urmează
zona de Centru, de Nord, şi mun. Chişinău. Sărăcia în Sudul Moldovei este cu 1.9 puncte
procentuale mai mare decît în Centrul ţării, cu 6 puncte procentuale – decît în Nord şi de 8 ori mai
mare decît în Chişinău. Astfel, în municipiul Chișinău s-au înregistrat cele mai mici rate ale sărăciei.
Chişinăul este avantajat în comparaţie cu alte regiuni ale ţării, deoarece dispune de factori de
producere şi elemente de infrastructură necesare pentru atragerea investiţiilor şi dezvoltarea social-
economică accelerată. Toate acestea asigură stabilitate acestei zone şi un nivel al bunăstării mai
ridicat în comparaţie cu alte zone.
17
http://www.mec.gov.md/ro/documents-terms/situatia-macroeconomica-note-informative-privind-evolutia-social-
economica 18
Zonele statistice nu sînt unități administrativ-teritoriale și nu au personalitate juridică; în 2005 au fost constituite 4
zone statistice (Mun. Chișinău, Nord, Centru și Sud) pentru a asigura colectarea, elaborarea și diseminarea statisticilor
regionale rezultate din cercetărilor selective asupra gospodăriilor populației privind forța de muncă (AFM) și bugetele
gospodăriilor casnice (CBGC) 19
http://www.mec.gov.md/ro/content/impactul-saraciei,
80
În anul 2013 nivelul de trai al populaţiei Republicii Moldova s-a îmbunătăţit. Ponderea persoanelor
sărace în 2013 a constituit 12.7%, fiind în descreştere faţă de 2012 cu 3.9 puncte procentuale. Au
fost în creştere cheltuielilor de consum și veniturile disponibile ale populației20
.
Creşterea economică înregistrată în această perioadă a avut impact pozitiv asupra creşterii bunăstării
populaţiei şi a influenţat diminuarea ratelor de sărăcie. Tendinţe pozitive s-au înregistrat în sectorul
agricol, industrial, au crescut investiţiile şi tranzacţiile comerciale. Un impact semnificativ asupra
reducerii nivelului de sărăcie l-au avut programele cu menire socială promovate de Guvern, precum
și creșterea volumului remitențelor de peste hotare.
Printre factorii care au generat limitarea resurselor financiare ale gospodăriilor sărace necesare
pentru asigurarea unui trai decent se numără tarifele înalte la serviciile comunale şi preţurile mari la
produsele alimentare și nealimentare.
Figura 6.1.1 Rata sărăciei absolute pe zone de dezvoltare, %, 2006-2013
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Nivelul sărăciei în mediul rural continuă să rămînă la un nivel mai înalt decît în mediul urban. Din
cele 424 mii persoane sărace din Republica Moldova, 360 mii provin din mediul rural. Totuşi, în
anul 2013 s-a înregistrat o tendinţă de diminuare a ratelor de sărăcie în spaţiul rural. Rata sărăciei în
mediul rural a constituit 18.8 %, diminuîndu-se cu 4 puncte procentuale faţă de 2012. Aproape
jumătate din populaţia economic activă de la sate este antrenată în activităţi agricole, de aceea
reducerea sărăciei rurale a fost cauzată, în primul rînd, de evoluţiile pozitive înregistrate în sectorul
20
http://www.mec.gov.md/ro/content/impactul-saraciei
19.7 11.4 8.5 5.3 5.3 2.5 4.4 2.4
32.7 30.4 30
28.3 23.7
18.7 18.2 12.9
33.5
30.2 31.2 33.2 29.6
23.4 18.8 17
34.1
29.5 35.2 38
27.7
25.1 25.4
18.9
30.2
25.8 26.4 26.3
21.9
17.5 16.6
12.7
0
20
40
60
80
100
120
140
160
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Chișinău Nord Centru Sud Total
81
agricol, de veniturile mai mari obţinute în acest domeniu, dar şi de creşterea veniturilor obţinute din
alte surse.
Cele mai sărace sînt familiile lucrătorilor care se întreţin din activităţi individuale agricole şi a celor
angajaţi în sectorul agricol. Sectorul agricol, rămîne a fi unul din cele mai nerentabile sectoare
economice, asigurînd cele mai mici venituri pentru populaţie.
Reieşind din contextul naţional şi regional expus anterior, vom examina evoluţia indicatorilor
economici disponibili la nivel regional.
6.2 Structura economică sectorială
Agricultura.
Agricultura RD Centru, dispune de un potențial natural, uman, dar mai puțin economic de
dezvoltare, existînd decalaje mari în înzestrarea tehnică, productivitatea muncii, utilizarea de
îngrășăminte, inovare în domeniu, cu toate acestea prin politici coerente de modernizare, măsuri
bine calculate și eforturi comune ale autorităților, producătorilor și exportatorilor putem contribui la
reabilitarea și dezvoltarea agriculturii. Conform datelor statistica.md redate în tabelul de mai jos,
suprafața agricolă a Regiunii Centru, înregistrată în anul 2013 a fost de 203.896 ha.
Resurse agricole în RD Centru. Pe parcursul anilor 2010-2013 suprafaţa agricolă a RD Centru a
crescut cu 11 702 ha. Această creştere s-a datorat creşterii terenurilor destinate culturilor agricole -
cu 11 038 ha, dar şi creşterii plantaţiilor pomicole – 1 293 ha. Totodată pe parcursul acestei perioade
se înregistrează o descreştere a terenurilor acoperite cu vii – cu 629 ha mai puţin în 2013 decît în
2010.
Figura 6.2.1 Suprafaţa agricolă a RD Centru
87%
8% 5%
culturi agricole
plantatii pomicole
vii
82
Ponderea culturilor agricole în totalul suprafeţei agricole a RD Centru constituie 87%, plantaţiilor pomicole lew revine 8% şi terenului acoperit cu vii – 5%
Figura 6.2.2 Suprafaţa însămînţată pe culturi agricole la întreprinderi agricole şi gospodării
ţărăneşti (de fermier), RD Centru, 2013
În profil teritorial este evidentă tendinţa de creştere a suprafeţelor însămînţate pe culturi agricole
pentru toate raioanele. O creştere esenţială a fost înregistrată în raionul Şoldăneşti, unde în anul
2010 erau destinate culturilor agricole 14 683 ha din terenuri, iar în 2013 – 20 912 ha, înregistrînd o
creştere cu 6 229 ha pe raion.
Figura 6.2.3 Roada medie la 1 ha chintale
22643
1358
16380
10185
17874
6784
1560
21403 20808
2081
20912
16128
20740
0
5000
10000
15000
20000
25000
Series 1
30.8 27.7
32.4 29.4
27.6
31.5 32.4
21.1
36.4
30.3
25.6
30.7
25 27.6
24.8 27.8
37.5
25.6
31.5
0
5
10
15
20
25
30
35
40
Total pe republica
83
Roada medie la hectar în anul 2013 în RD Centru constituie 31, 5 chintale la hectar, cu 0, 7 q/ha mai
mare decît media pe republică. Roada medie la hectar mai mare decît în RD Centru se înregistrează
în RD Nord – 32, 4 chintale la hectar, pe cînd UTA Găgăuzia, mun. Chişinău şi RD Sud indică
roada medie la hectar sub 30 de chintale, respectiv, după cum urmează – 27,6 q/ha, 27,7 q/ha şi 29,4
q/ha.
În cadrul RD Centru, cea mai mare roadă medie la hectar pe culturi agricole pentru anul 2013 se
înregistrează în raionul Ungheni – 45,5 q/ha, Criuleni – 36,4 q/ha, Şoldăneşti – 37,5 q/ha. Totodată
urmărind tendinţele în aspect evolutiv, observăm că aceste raioane demonstrează cei mai mari
indicatori la capitolul dat pe regiune. Am putea vorbi aici despre bonitatea mare a solului în aceste
raioane. Cea mai mică roadă la hectar în anul 2010 era în raionul Anenii Noi – 13, 7 q/ha, dar în
anul 2013 acest indicator a ajuns la 32,4 q/ha, ceea ce constituie un salt considerabil.
Urmărind evoluţia roadei medii la hectar pe parcursul anilor 2010-2013 vedem că în anul 2012 acest
indicator a înregistrat cele mai mici valori pe întreg teritoriu al R. Moldova. Totodată cea mai
afectată zonă a fost RD Centru. Aceasta a avut loc ca urmare a vremii predominant uscate,
semnalate pe parcursul lunii iulie 2012. În consecinţă s-au creat condiții mai puțin favorabile pentru
creșterea și dezvoltarea culturilor cerealiere. Astfel de regim termic ridicat în această perioadă din an
crează condiții mai puțin favorabile pentru înflorirea paniculului și a știuletelui, ceea ce a contribuit
negativ asupra formării recoltei la porumb. Rezervele de umezeală productivă în luna iulie pe
terenurile cu semănături de porumb în o mare parte a teritoriului republicii au fost joase. Asemenea
decalaje de condiţii climaterice constituie situaţii de risc pentru agricultura R. Moldova în general, şi
după cum ne demonstrează indicatorii pentru RD Centru, această zonă riscă să fie mai afectată.
Suprafața însămînțată pe culturi agricole, total pe Regiunea de Dezvoltare Centru, conform
datelor statistice prezentate în tabelul de mai jos, la întreprinderi agricole și gospodării țărănești pe
perioada anului 2013, a constituit 178.858 ha, ceea ce înregistrează o creștere de 11.038 ha față de
anul 2010. Creșterea s-a datorat faptului posibelelor extinderi a suprafețelor agricole din regiune.
