UNIVERSITATEA DIN PETROSANI FACULTATEA DE STIINTE SPECIALIZAREA: MANAGEMENT FINANCIAR-BANCAR

ANALIZA CASH-FLOW-URILOR INTREPRINDERII

COORDONATORProf.univ.dr. BREZEANU PETRE

INTOCMIT: BRABETE ( SPATARU ) MARIA GRUPA M.F.B. I

PETROSANI-2010-

ANALIZA CASH-FLOW-URILOR INTREPRINDERII

ANALIZA CASH-FLOW-URILOR INTREPRINDERIISituatia fluxurilor de numerar, a unei intreprinderi, furnizeaza informati atat investitorilor cat si creditorilor despre :

- capacitatea de a genera in viitor fluxuri de numerar ;

- capacitatea de a-si plati obligatiile si dividentele ;

- cauzele diferentei dintre profit si incasari / plati nete ;

- aspecte monetare si nemonetare ale tranzactiilor de finantare si de investitii .

ANALIZA CASH-FLOW-URILOR INTREPRINDERIIBeneficiile prezentarii unei situatii a afluxurilor de numerar si situatia pozitiei financiare :

A) -dezvaluie informatii despre numerarul din expoatare, investitiisi finantare ;

- furnizeaza utilizatorului informatii privind performanta si pozitia intreprinderii .

ANALIZA CASH-FLOW-URILOR INTREPRINDERIIBeneficiile prezentarii unei situatii a afluxurilor de numerar si situatia pozitiei financiare :

B ) furnizeaza informatii asupra situatiilor financiare privind modificarile de active , datorii si capitaluri proprii ; - lipsa prezentarilor fluxurilor de numerar poate duce la iterpuneri eronate .

ANALIZA CASH-FLOW-URILOR INTREPRINDERIIBeneficiile prezentarii unei situatii a afluxurilor de numerar si situatia pozitiei financiare :

C ) creste gradul de comparabilitate al rezutatelor intre diferite intreprinderi ; - trecerea de la contabilitatea de angajamente la contabilitatea de casa a dus la compararea rezultatelor intre societati diferite .

ANALIZA CASH-FLOW-URILOR INTREPRINDERIIBeneficiile prezentarii unei situatii a afluxurilor de numerar si situatia pozitiei financiare :

D ) serveste ca indicator al valorii, momentului aparitiei si sigurantei viitorului fluxurilor de numerar , astfel : a) situatia fluxurilor de numerar este utila in comparatia evaluarilor anterioare de fluxurii cu informatiile din anul curent ; b) examinarea relatiei dintre profitabilitate si fluxurile nete de numerar, ca si impactul modificarii de preturii .

1.Fluxurile de trezorerieFuxurile de trezorerie reprezinta toate operatiiunile ce sunt realizate de o intreprindere .

Fluxul net global de trezorerie (T)

- este dat prin diferenta dintre incasari plati T=FR NFR - provine din tre origini dinstincte :

1) operatiunile legat de activitate ; 2) operatiunile legat de investitii ; 3) operatiunile legat de finantare .

1.1 Fluxul net de trezorerie legat de activitate FNTLA FNTLA relativ la un exercitiu dat este diferenta dintre veniturile de gestiune incasate si cheltuielile de gestiune platite . FNTLA = veniturile de gestiune incasate - cheltuielile de gestiune platite FNTLA poate fi calculat pornind de la CAF unde vom avea relatia : FNTLA = CAF stocuri creante +datorii

Cu ajutorul FNTLA putem sti daca operatiile de gestiune amelioreaza sau determina trezoreria.

Daca FNTLA< 0 rezulta o situatie critica si risca probleme de non-lichiditate .

1.2 Excedentul de trezorerie al exploatarii (ETE)ETE constitue elementul principal al fluxului net de trezorerie legat de activitate .Definitie ETEETE reprezinta trezoreria generata, in cursul exercitiului, numai prin operatiuni de exploatare.ETE = +vanzari (fara TVA) +productia imobilizata - cumparari (fara TVA ) - alte cheltuielide exploatare - creante de exploatare + datorii de exlpoatare

1.2 Excedentul de trezorerie al exploatarii (ETE) ETE = EBE NFRE

ETE = ESO stocul comercial

ETE = INCASARI DIN OPERATII DE EXPLOATARE PLATI DIN OPERATII DE EXPLOATARE Daca ETE este negativ semnifica faptul ca exploatarea consuma trezoreria in loc de a degaja ( incasarile sunt inferioare platilor ) .

Cu cat ETE este mai importanta cu atat rentabilitatea de exploatare si potentialul de autofinantare sunt mai mari .

1.3 Fluxuri nete de trezorerie din operatii de investitii si din operati de finantare Fluxul de investitii din operatii de investitii si de finantare = Resurse durabile altele decat CAF Alocari stabile NFR legata de operatiile de investitii si de finantare = FR (resurse durabile alocari stabile) CAF NFR legata de variatia operatiilor de investitii si de finantare . Rezulta:

Fluxul net de trezorerie din operatii de investitii si de finantare=FR CAF NFR legata de operatii de investitii si de finantare .

