Download - Analiza Articol Tanase Ds
1
Analiza stilistică a articolului Suntem icircn RMoldova de CTănase din
Timpul 24 septembrie 2007
1Introducere CTănase icircn editorialul de luni al săptămacircnalului Timpul dezbate
problema presei aservite puterii statutul şefului statului care dirijează practic toate procesele
sociale economice din RM şi este identificat de ziarist cu un feudal ce are un SRL propriu
Redactorul-şef al publicaţiei Timpul este cunoscut icircn mediul ziaristic ca un jurnalist cu o pană
ascuţită maliţioasă care utilizează din plin resursele expresive ale limbii pentru a stacircrni reacţia
cititorului faţă de problemele stringente ale actualităţii
Titlul verbal şi exclamativ al articolului Suntem icircn RMoldova comportă multiple
semnificaţii Situaţia reală din această ţară este privită prin prisma cacirctorva aspecte de bază
comportamentul acţiunile mentalitatea preşedintelui ţării starea de facto a unei părţi a
ziaristicii autohtone afiliate guvernării
Ideile ce reies din editorialul de luni scot la iveală starea de societate feudală a RM
condusă de cel mai mare feudal VVoronin Deşi şeful statului reprezintă clasa politică care e pe
cale de dispariţie toate metodele utilizate denotă dorinţa lui de a rămacircne la guvernare Iar o parte
a presei aservită face jocul guvernanţilor CTacircnase emite ideea că e necesară reformarea
modernizarea clasei politice mai ales a opoziţiei
Editorialul de luni este un articol de proporţii de aceea autorul l-a segmentat icircn 7 capitole
intitulate cu multă ingeniozitate bdquoInterviuri de curterdquoFurtunosul Vladimir Feuda lui Voronin
Trăim icircn R Moldova Omida lipicioasă Orgoliile şi racircnza Paradoxul opoziţiei
2 Analiza mijloacelor lingvistice
CTănase utilizează cele mai diverse mijloace lingvistice cu efect stilistic pentru a-şi
susţine ideile Articolul se bazează pe contrast ca procedeu de stil mass-media de curte şi cea
independentă partidul lui Voronin şi partidele de opoziţie
Dacă ne referim la substantiv trebuie să ne oprim asupra numelor proprii cu nuanţă
familială (Liuda Costea) cu care sunt numiţi jurnaliştii bdquode curterdquo de către Voronin icircn timpul
interviurilor sale la NIT Aceste adresări atacirct de familiare denotă nişte relaţii de prietenie icircntre
putere şi mass-media (probabil inexistente icircn ţările democratice) Iar folosirea rusismului
bdquopaţanirdquo icircn contextul bdquoo discuţie icircntre 2 bdquopaţanirdquo la o bererdquo dezvăluie adevărata faţă a unor
jurnalişti
Arhaismul bdquobreaslărdquo accentuează faptul că apartenenţa la o anumită profesie impune
nişte rigori cum ar fi profesionalism respectarea normelor şi principiilor stabilite competenţă
principialitate etc Iar alte arhaisme de tipul feudal feudă raportate la starea de lucruri a RM
vorbesc elocvent despre situaţia reală de stat subdezvoltat bazat pe relaţii de stăpacircn şi rob adică
de feudalism
Icircn acest articol cu scopul de a caracteriza cacirct mai sugestiv situaţia existenţă icircn societate
CTănase selectează o serie de adjective calificative de o expresivitate deosebită Unele sunt
folosite cu sens ironic bdquoveritabil patriot şi statalist el preferă să dialogheze icircn
limba rusărdquo bdquoţara noastră cea iubitărdquo Altele sunt de nuanţă usturătoare bdquostilistica acestor
bdquointerviurirdquo e jalnică penibilărdquo Iar icircn opoziţie cu acestea bdquointerviu adevărat realizat de
jurnalist adevăratrdquo dezvăluie adevărata semnificaţie a meseriei de ziarist Din punct de vedere
grafic trebuie să remarcăm că utilizarea unuia şi aceluiaşi cuvacircnt odată icircntre ghilimele
(bdquointerviurdquo) altădată fără (interviu) subliniază atacirct atitudinea autorului faţă de acest tip de
articol cacirct şi macircnuirea abilă a tuturor mijloacelor stilistice pentru a-şi susţine ideile
3Icircncheiere Concluzii
5a Valorile stilistice ale părţilor de vorbire
2
Părţile de vorbire constituie un bogat material expresiv utilizat cu dibăcie de macircnuitorii
de condeie pentru a imprima discursurilor sale cacirct mai multă originalitate ingeniozitate varietate
etc Clasele morfologice au caracteristici proprii care determină posibilităţile sale expresive
Una din modalităţile care evidenţiază mobilitatea cuvintelor şi plurifuncţionalitatea lor
gramaticală este fenomenul de conversiune atestat la majoritatea părţilor de vorbire
Prin conversiune icircnţelegem trecerea unui cuvacircnt dintr-o clasă morfologică icircn alta şi
schimbarea comportamentului său gramatical preluacircnd atributele familiei adoptate dar păstracircnd
nemodificat forma sa fonetică (substantivul care a devenit adjectiv se acordă icircn număr gen şi caz
cu determinativul săuhellip şi invers adjectivul substantivizat capătă forme articulate şi
nearticulate se declină verdelehellip) Potenţialul expresiv al unei limbi şi al romacircnei inclusiv
creşte icircn intensitate odată cu exploatarea acestor posibilităţi iar imaginaţia şi inventivitatea
autorului contribuie esenţial la valorificarea resurselor morfologice bdquoPrin transpoziţie lexico-
gramaticală fiecare parte de vorbire poate prezenta şi reprezintă lumea icircntr-un anumit mod
avacircnd virtutea de a crea şi de a recrea universulrdquo susţine Valeria Sporacircş (Valori expresive ale
conversiunii Substantivizarea)
Substantivizarea este destul de răspacircndită icircn romacircnă şi este definită ca bdquotransformare a
unei părţi de vorbire icircn substantiv cu ajutorul articolelor şi al topiciirdquo (Gheorghe Constantinescu
Dobridor Dictionar de termeni lingvistici Bucuresti Editura Teora 1998 p310) Prin urmare
articolul este cel care conferă o nouă viaţă cuvintelor din alte clase morfologice şi le imprimă
alte posibilităţi contextuale surprinzătoare bdquoFrunzei icirci cade verdeleicirci cade paloarea frunza-şi
pierde nervurile freamătul sinele rdquo GTomozei Are loc individualizarea şi actualizarea
conversiunilor substantivale plasarea lor icircn sintagme inedite şi obţinerea de efecte stilistice rare
Substantivizarea adjectivului produce schimbări noţionale de la ideea de icircnsuşire a unui
obiect se ajunge la cea de obiect propriu-zis () Bogăţia paremiologică a limbii evidenţiază cu
prisosinţă farmecul acestei transformări care duce la exprimări sugestive şi plastice bdquoCele bune
Să s-adune Cele rele Să se spele bdquoLeneşul mai mult aleargă şi scumpul mai mult
păgubeşterdquo
Adjectivele cromatice poartă icircn sine o nuanţă de vizualizare concretă şi destul de
pitorească Transformate icircn substantive sunt exploatate de poeţi icircn creaţiile sale mai cu seamă
de simbolişti la care culorile redau stările lor lirice Negru profund noian de negruhelliprdquo (George
Bacovia Negru) La GBacovia semnificaţia negrului are tangenţe cu motivul morţii şi al
disperării al profunzimii şi al abisului Violetul bacovian prevesteşte moartea cea atotputernică
şi atotcuprinzătoare Albastrul din opera lui MEminescu sugerează infinitul care nu poate fi
atins dar spre care tinde geniul desprinderea de realitatea pămacircntească şi aspiraţia spre
cunoaşterea absolută este idealul icircn veci căutat Dacă la GBacovia verdele se asociază cu starea
de nervozitate a poetului la NStănescu este simbolul vieţii şi al bucuriei bdquoTrăiesc icircn numele
frunzelor am nervuri schimb verdele pe galben (hellip)rdquo (A saptea elegie) Icircn poemele nocturne
macedonskiene adjectivele substantivate pot avea sau nu determinanti substantivali sau
adjectivali
Acest fenomen a atras atenţia şi marilor creatori de artă care l-au utilizat chiar icircn titlurile
operele sale D Cantemir Divanul sau Gacirclceava icircnţeleptului cu lumea
Calitatea pe care o poartă adjectivul se transferă asupra posesorului ei şi se identifică cu
ea rdquoDeşi sunt obosit de drum poate vom găsi frumoasa cu ochii de safir cu cacircntecul tău pribeag
si străinhelliprdquo (G Bacovia Dintr-un text comun) Folosirea formelor substantivale adjectivizate la
vocativ scoate icircn evidenţă icircncărcătura afectivă a mesajului bdquoLumina ce-o simt năvălindu-mi icircn
piept cacircnd te văd ndash minunatordquo (L Blaga Lumina)
Dacă devin nume proprii adjectivele substantivizate sunt relevante pentru desemnarea
caracterului persoanei ce-l poartă Spacircnul din povestea lui I Creangă este un personaj negativ
Flămacircnzilă se comportă ca un nesătul
3
Substantivizarea verbului este un fenomen destul de productiv icircn romacircnă iar
transformările cele mai dese au loc de la infinit participiu supin gerunziu Infinitul lung prin
funcţia sa denominativă este folosit icircn studii şi creează impresia de acţiune finită astfel verbul se
intersectează cu substantivul Prin urmare lexemele de nuanţă verbală bdquoconstracircng ideea verbală
icircn limitele unei substanţe finite icircncheiate percepute din afară şi icircn icircntregimea manifestării sale
icircntr-o manieră mai concretă deci decacirct o face verbulrdquo(Eugen Cacircmpeanu Stilistica limbii
romacircne Morfologia Cluj-Napoca Editura Quo Vadis 1997 p35) ex
Participiul substantivizat exprimă starea apărută icircn urma unei acţiuni Tot pățitu-i
priceputrdquo (proverb)
Supinul convertit icircn substantiv redă ideea de finalitate bdquoSi unde duce mersul nu mai ştimrdquo
(Lucian Blaga Poveste)
Gerunziul substantivizat este mai puţin productiv şi a fost folosit mai mult icircn sec al XIX-lea
Murindului speranţa turbării răzbunareardquo (Mihai Eminescu Amorul unei marmure)
Inventivitatea poetică cunoaşte multiple posibilităţi de a reda cacirct mai original şi inedit ideile
Un mare deschizător de drumuri este NStănescu care schimbă semnificaţia icircnrădăcinată a
părţilor de vorbire substantivele create din verb exprimă noţiuni total noi Ce poveste Este
a fost macircncat de către nu esterdquo ( Ziceți)
Substantivizarea numeralului este mai restrictivă doar anumite forme de numeral pot căpăta
caracteristicile substantivului Acestei operaţii se produc icircn cazul numeralelor cardinale (şaptele
zecele) fracţionare ( doimea )
Pronumele mai rar se converteşte icircn substantiv dar această modificare comportă valori
stilistice multiple şi demne de remarcat Substantivul astfel creat obţine statutul de obiect
independent şi destul de concret Pronumele negativ substantivizat are o paletă largă de
interpretări de la starea de gol primordial pacircnă la cea de spirit covacircrşitor bdquoNimicul zăcea-n
agonierdquo (Lucian Blaga Lumina) bdquoNimicul icircsi icircncoardă strunardquo (Lucian Blaga Moartea lui Pan
IV) bdquonimic nimic cum este nimicul dintre stele cum este nimicul dintre degetehellip(Nichita
Stănescu Axios Axios) Substantivul la plural nimicuri sugerează icircntacircmplări evenimente care
nu (mai) sunt relevante bdquoPierzacircndu-ţi timpul tău cu dulci nimicurirdquo (Mihai Eminescu Sonet I)
Conotaţiile pronumelui personal eu icircn varianta de substantiv este foarte vastă redă starea
interioară a creatorului de frumos şi
Se icircntacirclnesc cazuri mai rare de transferare a altor pronume icircn substantiv un mare
inventator fiind bineicircnţeles NStănescu la care bdquobdquolaquo Sinele raquo icircncearcă din laquo sine raquo să iasă
ochiul din ochi si mereu icircnsuși pe icircnsuși se lasă (hellip)rdquo Eu sunt numai numele meu Restul e
bdquoturdquo i-am zis
Destul de rare sunt situaţiile icircn care alte pronume se substantivează bdquoEste un ce măreț icircn
firea noastră Dar acel ceva nu din noi răsarerdquo (Mihai Eminescu Demonism) bdquohellipȘtiu și ei Să
trăiască Un ce Familiar Social Urmat cu sfinţenierdquo (George Bacovia Din explorări) Prin
acest procedeu se icircncearcă oarecum coboracircrea abstractului icircn limitele concretului chiar dacă
totul rămacircne icircn nedeterminat
Substantivarea adverbului are ca idee dominantă imprimarea ideii de generalbdquoBinele cu
bine se răsplăteşterdquo de concret Acest tacircrziu de tot pe cristale de gheaţă pe distinsul bal (hellip)rdquo
(George Bacovia Bucăţi de noapte)
Adverbul aproape devine prin articulare substantiv se concretizează păstracircnd totuși ceva
din sensul adverbial originar Icircn exemplele următoare acest fost adverb prin icircntrebuințare
substantivală primește sensul de persoană apropiată sufletului altei persoane bdquoIubește pe
aproapele tău ca pe tine icircnsutirdquo (proverb) bdquoEram mic si singur socoteam ea mi-e aproapele
si o iubeamrdquo (Lucian Blaga Din copilăria mea)
Substantivul este implicat icircn realizarea multor figuri de stil cum ar fi
epitet
comparaţie
4
metaforă
hiperbolă
personificare
repetiţie
Adjectivul
Icircn discursul jurnalistic o pondere destul de mare icirci revine adjectivului calificativ care
devine ldquomăsurariulrdquo faptelor evenimentelor relatate După părerea lingvistei Zafiu ldquoregistrul
afectivrdquo se referă la ldquodouă sentimente fundamentale indignarea şi compătimireardquo Aspectele
negative ale realităţii cum ar fi crimă asasinat viol au parte de o paletă vie de determinări
ldquoodioasăldquo bdquoabominabilăldquo bdquooribilărdquo etc toate cu o icircncărcătură emotivă deosebită - de icircnfiorare a
opiniei publice Acţiunile unui criminal sunt determinate de un plan ldquodiabolicrdquo rdquodiavolescrdquo iar
gacircndul său devine ldquosălbaticrdquo sau ldquoticălosrdquo
Ca şi icircn cazul substantivului conversiunea altor părţi de vorbire icircn adjectiv sporeşte
expresivitatea textului
substantiv plebe proletară
gerinziul tremurăndul picior
participiu lumine icircngălbenite
Superlativul absolut obţinut prin alte mijloace decacirct adverbul foarte evidenţiază
multitudinea de posibilităţi expresive nespus de teribil de etc
Augmentativele şi diminituvele adjectivale pot exprima maxima intensitate a unei calităţi
icircn scopuri ironice (mintioşelul nostru premier CTănase La sapă moldoveni Timpul 27 aprilie
2007)
Adjectivul de asemenea este o sursa pentru diverse figuri de stil comparaţie metaforă
hiperbolă repetiţie
Verbul
Verbul se remarcă stilistic ca o parte de vorbire dinamică ce creează imagini motorii iar
textele capătă dinamism vioiciune atractivitate Se poate vorbi icircn cazul verbului de schimbarea
persoanei utilizarea pers III icircn locul pers II spusele capătă astfel un caracter de
generalitaterdquoNu-şi vedea omul capul de treabă şi lui icirci arde de vorbărdquo Schimbarea persoanei pe
parcursul relatării conduce la ideea implicării cititorului bdquoPornesc ei la drum o iau cacircnd la
stacircnga cacircnd la dreapta şi mergi şi mergi pacircnă nu mai vezi binerdquo (ICreangă)
O multitudine de nuanţe expresive are prezentul indicativ care este utilizat cu succes
pentru a nara fapte din trecut Se creează impresia că devii martorul unor scene de demult
Icircn limbajul colocvial apare varianta de trecut pentru prezent eu am plecat Imperfectul
modestiei (icircn locul prezentului) subliniază atitudinea de respect faţă de o persoană bdquoVoiam să vă
comunic helliprdquo Aceleaşi idei le putem susţine şi despre viitorul modestiei Am să te rog hellip
Viitorul cunoaşte şi alte nuanţe de utilizare expresivă cu scop imperativ Voi rămacircneţi
aici ca probabilitate a realizării unei acţiuni S-o descurca el icircntr-un fel ca o acţiune
neterminată Macircine voi vizita muzeul
Expresivitatea unităţilor lingvistice utilizate mai ales a celor verbale a fost subliniată şi
de marele Eminescu bdquoIcircncepe să mi se facă clar că limba romacircnă este icircntr-adevăr bogată Icircn
5
hacircrţoage vechi am descoperit mai multe formaţii sintactice fermecătoare mai multe timpuri care
au fost uitaterdquo
Adverbul
Adverbul poate exprima stilistic nuanţe de superlativ prin repetare citeşte repede-repede
prin prelungirea unui sunet bineee prin comparaţie iute ca gacircndul cu sens metaforic a dormit
buştean etc
Adverbul unde din enunţurile principale intensifică valoarea expresivă Şi unde nu ne
trezim icircntr-o bună dimineaţă plini ciucuri de racircie căprească hellip (ICreangă)
Gradul comparativ al adverbelor contribuie la expresivitatea textelor Cacircnt-un corn cu-
nduioşare Tot mai tare şi mai tare Mai aproape mai aproaperdquo (MEminescu)
Prin caracterul său prolific si activ prin gama largă de transferuri icircntre clasele lexico-
gramaticale conversiunea se icircnscrie icircn categoria faptelor de limbă valorificate din plin la nivel
stilistic Este o realitate că valorile stilistice (expresiv-estetice) se nasc din valorile lexical-
gramaticale Prin forța sa sugestivă substantivul depășește barierele lingvistice navigacircnd spre
noi orizonturi cele ale imaginarului poetic El poate construi reface sau desființa icircntr-o clipă un
univers
6 Retorica titlurilor Jocul de cuvinte facil (după RZafiu)
Titluri verbale şi titluri nominale
Titlul narativ
Desemnarea epică
Personajele desemnarea (mai mult sau mai puţin) tendenţioasă
Titluri incomplete
Presupoziţii şi implicaţii
Jocul de cuvinte facil
Chiasmul
Multe din caracteristicile stilului jurnalistic sunt determinate de nevoia fundamentală a
publiciştilor de a furniza elemente noi de a produce surprize pentru a trezi interesul cititorului şi
a continua o comunicare mereu ameninţată de grabă plictiseală suprasolicitare Cum noutatea
nu apare totdeauna icircn idei sau icircn informaţii ndash puţine şi repetitive icircn sfera vieţii cotidiene ndash
căutarea ineditului se transferă adesea asupra limbajului
Pasiunea jurnalistică pentru neologismul şocant e bine cunoscută a fost remarcată de
asemenea icircn presa romacircnească de după 1989 prezenţa jocului de cuvinte dezvoltată dintr-o
puternică explozie de subiectivitate şi de inventivitate lexicală O sursă stabilă de pitoresc
lingvistic pare să o constituie acum limbajul popular familiar şi mai ales cel argotic avacircnd
printre trăsăturile lor esenţiale tendinţa spre inovaţie spre permanentă reicircmprospătare
Trăsăturile cel mai des invocate (şi criticate) ale jurnalismului autohton privesc caracterul
lui bdquofolcloricldquo afectiv narativ şi gnomic (moralizator)
Titlurile sunt un indicator al intenţiilor şi al competenţelor de comunicare manifestate icircn
spaţiul public
Titluri verbale şi titluri nominale
Stilul nominal ndash specific e drept titlului icircn genere dar mai ales celui de carte ndash a fost
foarte răspacircndit icircn presa romacircnească din timpul totalitarismului şi era icircncă predominant icircn
paginile ziarelor de la icircnceputul lui 1990 (bdquoBogat şi icircnsufleţitor raport muncitoresc ldquo bdquoO artă a
conştiinţei patriotice revoluţionare ldquo ) Icircn stilul publicistic al bdquolimbii de lemn ldquo se strecura cel
mult cacircte unul dintre verbele a căror valoare abstractă le permitea să se transforme icircn simplu
instrument de conectare a două lozinci demonstrează constituie asigură şa
6
După decembrie 1989 majoritatea presei romacircneşti a icircnceput icircnsă prin reacţie un proces
de dinamizare a titlurilor enunţul de tip verbal (bdquoPe cine apărau atacatorii ldquo ndash RL 4021990) şi
avea să devină icircn scurt timp modelul dominant
Prezenţa verbului icircntr-un titlu e simptomatică pentru definirea unei atitudini de aderare la
real şi de individualizare a actului de comunicare Se ştie că doar enunţul are valoare de adevăr
titlurile nominale riscă să rămacircnă icircn domeniul sensurilor abstracte şi generale
Desigur titlul se adaptează şi tipului de text sugeracircnd deci tonul predominant
deliberativ argumentativ sau informativ al unui articol E foarte normal ca un text teoretizant să
se intituleze bdquoCacircteva icircntrebări ldquo (RL 4021990) sau bdquoDialogul intoleranţei ldquo (Adevărul
4021990)
Titlul narativ
Tiparul titlului narativ folosit intens icircn presa romacircnească din ultimul deceniu al secolului
al XX-lea cuprinde icircntr-o propoziţie sau icircntr-o frază scurtă rezumatul unei poveşti simple cu
personajele sale principale
Titlurile icircn trei timpi rezumă ştirea icircn forma unei micro-naraţiuni centrate pe insolit pe
contraste pe contrazicerea aşteptărilor cititorului Deşi par să se supună unei reguli de concizie
titlurile cuprind date care nu au nici un rol icircn declanşarea şi icircn desfăşurarea acţiunii uneori chiar
date care nu se vor regăsi icircn text E una din micile păcăleli ale genului Circumstanţele evocate
de la icircnceput icircl implică pe cititor icircn poveste oferindu-i un punct de contact cu lumea textului din
propria-i experienţă practică ori culturală bdquoLa 8 km de Mirceşti val de sinucideri icircntr-o
liniştită comună ieşeană ldquo (EZ 190 1993 2) Circumstanţa poate fi şi cauzală atunci cacircnd icircntre
cauză şi efect există deja un contrast suficient de mare de pildă cel dintre solemnitatea festivistă
a cauzei şi comicul de situaţie al efectului bdquoIcircn cinstea venirii la Iaşi a dlui Iliescu la statuia lui
A I Cuza ore icircn şir pompierii au spălat găinaţul de pe sabia şi barba domnitorului ldquo (EZ 176
1993 1)
Desemnarea epică
O dată cu ştirea de senzaţie a revenit icircn stilul gazetăriei romacircneşti tiparul de desemnare
a unui eveniment prin nominalizare şi localizare Titluri precum Asasinatul din Bulevardul Carol
(EZ 505 1994 1) sau Misterul scheletului din strada Racircşnov (EZ 422 1993 1) reiau tradiţia
formulelor şocante
Personajele desemnarea (mai mult sau mai puţin) tendenţioasă
Nu e nimic nou icircn a afirma că la aceleaşi persoane sau la aceleaşi icircntacircmplări vorbitorii se
pot referi icircn mai multe feluri şi că selecţia unei desemnări sau a unei descrieri dintre mai multe
posibile e o formă de manifestare a subiectivităţii icircn limbaj Discursurile occidentale asupra eticii
icircn presă nu uită să interzică desemnările prin etnie culoare religie ndash care pot activa stereotipuri
ale prejudecăţilor etnice rasiale etc icircn jurnalismul romacircnesc ele sunt din păcate curente bdquoUn
ţigan cumpără o viaţă cu 2000 de lei şi o aruncă la gunoi ldquo (Ora 281 1993 2) bdquoCriminal turc la
volan ldquo bdquoUn alt turc omoară oameni nevinovaţi ldquo (UC 5 1994 6)
Icircn ceea ce am numit bdquotitlul narativldquo desemnarea personajelor se face direct prin numele
propriu cacircnd acesta e suficient de spectaculos icircn caz contrar ziaristul recurge icircn mod stereotip la
un substantiv comun icircnsoţit de articolul nehotăracirct sau mai rar de cel hotăracirct (bdquoUn om este
aruncat din casă icircn stradă de propriii vecini ldquo Libertatea 2173 1997 2)
Icircn limbajul publicistic romacircnesc se observă cu uşurinţă variaţiile icircn desemnarea unor
personalităţi politice implicate icircn evenimente de mare actualitate mai puţin spectaculoase dar nu
lipsite de interes sunt desemnările personajelor de fapt divers Cele mai frecvente sunt cele
rezultate direct din actul narat (pe care uneori chiar icircl rezumă) criminalul victima Dependente
de context ndash şi deci icircn general neutre ndash sunt şi denumirile oferite de relaţia (de obicei de rudenie)
cu un alt participant la acţiune tatăl fiul soţia cumnata vecinul etc Icircn presa romacircnească
actuală se recurge destul de des şi la desemnări regionale la identificarea persoanei icircn raport cu o
zonă geografică cu un judeţ sau un oraş bdquoUn oltean s-a aruncat de pe bloc ldquo (EZ 1567 1997 1)
De fapt ziariştii aleg de multe ori denumiri nemotivate de context tocmai pentru a crea
contraste surprize mai ales cacircnd faptul icircn sine nu e foarte spectaculos burlescul de acest gen
7
poate fi sau nu gustat de cititori are totuşi meritul gratuităţii neputacircnd cred fi suspectat de
tendenţiozitate
Titluri incomplete
O particularitate a stilului jurnalistic actual este şi apariţia icircn titlurile de articole a unor
verbe care cer un complement obligatoriu folosite fără respectivul complement Textul
articolului completează de obicei schema gramaticală şi furnizează informaţiile necesare
Fenomenul apare ca o deviere gramaticală dar nu e pur şi simplu o eroare ci mult mai probabil
o strategie un procedeu folosit cu intenţie pentru a atrage atenţia cititorului trezindu-i interesul
pentru continuarea frazei
Cel mai adesea este vorba de verbe de declaraţie sau icircn orice caz de verbe care descriu
acte de limbaj Din punct de vedere gramatical se pot icircnregistra icircn această situaţie verbe cărora
le este omis complementul direct obligatoriu a dezminţi a infirma a dezvălui a sfida (de
exemplu bdquoRapid dezminte ldquo icircn RL 24081994 15) de asemenea verbe cărora le lipseşte
complementul prepoziţional sau subordonata corespunzătoare a se delimita (de) a insista
(pentru să) etc (bdquo Dl Adrian Năstase se delimitează ldquo RL 1086 1993 1) şi chiar verbe la
care ambele poziţii sunt descompletate a preveni a avertiza (bdquoMedicii doljeni avertizează ldquo RL
539 1991 3)
Presupoziţii şi implicaţii
Pragmatica lingvistică se ocupă printre altele de felul cum funcţionează icircn comunicarea
curentă raportul dintre explicit şi implicit dintre ceea ce este enunţat direct şi ceea ce este doar
presupus sau implicat Se urmăreşte astfel mai ales icircn dialoguri felul cum depind implicaţiile de
situaţia de comunicare şi de cunoştinţele comune ale interlocutorilor Anumite implicaţii
bdquoconvenţionale ldquo fixate icircn limbă sunt legate de cacircteva cuvinte-particule (de obicei adverbe) şi
totuşi doar chiar şi pacircnă şi icircncă etc
Presupoziţiile şi implicaţiile sunt adesea manipulate pentru a strecura informaţii greu de
demonstrat prezentacircndu-le ca deja cunoscute Icircn titluri jurnalistice precum bdquoŞi icircn Nicaragua se
schimbă denumirile străzilor ldquo (AREL 18 1991 16) bdquoPacircnă şi icircn Mongolia opoziţia a cacircştigat
alegerile ldquo (EZ 1222 1996 5) Un titlu ca bdquoPrimarul Iaşilor icircşi trage şi-un post de televiziune ldquo
(VoRom 594 1995 1) acţionează insinuant chiar dacă cititorul nu ştie dinainte nimic despre
faptele sau persoanele evocate icircn cazul dat şi introduce presupunerea că multe alte lucruri
nedefinite au fost deja obţinute
Jocul de cuvinte facil
Imediat după 1989 jocurile de cuvinte au invadat publicistica romacircnească fiind alături
de formele oralităţii semne ale maximei diferenţieri faţă de rigiditatea limbii de lemn Cu timpul
entuziasmul inovaţiei lingvistice pare să mai fi scăzut sau mai curacircnd să se fi diversificat icircn
funcţie de specificul publicaţiilor Icircn textele jurnalistice de audienţă largă şi icircn publicitate a
devenit mai evidentă bdquoinovaţia de rutinăldquo care creează o impresie minimală de surpriză pe tipare
preexistente şi fără mare efort prin formule rimate prin variaţii icircn metaforele-clişeu prin jocuri
de cuvinte facile
Titlurile de articole folosesc pacircnă la saţietate calamburul bazat pe reactivarea unei
expresii figurate prin asocierea cu un cuvacircnt sau cu altă expresie care icirci scoate icircn evidenţă sensul
propriu iniţial bdquoValuta navigatorilor pluteşte pe ape tulburi ldquo (RL 1022 1993 5) bdquoNoul sistem
telefonic funcţionează după ureche ldquo (RL 850 1993 5) bdquoNe-am ars şi la chibrituri ldquo (RL 856
1993 4) bdquoApa chioară taxată orbeşte ldquo (RL 958 1993 15) bdquoBaschetul nostru de aruncat la
coş ldquo (TL 742 1992 8) bdquoStaţiunile de pe litoral intră la apă ldquo (TL 770 1992 8) etc
Şi mai gratuită mi se pare etimologizarea numelor proprii (antroponime sau toponime)
prin asocierea cu cacircte un cuvacircnt care le evocă originea icircn substantivele comune corespunzătoare
ndash bdquoPoliţistul Pasăre fura porci ldquo (RL 1273 1994 9) bdquoDomnul Berbece suge la două oi ldquo (RL
628 1992 2) ndash sau le remotivează prin asemănare formală bdquoDorul lui Dorel ldquo (RL 1034 1993
1) bdquoLacrimi la Lancrăm ldquo (RL 1123 1993 4) bdquoApe tulburi la Turburea ldquo (RL 1034 1993 1)
etc
Chiasmul
8
O figură de stil mult folosită icircn titlurile jurnalistice şi icircn sloganurile publicitare e cea
cunoscută icircn tratatele de retorică sub numele de antimetabolă sau reversiune tiparul său s-a
transformat icircn clişeu Fiind un tip de simetrie icircncrucişată (chiasm ABBA) figura constă icircn
repetarea unei sintagme cu inversarea relaţiei dintre cuvinte cel mai adesea un grup nominal
(format dintr-un substantiv-centru şi dintr-un substantiv icircn genitiv cu rol de determinant) reapare
cu poziţiile şi funcţiile componentelor sale schimbate icircntre ele bdquoPolitica democratizării
democratizarea politicii ldquo (Adevărul 50 1990 1) bdquoPolitica patronilor sau patronii politicii ldquo
(titlu icircn RL 481 1991 2) bdquola SNCFR se aplică dreptul forţei nu forţa dreptului ldquo (RL 670
1992 3) etc
Rimele
Un adevărat abuz de rime a fost făcut icircn ultimii ani icircn titlurile de articole care urmăresc să
atragă atenţia prin jocuri de cuvinte parafraze glumeţe figuri de construcţie Titlurile rimate sunt
de obicei banale bdquoFără ură despre nomenclatură ldquo (RL 838 1993 2) bdquoBani cu ţacircracircita Lipsuri
cu nemiluita ldquo (RL 989 1993 5) bdquoCăldură mare icircn galantare ldquo (RL 3107 1993 14) bdquoPrivatul
mai tare ca statul ldquo (RL 1117 1993 1 Dacă titlurile care parafrazează proverbe şi sloganuri trec
neobservate şi sunt mai lesne acceptabile (bdquoVorba dulce nu ne duce ldquo TL 741 1992 1) se
dovedesc neinspirate cele la care se simte elaborarea efortul de a construi rima ndash bdquoNu-i a bună
Justiţia se răzbună ldquo (Cuvacircntul 44 1991 4) ndash mai ales dacă recurg la devieri nemotivate
bdquoMinistrul Duvăz pe Rapid nu-l văz ldquo (Baricada 15 1991 10) Aceste titluri sunt mai frecvente
icircn anii 1991-1992 apoi din fericire par să se rărească Performanţa fonetică poate deveni totuşi
interesantă icircn sine icircn icircncercarea de a găsi o rimă rară bogată ca icircn formula bdquoMare alai cu
Crin Halaicu ldquo (Cotidianul 57 1992 1)
Variaţia sinonimică
Căutacircnd să evite cu orice chip repetiţia unui termen vorbitorul poate crea ambiguităţi
indezirabile Şi mai ciudată este folosirea sinonimelor icircn titlul bdquoSătulă de euforia alcoolică a
soţului Dorina Irina şi-a omoracirct bărbatul iar apoi s-a predat poliţiei ldquo (EZ 677 1994 12) Soţul
şi bărbatul ndash sinonime aflate icircn exact aceeaşi relaţie de echivalenţă semantică şi de diferenţă de
registru ca perechea citată mai sus ndash desemnează aici o singură persoană Fiind vorba de o unică
frază ar fi fost normală doar substituirea printr-un pronume bdquol-a omoracirct ldquo
Autoprezentarea subtitlurile publicaţiilor
O zonă nu lipsită de interes pentru cercetarea strategiilor retorice din stilul publicistic
romacircnesc este cea a subtitlurilor de ziare şi reviste s-a putut asista la o adevărată explozie a
inventivităţii lingvistice icircn domeniul titlurilor şi al subtitlurilor Tendinţa de individualizare prin
subtitlu ndash mai mult chiar decacirct prin titlu fatalmente limitat ca lungime şi tipar lingvistic ndash a
continuat şi icircn anii următori devenind icircncă un exemplu de omniprezenţă a umorului ndash intenţionat
sau involuntar ndash icircn discursul public autohton Multe dintre subtitlurile din publicistica
romacircnească sunt construite cu intenţie umoristică altele alunecă fără voie icircn efecte comice
Icircn decembrie 1989 s-a produs o primă schimbare mai curacircnd mecanică foarte multe
publicaţii şi-au introdus icircn subtitlu adjectivul independent Unele subtitluri au introdus elemente
de enunţ publicitar ndash bdquoCel mai important ziar din Bucureşti ldquo (Libertatea) Altele sunt extrem de
lungi De fapt situaţia actuală e manifestarea unei tradiţii subtitluri hazlii bizare sau ridicole
existau deja la noi şi icircntreruperea totalitară nu le-a suprimat cu totul amintirea Gazetele literare
par să fi icircncercat dintotdeauna să se autodefinească icircn chip original bdquoRevistă liliputană ldquo (Atom
1933) bdquoMic bazar de literatură ldquo (Bilete literare 1930)