Cea mai mare pondere la suprafața însămînțată pe culturi agricole o înregistrează raionul Ungheni,
cu 20.740 ha tot pe perioada aceluiași an, 2013, în comparație cu anul 2010, suprafața însămînțată în
acest raion a crescut cu 512 ha. Raionul Călărași a înregistrat cea mai mică pondere a suprafeței
însămînțate cu ponderea de 1358 ha.
84
Industria. Din totalul întreprinderilor din regiune, întreprinderile industriale au constituit 15%
(1.122 întreprinderi) în anul 2013. Numărul acestora a scăzut cu 1% față de anul 2009. Ponderea
întreprinderilor industriale a RD Centru, din totalul întreprinderilor industriale pe țară, constituia
20,2% în anul 2013, clasîndu-se pe locul 2 după regiunea mun. Chișinău cu 55,23%.
Majoritatea întreprinderilor industriale din regiune se specializează în industrie prelucrătoare şi
constituie 85,49%, urmată de industria energiei electrice și termice, gaze și apă - 10,42%, iar
industriei extractive îi revine doar 4,09%.
Figura 6.2.4 Evoluţia numărului întreprinderilor industriale din RD Centru
Sursa: Biroul Național de Statistică
Dintre raioanele RDC raionul Orhei este lider la activitatea industrială după numărul agenţilor
economici cu o pondere de 13.81%, urmat de raioanele Ungheni - 13,27%, Ialoveni - 12,03%. Cea
mai mică pondere a întreprinderilor industriale se înregistrează în raionul Șoldănești şi constituie
1,7% din totalul întreprinderilor industriale din regiune.
După valoarea producției fabricate, sectorul industrial al regiunii, conform datelor statistice
prezentate pentru anul 2013, se clasează pe locul 3 cu 16% după mun. Chișinău - 57,% și RD Nord -
18,5%. În comparație cu 2009 valoarea producţiei fabricate în regiune a crescut cu 3%.
Figura 6.2.5 Valoarea producţiei fabricate în RDC, anul 2013, %
85
Sursa: Biroul Național de Statistică
Dintre raioanele RD Centru, care contribuie cu cea mai mare valoare a producției fabricate se
enumeră raionul Ungheni cu 26% faţă de total pe regiune, Rezina - 15%, Anenii Noi - 14%, cea mai
mică pondere din regiune se înregistrează în raioanele Teleneşti – 2%, Nisporeni – 2%, Șoldănești -
1%, Dubăsari deține 0%.
Ramurile de profil în RDC sunt reprezentate de:
a) Industria alimentară și a băuturilor (faină, mezeluri, carne, pîine și produse de panificație, sucuri
de legume și fructe), potențialul industrial al acestora este concentrat în raioanele - Anenii Noi,
Orhei, Hîncești, Telenești, Ungheni;
b) Industria ușoară (textile, tricotaj, confecții, pielărie și încălțăminte), este dezvoltată în raioanele
Ungheni, Telenești, Orhei, Ialoveni, Călărași;
c) Materialele de construcție (pietriș, prundiș, bolovani și silex, nisip, pietre pentu cioplit sau pentru
construcții, pietre calcaroase), sunt concentrate în raioanele Orhei, Anenii Noi, Strășeni, Telenești;
După valoarea producției livrate pe piața externă, RDC a înregistrat 16,2% (5896,5 milioane lei) din
totalul producției livrate pe țară, plasîndu-se pe locul 3 după mun. Chișinău-59,6% (21566,0
milioane lei), RD Nord-17,09% (6184,5 milioane lei). Ponderea producției livrate revine raioanelor
Ungheni-26,4% (15616,3 milioane lei), Rezina-15,1 % (890,7 milioane lei), Anenii Noi-14,17%
(835,7 milioane lei), Ialoveni-10,5% (620,9 milioane lei), Orhei-9,5% (565,9 milioane lei), iar cea
mai mică valoare a producției livrate o deține raionul Dubăsari -1,6% (11,1 milioanelei).
Numărul de personal antrenat în domeniul industrial în RDC constituie 26,45% din numărul total
de personal al țării. În industria prelucrătoare activează 21,27% de persoane în decursul ultimilor
ani, numărul de salariați din industrie s-a redus cu 5,4%.
86
În concluzie, în baza analizei efectuate putem constata că sectorul industrial al RDC este puțin
dezvoltat. Raionul Ungheni este cel mai dezvoltat centru industrial din regiune, iar cel mai slab
dezvoltat industrial este raionul Dubăsari.
Antreprenoriatul în RD Centru
Dezvoltarea activităţilor antreprenoriale este unul din obiectivele principale ale dezvoltării
regionale. În perioada 2009-2013 numărul întreprinderilor s-a mărit cu cca 23%. S-a înregistrat o
creştere a numărului tuturor tipurilor de întreprinderi. În perioada 2009-2013 numărul IMM a
crescut, cu excepţia celor mijlocii. Acest fenomen se explică prin creşterea numărului de
microîntreprinderi. Totodată, s-a redus numărul locurilor de muncă,
în special, din contul întreprinderilor mijlocii şi mari.
Numărul întreprinderilor. Întreprinderea are un rol hotărîtor în dezvoltarea economică a RD Centru
deoarece ele crează substanța economică a regiunii. La finele anului 2013 în RD Centru existau 7
523 întreprinderi active, poziționîndu-se pe locul 2 la nivel de țară. Total pe țară la finele anului
2013 erau înregistrate 52 246 de întreprinderi. Circa 66% din totalul întreprinderilor din R.
Moldova sînt concentrate în mun. Chișinău (34 506), urmată de RD Centru cu 14 % (7 523), RD
Nord cu 12% (6 160), RD Sud cu 5% (2 655) și UTA Găgăuzia cu 3% (1 402). Numărul
întreprinderilor în RD Centru ne prezintă o evoluție pozitivă, înregistrîndu-se o ceștere cu 1 386
întreprinderi pe parcursul anilor 2009-2013. Un trend pozitiv în acest aspect se înregistrează pe tot
teritoriul R. Moldova.
Figura 6.2.6 Numărul de întreprinderi în RD Centru pe raioane
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Analiza în profil teritorial relevă faptul că raionul Orhei se situează pe primul loc în ceea ce privește
numărul de firme active (1 172), urmat, la distanțe nu prea mari de Ialoveni (1 064) și Ungheni
(1023). La polul opus se situează raionul Șoldănești cu doar 179 de întreprinderi active înregistrate
0
200
400
600
800
1000
1200
683
371 432
176
701
1064
365
1172
322
800
179 235
1023
nr. Intreprinderi
87
în anul 2013. Cea mai mare creștere a numărului de întreprinderi (cu peste 200) în perioada 2009-
2013 a fost înregistrată în raioanele Ialoveni și Orhei, Urmate de Strășeni și Ungheni, unde s-a
înregistrat o creștere cu peste 150 de întreprinderi.
Structura întreprinderilor. Structura la nivel regional al firmelor pe clase de mărimi nu diferă
semnificativ de cea la nivel național. Atît la nivel național, cît și la nivel regional ponderea cea mai
mare o reprezintă microîntreprinderile, urmate de întreprinderile mici.
Figura 6.2.7 Ponderea întreprinderilor R. Moldova pe clase de mărimi
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Întreprinderile mari și mijlocii dețin o pondere mai mică în totalul întreprinderilor, la nivel de țară
fiind aceeaș, de 3%, iar la nivelul RD Centru ponderea întreprinderilor mijlocii constituie 3%, iar a
celor mari – 2%. La finele anului 2013 în RD Centru erau înregistrate 141 de întreprinderi mari
(peste 250 de salariați), 236 de întreprinderi mijlocii (50-249 salariați), 1 476 întreprinderi mici (10-
49 salariați), 5 670 micro-întreprinderi (0-9 salariați).
Figura 6.2.7 Ponderea întreprinderilor RD Centru pe clase de mărimi
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
În regiunea Centru sînt concentrate 141 de întreprinderi mari, ceea ce constituie 10 % din totalul
întreprinderilor mari din țară. În raionul Ialoveni își au sediul 26 de întreprinderi mari, dintre care 10
3% 3%
19%
75%
Mari Mijlocii Mici Micro
2% 3% 20%
75%
Mari Mijlocii Mici Micro
88
au apărut în perioada 2009-2013, urmat de raionul Hîncești cu 18 firme mari și raionul Orhei cu 17
firme mari. (Identificarea celor mai mari AE! Consultarea domeniilor!). Nici o întreprindere mare nu
se află în raionul Șoldănești, doar 1 întreprindere este înregistrată în Dubăsari și doar 3 întreprinderi
mari sînt la Telenești.
Din cele 236 de întreprinderi mijlocii din RD Centru (numărul înregistrează un ușor trend negativ pe
perioada 2009-2013 de la 246 la 236), cele mai multe se află în raionul Ialoveni (37), urmat de
raionul Anenii Noi (30) și Strășeni (29). Cel mai mic număr de întreprinderi mijlocii se înregistrează
la Telenești (6), Dubăsari (7) și Șoldănești (8). În aceste raioane evoluția întreprinderilor mijlocii a
avut un trend negativ pe perioada 2009-2013, numărul întreprinderilor diminuîndu-se de 2 ori, iar în
raionul Telenești chiar mai mult, cu 10 întreprinderi.
Numărul întreprinderilor mici cunoaște un trend pozitiv pe perioada 2009-2013, crescînd de la 1
202 la 1 476 întreprinderi. Cele mai multe întreprinderi sînt la Orhei (209), Ialoveni (188) și Strășeni
(174). Cele mai puține întreprinderi sînt în Dubăsari (35), Nisporeni (65) și Telenești (71).