1.3 Fluxuri nete de trezorerie din operatii de investitii si din operati de finantareMajoritatea tablourilor de fluxuri adopta structura urmatoare :

trezoreria datorata activitatii + trezoreria datorata investitiei + trezoreria datorata finantarii ------------------------------------------ = variatia globala a trezoreriei

1.4 Intelesul pentru analiza calculului ETE pornind de la EBE in afara variatiei stocurilorCalculul nu necesita determinarea variatiei stocurilor iar in consecinta se evita a se prevedea la inventarierea acestora , fat ce poate antrena probleme de finantare .

a) Procedura de redresare juridica

- Incetare platii - pentru a face fata platilor din pasivul exigibil conducatorii intreprinderilor trebuie sa fie constat preocupatiide acest aspect .

1.4 Intelesul pentru analiza calculului ETE pornind de la EBE in afara variatiei stocurilorb) Calculul imediat

- variatia trezoreriei este independenta:

- de valoarea stocurilor ; - de politica de amortizare si provizioane.

1.4 Intelesul pentru analiza calculului ETE pornind de la EBE in afara variatiei stocurilorc) sensibilitatea la variatii de activitate - proasta vanzare duce la supra-stocaj care influenteaza calculul EBE , prin urmare ETe este un indicator de risc . -efectul foarfece - In cazul in care NFRE creste mai puternic decat EBE ,iar cifra de afaceri prin crestere tinde sa reduca trezoreria . - previziunile rentabilitatii - consta in actualizarea fluxurilor de trezorerie de exploatarea previzionara. ETE este un indicator al valorii intreprinderii si al rentabilitatii investitiilor - planul de finatare - ETE este o sursa-cheie a planului unui proiect de investitii,iar excedentul de trezorerie indica puterea de finantare a intreprinderi

1.4 Intelesul pentru analiza calculului ETE pornind de la EBE in afara variatiei stocurilord) competitivitatea activitatilor

- variatia trezoreriei de exploatare este un indicator de competitivitate a diferitelor activitati ale intreprinderii .

1.5 Capacitatea de autofinantareDefinitia CAF - este definita ca diferenta dintre veniturile incasabile (generatoare de incasari ) si cheltuieli platibile (care antreneza plati ) - nu toate veniturile sunt incasabile ; - nu toate cheltuielile sunt platibile ; - veniturile din cesiuni de elemente de activ ridica o problema particulara .

Cheltuielile neplatibile : - dotatiile in contul amortismentelor; - dotatiile in contul provizioanelor; - valoarea contabila a elementelor de activ cedate. - Cheltuielile neplatibile sunt calificate drept cheltuieli calculate .

Veniturile neincasabile : - reluarile asupra amortismentelor si provizioanelor; - cota-parte a subventiilor de investitii virate rezultatului; - Valoarea veniturilor neincasabile este data printr-un calcul si nu prin observarea incasarilor .

1.5 Capacitatea de autofinantareVeniturile din cesiuni de elemente de activ - contribuie la incasari ,reprezentand o sursa de finantare. - sunt asimilate pentru calculul CAF ,veniturilor neincasabile . Cesiunile de activ imobilizate si achizitiile evidentiaza functia de investitie .

Calculul capacitatii de autofinantare a) pornind de la elememtele incasabile si platibile ( pornind de la EBE ) - EBE contribuie in totalitate la formarea CAF CAF = EBE + alte venituri de exploatare + venituri financiare incasabile + venituri exceptionale incasabile - alte cheltuieli de exploatare - cheltuieli financiare platibile - participarea salariatilor la rezultate - impozit pe profit

1.5 Capacitatea de autofinantareCalculul capacitatii de autofinantare - b) calculul CAF pornind de la rezultatul exercitiului -rezultatul este diferenta dintre veniturile si cheltuielile generatoare de incasari si plati si contribuie la capacitatea de autofinantare .

CAF = rezultatul exercitiului - reluari asupra amortismentelor si provizioanelor - venituri din cesionarea elementelor de activ - cota-parte din subventiile de investitii virate la contul de rezultat al exer.

+ dotatii in contil amortismentelor si provizioanelor + valoarea contabila a elementelor de activ cedate

1.5 Capacitatea de autofinantareAutofinantarea

- nevoile de finantare ale intreprinderii sunt pentru :

- sa achizitioneze imobilizari pentru dezvoltarea productiei ; - sa acopere deprecierea probabila astocurilor si creantelor ; - sa-si creasca fondul de rulment daca cresterea cifrei de afaceri induce o crestere a nevoii de fond rulment .

1.5 Capacitatea de autofinantareAutofinantarea

- oringinea finantarii - resurse externe :- cresteri de capital pe calea aportului ; - subventii de investiti ; - imprumuturi .

- resurse interne : - incasari din vanzari diminuate cu platile antrenate de cheltuieli ; Finantarea realizata dinresurse interne se numeste autofinantare. Capacitatea de autofinantare ( CAF ) reprezinta totalitatea resurselor interne consacrate autofinantarii .