1 Limbajul figurativ
După Maria Cvasnacirci Cătănescu
Figurile fonetice Limbajul figurativ de sursă fonetică prezintă o importanţă redusă pentru
construcţia textului jurnalistic
9
Rima (Zafiu 2001 p 22) este principalul artificiu de sonoritate care poate fi reţinut dar icircn
publicistica romacircnească actuală frecvenţa şi prestigiul acestui canon prelevat din retorica altui
stiltip de text sunt nesemnificative Prezentă icircndeosebi icircn titlurile scurte formate pe principiul
simetriei binare rima subliniază atacirct echilibrul construcţiei sintactice cacirct şi semantica de tip
paradoxal sau pur şi simplu ludic a secvenţei Victorie fără glorie (Dimineaţa 21 iunie 2004 p
15) bdquoBracircnza Feta e vedeta (Evenimentul zilei 9 iulie 2004 p 6)
Uneori rima se icircmpleteşte cu alte procedee de evidenţiere emfatică a unei ideiatitudini bdquoDaţi
un leu pentru pesedeu (Gacircndul 19 septembrie 2006 p 1) titlul valorifică efectele cumulate
ale rimei ale parodiei unui celebru apel public bdquoDaţi un leu pentru Ateneu şi ale unui
compus recent de la o siglă)
Figurile de construcţie (sintaxă) sunt exploatate selectiv cele mai importante dar cu
distribuţie inegală fiind secvenţele care asigură organizarea simetrică a titlului
Chiasmul (Zafiu 2001 pp 21-22) are apariţii izolate icircn titlul de presă mecanică şi previzibilă
gramatical inversiunea icircncrucişată poate determina icircnsă jocuri de cuvinte şi semnificaţii
susţinute frecvent de trucuri lingvistice suplimentare (bdquoTrăieşti să creezi şi creezi să trăieşti
Jurnalul naţional 27 octombrie 2004 p 25 bdquoIndependenţa culturii şi cultura independenţei
Ziua 29 noiembrie 2004 p 2
Enumerarea asigură tiparul standard al titlului nominal cu structură de bdquolistă şi cu funcţie
esenţial descriptivă lanţul enumerativ propriu-zis a unor substantive (comune proprii) adjective
(cu sau fără element regent actualizat icircn titlu) sintagme sau enunţuri icircn general eficienţa
descriptivă a enumerării este direct proporţională cu extensiunea secvenţei cf bdquoBlond trist
agitat şi amnezic (Romacircnia liberă 19 mai 2005 p 8)
Paralelismul sintactic apare icircn varianta sa gramaticală cea mai simplă cu repetarea aceluiaşi
tipar gramatical icircn minimum două secvenţe succesive paratactice sau coordonate copulativ Icircn
plan lexico-semantic se dezvoltă aproape fără excepţie relaţii de antonimie sau de sinonimie
astfel icircncacirct paralelismul sintactic va favoriza formarea antitezei sau dimpotrivă a efectelor de
insistenţă hiperbolică prin tautologie lingvistică bdquoBursa creşte băncile scad (Cotidianul 28
mai 2004 p 7) bdquoBăieţii pierd fetele cacircştigă (Jurnalul naţional 17 septembrie 2004 p 36)
bdquoSemnale europene promisiuni romacircneşti (Evenimentul zilei 9 martie 2004 p 7) bdquoObsesia
bună şi obsesia rea (Naţional 22 iunie 2004 p 1) bdquoVisul american şi realitatea romacircnească
(Dimineaţa 5 iulie 2004 p 1) bdquoTurismul pe bune şi turismul pe ţepe (Adevărul 13 iulie 2004
p 1)
Parte din figurile semantice au devenit elemente esenţiale pentru pragmaretorica titlurilor
care speculează forţa de atracţie г limbajului figurat
Antonomaza La origine trop clasicizant pretenţios construit prin substituţie şi aluzie
culturală (nume propriu emblematic pentru o categorie de bdquoobiecte vs nume comun şi invers)
antonomaza este un element figurativ foarte mobil icircn sensul că migrează dintr-o variantă
stilistică icircn alta a limbii şi b) icircn limbajul bdquode adopţie se poate multiplica şi regenera continuu
sub noi formevalori textuale
Antonomaza dezvoltă clişee specifice concurate de inovaţii specifice subsumabile icircnsă
aceloraşi tendinţe şi tehnici de bază icircn publicistică acest trop nu mai este neapărat figură
10
savantă fondată pe aluzii culturale icircnalte şi stabile (mitologice biblice literare) ci apare deseori
strict şi direct dependent de circumstanţe de moment Ca atare antonomaza publicistică va avea
reprezentări perisabile eventual cu unică atestare lectura corectă fiind posibilă numai icircntr-un
spaţiu sociocultural şi politic clar delimitat de altfel frecvent termenul nou creat prin antono-
mază este glosat icircn corpul articolului eliminacircndu-se astfel riscul echivocului sau al decodării
greşite Procedura curentă de reprezentare constă icircn utilizarea antroponimului desemnacircnd o
persoană publică (politică de regulă) drept nume generic al unei clase de indivizi cu
caracteristici similare
Conotaţia pozitivă sau negativă intrinsecă antonomazei conferă acestei figuri capacitatea de
a induce - icircncă din titlu - un punct de vedere elogios (bdquoUN REGAT PENTRU O MUSCĂ
Jurnalul naţional 29 iulie 2005 p 4 aici Mona Muscă) sau defăimător icircn cea de-a doua
situaţie antonomaza pierde calitatea de trop rafinat dar devine instrument al aluziei critice
satirice ironice şi indice al oralităţii uneori de tip periferic bdquoPonta a votat pentru un Parlament
fără Mischii (Adevărul 29 noiembrie 2004 p 4) de notat şi forme atipice de reprezentare
rezultate din sudarea prenumelui şi a numelui bdquoGigibecalii presei (Evenimentul zilei 25 mai
2005 p 1)
icircn plus o serie de titluri culese recent din cotidiene sunt relevante pentru capacitatea
antonomazei de a submina propriile stereotipii de aceea uzul frecvent al procedeului nu
icircnseamnă neapărat şi uzură reţinem icircn acest sens antonomaza bdquonume de instrument
(reprezentată gramatical prin nume comun generic singular articulat hotăracirct provenit dintr-un
patronim bdquoGuvernul loveşte cu darabonţul (Romacircnia liberă 9 iulie 2004 p 2 despre
promovarea icircntr-o funcţie icircnaltă a lui Darabonţ fost primar de sector icircn Bucureşti cu precizarea
că jurnalistul oferă cheia de lectură bdquoAşadar Guvernul vrea să dea lovitura cu darabonţul
devenit sinonim cu un ciocan care şi-a pierdut măciulia La nevoie poate fi şi el util dar eficace
mai greu Cf şi antonomaza - bdquounitate de măsură bdquoListele parlamentare măsurate cu boc-uF
(Adevărul 22 iulie 2004 p 1 Boc numele omului politic dar şi interjecţie bdquoBoc-ul indică
noutatea candidatului icircn prim-planul politic voinţa acestuia de a pune interesul general mai
presus de cel personal)
Sporadic titlurile icircnglobează antonomaze bdquoculturale cu mutaţii semantice uşor de identificat
bdquoicircntrecerea greucenilor (Evenimentul zilei 8 martie 2004 p 22 articol pe teme sportive)
Comparaţia de sursăfactură populară sau livrescă utilizată ca nucleu figurativ al titlului este
rareori ingenioasă tendinţa către catacreză diminuează sau anulează latura estetică expresivă a
figurii dar icircn compensaţie icirci consolidează funcţia descriptiv-explicativă frecvent icircn notă
hiperbolizantă prin amplificare bdquoLa Bac notele cresc precum Făt-Frumos (Evenimentul zilei 9
iulie 2004 г 5) bdquoFrancezii aşteaptă la Logan ca romacircnii la Dacie
- comparaţia cu structură atipică trunchiată prin elipsa comparantului (ca B) produce
ambiguizarea referenţială a titlului care pierde capacitatea de anticipare tematică bdquoPrecum
firul de iarbă (Dimineaţa 21 iulie 2004 p 5 dezambiguizat abia icircn partea finală a articolului
prin comparaţia implicită şi metaforizantă bdquoSă creştem precum firul de iarbă )
Ironia coexistă de regulă cu diverse forme de intertextualitate (citat parodie pastişă) sau cu
tropi fundamentali (metaforă mai ales)
Jocul de cuvinte (aparţinacircnd aceluiaşi cacircmp semantic) este o construcţie ludicăironică la
limita cu metafora şi calamburul Fără icircndoială inventive titlurile din această serie sunt totuşi
prea icircncărcate conotativ şi prin aceasta manieriste şi obositoare bdquoPreţul de intervenţie la
11
miere miroase a măsură electorală zaharisită (Curentul 4 octombrie 2004 p 1) bdquoEpidemie de
moţiuni pentru Sănătatea lui Nicolăescu (Curentul 13 decembrie 2005 p 13)
Metafora (Stoichiţoiu-Ichim 2001 pp 63-74) este cu siguranţă tropul fundamental pentru
retorica titlului publicistic şi principala formă de manifestare a patosului gazetăresc la acest nivel
paratextual expresia metaforică - tocită sau inedită - dezvoltă funcţii explicativ-descriptive de
bdquoetichetare subiectivă a unor evenimente atitudini persoane şi prin extensie a conţinutului
icircntregului text Ignoracircnd norme esteticede originalitate dar deviante faţă de expresia standard
titlul metaforic atrage atenţia cititorului şi propune un unghi de lectură fiind esenţial pentru
persuasiunea jurnalistică prin insinuare In acest sens trebuie luată icircn calcul şi utilizarea
preferenţială a anumitor tipuri gramaticale şi semantice de metaforă
Metafora nominală explicită (coalescentă) şi implicită se prezintă icircn variante clasice
- metaforele definiţie (după modelul A este B) şi apozitive (AB) - formele cele mai clare de
metaforă explicită Pe primul loc se situează clişeele bdquoprefabricatele frazeologice
reprezentate de formule colocviale şisau populare mai rar culte sau de sintagme preluate din
limbaje specializate şi transferate icircn alt domeniu bdquoTransnistria o laquogaură neagrăraquo guvernată
de bani şi de Kremlin (Evenimentul zilei 4 iunie 2004 p 17) bdquoRomacircnia noul El Dorado
viticol (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 3) bdquoRelaxarea fiscală este praf icircn ochi (Jurnalul
naţional 7 august 2004 p 14)
Nu sunt de ignorat nici recontextualizările unor versuri fraze celebre titluri de cărţifilme
ceea ce generează metafore respectiv titluri metaforic-parodice bdquoMutu Salvatore de la Patria
Jurnalul naţional 6 septembrie 2004 p 1) bdquoVădim file de poveste (Evenimentul zilei 27
ianuarie 2005 p 8)
Metaforele explicite ingenioase mizează icircntotdeauna pe efectele unui element-surpriză metaforă
personificatoare sau dimpotrivă cu rol depersonificator amestec de registre stilistice reutilizări
parodice imprevizibile ale unor expresii şi locuţiuni curente Vanghelie un cartof prea fierbinte
pentru PSD (Cotidianul 23 mai 2004 p 4) bdquoTurismul - o babă care se chinuieşte să
icircntinerească (Jurnalul naţional 23 august 2004 pp 8-9) bdquoPiaţa Rahova perla falsă din
coroana lui Vanghelie (Evenimentul 30 septembrie 2005 p 21)
Metaforizarea icircn titlu a numelor proprii sau generice de persoană impune o observaţie aparte
Indiferent de gradul de uzură şi de inventivitate coalescenţa apozitivă constituie o procedură
comodă de calificare depreciativă sau elogioasă a unei persoane şi prin aceasta de orientare şi de
manipulare a lecturii bdquoChirurgul Ciomu laquomăcelarul de mădulareraquo a fost dat afară din spital
(Adevărul 17 iulie 2004 p 1) bdquoAdi Mutu iconiţa lui Iordănescu (Jurnalul naţional 6
septembri 2004bdquoAngela Merkel o Cenuşăreasă care pescuieşte Ziarul financiar 2005
Poreclele ocazionale sau stabile prin excelenţă ironice atribuite unor persoane publice
(politicieni icircndeosebi) asigură una dintre procedurile curente de metaforizare a titlului icircn funcţie
de stocul de cunoştinţe deţinut de cititor uzul metaforic implicit al supranumelor obscurizează şi
blochează icircnţelegerea mesajului sau dimpotrivă creează premisele unei lecturi relaxa(n)te
bdquoBombonel şi iepuraşul (Romacircnia liberă 27 octombrie 2004 p 1 Adrian Năstase Traian
12
Băsescu) bdquoIepuraşul şi papagalul candidaţi la Cotroceni (Libertatea 28 octombrie 2004 p 2
Traian Băsescu şi Adrian Năstase)
Acelaşi rol de categorizare expresivă şi neechivocă revine clişeului metaforic fondat pe
(re)punerea icircn circulaţie a unor termeni arhaici icircnvechiţi sau bdquoexotici denumind ranguri şi
funcţii administrative sociale militare bdquoMichael şeicul vitezei (Libertatea 4 aprilie 2004 p
19) bdquoElevii ieniceri pentru partid (Evenimentul zilei 2 iunie 2004 pp 4-5)
Celelalte subtipuri de metaforă nominală perpetuează propriile stereotipuri ceea ce
determină a) un manierism figurativ prin uz și conservare a clişeului metaforic deseori lipsit de
paternitate anularea oricărui risc sau efect de ambiguizare a expresiei ca arare icircn titlul
jurnalistic sunt neechivoce chiar şi secvenţele care structural aparţin metaforei implicite icircn
plus transparenţa semantică este garantată şi de glosarea anticipată a metaforei icircn supratitlu sau
amacircnată icircn şapou ori icircn text
- metaforele substantival-genitivale (substantiv + substantiv icircn genitiv) substantival-
prepoziţionale (substantiv 4- substantiv icircn acuzativ cu prepoziţie) precum şi sintagmele de
tipul substantiv + adjectiv utilizate cu valoare conotativă apar extrem de frecvent icircn structura
titlului jurnalistic bdquoTelenovela negocierilor Noi laquotrădăriraquo PRM şi PUR (Evenimentul zilei
18 iunie 2004 p 6) bdquoZaţul privatizărilor icircngroaşă portofoliul AVAS (Gacircndul 27 mai 2004
p 1) bdquoAl Qaida aruncă icircn luptă arma petrolului
Perfect catacretice sau cu un grad oarecare de originalitate metaforele nominale de acest tip
asigură nu numai brevilocvenţa ci şi expresivitatea enunţului icircn plus o sumă de elemente
figurative asociate consolidează complexitatea şi icircn ultimă instanţă eficienţa pragmaretorică a
titlului
Metafora verbală este o componentă importantă - cantitativ şi expresiv - pentru construcţia
titlului jurnalistic
Prin excelenţă convenţională şi nonambiguă (semnalată eventual icircn ghilimele) metafora
verbală poate evita pericolul banalităţii prin combinarea cu diverse artificii lingvistico-stilistice
realizări hiperbolizante şi personificatoare icircndeosebi din seria bdquomedicală sau a agresivităţii
icircmpletirea cu metonimia şi cu jocul de cuvinte amestecul de registre stilistice bdquoUn poliţist de
frontieră beat laquoa seceratraquo 5 oameni cu 200 de cartuşe Adevărul 21 iunie 2004 p 1) bdquoPSD -
Cluj-Napoca a intrat icircn comă (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 5) bdquoGuvernul castrează abia
icircnfiinţatul Consiliu Naţional de Integrare (Adevărul 22 septembrie 2004 p 7) bdquoMinistrul
Cinteză ciripeşte la căpătacirciul pacientului laquoSănătatearaquo (Gacircndul 27 iulie 2005 p 12 cu
includerea metaforei icircntr-un joc ironic de cuvinte)
Retorica titlurilor metaforicemetaforizate este interesantă şi sub alte aspecte care depăşesc
simpla tipologie gramaticală şi semantică a tropului
Pentru limbajul publicistic este definitorie şi tentativa de subminare a propriilor clişee
figurative reţinem icircn acest sens constituirea bdquofamiliei de metafore prin gruparea unor metafore
implicite aluzive şi sinonimice icircn jurul unui clişeu de referinţă
Tendinţa de a inventa şi de a impune icircn şi prin limbajul jurnalistic metafore ocazionale
dependente de circumstanţe concrete particulare ele devin rapid fie clişee metaforice fie sursa
13
unor modele de formare a bdquofamiliei de metafore centrate asupra unuia şi aceluiaşi termen de
bază icircn general sunt metafore efemere a căror forţă şi perioadă de circulaţie coincid cu durata
evenimentului care le-a generat Exemplele de acest tip sunt numeroase şi mai ales concludente
pentru capacitatea limbajului publicistic de a multiplica ingenios extinderile metaforice ale unui
cuvacircntconcept bdquola modă
- tsunami (bdquoval uriaş distrugător) cuvacircnt japonez cu apariţii denotative frecvente icircn relatările
despre dezastrele naturale din Thailanda şi Indonezia s-a icircnregistrat simultan şi cu valoare
metaforică bdquoTsunami (Ziua 7 ianuarie 2005 p 1 despre convulsiile din politica
romacircnească) bdquo bdquoSe apropie un laquotsunamiraquo pe piaţa asigurărilor (Evenimentul zilei 11
ianuarie 2005 p 8)
- diverse adjective utilizate ca epitet metaforic reprezintă componenta invariabilă icircntr-o serie
compactă de metafore cu domeniu unic de referinţă (cel politic icircn exemplele următoare)
- adjectivul portocaliu dezvoltă aceeaşi conotaţie (bdquoaparţinacircnd opoziţiei democratice)
indiferent de numele determinat sintagma bdquorevoluţie portocalie (cu referire la Ucraina)
asigură tiparul pe care se grefează numeroase metafore bdquoicircnrudite bdquoPortocaliul Iuşcenko
se colorează icircn gri (Gacircndul 130904
Sunt de semnalat totodată şi substituţiile lexicale sinonimice ale termenului de bază
bdquoRevoluţia oranj din Ucraina orchestrată de serviciile secrete (Adevărul 18 ianuarie 2005 p
1) sau bdquoOranjada (Ziua 4 martie 2005 p 1)
adjectivul electoral se icircnregistrează icircn componenţa a două bdquovaluri de metafore
adjectivale aferente comentariilor pe teme politico-administrative - alegerile locale
(Adevărul 25 octombrie 2004 p 2) bdquoSMS-uri electorale cercetate de Poliţie
bdquoRepetenţi la testul mitei electorale bdquoLiber la turism electoral (Cotidianul 10
noiembrie 2004 pp 2-4)
Preponderent ocazională metafora de elogiere absoarbe şi pune icircn circulaţie clişeul figurativ
fondat pe un termen evaluativ adecvat momentuluievenimentului de referinţă de pildă titlurile
artilelor de prezentare a campionilor romacircni la Jocurile Olimpice (Atena august 2004) au
exploatat obsesiv sintagmele de aur de argint de bronz metafore cu clară trimitere aluzivă la
medaliile bdquoPloaie de aur peste Romacircnia (Jurnalul naţional Z5 august 2004 pp 32-33)
bdquoBărcile cu vacircsle de aur (Jurnalul raional 23 iulie 2004 p 32) bdquoChef de aur (Jurnalul
naţional Ir august 2004 p 1) bdquoGimnastele de aur s-au icircntors acasă (Adevărul 26 august 2004
p 11)
Metonimia prezintă interes ca procedeu care favorizează economia de limbaj şi se
intersectează cu alţi tropi Metonimia propriu-zisă saturacircnd una dintre variantele substitutive
tipice (de pildă bdquoautor pentru operă) se icircnregistrează sporadic bdquo80 de Matisse Cezanne şi
Picasso au ajuns la Muzeul Naţional de Artă al Romacircniei (Gacircndul 2 iulie 2005 p 3)
icircn schimb personificarea metonimică furnizează unul dintre cele mai stabile clişee figurative
ale limbajului publicistic actual recuperate icircn construcţia titlului clişeul atinge atacirct tipul de
figură (cu sincretismul a doi tropi) cacirct şi bdquogramatica şi bdquosemantica acesteia Elementul
personificator se selectează din categoria verbelor volitive psihologice de mişcare de opinie sau
declarative icircn timp ce componenta metonimică este reprezentată de entitatea căreia i se atribuie
caracteristica [ + animat]
Extrem de unitară categoria metonimiei personificatoare se compune din toponimenume de
partide instituţii formaţii muzicale teatrale sportive etc indicate prin nume complet sau prin
14
sigle icircn acest mod dintre multiplele forme posibile de substituţie metonimică publicistica
activează icircndeosebi varianta bdquoconţinător pentru conţinut de tipul bdquoRusia vrea acord total cu
Bruxelles (Ziarul financiar 21 mai 2004 p 9) bdquoAl Qaida ameninţă cu atentate icircn Bulgaria şi icircn
Polonia (Adevărul 22 iulie 2004 p 9)
icircn titluri preferinţa netă pentru structurile minimale (substantiv cu stilizare metonimică + verb
personificator) nu exclude şi cumulul a două secvenţe de acest tip De asemenea importanţa şi
stabilitatea procedeului sunt probate printre altele de prezenţa pe aceeaşi pagină de ziar a unei
serii de titluri construite similar PNL nu votează Statutul Parlamentului bdquoPNL cere demisia
ministrului Sănătăţii bdquoPD şi PNL se opun vacircnzării vilelor de protocol către actualii chiriaşi
bdquoPD cere revenirea la vechiul sistem judiciar bdquoPD critică deturnarea banilor de la Sănătate
Adevărul 19 martie 2004 p 3)
Titlul centrat pe paradox figură a ambiguităţii prin asocierea de idei aparent contradictorii
este prin definiţie remarcabil deşi se icircnregistrează variante slab diferenţiate ale aceluiaşi
procedeu este vorba despre bdquoruptura imprevizibilă icircn plan lexico-semantic produsă de a)
relaţia de incongruenţă dintre elementul regent şi determinanţi şi b) substituţii
lexicalesintagmatice deviante icircn contextul dat icircn plus locul de fisurare a coerenţei semantice
poate fi semnalat grafic prin puncte de suspensie bdquoMita legală (Ziarul 20 aprilie 2004 p 1)
bdquoCadre didactice corigente (Dimineaţa 2 iulie 2004 p 1) bdquoPopularii nepopulari (Ziarul 2
iulie 2005 p 1) bdquoA cacircştiga pierzacircnd (Jurnalul naţional 21 iunie 2004 p 35)
7b Tipologia figurilor de stil Figurile semantice şi transformarea lor icircn
clișee (după RZafiu)
Discursul jurnalistic utilizează destul de mult figurile semantice ndash icircn primul racircnd
metafora şi metonimia ndash cu rol ornant sau explicativ Nu e icircnsă vorba de obicei de inovaţii
extreme de asocieri surprinzătoare cu funcţie estetică figurile publicistice corespund mai
curacircnd cadrelor conceptuale generale analogiilor şi asociaţiilor din viaţa cotidiană şi din
limbajul curent Ele sunt deja uzuale banalizate ndash sau devin astfel icircn interiorul stilului
gazetăresc Clişeele provenite din metafore şi metonimii sunt adesea iritante prin recurenţă dar
au avantajul accesibilităţii al maximei comodităţi manifestate deopotrivă icircn producerea şi icircn
receptarea textului
Metaforele călătoriei corabie automobil tren
Metafora drumului fiind una din cele mai bine reprezentate icircn toate registrele limbii nu e
de mirare că din ea s-au dezvoltat alte cacircteva cacircmpuri de echivalenţe icircn primul racircnd asimilacircnd
obiectul supus unei evoluţii (individ grup domeniu de activitate sau cunoaştere umană) cu un
vehicul icircn deplasare Societatea-corabie istoria-tren omul-automobil sunt concepte metaforice
puternic clişeizate pe care le utilizează limbajul curent cel publicistic ba chiar şi cel poetic
Foarte actuală esbquo fireşte identificarea individului cu automobilul (explicabilă prin condiţiile
vieţii moderne) ea explică un număr considerabil de expresii şi locuţiuni din limbajul argotic şi
familiar a fi icircn pană bdquoa nu mai avea banildquo a lua ceva la bord bdquoa consuma băuturi alcooliceldquo
(vezi şi benzină carburant cu sensul de bdquobăutură alcoolicăldquo) a-şi face plinul bdquoa ajunge la un
cacircştig considerat suficientldquo a trage pe dreapta bdquoa se culcaldquo bdquoa se retrageldquo etc
15
Limbajul publicistic transformă asemenea echivalări mai vechi sau mai noi icircn construcţii
elaborate alegorice uneori artificiale şi marcat retorice Oricum trecerea de la presa romacircnească
icircn limbaj de lemn la cea actuală a icircnsemnat şi o modernizare a metaforei mijlocului de transport
corabia (cu cacircrmaciul ei) era caracteristică stilului solemn şi arhaizant al discursului totalitar
inovaţiile actuale preferă trenul sau automobilul Metaforele navigaţiei nu dispar desigur cu
totul icircn 1990 sub titlul bdquoCorabia se scufundăldquo se desfăşura o icircntreagă alegorie icircn care apăreau
marinarii mecanicii puntea bastimentul etc bdquoCăpitanul dă ordine timonierul icircncearcă disperat
să redreseze cacircrma ldquo bdquoSuntem un neam icircn cumpănă ca şi o corabie pe cale de a eşualdquo
Seria metaforelor automobilistice mizează pe accesibilitate şi actualitate apelacircnd la o
experienţă comună mai multor cititori (pentru care corabia e totuşi doar un clişeu cultural)
Inovaţia se manifestă prin alegerea unui element concret-cotidian ca suport inedit al alegoriei
societatea romacircnească devine de pildă un autobuz bdquoPentru multă lume alegerile din septembrie
reprezintă o intersecţie a istoriei icircn care obositul uzatul şi slab alimentatul nostru autobuz
tricolor o poate lua aiurea viracircnd la dreapta ori la stacircnga pe o stradă icircntunecată plină de gropi şi
mizerii ()rdquo
Metafora bdquoferoviarăldquo nu este mai puţin frecventă icircn discursul politic şi publicistic un
partid politic s-a declarat la un moment dat bdquolocomotivaldquo coaliţiei din care făcea parte Tentaţia
alegorică se manifestă şi aici din plin bdquoTrenul puterii Circulă oricum laquoLocomotivaraquo ndash partidul
majoritar ndash se mai icircnfundă icircn zăpadă vagoanele sunt jerpelite partidele extremiste circulă pe
scări
Metafore publicistice Abuzul metaforic a fost favorizat de limba de lemn a regimului politic
totalitar Un tipar asemănător produce evident icircn mod involuntar animale fantastice dintr-un
bestiar inedit bdquoCinic vechii rechini ai dezastrului romacircnesc icircntind din nou braţele tentaculare
paralizacircnd tot ce atingldquo (Dreptatea 192 1990 1) Sensul figurat depreciativ injurios al
denumirilor de specii animale se combină icircntr-o retorică rudimentară fără a ţine seama de
imaginea simbolurilor concrete
Alegorii O metaforă jurnalistică nu rămacircne aproape niciodată singură icircn căutare de
performanţe stilistice autorii construiesc metafore şi comparaţii icircn lanţ cum acestea sunt prin
natura scrisului publicistic clişeizate rezultatul ndash scenariul alegoric ndash este de obicei unul
involuntar comic Icircn alegoria jurnalistică e caracteristică grija autorului de a decoda cacirct mai
explicit echivalările metaforice textul se icircntrerupe de multe ori pentru a face loc explicaţiilor
bdquotraduceriildquo bdquoCopilul (puterea actuală) şi-a făcut gestaţia icircn pacircntecele mamei sale
(Televiziunea)
Dezavantajat oricum de complicarea excesivă stilul alegoric e pacircndit din păcate şi de
riscul inutilităţii el rămacircne de multe ori un simplu exerciţiu retoric un ornament pitoresc care
nu aduce un progres veritabil icircn analiza fenomenelor descrise poate chiar să alunece icircn erori de
logică (grave pentru o figură de stil prin excelenţă raţionalistă) prin nepotrivirea metaforelor cu
fenomenul reprezentat prin incoerenţe sau jocuri de cuvinte bdquoaceste mari unităţi ale agriculturii
romacircne abia plutesc icircn derivă ca să treacă mai repede prin pacirccla perioadei de tranziţie Dar nu se
vede malul icircn această economie de ceaţăldquo (RL 666 1992 2)
Metafore animaliere Clişeele publicistice se dezvoltă de obicei spontan icircn serii una
dintre seriile foarte evidente icircn retorica jurnalistică actuală este cea a metaforelor animaliere Icircn
16
lista principalelor animale invocate icircn ultimii ani par să intre mai ales rechinii caracatiţa
dinozaurii hienele ndash şi cu o frecvenţă ceva mai redusă cameleonul lupii lipitorile păianjenul
şarpele şobolanii cobaii Nu icircntacircmplător am amestecat formele de singular cu cele de plural
unele din numele de mai sus şi-au consolidat semnificaţia metaforică icircntr-o anume formă
gramaticală e mai puţin probabil să icircntacirclnim icircn texte lupul (la singular) sau caracatiţele (la
plural) Desemnările animaliere se deosebesc şi după posibilitatea de a apărea fără determinări
(mai rar) ndash bdquorechinii stau deocamdată ascunşildquo (RL 1065 1993 9) bdquocaracatiţa impune propria
ei legeldquo (RL 922 1993 1) ndash sau cu determinări care le pun icircn relief caracterul metaforic
bdquobătracircnele hiene nomenclaturiste stau la soare şi-şi ling rănileldquo (RL 848 1993 1) bdquohienele
tranziţieildquo (RL 940 1993 9) bdquobătracircnele hiene securisteldquo (RL 1312 1994 1)
Personificarea preţurilor Icircntr-un sondaj de opinie realizat icircn 1996 la icircntrebarea bdquode ce
vă temeţi mai multldquo cei chestionaţi indicau pe primul loc preţurile care o luau astfel icircnaintea
unor surse tradiţionale de spaimă precum războiul sau boala Este deci interesant să urmărim
prezenţa preţului icircn discursul public actual mai ales icircn presă Prima observaţie care se poate face
este că subiectul icircn cauză e foarte prezent icircn textele publicistice Se constată apoi că preţurilor
le este atribuită constant calitatea de agent ele sunt personificate sunt descrise icircn ipostaze cacirct se
poate de autonome şi dinamice Metaforele clişeizate ale creşterii preţurilor nu au o tonalitate
excesiv de sumbră Cele mai puternice imagini sunt ale forţelor naturale bdquoVacircrtejul preţurilor nu
iartă nimic (EZ 1026 1995 1) bdquotensiuni declanşate de avalanşa preţurilor (RL 28101995
16) Alte contexte sugerează icircnsă mişcarea ameţitoare prin metafore ale dansului (lambadă
sarabandă) sau ale călăriei (cavalcadă) bdquolaquoLambadaraquo preţurilorldquo (Adevărul 166 1990 1)
bdquoSarabanda preţurilor şi pensiileldquo (RL 716 1992 2) bdquoCavalcada preţurilor sub biciul Stolojanldquo
(RL 782 1992 1) Icircn fine apar şi metaforele tehnice bdquoo remorcă la locomotiva preţurilorldquo (RL
1096 1993 16)
2
Părţile de vorbire constituie un bogat material expresiv utilizat cu dibăcie de macircnuitorii
de condeie pentru a imprima discursurilor sale cacirct mai multă originalitate ingeniozitate varietate
etc Clasele morfologice au caracteristici proprii care determină posibilităţile sale expresive
Una din modalităţile care evidenţiază mobilitatea cuvintelor şi plurifuncţionalitatea lor
gramaticală este fenomenul de conversiune atestat la majoritatea părţilor de vorbire
Prin conversiune icircnţelegem trecerea unui cuvacircnt dintr-o clasă morfologică icircn alta şi
schimbarea comportamentului său gramatical preluacircnd atributele familiei adoptate dar păstracircnd
nemodificat forma sa fonetică (substantivul care a devenit adjectiv se acordă icircn număr gen şi caz
cu determinativul săuhellip şi invers adjectivul substantivizat capătă forme articulate şi
nearticulate se declină verdelehellip) Potenţialul expresiv al unei limbi şi al romacircnei inclusiv
creşte icircn intensitate odată cu exploatarea acestor posibilităţi iar imaginaţia şi inventivitatea
autorului contribuie esenţial la valorificarea resurselor morfologice bdquoPrin transpoziţie lexico-
gramaticală fiecare parte de vorbire poate prezenta şi reprezintă lumea icircntr-un anumit mod
avacircnd virtutea de a crea şi de a recrea universulrdquo susţine Valeria Sporacircş (Valori expresive ale
conversiunii Substantivizarea)
Substantivizarea este destul de răspacircndită icircn romacircnă şi este definită ca bdquotransformare a
unei părţi de vorbire icircn substantiv cu ajutorul articolelor şi al topiciirdquo (Gheorghe Constantinescu
Dobridor Dictionar de termeni lingvistici Bucuresti Editura Teora 1998 p310) Prin urmare
articolul este cel care conferă o nouă viaţă cuvintelor din alte clase morfologice şi le imprimă
alte posibilităţi contextuale surprinzătoare bdquoFrunzei icirci cade verdeleicirci cade paloarea frunza-şi
pierde nervurile freamătul sinele rdquo GTomozei Are loc individualizarea şi actualizarea
conversiunilor substantivale plasarea lor icircn sintagme inedite şi obţinerea de efecte stilistice rare
Substantivizarea adjectivului produce schimbări noţionale de la ideea de icircnsuşire a unui
obiect se ajunge la cea de obiect propriu-zis () Bogăţia paremiologică a limbii evidenţiază cu
prisosinţă farmecul acestei transformări care duce la exprimări sugestive şi plastice bdquoCele bune
Să s-adune Cele rele Să se spele bdquoLeneşul mai mult aleargă şi scumpul mai mult
păgubeşterdquo
Adjectivele cromatice poartă icircn sine o nuanţă de vizualizare concretă şi destul de
pitorească Transformate icircn substantive sunt exploatate de poeţi icircn creaţiile sale mai cu seamă
de simbolişti la care culorile redau stările lor lirice Negru profund noian de negruhelliprdquo (George
Bacovia Negru) La GBacovia semnificaţia negrului are tangenţe cu motivul morţii şi al
disperării al profunzimii şi al abisului Violetul bacovian prevesteşte moartea cea atotputernică
şi atotcuprinzătoare Albastrul din opera lui MEminescu sugerează infinitul care nu poate fi
atins dar spre care tinde geniul desprinderea de realitatea pămacircntească şi aspiraţia spre
cunoaşterea absolută este idealul icircn veci căutat Dacă la GBacovia verdele se asociază cu starea
de nervozitate a poetului la NStănescu este simbolul vieţii şi al bucuriei bdquoTrăiesc icircn numele
frunzelor am nervuri schimb verdele pe galben (hellip)rdquo (A saptea elegie) Icircn poemele nocturne