Cele mai numeroase întreprinderi din RD Centru sînt micro-întreprinderile, în număr de 5 670.
Ponderea cea mai mare se înregistrează în raionul Orhei (918), Ungheni (826) și Ialoveni (813). În
Șoldănești și Dubăsari sînt înregistrate puțin peste 100 de întreprinderi.
Cifra de afaceri. Cifra de afaceri cuprinde suma totală a veniturilor din operațiunile comerciale
efectuate de firmă, respectiv vînzarea de mărfuri și produse într-o perioadă de timp determinată. În
anul 2013 cifra de afaceri înregistrată de întreprinderile din RD Centru a înregistrat cifra de cca 22
968 mil lei, aceasta constituind cca 10% din totalul pe ţară, după mun. Chişinău (73%) şi RD Nord
(cca 12%).
Figura 6.2.9 Cifra de afaceri în profil regional, 2013
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Evoluţia cifrei de afaceri în RD Centru pentru perioada 2009-2013 ne prezintă un trend pozitiv
prezentată printr-o creştere cu cca 56% (de la 12 802 mil lei în 2009 la 22 968 mil lei în 2013).
mun Chişinău
73%
RD Nord
12%
RD Centru
10%
RD Sud
3%
UTA Găgăuzia
2%
89
Aportul comerţului în cifra de afaceri în a întreprinderilor din RD Centru este semnificativ, fiind de
aproximativ 47%, cel al industriei prelucrătoare este de cca 24%, iar cel al agriculturii de cca 10%.
Figura 6.2.10 Cifra de afaceri în profil teritorial
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Sectorul întreprinderilor mici și mijlocii. În perioada anilor 2009-2013 IMM-urile din RD Centru au
înregistrat o evoluţie pozitivă la toţi indicatorii, ceea ce arată că sectorul este rentabil şi contribuie
pozitiv la formarea venitului naţional. Rezultatele cele mai bune au fost înregistrate la categoria
întreprinderilor mici.
Sectorul întreprinderilor mici și mijlocii în RD Centru este constituit din 7 382 întreprinderi, ceea ce
constituie 98,13 % din totalul întreprinderilor din regiune și angajează cca 72% din salariați
întreprinderilor din RD Centru.
Tabelul 6.2.1 Sectorul înttreprinderilor mici şi mijlocii în RD Centru
Numărul de unități Numărul de salariați Venitul din vînzări
(cifra de afaceri)
Profit pînă
la
impozitare
Unități În %
față de
total
Mii
persoane
În %
față de
total
Mln lei În %
față de
total
Mln. lei
Regiunea
Centru
7 382 98.13 49 838 72.27 10 996.9 47.89 311.1
Anenii Noi 668 97.80 4 959 69.50 1 097.0 48.97 57.9
Calarasi 363 97.84 3 168 72.58 621.7 61.14 23.1
2240
1017
913
211
2112
4330
945
2753
2310
2334
284
562
2957
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 4500 5000
Anenii Noi
Calarasi
Criuleni
Dubasari
Hincesti
Ialoveni
Nisporeni
Orhei
Rezina
Straseni
Soldanesti
Telenesti
Ungheni
mil lei
90
Criuleni 423 97.91 2 977 74.71 553.5 60.60 -21.8
Dubasari 175 99.43 1 598 96.21 209.0 99.15 -8.7
Hincesti 683 97.43 4 345 67.42 1 036.4 49.07 35.4
Ialoveni 1 038 97.56 5 919 66.25 1 778.9 41.08 63.9
Nisporeni 358 98.08 2 302 71.56 525.3 55.59 7.2
Orhei 1 155 98.55 7 114 71.54 1 336.1 48.54 23
Rezina 314 97.52 2 642 84.52 687.8 29.77 18.6
Straseni 787 98.38 5 266 80.40 1 371.4 58.76 48.7
Soldanesti 179 100.00 1 828 100.00 284.0 100.00 5.6
Telenesti 232 98.72 2 134 88.11 417.9 74.32 12.3
Ungheni 1 007 98.44 5 586 59.72 1 078.3 36.46 46.0
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Cu toate acestea venitul din vînzări înregistrat de IMM-urile din RD Centru este sub 50% față de
totalul veniturilor înregistrate de întreprinderile din RD Centru.
În perioada 2009-2013, IMM-urile din majoritatea sectoarelor economiei naţionale din RD Centru
au înregistrat valori ascendente de dezvoltare. Veniturile din vînzări au crescut în toate ramurile de
activitate ale întreprinderilor mici şi mijlocii. Astfel, dacă în anul 2009 veniturile din vînzări ale
IMM-urilor constituiau 12 802,5 mii lei, atunci în anul 2013 faţă de anul 2009 acestea s-au majorat
cu 10 165, 7 mil.lei, însumînd 22 968,2 mil.lei.
Ponderea veniturilor IMM în profil raional este reprezentată în Figura 6.2.6.
Figura 6.2.11 Ponderea veniturilor IMM în profil raional
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
0
20
40
60
80
100
47.89 48.97 61.14 60.6
99.15
49.07 41.08
55.59 48.54
29.77
58.76
100
74.32
36.46
Venituri % din total
91
Această evoluţie este consecinţa flexibilităţii IMM-urilor, majoritatea încadrîndu-se în clasa
microîntreprinderilor, care sînt caracterizate de o volatilitate suplimentară (se restructurează şi se
reorientează mult mai rapid).
În anul 2013 veniturile din vînzări ale IMM-urilor în medie pe o întreprindere au constituit 1490 mii
lei sau cu 336 mii lei mai mult faţă de anul 2009 cînd acestea au constituit 1154 mii lei, iar veniturile
din vînzări ale IMM-urilor în mediu la un salariat au constituit 220,7 mii lei sau cu 81.1 mii lei mai
mult faţă de anul 2009, cînd a constituit 139.6 mii lei.
Ponderea mare a veniturilor per raion din activitatea IMM-urilor predomină în raioanele Șoldănești
(100%), Dubăsari (99%) și Telenești (74%). Această pondere ne vorbește despre ponderea
numărului IMM-urilor în numărul total al întreprinderilor în aceste raioane. În raionul Șoldănești nu
există nici o întreprindere mare, toate fiind IMM-uri. Un rol mai mic îl au IMM-urile în raioanele
Rezina (30%), Ungheni (36%) și Ialoveni (41%). În aceste raioane veniturile antreprenoriatului sînt
concentrate la întreprinderile mari.
Rezultatul financiar al IMM-urilor înregistrate în RD Centru în anul 2013 este caracterizat prin
obţinerea unui profit în mărime de 311.1 mil.lei, care a crescut în comparaţie cu anul 2009 cu 202.5
mil.lei.
Analiza regională, relevă faptul că forţa de muncă ocupată în IMM-uri pe perioada 2009-2013 este
în descreștere în regiunile din R. Moldova, doar în RD Centru se înregistrează un ușor trend de
creștere. În anul 2013 s-a concentrat în regiunea municipiului Chişinău cu 163,5 mii persoane,
urmată de regiunea Nord cu 51,9 mii persoane, regiunea Centru cu 49,8 mii persoane şi regiunea
SUD cu 22,6 mii persoane şi UTA Găgăuzia cu 10,5 mii persoane.
Figura 6.2.12 Ponderea angajaților IMM în profil raional
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
În profil raional peste 70 % din salariații întreprinderilor din RD Centru sînt angajați în cadrul IMM-
urilor. Raioanele Șoldănești (100%), Dubăsari (96%), Telenești (88%) și Rezina (85%) sînt
raioanele cu ponderea cea mai mare a personalului angajat în IMM-uri.
0
50
10072.27 69.5 72.58 74.71
96.21
67.42 66.25 71.56 71.54 84.52 80.4
100 88.11
59.72
Angajați IMM %
92
La moment, datele privind întreprinderile şi afacerile micro, efectuate fără înregistrarea
întreprinderii, sînt incomparabile. Nu există un registru consolidat care ar permite de a analiza
activitatea tuturor IMM-urilor şi a deţinătorilor de patente, care activează în RD Centru (nu există un
asemenea registru nici pe țară). Prin urmare, o analiză profundă a dezvoltării sectorului IMM în
prezent nu este posibilă.
În toate raioanele din RD Centru se înregistrează o pondere mai mare a numărului de
întreprinderi din domeniul Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor,
motocicletelor, a bunurilor casnice și personale (23%), Agricultura, economia vinatului si
silvicultura(12%), Industria prelucratoare (13%), Tranzactii imobiliare,inchirieri si activitati
de servicii prestate intreprinderilor (9%).
Specializarea antreprenoriatului regional.
În RD Centru se înregistrează o pondere mai mare a numărului de întreprinderi din domeniul
Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor, motocicletelor, a bunurilor casnice și
personale (23%), Agricultură, economia vînatului şi silvicultură(12%), Industria prelucrătoare
(13%), Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate întreprinderilor (9%).
Tabelul 6.2.13 Distribuția întreprinderilor din RD Centru, în anul 2013, pe raioane și activități
ale economiei naționale.