CAF = venituri incasabile cheltuieli platibile Dividentele varsate asociatilor , sunt prelevate asupra ,, capacitatii de autofinantare , care mai poarta denumirea de : - cash-flow (fluxuri de trezorerie ) ; sau marja bruta de autofinantare MBA

2.Tablouri de finantare

2.1 Definitie

- Tabloul de finantare este tabloul de alocari si de resurse care explica variatiile patrimoniului intreprinderii in cursul perioadei de referinta . - perioada de referinta este, in mod normal, durata exercitiului.

Tabloul de finantare al exercitiului financiar,, n :

1. bilant inainte de repartizarea rezultatului la 31 . 12 ( n-1 ) 2. bilant inainte de repartizarea rezultatului la 31 . 12 ( n )

2.Tablouri de finantare

2.2 Descrierea tablourilor de finantare

- comporta doua parti astfel avem :

- Prima parte a tabloului de finantare - A doua parte tabloului de finantare

- interpretarea soldurilor

2.2.1 Prima parte a tabloului de finantare

Structura - Prima parte atabloului prezinta : - resursele durabile de care a dispus intreprinderea in cursul exercitiului ; - alocarile stabile care au fost realizate in cursul aceluiasi exercitiu .. Resursele durabile de care intreprinderea adispus in cursul exercitiului reprezinta variatia resurselor durabile ( RD ) ,intre debut si finele exercitiului .. Alocarile stabile realizate in cursul exercitiului reprezinta variatia alocarilor stabile ( AS ) intre debutul si finele exercitului .. Definitia fondului de rulment ( FRNG ) pornind de la resurse durabile ( RD ) si alocari stabile ( AS ) : RD AS = FRNG

2.2.1 Prima parte a tabloului de finantareAnaliza continutului

a) resurse durabile

1. capacitatea de autofinantare

CAF = R net + DAP +VCEAC venituri din cesiunide activ reluari ale amortismentelor si provizioanelor cota parte a subventiilor virate la rezultat

2.2.1 Prima parte a tabloului de finantareAnaliza continutului

a) resurse durabile

2. cesiuni sau reduceri de elemente de activ imobilizat - cesiuni de imobilizari : - necorporale - corporale - pretul de cesiune ( fara TVA ) constitue o resursa pentru intreprindere . - cesiuni sau reduceri de imobilizari financiare : - pentru cesiuni : pretul de cesiune a titlurilor ; -reducerile corespund rambursarilor (intreprinderea obtine reduceri de imobilizari fin. la rambursarea iimprumuturilor sau a documentelor si cautionamentelor . ) - informatia se gaseste in tabloul imobilizarilor

2.2.1 Prima parte a tabloului de finantareAnaliza continutului

a) resurse durabile

3. cresterea capitalurilor proprii

- Cresterea capitalurilor sau aporturilor : singurele cresteri de capital in numerar si in natura aduc resurse noi intreprinderii;

- suma care figureaza este cea a capitalului apelat majorat cu prima de emisiune ( varsat in tottalitate la subscriere );

- cresterea altor capitaluri proprii : in mod esential , onoua subventie de investitii obtinuta in cursul exercitiului .

2.2.1 Prima parte a tabloului de finantareAnaliza continutului

a) resurse durabile

4. cresterea datoriilor financiare

- noile imprumuturi contractate in cursul exercitiului (cu exceptia concursurilor bancare curente ) ; - imprumuturi obligatare ,valoarea de retinut este suma varsata de obligatari , ( adica prodosul dintre numarul de obligatiuni si pretul de emisiune ) ;

- primele de rambursare sunt excluse . Informatia este data fie direct , fie in tabloul scadentelor creantelor si datoriilor sau se utilizeaza formula : Dn = Dn-1 +A -R

2.2.1 Prima parte a tabloului de finantareb) Alocari stabile

1. distribuiri puse la plata incursul exercitiului

- dividentele distribuite incursul exercitiului si relative la exercitiul precedent .

Informatia este data intabloul afectarilor rezultatului ,iar in lipsa trebuie cautata pornind dela bilanturi succesive .

2.2.1 Prima parte a tabloului de finantareb) Alocari stabile

2. achizitii de elemente de activ imobilizat

- imobilizari necorporale :trebuie indicate preturile de achizitie ( valorile brute );

- imobilizari corporale : informatia se gaseste intabloul imobilizarilor ( cresteri); - imobilizari financiare : in lipsa trebuie reconstituita IBn = IBn-1 +A D

2.2.1 Prima parte a tabloului de finantareb) Alocari stabile

3. Cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii

Trebuie sa figureze suma transferata incursul exercitiului . Daca suma nu este data corecta , trebuie recostituita pornind de la bilanturile si informatiile complementare ,( fac obiectul amortismentului direct ) , bilanturile dau decat valorile nete .

2.2.1 Prima parte a tabloului de finantareb) Alocari stabile

4. reducerile de capitaluri proprii

- Luate inconsiderare singure , reducerile de capitaluri proprii se traduc prin iesiri de fonduri ( alocari ) .

- In particular ,reducerile de capital decise in vederea absorbirii pierderilor nu intervin in tabloul de finantare .