macedonskiene adjectivele substantivate pot avea sau nu determinanti substantivali sau
adjectivali
Acest fenomen a atras atenţia şi marilor creatori de artă care l-au utilizat chiar icircn titlurile
operele sale D Cantemir Divanul sau Gacirclceava icircnţeleptului cu lumea
Calitatea pe care o poartă adjectivul se transferă asupra posesorului ei şi se identifică cu
ea rdquoDeşi sunt obosit de drum poate vom găsi frumoasa cu ochii de safir cu cacircntecul tău pribeag
si străinhelliprdquo (G Bacovia Dintr-un text comun) Folosirea formelor substantivale adjectivizate la
vocativ scoate icircn evidenţă icircncărcătura afectivă a mesajului bdquoLumina ce-o simt năvălindu-mi icircn
piept cacircnd te văd ndash minunatordquo (L Blaga Lumina)
Dacă devin nume proprii adjectivele substantivizate sunt relevante pentru desemnarea
caracterului persoanei ce-l poartă Spacircnul din povestea lui I Creangă este un personaj negativ
Flămacircnzilă se comportă ca un nesătul
3
Substantivizarea verbului este un fenomen destul de productiv icircn romacircnă iar
transformările cele mai dese au loc de la infinit participiu supin gerunziu Infinitul lung prin
funcţia sa denominativă este folosit icircn studii şi creează impresia de acţiune finită astfel verbul se
intersectează cu substantivul Prin urmare lexemele de nuanţă verbală bdquoconstracircng ideea verbală
icircn limitele unei substanţe finite icircncheiate percepute din afară şi icircn icircntregimea manifestării sale
icircntr-o manieră mai concretă deci decacirct o face verbulrdquo(Eugen Cacircmpeanu Stilistica limbii
romacircne Morfologia Cluj-Napoca Editura Quo Vadis 1997 p35) ex
Participiul substantivizat exprimă starea apărută icircn urma unei acţiuni Tot pățitu-i
priceputrdquo (proverb)
Supinul convertit icircn substantiv redă ideea de finalitate bdquoSi unde duce mersul nu mai ştimrdquo
(Lucian Blaga Poveste)
Gerunziul substantivizat este mai puţin productiv şi a fost folosit mai mult icircn sec al XIX-lea
Murindului speranţa turbării răzbunareardquo (Mihai Eminescu Amorul unei marmure)
Inventivitatea poetică cunoaşte multiple posibilităţi de a reda cacirct mai original şi inedit ideile
Un mare deschizător de drumuri este NStănescu care schimbă semnificaţia icircnrădăcinată a
părţilor de vorbire substantivele create din verb exprimă noţiuni total noi Ce poveste Este
a fost macircncat de către nu esterdquo ( Ziceți)
Substantivizarea numeralului este mai restrictivă doar anumite forme de numeral pot căpăta
caracteristicile substantivului Acestei operaţii se produc icircn cazul numeralelor cardinale (şaptele
zecele) fracţionare ( doimea )
Pronumele mai rar se converteşte icircn substantiv dar această modificare comportă valori
stilistice multiple şi demne de remarcat Substantivul astfel creat obţine statutul de obiect
independent şi destul de concret Pronumele negativ substantivizat are o paletă largă de
interpretări de la starea de gol primordial pacircnă la cea de spirit covacircrşitor bdquoNimicul zăcea-n
agonierdquo (Lucian Blaga Lumina) bdquoNimicul icircsi icircncoardă strunardquo (Lucian Blaga Moartea lui Pan
IV) bdquonimic nimic cum este nimicul dintre stele cum este nimicul dintre degetehellip(Nichita
Stănescu Axios Axios) Substantivul la plural nimicuri sugerează icircntacircmplări evenimente care
nu (mai) sunt relevante bdquoPierzacircndu-ţi timpul tău cu dulci nimicurirdquo (Mihai Eminescu Sonet I)
Conotaţiile pronumelui personal eu icircn varianta de substantiv este foarte vastă redă starea
interioară a creatorului de frumos şi
Se icircntacirclnesc cazuri mai rare de transferare a altor pronume icircn substantiv un mare
inventator fiind bineicircnţeles NStănescu la care bdquobdquolaquo Sinele raquo icircncearcă din laquo sine raquo să iasă
ochiul din ochi si mereu icircnsuși pe icircnsuși se lasă (hellip)rdquo Eu sunt numai numele meu Restul e
bdquoturdquo i-am zis
Destul de rare sunt situaţiile icircn care alte pronume se substantivează bdquoEste un ce măreț icircn
firea noastră Dar acel ceva nu din noi răsarerdquo (Mihai Eminescu Demonism) bdquohellipȘtiu și ei Să
trăiască Un ce Familiar Social Urmat cu sfinţenierdquo (George Bacovia Din explorări) Prin
acest procedeu se icircncearcă oarecum coboracircrea abstractului icircn limitele concretului chiar dacă
totul rămacircne icircn nedeterminat
Substantivarea adverbului are ca idee dominantă imprimarea ideii de generalbdquoBinele cu
bine se răsplăteşterdquo de concret Acest tacircrziu de tot pe cristale de gheaţă pe distinsul bal (hellip)rdquo
(George Bacovia Bucăţi de noapte)
Adverbul aproape devine prin articulare substantiv se concretizează păstracircnd totuși ceva
din sensul adverbial originar Icircn exemplele următoare acest fost adverb prin icircntrebuințare
substantivală primește sensul de persoană apropiată sufletului altei persoane bdquoIubește pe
aproapele tău ca pe tine icircnsutirdquo (proverb) bdquoEram mic si singur socoteam ea mi-e aproapele
si o iubeamrdquo (Lucian Blaga Din copilăria mea)
Substantivul este implicat icircn realizarea multor figuri de stil cum ar fi
epitet
comparaţie
4
metaforă
hiperbolă
personificare
repetiţie
Adjectivul
Icircn discursul jurnalistic o pondere destul de mare icirci revine adjectivului calificativ care
devine ldquomăsurariulrdquo faptelor evenimentelor relatate După părerea lingvistei Zafiu ldquoregistrul
afectivrdquo se referă la ldquodouă sentimente fundamentale indignarea şi compătimireardquo Aspectele
negative ale realităţii cum ar fi crimă asasinat viol au parte de o paletă vie de determinări
ldquoodioasăldquo bdquoabominabilăldquo bdquooribilărdquo etc toate cu o icircncărcătură emotivă deosebită - de icircnfiorare a
opiniei publice Acţiunile unui criminal sunt determinate de un plan ldquodiabolicrdquo rdquodiavolescrdquo iar
gacircndul său devine ldquosălbaticrdquo sau ldquoticălosrdquo
Ca şi icircn cazul substantivului conversiunea altor părţi de vorbire icircn adjectiv sporeşte
expresivitatea textului
substantiv plebe proletară
gerinziul tremurăndul picior
participiu lumine icircngălbenite
Superlativul absolut obţinut prin alte mijloace decacirct adverbul foarte evidenţiază
multitudinea de posibilităţi expresive nespus de teribil de etc
Augmentativele şi diminituvele adjectivale pot exprima maxima intensitate a unei calităţi
icircn scopuri ironice (mintioşelul nostru premier CTănase La sapă moldoveni Timpul 27 aprilie
2007)
Adjectivul de asemenea este o sursa pentru diverse figuri de stil comparaţie metaforă
hiperbolă repetiţie
Verbul
Verbul se remarcă stilistic ca o parte de vorbire dinamică ce creează imagini motorii iar
textele capătă dinamism vioiciune atractivitate Se poate vorbi icircn cazul verbului de schimbarea
persoanei utilizarea pers III icircn locul pers II spusele capătă astfel un caracter de
generalitaterdquoNu-şi vedea omul capul de treabă şi lui icirci arde de vorbărdquo Schimbarea persoanei pe
parcursul relatării conduce la ideea implicării cititorului bdquoPornesc ei la drum o iau cacircnd la
stacircnga cacircnd la dreapta şi mergi şi mergi pacircnă nu mai vezi binerdquo (ICreangă)
O multitudine de nuanţe expresive are prezentul indicativ care este utilizat cu succes
pentru a nara fapte din trecut Se creează impresia că devii martorul unor scene de demult
Icircn limbajul colocvial apare varianta de trecut pentru prezent eu am plecat Imperfectul
modestiei (icircn locul prezentului) subliniază atitudinea de respect faţă de o persoană bdquoVoiam să vă
comunic helliprdquo Aceleaşi idei le putem susţine şi despre viitorul modestiei Am să te rog hellip
Viitorul cunoaşte şi alte nuanţe de utilizare expresivă cu scop imperativ Voi rămacircneţi
aici ca probabilitate a realizării unei acţiuni S-o descurca el icircntr-un fel ca o acţiune
neterminată Macircine voi vizita muzeul
Expresivitatea unităţilor lingvistice utilizate mai ales a celor verbale a fost subliniată şi
de marele Eminescu bdquoIcircncepe să mi se facă clar că limba romacircnă este icircntr-adevăr bogată Icircn
5
hacircrţoage vechi am descoperit mai multe formaţii sintactice fermecătoare mai multe timpuri care
au fost uitaterdquo
Adverbul
Adverbul poate exprima stilistic nuanţe de superlativ prin repetare citeşte repede-repede
prin prelungirea unui sunet bineee prin comparaţie iute ca gacircndul cu sens metaforic a dormit
buştean etc
Adverbul unde din enunţurile principale intensifică valoarea expresivă Şi unde nu ne
trezim icircntr-o bună dimineaţă plini ciucuri de racircie căprească hellip (ICreangă)
Gradul comparativ al adverbelor contribuie la expresivitatea textelor Cacircnt-un corn cu-
nduioşare Tot mai tare şi mai tare Mai aproape mai aproaperdquo (MEminescu)
Prin caracterul său prolific si activ prin gama largă de transferuri icircntre clasele lexico-
gramaticale conversiunea se icircnscrie icircn categoria faptelor de limbă valorificate din plin la nivel
stilistic Este o realitate că valorile stilistice (expresiv-estetice) se nasc din valorile lexical-
gramaticale Prin forța sa sugestivă substantivul depășește barierele lingvistice navigacircnd spre
noi orizonturi cele ale imaginarului poetic El poate construi reface sau desființa icircntr-o clipă un
univers
6 Retorica titlurilor Jocul de cuvinte facil (după RZafiu)
Titluri verbale şi titluri nominale
Titlul narativ
Desemnarea epică
Personajele desemnarea (mai mult sau mai puţin) tendenţioasă
Titluri incomplete
Presupoziţii şi implicaţii
Jocul de cuvinte facil
Chiasmul
Multe din caracteristicile stilului jurnalistic sunt determinate de nevoia fundamentală a
publiciştilor de a furniza elemente noi de a produce surprize pentru a trezi interesul cititorului şi
a continua o comunicare mereu ameninţată de grabă plictiseală suprasolicitare Cum noutatea
nu apare totdeauna icircn idei sau icircn informaţii ndash puţine şi repetitive icircn sfera vieţii cotidiene ndash
căutarea ineditului se transferă adesea asupra limbajului
Pasiunea jurnalistică pentru neologismul şocant e bine cunoscută a fost remarcată de
asemenea icircn presa romacircnească de după 1989 prezenţa jocului de cuvinte dezvoltată dintr-o
puternică explozie de subiectivitate şi de inventivitate lexicală O sursă stabilă de pitoresc
lingvistic pare să o constituie acum limbajul popular familiar şi mai ales cel argotic avacircnd
printre trăsăturile lor esenţiale tendinţa spre inovaţie spre permanentă reicircmprospătare
Trăsăturile cel mai des invocate (şi criticate) ale jurnalismului autohton privesc caracterul
lui bdquofolcloricldquo afectiv narativ şi gnomic (moralizator)
Titlurile sunt un indicator al intenţiilor şi al competenţelor de comunicare manifestate icircn
spaţiul public
Titluri verbale şi titluri nominale
Stilul nominal ndash specific e drept titlului icircn genere dar mai ales celui de carte ndash a fost
foarte răspacircndit icircn presa romacircnească din timpul totalitarismului şi era icircncă predominant icircn
paginile ziarelor de la icircnceputul lui 1990 (bdquoBogat şi icircnsufleţitor raport muncitoresc ldquo bdquoO artă a
conştiinţei patriotice revoluţionare ldquo ) Icircn stilul publicistic al bdquolimbii de lemn ldquo se strecura cel
mult cacircte unul dintre verbele a căror valoare abstractă le permitea să se transforme icircn simplu
instrument de conectare a două lozinci demonstrează constituie asigură şa
6
După decembrie 1989 majoritatea presei romacircneşti a icircnceput icircnsă prin reacţie un proces
de dinamizare a titlurilor enunţul de tip verbal (bdquoPe cine apărau atacatorii ldquo ndash RL 4021990) şi
avea să devină icircn scurt timp modelul dominant
Prezenţa verbului icircntr-un titlu e simptomatică pentru definirea unei atitudini de aderare la
real şi de individualizare a actului de comunicare Se ştie că doar enunţul are valoare de adevăr
titlurile nominale riscă să rămacircnă icircn domeniul sensurilor abstracte şi generale
Desigur titlul se adaptează şi tipului de text sugeracircnd deci tonul predominant
deliberativ argumentativ sau informativ al unui articol E foarte normal ca un text teoretizant să
se intituleze bdquoCacircteva icircntrebări ldquo (RL 4021990) sau bdquoDialogul intoleranţei ldquo (Adevărul
4021990)
Titlul narativ
Tiparul titlului narativ folosit intens icircn presa romacircnească din ultimul deceniu al secolului
al XX-lea cuprinde icircntr-o propoziţie sau icircntr-o frază scurtă rezumatul unei poveşti simple cu
personajele sale principale
Titlurile icircn trei timpi rezumă ştirea icircn forma unei micro-naraţiuni centrate pe insolit pe
contraste pe contrazicerea aşteptărilor cititorului Deşi par să se supună unei reguli de concizie
titlurile cuprind date care nu au nici un rol icircn declanşarea şi icircn desfăşurarea acţiunii uneori chiar
date care nu se vor regăsi icircn text E una din micile păcăleli ale genului Circumstanţele evocate
de la icircnceput icircl implică pe cititor icircn poveste oferindu-i un punct de contact cu lumea textului din
propria-i experienţă practică ori culturală bdquoLa 8 km de Mirceşti val de sinucideri icircntr-o
liniştită comună ieşeană ldquo (EZ 190 1993 2) Circumstanţa poate fi şi cauzală atunci cacircnd icircntre
cauză şi efect există deja un contrast suficient de mare de pildă cel dintre solemnitatea festivistă
a cauzei şi comicul de situaţie al efectului bdquoIcircn cinstea venirii la Iaşi a dlui Iliescu la statuia lui
A I Cuza ore icircn şir pompierii au spălat găinaţul de pe sabia şi barba domnitorului ldquo (EZ 176
1993 1)
Desemnarea epică
O dată cu ştirea de senzaţie a revenit icircn stilul gazetăriei romacircneşti tiparul de desemnare
a unui eveniment prin nominalizare şi localizare Titluri precum Asasinatul din Bulevardul Carol
(EZ 505 1994 1) sau Misterul scheletului din strada Racircşnov (EZ 422 1993 1) reiau tradiţia
formulelor şocante
Personajele desemnarea (mai mult sau mai puţin) tendenţioasă
Nu e nimic nou icircn a afirma că la aceleaşi persoane sau la aceleaşi icircntacircmplări vorbitorii se
pot referi icircn mai multe feluri şi că selecţia unei desemnări sau a unei descrieri dintre mai multe
posibile e o formă de manifestare a subiectivităţii icircn limbaj Discursurile occidentale asupra eticii
icircn presă nu uită să interzică desemnările prin etnie culoare religie ndash care pot activa stereotipuri
ale prejudecăţilor etnice rasiale etc icircn jurnalismul romacircnesc ele sunt din păcate curente bdquoUn
ţigan cumpără o viaţă cu 2000 de lei şi o aruncă la gunoi ldquo (Ora 281 1993 2) bdquoCriminal turc la
volan ldquo bdquoUn alt turc omoară oameni nevinovaţi ldquo (UC 5 1994 6)
Icircn ceea ce am numit bdquotitlul narativldquo desemnarea personajelor se face direct prin numele
propriu cacircnd acesta e suficient de spectaculos icircn caz contrar ziaristul recurge icircn mod stereotip la
un substantiv comun icircnsoţit de articolul nehotăracirct sau mai rar de cel hotăracirct (bdquoUn om este
aruncat din casă icircn stradă de propriii vecini ldquo Libertatea 2173 1997 2)
Icircn limbajul publicistic romacircnesc se observă cu uşurinţă variaţiile icircn desemnarea unor
personalităţi politice implicate icircn evenimente de mare actualitate mai puţin spectaculoase dar nu
lipsite de interes sunt desemnările personajelor de fapt divers Cele mai frecvente sunt cele
rezultate direct din actul narat (pe care uneori chiar icircl rezumă) criminalul victima Dependente
de context ndash şi deci icircn general neutre ndash sunt şi denumirile oferite de relaţia (de obicei de rudenie)
cu un alt participant la acţiune tatăl fiul soţia cumnata vecinul etc Icircn presa romacircnească
actuală se recurge destul de des şi la desemnări regionale la identificarea persoanei icircn raport cu o
zonă geografică cu un judeţ sau un oraş bdquoUn oltean s-a aruncat de pe bloc ldquo (EZ 1567 1997 1)
De fapt ziariştii aleg de multe ori denumiri nemotivate de context tocmai pentru a crea
contraste surprize mai ales cacircnd faptul icircn sine nu e foarte spectaculos burlescul de acest gen
7
poate fi sau nu gustat de cititori are totuşi meritul gratuităţii neputacircnd cred fi suspectat de
tendenţiozitate
Titluri incomplete
O particularitate a stilului jurnalistic actual este şi apariţia icircn titlurile de articole a unor
verbe care cer un complement obligatoriu folosite fără respectivul complement Textul
articolului completează de obicei schema gramaticală şi furnizează informaţiile necesare
Fenomenul apare ca o deviere gramaticală dar nu e pur şi simplu o eroare ci mult mai probabil
o strategie un procedeu folosit cu intenţie pentru a atrage atenţia cititorului trezindu-i interesul
pentru continuarea frazei
Cel mai adesea este vorba de verbe de declaraţie sau icircn orice caz de verbe care descriu
acte de limbaj Din punct de vedere gramatical se pot icircnregistra icircn această situaţie verbe cărora
le este omis complementul direct obligatoriu a dezminţi a infirma a dezvălui a sfida (de
exemplu bdquoRapid dezminte ldquo icircn RL 24081994 15) de asemenea verbe cărora le lipseşte
complementul prepoziţional sau subordonata corespunzătoare a se delimita (de) a insista
(pentru să) etc (bdquo Dl Adrian Năstase se delimitează ldquo RL 1086 1993 1) şi chiar verbe la
care ambele poziţii sunt descompletate a preveni a avertiza (bdquoMedicii doljeni avertizează ldquo RL
539 1991 3)
Presupoziţii şi implicaţii
Pragmatica lingvistică se ocupă printre altele de felul cum funcţionează icircn comunicarea
curentă raportul dintre explicit şi implicit dintre ceea ce este enunţat direct şi ceea ce este doar
presupus sau implicat Se urmăreşte astfel mai ales icircn dialoguri felul cum depind implicaţiile de
situaţia de comunicare şi de cunoştinţele comune ale interlocutorilor Anumite implicaţii
bdquoconvenţionale ldquo fixate icircn limbă sunt legate de cacircteva cuvinte-particule (de obicei adverbe) şi
totuşi doar chiar şi pacircnă şi icircncă etc
Presupoziţiile şi implicaţiile sunt adesea manipulate pentru a strecura informaţii greu de
demonstrat prezentacircndu-le ca deja cunoscute Icircn titluri jurnalistice precum bdquoŞi icircn Nicaragua se
schimbă denumirile străzilor ldquo (AREL 18 1991 16) bdquoPacircnă şi icircn Mongolia opoziţia a cacircştigat
alegerile ldquo (EZ 1222 1996 5) Un titlu ca bdquoPrimarul Iaşilor icircşi trage şi-un post de televiziune ldquo
(VoRom 594 1995 1) acţionează insinuant chiar dacă cititorul nu ştie dinainte nimic despre
faptele sau persoanele evocate icircn cazul dat şi introduce presupunerea că multe alte lucruri
nedefinite au fost deja obţinute
Jocul de cuvinte facil
Imediat după 1989 jocurile de cuvinte au invadat publicistica romacircnească fiind alături
de formele oralităţii semne ale maximei diferenţieri faţă de rigiditatea limbii de lemn Cu timpul
entuziasmul inovaţiei lingvistice pare să mai fi scăzut sau mai curacircnd să se fi diversificat icircn
funcţie de specificul publicaţiilor Icircn textele jurnalistice de audienţă largă şi icircn publicitate a
devenit mai evidentă bdquoinovaţia de rutinăldquo care creează o impresie minimală de surpriză pe tipare
preexistente şi fără mare efort prin formule rimate prin variaţii icircn metaforele-clişeu prin jocuri
de cuvinte facile
Titlurile de articole folosesc pacircnă la saţietate calamburul bazat pe reactivarea unei
expresii figurate prin asocierea cu un cuvacircnt sau cu altă expresie care icirci scoate icircn evidenţă sensul
propriu iniţial bdquoValuta navigatorilor pluteşte pe ape tulburi ldquo (RL 1022 1993 5) bdquoNoul sistem
telefonic funcţionează după ureche ldquo (RL 850 1993 5) bdquoNe-am ars şi la chibrituri ldquo (RL 856
1993 4) bdquoApa chioară taxată orbeşte ldquo (RL 958 1993 15) bdquoBaschetul nostru de aruncat la
coş ldquo (TL 742 1992 8) bdquoStaţiunile de pe litoral intră la apă ldquo (TL 770 1992 8) etc
Şi mai gratuită mi se pare etimologizarea numelor proprii (antroponime sau toponime)
prin asocierea cu cacircte un cuvacircnt care le evocă originea icircn substantivele comune corespunzătoare
ndash bdquoPoliţistul Pasăre fura porci ldquo (RL 1273 1994 9) bdquoDomnul Berbece suge la două oi ldquo (RL
628 1992 2) ndash sau le remotivează prin asemănare formală bdquoDorul lui Dorel ldquo (RL 1034 1993
1) bdquoLacrimi la Lancrăm ldquo (RL 1123 1993 4) bdquoApe tulburi la Turburea ldquo (RL 1034 1993 1)
etc
Chiasmul
8
O figură de stil mult folosită icircn titlurile jurnalistice şi icircn sloganurile publicitare e cea
cunoscută icircn tratatele de retorică sub numele de antimetabolă sau reversiune tiparul său s-a
transformat icircn clişeu Fiind un tip de simetrie icircncrucişată (chiasm ABBA) figura constă icircn
repetarea unei sintagme cu inversarea relaţiei dintre cuvinte cel mai adesea un grup nominal
(format dintr-un substantiv-centru şi dintr-un substantiv icircn genitiv cu rol de determinant) reapare
cu poziţiile şi funcţiile componentelor sale schimbate icircntre ele bdquoPolitica democratizării
democratizarea politicii ldquo (Adevărul 50 1990 1) bdquoPolitica patronilor sau patronii politicii ldquo
(titlu icircn RL 481 1991 2) bdquola SNCFR se aplică dreptul forţei nu forţa dreptului ldquo (RL 670
1992 3) etc
Rimele
Un adevărat abuz de rime a fost făcut icircn ultimii ani icircn titlurile de articole care urmăresc să
atragă atenţia prin jocuri de cuvinte parafraze glumeţe figuri de construcţie Titlurile rimate sunt
de obicei banale bdquoFără ură despre nomenclatură ldquo (RL 838 1993 2) bdquoBani cu ţacircracircita Lipsuri
cu nemiluita ldquo (RL 989 1993 5) bdquoCăldură mare icircn galantare ldquo (RL 3107 1993 14) bdquoPrivatul
mai tare ca statul ldquo (RL 1117 1993 1 Dacă titlurile care parafrazează proverbe şi sloganuri trec
neobservate şi sunt mai lesne acceptabile (bdquoVorba dulce nu ne duce ldquo TL 741 1992 1) se
dovedesc neinspirate cele la care se simte elaborarea efortul de a construi rima ndash bdquoNu-i a bună
Justiţia se răzbună ldquo (Cuvacircntul 44 1991 4) ndash mai ales dacă recurg la devieri nemotivate
bdquoMinistrul Duvăz pe Rapid nu-l văz ldquo (Baricada 15 1991 10) Aceste titluri sunt mai frecvente
icircn anii 1991-1992 apoi din fericire par să se rărească Performanţa fonetică poate deveni totuşi
interesantă icircn sine icircn icircncercarea de a găsi o rimă rară bogată ca icircn formula bdquoMare alai cu
Crin Halaicu ldquo (Cotidianul 57 1992 1)
Variaţia sinonimică
Căutacircnd să evite cu orice chip repetiţia unui termen vorbitorul poate crea ambiguităţi
indezirabile Şi mai ciudată este folosirea sinonimelor icircn titlul bdquoSătulă de euforia alcoolică a
soţului Dorina Irina şi-a omoracirct bărbatul iar apoi s-a predat poliţiei ldquo (EZ 677 1994 12) Soţul
şi bărbatul ndash sinonime aflate icircn exact aceeaşi relaţie de echivalenţă semantică şi de diferenţă de
registru ca perechea citată mai sus ndash desemnează aici o singură persoană Fiind vorba de o unică
frază ar fi fost normală doar substituirea printr-un pronume bdquol-a omoracirct ldquo
Autoprezentarea subtitlurile publicaţiilor
O zonă nu lipsită de interes pentru cercetarea strategiilor retorice din stilul publicistic
romacircnesc este cea a subtitlurilor de ziare şi reviste s-a putut asista la o adevărată explozie a
inventivităţii lingvistice icircn domeniul titlurilor şi al subtitlurilor Tendinţa de individualizare prin
subtitlu ndash mai mult chiar decacirct prin titlu fatalmente limitat ca lungime şi tipar lingvistic ndash a
continuat şi icircn anii următori devenind icircncă un exemplu de omniprezenţă a umorului ndash intenţionat
sau involuntar ndash icircn discursul public autohton Multe dintre subtitlurile din publicistica
romacircnească sunt construite cu intenţie umoristică altele alunecă fără voie icircn efecte comice
Icircn decembrie 1989 s-a produs o primă schimbare mai curacircnd mecanică foarte multe
publicaţii şi-au introdus icircn subtitlu adjectivul independent Unele subtitluri au introdus elemente
de enunţ publicitar ndash bdquoCel mai important ziar din Bucureşti ldquo (Libertatea) Altele sunt extrem de
lungi De fapt situaţia actuală e manifestarea unei tradiţii subtitluri hazlii bizare sau ridicole
existau deja la noi şi icircntreruperea totalitară nu le-a suprimat cu totul amintirea Gazetele literare
par să fi icircncercat dintotdeauna să se autodefinească icircn chip original bdquoRevistă liliputană ldquo (Atom
1933) bdquoMic bazar de literatură ldquo (Bilete literare 1930)
1 Limbajul figurativ
După Maria Cvasnacirci Cătănescu
Figurile fonetice Limbajul figurativ de sursă fonetică prezintă o importanţă redusă pentru
construcţia textului jurnalistic
9
Rima (Zafiu 2001 p 22) este principalul artificiu de sonoritate care poate fi reţinut dar icircn
publicistica romacircnească actuală frecvenţa şi prestigiul acestui canon prelevat din retorica altui
stiltip de text sunt nesemnificative Prezentă icircndeosebi icircn titlurile scurte formate pe principiul
simetriei binare rima subliniază atacirct echilibrul construcţiei sintactice cacirct şi semantica de tip
paradoxal sau pur şi simplu ludic a secvenţei Victorie fără glorie (Dimineaţa 21 iunie 2004 p
15) bdquoBracircnza Feta e vedeta (Evenimentul zilei 9 iulie 2004 p 6)
Uneori rima se icircmpleteşte cu alte procedee de evidenţiere emfatică a unei ideiatitudini bdquoDaţi
un leu pentru pesedeu (Gacircndul 19 septembrie 2006 p 1) titlul valorifică efectele cumulate
ale rimei ale parodiei unui celebru apel public bdquoDaţi un leu pentru Ateneu şi ale unui
compus recent de la o siglă)
Figurile de construcţie (sintaxă) sunt exploatate selectiv cele mai importante dar cu
distribuţie inegală fiind secvenţele care asigură organizarea simetrică a titlului
Chiasmul (Zafiu 2001 pp 21-22) are apariţii izolate icircn titlul de presă mecanică şi previzibilă
gramatical inversiunea icircncrucişată poate determina icircnsă jocuri de cuvinte şi semnificaţii
susţinute frecvent de trucuri lingvistice suplimentare (bdquoTrăieşti să creezi şi creezi să trăieşti
Jurnalul naţional 27 octombrie 2004 p 25 bdquoIndependenţa culturii şi cultura independenţei
Ziua 29 noiembrie 2004 p 2
Enumerarea asigură tiparul standard al titlului nominal cu structură de bdquolistă şi cu funcţie
esenţial descriptivă lanţul enumerativ propriu-zis a unor substantive (comune proprii) adjective
(cu sau fără element regent actualizat icircn titlu) sintagme sau enunţuri icircn general eficienţa
descriptivă a enumerării este direct proporţională cu extensiunea secvenţei cf bdquoBlond trist
agitat şi amnezic (Romacircnia liberă 19 mai 2005 p 8)
Paralelismul sintactic apare icircn varianta sa gramaticală cea mai simplă cu repetarea aceluiaşi
tipar gramatical icircn minimum două secvenţe succesive paratactice sau coordonate copulativ Icircn
plan lexico-semantic se dezvoltă aproape fără excepţie relaţii de antonimie sau de sinonimie
astfel icircncacirct paralelismul sintactic va favoriza formarea antitezei sau dimpotrivă a efectelor de
insistenţă hiperbolică prin tautologie lingvistică bdquoBursa creşte băncile scad (Cotidianul 28
mai 2004 p 7) bdquoBăieţii pierd fetele cacircştigă (Jurnalul naţional 17 septembrie 2004 p 36)
bdquoSemnale europene promisiuni romacircneşti (Evenimentul zilei 9 martie 2004 p 7) bdquoObsesia
bună şi obsesia rea (Naţional 22 iunie 2004 p 1) bdquoVisul american şi realitatea romacircnească
(Dimineaţa 5 iulie 2004 p 1) bdquoTurismul pe bune şi turismul pe ţepe (Adevărul 13 iulie 2004
p 1)
Parte din figurile semantice au devenit elemente esenţiale pentru pragmaretorica titlurilor
care speculează forţa de atracţie г limbajului figurat
Antonomaza La origine trop clasicizant pretenţios construit prin substituţie şi aluzie
culturală (nume propriu emblematic pentru o categorie de bdquoobiecte vs nume comun şi invers)
antonomaza este un element figurativ foarte mobil icircn sensul că migrează dintr-o variantă
stilistică icircn alta a limbii şi b) icircn limbajul bdquode adopţie se poate multiplica şi regenera continuu
sub noi formevalori textuale
Antonomaza dezvoltă clişee specifice concurate de inovaţii specifice subsumabile icircnsă
aceloraşi tendinţe şi tehnici de bază icircn publicistică acest trop nu mai este neapărat figură
10
savantă fondată pe aluzii culturale icircnalte şi stabile (mitologice biblice literare) ci apare deseori
strict şi direct dependent de circumstanţe de moment Ca atare antonomaza publicistică va avea
reprezentări perisabile eventual cu unică atestare lectura corectă fiind posibilă numai icircntr-un
spaţiu sociocultural şi politic clar delimitat de altfel frecvent termenul nou creat prin antono-
mază este glosat icircn corpul articolului eliminacircndu-se astfel riscul echivocului sau al decodării
greşite Procedura curentă de reprezentare constă icircn utilizarea antroponimului desemnacircnd o
persoană publică (politică de regulă) drept nume generic al unei clase de indivizi cu
caracteristici similare
Conotaţia pozitivă sau negativă intrinsecă antonomazei conferă acestei figuri capacitatea de
a induce - icircncă din titlu - un punct de vedere elogios (bdquoUN REGAT PENTRU O MUSCĂ
Jurnalul naţional 29 iulie 2005 p 4 aici Mona Muscă) sau defăimător icircn cea de-a doua
situaţie antonomaza pierde calitatea de trop rafinat dar devine instrument al aluziei critice
satirice ironice şi indice al oralităţii uneori de tip periferic bdquoPonta a votat pentru un Parlament
fără Mischii (Adevărul 29 noiembrie 2004 p 4) de notat şi forme atipice de reprezentare
rezultate din sudarea prenumelui şi a numelui bdquoGigibecalii presei (Evenimentul zilei 25 mai
2005 p 1)
icircn plus o serie de titluri culese recent din cotidiene sunt relevante pentru capacitatea
antonomazei de a submina propriile stereotipii de aceea uzul frecvent al procedeului nu
icircnseamnă neapărat şi uzură reţinem icircn acest sens antonomaza bdquonume de instrument
(reprezentată gramatical prin nume comun generic singular articulat hotăracirct provenit dintr-un
patronim bdquoGuvernul loveşte cu darabonţul (Romacircnia liberă 9 iulie 2004 p 2 despre
promovarea icircntr-o funcţie icircnaltă a lui Darabonţ fost primar de sector icircn Bucureşti cu precizarea
că jurnalistul oferă cheia de lectură bdquoAşadar Guvernul vrea să dea lovitura cu darabonţul
devenit sinonim cu un ciocan care şi-a pierdut măciulia La nevoie poate fi şi el util dar eficace
mai greu Cf şi antonomaza - bdquounitate de măsură bdquoListele parlamentare măsurate cu boc-uF
(Adevărul 22 iulie 2004 p 1 Boc numele omului politic dar şi interjecţie bdquoBoc-ul indică
noutatea candidatului icircn prim-planul politic voinţa acestuia de a pune interesul general mai
presus de cel personal)
Sporadic titlurile icircnglobează antonomaze bdquoculturale cu mutaţii semantice uşor de identificat
bdquoicircntrecerea greucenilor (Evenimentul zilei 8 martie 2004 p 22 articol pe teme sportive)
Comparaţia de sursăfactură populară sau livrescă utilizată ca nucleu figurativ al titlului este
rareori ingenioasă tendinţa către catacreză diminuează sau anulează latura estetică expresivă a
figurii dar icircn compensaţie icirci consolidează funcţia descriptiv-explicativă frecvent icircn notă
hiperbolizantă prin amplificare bdquoLa Bac notele cresc precum Făt-Frumos (Evenimentul zilei 9
iulie 2004 г 5) bdquoFrancezii aşteaptă la Logan ca romacircnii la Dacie
- comparaţia cu structură atipică trunchiată prin elipsa comparantului (ca B) produce
ambiguizarea referenţială a titlului care pierde capacitatea de anticipare tematică bdquoPrecum
firul de iarbă (Dimineaţa 21 iulie 2004 p 5 dezambiguizat abia icircn partea finală a articolului
prin comparaţia implicită şi metaforizantă bdquoSă creştem precum firul de iarbă )
Ironia coexistă de regulă cu diverse forme de intertextualitate (citat parodie pastişă) sau cu
tropi fundamentali (metaforă mai ales)