An
enii
No
i
Ca
lara
si
Cri
ule
ni
Du
ba
sari
Hin
cest
i
Ialo
ven
i
Nis
po
ren
i
Orh
ei
Rez
ina
Str
ase
ni
So
lda
nes
ti
Tel
enes
ti
Un
gh
eni
683 371 432 176 701 1 064 365 1172 322 800 179 235 1 023
Agricultura, economia
vinatului si
silvicultura
95 36 79 37 95 73 17 124 39 60 53 61 111
Pescuitul, piscicultura 1 2 1 .. 6 9 1 1 .. 2 .. .. 6
Industria extractiva 11 .. 6 2 3 1 1 10 3 2 2 3 2
Industria
prelucratoare
96 54 59 17 105 125 68 119 34 121 15 18 128
Energie electrica si
termica, gaze si apa
14 7 14 2 11 9 1 26 4 7 2 1 19
Constructii 23 16 24 3 45 71 12 69 13 55 3 17 39
Comert cu ridicata si
cu amanuntul;
247 150 124 67 256 436 163 532 148 330 77 87 415
93
repararea
autovehiculelor,
motocicletelor, a
bunurilor casnice si
personale
Hoteluri si restaurante 27 10 14 5 20 26 8 38 2 20 .. 3 41
Transporturi si
comunicatii
69 23 29 11 49 121 32 68 28 65 6 9 66
Activitati financiare 5 7 4 .. 5 11 5 14 .. 6 .. 1 6
Tranzactii
imobiliare,inchirieri si
activitati de servicii
prestate
intreprinderilor
50 30 35 12 54 105 22 96 25 76 9 20 112
Administratie publica .. .. .. .. .. 1 .. .. .. .. .. .. ..
Invatamint 5 2 .. .. 2 5 .. 6 1 2 .. 1 1
Sanatate si asistenta
sociala
13 11 7 2 16 15 11 31 11 13 8 7 19
Alte activitati de
servicii colective,
sociale si personale
27 23 36 18 34 56 24 38 14 41 4 7 58
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Figura 6.2.14 Ponderea agenților economici din RD Centru pe categorii de activități
94
*Fără populaţia din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Agricultură, economia vînatului şi silvicultură. Ponderea întreprinderilor din agricultură, economia
vînatului şi silvicultură în totalul întreprinderilor din RD Centru constituie cca 40%. Totodată în
perioada 2009-2013 numărul acestora a crescut cu 390 (de la 2 325 la 2 715).
Figura 6.2.9 Ponderea întreprinderilor din agricultură, economia vînatului şi silvicultură pe
regiuni de dezvoltare
12% 0%
1%
13%
1% 5%
40%
3%
8%
1% 9%
0% 2%
5%
A Agricultura, economia vinatului si silviculturaB Pescuitul, pisciculturaC Industria extractivaD Industria prelucratoareE Energie electrica si termica, gaze si apaF ConstructiiG Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor, motocicletelor, a bunurilor casnice si personaleH Hoteluri si restauranteI Transporturi si comunicatiiJ Activitati financiareK Tranzactii imobiliare,inchirieri si activitati de servicii prestate intreprinderilorM InvatamintN Sanatate si asistenta sociala
Mun. Chișinău
13%
RD Nord
32% RD Centru
31%
RD Sud
18%
UTA Găgăuzia
6%
95
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Repartizarea întreprinderilor în profil regional ne prezintă o pondere mai mare a nr. întreprinderilor
din acest domeniu în RD Nord – 32% din totalul întreprinderilor din acest domeniu, urmată de RD
Centru – 31%, RD Sud – 18%, mun. Chișinău – 13% și UTA Găgăuzia – 6%. Din 2009 pînă în
2013 numărul întreprinderilor din agricultură, economia vînatului şi silvicultură din RD Centru a
crescut cu 161. Cea mai mare creștere s-a înregistrat în perioada 2012-2013, cînd nr. s-a mărit cu cca
100 de întreprinderi.
O evoluție ascendentă a numărului de întreprinderi s-a înregistrat în toate raioanele din RD Centru.
Creșterea esențială a nr. de întreprinderi s-a datorat în mare măsură creșterii întreprinderilor din r.
Ungheni (cu 37, de la 74 în 2009 la 111 în 2013), r. Orhei (cu 27, de la 97 în 2009 la 124 în 2013), r.
Hîncești (cu 20 de la 75 în 2009 la 95 în 2013).
De asemenea a crescut și cifra de afaceri înregistrată pentru acest domeniu pe RD Centru. Astfel,
dacă în 2009 aceasta înregistra 1 024 mil lei, atunci în 2013, ea s-a dublat, ajungînd pînă la 2 213
mil lei. Cele mai mari venituri au înregistrat întreprinderile din Anenii Noi (cca 833 mil lei),
Ungheni (cca 231 mil lei), Orhei (cca 180 mil lei).
Figura 6.2.10 Evoluția veniturilor din vînzări a agenților economici din agricultură, economia
vînatului şi silvicultură 2009/2013
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Numărul mediu de personal care activează în aceste întreprinderi a scăzut de la 16 618 în 2009 la 11
941 în 2013 (cu 4 677 persoane). O scădere considerabilă a nr. de salariați a fost înregistrată în
Hîncești (de la 2 708 în 2009 la 1450 în 2013), Ungheni (de la 1 620 în 2009 la 1 321 în 2013),
Telenești (de la 1788 în 2009 la 782 în 2013).
Totodată a scăzut și ponderea numărului salariaților din acest domeniu în numărul total al
salariaților din RD Centru implicați în activitatea economică. Așa dacă în anul 2009 ponderea
acestor salariați constituia cca 24%, atunci în anul 2013 era deja de cca 17%, reducîndu-se cu 7
puncte procentuale.
Rezultatul financiar pînă la impozitare în anul 2009 înregistra pierderi alarmante pentru majoritatea
raioanelor din regiune. Total pe RD Centru se înregistrau pierderi de -81,47 mil lei. În perioada
2010-2013 situația a cunoscut o evoluție pozitivă. În anul 2010 domeniul dat a înregistrat un profit
de 193 mil lei, iar în anul 2011 – un profit de cca 205 mil lei. În anul 2012 multe întreprinderi din
a. 2009 a. 2013
96
acest domeniu au cunoscut pierderi, din care motiv profitul general a scăzut cu cca 94 mil lei față de
anul 2011. În anul 2013 această ramură a antreprenoriatului a înregistrat un profit general pe regiune
de cca 178 mil lei, totodată înregistra pierderi în 3 raioane din RD Centru – Călărași (cca 20 mil lei),
Criuleni (cca 4 mil lei) și Nisporeni (cca 0,6 mil lei).
Din evoluția generală a indicatorilor pentru perioada 2009-2013 deducem faptul că activitatea
agenților economici din agricultură, economia vînatului şi silvicultură este foarte dependentă de
condițiile climaterice din regiune. În anii cu condiții climaterice favorabile se înregistrează profit
general pentru activitatea acestor întreprinderi, anii cu condiții climaterice nefavorabile se
înregistrează pierderi.
Faptul că a crescut numărul de întreprinderi și cifra de afaceri înregistrată de acestea demonstrează
profitabilitatea acestui gen de activitate în RD Centru. Reducerea numărului de salariați vorbește
despre tendința de tehnologizare a acestui gen de activitate, totodată scăderea în continuare a nr.
salariaților contribuie la creșterea șomajului pe regiune.
Pescuit și piscicultură.
Întreprinderile din pescuit și piscicultură din R. Moldova constituie 0,16% din totalul
întreprinderilor din R. Moldova.
Figura 6.2.11 Ponderea întreprinderilor din pescuit și piscicultură pe regiuni de dezvoltare, %
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Respectiv, întreprinderile din pescuit și piscicultură dețin o cotă foarte mică din totalul
întreprinderilor din RD Centru. În RD Centru există 29 de întreprinderi din acest domeniu. O mare
parte din acestea este concentrată în raionul Ialoveni – 9 întreprinderi, cîte 6 în Hîncești și Ungheni,
Cîte 2 în Strășeni și Călărași. Anenii Noi, Criuleni, Nisporeni și Orhei dispun de cîte 1 întreprindere,
celelalte raioane nu au întreprinderi din domeniul piscicol. Veniturile din vînzări pentru perioada
2009-2013 au crescut cu 2,08 mil lei de la 10,21 mil lei în 2009 la 12,29 mil lei în 2013. Totodată
numărul mediu de salariați a scăzut de la 239 persoane în 2009 la 158 persoane în 2013. Astfel vom
menționa că pescuitul și piscicultura nu constituie o prioritate în rîndul întreprinderilor din R.
Moldova și potențialul de dezvoltare a acestui domeniu este minim.
Mun
Chișinău30%
RD Nord
15%RD Sud
13%U.T.A.
Gagauzia
7%
RD Centru
35%
97
Industria extractivă. Numărul de întreprinderi din industria extractivă în R. Moldova în anul 2013 a
constituit 116 unități. Dintre acestea în RD Centru erau concentrate 46 de întreprinderi, ceea ce
constituie cca 40% din totalul întreprinderilor din R. Moldova. Dintre acestea, 11 întreprinderi sînt
concentrate în raionul Anenii Noi, 10 în Orhei și 6 în Criuleni. În perioada 2009-2013 numărul
întreprinderilor din acest domeniu a crescut de la 40 la 46 de întreprinderi. Totodată menționăm
faptul că cifra de afaceri a crescut în această perioadă aproximativ de 2 ori. Astfel, dacă în anul 2009
aceasta constituia cca 131 mil lei, atunci în 2013 a atins cifra de cca 273 mil lei (+142 mil lei). Un
trend pozitiv a cunoscut evoluția acestui domeniu în raionul Anenii Noi, unde acest domeniu a
generat în anul 2013 venituri de cca 105 mil lei, față de anul 2009 cu cca 29 mil lei, Strășeni (+44) și
Orhei (+23). Numărul personalului antrenat în acest domeniu nu cunoaște o evoluție considerabilă,
înregistrînd un ușor trend negativ, constituind în 2013 un număr de 1 029 persoane.