2.2.1 Prima parte a tabloului de finantareb) Alocari stabile

5. rambursarile de datorii financiare

- este vorba de amortismente ale imprumuturilor ( in afara concursurilor bancare curente ) practicate in cursul exercitiului;

- informatia se gaseste intabloul scadentelor si datoriilor .

- in lipsa , trebuie sa le reconstituim utilizand relatia : Dn = Dn+1 + cresteri - rambursari

2.2.2 A doua parte tabloului de finantare In prima parte a tabloului se da o explicatie a variatiei fondului de rulment net global ( FRNG ) in parte superioara a bilantului , a doua parte da aceasta explicatie din partea de jos a bilantului .

Ea constitue deci o analiza a variatiilor activelor si pasivelor de exploatare , in afara exploatarii si de trezorerie .

Elaborarea tabloului - Post de activ ( Alocare ) : - crestere = nevoi de finantare - diminuare = degajare de resurse - Post de pasiv ( Resurse ) : - crestere = degajare ( resurse suplimentare ) - diminuare = nevoi ( diminuare de resursa = crestere de nevoi )

2.2.3 Interpretarea soldurilorVariatiile posturilor sunt clasate intrei grupe :

- variatia ,, Exploatare - variatia ,, In afara exploatarii - variatia ,, Trezoreriei

Deci avem : FRNG = ACE + ACAE + AT - DCTE DCTAE PT _____________________ FRNG = NFRE + NFRAE +AT FRNG = Sold A + Sold B + Sold C -------------- NFR

2.2.3 Interpretarea soldurilorSoldurile tabloului sunt calculate ,, invers :

,, Degajari nevoi , prin urmare un semn ,, - semnifica ocrestere a soldului ( si invers) .

Deci avem : Soldul A = - NFRE Soldul B = - NFRAE A + B = - NFR Soldul C = - T Totalul A + B + C reprezinta variatia fondului de rulment net global , schimbarea semnului .

T = FR NFR , se deduce NFR + T = FR

8.2.3 Examinarea chestiunilor problematiceTratarea dodanzi acordate

- Imobilizarile si datoriile financiare pot comporta dobanzi datorate . - Acestea trebuie sa fie eliminate si transferate ,in consecinta ,respectiv in creante si datorii diverse .

- Corectia considerata intervine in diminuarea : - achizitiilor si/sau cesiunilor sau reducerii de imobilizari financiare; - cresterilor si/sau diminuarilor de datorii financiare; - variatiilor debitorilor si creditorilor diversi ( a doua parte atabloului de finantare )

8.2.3 Examinarea chestiunilor problematiceTratarea avansurilor , aconturilor si imobilizarilor corporale in curs

- Avansurile si aconturile varsate in ( n-1 ) ca si imobilizarile incurs ( n-1 ) ,au fost incluse in achizitiile de imobilizari ale exercitiului ( n-1 ) .

- Nu trebuie deci reluate in achizitiile de imobilizari ale exercitiului n ( tabloul definantare al exercitiului n nu trebuie sa inregistreze decat fluxurile acestui exercitiu ) .

8.2.3 Examinarea chestiunilor problematiceTratarea ecarturilor de conversiune

- Se precizeaza ca ,in tabloul de finantare ,nu trebuie sa se tina cont de ecarturile de conversiune .

- Prin urmare , are loc raportarea posturilor vizate la valoarea lor de origine .

8.2.3 Examinarea chestiunilor problematiceTratarea imprumuturilor obligatare cu prime de rambursare -Pentru a trata corect aceasta chestiune , trebuie avute in vedere doua lucruri :

- primele de rambursare sunt amortizate direct : bilantul nu da decat valoarea neta ;

- suma care merge in tabloul de finantare in cresterea datoriilor financiare NE nu trebuie sa fie confundata cu cresterea indatorari reale a intreprinderii NR. NE = numarul de obligatiuni x pretul de emisiune NR = numarul de obligatiuni x pretul de rambursare

8.2.3 Examinarea chestiunilor problematiceCresterea de capital ( exercitiu n )Se pot prezenta doua situatii :

1.) O crestere de capital a avut loc in cursul exercitiului n . Suma ce trebuie sa figureze in tabloul de finantare la nivelul rubricii ,, cresterea de capital se obtine in modul urmator :

crestrerea contului ,, Capital + crestrerea contului ,,Prima de emisiune - capital subscris neapelat ( in activ ) - rezerve incorporate in contul ,,Capital ( daca a avut o dubla crestere )

8.2.3 Examinarea chestiunilor problematiceCresterea de capital ( exercitiu n ) 2.) O crestere de capital a fost realizabila in cursul unui exercitiu anterior , dar nu era in intregime eliberata le finele exercitiului ( n-1 )

- Daca contul ,, Capital subscris neapelat nu mai figureaza in bilantul exercitiului n ,aceasta semnifica faptul ca apelula fost realizat in cursul acestui exercitiu .

- Resursele corespunzatoare trebuie sa fie inscrise in tabloul de finantare .

- In scopul de a determina suma ce trebuie sa figurereze in rubrica ,, Cresterea de capital , este necesar examinarea partii superioare a pasivului sia activuluibilanturilor .