Jocul de cuvinte (aparţinacircnd aceluiaşi cacircmp semantic) este o construcţie ludicăironică la
limita cu metafora şi calamburul Fără icircndoială inventive titlurile din această serie sunt totuşi
prea icircncărcate conotativ şi prin aceasta manieriste şi obositoare bdquoPreţul de intervenţie la
11
miere miroase a măsură electorală zaharisită (Curentul 4 octombrie 2004 p 1) bdquoEpidemie de
moţiuni pentru Sănătatea lui Nicolăescu (Curentul 13 decembrie 2005 p 13)
Metafora (Stoichiţoiu-Ichim 2001 pp 63-74) este cu siguranţă tropul fundamental pentru
retorica titlului publicistic şi principala formă de manifestare a patosului gazetăresc la acest nivel
paratextual expresia metaforică - tocită sau inedită - dezvoltă funcţii explicativ-descriptive de
bdquoetichetare subiectivă a unor evenimente atitudini persoane şi prin extensie a conţinutului
icircntregului text Ignoracircnd norme esteticede originalitate dar deviante faţă de expresia standard
titlul metaforic atrage atenţia cititorului şi propune un unghi de lectură fiind esenţial pentru
persuasiunea jurnalistică prin insinuare In acest sens trebuie luată icircn calcul şi utilizarea
preferenţială a anumitor tipuri gramaticale şi semantice de metaforă
Metafora nominală explicită (coalescentă) şi implicită se prezintă icircn variante clasice
- metaforele definiţie (după modelul A este B) şi apozitive (AB) - formele cele mai clare de
metaforă explicită Pe primul loc se situează clişeele bdquoprefabricatele frazeologice
reprezentate de formule colocviale şisau populare mai rar culte sau de sintagme preluate din
limbaje specializate şi transferate icircn alt domeniu bdquoTransnistria o laquogaură neagrăraquo guvernată
de bani şi de Kremlin (Evenimentul zilei 4 iunie 2004 p 17) bdquoRomacircnia noul El Dorado
viticol (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 3) bdquoRelaxarea fiscală este praf icircn ochi (Jurnalul
naţional 7 august 2004 p 14)
Nu sunt de ignorat nici recontextualizările unor versuri fraze celebre titluri de cărţifilme
ceea ce generează metafore respectiv titluri metaforic-parodice bdquoMutu Salvatore de la Patria
Jurnalul naţional 6 septembrie 2004 p 1) bdquoVădim file de poveste (Evenimentul zilei 27
ianuarie 2005 p 8)
Metaforele explicite ingenioase mizează icircntotdeauna pe efectele unui element-surpriză metaforă
personificatoare sau dimpotrivă cu rol depersonificator amestec de registre stilistice reutilizări
parodice imprevizibile ale unor expresii şi locuţiuni curente Vanghelie un cartof prea fierbinte
pentru PSD (Cotidianul 23 mai 2004 p 4) bdquoTurismul - o babă care se chinuieşte să
icircntinerească (Jurnalul naţional 23 august 2004 pp 8-9) bdquoPiaţa Rahova perla falsă din
coroana lui Vanghelie (Evenimentul 30 septembrie 2005 p 21)
Metaforizarea icircn titlu a numelor proprii sau generice de persoană impune o observaţie aparte
Indiferent de gradul de uzură şi de inventivitate coalescenţa apozitivă constituie o procedură
comodă de calificare depreciativă sau elogioasă a unei persoane şi prin aceasta de orientare şi de
manipulare a lecturii bdquoChirurgul Ciomu laquomăcelarul de mădulareraquo a fost dat afară din spital
(Adevărul 17 iulie 2004 p 1) bdquoAdi Mutu iconiţa lui Iordănescu (Jurnalul naţional 6
septembri 2004bdquoAngela Merkel o Cenuşăreasă care pescuieşte Ziarul financiar 2005
Poreclele ocazionale sau stabile prin excelenţă ironice atribuite unor persoane publice
(politicieni icircndeosebi) asigură una dintre procedurile curente de metaforizare a titlului icircn funcţie
de stocul de cunoştinţe deţinut de cititor uzul metaforic implicit al supranumelor obscurizează şi
blochează icircnţelegerea mesajului sau dimpotrivă creează premisele unei lecturi relaxa(n)te
bdquoBombonel şi iepuraşul (Romacircnia liberă 27 octombrie 2004 p 1 Adrian Năstase Traian
12
Băsescu) bdquoIepuraşul şi papagalul candidaţi la Cotroceni (Libertatea 28 octombrie 2004 p 2
Traian Băsescu şi Adrian Năstase)
Acelaşi rol de categorizare expresivă şi neechivocă revine clişeului metaforic fondat pe
(re)punerea icircn circulaţie a unor termeni arhaici icircnvechiţi sau bdquoexotici denumind ranguri şi
funcţii administrative sociale militare bdquoMichael şeicul vitezei (Libertatea 4 aprilie 2004 p
19) bdquoElevii ieniceri pentru partid (Evenimentul zilei 2 iunie 2004 pp 4-5)
Celelalte subtipuri de metaforă nominală perpetuează propriile stereotipuri ceea ce
determină a) un manierism figurativ prin uz și conservare a clişeului metaforic deseori lipsit de
paternitate anularea oricărui risc sau efect de ambiguizare a expresiei ca arare icircn titlul
jurnalistic sunt neechivoce chiar şi secvenţele care structural aparţin metaforei implicite icircn
plus transparenţa semantică este garantată şi de glosarea anticipată a metaforei icircn supratitlu sau
amacircnată icircn şapou ori icircn text
- metaforele substantival-genitivale (substantiv + substantiv icircn genitiv) substantival-
prepoziţionale (substantiv 4- substantiv icircn acuzativ cu prepoziţie) precum şi sintagmele de
tipul substantiv + adjectiv utilizate cu valoare conotativă apar extrem de frecvent icircn structura
titlului jurnalistic bdquoTelenovela negocierilor Noi laquotrădăriraquo PRM şi PUR (Evenimentul zilei
18 iunie 2004 p 6) bdquoZaţul privatizărilor icircngroaşă portofoliul AVAS (Gacircndul 27 mai 2004
p 1) bdquoAl Qaida aruncă icircn luptă arma petrolului
Perfect catacretice sau cu un grad oarecare de originalitate metaforele nominale de acest tip
asigură nu numai brevilocvenţa ci şi expresivitatea enunţului icircn plus o sumă de elemente
figurative asociate consolidează complexitatea şi icircn ultimă instanţă eficienţa pragmaretorică a
titlului
Metafora verbală este o componentă importantă - cantitativ şi expresiv - pentru construcţia
titlului jurnalistic
Prin excelenţă convenţională şi nonambiguă (semnalată eventual icircn ghilimele) metafora
verbală poate evita pericolul banalităţii prin combinarea cu diverse artificii lingvistico-stilistice
realizări hiperbolizante şi personificatoare icircndeosebi din seria bdquomedicală sau a agresivităţii
icircmpletirea cu metonimia şi cu jocul de cuvinte amestecul de registre stilistice bdquoUn poliţist de
frontieră beat laquoa seceratraquo 5 oameni cu 200 de cartuşe Adevărul 21 iunie 2004 p 1) bdquoPSD -
Cluj-Napoca a intrat icircn comă (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 5) bdquoGuvernul castrează abia
icircnfiinţatul Consiliu Naţional de Integrare (Adevărul 22 septembrie 2004 p 7) bdquoMinistrul
Cinteză ciripeşte la căpătacirciul pacientului laquoSănătatearaquo (Gacircndul 27 iulie 2005 p 12 cu
includerea metaforei icircntr-un joc ironic de cuvinte)
Retorica titlurilor metaforicemetaforizate este interesantă şi sub alte aspecte care depăşesc
simpla tipologie gramaticală şi semantică a tropului
Pentru limbajul publicistic este definitorie şi tentativa de subminare a propriilor clişee
figurative reţinem icircn acest sens constituirea bdquofamiliei de metafore prin gruparea unor metafore
implicite aluzive şi sinonimice icircn jurul unui clişeu de referinţă
Tendinţa de a inventa şi de a impune icircn şi prin limbajul jurnalistic metafore ocazionale
dependente de circumstanţe concrete particulare ele devin rapid fie clişee metaforice fie sursa
13
unor modele de formare a bdquofamiliei de metafore centrate asupra unuia şi aceluiaşi termen de
bază icircn general sunt metafore efemere a căror forţă şi perioadă de circulaţie coincid cu durata
evenimentului care le-a generat Exemplele de acest tip sunt numeroase şi mai ales concludente
pentru capacitatea limbajului publicistic de a multiplica ingenios extinderile metaforice ale unui
cuvacircntconcept bdquola modă
- tsunami (bdquoval uriaş distrugător) cuvacircnt japonez cu apariţii denotative frecvente icircn relatările
despre dezastrele naturale din Thailanda şi Indonezia s-a icircnregistrat simultan şi cu valoare
metaforică bdquoTsunami (Ziua 7 ianuarie 2005 p 1 despre convulsiile din politica
romacircnească) bdquo bdquoSe apropie un laquotsunamiraquo pe piaţa asigurărilor (Evenimentul zilei 11
ianuarie 2005 p 8)
- diverse adjective utilizate ca epitet metaforic reprezintă componenta invariabilă icircntr-o serie
compactă de metafore cu domeniu unic de referinţă (cel politic icircn exemplele următoare)
- adjectivul portocaliu dezvoltă aceeaşi conotaţie (bdquoaparţinacircnd opoziţiei democratice)
indiferent de numele determinat sintagma bdquorevoluţie portocalie (cu referire la Ucraina)
asigură tiparul pe care se grefează numeroase metafore bdquoicircnrudite bdquoPortocaliul Iuşcenko
se colorează icircn gri (Gacircndul 130904
Sunt de semnalat totodată şi substituţiile lexicale sinonimice ale termenului de bază
bdquoRevoluţia oranj din Ucraina orchestrată de serviciile secrete (Adevărul 18 ianuarie 2005 p
1) sau bdquoOranjada (Ziua 4 martie 2005 p 1)
adjectivul electoral se icircnregistrează icircn componenţa a două bdquovaluri de metafore
adjectivale aferente comentariilor pe teme politico-administrative - alegerile locale
(Adevărul 25 octombrie 2004 p 2) bdquoSMS-uri electorale cercetate de Poliţie
bdquoRepetenţi la testul mitei electorale bdquoLiber la turism electoral (Cotidianul 10
noiembrie 2004 pp 2-4)
Preponderent ocazională metafora de elogiere absoarbe şi pune icircn circulaţie clişeul figurativ
fondat pe un termen evaluativ adecvat momentuluievenimentului de referinţă de pildă titlurile
artilelor de prezentare a campionilor romacircni la Jocurile Olimpice (Atena august 2004) au
exploatat obsesiv sintagmele de aur de argint de bronz metafore cu clară trimitere aluzivă la
medaliile bdquoPloaie de aur peste Romacircnia (Jurnalul naţional Z5 august 2004 pp 32-33)
bdquoBărcile cu vacircsle de aur (Jurnalul raional 23 iulie 2004 p 32) bdquoChef de aur (Jurnalul
naţional Ir august 2004 p 1) bdquoGimnastele de aur s-au icircntors acasă (Adevărul 26 august 2004
p 11)
Metonimia prezintă interes ca procedeu care favorizează economia de limbaj şi se
intersectează cu alţi tropi Metonimia propriu-zisă saturacircnd una dintre variantele substitutive
tipice (de pildă bdquoautor pentru operă) se icircnregistrează sporadic bdquo80 de Matisse Cezanne şi
Picasso au ajuns la Muzeul Naţional de Artă al Romacircniei (Gacircndul 2 iulie 2005 p 3)
icircn schimb personificarea metonimică furnizează unul dintre cele mai stabile clişee figurative
ale limbajului publicistic actual recuperate icircn construcţia titlului clişeul atinge atacirct tipul de
figură (cu sincretismul a doi tropi) cacirct şi bdquogramatica şi bdquosemantica acesteia Elementul
personificator se selectează din categoria verbelor volitive psihologice de mişcare de opinie sau
declarative icircn timp ce componenta metonimică este reprezentată de entitatea căreia i se atribuie
caracteristica [ + animat]
Extrem de unitară categoria metonimiei personificatoare se compune din toponimenume de
partide instituţii formaţii muzicale teatrale sportive etc indicate prin nume complet sau prin
14
sigle icircn acest mod dintre multiplele forme posibile de substituţie metonimică publicistica
activează icircndeosebi varianta bdquoconţinător pentru conţinut de tipul bdquoRusia vrea acord total cu
Bruxelles (Ziarul financiar 21 mai 2004 p 9) bdquoAl Qaida ameninţă cu atentate icircn Bulgaria şi icircn
Polonia (Adevărul 22 iulie 2004 p 9)
icircn titluri preferinţa netă pentru structurile minimale (substantiv cu stilizare metonimică + verb
personificator) nu exclude şi cumulul a două secvenţe de acest tip De asemenea importanţa şi
stabilitatea procedeului sunt probate printre altele de prezenţa pe aceeaşi pagină de ziar a unei
serii de titluri construite similar PNL nu votează Statutul Parlamentului bdquoPNL cere demisia
ministrului Sănătăţii bdquoPD şi PNL se opun vacircnzării vilelor de protocol către actualii chiriaşi
bdquoPD cere revenirea la vechiul sistem judiciar bdquoPD critică deturnarea banilor de la Sănătate
Adevărul 19 martie 2004 p 3)
Titlul centrat pe paradox figură a ambiguităţii prin asocierea de idei aparent contradictorii
este prin definiţie remarcabil deşi se icircnregistrează variante slab diferenţiate ale aceluiaşi
procedeu este vorba despre bdquoruptura imprevizibilă icircn plan lexico-semantic produsă de a)
relaţia de incongruenţă dintre elementul regent şi determinanţi şi b) substituţii
lexicalesintagmatice deviante icircn contextul dat icircn plus locul de fisurare a coerenţei semantice
poate fi semnalat grafic prin puncte de suspensie bdquoMita legală (Ziarul 20 aprilie 2004 p 1)
bdquoCadre didactice corigente (Dimineaţa 2 iulie 2004 p 1) bdquoPopularii nepopulari (Ziarul 2
iulie 2005 p 1) bdquoA cacircştiga pierzacircnd (Jurnalul naţional 21 iunie 2004 p 35)
7b Tipologia figurilor de stil Figurile semantice şi transformarea lor icircn
clișee (după RZafiu)
Discursul jurnalistic utilizează destul de mult figurile semantice ndash icircn primul racircnd
metafora şi metonimia ndash cu rol ornant sau explicativ Nu e icircnsă vorba de obicei de inovaţii
extreme de asocieri surprinzătoare cu funcţie estetică figurile publicistice corespund mai
curacircnd cadrelor conceptuale generale analogiilor şi asociaţiilor din viaţa cotidiană şi din
limbajul curent Ele sunt deja uzuale banalizate ndash sau devin astfel icircn interiorul stilului
gazetăresc Clişeele provenite din metafore şi metonimii sunt adesea iritante prin recurenţă dar
au avantajul accesibilităţii al maximei comodităţi manifestate deopotrivă icircn producerea şi icircn
receptarea textului
Metaforele călătoriei corabie automobil tren
Metafora drumului fiind una din cele mai bine reprezentate icircn toate registrele limbii nu e
de mirare că din ea s-au dezvoltat alte cacircteva cacircmpuri de echivalenţe icircn primul racircnd asimilacircnd
obiectul supus unei evoluţii (individ grup domeniu de activitate sau cunoaştere umană) cu un
vehicul icircn deplasare Societatea-corabie istoria-tren omul-automobil sunt concepte metaforice
puternic clişeizate pe care le utilizează limbajul curent cel publicistic ba chiar şi cel poetic
Foarte actuală esbquo fireşte identificarea individului cu automobilul (explicabilă prin condiţiile
vieţii moderne) ea explică un număr considerabil de expresii şi locuţiuni din limbajul argotic şi
familiar a fi icircn pană bdquoa nu mai avea banildquo a lua ceva la bord bdquoa consuma băuturi alcooliceldquo
(vezi şi benzină carburant cu sensul de bdquobăutură alcoolicăldquo) a-şi face plinul bdquoa ajunge la un
cacircştig considerat suficientldquo a trage pe dreapta bdquoa se culcaldquo bdquoa se retrageldquo etc
15
Limbajul publicistic transformă asemenea echivalări mai vechi sau mai noi icircn construcţii
elaborate alegorice uneori artificiale şi marcat retorice Oricum trecerea de la presa romacircnească
icircn limbaj de lemn la cea actuală a icircnsemnat şi o modernizare a metaforei mijlocului de transport
corabia (cu cacircrmaciul ei) era caracteristică stilului solemn şi arhaizant al discursului totalitar
inovaţiile actuale preferă trenul sau automobilul Metaforele navigaţiei nu dispar desigur cu
totul icircn 1990 sub titlul bdquoCorabia se scufundăldquo se desfăşura o icircntreagă alegorie icircn care apăreau
marinarii mecanicii puntea bastimentul etc bdquoCăpitanul dă ordine timonierul icircncearcă disperat
să redreseze cacircrma ldquo bdquoSuntem un neam icircn cumpănă ca şi o corabie pe cale de a eşualdquo
Seria metaforelor automobilistice mizează pe accesibilitate şi actualitate apelacircnd la o
experienţă comună mai multor cititori (pentru care corabia e totuşi doar un clişeu cultural)
Inovaţia se manifestă prin alegerea unui element concret-cotidian ca suport inedit al alegoriei
societatea romacircnească devine de pildă un autobuz bdquoPentru multă lume alegerile din septembrie
reprezintă o intersecţie a istoriei icircn care obositul uzatul şi slab alimentatul nostru autobuz
tricolor o poate lua aiurea viracircnd la dreapta ori la stacircnga pe o stradă icircntunecată plină de gropi şi
mizerii ()rdquo
Metafora bdquoferoviarăldquo nu este mai puţin frecventă icircn discursul politic şi publicistic un
partid politic s-a declarat la un moment dat bdquolocomotivaldquo coaliţiei din care făcea parte Tentaţia
alegorică se manifestă şi aici din plin bdquoTrenul puterii Circulă oricum laquoLocomotivaraquo ndash partidul
majoritar ndash se mai icircnfundă icircn zăpadă vagoanele sunt jerpelite partidele extremiste circulă pe
scări
Metafore publicistice Abuzul metaforic a fost favorizat de limba de lemn a regimului politic
totalitar Un tipar asemănător produce evident icircn mod involuntar animale fantastice dintr-un
bestiar inedit bdquoCinic vechii rechini ai dezastrului romacircnesc icircntind din nou braţele tentaculare
paralizacircnd tot ce atingldquo (Dreptatea 192 1990 1) Sensul figurat depreciativ injurios al
denumirilor de specii animale se combină icircntr-o retorică rudimentară fără a ţine seama de
imaginea simbolurilor concrete
Alegorii O metaforă jurnalistică nu rămacircne aproape niciodată singură icircn căutare de
performanţe stilistice autorii construiesc metafore şi comparaţii icircn lanţ cum acestea sunt prin
natura scrisului publicistic clişeizate rezultatul ndash scenariul alegoric ndash este de obicei unul
involuntar comic Icircn alegoria jurnalistică e caracteristică grija autorului de a decoda cacirct mai
explicit echivalările metaforice textul se icircntrerupe de multe ori pentru a face loc explicaţiilor
bdquotraduceriildquo bdquoCopilul (puterea actuală) şi-a făcut gestaţia icircn pacircntecele mamei sale
(Televiziunea)
Dezavantajat oricum de complicarea excesivă stilul alegoric e pacircndit din păcate şi de
riscul inutilităţii el rămacircne de multe ori un simplu exerciţiu retoric un ornament pitoresc care
nu aduce un progres veritabil icircn analiza fenomenelor descrise poate chiar să alunece icircn erori de
logică (grave pentru o figură de stil prin excelenţă raţionalistă) prin nepotrivirea metaforelor cu
fenomenul reprezentat prin incoerenţe sau jocuri de cuvinte bdquoaceste mari unităţi ale agriculturii
romacircne abia plutesc icircn derivă ca să treacă mai repede prin pacirccla perioadei de tranziţie Dar nu se
vede malul icircn această economie de ceaţăldquo (RL 666 1992 2)
Metafore animaliere Clişeele publicistice se dezvoltă de obicei spontan icircn serii una
dintre seriile foarte evidente icircn retorica jurnalistică actuală este cea a metaforelor animaliere Icircn
16
lista principalelor animale invocate icircn ultimii ani par să intre mai ales rechinii caracatiţa
dinozaurii hienele ndash şi cu o frecvenţă ceva mai redusă cameleonul lupii lipitorile păianjenul
şarpele şobolanii cobaii Nu icircntacircmplător am amestecat formele de singular cu cele de plural
unele din numele de mai sus şi-au consolidat semnificaţia metaforică icircntr-o anume formă
gramaticală e mai puţin probabil să icircntacirclnim icircn texte lupul (la singular) sau caracatiţele (la
plural) Desemnările animaliere se deosebesc şi după posibilitatea de a apărea fără determinări
(mai rar) ndash bdquorechinii stau deocamdată ascunşildquo (RL 1065 1993 9) bdquocaracatiţa impune propria
ei legeldquo (RL 922 1993 1) ndash sau cu determinări care le pun icircn relief caracterul metaforic
bdquobătracircnele hiene nomenclaturiste stau la soare şi-şi ling rănileldquo (RL 848 1993 1) bdquohienele
tranziţieildquo (RL 940 1993 9) bdquobătracircnele hiene securisteldquo (RL 1312 1994 1)
Personificarea preţurilor Icircntr-un sondaj de opinie realizat icircn 1996 la icircntrebarea bdquode ce
vă temeţi mai multldquo cei chestionaţi indicau pe primul loc preţurile care o luau astfel icircnaintea
unor surse tradiţionale de spaimă precum războiul sau boala Este deci interesant să urmărim
prezenţa preţului icircn discursul public actual mai ales icircn presă Prima observaţie care se poate face
este că subiectul icircn cauză e foarte prezent icircn textele publicistice Se constată apoi că preţurilor
le este atribuită constant calitatea de agent ele sunt personificate sunt descrise icircn ipostaze cacirct se
poate de autonome şi dinamice Metaforele clişeizate ale creşterii preţurilor nu au o tonalitate
excesiv de sumbră Cele mai puternice imagini sunt ale forţelor naturale bdquoVacircrtejul preţurilor nu
iartă nimic (EZ 1026 1995 1) bdquotensiuni declanşate de avalanşa preţurilor (RL 28101995
16) Alte contexte sugerează icircnsă mişcarea ameţitoare prin metafore ale dansului (lambadă
sarabandă) sau ale călăriei (cavalcadă) bdquolaquoLambadaraquo preţurilorldquo (Adevărul 166 1990 1)
bdquoSarabanda preţurilor şi pensiileldquo (RL 716 1992 2) bdquoCavalcada preţurilor sub biciul Stolojanldquo
(RL 782 1992 1) Icircn fine apar şi metaforele tehnice bdquoo remorcă la locomotiva preţurilorldquo (RL
1096 1993 16)
3
Substantivizarea verbului este un fenomen destul de productiv icircn romacircnă iar
transformările cele mai dese au loc de la infinit participiu supin gerunziu Infinitul lung prin
funcţia sa denominativă este folosit icircn studii şi creează impresia de acţiune finită astfel verbul se
intersectează cu substantivul Prin urmare lexemele de nuanţă verbală bdquoconstracircng ideea verbală
icircn limitele unei substanţe finite icircncheiate percepute din afară şi icircn icircntregimea manifestării sale
icircntr-o manieră mai concretă deci decacirct o face verbulrdquo(Eugen Cacircmpeanu Stilistica limbii
romacircne Morfologia Cluj-Napoca Editura Quo Vadis 1997 p35) ex
Participiul substantivizat exprimă starea apărută icircn urma unei acţiuni Tot pățitu-i
priceputrdquo (proverb)
Supinul convertit icircn substantiv redă ideea de finalitate bdquoSi unde duce mersul nu mai ştimrdquo
(Lucian Blaga Poveste)
Gerunziul substantivizat este mai puţin productiv şi a fost folosit mai mult icircn sec al XIX-lea
Murindului speranţa turbării răzbunareardquo (Mihai Eminescu Amorul unei marmure)
Inventivitatea poetică cunoaşte multiple posibilităţi de a reda cacirct mai original şi inedit ideile
Un mare deschizător de drumuri este NStănescu care schimbă semnificaţia icircnrădăcinată a
părţilor de vorbire substantivele create din verb exprimă noţiuni total noi Ce poveste Este
a fost macircncat de către nu esterdquo ( Ziceți)
Substantivizarea numeralului este mai restrictivă doar anumite forme de numeral pot căpăta
caracteristicile substantivului Acestei operaţii se produc icircn cazul numeralelor cardinale (şaptele
zecele) fracţionare ( doimea )
Pronumele mai rar se converteşte icircn substantiv dar această modificare comportă valori
stilistice multiple şi demne de remarcat Substantivul astfel creat obţine statutul de obiect
independent şi destul de concret Pronumele negativ substantivizat are o paletă largă de
interpretări de la starea de gol primordial pacircnă la cea de spirit covacircrşitor bdquoNimicul zăcea-n
agonierdquo (Lucian Blaga Lumina) bdquoNimicul icircsi icircncoardă strunardquo (Lucian Blaga Moartea lui Pan
IV) bdquonimic nimic cum este nimicul dintre stele cum este nimicul dintre degetehellip(Nichita
Stănescu Axios Axios) Substantivul la plural nimicuri sugerează icircntacircmplări evenimente care
nu (mai) sunt relevante bdquoPierzacircndu-ţi timpul tău cu dulci nimicurirdquo (Mihai Eminescu Sonet I)
Conotaţiile pronumelui personal eu icircn varianta de substantiv este foarte vastă redă starea
interioară a creatorului de frumos şi
Se icircntacirclnesc cazuri mai rare de transferare a altor pronume icircn substantiv un mare
inventator fiind bineicircnţeles NStănescu la care bdquobdquolaquo Sinele raquo icircncearcă din laquo sine raquo să iasă
ochiul din ochi si mereu icircnsuși pe icircnsuși se lasă (hellip)rdquo Eu sunt numai numele meu Restul e
bdquoturdquo i-am zis
Destul de rare sunt situaţiile icircn care alte pronume se substantivează bdquoEste un ce măreț icircn
firea noastră Dar acel ceva nu din noi răsarerdquo (Mihai Eminescu Demonism) bdquohellipȘtiu și ei Să
trăiască Un ce Familiar Social Urmat cu sfinţenierdquo (George Bacovia Din explorări) Prin
acest procedeu se icircncearcă oarecum coboracircrea abstractului icircn limitele concretului chiar dacă
totul rămacircne icircn nedeterminat
Substantivarea adverbului are ca idee dominantă imprimarea ideii de generalbdquoBinele cu
bine se răsplăteşterdquo de concret Acest tacircrziu de tot pe cristale de gheaţă pe distinsul bal (hellip)rdquo
(George Bacovia Bucăţi de noapte)
Adverbul aproape devine prin articulare substantiv se concretizează păstracircnd totuși ceva
din sensul adverbial originar Icircn exemplele următoare acest fost adverb prin icircntrebuințare
substantivală primește sensul de persoană apropiată sufletului altei persoane bdquoIubește pe
aproapele tău ca pe tine icircnsutirdquo (proverb) bdquoEram mic si singur socoteam ea mi-e aproapele
si o iubeamrdquo (Lucian Blaga Din copilăria mea)
Substantivul este implicat icircn realizarea multor figuri de stil cum ar fi
epitet
comparaţie
4
metaforă
hiperbolă
personificare
repetiţie
Adjectivul
Icircn discursul jurnalistic o pondere destul de mare icirci revine adjectivului calificativ care
devine ldquomăsurariulrdquo faptelor evenimentelor relatate După părerea lingvistei Zafiu ldquoregistrul
afectivrdquo se referă la ldquodouă sentimente fundamentale indignarea şi compătimireardquo Aspectele
negative ale realităţii cum ar fi crimă asasinat viol au parte de o paletă vie de determinări
ldquoodioasăldquo bdquoabominabilăldquo bdquooribilărdquo etc toate cu o icircncărcătură emotivă deosebită - de icircnfiorare a
opiniei publice Acţiunile unui criminal sunt determinate de un plan ldquodiabolicrdquo rdquodiavolescrdquo iar
gacircndul său devine ldquosălbaticrdquo sau ldquoticălosrdquo
Ca şi icircn cazul substantivului conversiunea altor părţi de vorbire icircn adjectiv sporeşte
expresivitatea textului
substantiv plebe proletară
gerinziul tremurăndul picior
participiu lumine icircngălbenite
Superlativul absolut obţinut prin alte mijloace decacirct adverbul foarte evidenţiază
multitudinea de posibilităţi expresive nespus de teribil de etc
Augmentativele şi diminituvele adjectivale pot exprima maxima intensitate a unei calităţi
icircn scopuri ironice (mintioşelul nostru premier CTănase La sapă moldoveni Timpul 27 aprilie
2007)
Adjectivul de asemenea este o sursa pentru diverse figuri de stil comparaţie metaforă
hiperbolă repetiţie
Verbul
Verbul se remarcă stilistic ca o parte de vorbire dinamică ce creează imagini motorii iar
textele capătă dinamism vioiciune atractivitate Se poate vorbi icircn cazul verbului de schimbarea
persoanei utilizarea pers III icircn locul pers II spusele capătă astfel un caracter de
generalitaterdquoNu-şi vedea omul capul de treabă şi lui icirci arde de vorbărdquo Schimbarea persoanei pe
parcursul relatării conduce la ideea implicării cititorului bdquoPornesc ei la drum o iau cacircnd la
stacircnga cacircnd la dreapta şi mergi şi mergi pacircnă nu mai vezi binerdquo (ICreangă)
O multitudine de nuanţe expresive are prezentul indicativ care este utilizat cu succes
pentru a nara fapte din trecut Se creează impresia că devii martorul unor scene de demult
Icircn limbajul colocvial apare varianta de trecut pentru prezent eu am plecat Imperfectul
modestiei (icircn locul prezentului) subliniază atitudinea de respect faţă de o persoană bdquoVoiam să vă
comunic helliprdquo Aceleaşi idei le putem susţine şi despre viitorul modestiei Am să te rog hellip
Viitorul cunoaşte şi alte nuanţe de utilizare expresivă cu scop imperativ Voi rămacircneţi
aici ca probabilitate a realizării unei acţiuni S-o descurca el icircntr-un fel ca o acţiune
neterminată Macircine voi vizita muzeul
Expresivitatea unităţilor lingvistice utilizate mai ales a celor verbale a fost subliniată şi
de marele Eminescu bdquoIcircncepe să mi se facă clar că limba romacircnă este icircntr-adevăr bogată Icircn
5
hacircrţoage vechi am descoperit mai multe formaţii sintactice fermecătoare mai multe timpuri care
au fost uitaterdquo
Adverbul
Adverbul poate exprima stilistic nuanţe de superlativ prin repetare citeşte repede-repede
prin prelungirea unui sunet bineee prin comparaţie iute ca gacircndul cu sens metaforic a dormit
buştean etc
Adverbul unde din enunţurile principale intensifică valoarea expresivă Şi unde nu ne
trezim icircntr-o bună dimineaţă plini ciucuri de racircie căprească hellip (ICreangă)
Gradul comparativ al adverbelor contribuie la expresivitatea textelor Cacircnt-un corn cu-
nduioşare Tot mai tare şi mai tare Mai aproape mai aproaperdquo (MEminescu)
Prin caracterul său prolific si activ prin gama largă de transferuri icircntre clasele lexico-
gramaticale conversiunea se icircnscrie icircn categoria faptelor de limbă valorificate din plin la nivel
stilistic Este o realitate că valorile stilistice (expresiv-estetice) se nasc din valorile lexical-
gramaticale Prin forța sa sugestivă substantivul depășește barierele lingvistice navigacircnd spre
noi orizonturi cele ale imaginarului poetic El poate construi reface sau desființa icircntr-o clipă un
univers
6 Retorica titlurilor Jocul de cuvinte facil (după RZafiu)
Titluri verbale şi titluri nominale
Titlul narativ
Desemnarea epică
Personajele desemnarea (mai mult sau mai puţin) tendenţioasă
Titluri incomplete
Presupoziţii şi implicaţii
Jocul de cuvinte facil
Chiasmul
Multe din caracteristicile stilului jurnalistic sunt determinate de nevoia fundamentală a
publiciştilor de a furniza elemente noi de a produce surprize pentru a trezi interesul cititorului şi
a continua o comunicare mereu ameninţată de grabă plictiseală suprasolicitare Cum noutatea
nu apare totdeauna icircn idei sau icircn informaţii ndash puţine şi repetitive icircn sfera vieţii cotidiene ndash
căutarea ineditului se transferă adesea asupra limbajului
Pasiunea jurnalistică pentru neologismul şocant e bine cunoscută a fost remarcată de
asemenea icircn presa romacircnească de după 1989 prezenţa jocului de cuvinte dezvoltată dintr-o
puternică explozie de subiectivitate şi de inventivitate lexicală O sursă stabilă de pitoresc
lingvistic pare să o constituie acum limbajul popular familiar şi mai ales cel argotic avacircnd
printre trăsăturile lor esenţiale tendinţa spre inovaţie spre permanentă reicircmprospătare
Trăsăturile cel mai des invocate (şi criticate) ale jurnalismului autohton privesc caracterul
lui bdquofolcloricldquo afectiv narativ şi gnomic (moralizator)
Titlurile sunt un indicator al intenţiilor şi al competenţelor de comunicare manifestate icircn
spaţiul public
Titluri verbale şi titluri nominale
Stilul nominal ndash specific e drept titlului icircn genere dar mai ales celui de carte ndash a fost
foarte răspacircndit icircn presa romacircnească din timpul totalitarismului şi era icircncă predominant icircn
paginile ziarelor de la icircnceputul lui 1990 (bdquoBogat şi icircnsufleţitor raport muncitoresc ldquo bdquoO artă a
conştiinţei patriotice revoluţionare ldquo ) Icircn stilul publicistic al bdquolimbii de lemn ldquo se strecura cel
mult cacircte unul dintre verbele a căror valoare abstractă le permitea să se transforme icircn simplu
instrument de conectare a două lozinci demonstrează constituie asigură şa
6
După decembrie 1989 majoritatea presei romacircneşti a icircnceput icircnsă prin reacţie un proces
de dinamizare a titlurilor enunţul de tip verbal (bdquoPe cine apărau atacatorii ldquo ndash RL 4021990) şi
avea să devină icircn scurt timp modelul dominant
Prezenţa verbului icircntr-un titlu e simptomatică pentru definirea unei atitudini de aderare la
real şi de individualizare a actului de comunicare Se ştie că doar enunţul are valoare de adevăr