Industria prelucrătoare. Agenții economici din industria prelucrătoare din R. Moldova sînt
concentrați în mun. Chișinău. Numărul de întreprinderi din industria prelucrătoare din RD Centru în
anul 2013 era de 959, ceea ce reprezintă 19% din totalul întreprinderilor din industria prelucrătoare
din R. Moldova. În aspect interraional cele mai multe întreprinderi sînt concentrate în raionul
Ungheni (128), Ialoveni (125) și Strășeni (121). Cele mai puține întreprinderi sînt în raioanele
Șoldănești (15), Dubăsari (17) și Telenești (18).
Figura 6.2.12 Ponderea întreprinderilor din industria prelucrătoare pe regiuni de dezvoltare
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Cifra de afaceri a întreprinderilor din industria prelucrătoare din RD Centru a cunoscut o evoluție
pozitivă de la 2 697 mil lei în anul 2009 la 5 398 mil lei în anul 2013. Tot o evoluția pozitivă a
cunoscut și rezultatul financiar al activității întreprinderilor. Dacă în anul 2009 acestea au înregistrat
pierderi de cca 289 mil lei, atunci în anul 2013 activitatea întreprinderilor a înregistrat un profit de
cca 210 mil lei. Totodată numărul angajaților a înregistrat o descreștere pentru această perioadă la
nivel regional cu cca 1000 de salariați.
Raionul Ungheni a cunoscut cea mai mare creștere a cifrei de afaceri pentru această perioadă, de la
537 în anul 2009 la 1 555 în anul 2013, urmat la o distanță mare de raionul Rezina cu o cifra de
afaceri de cca 904 mil lei și raionul Anenii Noi cu cca 600 mil lei. În acelaș timp doar în raionul
Mun. Chișinău
58%
RD Nord 13%
RD Sud 6%
UTA Găgăuzia
4%
RD Centru 19%
98
Ungheni s-a înregistrat o creștere a numărului angajaților în industria prelucrătoare, unde în anul
2009 erau înregistrați 2 128 salariați, iar în 2013 erau 2 993 angajați.
Aceasta poate fi explicat prin faptul că în raion au fost create pe parcursul acestei perioade 12
întreprinderi noi și, respectiv, au fost create și noi locuri de muncă.
Energie electrică și termică, gaze și apă. Numărul total de întreprinderi din sectorul Energie
electrică și termică, gaze și apă în R. Moldova constituie 336 întreprinderi, fiind în creștere în ultimii
5 ani cu 146 întreprinderi. Ponderea cea mai mare a acestor întreprinderi o deține RD Centru cu 35%
din totalul întreprinderilor din acest domeniu pe țară, urmată de RD Sud cu 20%. În RD Centru în
2013 erau înregistrate 117 întreprinderi, ceea ce reprezintă o creștere dublă față de anul 2009.
Figura 6.2.13 Ponderea întreprinderilor din sectorul Energie electrică și termică, gaze și apă pe
regiuni de dezvoltare
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Cele mai multe întreprinderi sînt concentrate în raionul Orhei (26), Ungheni (19) și Anenii Noi (14).
La polul opus se află raioanele Telenești (1), Nisporeni (1) și Dubăsari (2).
Cifra de afaceri pe sector în întreprinderile din RD Centru a cunoscut o creştere de la cca 512 mil lei
în anul 2009 la cca 765 mil lei în anul 2013. Cele mai mari rate ale cifrei de afaceri au fost
înregistrate în raionul Ialoveni (322), Orhei (214) şi Ungheni (172).
Personalul angajat în domeniu în 2013 constituiea 2 542 persoane, dintre care 661 în raionul Orhei,
638 în Ialoveni şi 533 în Ungheni.
Construcţii. Numărul total al întreprinderilor din domeniul construcţiilor în RD Centru în anul 2013
a constituit 390 de întreprinderi, ceea ce constituie cca 14 % din totalul întreprinderilolor din
domeniu din R. Moldova.
Figura 6.2.14 Ponderea întreprinderilor din sectorul Construcţii pe regiuni de dezvoltare
Mun.
Chișinău
19%
RD Nord 19%
RD Sud 20%
UTA
Găgăuzia
7%
RD Centru 35%
mun. Chişinău
70%
RD Nord
10%
RD Centru
14% RD Sud
4% UTA Găgăuzia
2%
99
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
În perioada 2009-2013 numărul întreprinderilor din construcţii în RD Centru a crescut cu 75 de
întreprinderi. Această creştere a avut loc aproape în toate raioanele din RD Centru, cu excepţia
raionului Şoldăneşti, unde în 2009 erau 6 întreprinderi din domeniul construcţiilor, iar în 2013 doar
3. Cele mai multe întreprinderi sînt concentarte în raionul Ialoveni (71), Orhei (69), Străşeni (55) şi
Hînceşti (45). Cifra de afaceri a evaluat în sectorul dat în perioada 2009-2013 de la 393 mil lei la cca
1 000 mil lei, ceea ce denotă o creştere esenţială. În anul 2013 în domeniu activau 4 148 persoane
din RD Centru. Profitul din activitatea acestor întreprinderi din RD Centru a crescut în perioada
2009-2013 de la cca 28 mil lei la cca 55 mil lei. Un profit semnificativ a fost înregistrat de
întreprinderile din raionul Ialoveni, unde în 2013 s-a înregistrat cifra de 28 mil lei, urmat la distanţă
foarte mare de Hînceşti cu cca 10 mil lei şi Călăraşi cu cca 9 mil lei.
Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor, motocicletelor, a bunurilor casnice
si personale. Numărul total al întreprinderilor din acest domeniu în RD Centru în anul 2013
constituia 3 032, cu 464 întreprinderi mai mult decît în anul 2009. Cele mai multe întreprinderi sînt
concentrate în raioanele Orhei (532), Ialoveni (436) şi Ungheni (415). În raionul Şoldăneşti numărul
întreprinderilor din domeniu a scăzut cu 42 de întreprinderi, de la 119 în 2009 la 77 în 2013.
Figura 6.2.15 Ponderea întreprinderilor din sectorul
Comerţ şi reparaţia bunurilor pe regiuni de dezvoltare
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Cifra de afaceri a întreprinderilor din RD Centru din acest sector în anul 2013 a constituit 10 743 mil
lei, înregistrînd o evoluţie pozitivă comparativ cu anul 2009, cîn aceasta a înregistrat cca 6 500 mil
lei. Cele mai mari rate au fost atinse în raioanele Ialoveni (2 638 mil lei), Orhei (1 527 mil lei) şi
Străşeni (1 311 mil lei).
Numărul persoanelor antrenate în acest sector constituie 14 260 angajaţi. Profitul înregistrat de
regiune în acest domeniu în RD Centru constituia în anul 2013 cca 262 mil lei.
Hoteluri şi restaurante. În RD Centru sînt înregistrate 214 întreprinderi din domeniu, înregistrînd o
creştere cu 62 de întreprinderi în perioada 2009-2013. În 2013 total pe ţară se înregistrau 1 711
întreprinderi. Mun. Chişinău deţine o pondere de cca 65% din totalul întreprinderilor din sectorul
Hoteluri şi restaurante pe ţară (1 108), urmat de RD Nord cu o pondere de cca 14% (247) şi RD
mun Chişinău
65%
RD Nord
12%
RD Centru
15%
RD Sud
5%
UTA
Găgăuzia
3%
100
Centru cu o pondere de cca 13% (214). În RD Centru un număr mare din întreprinderi se
înregistrează în raionul Ungheni (41), Orhei (38) şi Ialoveni (26).
Figura 6.2.16 Ponderea întreprinderilor din sectorul Hoteluri şi restaurante
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Activitatea întreprinderior din sectorul Hoteluri şi restaurante din RD Centru a cunoscut o evoluţie a
cifrei de afaceri de la cca 50 mil lei în anul 2009 la cca 126 mil lei în anul 2013. În acest domeniu
erau angajate în anul 2013 cca 1 287 persoane, dintre care preponderent în raionul Ungheni (239),
raionul Orhei (224), raionul Ialoveni (108).
Conform datelor statistice acest gen de activitate pe parcursul anilor 2009-2013 nu a fost profitabil
în RD Centru, înregostrînd pierderi de cca 2 mln lei în 2009, 7 mln lei în 2010, 1 mln lei în 2011, 8
mil lei în 2012 şi 6 mil lei în 2013.
Transport şi comunicaţii. Ponderea întreprinderilor din transport şi comunicaţii în RD Centru din
totalul pe ţară constituie cca 16%. Cele mai multe întreprinderi în profil intraregional se află în
raionul Ialoveni – 121 întreprinderi înregistrate în anul 2013, urmat la distanţă foarte mare de
raionul Anenii Noi cu 69 de întreprinderi şi raionul Orhei cu 68 de întreprinderi. Această ramură a
antreprenoriatului este mai slab dezvoltată în raioanele Şoldăneşti (6) şi Teleneşti (9).
Figura 6.2.17 Ponderea întreprinderilor din sectorul Transport şi comunicaţii
mun
Chişinău
65%
RD Nord
14%
RD
Centru
13%
RD Sud
4%
UTA
Găşăuzia
4%
101
Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
În perioada 2009-2013 venitul din vînzări în RD Centru din sectorul Transport şi comunicaţii
aproape că s-a dublat, înregistrînd o creştere de la 620 mil lei în 2009 la 1 210 mil lei în 2013.