8.2.3 Examinarea chestiunilor problematiceBilantul la 31.12. ( n-1 )este un bilant dupa repartitie

-In acest caz ,rezultatul exercitiului ( n- 1 ) a fost afectat .

- In general , oparte este dusa in rezerve si partea distribuita in cursul exercitiului ( n ) figureaza in bilant la 31.12. (n-1) , dupa repartitie incontul ,, Asociati Dividente de plata ( in grupul datoriilor diverse ) .

- fiind dat ca pentru elaborarea tabloului de finantare referinta este bilantul inainte de repartizare , are loc reconstituirea ,, mentala a bilantului .

8.2.3 Examinarea chestiunilor problematiceBilantul la 31.12. ( n-1 )este un bilant dupa repartitie

concret :

- in a doua parte a tabloului de finantare , pentru calculul variatiei altor creditori , trebuie excluse din datoriile diverse ( n-1 )dividentele de plata ;

- pentru a calcula fundul de rulment net global al axercitiului ( n-1 ) , trebuie ,, reurcate dividentele de plata in capitaluri proprii .

8.2.3 Examinarea chestiunilor problematiceCesiunea titlurilor de participare ( sau a altor titluri imobilizate ). - Ca titlurile sa fi facut sau nu obiectul provizioanelor pentru depreciere , valoarea contabila a acestor titluri este valoarea lor de origine .

- Intr-adevar , contul de vprovizioane corespondent este soldat prin ,, Reluari asupra provizioanelor ( si nu prin virament la un cont de activ ) .

8.2.3 Examinarea chestiunilor problematicePrincipalele retratari

- Retratarile la credit-bail si ale efectelor scontate si neajunse la scadenta sunt adesea preconizate si sunt efectuate in general , de analisti financiari ( OEC considera ca efectele scontate neajunse la scadenta nu trebuie sa fie retratate )

2.4 Comentariul tabloului de finantare Prima parte a tabloului

1. Semnificatia globala - Este soldul tabloului , adica variatia fondului de rulment net global cea ce face sinteza informatiilor . - Daca variatia fondului de rulmemt net global este pozitiva , ea traduce o ameliorare a structurii financiare a intreprinderii si invers. Totusi , are loc confruntarea variatiei fondului de rulment net global cu variatia nevoii de fond de rulment. - Intr-adevar, cresterea nevoii de fond de rulment ,situatie care se concretizeaza printr-o degradare a trezoreriei susceptibile , la termen , de a angaja dificultati.

2.4 Comentariul tabloului de finantare2. Semnificatia analitica

a) Resursele durabile - Tabloul face sa apara importanta relativa a fiecareia dintre cele patru surse de finantare la care inteprinderea are recurs:CAF , cesiuni de lelemnte de activ , cresterea de capital , cresterea datoriilor financiare.

Este interesant: - de acompara cresterea resurselor proprii ( CAF + cesiuni + cresterea de capital ) cu cresterea datoriilor financiare ; - de a masura importanta CAF in raport cu ansamblu resurselor . Cu cat CAF este mai importanta , cu atat mai mare este autonomia financiara a intreprinderii ; - de a analiza continutul rubricii ,,Cesiuni de elemente de activ imobilizat . In particular , daca sume puternice figureaza in aceasta rubrica , este probabil ca intreprinderea sa puna in opera o strategie de recentrare ( cesiuni de uzine , filiale ).

2.4 Comentariul tabloului de finantare2. Semnificatia analitica

b) Alocari stabile - Examinarea alocarilor stabile ( in special cand are loc pe mai multe exerciti ) permite de a aprecia :

- politica de distribuire a dividentelor si corelativ , politica de autofinantare ( autofinantare = CAF dividente distribuite ) ;

- strategia de crestere . Daca cresterea imobilizarilor corporale biruie ( castiga ) asupra cresterii imobilizarilor financiare , intreprinderea pune in opera o strategie de crestere interna , in caz contrar este vorba de ostrategie externa . Un echilibru relativ intre imobilizarile corporale si imobilizarile financiare exprima o strategie de crestere mixta ;

- politica de indatorare /dezindatorare . Daca rambursarile de datorii sunt superioare cresterilor , itreprinderea se dezindatoreaza si invers .

2.4 Comentariul tabloului de finantareA doua parte a tabloului

- Interpretarea soldurilor si analiza cuplului FR ,NFR Analiza componentelor variatiei NFRE

- In cazul unei cresteri excesive a NFRE ,tabloul permite reperarea componentelor problemetice si faciliteza astfel punerea inopera a deciziilor corectoare .

2.4 Comentariul tabloului de finantareSFATURI

Pentru a stabili inmod corect untablou de finantare :

1.) Reperati ,, capcanele clasice pe care le poate contine subiectul :

- dobanzi datorate ; - avansuri si aconturi varsate , imobilizari corporale in curs - ecarturi de conversiune ; - imprumuturi obligatare cu prime de rambursare ; - bilant inainte de repartizare ; - retratari de efectuat .