titlurile nominale riscă să rămacircnă icircn domeniul sensurilor abstracte şi generale
Desigur titlul se adaptează şi tipului de text sugeracircnd deci tonul predominant
deliberativ argumentativ sau informativ al unui articol E foarte normal ca un text teoretizant să
se intituleze bdquoCacircteva icircntrebări ldquo (RL 4021990) sau bdquoDialogul intoleranţei ldquo (Adevărul
4021990)
Titlul narativ
Tiparul titlului narativ folosit intens icircn presa romacircnească din ultimul deceniu al secolului
al XX-lea cuprinde icircntr-o propoziţie sau icircntr-o frază scurtă rezumatul unei poveşti simple cu
personajele sale principale
Titlurile icircn trei timpi rezumă ştirea icircn forma unei micro-naraţiuni centrate pe insolit pe
contraste pe contrazicerea aşteptărilor cititorului Deşi par să se supună unei reguli de concizie
titlurile cuprind date care nu au nici un rol icircn declanşarea şi icircn desfăşurarea acţiunii uneori chiar
date care nu se vor regăsi icircn text E una din micile păcăleli ale genului Circumstanţele evocate
de la icircnceput icircl implică pe cititor icircn poveste oferindu-i un punct de contact cu lumea textului din
propria-i experienţă practică ori culturală bdquoLa 8 km de Mirceşti val de sinucideri icircntr-o
liniştită comună ieşeană ldquo (EZ 190 1993 2) Circumstanţa poate fi şi cauzală atunci cacircnd icircntre
cauză şi efect există deja un contrast suficient de mare de pildă cel dintre solemnitatea festivistă
a cauzei şi comicul de situaţie al efectului bdquoIcircn cinstea venirii la Iaşi a dlui Iliescu la statuia lui
A I Cuza ore icircn şir pompierii au spălat găinaţul de pe sabia şi barba domnitorului ldquo (EZ 176
1993 1)
Desemnarea epică
O dată cu ştirea de senzaţie a revenit icircn stilul gazetăriei romacircneşti tiparul de desemnare
a unui eveniment prin nominalizare şi localizare Titluri precum Asasinatul din Bulevardul Carol
(EZ 505 1994 1) sau Misterul scheletului din strada Racircşnov (EZ 422 1993 1) reiau tradiţia
formulelor şocante
Personajele desemnarea (mai mult sau mai puţin) tendenţioasă
Nu e nimic nou icircn a afirma că la aceleaşi persoane sau la aceleaşi icircntacircmplări vorbitorii se
pot referi icircn mai multe feluri şi că selecţia unei desemnări sau a unei descrieri dintre mai multe
posibile e o formă de manifestare a subiectivităţii icircn limbaj Discursurile occidentale asupra eticii
icircn presă nu uită să interzică desemnările prin etnie culoare religie ndash care pot activa stereotipuri
ale prejudecăţilor etnice rasiale etc icircn jurnalismul romacircnesc ele sunt din păcate curente bdquoUn
ţigan cumpără o viaţă cu 2000 de lei şi o aruncă la gunoi ldquo (Ora 281 1993 2) bdquoCriminal turc la
volan ldquo bdquoUn alt turc omoară oameni nevinovaţi ldquo (UC 5 1994 6)
Icircn ceea ce am numit bdquotitlul narativldquo desemnarea personajelor se face direct prin numele
propriu cacircnd acesta e suficient de spectaculos icircn caz contrar ziaristul recurge icircn mod stereotip la
un substantiv comun icircnsoţit de articolul nehotăracirct sau mai rar de cel hotăracirct (bdquoUn om este
aruncat din casă icircn stradă de propriii vecini ldquo Libertatea 2173 1997 2)
Icircn limbajul publicistic romacircnesc se observă cu uşurinţă variaţiile icircn desemnarea unor
personalităţi politice implicate icircn evenimente de mare actualitate mai puţin spectaculoase dar nu
lipsite de interes sunt desemnările personajelor de fapt divers Cele mai frecvente sunt cele
rezultate direct din actul narat (pe care uneori chiar icircl rezumă) criminalul victima Dependente
de context ndash şi deci icircn general neutre ndash sunt şi denumirile oferite de relaţia (de obicei de rudenie)
cu un alt participant la acţiune tatăl fiul soţia cumnata vecinul etc Icircn presa romacircnească
actuală se recurge destul de des şi la desemnări regionale la identificarea persoanei icircn raport cu o
zonă geografică cu un judeţ sau un oraş bdquoUn oltean s-a aruncat de pe bloc ldquo (EZ 1567 1997 1)
De fapt ziariştii aleg de multe ori denumiri nemotivate de context tocmai pentru a crea
contraste surprize mai ales cacircnd faptul icircn sine nu e foarte spectaculos burlescul de acest gen
7
poate fi sau nu gustat de cititori are totuşi meritul gratuităţii neputacircnd cred fi suspectat de
tendenţiozitate
Titluri incomplete
O particularitate a stilului jurnalistic actual este şi apariţia icircn titlurile de articole a unor
verbe care cer un complement obligatoriu folosite fără respectivul complement Textul
articolului completează de obicei schema gramaticală şi furnizează informaţiile necesare
Fenomenul apare ca o deviere gramaticală dar nu e pur şi simplu o eroare ci mult mai probabil
o strategie un procedeu folosit cu intenţie pentru a atrage atenţia cititorului trezindu-i interesul
pentru continuarea frazei
Cel mai adesea este vorba de verbe de declaraţie sau icircn orice caz de verbe care descriu
acte de limbaj Din punct de vedere gramatical se pot icircnregistra icircn această situaţie verbe cărora
le este omis complementul direct obligatoriu a dezminţi a infirma a dezvălui a sfida (de
exemplu bdquoRapid dezminte ldquo icircn RL 24081994 15) de asemenea verbe cărora le lipseşte
complementul prepoziţional sau subordonata corespunzătoare a se delimita (de) a insista
(pentru să) etc (bdquo Dl Adrian Năstase se delimitează ldquo RL 1086 1993 1) şi chiar verbe la
care ambele poziţii sunt descompletate a preveni a avertiza (bdquoMedicii doljeni avertizează ldquo RL
539 1991 3)
Presupoziţii şi implicaţii
Pragmatica lingvistică se ocupă printre altele de felul cum funcţionează icircn comunicarea
curentă raportul dintre explicit şi implicit dintre ceea ce este enunţat direct şi ceea ce este doar
presupus sau implicat Se urmăreşte astfel mai ales icircn dialoguri felul cum depind implicaţiile de
situaţia de comunicare şi de cunoştinţele comune ale interlocutorilor Anumite implicaţii
bdquoconvenţionale ldquo fixate icircn limbă sunt legate de cacircteva cuvinte-particule (de obicei adverbe) şi
totuşi doar chiar şi pacircnă şi icircncă etc
Presupoziţiile şi implicaţiile sunt adesea manipulate pentru a strecura informaţii greu de
demonstrat prezentacircndu-le ca deja cunoscute Icircn titluri jurnalistice precum bdquoŞi icircn Nicaragua se
schimbă denumirile străzilor ldquo (AREL 18 1991 16) bdquoPacircnă şi icircn Mongolia opoziţia a cacircştigat
alegerile ldquo (EZ 1222 1996 5) Un titlu ca bdquoPrimarul Iaşilor icircşi trage şi-un post de televiziune ldquo
(VoRom 594 1995 1) acţionează insinuant chiar dacă cititorul nu ştie dinainte nimic despre
faptele sau persoanele evocate icircn cazul dat şi introduce presupunerea că multe alte lucruri
nedefinite au fost deja obţinute
Jocul de cuvinte facil
Imediat după 1989 jocurile de cuvinte au invadat publicistica romacircnească fiind alături
de formele oralităţii semne ale maximei diferenţieri faţă de rigiditatea limbii de lemn Cu timpul
entuziasmul inovaţiei lingvistice pare să mai fi scăzut sau mai curacircnd să se fi diversificat icircn
funcţie de specificul publicaţiilor Icircn textele jurnalistice de audienţă largă şi icircn publicitate a
devenit mai evidentă bdquoinovaţia de rutinăldquo care creează o impresie minimală de surpriză pe tipare
preexistente şi fără mare efort prin formule rimate prin variaţii icircn metaforele-clişeu prin jocuri
de cuvinte facile
Titlurile de articole folosesc pacircnă la saţietate calamburul bazat pe reactivarea unei
expresii figurate prin asocierea cu un cuvacircnt sau cu altă expresie care icirci scoate icircn evidenţă sensul
propriu iniţial bdquoValuta navigatorilor pluteşte pe ape tulburi ldquo (RL 1022 1993 5) bdquoNoul sistem
telefonic funcţionează după ureche ldquo (RL 850 1993 5) bdquoNe-am ars şi la chibrituri ldquo (RL 856
1993 4) bdquoApa chioară taxată orbeşte ldquo (RL 958 1993 15) bdquoBaschetul nostru de aruncat la
coş ldquo (TL 742 1992 8) bdquoStaţiunile de pe litoral intră la apă ldquo (TL 770 1992 8) etc
Şi mai gratuită mi se pare etimologizarea numelor proprii (antroponime sau toponime)
prin asocierea cu cacircte un cuvacircnt care le evocă originea icircn substantivele comune corespunzătoare
ndash bdquoPoliţistul Pasăre fura porci ldquo (RL 1273 1994 9) bdquoDomnul Berbece suge la două oi ldquo (RL
628 1992 2) ndash sau le remotivează prin asemănare formală bdquoDorul lui Dorel ldquo (RL 1034 1993
1) bdquoLacrimi la Lancrăm ldquo (RL 1123 1993 4) bdquoApe tulburi la Turburea ldquo (RL 1034 1993 1)
etc
Chiasmul
8
O figură de stil mult folosită icircn titlurile jurnalistice şi icircn sloganurile publicitare e cea
cunoscută icircn tratatele de retorică sub numele de antimetabolă sau reversiune tiparul său s-a
transformat icircn clişeu Fiind un tip de simetrie icircncrucişată (chiasm ABBA) figura constă icircn
repetarea unei sintagme cu inversarea relaţiei dintre cuvinte cel mai adesea un grup nominal
(format dintr-un substantiv-centru şi dintr-un substantiv icircn genitiv cu rol de determinant) reapare
cu poziţiile şi funcţiile componentelor sale schimbate icircntre ele bdquoPolitica democratizării
democratizarea politicii ldquo (Adevărul 50 1990 1) bdquoPolitica patronilor sau patronii politicii ldquo
(titlu icircn RL 481 1991 2) bdquola SNCFR se aplică dreptul forţei nu forţa dreptului ldquo (RL 670
1992 3) etc
Rimele
Un adevărat abuz de rime a fost făcut icircn ultimii ani icircn titlurile de articole care urmăresc să
atragă atenţia prin jocuri de cuvinte parafraze glumeţe figuri de construcţie Titlurile rimate sunt
de obicei banale bdquoFără ură despre nomenclatură ldquo (RL 838 1993 2) bdquoBani cu ţacircracircita Lipsuri
cu nemiluita ldquo (RL 989 1993 5) bdquoCăldură mare icircn galantare ldquo (RL 3107 1993 14) bdquoPrivatul
mai tare ca statul ldquo (RL 1117 1993 1 Dacă titlurile care parafrazează proverbe şi sloganuri trec
neobservate şi sunt mai lesne acceptabile (bdquoVorba dulce nu ne duce ldquo TL 741 1992 1) se
dovedesc neinspirate cele la care se simte elaborarea efortul de a construi rima ndash bdquoNu-i a bună
Justiţia se răzbună ldquo (Cuvacircntul 44 1991 4) ndash mai ales dacă recurg la devieri nemotivate
bdquoMinistrul Duvăz pe Rapid nu-l văz ldquo (Baricada 15 1991 10) Aceste titluri sunt mai frecvente
icircn anii 1991-1992 apoi din fericire par să se rărească Performanţa fonetică poate deveni totuşi
interesantă icircn sine icircn icircncercarea de a găsi o rimă rară bogată ca icircn formula bdquoMare alai cu
Crin Halaicu ldquo (Cotidianul 57 1992 1)
Variaţia sinonimică
Căutacircnd să evite cu orice chip repetiţia unui termen vorbitorul poate crea ambiguităţi
indezirabile Şi mai ciudată este folosirea sinonimelor icircn titlul bdquoSătulă de euforia alcoolică a
soţului Dorina Irina şi-a omoracirct bărbatul iar apoi s-a predat poliţiei ldquo (EZ 677 1994 12) Soţul
şi bărbatul ndash sinonime aflate icircn exact aceeaşi relaţie de echivalenţă semantică şi de diferenţă de
registru ca perechea citată mai sus ndash desemnează aici o singură persoană Fiind vorba de o unică
frază ar fi fost normală doar substituirea printr-un pronume bdquol-a omoracirct ldquo
Autoprezentarea subtitlurile publicaţiilor
O zonă nu lipsită de interes pentru cercetarea strategiilor retorice din stilul publicistic
romacircnesc este cea a subtitlurilor de ziare şi reviste s-a putut asista la o adevărată explozie a
inventivităţii lingvistice icircn domeniul titlurilor şi al subtitlurilor Tendinţa de individualizare prin
subtitlu ndash mai mult chiar decacirct prin titlu fatalmente limitat ca lungime şi tipar lingvistic ndash a
continuat şi icircn anii următori devenind icircncă un exemplu de omniprezenţă a umorului ndash intenţionat
sau involuntar ndash icircn discursul public autohton Multe dintre subtitlurile din publicistica
romacircnească sunt construite cu intenţie umoristică altele alunecă fără voie icircn efecte comice
Icircn decembrie 1989 s-a produs o primă schimbare mai curacircnd mecanică foarte multe
publicaţii şi-au introdus icircn subtitlu adjectivul independent Unele subtitluri au introdus elemente
de enunţ publicitar ndash bdquoCel mai important ziar din Bucureşti ldquo (Libertatea) Altele sunt extrem de
lungi De fapt situaţia actuală e manifestarea unei tradiţii subtitluri hazlii bizare sau ridicole
existau deja la noi şi icircntreruperea totalitară nu le-a suprimat cu totul amintirea Gazetele literare
par să fi icircncercat dintotdeauna să se autodefinească icircn chip original bdquoRevistă liliputană ldquo (Atom
1933) bdquoMic bazar de literatură ldquo (Bilete literare 1930)
1 Limbajul figurativ
După Maria Cvasnacirci Cătănescu
Figurile fonetice Limbajul figurativ de sursă fonetică prezintă o importanţă redusă pentru
construcţia textului jurnalistic
9
Rima (Zafiu 2001 p 22) este principalul artificiu de sonoritate care poate fi reţinut dar icircn
publicistica romacircnească actuală frecvenţa şi prestigiul acestui canon prelevat din retorica altui
stiltip de text sunt nesemnificative Prezentă icircndeosebi icircn titlurile scurte formate pe principiul
simetriei binare rima subliniază atacirct echilibrul construcţiei sintactice cacirct şi semantica de tip
paradoxal sau pur şi simplu ludic a secvenţei Victorie fără glorie (Dimineaţa 21 iunie 2004 p
15) bdquoBracircnza Feta e vedeta (Evenimentul zilei 9 iulie 2004 p 6)
Uneori rima se icircmpleteşte cu alte procedee de evidenţiere emfatică a unei ideiatitudini bdquoDaţi
un leu pentru pesedeu (Gacircndul 19 septembrie 2006 p 1) titlul valorifică efectele cumulate
ale rimei ale parodiei unui celebru apel public bdquoDaţi un leu pentru Ateneu şi ale unui
compus recent de la o siglă)
Figurile de construcţie (sintaxă) sunt exploatate selectiv cele mai importante dar cu
distribuţie inegală fiind secvenţele care asigură organizarea simetrică a titlului
Chiasmul (Zafiu 2001 pp 21-22) are apariţii izolate icircn titlul de presă mecanică şi previzibilă
gramatical inversiunea icircncrucişată poate determina icircnsă jocuri de cuvinte şi semnificaţii
susţinute frecvent de trucuri lingvistice suplimentare (bdquoTrăieşti să creezi şi creezi să trăieşti
Jurnalul naţional 27 octombrie 2004 p 25 bdquoIndependenţa culturii şi cultura independenţei
Ziua 29 noiembrie 2004 p 2
Enumerarea asigură tiparul standard al titlului nominal cu structură de bdquolistă şi cu funcţie
esenţial descriptivă lanţul enumerativ propriu-zis a unor substantive (comune proprii) adjective
(cu sau fără element regent actualizat icircn titlu) sintagme sau enunţuri icircn general eficienţa
descriptivă a enumerării este direct proporţională cu extensiunea secvenţei cf bdquoBlond trist
agitat şi amnezic (Romacircnia liberă 19 mai 2005 p 8)
Paralelismul sintactic apare icircn varianta sa gramaticală cea mai simplă cu repetarea aceluiaşi
tipar gramatical icircn minimum două secvenţe succesive paratactice sau coordonate copulativ Icircn
plan lexico-semantic se dezvoltă aproape fără excepţie relaţii de antonimie sau de sinonimie
astfel icircncacirct paralelismul sintactic va favoriza formarea antitezei sau dimpotrivă a efectelor de
insistenţă hiperbolică prin tautologie lingvistică bdquoBursa creşte băncile scad (Cotidianul 28
mai 2004 p 7) bdquoBăieţii pierd fetele cacircştigă (Jurnalul naţional 17 septembrie 2004 p 36)
bdquoSemnale europene promisiuni romacircneşti (Evenimentul zilei 9 martie 2004 p 7) bdquoObsesia
bună şi obsesia rea (Naţional 22 iunie 2004 p 1) bdquoVisul american şi realitatea romacircnească
(Dimineaţa 5 iulie 2004 p 1) bdquoTurismul pe bune şi turismul pe ţepe (Adevărul 13 iulie 2004
p 1)
Parte din figurile semantice au devenit elemente esenţiale pentru pragmaretorica titlurilor
care speculează forţa de atracţie г limbajului figurat
Antonomaza La origine trop clasicizant pretenţios construit prin substituţie şi aluzie
culturală (nume propriu emblematic pentru o categorie de bdquoobiecte vs nume comun şi invers)
antonomaza este un element figurativ foarte mobil icircn sensul că migrează dintr-o variantă
stilistică icircn alta a limbii şi b) icircn limbajul bdquode adopţie se poate multiplica şi regenera continuu
sub noi formevalori textuale
Antonomaza dezvoltă clişee specifice concurate de inovaţii specifice subsumabile icircnsă
aceloraşi tendinţe şi tehnici de bază icircn publicistică acest trop nu mai este neapărat figură
10
savantă fondată pe aluzii culturale icircnalte şi stabile (mitologice biblice literare) ci apare deseori
strict şi direct dependent de circumstanţe de moment Ca atare antonomaza publicistică va avea
reprezentări perisabile eventual cu unică atestare lectura corectă fiind posibilă numai icircntr-un
spaţiu sociocultural şi politic clar delimitat de altfel frecvent termenul nou creat prin antono-
mază este glosat icircn corpul articolului eliminacircndu-se astfel riscul echivocului sau al decodării
greşite Procedura curentă de reprezentare constă icircn utilizarea antroponimului desemnacircnd o
persoană publică (politică de regulă) drept nume generic al unei clase de indivizi cu
caracteristici similare
Conotaţia pozitivă sau negativă intrinsecă antonomazei conferă acestei figuri capacitatea de
a induce - icircncă din titlu - un punct de vedere elogios (bdquoUN REGAT PENTRU O MUSCĂ
Jurnalul naţional 29 iulie 2005 p 4 aici Mona Muscă) sau defăimător icircn cea de-a doua
situaţie antonomaza pierde calitatea de trop rafinat dar devine instrument al aluziei critice
satirice ironice şi indice al oralităţii uneori de tip periferic bdquoPonta a votat pentru un Parlament
fără Mischii (Adevărul 29 noiembrie 2004 p 4) de notat şi forme atipice de reprezentare
rezultate din sudarea prenumelui şi a numelui bdquoGigibecalii presei (Evenimentul zilei 25 mai
2005 p 1)
icircn plus o serie de titluri culese recent din cotidiene sunt relevante pentru capacitatea
antonomazei de a submina propriile stereotipii de aceea uzul frecvent al procedeului nu
icircnseamnă neapărat şi uzură reţinem icircn acest sens antonomaza bdquonume de instrument
(reprezentată gramatical prin nume comun generic singular articulat hotăracirct provenit dintr-un
patronim bdquoGuvernul loveşte cu darabonţul (Romacircnia liberă 9 iulie 2004 p 2 despre
promovarea icircntr-o funcţie icircnaltă a lui Darabonţ fost primar de sector icircn Bucureşti cu precizarea
că jurnalistul oferă cheia de lectură bdquoAşadar Guvernul vrea să dea lovitura cu darabonţul
devenit sinonim cu un ciocan care şi-a pierdut măciulia La nevoie poate fi şi el util dar eficace
mai greu Cf şi antonomaza - bdquounitate de măsură bdquoListele parlamentare măsurate cu boc-uF
(Adevărul 22 iulie 2004 p 1 Boc numele omului politic dar şi interjecţie bdquoBoc-ul indică
noutatea candidatului icircn prim-planul politic voinţa acestuia de a pune interesul general mai
presus de cel personal)
Sporadic titlurile icircnglobează antonomaze bdquoculturale cu mutaţii semantice uşor de identificat
bdquoicircntrecerea greucenilor (Evenimentul zilei 8 martie 2004 p 22 articol pe teme sportive)
Comparaţia de sursăfactură populară sau livrescă utilizată ca nucleu figurativ al titlului este
rareori ingenioasă tendinţa către catacreză diminuează sau anulează latura estetică expresivă a
figurii dar icircn compensaţie icirci consolidează funcţia descriptiv-explicativă frecvent icircn notă
hiperbolizantă prin amplificare bdquoLa Bac notele cresc precum Făt-Frumos (Evenimentul zilei 9
iulie 2004 г 5) bdquoFrancezii aşteaptă la Logan ca romacircnii la Dacie
- comparaţia cu structură atipică trunchiată prin elipsa comparantului (ca B) produce
ambiguizarea referenţială a titlului care pierde capacitatea de anticipare tematică bdquoPrecum
firul de iarbă (Dimineaţa 21 iulie 2004 p 5 dezambiguizat abia icircn partea finală a articolului
prin comparaţia implicită şi metaforizantă bdquoSă creştem precum firul de iarbă )
Ironia coexistă de regulă cu diverse forme de intertextualitate (citat parodie pastişă) sau cu
tropi fundamentali (metaforă mai ales)
Jocul de cuvinte (aparţinacircnd aceluiaşi cacircmp semantic) este o construcţie ludicăironică la
limita cu metafora şi calamburul Fără icircndoială inventive titlurile din această serie sunt totuşi
prea icircncărcate conotativ şi prin aceasta manieriste şi obositoare bdquoPreţul de intervenţie la
11
miere miroase a măsură electorală zaharisită (Curentul 4 octombrie 2004 p 1) bdquoEpidemie de
moţiuni pentru Sănătatea lui Nicolăescu (Curentul 13 decembrie 2005 p 13)
Metafora (Stoichiţoiu-Ichim 2001 pp 63-74) este cu siguranţă tropul fundamental pentru
retorica titlului publicistic şi principala formă de manifestare a patosului gazetăresc la acest nivel
paratextual expresia metaforică - tocită sau inedită - dezvoltă funcţii explicativ-descriptive de
bdquoetichetare subiectivă a unor evenimente atitudini persoane şi prin extensie a conţinutului
icircntregului text Ignoracircnd norme esteticede originalitate dar deviante faţă de expresia standard
titlul metaforic atrage atenţia cititorului şi propune un unghi de lectură fiind esenţial pentru
persuasiunea jurnalistică prin insinuare In acest sens trebuie luată icircn calcul şi utilizarea
preferenţială a anumitor tipuri gramaticale şi semantice de metaforă
Metafora nominală explicită (coalescentă) şi implicită se prezintă icircn variante clasice
- metaforele definiţie (după modelul A este B) şi apozitive (AB) - formele cele mai clare de
metaforă explicită Pe primul loc se situează clişeele bdquoprefabricatele frazeologice
reprezentate de formule colocviale şisau populare mai rar culte sau de sintagme preluate din
limbaje specializate şi transferate icircn alt domeniu bdquoTransnistria o laquogaură neagrăraquo guvernată
de bani şi de Kremlin (Evenimentul zilei 4 iunie 2004 p 17) bdquoRomacircnia noul El Dorado
viticol (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 3) bdquoRelaxarea fiscală este praf icircn ochi (Jurnalul
naţional 7 august 2004 p 14)
Nu sunt de ignorat nici recontextualizările unor versuri fraze celebre titluri de cărţifilme
ceea ce generează metafore respectiv titluri metaforic-parodice bdquoMutu Salvatore de la Patria
Jurnalul naţional 6 septembrie 2004 p 1) bdquoVădim file de poveste (Evenimentul zilei 27
ianuarie 2005 p 8)
Metaforele explicite ingenioase mizează icircntotdeauna pe efectele unui element-surpriză metaforă
personificatoare sau dimpotrivă cu rol depersonificator amestec de registre stilistice reutilizări
parodice imprevizibile ale unor expresii şi locuţiuni curente Vanghelie un cartof prea fierbinte
pentru PSD (Cotidianul 23 mai 2004 p 4) bdquoTurismul - o babă care se chinuieşte să
icircntinerească (Jurnalul naţional 23 august 2004 pp 8-9) bdquoPiaţa Rahova perla falsă din
coroana lui Vanghelie (Evenimentul 30 septembrie 2005 p 21)
Metaforizarea icircn titlu a numelor proprii sau generice de persoană impune o observaţie aparte
Indiferent de gradul de uzură şi de inventivitate coalescenţa apozitivă constituie o procedură
comodă de calificare depreciativă sau elogioasă a unei persoane şi prin aceasta de orientare şi de
manipulare a lecturii bdquoChirurgul Ciomu laquomăcelarul de mădulareraquo a fost dat afară din spital
(Adevărul 17 iulie 2004 p 1) bdquoAdi Mutu iconiţa lui Iordănescu (Jurnalul naţional 6
septembri 2004bdquoAngela Merkel o Cenuşăreasă care pescuieşte Ziarul financiar 2005
Poreclele ocazionale sau stabile prin excelenţă ironice atribuite unor persoane publice
(politicieni icircndeosebi) asigură una dintre procedurile curente de metaforizare a titlului icircn funcţie
de stocul de cunoştinţe deţinut de cititor uzul metaforic implicit al supranumelor obscurizează şi
blochează icircnţelegerea mesajului sau dimpotrivă creează premisele unei lecturi relaxa(n)te
bdquoBombonel şi iepuraşul (Romacircnia liberă 27 octombrie 2004 p 1 Adrian Năstase Traian
12
Băsescu) bdquoIepuraşul şi papagalul candidaţi la Cotroceni (Libertatea 28 octombrie 2004 p 2
Traian Băsescu şi Adrian Năstase)
Acelaşi rol de categorizare expresivă şi neechivocă revine clişeului metaforic fondat pe
(re)punerea icircn circulaţie a unor termeni arhaici icircnvechiţi sau bdquoexotici denumind ranguri şi
funcţii administrative sociale militare bdquoMichael şeicul vitezei (Libertatea 4 aprilie 2004 p
19) bdquoElevii ieniceri pentru partid (Evenimentul zilei 2 iunie 2004 pp 4-5)
Celelalte subtipuri de metaforă nominală perpetuează propriile stereotipuri ceea ce
determină a) un manierism figurativ prin uz și conservare a clişeului metaforic deseori lipsit de
paternitate anularea oricărui risc sau efect de ambiguizare a expresiei ca arare icircn titlul
jurnalistic sunt neechivoce chiar şi secvenţele care structural aparţin metaforei implicite icircn
plus transparenţa semantică este garantată şi de glosarea anticipată a metaforei icircn supratitlu sau
amacircnată icircn şapou ori icircn text
- metaforele substantival-genitivale (substantiv + substantiv icircn genitiv) substantival-
prepoziţionale (substantiv 4- substantiv icircn acuzativ cu prepoziţie) precum şi sintagmele de
tipul substantiv + adjectiv utilizate cu valoare conotativă apar extrem de frecvent icircn structura
titlului jurnalistic bdquoTelenovela negocierilor Noi laquotrădăriraquo PRM şi PUR (Evenimentul zilei
18 iunie 2004 p 6) bdquoZaţul privatizărilor icircngroaşă portofoliul AVAS (Gacircndul 27 mai 2004
p 1) bdquoAl Qaida aruncă icircn luptă arma petrolului
Perfect catacretice sau cu un grad oarecare de originalitate metaforele nominale de acest tip
asigură nu numai brevilocvenţa ci şi expresivitatea enunţului icircn plus o sumă de elemente
figurative asociate consolidează complexitatea şi icircn ultimă instanţă eficienţa pragmaretorică a
titlului
Metafora verbală este o componentă importantă - cantitativ şi expresiv - pentru construcţia
titlului jurnalistic
Prin excelenţă convenţională şi nonambiguă (semnalată eventual icircn ghilimele) metafora
verbală poate evita pericolul banalităţii prin combinarea cu diverse artificii lingvistico-stilistice
realizări hiperbolizante şi personificatoare icircndeosebi din seria bdquomedicală sau a agresivităţii
icircmpletirea cu metonimia şi cu jocul de cuvinte amestecul de registre stilistice bdquoUn poliţist de
frontieră beat laquoa seceratraquo 5 oameni cu 200 de cartuşe Adevărul 21 iunie 2004 p 1) bdquoPSD -
Cluj-Napoca a intrat icircn comă (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 5) bdquoGuvernul castrează abia
icircnfiinţatul Consiliu Naţional de Integrare (Adevărul 22 septembrie 2004 p 7) bdquoMinistrul
Cinteză ciripeşte la căpătacirciul pacientului laquoSănătatearaquo (Gacircndul 27 iulie 2005 p 12 cu
includerea metaforei icircntr-un joc ironic de cuvinte)
Retorica titlurilor metaforicemetaforizate este interesantă şi sub alte aspecte care depăşesc
simpla tipologie gramaticală şi semantică a tropului
Pentru limbajul publicistic este definitorie şi tentativa de subminare a propriilor clişee
figurative reţinem icircn acest sens constituirea bdquofamiliei de metafore prin gruparea unor metafore
implicite aluzive şi sinonimice icircn jurul unui clişeu de referinţă
Tendinţa de a inventa şi de a impune icircn şi prin limbajul jurnalistic metafore ocazionale
dependente de circumstanţe concrete particulare ele devin rapid fie clişee metaforice fie sursa
13
unor modele de formare a bdquofamiliei de metafore centrate asupra unuia şi aceluiaşi termen de
bază icircn general sunt metafore efemere a căror forţă şi perioadă de circulaţie coincid cu durata
evenimentului care le-a generat Exemplele de acest tip sunt numeroase şi mai ales concludente
pentru capacitatea limbajului publicistic de a multiplica ingenios extinderile metaforice ale unui
cuvacircntconcept bdquola modă
- tsunami (bdquoval uriaş distrugător) cuvacircnt japonez cu apariţii denotative frecvente icircn relatările
despre dezastrele naturale din Thailanda şi Indonezia s-a icircnregistrat simultan şi cu valoare
metaforică bdquoTsunami (Ziua 7 ianuarie 2005 p 1 despre convulsiile din politica
romacircnească) bdquo bdquoSe apropie un laquotsunamiraquo pe piaţa asigurărilor (Evenimentul zilei 11
ianuarie 2005 p 8)
- diverse adjective utilizate ca epitet metaforic reprezintă componenta invariabilă icircntr-o serie
compactă de metafore cu domeniu unic de referinţă (cel politic icircn exemplele următoare)
- adjectivul portocaliu dezvoltă aceeaşi conotaţie (bdquoaparţinacircnd opoziţiei democratice)
indiferent de numele determinat sintagma bdquorevoluţie portocalie (cu referire la Ucraina)
asigură tiparul pe care se grefează numeroase metafore bdquoicircnrudite bdquoPortocaliul Iuşcenko
se colorează icircn gri (Gacircndul 130904
Sunt de semnalat totodată şi substituţiile lexicale sinonimice ale termenului de bază
bdquoRevoluţia oranj din Ucraina orchestrată de serviciile secrete (Adevărul 18 ianuarie 2005 p
1) sau bdquoOranjada (Ziua 4 martie 2005 p 1)
adjectivul electoral se icircnregistrează icircn componenţa a două bdquovaluri de metafore
adjectivale aferente comentariilor pe teme politico-administrative - alegerile locale
(Adevărul 25 octombrie 2004 p 2) bdquoSMS-uri electorale cercetate de Poliţie
bdquoRepetenţi la testul mitei electorale bdquoLiber la turism electoral (Cotidianul 10
noiembrie 2004 pp 2-4)
Preponderent ocazională metafora de elogiere absoarbe şi pune icircn circulaţie clişeul figurativ
fondat pe un termen evaluativ adecvat momentuluievenimentului de referinţă de pildă titlurile
artilelor de prezentare a campionilor romacircni la Jocurile Olimpice (Atena august 2004) au
exploatat obsesiv sintagmele de aur de argint de bronz metafore cu clară trimitere aluzivă la
medaliile bdquoPloaie de aur peste Romacircnia (Jurnalul naţional Z5 august 2004 pp 32-33)
bdquoBărcile cu vacircsle de aur (Jurnalul raional 23 iulie 2004 p 32) bdquoChef de aur (Jurnalul
naţional Ir august 2004 p 1) bdquoGimnastele de aur s-au icircntors acasă (Adevărul 26 august 2004
p 11)
Metonimia prezintă interes ca procedeu care favorizează economia de limbaj şi se
intersectează cu alţi tropi Metonimia propriu-zisă saturacircnd una dintre variantele substitutive
tipice (de pildă bdquoautor pentru operă) se icircnregistrează sporadic bdquo80 de Matisse Cezanne şi
Picasso au ajuns la Muzeul Naţional de Artă al Romacircniei (Gacircndul 2 iulie 2005 p 3)
icircn schimb personificarea metonimică furnizează unul dintre cele mai stabile clişee figurative
ale limbajului publicistic actual recuperate icircn construcţia titlului clişeul atinge atacirct tipul de
figură (cu sincretismul a doi tropi) cacirct şi bdquogramatica şi bdquosemantica acesteia Elementul
personificator se selectează din categoria verbelor volitive psihologice de mişcare de opinie sau
declarative icircn timp ce componenta metonimică este reprezentată de entitatea căreia i se atribuie
caracteristica [ + animat]
Extrem de unitară categoria metonimiei personificatoare se compune din toponimenume de
partide instituţii formaţii muzicale teatrale sportive etc indicate prin nume complet sau prin
14
sigle icircn acest mod dintre multiplele forme posibile de substituţie metonimică publicistica
activează icircndeosebi varianta bdquoconţinător pentru conţinut de tipul bdquoRusia vrea acord total cu
Bruxelles (Ziarul financiar 21 mai 2004 p 9) bdquoAl Qaida ameninţă cu atentate icircn Bulgaria şi icircn
Polonia (Adevărul 22 iulie 2004 p 9)
icircn titluri preferinţa netă pentru structurile minimale (substantiv cu stilizare metonimică + verb
personificator) nu exclude şi cumulul a două secvenţe de acest tip De asemenea importanţa şi
stabilitatea procedeului sunt probate printre altele de prezenţa pe aceeaşi pagină de ziar a unei
serii de titluri construite similar PNL nu votează Statutul Parlamentului bdquoPNL cere demisia
ministrului Sănătăţii bdquoPD şi PNL se opun vacircnzării vilelor de protocol către actualii chiriaşi