Ponderea veniturilor în acest domeniu o deţine raionul Ialoveni, care a înregistrat în anul 2013 un
venit de cca 276 mil lei, urmat de raionul Hînceşti cu cca 217 mil lei şi raionul Străşeni cu cca 166
mil lei. Cele mai mici venituri se înregistrează în raioanele Şoldăneşti (cca 7 mil lei) şi Teleneşti
(cca 5 mil lei), respectiv în raioanele cu cel mai mic număr de întreprinderi.
Numărul de personal antrenat în sector a cunoscut o evoluţie pozitivă în perioada 2009-2013, şi a
crescut cu 954 persoane, ajungînd pînă la 4 670 de angajaţi, dintre care 766 sînt în raionul Ialoveni,
682 în raionul Anenii Noi, 552 în Orhei şi 544 în Ungheni.
Totodată rezultatul financiar prezintă o evoluţie negativă, şi dacă în anul 2009 RD Centru prezenta
un profit pe sector de cca 46 mil lei, atunci în anul 2013 avem un profit pe regiune de doar cca 15
mil lei.
Turismul în RD Centru.
Regiunea Centru se caracterizează printr-un bogat potențial turistic natural și antropic. Cel mai
important produs turistic al Regiunii Centru este diversitatea peisagistică, etnică, culturală şi
religioasă. Prin trăsăturile fizico-geografice și patrimoniul cultural se poate exprima rolul și
importanța socială a turismului în Regiunea Centru. Diversitatea modalităților dedicate timpului
liber are la baza potențialul turistic natural și antropic ridicat din Regiunea Centru.
Se constată că cea mai mare capacitate de cazare turistică o are Regiunea de Dezvoltare Centru
(9795 locuri), urmată de Regiunea de Dezvoltare mun. Chișinău (9445 locuri), iar în partea opusă
stă UTA Găgăuzia cu 1430 locuri.
Tabelul 6.2.2 Capacitateade cazare turistică pe regiuni la data de 31 decembrie 2013
Numărul de locuri -pat
Regiunea
2009 2010 2011 2012 2013
RM 28448 28370 27511 27938 28067
mun
Chişinău
65%
RD Nord
11%
RD Centru
16%
RD Sud
5%
UTA
Găşăuzia
3%
102
Chișinău 10085 10109 9321 9401 9445
Nord 5160 5100 4931 4922 5000
Centru 9547 9517 9571 9780 9795
Sud 2230 2230 2248 2395 2397
UTA
Găgăuzia
1426 1414 1440 1440 1430
Sursa: Biroul Național de Statistică
Tabelul 6.2.3 Capacitatea de cazare turistică în Regiunea Centru la data de 31
decembrie 2013
Numărul de locuri-pat
2009 2010 2011 2012 2013
Anenii-Noi 110 110 148 143 146
Călărași 819 819 819 823 823
Criuleni 1016 1084 1151 1265 1265
Dubăsari 1980 1800 1787 1789 1789
Hîncești 632 632 632 712 712
Ialoveni 757 757 820 820 820
Nisporeni 170 170 170 170 174
Orhei 1925 2001 2013 2013 2015
Rezina 426 426 426 440 446
Strășeni 160 160 - - -
Șoldănești 332 320 320 320 320
Telenești 250 250 250 250 250
Ungheni 970 988 1035 1035 1035
Analiza comparativă a anilor 2009 și 2013 evidențiază o ușoară scădere a numărului total de locuri
pentru cazarea turiștilor.
Principalele forme de turism practicate în RD Centru sînt: turismul vitivinicol, turismul religios,
turismul cultural şi turismul ecologic.
Turismul vitivinicol–turismul vitivinicol reprezintă cartea de vizită a Republicii Moldova, iar
pachetele turistice propuse spre comercializare pentru turiştii străini, obligatoriu includ un obiectiv
sau o cramă vinicolă. Turiştii, de asemenea, au posibilitatea de a cunoaşte întreg procesul tehnologic
de preparare a vinului, iar în satele în care este păstrată tradiţia vinicolă, turiştii se pot implica în
procesul de producere a vinului;
Beciurile subterane Mileștii Mici-au o lungime totală mai mare de 200 km; care au
fost introduse în Cartea Recordurilor GuiNness datorită celei mai mari colecții de
vinuri din Europa. «Colecția de Aur» numără circa 2 milioane sticle de vin armonios;
Complexul turistic ChateauVartely–Standarte occidentale, deservire profesională,
programe speciale – toate acestea le propune complexul turistic "ChateauVartely” –
ce reprezinta 4 case de tip hotelier, 2 săli de restaurant, 3 săli pentru degustare, o
103
curte interioara imensa amenjată, special pentru ca turiștii să se simtă liber și
confortabil în sânul naturii;
Beciurile din Brănești-sunt situate intr-o zona frumoasă de padure, în coasta
Orheiului Vechi. Pivnițele din Brănești se întind pe o distanță de 58 km la o
adincime de 60 m sub pamintși au o suprafață de 75 ha;
Romănești-Viile gospodăriei agricole „Romăneşti”sunt situate în zona centrală a
Moldovei, în Codri, unde există cele mai favorabilecondiţii pentru cultivarea viţei-de-
vie. Amplasată la latitudinea 46°-48°, microzonaRomăneşti coincide cu regiunea
vinicolăBourgogne din Franţa. La curtea împăratului rus erau aduse, în cantităţi
enorme, cele mai bune şi rafinate vinuri, inclusiv vinuri„Romăneşti” din Basarabia.
Turismul religios are un real potențial de dezvoltare în viitor datorită numeroaselor mănăstiri din
regiune.Turismul religios implică din partea turiştilor un nivel de cultură ridicat, care să permită
aprecierea obiectivelor vizitate din punctul de vedere al arhitecturii, valorii istorice şi cultural -
artistice, semnificaţiilor spirituale şi religioase;
Mănăstirea “Nașterea Maicii Domnului” s. Curchi;
Mănăstirea “AdormireaMaiciiDomnului” s. Căpriana;
Mănăstirea „Înălțarea Domnului”, s. Chițcani;
Mănăstirea „Sfîntul Mare Mucenic Gheorghe”, s. Suruceni;
Mănăstirea „Înălțarea Domnului’, s. Hîrjăuca;
Mănăstirea „Sfînta Treime”, s. Saharna;
Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului”, s. Țîpova;
Mănăstirea „Sfînta Treime”, s. Frumoasa;
Mănăstirea “Nașterea Maicii Domnului”, s. Raciula.
Turismul cultural – Turismul cultural dispune de resurse însemnate, cu o mulțime de obiective
valoroase ce împânzesc teritoriul regiunii și câteva repere arhitectonice binecunoscute (Complexul
Muzeal Orheiul Vechi, Conacul Familiei MîrzoianManuc-Bei, etc) precum și festivaluri tradiționale
de prestigiu (Ziua Vinului, Gustar- Complexul istoric si cultural Orheiul Vechi, Meșterul Manole-or.
Criuleni ). Distanța relativ mică dintre obiectivele turistice culturale favorizeazăintegrarea acestora
în diferite circuite tematice.
Conacul familiei MîrzoianManuc-Bei- arhitectura clădirii are drept model castelele europene
medievale cu turnuri, acoperite cu acoperișuri piramidale, cu săgeți decorative în vîrful
lor.Conacul are două clădiri: palatul vechi și Castelul Vînătoresc;
104
Casa -Muzeu Alexandru Donici- la circa 30km de orașul Orhei, într-o zonă pitorească de
Codru se găsește satul Donici, unde s-a născut marele fabulist moldovean Alexandru Donici,
clasic al literaturii romane. Din 1976 în conacul familiei Donici, funcționează un muzeu, în
care sunt expuse piese ce reflectă viața și activitatea fabulistului. Casa este amplasată în
mijlocul unui mic parc, iar în preajma se găsește o mică bisericuță stilizată a familiei Donici.
Muzeul Meșteșugurilor Populare din Moldova - Muzeul este amplasat în incinta unui
minunat monument de arhitectură peisagistică din a doua jum. a sec. al XIX-lea – Conacul
cu parcul Balioz, situat în com. Ivancea, Orhei, într-o regiune pitorească din zona codrilor la
numai 3 km de șoseaua Chișinău-Orhei. Parcul e realizat după modelul celor europene, cu
castani, brazi și pini seculari, cu diferite specii rare și exotice d copaci și arbuști. Aici s-au
păstrat diverse clădiri și anexe gospodărești, castelul de apă și rețeaua de havuzuri, care
prezintă interes pentru vizitatori. Parcul este împrejmuit de un gard de piatră cu grilaj,
marcînd, de fapt, o limită convențională între trecut și prezent.
Complexul muzeal "Orheiul Vechi" - cunoscut prin mănăstirile sale rupestre, săpate în
sec. IX-XV în stîncile de calcar ce se înalță pe malul drept al Răutului. Unul dintre ele,
amplasat în apropierea satului Butuceni, e alcătuit din Biserica Adormirea Maicii Domnului
care funcționează, din mai multe chilii și o clopotniță din piatră, ridicată în sec. al XIX-lea.
Stînca e încununată cu o cruce din piatră – obiectul central al mai multor legende și credințe
locale.
Turismul ecologic
Rezervația naturală Iagorlîc- cea mai mare valoare a rezervației constă în faptul că aici
sunt foarte multe specii de plante rare și pe cale de dispariție care intră în fitocenozele unice,
situate pe pantele calcarizate de stepă a rîurilorIagorlîc, Iagorlîcul Uscat și ale unor pîraie
mari. (Raionul Dubăsari)
Parcul Ivancea cu o suprafață de 4,6 ha, fondat în 1880, în care s-au păstrat arbori seculari.