2.4 Comentariul tabloului de finantareSFATURI Pentru a stabili inmod corect untablou de finantare :

2.) examinati atent documentele furnizate , in special : bilantul , starea scadentelor creantelor si dobanzilor , tabloul miscarilor exercitiului afectand cheltuielile repartizate pe mai multe exercitii etc. Aici veti gasi informatiile , nefurnizate explicit in textul subiectului care va sunt necesare ( cresterea de capital , subventie noua si /sau rambursarea imprumuturilor etc. ) .

Nu comentati erorile , adesea curente , care constau in atransfera inrubrica ,, Cresterea altor capitaluri proprii , cresterile de rezerve . Rezervele sunt rezultate nedistribuite si rezultatele sunt incluse in CAF , care a fost deja luata in calcul .

3.Tablouri de fluxuri 3.1 Remarci preliminare3.1.1 Finantarea tablourilor de fluxuri Tablourile de fluxuri permit :

- determinarea variatiei trezoreriei unui exercitiu - stabilirea diagnosticului asupra situatiei intreprinderii , completand alte analize .

Tabloul fluxurilor constitue un instrument de analiza privilegiata , intrerupand optica patrimoniala : ele se bazeaza pe o semnificatie dinamica si cauta sa puna in evidenta alegerile strategice ale intrepriderii si consecintele lor pe viitor . Ele pot fi satbilite a posteriori , pornind dela documente contabile trecute sau a priori infunctie de undemers previzional . Exista numeroase tablouri care prezinta structuri diferite , fluxuri putand fi regrupate indiverse maniere . Fiecare tip de tablou este susceptibil de a lasa loc la numeroase variante usor diferite .

3.1.2 Formarea trezoreriei Trezoreria , mult timp considerata ca accesorie si intr-o optica limitata pe termen scurt , ocupa acum unloc central in toate tablourile de fluxuri .

Tablourile de fluxuri tind , fiecare la randul sau , sa raspunda la urmatoarele doua intrebari : - cum degajeaza intreprinderea trezorerie ? - ce face ea ?

Raspunsurile la aceste intrebari sunt obtinute datorita unui clasament al fluxurilor in mai multe rubrici care permit calcularea soldurilor economice semnificative .

3.1.3 Originea informatiilor necesare Regruparea fluxurilor de trezorerie presupune ca se dispune:

- de contul de rezultate care contine : - fluxurile relative la operatiiel curente precum si la cesiunile de elemente de activ imobilizat

- de tabloul de finantare : - prima parte a tabloului de finantare furnizeaza informatiile referitoare la alocarile durabile ale exercitiului si la operatiile de finantare ( fluxuri incasate sau platite, cu exceptia CAF) - a doua parte da variatia NRFE , a NFRAE si a trezoreriei (soldul A , B, C )

3.2 Tabloul pluri-anual al fluxurulor financiare ( T.P.F.F. )

- Este vorba de unul dintre primele tablouri de acelas tip propuse analitilor .

- Numeroase modificari au intervenit de la prima versiune ,care dateza din 1977.

3.2.1 Prezentare - Modelul prezentat este cel mai recent ; ETE de aici este calculat pornind de la EBE , cea ce ar necesita cunoasterea stocurilor.

- Datorita lui ESO, calculul stocurilor nu mai este necesar , cea ce faciliteaza elaborarea tablourilor trimestriale sau anuale .

3.2.2 Descrierea tablourilor si semnificatia soldurulorPrima parte

Descrierea

- Prima parte regrupeaza fluxurile economice relative de exploatare .

- Din trezoreria degajata se retrag ( se deduc ) investitiile in utilaje de productie ( imobilizari corporale ) , ceea ce conduce la un prim sold important : - DAFIC ( disponibilul dupa finantarea interna a cresterii ) .

3.2.2 Descrierea tablourilor si semnificatia soldurulorPrima parte

Semnificatia DAFIC - el masoara aptitudinea intreprideri de a-si finanta cresterea interna prin trezoreria degajata la nivel de exploatare .

- trebuie sa fie, in medie , usor pozitiv ; aceasta semnifica ca intreprinderea trebuie sa ajunga sa-si autofinanteze investitiile de exploatare .

- daca soldul este pozitiv ,rezulta o trezorerie neta disponibila pentru finantarea altor alocari ;

- un sold negati semnifica o nevoie de finantare externa , ceea ce nu este , la termen , compatibila cu norma modelului .

3.2.2 Descrierea tablourilor si semnificatia soldurulorA doua parte

Descrierea

- Aceasta parte regrupeaza fluxurile financiare legate de indatorare si fluxuri de repartitie .

- rezulta un al doilea sold important : - SOLDUL FINANCIAR

3.2.2 Descrierea tablourilor si semnificatia soldurulorA doua parteSemnificatia SOLDULUI FINANCIAR

- Constructia soldului financiar face sa apara rolul pe care-l joaca sistemul bancar in viata economica . - Contrar aparentelor , indatorarea nu are ca singur obiectiv ,atunci cand intreprinderea trebuie sa-siautofinanteze totalitatea investitiilor sale ,decat de a-si asigura finantarea costului datoriei si al impozitului ! - Aceasta conceptie se situeaza la antipolul analizei clasice ; ea a dat nastere si astazi la numeroase discutii . - Analiza clasica arata ca intreprinderea trebuie sa se indatorezepe termen mediu si lung pentru a-si finanta investitiile . - Analiza prezentata arata ca intreprinderea trebuie sa-si autofinanteze investitiile si sa se indatoreze la scadenta . - Conform normei modelului , pe mai multe exercitii , soldul financiar trebuie sa fie , in medie , usor negativ .