bdquoPD cere revenirea la vechiul sistem judiciar bdquoPD critică deturnarea banilor de la Sănătate
Adevărul 19 martie 2004 p 3)
Titlul centrat pe paradox figură a ambiguităţii prin asocierea de idei aparent contradictorii
este prin definiţie remarcabil deşi se icircnregistrează variante slab diferenţiate ale aceluiaşi
procedeu este vorba despre bdquoruptura imprevizibilă icircn plan lexico-semantic produsă de a)
relaţia de incongruenţă dintre elementul regent şi determinanţi şi b) substituţii
lexicalesintagmatice deviante icircn contextul dat icircn plus locul de fisurare a coerenţei semantice
poate fi semnalat grafic prin puncte de suspensie bdquoMita legală (Ziarul 20 aprilie 2004 p 1)
bdquoCadre didactice corigente (Dimineaţa 2 iulie 2004 p 1) bdquoPopularii nepopulari (Ziarul 2
iulie 2005 p 1) bdquoA cacircştiga pierzacircnd (Jurnalul naţional 21 iunie 2004 p 35)
7b Tipologia figurilor de stil Figurile semantice şi transformarea lor icircn
clișee (după RZafiu)
Discursul jurnalistic utilizează destul de mult figurile semantice ndash icircn primul racircnd
metafora şi metonimia ndash cu rol ornant sau explicativ Nu e icircnsă vorba de obicei de inovaţii
extreme de asocieri surprinzătoare cu funcţie estetică figurile publicistice corespund mai
curacircnd cadrelor conceptuale generale analogiilor şi asociaţiilor din viaţa cotidiană şi din
limbajul curent Ele sunt deja uzuale banalizate ndash sau devin astfel icircn interiorul stilului
gazetăresc Clişeele provenite din metafore şi metonimii sunt adesea iritante prin recurenţă dar
au avantajul accesibilităţii al maximei comodităţi manifestate deopotrivă icircn producerea şi icircn
receptarea textului
Metaforele călătoriei corabie automobil tren
Metafora drumului fiind una din cele mai bine reprezentate icircn toate registrele limbii nu e
de mirare că din ea s-au dezvoltat alte cacircteva cacircmpuri de echivalenţe icircn primul racircnd asimilacircnd
obiectul supus unei evoluţii (individ grup domeniu de activitate sau cunoaştere umană) cu un
vehicul icircn deplasare Societatea-corabie istoria-tren omul-automobil sunt concepte metaforice
puternic clişeizate pe care le utilizează limbajul curent cel publicistic ba chiar şi cel poetic
Foarte actuală esbquo fireşte identificarea individului cu automobilul (explicabilă prin condiţiile
vieţii moderne) ea explică un număr considerabil de expresii şi locuţiuni din limbajul argotic şi
familiar a fi icircn pană bdquoa nu mai avea banildquo a lua ceva la bord bdquoa consuma băuturi alcooliceldquo
(vezi şi benzină carburant cu sensul de bdquobăutură alcoolicăldquo) a-şi face plinul bdquoa ajunge la un
cacircştig considerat suficientldquo a trage pe dreapta bdquoa se culcaldquo bdquoa se retrageldquo etc
15
Limbajul publicistic transformă asemenea echivalări mai vechi sau mai noi icircn construcţii
elaborate alegorice uneori artificiale şi marcat retorice Oricum trecerea de la presa romacircnească
icircn limbaj de lemn la cea actuală a icircnsemnat şi o modernizare a metaforei mijlocului de transport
corabia (cu cacircrmaciul ei) era caracteristică stilului solemn şi arhaizant al discursului totalitar
inovaţiile actuale preferă trenul sau automobilul Metaforele navigaţiei nu dispar desigur cu
totul icircn 1990 sub titlul bdquoCorabia se scufundăldquo se desfăşura o icircntreagă alegorie icircn care apăreau
marinarii mecanicii puntea bastimentul etc bdquoCăpitanul dă ordine timonierul icircncearcă disperat
să redreseze cacircrma ldquo bdquoSuntem un neam icircn cumpănă ca şi o corabie pe cale de a eşualdquo
Seria metaforelor automobilistice mizează pe accesibilitate şi actualitate apelacircnd la o
experienţă comună mai multor cititori (pentru care corabia e totuşi doar un clişeu cultural)
Inovaţia se manifestă prin alegerea unui element concret-cotidian ca suport inedit al alegoriei
societatea romacircnească devine de pildă un autobuz bdquoPentru multă lume alegerile din septembrie
reprezintă o intersecţie a istoriei icircn care obositul uzatul şi slab alimentatul nostru autobuz
tricolor o poate lua aiurea viracircnd la dreapta ori la stacircnga pe o stradă icircntunecată plină de gropi şi
mizerii ()rdquo
Metafora bdquoferoviarăldquo nu este mai puţin frecventă icircn discursul politic şi publicistic un
partid politic s-a declarat la un moment dat bdquolocomotivaldquo coaliţiei din care făcea parte Tentaţia
alegorică se manifestă şi aici din plin bdquoTrenul puterii Circulă oricum laquoLocomotivaraquo ndash partidul
majoritar ndash se mai icircnfundă icircn zăpadă vagoanele sunt jerpelite partidele extremiste circulă pe
scări
Metafore publicistice Abuzul metaforic a fost favorizat de limba de lemn a regimului politic
totalitar Un tipar asemănător produce evident icircn mod involuntar animale fantastice dintr-un
bestiar inedit bdquoCinic vechii rechini ai dezastrului romacircnesc icircntind din nou braţele tentaculare
paralizacircnd tot ce atingldquo (Dreptatea 192 1990 1) Sensul figurat depreciativ injurios al
denumirilor de specii animale se combină icircntr-o retorică rudimentară fără a ţine seama de
imaginea simbolurilor concrete
Alegorii O metaforă jurnalistică nu rămacircne aproape niciodată singură icircn căutare de
performanţe stilistice autorii construiesc metafore şi comparaţii icircn lanţ cum acestea sunt prin
natura scrisului publicistic clişeizate rezultatul ndash scenariul alegoric ndash este de obicei unul
involuntar comic Icircn alegoria jurnalistică e caracteristică grija autorului de a decoda cacirct mai
explicit echivalările metaforice textul se icircntrerupe de multe ori pentru a face loc explicaţiilor
bdquotraduceriildquo bdquoCopilul (puterea actuală) şi-a făcut gestaţia icircn pacircntecele mamei sale
(Televiziunea)
Dezavantajat oricum de complicarea excesivă stilul alegoric e pacircndit din păcate şi de
riscul inutilităţii el rămacircne de multe ori un simplu exerciţiu retoric un ornament pitoresc care
nu aduce un progres veritabil icircn analiza fenomenelor descrise poate chiar să alunece icircn erori de
logică (grave pentru o figură de stil prin excelenţă raţionalistă) prin nepotrivirea metaforelor cu
fenomenul reprezentat prin incoerenţe sau jocuri de cuvinte bdquoaceste mari unităţi ale agriculturii
romacircne abia plutesc icircn derivă ca să treacă mai repede prin pacirccla perioadei de tranziţie Dar nu se
vede malul icircn această economie de ceaţăldquo (RL 666 1992 2)
Metafore animaliere Clişeele publicistice se dezvoltă de obicei spontan icircn serii una
dintre seriile foarte evidente icircn retorica jurnalistică actuală este cea a metaforelor animaliere Icircn
16
lista principalelor animale invocate icircn ultimii ani par să intre mai ales rechinii caracatiţa
dinozaurii hienele ndash şi cu o frecvenţă ceva mai redusă cameleonul lupii lipitorile păianjenul
şarpele şobolanii cobaii Nu icircntacircmplător am amestecat formele de singular cu cele de plural
unele din numele de mai sus şi-au consolidat semnificaţia metaforică icircntr-o anume formă
gramaticală e mai puţin probabil să icircntacirclnim icircn texte lupul (la singular) sau caracatiţele (la
plural) Desemnările animaliere se deosebesc şi după posibilitatea de a apărea fără determinări
(mai rar) ndash bdquorechinii stau deocamdată ascunşildquo (RL 1065 1993 9) bdquocaracatiţa impune propria
ei legeldquo (RL 922 1993 1) ndash sau cu determinări care le pun icircn relief caracterul metaforic
bdquobătracircnele hiene nomenclaturiste stau la soare şi-şi ling rănileldquo (RL 848 1993 1) bdquohienele
tranziţieildquo (RL 940 1993 9) bdquobătracircnele hiene securisteldquo (RL 1312 1994 1)
Personificarea preţurilor Icircntr-un sondaj de opinie realizat icircn 1996 la icircntrebarea bdquode ce
vă temeţi mai multldquo cei chestionaţi indicau pe primul loc preţurile care o luau astfel icircnaintea
unor surse tradiţionale de spaimă precum războiul sau boala Este deci interesant să urmărim
prezenţa preţului icircn discursul public actual mai ales icircn presă Prima observaţie care se poate face
este că subiectul icircn cauză e foarte prezent icircn textele publicistice Se constată apoi că preţurilor
le este atribuită constant calitatea de agent ele sunt personificate sunt descrise icircn ipostaze cacirct se
poate de autonome şi dinamice Metaforele clişeizate ale creşterii preţurilor nu au o tonalitate
excesiv de sumbră Cele mai puternice imagini sunt ale forţelor naturale bdquoVacircrtejul preţurilor nu
iartă nimic (EZ 1026 1995 1) bdquotensiuni declanşate de avalanşa preţurilor (RL 28101995
16) Alte contexte sugerează icircnsă mişcarea ameţitoare prin metafore ale dansului (lambadă
sarabandă) sau ale călăriei (cavalcadă) bdquolaquoLambadaraquo preţurilorldquo (Adevărul 166 1990 1)
bdquoSarabanda preţurilor şi pensiileldquo (RL 716 1992 2) bdquoCavalcada preţurilor sub biciul Stolojanldquo
(RL 782 1992 1) Icircn fine apar şi metaforele tehnice bdquoo remorcă la locomotiva preţurilorldquo (RL
1096 1993 16)
4
metaforă
hiperbolă
personificare
repetiţie
Adjectivul
Icircn discursul jurnalistic o pondere destul de mare icirci revine adjectivului calificativ care
devine ldquomăsurariulrdquo faptelor evenimentelor relatate După părerea lingvistei Zafiu ldquoregistrul
afectivrdquo se referă la ldquodouă sentimente fundamentale indignarea şi compătimireardquo Aspectele
negative ale realităţii cum ar fi crimă asasinat viol au parte de o paletă vie de determinări
ldquoodioasăldquo bdquoabominabilăldquo bdquooribilărdquo etc toate cu o icircncărcătură emotivă deosebită - de icircnfiorare a
opiniei publice Acţiunile unui criminal sunt determinate de un plan ldquodiabolicrdquo rdquodiavolescrdquo iar
gacircndul său devine ldquosălbaticrdquo sau ldquoticălosrdquo
Ca şi icircn cazul substantivului conversiunea altor părţi de vorbire icircn adjectiv sporeşte
expresivitatea textului
substantiv plebe proletară
gerinziul tremurăndul picior
participiu lumine icircngălbenite
Superlativul absolut obţinut prin alte mijloace decacirct adverbul foarte evidenţiază
multitudinea de posibilităţi expresive nespus de teribil de etc
Augmentativele şi diminituvele adjectivale pot exprima maxima intensitate a unei calităţi
icircn scopuri ironice (mintioşelul nostru premier CTănase La sapă moldoveni Timpul 27 aprilie
2007)
Adjectivul de asemenea este o sursa pentru diverse figuri de stil comparaţie metaforă
hiperbolă repetiţie
Verbul
Verbul se remarcă stilistic ca o parte de vorbire dinamică ce creează imagini motorii iar
textele capătă dinamism vioiciune atractivitate Se poate vorbi icircn cazul verbului de schimbarea
persoanei utilizarea pers III icircn locul pers II spusele capătă astfel un caracter de
generalitaterdquoNu-şi vedea omul capul de treabă şi lui icirci arde de vorbărdquo Schimbarea persoanei pe
parcursul relatării conduce la ideea implicării cititorului bdquoPornesc ei la drum o iau cacircnd la
stacircnga cacircnd la dreapta şi mergi şi mergi pacircnă nu mai vezi binerdquo (ICreangă)
O multitudine de nuanţe expresive are prezentul indicativ care este utilizat cu succes
pentru a nara fapte din trecut Se creează impresia că devii martorul unor scene de demult
Icircn limbajul colocvial apare varianta de trecut pentru prezent eu am plecat Imperfectul
modestiei (icircn locul prezentului) subliniază atitudinea de respect faţă de o persoană bdquoVoiam să vă
comunic helliprdquo Aceleaşi idei le putem susţine şi despre viitorul modestiei Am să te rog hellip
Viitorul cunoaşte şi alte nuanţe de utilizare expresivă cu scop imperativ Voi rămacircneţi
aici ca probabilitate a realizării unei acţiuni S-o descurca el icircntr-un fel ca o acţiune
neterminată Macircine voi vizita muzeul
Expresivitatea unităţilor lingvistice utilizate mai ales a celor verbale a fost subliniată şi
de marele Eminescu bdquoIcircncepe să mi se facă clar că limba romacircnă este icircntr-adevăr bogată Icircn
5
hacircrţoage vechi am descoperit mai multe formaţii sintactice fermecătoare mai multe timpuri care
au fost uitaterdquo
Adverbul
Adverbul poate exprima stilistic nuanţe de superlativ prin repetare citeşte repede-repede
prin prelungirea unui sunet bineee prin comparaţie iute ca gacircndul cu sens metaforic a dormit
buştean etc
Adverbul unde din enunţurile principale intensifică valoarea expresivă Şi unde nu ne
trezim icircntr-o bună dimineaţă plini ciucuri de racircie căprească hellip (ICreangă)
Gradul comparativ al adverbelor contribuie la expresivitatea textelor Cacircnt-un corn cu-
nduioşare Tot mai tare şi mai tare Mai aproape mai aproaperdquo (MEminescu)
Prin caracterul său prolific si activ prin gama largă de transferuri icircntre clasele lexico-
gramaticale conversiunea se icircnscrie icircn categoria faptelor de limbă valorificate din plin la nivel
stilistic Este o realitate că valorile stilistice (expresiv-estetice) se nasc din valorile lexical-
gramaticale Prin forța sa sugestivă substantivul depășește barierele lingvistice navigacircnd spre
noi orizonturi cele ale imaginarului poetic El poate construi reface sau desființa icircntr-o clipă un
univers
6 Retorica titlurilor Jocul de cuvinte facil (după RZafiu)
Titluri verbale şi titluri nominale
Titlul narativ
Desemnarea epică
Personajele desemnarea (mai mult sau mai puţin) tendenţioasă
Titluri incomplete
Presupoziţii şi implicaţii
Jocul de cuvinte facil
Chiasmul
Multe din caracteristicile stilului jurnalistic sunt determinate de nevoia fundamentală a
publiciştilor de a furniza elemente noi de a produce surprize pentru a trezi interesul cititorului şi
a continua o comunicare mereu ameninţată de grabă plictiseală suprasolicitare Cum noutatea
nu apare totdeauna icircn idei sau icircn informaţii ndash puţine şi repetitive icircn sfera vieţii cotidiene ndash
căutarea ineditului se transferă adesea asupra limbajului
Pasiunea jurnalistică pentru neologismul şocant e bine cunoscută a fost remarcată de
asemenea icircn presa romacircnească de după 1989 prezenţa jocului de cuvinte dezvoltată dintr-o
puternică explozie de subiectivitate şi de inventivitate lexicală O sursă stabilă de pitoresc
lingvistic pare să o constituie acum limbajul popular familiar şi mai ales cel argotic avacircnd
printre trăsăturile lor esenţiale tendinţa spre inovaţie spre permanentă reicircmprospătare
Trăsăturile cel mai des invocate (şi criticate) ale jurnalismului autohton privesc caracterul
lui bdquofolcloricldquo afectiv narativ şi gnomic (moralizator)
Titlurile sunt un indicator al intenţiilor şi al competenţelor de comunicare manifestate icircn
spaţiul public
Titluri verbale şi titluri nominale
Stilul nominal ndash specific e drept titlului icircn genere dar mai ales celui de carte ndash a fost
foarte răspacircndit icircn presa romacircnească din timpul totalitarismului şi era icircncă predominant icircn
paginile ziarelor de la icircnceputul lui 1990 (bdquoBogat şi icircnsufleţitor raport muncitoresc ldquo bdquoO artă a
conştiinţei patriotice revoluţionare ldquo ) Icircn stilul publicistic al bdquolimbii de lemn ldquo se strecura cel
mult cacircte unul dintre verbele a căror valoare abstractă le permitea să se transforme icircn simplu
instrument de conectare a două lozinci demonstrează constituie asigură şa
6
După decembrie 1989 majoritatea presei romacircneşti a icircnceput icircnsă prin reacţie un proces
de dinamizare a titlurilor enunţul de tip verbal (bdquoPe cine apărau atacatorii ldquo ndash RL 4021990) şi
avea să devină icircn scurt timp modelul dominant
Prezenţa verbului icircntr-un titlu e simptomatică pentru definirea unei atitudini de aderare la
real şi de individualizare a actului de comunicare Se ştie că doar enunţul are valoare de adevăr
titlurile nominale riscă să rămacircnă icircn domeniul sensurilor abstracte şi generale
Desigur titlul se adaptează şi tipului de text sugeracircnd deci tonul predominant
deliberativ argumentativ sau informativ al unui articol E foarte normal ca un text teoretizant să
se intituleze bdquoCacircteva icircntrebări ldquo (RL 4021990) sau bdquoDialogul intoleranţei ldquo (Adevărul
4021990)
Titlul narativ
Tiparul titlului narativ folosit intens icircn presa romacircnească din ultimul deceniu al secolului
al XX-lea cuprinde icircntr-o propoziţie sau icircntr-o frază scurtă rezumatul unei poveşti simple cu
personajele sale principale
Titlurile icircn trei timpi rezumă ştirea icircn forma unei micro-naraţiuni centrate pe insolit pe
contraste pe contrazicerea aşteptărilor cititorului Deşi par să se supună unei reguli de concizie
titlurile cuprind date care nu au nici un rol icircn declanşarea şi icircn desfăşurarea acţiunii uneori chiar
date care nu se vor regăsi icircn text E una din micile păcăleli ale genului Circumstanţele evocate
de la icircnceput icircl implică pe cititor icircn poveste oferindu-i un punct de contact cu lumea textului din
propria-i experienţă practică ori culturală bdquoLa 8 km de Mirceşti val de sinucideri icircntr-o
liniştită comună ieşeană ldquo (EZ 190 1993 2) Circumstanţa poate fi şi cauzală atunci cacircnd icircntre
cauză şi efect există deja un contrast suficient de mare de pildă cel dintre solemnitatea festivistă
a cauzei şi comicul de situaţie al efectului bdquoIcircn cinstea venirii la Iaşi a dlui Iliescu la statuia lui
A I Cuza ore icircn şir pompierii au spălat găinaţul de pe sabia şi barba domnitorului ldquo (EZ 176
1993 1)
Desemnarea epică
O dată cu ştirea de senzaţie a revenit icircn stilul gazetăriei romacircneşti tiparul de desemnare
a unui eveniment prin nominalizare şi localizare Titluri precum Asasinatul din Bulevardul Carol
(EZ 505 1994 1) sau Misterul scheletului din strada Racircşnov (EZ 422 1993 1) reiau tradiţia
formulelor şocante
Personajele desemnarea (mai mult sau mai puţin) tendenţioasă
Nu e nimic nou icircn a afirma că la aceleaşi persoane sau la aceleaşi icircntacircmplări vorbitorii se
pot referi icircn mai multe feluri şi că selecţia unei desemnări sau a unei descrieri dintre mai multe
posibile e o formă de manifestare a subiectivităţii icircn limbaj Discursurile occidentale asupra eticii
icircn presă nu uită să interzică desemnările prin etnie culoare religie ndash care pot activa stereotipuri
ale prejudecăţilor etnice rasiale etc icircn jurnalismul romacircnesc ele sunt din păcate curente bdquoUn
ţigan cumpără o viaţă cu 2000 de lei şi o aruncă la gunoi ldquo (Ora 281 1993 2) bdquoCriminal turc la
volan ldquo bdquoUn alt turc omoară oameni nevinovaţi ldquo (UC 5 1994 6)
Icircn ceea ce am numit bdquotitlul narativldquo desemnarea personajelor se face direct prin numele
propriu cacircnd acesta e suficient de spectaculos icircn caz contrar ziaristul recurge icircn mod stereotip la
un substantiv comun icircnsoţit de articolul nehotăracirct sau mai rar de cel hotăracirct (bdquoUn om este
aruncat din casă icircn stradă de propriii vecini ldquo Libertatea 2173 1997 2)
Icircn limbajul publicistic romacircnesc se observă cu uşurinţă variaţiile icircn desemnarea unor
personalităţi politice implicate icircn evenimente de mare actualitate mai puţin spectaculoase dar nu
lipsite de interes sunt desemnările personajelor de fapt divers Cele mai frecvente sunt cele
rezultate direct din actul narat (pe care uneori chiar icircl rezumă) criminalul victima Dependente
de context ndash şi deci icircn general neutre ndash sunt şi denumirile oferite de relaţia (de obicei de rudenie)
cu un alt participant la acţiune tatăl fiul soţia cumnata vecinul etc Icircn presa romacircnească
actuală se recurge destul de des şi la desemnări regionale la identificarea persoanei icircn raport cu o
zonă geografică cu un judeţ sau un oraş bdquoUn oltean s-a aruncat de pe bloc ldquo (EZ 1567 1997 1)
De fapt ziariştii aleg de multe ori denumiri nemotivate de context tocmai pentru a crea
contraste surprize mai ales cacircnd faptul icircn sine nu e foarte spectaculos burlescul de acest gen
7
poate fi sau nu gustat de cititori are totuşi meritul gratuităţii neputacircnd cred fi suspectat de
tendenţiozitate
Titluri incomplete
O particularitate a stilului jurnalistic actual este şi apariţia icircn titlurile de articole a unor
verbe care cer un complement obligatoriu folosite fără respectivul complement Textul
articolului completează de obicei schema gramaticală şi furnizează informaţiile necesare
Fenomenul apare ca o deviere gramaticală dar nu e pur şi simplu o eroare ci mult mai probabil
o strategie un procedeu folosit cu intenţie pentru a atrage atenţia cititorului trezindu-i interesul
pentru continuarea frazei
Cel mai adesea este vorba de verbe de declaraţie sau icircn orice caz de verbe care descriu
acte de limbaj Din punct de vedere gramatical se pot icircnregistra icircn această situaţie verbe cărora
le este omis complementul direct obligatoriu a dezminţi a infirma a dezvălui a sfida (de
exemplu bdquoRapid dezminte ldquo icircn RL 24081994 15) de asemenea verbe cărora le lipseşte
complementul prepoziţional sau subordonata corespunzătoare a se delimita (de) a insista
(pentru să) etc (bdquo Dl Adrian Năstase se delimitează ldquo RL 1086 1993 1) şi chiar verbe la
care ambele poziţii sunt descompletate a preveni a avertiza (bdquoMedicii doljeni avertizează ldquo RL
539 1991 3)
Presupoziţii şi implicaţii
Pragmatica lingvistică se ocupă printre altele de felul cum funcţionează icircn comunicarea
curentă raportul dintre explicit şi implicit dintre ceea ce este enunţat direct şi ceea ce este doar
presupus sau implicat Se urmăreşte astfel mai ales icircn dialoguri felul cum depind implicaţiile de
situaţia de comunicare şi de cunoştinţele comune ale interlocutorilor Anumite implicaţii
bdquoconvenţionale ldquo fixate icircn limbă sunt legate de cacircteva cuvinte-particule (de obicei adverbe) şi
totuşi doar chiar şi pacircnă şi icircncă etc
Presupoziţiile şi implicaţiile sunt adesea manipulate pentru a strecura informaţii greu de
demonstrat prezentacircndu-le ca deja cunoscute Icircn titluri jurnalistice precum bdquoŞi icircn Nicaragua se
schimbă denumirile străzilor ldquo (AREL 18 1991 16) bdquoPacircnă şi icircn Mongolia opoziţia a cacircştigat
alegerile ldquo (EZ 1222 1996 5) Un titlu ca bdquoPrimarul Iaşilor icircşi trage şi-un post de televiziune ldquo
(VoRom 594 1995 1) acţionează insinuant chiar dacă cititorul nu ştie dinainte nimic despre
faptele sau persoanele evocate icircn cazul dat şi introduce presupunerea că multe alte lucruri
nedefinite au fost deja obţinute
Jocul de cuvinte facil
Imediat după 1989 jocurile de cuvinte au invadat publicistica romacircnească fiind alături
de formele oralităţii semne ale maximei diferenţieri faţă de rigiditatea limbii de lemn Cu timpul
entuziasmul inovaţiei lingvistice pare să mai fi scăzut sau mai curacircnd să se fi diversificat icircn
funcţie de specificul publicaţiilor Icircn textele jurnalistice de audienţă largă şi icircn publicitate a
devenit mai evidentă bdquoinovaţia de rutinăldquo care creează o impresie minimală de surpriză pe tipare
preexistente şi fără mare efort prin formule rimate prin variaţii icircn metaforele-clişeu prin jocuri
de cuvinte facile
Titlurile de articole folosesc pacircnă la saţietate calamburul bazat pe reactivarea unei
expresii figurate prin asocierea cu un cuvacircnt sau cu altă expresie care icirci scoate icircn evidenţă sensul
propriu iniţial bdquoValuta navigatorilor pluteşte pe ape tulburi ldquo (RL 1022 1993 5) bdquoNoul sistem
telefonic funcţionează după ureche ldquo (RL 850 1993 5) bdquoNe-am ars şi la chibrituri ldquo (RL 856
1993 4) bdquoApa chioară taxată orbeşte ldquo (RL 958 1993 15) bdquoBaschetul nostru de aruncat la
coş ldquo (TL 742 1992 8) bdquoStaţiunile de pe litoral intră la apă ldquo (TL 770 1992 8) etc
Şi mai gratuită mi se pare etimologizarea numelor proprii (antroponime sau toponime)
prin asocierea cu cacircte un cuvacircnt care le evocă originea icircn substantivele comune corespunzătoare
ndash bdquoPoliţistul Pasăre fura porci ldquo (RL 1273 1994 9) bdquoDomnul Berbece suge la două oi ldquo (RL
628 1992 2) ndash sau le remotivează prin asemănare formală bdquoDorul lui Dorel ldquo (RL 1034 1993
1) bdquoLacrimi la Lancrăm ldquo (RL 1123 1993 4) bdquoApe tulburi la Turburea ldquo (RL 1034 1993 1)
etc
Chiasmul
8
O figură de stil mult folosită icircn titlurile jurnalistice şi icircn sloganurile publicitare e cea
cunoscută icircn tratatele de retorică sub numele de antimetabolă sau reversiune tiparul său s-a
transformat icircn clişeu Fiind un tip de simetrie icircncrucişată (chiasm ABBA) figura constă icircn
repetarea unei sintagme cu inversarea relaţiei dintre cuvinte cel mai adesea un grup nominal
(format dintr-un substantiv-centru şi dintr-un substantiv icircn genitiv cu rol de determinant) reapare
cu poziţiile şi funcţiile componentelor sale schimbate icircntre ele bdquoPolitica democratizării
democratizarea politicii ldquo (Adevărul 50 1990 1) bdquoPolitica patronilor sau patronii politicii ldquo
(titlu icircn RL 481 1991 2) bdquola SNCFR se aplică dreptul forţei nu forţa dreptului ldquo (RL 670
1992 3) etc
Rimele
Un adevărat abuz de rime a fost făcut icircn ultimii ani icircn titlurile de articole care urmăresc să
atragă atenţia prin jocuri de cuvinte parafraze glumeţe figuri de construcţie Titlurile rimate sunt
de obicei banale bdquoFără ură despre nomenclatură ldquo (RL 838 1993 2) bdquoBani cu ţacircracircita Lipsuri
cu nemiluita ldquo (RL 989 1993 5) bdquoCăldură mare icircn galantare ldquo (RL 3107 1993 14) bdquoPrivatul
mai tare ca statul ldquo (RL 1117 1993 1 Dacă titlurile care parafrazează proverbe şi sloganuri trec
neobservate şi sunt mai lesne acceptabile (bdquoVorba dulce nu ne duce ldquo TL 741 1992 1) se
dovedesc neinspirate cele la care se simte elaborarea efortul de a construi rima ndash bdquoNu-i a bună
Justiţia se răzbună ldquo (Cuvacircntul 44 1991 4) ndash mai ales dacă recurg la devieri nemotivate
bdquoMinistrul Duvăz pe Rapid nu-l văz ldquo (Baricada 15 1991 10) Aceste titluri sunt mai frecvente
icircn anii 1991-1992 apoi din fericire par să se rărească Performanţa fonetică poate deveni totuşi
interesantă icircn sine icircn icircncercarea de a găsi o rimă rară bogată ca icircn formula bdquoMare alai cu
Crin Halaicu ldquo (Cotidianul 57 1992 1)
Variaţia sinonimică
Căutacircnd să evite cu orice chip repetiţia unui termen vorbitorul poate crea ambiguităţi
indezirabile Şi mai ciudată este folosirea sinonimelor icircn titlul bdquoSătulă de euforia alcoolică a
soţului Dorina Irina şi-a omoracirct bărbatul iar apoi s-a predat poliţiei ldquo (EZ 677 1994 12) Soţul
şi bărbatul ndash sinonime aflate icircn exact aceeaşi relaţie de echivalenţă semantică şi de diferenţă de
registru ca perechea citată mai sus ndash desemnează aici o singură persoană Fiind vorba de o unică
frază ar fi fost normală doar substituirea printr-un pronume bdquol-a omoracirct ldquo
Autoprezentarea subtitlurile publicaţiilor
O zonă nu lipsită de interes pentru cercetarea strategiilor retorice din stilul publicistic
romacircnesc este cea a subtitlurilor de ziare şi reviste s-a putut asista la o adevărată explozie a
inventivităţii lingvistice icircn domeniul titlurilor şi al subtitlurilor Tendinţa de individualizare prin
subtitlu ndash mai mult chiar decacirct prin titlu fatalmente limitat ca lungime şi tipar lingvistic ndash a
continuat şi icircn anii următori devenind icircncă un exemplu de omniprezenţă a umorului ndash intenţionat
sau involuntar ndash icircn discursul public autohton Multe dintre subtitlurile din publicistica
romacircnească sunt construite cu intenţie umoristică altele alunecă fără voie icircn efecte comice
Icircn decembrie 1989 s-a produs o primă schimbare mai curacircnd mecanică foarte multe
publicaţii şi-au introdus icircn subtitlu adjectivul independent Unele subtitluri au introdus elemente
de enunţ publicitar ndash bdquoCel mai important ziar din Bucureşti ldquo (Libertatea) Altele sunt extrem de
lungi De fapt situaţia actuală e manifestarea unei tradiţii subtitluri hazlii bizare sau ridicole
existau deja la noi şi icircntreruperea totalitară nu le-a suprimat cu totul amintirea Gazetele literare
par să fi icircncercat dintotdeauna să se autodefinească icircn chip original bdquoRevistă liliputană ldquo (Atom
1933) bdquoMic bazar de literatură ldquo (Bilete literare 1930)
1 Limbajul figurativ
După Maria Cvasnacirci Cătănescu
Figurile fonetice Limbajul figurativ de sursă fonetică prezintă o importanţă redusă pentru
construcţia textului jurnalistic
9
Rima (Zafiu 2001 p 22) este principalul artificiu de sonoritate care poate fi reţinut dar icircn
publicistica romacircnească actuală frecvenţa şi prestigiul acestui canon prelevat din retorica altui
stiltip de text sunt nesemnificative Prezentă icircndeosebi icircn titlurile scurte formate pe principiul
simetriei binare rima subliniază atacirct echilibrul construcţiei sintactice cacirct şi semantica de tip
paradoxal sau pur şi simplu ludic a secvenţei Victorie fără glorie (Dimineaţa 21 iunie 2004 p
15) bdquoBracircnza Feta e vedeta (Evenimentul zilei 9 iulie 2004 p 6)
Uneori rima se icircmpleteşte cu alte procedee de evidenţiere emfatică a unei ideiatitudini bdquoDaţi
un leu pentru pesedeu (Gacircndul 19 septembrie 2006 p 1) titlul valorifică efectele cumulate
ale rimei ale parodiei unui celebru apel public bdquoDaţi un leu pentru Ateneu şi ale unui
compus recent de la o siglă)
Figurile de construcţie (sintaxă) sunt exploatate selectiv cele mai importante dar cu
distribuţie inegală fiind secvenţele care asigură organizarea simetrică a titlului
Chiasmul (Zafiu 2001 pp 21-22) are apariţii izolate icircn titlul de presă mecanică şi previzibilă
gramatical inversiunea icircncrucişată poate determina icircnsă jocuri de cuvinte şi semnificaţii
susţinute frecvent de trucuri lingvistice suplimentare (bdquoTrăieşti să creezi şi creezi să trăieşti
Jurnalul naţional 27 octombrie 2004 p 25 bdquoIndependenţa culturii şi cultura independenţei
Ziua 29 noiembrie 2004 p 2
Enumerarea asigură tiparul standard al titlului nominal cu structură de bdquolistă şi cu funcţie
esenţial descriptivă lanţul enumerativ propriu-zis a unor substantive (comune proprii) adjective
(cu sau fără element regent actualizat icircn titlu) sintagme sau enunţuri icircn general eficienţa
descriptivă a enumerării este direct proporţională cu extensiunea secvenţei cf bdquoBlond trist
agitat şi amnezic (Romacircnia liberă 19 mai 2005 p 8)
Paralelismul sintactic apare icircn varianta sa gramaticală cea mai simplă cu repetarea aceluiaşi
tipar gramatical icircn minimum două secvenţe succesive paratactice sau coordonate copulativ Icircn
plan lexico-semantic se dezvoltă aproape fără excepţie relaţii de antonimie sau de sinonimie
astfel icircncacirct paralelismul sintactic va favoriza formarea antitezei sau dimpotrivă a efectelor de
insistenţă hiperbolică prin tautologie lingvistică bdquoBursa creşte băncile scad (Cotidianul 28
mai 2004 p 7) bdquoBăieţii pierd fetele cacircştigă (Jurnalul naţional 17 septembrie 2004 p 36)
bdquoSemnale europene promisiuni romacircneşti (Evenimentul zilei 9 martie 2004 p 7) bdquoObsesia
bună şi obsesia rea (Naţional 22 iunie 2004 p 1) bdquoVisul american şi realitatea romacircnească
(Dimineaţa 5 iulie 2004 p 1) bdquoTurismul pe bune şi turismul pe ţepe (Adevărul 13 iulie 2004
p 1)
Parte din figurile semantice au devenit elemente esenţiale pentru pragmaretorica titlurilor
care speculează forţa de atracţie г limbajului figurat
Antonomaza La origine trop clasicizant pretenţios construit prin substituţie şi aluzie
culturală (nume propriu emblematic pentru o categorie de bdquoobiecte vs nume comun şi invers)
antonomaza este un element figurativ foarte mobil icircn sensul că migrează dintr-o variantă