Din cele 40 de specii de copaci și arbuști, 9 sînt rare. Parcul este ocrotit de stat. În fostul
conac de aici, construit denegustorul CarabetBelioz și de urmașii săi în a doua jum. a sec.
XIX, activează un muzeu de artă populară.
Pe moșia satului Ivancea se află o rezervație de resurse pedologice
reprezentată de un lot de 4 ha cernoziom levigat gras din zona silvică centrală a Republicii Moldova
(Raionul Orhei)
Peştera surprizelor-cu lungimea galeriilor de 1700 m, este a doua ca mărime în Republica
Moldova după peştera „Emil Racoviţă", a treia ca lungime din Europa şi a şasea din lume.
Este situată în pădurea dinspre Zolonceni, pe malul drept al fluviului Nistru, la o distanţă de
2 km nord-est de oraşul Criuleni. (Raionul Criuleni)
105
Dealul Măgura-reprezintă un fenomen natural-tehnogenic specific. Pe culmea inițiala a
dealului a fost construit un tumul enorm pe contul învelișului de sol preponderent din părțile
sud-vestice si sud-estice ale platoului. Învelisul de sol inițial a fost deteriorat totalmente,
fiind transferat în corpul tumulului. Deoarece versantii care înconjoară dealul sunt abrupți și
deformați de alunecări, este greu de stabilit biogeocenoza inițială de pe culmea dealului.
Invelișul de sol actual din jurul tumulului și pe versantii lui este prezentat de un cernoziom
carbonatic, care nu este caracteristic pentru teritorii cu asemenea altitudini si conditii
climatice . Posibil ca acest sol s-a format dupaindepartarea solului initial pe roca nisipoasa
carbonatică dezgolita. Formarea unui asemenea sol, grosimea caruiadepaseste 80 cm, este
posibila doar în decurs de sute și chiar mii de ani. Fenomenul Măgura prezinta interes
științific multilateral, este un obiect cu caracter unic. (Raionul Ungheni)
Rezervaţia „Plaiul Fagului” este un obiect natural peisagistic pitoresc, un tezaur preţios al
naturii Moldovei. Teritoriul Rezervaţiei este parţial accesibil pentru turismul ecologic.Dar în
primul rând acest complex de ecosis-teme naturale, locaş al biodiversităţii, este un obiect de
cercetări, un laborator sub cerul liber. (Raionul Ungheni)
Rezervaţia „Trebujeni” face parte din Complexul natural-cultural „Orheiul Vechi”. Ea este
situată într-un defileu stâncos al râului Răut, care atinge peste 150-200m adâncime. În
secolele V-III î.e.n., pe aceste culmi stâncoase exista o cetate geto-dacă. Pe malul opus se pot
vedea ruinele Noului Oraş al Hoardei de Aur. Din timpurile medievale aici există
o mănăstire ortodoxă rupestră „Adormirea Maicii Domnului”. Acest loc este foarte popular
în rândul turiştilor şi al iubitorilor de paraplanerism.
6.3 Zonele Economice Libere. Parcurile Industriale.
Zonele Economice Libere. Pe teritoriul Republicii Moldova, conform datelor prezentate de către
Ministerul Economiei, activează şapte zone economice libere, iar pe teritoriul zonelor libere în anul
2014 erau înregistraţi 160 rezidenţi. Numărul de angajaţi ai rezidenţilor zonelor libere a constituit
6544 persoane. Din numărul total al angajaţilor 3168 persoane activează în ZEL „Bălţi”, 2069
persoane în ZEL „Ungheni-Business”, 557 persoane în ZAL „Expo-Business-Chişinău”, 390
persoane în ZAL PP „Valkaneş”, 285 persoane în ZAL „Tvardiţa”, 61 persoane în ZAL PP „Otaci-
Business” şi 14 persoane în ZAL PP „Taraclia”, iar salariul mediu al unui angajat fiind de 5012 lei
sau în creştere cu 17,0% faţă de 2009.
Figura 6.4.1 Volumul total de investiţii de la începutul activităţii zonelor economice libere
106
Cota cea mai solidă a investiţiilor continuă să revină ZEL “Ungheni-Business” din RD Centru,
aceasta constituind 29% din volumul total al investiţiilor atrase în ZEL-urile din R. Moldova.
La nivelul RD Centru este funcţională o singură zonă economic liberă - ZEL “Ungheni-Business”.
Totodată, pe teritoriul regiunii activează şi subzona nr. 4 Străşeni a ZEL Bălţi, ce facilitează
exportul de mărfuri produse pe platforma industrială de la Strășeni. În RD Centru ZEL-urile sînt la
început de cale, dar contribuie la dezvoltarea economică a localităţilor din regiune prin oferirea
condiţiilor adecvate pentru localizarea întreprinderilor, în special a IMM – urilor.
Zona Economică Liberă "Ungheni - Business" este situată în partea centrală de vest a Republicii
Moldova, la hotar cu România, formînd o fereastră deschisă spre Europa ceea ce oferă un avantaj
investiţional deosebit, cu condiţii favorabile de afaceri îndreptate spre UE. Zona Economică Liberă
"Ungheni - Business" se află la intersecţia celor mai importante căi rutiere care leagă România, CSI şi
ţările europene, cu care Moldova are semnate acorduri de liber schimb. Oraşul Ungheni reprezintă un
nod important de cale ferată şi posturi vamale (pe cale rutieră postul vamal Sculeni şi feroviară post
vamal Ungheni-Cristeşti). Datorită celor menţionate mai sus, dar și facilităţilor fiscale și vamale pe care
le oferă legislaţia Republicii Moldova pentru zonele libere, investitorii beneficiază de un spectru larg de
privilegii pentru derularea afacerilor dintre pieţele de vest şi est. Zona Economică Liberă "Ungheni -
Business" reprezintă una din cele mai atractive zone libere ale Republicii Moldova, doar aici proiectele
economice se pot realiza cu succes.
Crearea în 2003 a ZEL “Ungheni-Bussiness” a contribuit la inovarea procesului investiţional
regional. Amplasarea geografică favorabilă, vecinătatea cu UE, conexiunea directă la ecartament
european, capacităţile industrial disponibile şi neutilizate sunt factorii principali benefici pentru
atragerea investiţiilor străine anume în această zonă.
47.3
59.3
3.4
15.2
15
15.7
54.2
BALŢI
UNGHENI-BUSSINESS
OTACI-BUSSINESS
VALCANEŞ
TARACLIA
TVARDIŢA
EXPO-BUSSINESS-CHIŞINĂU
BALŢI UNGHENI-BUSSINESS OTACI-BUSSINESS
VALCANEŞ TARACLIA TVARDIŢA
EXPO-BUSSINESS-CHIŞINĂU
107
Teritoriul acesteia are o suprafaţă de 42,34 ha. La 1 ianuarie 2014 pe teritoriul zonei libere erau
înregistraţi 35 de rezidenţi, cu un rezident mai mult comparativ cu 2011, dintre care întreprinderi cu
capital din Italia, Austria, România, Rusia şi Belgia. În cadrul întreprinderilor rezidenţi ai ZEL
“Ungheni-Bussiness” activează 2257 de persoane, cu 411 persoane mai mult faţă de 2010, iar volu-
mul total de investiţii în zona liberă în 2014, a atins nivelul de 61,79 mil dolari SUA, faţă de 2011 s-
a majorat cu 197,78%. Principalul gen de activitate al rezidenţilor este producţia industrială (91,8%
din vânzările totale). Volumul vânzărilor nete ale producţiei industriale în anul 2014 a constituit
1,62 mil lei, comparativ cu 2011, fiind în creştere cu 0,29%, (547,9 mil. lei).
În ZEL “Ungheni-Business” se realizează următoarele proiecte economice: producerea covoarelor, a
firului sintetic și de lînă, încălţăminte, mobilă de o calitate superioară, diferite articole din lemn,
lacuri și vopsele pentru automobile, echipamente pentru autovehicule în special huse pentru mașini,
produse din carne și alte produse alimentare, ambalaje pentru bijuterii. Originea investiţiilor sunt atît
din ţară cît și de peste hotare cum ar fi din Olanda, Turcia, Italia, Ucraina, Israel, Belgia, etc.
ZEL „Ungheni-Business" este situată la o distanţă de: 17 km de mun. Iași prin punctul vamal
UngheniCristești 45 km de mun. Iași prin punctul vamal Sculeni 107 km de mun.Chișinău 85 km de
mun. Bălţi 120 km de Aeroportul Liber Internaţional Mărculești 273 km de Portul Liber
Internaţional Giurgiulești 294 km de Portul Internaţional Odesa, Ucraina
Genurile de activitate practicate pe teritoriul ZEL-ului sînt: producţia industrială; sortarea,
ambalarea, marcarea şi alte asemenea operaţiuni cu mărfurile tranzitate prin teritoriul vamal al
Republicii Moldova; activitate comercială externă; alte genuri auxiliare de activitate, cum ar fi
serviciile comunale, de depozitare, de construcţii, de alimentaţie publică etc.
Parcurile Industriale. Actualitatea creării parcurilor industriale în Republica Moldova rezidă din
nevoia dezvoltării industriale a economiei capabilă să conducă la optimizarea costurilor de
producţie, obţinerea producţiei calitative şi competitivă pe pieţele de desfacere, etc., iar ca efect
aferent se impune accelerarea proceselor investiţionale în ţară. În perioada 2010-2014 în R. Moldova
au fost lansate 8 proiecte pentru crearea și dezvoltarea parcurilor industrial, două dintre care se află
pe teritoriul RD Centru, ambele în oraşul Străşeni: Parcul industrial ”CAAN” şi Parcul industrial
„Triveneta Cavi Divelopment”.