3.2.2 Descrierea tablourilor si semnificatia soldurulorA treia parte

Descrierea - Ea reia totalul celor doua solduri precedente ( DAFIC + SOLDULUI FINANCIAR = SOLDUL CURENT ) si se regrupeaza de asemenea toate celelalte fluxuri ale contului de rezultate si ale tabloului de finantare care nu au fost luate in consideratie in elaborarea primelor doua parti precum si variatia NFRAE . - Ansamblu de fluxuri care au fost luate in consideratie ne conduc la soldul final : VARIATIA DISPONIBILULUI

3.2.2 Descrierea tablourilor si semnificatia soldurulorA treia parte

Semnificatia VARIATIA DISPONIBILULUI

- Acest sold are o semnificatie mai putin importanta ; - El reprezinta excedentul sau insuficienta lichiditatilor degajate de ansamblul operatiilor in cursul unui exercitiu dat. - El trebuie sa fie apropiat de zero daca normele relative la soldurile precedente au fost respectate .

3.2.3 Limitele T.P.F.F.Acest tablou a facut obiectul a numeroase articole si critici: - Tabloul da putin loc cresterii extreme (achizitiile de participatii financiare nu apar decat in partea atreia); - Ipotezele suporturilor tabloului nu sunt intodeauna acceptate: - Se presupune o crestere finantata exclusiv reinvestire lui ETE.Atunci cand acest obiectiv nu poate fi atins ,acesta corespunde unei rentabilitati insuficiente sau unui exces de investitii; - Fondurile proprii ale intreprinderii trebuie ,in principiu sa creasca in prioritate prin autofinantare.Cresterea este deci subordonata nivelului rentabilitatii. - Propuneri sunt in mod regulat avansate pentru a ameliora acest tablou care are meritul de a fi contribuit la a face mai sensibila evolutia analizei financiare.

3.3 Tabloul fluxurilor de trezorerie al OECIn SUA dupa normele SFAS 95 , abloul fluxurilor de trezorerie face parte integranta din starile financiare comunicate tertilor ;

Pe plan international ,norma IAS 7 impune intreprinderilor sa stabileasca un al tabloul fluxurilor de trezorerie si sa-l includa in starile lor financiare ;

In Franta acest tip de tablou vizeaza ,mai ales ,conturile consolidate.

PCG a prorus ca model de tablouri de alocari si resurse , tablourile de finantare axate pe variatia fondului de rulment .Conform OEC din 1997 , tabloul fluxurilor de trezorerie devine singura alegere posibila datorita avantajelor sale .

3.3.1 Prezentare generalaa) Diferitele parti

Tabloul cuprinde trei parti principale :

fluxurilor de trezorerie legate de activitate fluxurilor de trezorerie legate de operatiile de investitii fluxurilor de trezorerie legate de operatiile de finantare

3.3.1 Prezentare generalab) Rezultatul continutului

In fiecare dintre parti , trezoreria neta este determinata in doi timpi :

- indicarea fluxurilor potentiale - corectia pentru a tine cont de decalaje de trezorerie si de a degaja fluxul net .

3.3.2 Calculul si explozia NFR ( variatia NFR ) a) Calculul NFR

- Tabloul exclude provizioanele pentru deprecierea activului circulant din resurse durabile - Dotatiile pentru provizioane corespunzatoare sunt excluse din CAF - NFR este calculata porninduse de la sumele nete in ceea ce priveste posturile de activ circulant .

3.3.2 Calculul si explozia NFR ( variatia NFR )Explozia NFR

NFR este fractionata si repartizata indiferite parti ale tabloului :

- datorii si creante aferente imobilizarilor partea ,, Investii - capital subscris neapelat si capital subscris apelat , nevarsat partea ,, Finante - VMP rubrica ,, Trezorerie - Alte componente ale NFR partea ,,Activitate .

Acest tratament permite cunoasterea fluxurilor reale si degajate sau consumate la nivelul fiecarei parti .

3.3.3 Descrierea detaliata a diferitelor posturi Flux de trezorerie legat de activitate

a) continut

- Este vorba de toate fluxurile de trezorerie , altele decat cele care releva operatiuni de investitii si de finantare : flux de exploatare si flux corespunzator cheltuielilor si veniturilor financiare , cheltuielilor si veniturilor exceptionale ( cu exceptia VCEA ) ,participarii salariatilor si impozitului pe beneficii .

- Impozitului pe beneficii releva in principiu activitatea , dar partea impozitului care corespunde unor importante valori din cesiuni ar putea fi integrate in operatii de investitii .