stilistică icircn alta a limbii şi b) icircn limbajul bdquode adopţie se poate multiplica şi regenera continuu
sub noi formevalori textuale
Antonomaza dezvoltă clişee specifice concurate de inovaţii specifice subsumabile icircnsă
aceloraşi tendinţe şi tehnici de bază icircn publicistică acest trop nu mai este neapărat figură
10
savantă fondată pe aluzii culturale icircnalte şi stabile (mitologice biblice literare) ci apare deseori
strict şi direct dependent de circumstanţe de moment Ca atare antonomaza publicistică va avea
reprezentări perisabile eventual cu unică atestare lectura corectă fiind posibilă numai icircntr-un
spaţiu sociocultural şi politic clar delimitat de altfel frecvent termenul nou creat prin antono-
mază este glosat icircn corpul articolului eliminacircndu-se astfel riscul echivocului sau al decodării
greşite Procedura curentă de reprezentare constă icircn utilizarea antroponimului desemnacircnd o
persoană publică (politică de regulă) drept nume generic al unei clase de indivizi cu
caracteristici similare
Conotaţia pozitivă sau negativă intrinsecă antonomazei conferă acestei figuri capacitatea de
a induce - icircncă din titlu - un punct de vedere elogios (bdquoUN REGAT PENTRU O MUSCĂ
Jurnalul naţional 29 iulie 2005 p 4 aici Mona Muscă) sau defăimător icircn cea de-a doua
situaţie antonomaza pierde calitatea de trop rafinat dar devine instrument al aluziei critice
satirice ironice şi indice al oralităţii uneori de tip periferic bdquoPonta a votat pentru un Parlament
fără Mischii (Adevărul 29 noiembrie 2004 p 4) de notat şi forme atipice de reprezentare
rezultate din sudarea prenumelui şi a numelui bdquoGigibecalii presei (Evenimentul zilei 25 mai
2005 p 1)
icircn plus o serie de titluri culese recent din cotidiene sunt relevante pentru capacitatea
antonomazei de a submina propriile stereotipii de aceea uzul frecvent al procedeului nu
icircnseamnă neapărat şi uzură reţinem icircn acest sens antonomaza bdquonume de instrument
(reprezentată gramatical prin nume comun generic singular articulat hotăracirct provenit dintr-un
patronim bdquoGuvernul loveşte cu darabonţul (Romacircnia liberă 9 iulie 2004 p 2 despre
promovarea icircntr-o funcţie icircnaltă a lui Darabonţ fost primar de sector icircn Bucureşti cu precizarea
că jurnalistul oferă cheia de lectură bdquoAşadar Guvernul vrea să dea lovitura cu darabonţul
devenit sinonim cu un ciocan care şi-a pierdut măciulia La nevoie poate fi şi el util dar eficace
mai greu Cf şi antonomaza - bdquounitate de măsură bdquoListele parlamentare măsurate cu boc-uF
(Adevărul 22 iulie 2004 p 1 Boc numele omului politic dar şi interjecţie bdquoBoc-ul indică
noutatea candidatului icircn prim-planul politic voinţa acestuia de a pune interesul general mai
presus de cel personal)
Sporadic titlurile icircnglobează antonomaze bdquoculturale cu mutaţii semantice uşor de identificat
bdquoicircntrecerea greucenilor (Evenimentul zilei 8 martie 2004 p 22 articol pe teme sportive)
Comparaţia de sursăfactură populară sau livrescă utilizată ca nucleu figurativ al titlului este
rareori ingenioasă tendinţa către catacreză diminuează sau anulează latura estetică expresivă a
figurii dar icircn compensaţie icirci consolidează funcţia descriptiv-explicativă frecvent icircn notă
hiperbolizantă prin amplificare bdquoLa Bac notele cresc precum Făt-Frumos (Evenimentul zilei 9
iulie 2004 г 5) bdquoFrancezii aşteaptă la Logan ca romacircnii la Dacie
- comparaţia cu structură atipică trunchiată prin elipsa comparantului (ca B) produce
ambiguizarea referenţială a titlului care pierde capacitatea de anticipare tematică bdquoPrecum
firul de iarbă (Dimineaţa 21 iulie 2004 p 5 dezambiguizat abia icircn partea finală a articolului
prin comparaţia implicită şi metaforizantă bdquoSă creştem precum firul de iarbă )
Ironia coexistă de regulă cu diverse forme de intertextualitate (citat parodie pastişă) sau cu
tropi fundamentali (metaforă mai ales)
Jocul de cuvinte (aparţinacircnd aceluiaşi cacircmp semantic) este o construcţie ludicăironică la
limita cu metafora şi calamburul Fără icircndoială inventive titlurile din această serie sunt totuşi
prea icircncărcate conotativ şi prin aceasta manieriste şi obositoare bdquoPreţul de intervenţie la
11
miere miroase a măsură electorală zaharisită (Curentul 4 octombrie 2004 p 1) bdquoEpidemie de
moţiuni pentru Sănătatea lui Nicolăescu (Curentul 13 decembrie 2005 p 13)
Metafora (Stoichiţoiu-Ichim 2001 pp 63-74) este cu siguranţă tropul fundamental pentru
retorica titlului publicistic şi principala formă de manifestare a patosului gazetăresc la acest nivel
paratextual expresia metaforică - tocită sau inedită - dezvoltă funcţii explicativ-descriptive de
bdquoetichetare subiectivă a unor evenimente atitudini persoane şi prin extensie a conţinutului
icircntregului text Ignoracircnd norme esteticede originalitate dar deviante faţă de expresia standard
titlul metaforic atrage atenţia cititorului şi propune un unghi de lectură fiind esenţial pentru
persuasiunea jurnalistică prin insinuare In acest sens trebuie luată icircn calcul şi utilizarea
preferenţială a anumitor tipuri gramaticale şi semantice de metaforă
Metafora nominală explicită (coalescentă) şi implicită se prezintă icircn variante clasice
- metaforele definiţie (după modelul A este B) şi apozitive (AB) - formele cele mai clare de
metaforă explicită Pe primul loc se situează clişeele bdquoprefabricatele frazeologice
reprezentate de formule colocviale şisau populare mai rar culte sau de sintagme preluate din
limbaje specializate şi transferate icircn alt domeniu bdquoTransnistria o laquogaură neagrăraquo guvernată
de bani şi de Kremlin (Evenimentul zilei 4 iunie 2004 p 17) bdquoRomacircnia noul El Dorado
viticol (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 3) bdquoRelaxarea fiscală este praf icircn ochi (Jurnalul
naţional 7 august 2004 p 14)
Nu sunt de ignorat nici recontextualizările unor versuri fraze celebre titluri de cărţifilme
ceea ce generează metafore respectiv titluri metaforic-parodice bdquoMutu Salvatore de la Patria
Jurnalul naţional 6 septembrie 2004 p 1) bdquoVădim file de poveste (Evenimentul zilei 27
ianuarie 2005 p 8)
Metaforele explicite ingenioase mizează icircntotdeauna pe efectele unui element-surpriză metaforă
personificatoare sau dimpotrivă cu rol depersonificator amestec de registre stilistice reutilizări
parodice imprevizibile ale unor expresii şi locuţiuni curente Vanghelie un cartof prea fierbinte
pentru PSD (Cotidianul 23 mai 2004 p 4) bdquoTurismul - o babă care se chinuieşte să
icircntinerească (Jurnalul naţional 23 august 2004 pp 8-9) bdquoPiaţa Rahova perla falsă din
coroana lui Vanghelie (Evenimentul 30 septembrie 2005 p 21)
Metaforizarea icircn titlu a numelor proprii sau generice de persoană impune o observaţie aparte
Indiferent de gradul de uzură şi de inventivitate coalescenţa apozitivă constituie o procedură
comodă de calificare depreciativă sau elogioasă a unei persoane şi prin aceasta de orientare şi de
manipulare a lecturii bdquoChirurgul Ciomu laquomăcelarul de mădulareraquo a fost dat afară din spital
(Adevărul 17 iulie 2004 p 1) bdquoAdi Mutu iconiţa lui Iordănescu (Jurnalul naţional 6
septembri 2004bdquoAngela Merkel o Cenuşăreasă care pescuieşte Ziarul financiar 2005
Poreclele ocazionale sau stabile prin excelenţă ironice atribuite unor persoane publice
(politicieni icircndeosebi) asigură una dintre procedurile curente de metaforizare a titlului icircn funcţie
de stocul de cunoştinţe deţinut de cititor uzul metaforic implicit al supranumelor obscurizează şi
blochează icircnţelegerea mesajului sau dimpotrivă creează premisele unei lecturi relaxa(n)te
bdquoBombonel şi iepuraşul (Romacircnia liberă 27 octombrie 2004 p 1 Adrian Năstase Traian
12
Băsescu) bdquoIepuraşul şi papagalul candidaţi la Cotroceni (Libertatea 28 octombrie 2004 p 2
Traian Băsescu şi Adrian Năstase)
Acelaşi rol de categorizare expresivă şi neechivocă revine clişeului metaforic fondat pe
(re)punerea icircn circulaţie a unor termeni arhaici icircnvechiţi sau bdquoexotici denumind ranguri şi
funcţii administrative sociale militare bdquoMichael şeicul vitezei (Libertatea 4 aprilie 2004 p
19) bdquoElevii ieniceri pentru partid (Evenimentul zilei 2 iunie 2004 pp 4-5)
Celelalte subtipuri de metaforă nominală perpetuează propriile stereotipuri ceea ce
determină a) un manierism figurativ prin uz și conservare a clişeului metaforic deseori lipsit de
paternitate anularea oricărui risc sau efect de ambiguizare a expresiei ca arare icircn titlul
jurnalistic sunt neechivoce chiar şi secvenţele care structural aparţin metaforei implicite icircn
plus transparenţa semantică este garantată şi de glosarea anticipată a metaforei icircn supratitlu sau
amacircnată icircn şapou ori icircn text
- metaforele substantival-genitivale (substantiv + substantiv icircn genitiv) substantival-
prepoziţionale (substantiv 4- substantiv icircn acuzativ cu prepoziţie) precum şi sintagmele de
tipul substantiv + adjectiv utilizate cu valoare conotativă apar extrem de frecvent icircn structura
titlului jurnalistic bdquoTelenovela negocierilor Noi laquotrădăriraquo PRM şi PUR (Evenimentul zilei
18 iunie 2004 p 6) bdquoZaţul privatizărilor icircngroaşă portofoliul AVAS (Gacircndul 27 mai 2004
p 1) bdquoAl Qaida aruncă icircn luptă arma petrolului
Perfect catacretice sau cu un grad oarecare de originalitate metaforele nominale de acest tip
asigură nu numai brevilocvenţa ci şi expresivitatea enunţului icircn plus o sumă de elemente
figurative asociate consolidează complexitatea şi icircn ultimă instanţă eficienţa pragmaretorică a
titlului
Metafora verbală este o componentă importantă - cantitativ şi expresiv - pentru construcţia
titlului jurnalistic
Prin excelenţă convenţională şi nonambiguă (semnalată eventual icircn ghilimele) metafora
verbală poate evita pericolul banalităţii prin combinarea cu diverse artificii lingvistico-stilistice
realizări hiperbolizante şi personificatoare icircndeosebi din seria bdquomedicală sau a agresivităţii
icircmpletirea cu metonimia şi cu jocul de cuvinte amestecul de registre stilistice bdquoUn poliţist de
frontieră beat laquoa seceratraquo 5 oameni cu 200 de cartuşe Adevărul 21 iunie 2004 p 1) bdquoPSD -
Cluj-Napoca a intrat icircn comă (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 5) bdquoGuvernul castrează abia
icircnfiinţatul Consiliu Naţional de Integrare (Adevărul 22 septembrie 2004 p 7) bdquoMinistrul
Cinteză ciripeşte la căpătacirciul pacientului laquoSănătatearaquo (Gacircndul 27 iulie 2005 p 12 cu
includerea metaforei icircntr-un joc ironic de cuvinte)
Retorica titlurilor metaforicemetaforizate este interesantă şi sub alte aspecte care depăşesc
simpla tipologie gramaticală şi semantică a tropului
Pentru limbajul publicistic este definitorie şi tentativa de subminare a propriilor clişee
figurative reţinem icircn acest sens constituirea bdquofamiliei de metafore prin gruparea unor metafore
implicite aluzive şi sinonimice icircn jurul unui clişeu de referinţă
Tendinţa de a inventa şi de a impune icircn şi prin limbajul jurnalistic metafore ocazionale
dependente de circumstanţe concrete particulare ele devin rapid fie clişee metaforice fie sursa
13
unor modele de formare a bdquofamiliei de metafore centrate asupra unuia şi aceluiaşi termen de
bază icircn general sunt metafore efemere a căror forţă şi perioadă de circulaţie coincid cu durata
evenimentului care le-a generat Exemplele de acest tip sunt numeroase şi mai ales concludente
pentru capacitatea limbajului publicistic de a multiplica ingenios extinderile metaforice ale unui
cuvacircntconcept bdquola modă
- tsunami (bdquoval uriaş distrugător) cuvacircnt japonez cu apariţii denotative frecvente icircn relatările
despre dezastrele naturale din Thailanda şi Indonezia s-a icircnregistrat simultan şi cu valoare
metaforică bdquoTsunami (Ziua 7 ianuarie 2005 p 1 despre convulsiile din politica
romacircnească) bdquo bdquoSe apropie un laquotsunamiraquo pe piaţa asigurărilor (Evenimentul zilei 11
ianuarie 2005 p 8)
- diverse adjective utilizate ca epitet metaforic reprezintă componenta invariabilă icircntr-o serie
compactă de metafore cu domeniu unic de referinţă (cel politic icircn exemplele următoare)
- adjectivul portocaliu dezvoltă aceeaşi conotaţie (bdquoaparţinacircnd opoziţiei democratice)
indiferent de numele determinat sintagma bdquorevoluţie portocalie (cu referire la Ucraina)
asigură tiparul pe care se grefează numeroase metafore bdquoicircnrudite bdquoPortocaliul Iuşcenko
se colorează icircn gri (Gacircndul 130904
Sunt de semnalat totodată şi substituţiile lexicale sinonimice ale termenului de bază
bdquoRevoluţia oranj din Ucraina orchestrată de serviciile secrete (Adevărul 18 ianuarie 2005 p
1) sau bdquoOranjada (Ziua 4 martie 2005 p 1)
adjectivul electoral se icircnregistrează icircn componenţa a două bdquovaluri de metafore
adjectivale aferente comentariilor pe teme politico-administrative - alegerile locale
(Adevărul 25 octombrie 2004 p 2) bdquoSMS-uri electorale cercetate de Poliţie
bdquoRepetenţi la testul mitei electorale bdquoLiber la turism electoral (Cotidianul 10
noiembrie 2004 pp 2-4)
Preponderent ocazională metafora de elogiere absoarbe şi pune icircn circulaţie clişeul figurativ
fondat pe un termen evaluativ adecvat momentuluievenimentului de referinţă de pildă titlurile
artilelor de prezentare a campionilor romacircni la Jocurile Olimpice (Atena august 2004) au
exploatat obsesiv sintagmele de aur de argint de bronz metafore cu clară trimitere aluzivă la
medaliile bdquoPloaie de aur peste Romacircnia (Jurnalul naţional Z5 august 2004 pp 32-33)
bdquoBărcile cu vacircsle de aur (Jurnalul raional 23 iulie 2004 p 32) bdquoChef de aur (Jurnalul
naţional Ir august 2004 p 1) bdquoGimnastele de aur s-au icircntors acasă (Adevărul 26 august 2004
p 11)
Metonimia prezintă interes ca procedeu care favorizează economia de limbaj şi se
intersectează cu alţi tropi Metonimia propriu-zisă saturacircnd una dintre variantele substitutive
tipice (de pildă bdquoautor pentru operă) se icircnregistrează sporadic bdquo80 de Matisse Cezanne şi
Picasso au ajuns la Muzeul Naţional de Artă al Romacircniei (Gacircndul 2 iulie 2005 p 3)
icircn schimb personificarea metonimică furnizează unul dintre cele mai stabile clişee figurative
ale limbajului publicistic actual recuperate icircn construcţia titlului clişeul atinge atacirct tipul de
figură (cu sincretismul a doi tropi) cacirct şi bdquogramatica şi bdquosemantica acesteia Elementul
personificator se selectează din categoria verbelor volitive psihologice de mişcare de opinie sau
declarative icircn timp ce componenta metonimică este reprezentată de entitatea căreia i se atribuie
caracteristica [ + animat]
Extrem de unitară categoria metonimiei personificatoare se compune din toponimenume de
partide instituţii formaţii muzicale teatrale sportive etc indicate prin nume complet sau prin
14
sigle icircn acest mod dintre multiplele forme posibile de substituţie metonimică publicistica
activează icircndeosebi varianta bdquoconţinător pentru conţinut de tipul bdquoRusia vrea acord total cu
Bruxelles (Ziarul financiar 21 mai 2004 p 9) bdquoAl Qaida ameninţă cu atentate icircn Bulgaria şi icircn
Polonia (Adevărul 22 iulie 2004 p 9)
icircn titluri preferinţa netă pentru structurile minimale (substantiv cu stilizare metonimică + verb
personificator) nu exclude şi cumulul a două secvenţe de acest tip De asemenea importanţa şi
stabilitatea procedeului sunt probate printre altele de prezenţa pe aceeaşi pagină de ziar a unei
serii de titluri construite similar PNL nu votează Statutul Parlamentului bdquoPNL cere demisia
ministrului Sănătăţii bdquoPD şi PNL se opun vacircnzării vilelor de protocol către actualii chiriaşi
bdquoPD cere revenirea la vechiul sistem judiciar bdquoPD critică deturnarea banilor de la Sănătate
Adevărul 19 martie 2004 p 3)
Titlul centrat pe paradox figură a ambiguităţii prin asocierea de idei aparent contradictorii
este prin definiţie remarcabil deşi se icircnregistrează variante slab diferenţiate ale aceluiaşi
procedeu este vorba despre bdquoruptura imprevizibilă icircn plan lexico-semantic produsă de a)
relaţia de incongruenţă dintre elementul regent şi determinanţi şi b) substituţii
lexicalesintagmatice deviante icircn contextul dat icircn plus locul de fisurare a coerenţei semantice
poate fi semnalat grafic prin puncte de suspensie bdquoMita legală (Ziarul 20 aprilie 2004 p 1)
bdquoCadre didactice corigente (Dimineaţa 2 iulie 2004 p 1) bdquoPopularii nepopulari (Ziarul 2
iulie 2005 p 1) bdquoA cacircştiga pierzacircnd (Jurnalul naţional 21 iunie 2004 p 35)
7b Tipologia figurilor de stil Figurile semantice şi transformarea lor icircn
clișee (după RZafiu)
Discursul jurnalistic utilizează destul de mult figurile semantice ndash icircn primul racircnd
metafora şi metonimia ndash cu rol ornant sau explicativ Nu e icircnsă vorba de obicei de inovaţii
extreme de asocieri surprinzătoare cu funcţie estetică figurile publicistice corespund mai
curacircnd cadrelor conceptuale generale analogiilor şi asociaţiilor din viaţa cotidiană şi din
limbajul curent Ele sunt deja uzuale banalizate ndash sau devin astfel icircn interiorul stilului
gazetăresc Clişeele provenite din metafore şi metonimii sunt adesea iritante prin recurenţă dar
au avantajul accesibilităţii al maximei comodităţi manifestate deopotrivă icircn producerea şi icircn
receptarea textului
Metaforele călătoriei corabie automobil tren
Metafora drumului fiind una din cele mai bine reprezentate icircn toate registrele limbii nu e
de mirare că din ea s-au dezvoltat alte cacircteva cacircmpuri de echivalenţe icircn primul racircnd asimilacircnd
obiectul supus unei evoluţii (individ grup domeniu de activitate sau cunoaştere umană) cu un
vehicul icircn deplasare Societatea-corabie istoria-tren omul-automobil sunt concepte metaforice
puternic clişeizate pe care le utilizează limbajul curent cel publicistic ba chiar şi cel poetic
Foarte actuală esbquo fireşte identificarea individului cu automobilul (explicabilă prin condiţiile
vieţii moderne) ea explică un număr considerabil de expresii şi locuţiuni din limbajul argotic şi
familiar a fi icircn pană bdquoa nu mai avea banildquo a lua ceva la bord bdquoa consuma băuturi alcooliceldquo
(vezi şi benzină carburant cu sensul de bdquobăutură alcoolicăldquo) a-şi face plinul bdquoa ajunge la un
cacircştig considerat suficientldquo a trage pe dreapta bdquoa se culcaldquo bdquoa se retrageldquo etc
15
Limbajul publicistic transformă asemenea echivalări mai vechi sau mai noi icircn construcţii
elaborate alegorice uneori artificiale şi marcat retorice Oricum trecerea de la presa romacircnească
icircn limbaj de lemn la cea actuală a icircnsemnat şi o modernizare a metaforei mijlocului de transport
corabia (cu cacircrmaciul ei) era caracteristică stilului solemn şi arhaizant al discursului totalitar
inovaţiile actuale preferă trenul sau automobilul Metaforele navigaţiei nu dispar desigur cu
totul icircn 1990 sub titlul bdquoCorabia se scufundăldquo se desfăşura o icircntreagă alegorie icircn care apăreau
marinarii mecanicii puntea bastimentul etc bdquoCăpitanul dă ordine timonierul icircncearcă disperat
să redreseze cacircrma ldquo bdquoSuntem un neam icircn cumpănă ca şi o corabie pe cale de a eşualdquo
Seria metaforelor automobilistice mizează pe accesibilitate şi actualitate apelacircnd la o
experienţă comună mai multor cititori (pentru care corabia e totuşi doar un clişeu cultural)
Inovaţia se manifestă prin alegerea unui element concret-cotidian ca suport inedit al alegoriei
societatea romacircnească devine de pildă un autobuz bdquoPentru multă lume alegerile din septembrie
reprezintă o intersecţie a istoriei icircn care obositul uzatul şi slab alimentatul nostru autobuz
tricolor o poate lua aiurea viracircnd la dreapta ori la stacircnga pe o stradă icircntunecată plină de gropi şi
mizerii ()rdquo
Metafora bdquoferoviarăldquo nu este mai puţin frecventă icircn discursul politic şi publicistic un
partid politic s-a declarat la un moment dat bdquolocomotivaldquo coaliţiei din care făcea parte Tentaţia
alegorică se manifestă şi aici din plin bdquoTrenul puterii Circulă oricum laquoLocomotivaraquo ndash partidul
majoritar ndash se mai icircnfundă icircn zăpadă vagoanele sunt jerpelite partidele extremiste circulă pe
scări
Metafore publicistice Abuzul metaforic a fost favorizat de limba de lemn a regimului politic
totalitar Un tipar asemănător produce evident icircn mod involuntar animale fantastice dintr-un
bestiar inedit bdquoCinic vechii rechini ai dezastrului romacircnesc icircntind din nou braţele tentaculare
paralizacircnd tot ce atingldquo (Dreptatea 192 1990 1) Sensul figurat depreciativ injurios al
denumirilor de specii animale se combină icircntr-o retorică rudimentară fără a ţine seama de
imaginea simbolurilor concrete
Alegorii O metaforă jurnalistică nu rămacircne aproape niciodată singură icircn căutare de
performanţe stilistice autorii construiesc metafore şi comparaţii icircn lanţ cum acestea sunt prin
natura scrisului publicistic clişeizate rezultatul ndash scenariul alegoric ndash este de obicei unul
involuntar comic Icircn alegoria jurnalistică e caracteristică grija autorului de a decoda cacirct mai
explicit echivalările metaforice textul se icircntrerupe de multe ori pentru a face loc explicaţiilor
bdquotraduceriildquo bdquoCopilul (puterea actuală) şi-a făcut gestaţia icircn pacircntecele mamei sale
(Televiziunea)
Dezavantajat oricum de complicarea excesivă stilul alegoric e pacircndit din păcate şi de
riscul inutilităţii el rămacircne de multe ori un simplu exerciţiu retoric un ornament pitoresc care
nu aduce un progres veritabil icircn analiza fenomenelor descrise poate chiar să alunece icircn erori de
logică (grave pentru o figură de stil prin excelenţă raţionalistă) prin nepotrivirea metaforelor cu
fenomenul reprezentat prin incoerenţe sau jocuri de cuvinte bdquoaceste mari unităţi ale agriculturii
romacircne abia plutesc icircn derivă ca să treacă mai repede prin pacirccla perioadei de tranziţie Dar nu se
vede malul icircn această economie de ceaţăldquo (RL 666 1992 2)
Metafore animaliere Clişeele publicistice se dezvoltă de obicei spontan icircn serii una
dintre seriile foarte evidente icircn retorica jurnalistică actuală este cea a metaforelor animaliere Icircn
16
lista principalelor animale invocate icircn ultimii ani par să intre mai ales rechinii caracatiţa
dinozaurii hienele ndash şi cu o frecvenţă ceva mai redusă cameleonul lupii lipitorile păianjenul
şarpele şobolanii cobaii Nu icircntacircmplător am amestecat formele de singular cu cele de plural
unele din numele de mai sus şi-au consolidat semnificaţia metaforică icircntr-o anume formă
gramaticală e mai puţin probabil să icircntacirclnim icircn texte lupul (la singular) sau caracatiţele (la
plural) Desemnările animaliere se deosebesc şi după posibilitatea de a apărea fără determinări
(mai rar) ndash bdquorechinii stau deocamdată ascunşildquo (RL 1065 1993 9) bdquocaracatiţa impune propria
ei legeldquo (RL 922 1993 1) ndash sau cu determinări care le pun icircn relief caracterul metaforic
bdquobătracircnele hiene nomenclaturiste stau la soare şi-şi ling rănileldquo (RL 848 1993 1) bdquohienele
tranziţieildquo (RL 940 1993 9) bdquobătracircnele hiene securisteldquo (RL 1312 1994 1)
Personificarea preţurilor Icircntr-un sondaj de opinie realizat icircn 1996 la icircntrebarea bdquode ce
vă temeţi mai multldquo cei chestionaţi indicau pe primul loc preţurile care o luau astfel icircnaintea
unor surse tradiţionale de spaimă precum războiul sau boala Este deci interesant să urmărim
prezenţa preţului icircn discursul public actual mai ales icircn presă Prima observaţie care se poate face
este că subiectul icircn cauză e foarte prezent icircn textele publicistice Se constată apoi că preţurilor
le este atribuită constant calitatea de agent ele sunt personificate sunt descrise icircn ipostaze cacirct se
poate de autonome şi dinamice Metaforele clişeizate ale creşterii preţurilor nu au o tonalitate
excesiv de sumbră Cele mai puternice imagini sunt ale forţelor naturale bdquoVacircrtejul preţurilor nu
iartă nimic (EZ 1026 1995 1) bdquotensiuni declanşate de avalanşa preţurilor (RL 28101995
16) Alte contexte sugerează icircnsă mişcarea ameţitoare prin metafore ale dansului (lambadă
sarabandă) sau ale călăriei (cavalcadă) bdquolaquoLambadaraquo preţurilorldquo (Adevărul 166 1990 1)
bdquoSarabanda preţurilor şi pensiileldquo (RL 716 1992 2) bdquoCavalcada preţurilor sub biciul Stolojanldquo
(RL 782 1992 1) Icircn fine apar şi metaforele tehnice bdquoo remorcă la locomotiva preţurilorldquo (RL
1096 1993 16)
5
hacircrţoage vechi am descoperit mai multe formaţii sintactice fermecătoare mai multe timpuri care
au fost uitaterdquo
Adverbul
Adverbul poate exprima stilistic nuanţe de superlativ prin repetare citeşte repede-repede
prin prelungirea unui sunet bineee prin comparaţie iute ca gacircndul cu sens metaforic a dormit
buştean etc
Adverbul unde din enunţurile principale intensifică valoarea expresivă Şi unde nu ne
trezim icircntr-o bună dimineaţă plini ciucuri de racircie căprească hellip (ICreangă)
Gradul comparativ al adverbelor contribuie la expresivitatea textelor Cacircnt-un corn cu-
nduioşare Tot mai tare şi mai tare Mai aproape mai aproaperdquo (MEminescu)
Prin caracterul său prolific si activ prin gama largă de transferuri icircntre clasele lexico-
gramaticale conversiunea se icircnscrie icircn categoria faptelor de limbă valorificate din plin la nivel
stilistic Este o realitate că valorile stilistice (expresiv-estetice) se nasc din valorile lexical-
gramaticale Prin forța sa sugestivă substantivul depășește barierele lingvistice navigacircnd spre
noi orizonturi cele ale imaginarului poetic El poate construi reface sau desființa icircntr-o clipă un
univers
6 Retorica titlurilor Jocul de cuvinte facil (după RZafiu)
Titluri verbale şi titluri nominale
Titlul narativ
Desemnarea epică
Personajele desemnarea (mai mult sau mai puţin) tendenţioasă
Titluri incomplete
Presupoziţii şi implicaţii
Jocul de cuvinte facil
Chiasmul
Multe din caracteristicile stilului jurnalistic sunt determinate de nevoia fundamentală a
publiciştilor de a furniza elemente noi de a produce surprize pentru a trezi interesul cititorului şi
a continua o comunicare mereu ameninţată de grabă plictiseală suprasolicitare Cum noutatea
nu apare totdeauna icircn idei sau icircn informaţii ndash puţine şi repetitive icircn sfera vieţii cotidiene ndash
căutarea ineditului se transferă adesea asupra limbajului
Pasiunea jurnalistică pentru neologismul şocant e bine cunoscută a fost remarcată de
asemenea icircn presa romacircnească de după 1989 prezenţa jocului de cuvinte dezvoltată dintr-o
puternică explozie de subiectivitate şi de inventivitate lexicală O sursă stabilă de pitoresc
lingvistic pare să o constituie acum limbajul popular familiar şi mai ales cel argotic avacircnd
printre trăsăturile lor esenţiale tendinţa spre inovaţie spre permanentă reicircmprospătare
Trăsăturile cel mai des invocate (şi criticate) ale jurnalismului autohton privesc caracterul
lui bdquofolcloricldquo afectiv narativ şi gnomic (moralizator)
Titlurile sunt un indicator al intenţiilor şi al competenţelor de comunicare manifestate icircn
spaţiul public
Titluri verbale şi titluri nominale
Stilul nominal ndash specific e drept titlului icircn genere dar mai ales celui de carte ndash a fost
foarte răspacircndit icircn presa romacircnească din timpul totalitarismului şi era icircncă predominant icircn
paginile ziarelor de la icircnceputul lui 1990 (bdquoBogat şi icircnsufleţitor raport muncitoresc ldquo bdquoO artă a
conştiinţei patriotice revoluţionare ldquo ) Icircn stilul publicistic al bdquolimbii de lemn ldquo se strecura cel
mult cacircte unul dintre verbele a căror valoare abstractă le permitea să se transforme icircn simplu
instrument de conectare a două lozinci demonstrează constituie asigură şa
6
După decembrie 1989 majoritatea presei romacircneşti a icircnceput icircnsă prin reacţie un proces
de dinamizare a titlurilor enunţul de tip verbal (bdquoPe cine apărau atacatorii ldquo ndash RL 4021990) şi
avea să devină icircn scurt timp modelul dominant
Prezenţa verbului icircntr-un titlu e simptomatică pentru definirea unei atitudini de aderare la
real şi de individualizare a actului de comunicare Se ştie că doar enunţul are valoare de adevăr
titlurile nominale riscă să rămacircnă icircn domeniul sensurilor abstracte şi generale
Desigur titlul se adaptează şi tipului de text sugeracircnd deci tonul predominant
deliberativ argumentativ sau informativ al unui articol E foarte normal ca un text teoretizant să
se intituleze bdquoCacircteva icircntrebări ldquo (RL 4021990) sau bdquoDialogul intoleranţei ldquo (Adevărul
4021990)
Titlul narativ
Tiparul titlului narativ folosit intens icircn presa romacircnească din ultimul deceniu al secolului
al XX-lea cuprinde icircntr-o propoziţie sau icircntr-o frază scurtă rezumatul unei poveşti simple cu
personajele sale principale
Titlurile icircn trei timpi rezumă ştirea icircn forma unei micro-naraţiuni centrate pe insolit pe
contraste pe contrazicerea aşteptărilor cititorului Deşi par să se supună unei reguli de concizie
titlurile cuprind date care nu au nici un rol icircn declanşarea şi icircn desfăşurarea acţiunii uneori chiar
date care nu se vor regăsi icircn text E una din micile păcăleli ale genului Circumstanţele evocate
de la icircnceput icircl implică pe cititor icircn poveste oferindu-i un punct de contact cu lumea textului din
propria-i experienţă practică ori culturală bdquoLa 8 km de Mirceşti val de sinucideri icircntr-o
liniştită comună ieşeană ldquo (EZ 190 1993 2) Circumstanţa poate fi şi cauzală atunci cacircnd icircntre
cauză şi efect există deja un contrast suficient de mare de pildă cel dintre solemnitatea festivistă
a cauzei şi comicul de situaţie al efectului bdquoIcircn cinstea venirii la Iaşi a dlui Iliescu la statuia lui
A I Cuza ore icircn şir pompierii au spălat găinaţul de pe sabia şi barba domnitorului ldquo (EZ 176
1993 1)
Desemnarea epică
O dată cu ştirea de senzaţie a revenit icircn stilul gazetăriei romacircneşti tiparul de desemnare
a unui eveniment prin nominalizare şi localizare Titluri precum Asasinatul din Bulevardul Carol
(EZ 505 1994 1) sau Misterul scheletului din strada Racircşnov (EZ 422 1993 1) reiau tradiţia
formulelor şocante
Personajele desemnarea (mai mult sau mai puţin) tendenţioasă
Nu e nimic nou icircn a afirma că la aceleaşi persoane sau la aceleaşi icircntacircmplări vorbitorii se
pot referi icircn mai multe feluri şi că selecţia unei desemnări sau a unei descrieri dintre mai multe
posibile e o formă de manifestare a subiectivităţii icircn limbaj Discursurile occidentale asupra eticii
icircn presă nu uită să interzică desemnările prin etnie culoare religie ndash care pot activa stereotipuri
ale prejudecăţilor etnice rasiale etc icircn jurnalismul romacircnesc ele sunt din păcate curente bdquoUn
ţigan cumpără o viaţă cu 2000 de lei şi o aruncă la gunoi ldquo (Ora 281 1993 2) bdquoCriminal turc la
volan ldquo bdquoUn alt turc omoară oameni nevinovaţi ldquo (UC 5 1994 6)
Icircn ceea ce am numit bdquotitlul narativldquo desemnarea personajelor se face direct prin numele
propriu cacircnd acesta e suficient de spectaculos icircn caz contrar ziaristul recurge icircn mod stereotip la
un substantiv comun icircnsoţit de articolul nehotăracirct sau mai rar de cel hotăracirct (bdquoUn om este
aruncat din casă icircn stradă de propriii vecini ldquo Libertatea 2173 1997 2)