Oraşul Străşeni este una din cele mai dezvoltate localităţi ale RDC, fiind oraş-reşedinţă a raionului
Străşeni, atractivitatea economică a căreia este condiţionată şi de apropierea faţă de municipiul
Chişinău – capitala Republicii Moldova.
Parcul industrial ”CAAN”. Prin hotărîrea Guvernului nr.451 din 28.06.2013, a fost acordat titlu de
Parc Industrial SA „CAAN”, or. Străşeni, specializat în producerea articolelor din metal, utilajului
frigorific, utilajului pentru vinificaţie şi ambalare, etc. Volumul total al investiţiilor pentru crearea şi
reabilitarea infrastructurii de producţie a parcului industrial este preconizat în sumă de 27 mil. Euro.
108
Crearea parcului va avea un impact direct asupra creşterii nivelului de industrializare a regiunii, prin
oferirea a 800 locuri noi de muncă, sporirea defalcărilor la buget cu peste 40 mil lei/anual, etc.
Concepţia de creare a parcului industrial pe teritoriul companiei S.A.„CAAN” din oraşul Străşeni se
axează pe accelerarea dezvoltării social-economice a regiuni menţionate, prin: atragerea de investiţii
autohtone şi străine; implementarea de tehnologii moderne şi inovaţionale; dezvoltarea sectorului
întreprinderilor mici şi mijlocii; aplicarea unor practici avansate de management; utilizarea mai
eficientă a patrimoniului public-privat şi crearea locurilor de muncă.
Premisele evidenţiate mai sus, precum şi disponibilitatea terenului aferent cu suprafaţa de 14,8704
ha amplasat în imediata apropiere a drumului căii ferate şi drumului naţional Chişinău – Soroca,
condiţiile de infrastructură existente şi potenţialul economic al regiunii au determinat apariţia ideii şi
au impulsionat crearea parcului industrial pe teritoriul companiei S.A.„CAAN” în conformitate cu
rezultatele studiului de fezabilitate, şi în baza Legii nr.182 din 15.07.2010 cu privire la parcurile
industriale.
Crearea parcului industrial pe teritoriul menţionat prezintă cîteva caracteristici majore: crearea
parcului pe un teritoriu a cărui suprafaţă permite desfăşurarea unor activităţi industriale
diversificate; infrastructura existentă şi activele cu destinaţie de producere şi depozitare industrială
facilitează desfăşurarea activităţilor în cadrul parcului industrial; existenţa întreprinderilor actuale
pe teritoriul dat, majoritatea din care sunt create mai mult de 5 ani în urmă şi care îşi desfăşoară
activitatea după principiile parcului industrial; experienţa personalului din cadrul viitoarei
întreprinderi administratoare în ce priveşte administrarea activităţii de dare în locaţiune a spaţiului,
de prestare a serviciilor comunale şi de colaborare cu viitoarele întreprinderi-rezidente; calificarea
înaltă a personalului din cadrul întreprinderii administratoare permite prestarea unor servicii de
consultanţă tehnică, dar şi juridico-contabilă de înaltă calitate.
Parcul industrial CAAN dispune de un bloc administrativ şi 4 blocuri mari de producere, suprafaţa
totală a spaţiilor fiind de - 75000 m²: spaţii pentru oficii - 12400 m²; spaţii de producere (4 blocuri
de producere) - 58800 m².
Parcul industrial „Triveneta Cavi Divelopment” este în fază incipientă de activitate. Prin hotărîrea
Guvernului nr.909 din 15.11.2013, a fost acordat titlu de Parc Industrial SRL „La Triveneta Cavi
Development”,or. Străşeni, specializat pe producerea cablurilor de tensiune joasăşi medie,
producerea fibrelor optice, etc. Volumul total al investiţiilor pentru crearea şi dezvoltarea
infrastructurii tehnice şi de producţie a parcului industrial este preconizat în sumă de cca 25 mil.
Euro. Crearea parcului industrial va avea un impact nemijlocit asupra dezvoltării economice şi
creşterea nivelului de industrializare a ţării, inclusiv prin majorarea volumului producţiei industriale
cu 51 mil. Euro/an, crearea a cel puţin 1000 locuri de muncă, etc. Parcul este la etapa elaborarării și
aprobării proiectelor tehnice privind construirea halelor de producere și clădirii administrative,
evacuarea apelor și curățirea rîului Bîc, amenajarea spațiilor verzi. Au fost iniţiate lucrările de
construcție a infrastructurii tehnice și de producției a parcului.
109
Crearea parcurilor industriale în regiune se află în fază economică incipient. Totodată activitatea lor
urmăreşte un impact socio-economic considerabil prin crearea locurilor de muncă şi a facilităţilor
pentru tinerii antreprenori, sporind totodată fluxul de investiţii străine şi contribuind la modernizarea
infrastructurii RD Centru.
Situaţia de ansamblu a economiei RD Centru scoate în evidenţă o serie de vulnerabilităţi ale
activităţilor economice sectoriale, ale sistemului integral de întreprinderi din regiune, care se
prezintă insuficient pregătite pentru a concura cu succes pe piața naţională şi europeană.
RDC se caracterizează printr-un nivel scăzut de dezvoltare al industriei. Întreprinderile industriale
nu sunt dezvoltate deoarece nu există o infrastructură industrială funcţională, un mecanism
depromovare a producţiei autohtone pe terţe pieţe şi nu se asigură uniformitatea calităţii produselor
şi îmbunătăţirea permanentă a acestora.
Cele mai multe afaceri iniţiate în 2013 au fost în Agricultură (24%) și în Comerț (22%). Se
observă în ultimii ani o atractivitate a întreprinzătorilor din RD Centru pentru agricultură,
explicabilă prin potențialul resurselor interne al unei pieţe de desfacere, dar şi datorită politicilor
guvernamentale de sprijin şi susţinerii financiare consistente. Totodată domeniul agricultură se
caracterizează printr-o capacitate redusă de cultivare şi prelucrare a produselor agricole,
datorită tehnologiilor învechite şi insuficienţei serviciilor de informare şi consultanţă în domeniu.
Potenţialul economic scăzut al întreprinderilor agricole şi gospodăriilor ţărăneşti, managementul
ineficient al exploatării agricole au determinat subdezvoltarea sectorului agrar, predominant în
localităţile rurale din regiune.
Numărul întreprinderilor în RD Centru ne prezintă o evoluție pozitivă, înregistrîndu-se o ceștere
cu cca 23% pe parcursul anilor 2009-2013. Un trend pozitiv în acest aspect se înregistrează pe tot
teritoriul R. Moldova.
Structura la nivel regional al firmelor pe clase de mărimi nu diferă semnificativ de cea la nivel
național. Atît la nivel național, cît și la nivel regional ponderea cea mai mare o reprezintă
microîntreprinderile, urmate de întreprinderile mici. Întreprinderile mari și mijlocii dețin o
pondere mai mică în totalul întreprinderilor, la nivel de țară fiind aceeaș, de 3%, iar la nivelul RD
Centru ponderea întreprinderilor mijlocii constituie 3%, iar a celor mari – 2%.
În RD Centru se înregistrează o pondere mai mare a numărului de întreprinderi din domeniul
Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor, motocicletelor, a bunurilor casnice
și personale (23%), Agricultura, economia vinatului si silvicultura(12%), Industria prelucrătoare
(13%), Tranzac-ii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate intreprinderilor (9%).
IMM-urile continuă să deţină o pondere majoră, de 98,13 % din totalul întreprinderilor din
regiune și angajează cca 72% din salariați întreprinderilor din RD Centru, avînd un aport tot
mai semnificativ la crearea locurilor de muncă.
RDC are un număr prea mic de întreprinderi, care se traduce într-o densitate a IMM-urilor scăzută,
respectiv de numai 7 IMM-uri/1000 de locuitori. Mai mult, aceasta are o distribuţie foarte
dezechilibrată între cele 5 regiuni ale R. Moldova care accentuează disparităţile de dezvoltare
regională (mun. Chişinău cca 42 IMM-uri/1000 de locuitori, RD Nord-6 IMM-uri/1000 de locuitori,
RD Sud - 5 IMM-uri/1000 de locuitori, UTA Găgăuzia - 8 IMM-uri/1000 de locuitori).
Distribuţia teritorială a numărului de agenţi economici la 1000 de locuitori în RD Centru
plasează raionul Ialoveni pe primul loc cu un indicator de cca 10 IMM-uri/1000 de locuitori,
urmat de Ungheni, Străşeni şi Anenii Noi cu cca 8 IMM-uri/1000 de locuitori. La polul opus se
află Teleneşti cu cca 3 IMM-uri/1000 de locuitori, Călăraşi, Şoldăneşti, Dubăsari cu cca 5 IMM-
110
uri/1000 de locuitori.
În RD Centru îşi are sediul o Zonă Economică Liberă în or. Ungheni şi 2 Parcuri Industriale
în or. Străşeni. Parcurile Industriale sînt în faza incipientă de activitate, crearea lor şi impulsionarea
activităţii acestora prin politicile guvernamentale contribuie la modernizarea infrastructurii
sistemului economic al RD Centru.
Variaţiile 2009/2013 ale celor doi indicatori – nr. de întreprinderi şi nr. de salariaţi arată că impactul
economic asupra întreprinderilor din economie s-a soldat cu creştere de circa 23% în numărul
de firme şi descreştere cu cca 1,5% în numărul de angajaţi.