3.3.3 Descrierea detaliata a diferitelor posturib) PrecizariOptiunea 1Punct de plecare : rezultatul net cu punerea in evidenta a marjei brute de autofinantare ( MBA ) - Dotatiile de provizioane pentru deprecierea activului circulant sunt incluse in MBA - Cresterea cheltuielilor de stabiliment si de repartizat sunt considerate afi cheltuieli relative la activitate .Optiunea 2Punct de plecare : rezultatul de exploatare pune , apoi , in evidenta fluxul net de trezorerie de exploatare : - se separa NFRE si ramane variatia NFR legata de activitate ; - Cresterea cheltuielilor de stabiliment sunt de dedus : dimpotriva transferurile de cheltuieli , nefiind in venitul brut de exploatare ,nu trebuie sa fie deduse .

3.3.3 Descrierea detaliata a diferitelor posturiFluxuri de trezorerie legate de operatiuni de investitii -achizitia si cesiunea de active pe termen lung si deorice alta investitie pot fi incluse : - fractiunea de impozit pe beneficii - veniturile investitiilor financiare decalajele de trezorerie se datoreaza : - fie creantelor - fie datoriilor

3.3.3 Descrierea detaliata a diferitelor posturiFluxuri de trezorerie legate de operatiuni de finantare

Sursele de finantare : - cresteri de capital - noi imprumuturi - subventii de investitii - concursurile bancare curente Plati : - distribuiri de dividente - rambursari de imprumuturiTrezoreria corespunde disponibilitatilor si echivalentelor lor. - plasamentele pe termen scurt ,foarte lichide , sunt echivalente ale disponibilitatilor . - sunt excluse obligatiunile achizitionate cu mai mult de trei luni inainte de scadenta lor si actiunile .

3.3.4 Intelesul tablouluiIntreprindere este considerata ca un indicator central pentru analiza financiara:

- o intreprindere care genereaza in mod regulat o trezorerie importanta este in acelas timp solvabila , rentabila si apta de a asigura dezvoltarea sa .

- Obiectivul citat de tabloul de analiza a variatiei trezoreriei este de a furniza o informatie asupra capacitatii intreprinderii dea genera lichiditati si asupra utilizariipe care ea a facut-o in cursul exercitiului scurs .

Tablourile de fluxuri , contine un numar de informatii foarte utile analistilor ,care pot judeca rentabilitatea de exploatare ,gestionarea NFR , al nivelului de indatorare al lichiditatii , al strategiilor de crestere , al finantarii etc .

3.4. Tabloul fluxurilor centralei bilanturilor Bancii Frantei 3.4.1 Prezentare

Centrala bilanturilor Bancii Frantei aprezentat un tablou de fluxuri in ianuarie 2000.

Logica acestui tablou este apropiata de cea a IASC si deschide calea spre o comparabilitate internationala .

3.4.2 PrecizariMetoda directa

calcularea fluxurilor de trezorerie prin metoda directa care consta in degajarea incasarilor si platilor la nivelul fiecarui grup de operatiuni.

Avantajele metodei :

- furnizeaza informatii asupra fluxurilor - calculele sunt independente de variatia stocurilor .

3.4.2 PrecizariRegruparea fluxurilor pe functii - Fluxuri legate de activitate - Fluxuri legate de investitii - Fluxuri legate de finantare - Soldul : variatia trezoreriei active Variatia trezoreriei active este rezultatul operatiunilor intreprinderii si rezultatul cumularii principalelor solduri :

Flux de trezorerie intern - Flux legat de investitii + Flux legat de finantare ________________________ = Variatia trezoreriei active

3.5 BILANTUL SI TABLOUL FLUXURILOR IN OPTICA ,, POOL DE FONDURI 3.5.1 Principiu - Resursele cuprind fondurile proprii si datoriile financiare

- Alocarile sunt subdivizate indoua parti :

- alocari industriale si comerciale - alocari financiare si nrf corespunzatoare acestor posturi.

Aceasta prezentare traduce o semnificatie particulara a intreprinderii . Rentabilitatea generata de active permite remunerarea diferitelor surse de fonduri, tinand cont de riscul global

3.5.2 Interes si limiteAnaliza structurii resurselor si alocarilor aduce informatii utile diagnosticul financiar:

- alege dezvoltarea intreprinderii indiferite domeni de activitate ; - nivelul de risc financiar ; - gradul de flexibilitate al activelor de trezorerie care pot contribui la rentabilitatea si flexibilitatea intrepinderi .

Analiza comporta , cu toate acestea , anumite limite :

- riscul financiar este evaluat de la unbilant functional; - dirijarea sa este limitata pentru intreprinderile nediversificate sau putin diversificate ; - cunoaste aceleasi limite ,deaceea un tablou de finantare ,,pool de fonduri a fost propus .

3.5.3 TABLOUL FLUXURILOR ,, POOL DE FONDURI Principiu

- Fluxurile relative la activele industriale si comerciale sunt separate de fluxurile relative activelor financiare . - Fluxurile legate de resurse sunt separate urmand aceeasi logica ca si bilantul .

Echilibrul tabloului : Totalul fluxurilor aferente activelor = Totalul fluxurilor aferente resurselor .

Remarca : Concursurile bancare curente constituie o resursa cu parte intreaga si disponibilitatile alocate ; trezoreria nu apare in acest tablou .

V mulumesc pentru atenia acordat !!!