Icircn limbajul publicistic romacircnesc se observă cu uşurinţă variaţiile icircn desemnarea unor
personalităţi politice implicate icircn evenimente de mare actualitate mai puţin spectaculoase dar nu
lipsite de interes sunt desemnările personajelor de fapt divers Cele mai frecvente sunt cele
rezultate direct din actul narat (pe care uneori chiar icircl rezumă) criminalul victima Dependente
de context ndash şi deci icircn general neutre ndash sunt şi denumirile oferite de relaţia (de obicei de rudenie)
cu un alt participant la acţiune tatăl fiul soţia cumnata vecinul etc Icircn presa romacircnească
actuală se recurge destul de des şi la desemnări regionale la identificarea persoanei icircn raport cu o
zonă geografică cu un judeţ sau un oraş bdquoUn oltean s-a aruncat de pe bloc ldquo (EZ 1567 1997 1)
De fapt ziariştii aleg de multe ori denumiri nemotivate de context tocmai pentru a crea
contraste surprize mai ales cacircnd faptul icircn sine nu e foarte spectaculos burlescul de acest gen
7
poate fi sau nu gustat de cititori are totuşi meritul gratuităţii neputacircnd cred fi suspectat de
tendenţiozitate
Titluri incomplete
O particularitate a stilului jurnalistic actual este şi apariţia icircn titlurile de articole a unor
verbe care cer un complement obligatoriu folosite fără respectivul complement Textul
articolului completează de obicei schema gramaticală şi furnizează informaţiile necesare
Fenomenul apare ca o deviere gramaticală dar nu e pur şi simplu o eroare ci mult mai probabil
o strategie un procedeu folosit cu intenţie pentru a atrage atenţia cititorului trezindu-i interesul
pentru continuarea frazei
Cel mai adesea este vorba de verbe de declaraţie sau icircn orice caz de verbe care descriu
acte de limbaj Din punct de vedere gramatical se pot icircnregistra icircn această situaţie verbe cărora
le este omis complementul direct obligatoriu a dezminţi a infirma a dezvălui a sfida (de
exemplu bdquoRapid dezminte ldquo icircn RL 24081994 15) de asemenea verbe cărora le lipseşte
complementul prepoziţional sau subordonata corespunzătoare a se delimita (de) a insista
(pentru să) etc (bdquo Dl Adrian Năstase se delimitează ldquo RL 1086 1993 1) şi chiar verbe la
care ambele poziţii sunt descompletate a preveni a avertiza (bdquoMedicii doljeni avertizează ldquo RL
539 1991 3)
Presupoziţii şi implicaţii
Pragmatica lingvistică se ocupă printre altele de felul cum funcţionează icircn comunicarea
curentă raportul dintre explicit şi implicit dintre ceea ce este enunţat direct şi ceea ce este doar
presupus sau implicat Se urmăreşte astfel mai ales icircn dialoguri felul cum depind implicaţiile de
situaţia de comunicare şi de cunoştinţele comune ale interlocutorilor Anumite implicaţii
bdquoconvenţionale ldquo fixate icircn limbă sunt legate de cacircteva cuvinte-particule (de obicei adverbe) şi
totuşi doar chiar şi pacircnă şi icircncă etc
Presupoziţiile şi implicaţiile sunt adesea manipulate pentru a strecura informaţii greu de
demonstrat prezentacircndu-le ca deja cunoscute Icircn titluri jurnalistice precum bdquoŞi icircn Nicaragua se
schimbă denumirile străzilor ldquo (AREL 18 1991 16) bdquoPacircnă şi icircn Mongolia opoziţia a cacircştigat
alegerile ldquo (EZ 1222 1996 5) Un titlu ca bdquoPrimarul Iaşilor icircşi trage şi-un post de televiziune ldquo
(VoRom 594 1995 1) acţionează insinuant chiar dacă cititorul nu ştie dinainte nimic despre
faptele sau persoanele evocate icircn cazul dat şi introduce presupunerea că multe alte lucruri
nedefinite au fost deja obţinute
Jocul de cuvinte facil
Imediat după 1989 jocurile de cuvinte au invadat publicistica romacircnească fiind alături
de formele oralităţii semne ale maximei diferenţieri faţă de rigiditatea limbii de lemn Cu timpul
entuziasmul inovaţiei lingvistice pare să mai fi scăzut sau mai curacircnd să se fi diversificat icircn
funcţie de specificul publicaţiilor Icircn textele jurnalistice de audienţă largă şi icircn publicitate a
devenit mai evidentă bdquoinovaţia de rutinăldquo care creează o impresie minimală de surpriză pe tipare
preexistente şi fără mare efort prin formule rimate prin variaţii icircn metaforele-clişeu prin jocuri
de cuvinte facile
Titlurile de articole folosesc pacircnă la saţietate calamburul bazat pe reactivarea unei
expresii figurate prin asocierea cu un cuvacircnt sau cu altă expresie care icirci scoate icircn evidenţă sensul
propriu iniţial bdquoValuta navigatorilor pluteşte pe ape tulburi ldquo (RL 1022 1993 5) bdquoNoul sistem
telefonic funcţionează după ureche ldquo (RL 850 1993 5) bdquoNe-am ars şi la chibrituri ldquo (RL 856
1993 4) bdquoApa chioară taxată orbeşte ldquo (RL 958 1993 15) bdquoBaschetul nostru de aruncat la
coş ldquo (TL 742 1992 8) bdquoStaţiunile de pe litoral intră la apă ldquo (TL 770 1992 8) etc
Şi mai gratuită mi se pare etimologizarea numelor proprii (antroponime sau toponime)
prin asocierea cu cacircte un cuvacircnt care le evocă originea icircn substantivele comune corespunzătoare
ndash bdquoPoliţistul Pasăre fura porci ldquo (RL 1273 1994 9) bdquoDomnul Berbece suge la două oi ldquo (RL
628 1992 2) ndash sau le remotivează prin asemănare formală bdquoDorul lui Dorel ldquo (RL 1034 1993
1) bdquoLacrimi la Lancrăm ldquo (RL 1123 1993 4) bdquoApe tulburi la Turburea ldquo (RL 1034 1993 1)
etc
Chiasmul
8
O figură de stil mult folosită icircn titlurile jurnalistice şi icircn sloganurile publicitare e cea
cunoscută icircn tratatele de retorică sub numele de antimetabolă sau reversiune tiparul său s-a
transformat icircn clişeu Fiind un tip de simetrie icircncrucişată (chiasm ABBA) figura constă icircn
repetarea unei sintagme cu inversarea relaţiei dintre cuvinte cel mai adesea un grup nominal
(format dintr-un substantiv-centru şi dintr-un substantiv icircn genitiv cu rol de determinant) reapare
cu poziţiile şi funcţiile componentelor sale schimbate icircntre ele bdquoPolitica democratizării
democratizarea politicii ldquo (Adevărul 50 1990 1) bdquoPolitica patronilor sau patronii politicii ldquo
(titlu icircn RL 481 1991 2) bdquola SNCFR se aplică dreptul forţei nu forţa dreptului ldquo (RL 670
1992 3) etc
Rimele
Un adevărat abuz de rime a fost făcut icircn ultimii ani icircn titlurile de articole care urmăresc să
atragă atenţia prin jocuri de cuvinte parafraze glumeţe figuri de construcţie Titlurile rimate sunt
de obicei banale bdquoFără ură despre nomenclatură ldquo (RL 838 1993 2) bdquoBani cu ţacircracircita Lipsuri
cu nemiluita ldquo (RL 989 1993 5) bdquoCăldură mare icircn galantare ldquo (RL 3107 1993 14) bdquoPrivatul
mai tare ca statul ldquo (RL 1117 1993 1 Dacă titlurile care parafrazează proverbe şi sloganuri trec
neobservate şi sunt mai lesne acceptabile (bdquoVorba dulce nu ne duce ldquo TL 741 1992 1) se
dovedesc neinspirate cele la care se simte elaborarea efortul de a construi rima ndash bdquoNu-i a bună
Justiţia se răzbună ldquo (Cuvacircntul 44 1991 4) ndash mai ales dacă recurg la devieri nemotivate
bdquoMinistrul Duvăz pe Rapid nu-l văz ldquo (Baricada 15 1991 10) Aceste titluri sunt mai frecvente
icircn anii 1991-1992 apoi din fericire par să se rărească Performanţa fonetică poate deveni totuşi
interesantă icircn sine icircn icircncercarea de a găsi o rimă rară bogată ca icircn formula bdquoMare alai cu
Crin Halaicu ldquo (Cotidianul 57 1992 1)
Variaţia sinonimică
Căutacircnd să evite cu orice chip repetiţia unui termen vorbitorul poate crea ambiguităţi
indezirabile Şi mai ciudată este folosirea sinonimelor icircn titlul bdquoSătulă de euforia alcoolică a
soţului Dorina Irina şi-a omoracirct bărbatul iar apoi s-a predat poliţiei ldquo (EZ 677 1994 12) Soţul
şi bărbatul ndash sinonime aflate icircn exact aceeaşi relaţie de echivalenţă semantică şi de diferenţă de
registru ca perechea citată mai sus ndash desemnează aici o singură persoană Fiind vorba de o unică
frază ar fi fost normală doar substituirea printr-un pronume bdquol-a omoracirct ldquo
Autoprezentarea subtitlurile publicaţiilor
O zonă nu lipsită de interes pentru cercetarea strategiilor retorice din stilul publicistic
romacircnesc este cea a subtitlurilor de ziare şi reviste s-a putut asista la o adevărată explozie a
inventivităţii lingvistice icircn domeniul titlurilor şi al subtitlurilor Tendinţa de individualizare prin
subtitlu ndash mai mult chiar decacirct prin titlu fatalmente limitat ca lungime şi tipar lingvistic ndash a
continuat şi icircn anii următori devenind icircncă un exemplu de omniprezenţă a umorului ndash intenţionat
sau involuntar ndash icircn discursul public autohton Multe dintre subtitlurile din publicistica
romacircnească sunt construite cu intenţie umoristică altele alunecă fără voie icircn efecte comice
Icircn decembrie 1989 s-a produs o primă schimbare mai curacircnd mecanică foarte multe
publicaţii şi-au introdus icircn subtitlu adjectivul independent Unele subtitluri au introdus elemente
de enunţ publicitar ndash bdquoCel mai important ziar din Bucureşti ldquo (Libertatea) Altele sunt extrem de
lungi De fapt situaţia actuală e manifestarea unei tradiţii subtitluri hazlii bizare sau ridicole
existau deja la noi şi icircntreruperea totalitară nu le-a suprimat cu totul amintirea Gazetele literare
par să fi icircncercat dintotdeauna să se autodefinească icircn chip original bdquoRevistă liliputană ldquo (Atom
1933) bdquoMic bazar de literatură ldquo (Bilete literare 1930)
1 Limbajul figurativ
După Maria Cvasnacirci Cătănescu
Figurile fonetice Limbajul figurativ de sursă fonetică prezintă o importanţă redusă pentru
construcţia textului jurnalistic
9
Rima (Zafiu 2001 p 22) este principalul artificiu de sonoritate care poate fi reţinut dar icircn
publicistica romacircnească actuală frecvenţa şi prestigiul acestui canon prelevat din retorica altui
stiltip de text sunt nesemnificative Prezentă icircndeosebi icircn titlurile scurte formate pe principiul
simetriei binare rima subliniază atacirct echilibrul construcţiei sintactice cacirct şi semantica de tip
paradoxal sau pur şi simplu ludic a secvenţei Victorie fără glorie (Dimineaţa 21 iunie 2004 p
15) bdquoBracircnza Feta e vedeta (Evenimentul zilei 9 iulie 2004 p 6)
Uneori rima se icircmpleteşte cu alte procedee de evidenţiere emfatică a unei ideiatitudini bdquoDaţi
un leu pentru pesedeu (Gacircndul 19 septembrie 2006 p 1) titlul valorifică efectele cumulate
ale rimei ale parodiei unui celebru apel public bdquoDaţi un leu pentru Ateneu şi ale unui
compus recent de la o siglă)
Figurile de construcţie (sintaxă) sunt exploatate selectiv cele mai importante dar cu
distribuţie inegală fiind secvenţele care asigură organizarea simetrică a titlului
Chiasmul (Zafiu 2001 pp 21-22) are apariţii izolate icircn titlul de presă mecanică şi previzibilă
gramatical inversiunea icircncrucişată poate determina icircnsă jocuri de cuvinte şi semnificaţii
susţinute frecvent de trucuri lingvistice suplimentare (bdquoTrăieşti să creezi şi creezi să trăieşti
Jurnalul naţional 27 octombrie 2004 p 25 bdquoIndependenţa culturii şi cultura independenţei
Ziua 29 noiembrie 2004 p 2
Enumerarea asigură tiparul standard al titlului nominal cu structură de bdquolistă şi cu funcţie
esenţial descriptivă lanţul enumerativ propriu-zis a unor substantive (comune proprii) adjective
(cu sau fără element regent actualizat icircn titlu) sintagme sau enunţuri icircn general eficienţa
descriptivă a enumerării este direct proporţională cu extensiunea secvenţei cf bdquoBlond trist
agitat şi amnezic (Romacircnia liberă 19 mai 2005 p 8)
Paralelismul sintactic apare icircn varianta sa gramaticală cea mai simplă cu repetarea aceluiaşi
tipar gramatical icircn minimum două secvenţe succesive paratactice sau coordonate copulativ Icircn
plan lexico-semantic se dezvoltă aproape fără excepţie relaţii de antonimie sau de sinonimie
astfel icircncacirct paralelismul sintactic va favoriza formarea antitezei sau dimpotrivă a efectelor de
insistenţă hiperbolică prin tautologie lingvistică bdquoBursa creşte băncile scad (Cotidianul 28
mai 2004 p 7) bdquoBăieţii pierd fetele cacircştigă (Jurnalul naţional 17 septembrie 2004 p 36)
bdquoSemnale europene promisiuni romacircneşti (Evenimentul zilei 9 martie 2004 p 7) bdquoObsesia
bună şi obsesia rea (Naţional 22 iunie 2004 p 1) bdquoVisul american şi realitatea romacircnească
(Dimineaţa 5 iulie 2004 p 1) bdquoTurismul pe bune şi turismul pe ţepe (Adevărul 13 iulie 2004
p 1)
Parte din figurile semantice au devenit elemente esenţiale pentru pragmaretorica titlurilor
care speculează forţa de atracţie г limbajului figurat
Antonomaza La origine trop clasicizant pretenţios construit prin substituţie şi aluzie
culturală (nume propriu emblematic pentru o categorie de bdquoobiecte vs nume comun şi invers)
antonomaza este un element figurativ foarte mobil icircn sensul că migrează dintr-o variantă
stilistică icircn alta a limbii şi b) icircn limbajul bdquode adopţie se poate multiplica şi regenera continuu
sub noi formevalori textuale
Antonomaza dezvoltă clişee specifice concurate de inovaţii specifice subsumabile icircnsă
aceloraşi tendinţe şi tehnici de bază icircn publicistică acest trop nu mai este neapărat figură
10
savantă fondată pe aluzii culturale icircnalte şi stabile (mitologice biblice literare) ci apare deseori
strict şi direct dependent de circumstanţe de moment Ca atare antonomaza publicistică va avea
reprezentări perisabile eventual cu unică atestare lectura corectă fiind posibilă numai icircntr-un
spaţiu sociocultural şi politic clar delimitat de altfel frecvent termenul nou creat prin antono-
mază este glosat icircn corpul articolului eliminacircndu-se astfel riscul echivocului sau al decodării
greşite Procedura curentă de reprezentare constă icircn utilizarea antroponimului desemnacircnd o
persoană publică (politică de regulă) drept nume generic al unei clase de indivizi cu
caracteristici similare
Conotaţia pozitivă sau negativă intrinsecă antonomazei conferă acestei figuri capacitatea de
a induce - icircncă din titlu - un punct de vedere elogios (bdquoUN REGAT PENTRU O MUSCĂ
Jurnalul naţional 29 iulie 2005 p 4 aici Mona Muscă) sau defăimător icircn cea de-a doua
situaţie antonomaza pierde calitatea de trop rafinat dar devine instrument al aluziei critice
satirice ironice şi indice al oralităţii uneori de tip periferic bdquoPonta a votat pentru un Parlament
fără Mischii (Adevărul 29 noiembrie 2004 p 4) de notat şi forme atipice de reprezentare
rezultate din sudarea prenumelui şi a numelui bdquoGigibecalii presei (Evenimentul zilei 25 mai
2005 p 1)
icircn plus o serie de titluri culese recent din cotidiene sunt relevante pentru capacitatea
antonomazei de a submina propriile stereotipii de aceea uzul frecvent al procedeului nu
icircnseamnă neapărat şi uzură reţinem icircn acest sens antonomaza bdquonume de instrument
(reprezentată gramatical prin nume comun generic singular articulat hotăracirct provenit dintr-un
patronim bdquoGuvernul loveşte cu darabonţul (Romacircnia liberă 9 iulie 2004 p 2 despre
promovarea icircntr-o funcţie icircnaltă a lui Darabonţ fost primar de sector icircn Bucureşti cu precizarea
că jurnalistul oferă cheia de lectură bdquoAşadar Guvernul vrea să dea lovitura cu darabonţul
devenit sinonim cu un ciocan care şi-a pierdut măciulia La nevoie poate fi şi el util dar eficace
mai greu Cf şi antonomaza - bdquounitate de măsură bdquoListele parlamentare măsurate cu boc-uF
(Adevărul 22 iulie 2004 p 1 Boc numele omului politic dar şi interjecţie bdquoBoc-ul indică
noutatea candidatului icircn prim-planul politic voinţa acestuia de a pune interesul general mai
presus de cel personal)
Sporadic titlurile icircnglobează antonomaze bdquoculturale cu mutaţii semantice uşor de identificat
bdquoicircntrecerea greucenilor (Evenimentul zilei 8 martie 2004 p 22 articol pe teme sportive)
Comparaţia de sursăfactură populară sau livrescă utilizată ca nucleu figurativ al titlului este
rareori ingenioasă tendinţa către catacreză diminuează sau anulează latura estetică expresivă a
figurii dar icircn compensaţie icirci consolidează funcţia descriptiv-explicativă frecvent icircn notă
hiperbolizantă prin amplificare bdquoLa Bac notele cresc precum Făt-Frumos (Evenimentul zilei 9
iulie 2004 г 5) bdquoFrancezii aşteaptă la Logan ca romacircnii la Dacie
- comparaţia cu structură atipică trunchiată prin elipsa comparantului (ca B) produce
ambiguizarea referenţială a titlului care pierde capacitatea de anticipare tematică bdquoPrecum
firul de iarbă (Dimineaţa 21 iulie 2004 p 5 dezambiguizat abia icircn partea finală a articolului
prin comparaţia implicită şi metaforizantă bdquoSă creştem precum firul de iarbă )
Ironia coexistă de regulă cu diverse forme de intertextualitate (citat parodie pastişă) sau cu
tropi fundamentali (metaforă mai ales)
Jocul de cuvinte (aparţinacircnd aceluiaşi cacircmp semantic) este o construcţie ludicăironică la
limita cu metafora şi calamburul Fără icircndoială inventive titlurile din această serie sunt totuşi
prea icircncărcate conotativ şi prin aceasta manieriste şi obositoare bdquoPreţul de intervenţie la
11
miere miroase a măsură electorală zaharisită (Curentul 4 octombrie 2004 p 1) bdquoEpidemie de
moţiuni pentru Sănătatea lui Nicolăescu (Curentul 13 decembrie 2005 p 13)
Metafora (Stoichiţoiu-Ichim 2001 pp 63-74) este cu siguranţă tropul fundamental pentru
retorica titlului publicistic şi principala formă de manifestare a patosului gazetăresc la acest nivel
paratextual expresia metaforică - tocită sau inedită - dezvoltă funcţii explicativ-descriptive de
bdquoetichetare subiectivă a unor evenimente atitudini persoane şi prin extensie a conţinutului
icircntregului text Ignoracircnd norme esteticede originalitate dar deviante faţă de expresia standard
titlul metaforic atrage atenţia cititorului şi propune un unghi de lectură fiind esenţial pentru
persuasiunea jurnalistică prin insinuare In acest sens trebuie luată icircn calcul şi utilizarea
preferenţială a anumitor tipuri gramaticale şi semantice de metaforă
Metafora nominală explicită (coalescentă) şi implicită se prezintă icircn variante clasice
- metaforele definiţie (după modelul A este B) şi apozitive (AB) - formele cele mai clare de
metaforă explicită Pe primul loc se situează clişeele bdquoprefabricatele frazeologice
reprezentate de formule colocviale şisau populare mai rar culte sau de sintagme preluate din
limbaje specializate şi transferate icircn alt domeniu bdquoTransnistria o laquogaură neagrăraquo guvernată
de bani şi de Kremlin (Evenimentul zilei 4 iunie 2004 p 17) bdquoRomacircnia noul El Dorado
viticol (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 3) bdquoRelaxarea fiscală este praf icircn ochi (Jurnalul
naţional 7 august 2004 p 14)
Nu sunt de ignorat nici recontextualizările unor versuri fraze celebre titluri de cărţifilme
ceea ce generează metafore respectiv titluri metaforic-parodice bdquoMutu Salvatore de la Patria
Jurnalul naţional 6 septembrie 2004 p 1) bdquoVădim file de poveste (Evenimentul zilei 27
ianuarie 2005 p 8)
Metaforele explicite ingenioase mizează icircntotdeauna pe efectele unui element-surpriză metaforă
personificatoare sau dimpotrivă cu rol depersonificator amestec de registre stilistice reutilizări
parodice imprevizibile ale unor expresii şi locuţiuni curente Vanghelie un cartof prea fierbinte
pentru PSD (Cotidianul 23 mai 2004 p 4) bdquoTurismul - o babă care se chinuieşte să
icircntinerească (Jurnalul naţional 23 august 2004 pp 8-9) bdquoPiaţa Rahova perla falsă din
coroana lui Vanghelie (Evenimentul 30 septembrie 2005 p 21)
Metaforizarea icircn titlu a numelor proprii sau generice de persoană impune o observaţie aparte
Indiferent de gradul de uzură şi de inventivitate coalescenţa apozitivă constituie o procedură
comodă de calificare depreciativă sau elogioasă a unei persoane şi prin aceasta de orientare şi de
manipulare a lecturii bdquoChirurgul Ciomu laquomăcelarul de mădulareraquo a fost dat afară din spital
(Adevărul 17 iulie 2004 p 1) bdquoAdi Mutu iconiţa lui Iordănescu (Jurnalul naţional 6
septembri 2004bdquoAngela Merkel o Cenuşăreasă care pescuieşte Ziarul financiar 2005
Poreclele ocazionale sau stabile prin excelenţă ironice atribuite unor persoane publice
(politicieni icircndeosebi) asigură una dintre procedurile curente de metaforizare a titlului icircn funcţie
de stocul de cunoştinţe deţinut de cititor uzul metaforic implicit al supranumelor obscurizează şi
blochează icircnţelegerea mesajului sau dimpotrivă creează premisele unei lecturi relaxa(n)te
bdquoBombonel şi iepuraşul (Romacircnia liberă 27 octombrie 2004 p 1 Adrian Năstase Traian
12
Băsescu) bdquoIepuraşul şi papagalul candidaţi la Cotroceni (Libertatea 28 octombrie 2004 p 2
Traian Băsescu şi Adrian Năstase)
Acelaşi rol de categorizare expresivă şi neechivocă revine clişeului metaforic fondat pe
(re)punerea icircn circulaţie a unor termeni arhaici icircnvechiţi sau bdquoexotici denumind ranguri şi
funcţii administrative sociale militare bdquoMichael şeicul vitezei (Libertatea 4 aprilie 2004 p
19) bdquoElevii ieniceri pentru partid (Evenimentul zilei 2 iunie 2004 pp 4-5)
Celelalte subtipuri de metaforă nominală perpetuează propriile stereotipuri ceea ce
determină a) un manierism figurativ prin uz și conservare a clişeului metaforic deseori lipsit de
paternitate anularea oricărui risc sau efect de ambiguizare a expresiei ca arare icircn titlul
jurnalistic sunt neechivoce chiar şi secvenţele care structural aparţin metaforei implicite icircn
plus transparenţa semantică este garantată şi de glosarea anticipată a metaforei icircn supratitlu sau
amacircnată icircn şapou ori icircn text
- metaforele substantival-genitivale (substantiv + substantiv icircn genitiv) substantival-
prepoziţionale (substantiv 4- substantiv icircn acuzativ cu prepoziţie) precum şi sintagmele de
tipul substantiv + adjectiv utilizate cu valoare conotativă apar extrem de frecvent icircn structura
titlului jurnalistic bdquoTelenovela negocierilor Noi laquotrădăriraquo PRM şi PUR (Evenimentul zilei
18 iunie 2004 p 6) bdquoZaţul privatizărilor icircngroaşă portofoliul AVAS (Gacircndul 27 mai 2004
p 1) bdquoAl Qaida aruncă icircn luptă arma petrolului
Perfect catacretice sau cu un grad oarecare de originalitate metaforele nominale de acest tip
asigură nu numai brevilocvenţa ci şi expresivitatea enunţului icircn plus o sumă de elemente
figurative asociate consolidează complexitatea şi icircn ultimă instanţă eficienţa pragmaretorică a
titlului
Metafora verbală este o componentă importantă - cantitativ şi expresiv - pentru construcţia
titlului jurnalistic
Prin excelenţă convenţională şi nonambiguă (semnalată eventual icircn ghilimele) metafora
verbală poate evita pericolul banalităţii prin combinarea cu diverse artificii lingvistico-stilistice
realizări hiperbolizante şi personificatoare icircndeosebi din seria bdquomedicală sau a agresivităţii
icircmpletirea cu metonimia şi cu jocul de cuvinte amestecul de registre stilistice bdquoUn poliţist de
frontieră beat laquoa seceratraquo 5 oameni cu 200 de cartuşe Adevărul 21 iunie 2004 p 1) bdquoPSD -
Cluj-Napoca a intrat icircn comă (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 5) bdquoGuvernul castrează abia
icircnfiinţatul Consiliu Naţional de Integrare (Adevărul 22 septembrie 2004 p 7) bdquoMinistrul
Cinteză ciripeşte la căpătacirciul pacientului laquoSănătatearaquo (Gacircndul 27 iulie 2005 p 12 cu
includerea metaforei icircntr-un joc ironic de cuvinte)
Retorica titlurilor metaforicemetaforizate este interesantă şi sub alte aspecte care depăşesc
simpla tipologie gramaticală şi semantică a tropului
Pentru limbajul publicistic este definitorie şi tentativa de subminare a propriilor clişee
figurative reţinem icircn acest sens constituirea bdquofamiliei de metafore prin gruparea unor metafore
implicite aluzive şi sinonimice icircn jurul unui clişeu de referinţă
Tendinţa de a inventa şi de a impune icircn şi prin limbajul jurnalistic metafore ocazionale
dependente de circumstanţe concrete particulare ele devin rapid fie clişee metaforice fie sursa
13
unor modele de formare a bdquofamiliei de metafore centrate asupra unuia şi aceluiaşi termen de
bază icircn general sunt metafore efemere a căror forţă şi perioadă de circulaţie coincid cu durata
evenimentului care le-a generat Exemplele de acest tip sunt numeroase şi mai ales concludente
pentru capacitatea limbajului publicistic de a multiplica ingenios extinderile metaforice ale unui
cuvacircntconcept bdquola modă
- tsunami (bdquoval uriaş distrugător) cuvacircnt japonez cu apariţii denotative frecvente icircn relatările
despre dezastrele naturale din Thailanda şi Indonezia s-a icircnregistrat simultan şi cu valoare
metaforică bdquoTsunami (Ziua 7 ianuarie 2005 p 1 despre convulsiile din politica
romacircnească) bdquo bdquoSe apropie un laquotsunamiraquo pe piaţa asigurărilor (Evenimentul zilei 11
ianuarie 2005 p 8)
- diverse adjective utilizate ca epitet metaforic reprezintă componenta invariabilă icircntr-o serie
compactă de metafore cu domeniu unic de referinţă (cel politic icircn exemplele următoare)
- adjectivul portocaliu dezvoltă aceeaşi conotaţie (bdquoaparţinacircnd opoziţiei democratice)
indiferent de numele determinat sintagma bdquorevoluţie portocalie (cu referire la Ucraina)
asigură tiparul pe care se grefează numeroase metafore bdquoicircnrudite bdquoPortocaliul Iuşcenko
se colorează icircn gri (Gacircndul 130904
Sunt de semnalat totodată şi substituţiile lexicale sinonimice ale termenului de bază
bdquoRevoluţia oranj din Ucraina orchestrată de serviciile secrete (Adevărul 18 ianuarie 2005 p
1) sau bdquoOranjada (Ziua 4 martie 2005 p 1)
adjectivul electoral se icircnregistrează icircn componenţa a două bdquovaluri de metafore
adjectivale aferente comentariilor pe teme politico-administrative - alegerile locale
(Adevărul 25 octombrie 2004 p 2) bdquoSMS-uri electorale cercetate de Poliţie
bdquoRepetenţi la testul mitei electorale bdquoLiber la turism electoral (Cotidianul 10
noiembrie 2004 pp 2-4)
Preponderent ocazională metafora de elogiere absoarbe şi pune icircn circulaţie clişeul figurativ
fondat pe un termen evaluativ adecvat momentuluievenimentului de referinţă de pildă titlurile
artilelor de prezentare a campionilor romacircni la Jocurile Olimpice (Atena august 2004) au
exploatat obsesiv sintagmele de aur de argint de bronz metafore cu clară trimitere aluzivă la
medaliile bdquoPloaie de aur peste Romacircnia (Jurnalul naţional Z5 august 2004 pp 32-33)
bdquoBărcile cu vacircsle de aur (Jurnalul raional 23 iulie 2004 p 32) bdquoChef de aur (Jurnalul
naţional Ir august 2004 p 1) bdquoGimnastele de aur s-au icircntors acasă (Adevărul 26 august 2004
p 11)
Metonimia prezintă interes ca procedeu care favorizează economia de limbaj şi se
intersectează cu alţi tropi Metonimia propriu-zisă saturacircnd una dintre variantele substitutive
tipice (de pildă bdquoautor pentru operă) se icircnregistrează sporadic bdquo80 de Matisse Cezanne şi
Picasso au ajuns la Muzeul Naţional de Artă al Romacircniei (Gacircndul 2 iulie 2005 p 3)
icircn schimb personificarea metonimică furnizează unul dintre cele mai stabile clişee figurative
ale limbajului publicistic actual recuperate icircn construcţia titlului clişeul atinge atacirct tipul de
figură (cu sincretismul a doi tropi) cacirct şi bdquogramatica şi bdquosemantica acesteia Elementul
personificator se selectează din categoria verbelor volitive psihologice de mişcare de opinie sau
declarative icircn timp ce componenta metonimică este reprezentată de entitatea căreia i se atribuie
caracteristica [ + animat]
Extrem de unitară categoria metonimiei personificatoare se compune din toponimenume de
partide instituţii formaţii muzicale teatrale sportive etc indicate prin nume complet sau prin
14
sigle icircn acest mod dintre multiplele forme posibile de substituţie metonimică publicistica
activează icircndeosebi varianta bdquoconţinător pentru conţinut de tipul bdquoRusia vrea acord total cu
Bruxelles (Ziarul financiar 21 mai 2004 p 9) bdquoAl Qaida ameninţă cu atentate icircn Bulgaria şi icircn
Polonia (Adevărul 22 iulie 2004 p 9)
icircn titluri preferinţa netă pentru structurile minimale (substantiv cu stilizare metonimică + verb
personificator) nu exclude şi cumulul a două secvenţe de acest tip De asemenea importanţa şi
stabilitatea procedeului sunt probate printre altele de prezenţa pe aceeaşi pagină de ziar a unei
serii de titluri construite similar PNL nu votează Statutul Parlamentului bdquoPNL cere demisia
ministrului Sănătăţii bdquoPD şi PNL se opun vacircnzării vilelor de protocol către actualii chiriaşi
bdquoPD cere revenirea la vechiul sistem judiciar bdquoPD critică deturnarea banilor de la Sănătate
Adevărul 19 martie 2004 p 3)
Titlul centrat pe paradox figură a ambiguităţii prin asocierea de idei aparent contradictorii
este prin definiţie remarcabil deşi se icircnregistrează variante slab diferenţiate ale aceluiaşi
procedeu este vorba despre bdquoruptura imprevizibilă icircn plan lexico-semantic produsă de a)
relaţia de incongruenţă dintre elementul regent şi determinanţi şi b) substituţii
lexicalesintagmatice deviante icircn contextul dat icircn plus locul de fisurare a coerenţei semantice
poate fi semnalat grafic prin puncte de suspensie bdquoMita legală (Ziarul 20 aprilie 2004 p 1)
bdquoCadre didactice corigente (Dimineaţa 2 iulie 2004 p 1) bdquoPopularii nepopulari (Ziarul 2
iulie 2005 p 1) bdquoA cacircştiga pierzacircnd (Jurnalul naţional 21 iunie 2004 p 35)
7b Tipologia figurilor de stil Figurile semantice şi transformarea lor icircn
clișee (după RZafiu)
Discursul jurnalistic utilizează destul de mult figurile semantice ndash icircn primul racircnd
metafora şi metonimia ndash cu rol ornant sau explicativ Nu e icircnsă vorba de obicei de inovaţii
extreme de asocieri surprinzătoare cu funcţie estetică figurile publicistice corespund mai
curacircnd cadrelor conceptuale generale analogiilor şi asociaţiilor din viaţa cotidiană şi din
limbajul curent Ele sunt deja uzuale banalizate ndash sau devin astfel icircn interiorul stilului
gazetăresc Clişeele provenite din metafore şi metonimii sunt adesea iritante prin recurenţă dar
au avantajul accesibilităţii al maximei comodităţi manifestate deopotrivă icircn producerea şi icircn
receptarea textului
Metaforele călătoriei corabie automobil tren
Metafora drumului fiind una din cele mai bine reprezentate icircn toate registrele limbii nu e
de mirare că din ea s-au dezvoltat alte cacircteva cacircmpuri de echivalenţe icircn primul racircnd asimilacircnd
obiectul supus unei evoluţii (individ grup domeniu de activitate sau cunoaştere umană) cu un
vehicul icircn deplasare Societatea-corabie istoria-tren omul-automobil sunt concepte metaforice
puternic clişeizate pe care le utilizează limbajul curent cel publicistic ba chiar şi cel poetic
Foarte actuală esbquo fireşte identificarea individului cu automobilul (explicabilă prin condiţiile
vieţii moderne) ea explică un număr considerabil de expresii şi locuţiuni din limbajul argotic şi
familiar a fi icircn pană bdquoa nu mai avea banildquo a lua ceva la bord bdquoa consuma băuturi alcooliceldquo
(vezi şi benzină carburant cu sensul de bdquobăutură alcoolicăldquo) a-şi face plinul bdquoa ajunge la un
cacircştig considerat suficientldquo a trage pe dreapta bdquoa se culcaldquo bdquoa se retrageldquo etc
15
Limbajul publicistic transformă asemenea echivalări mai vechi sau mai noi icircn construcţii
elaborate alegorice uneori artificiale şi marcat retorice Oricum trecerea de la presa romacircnească
icircn limbaj de lemn la cea actuală a icircnsemnat şi o modernizare a metaforei mijlocului de transport
corabia (cu cacircrmaciul ei) era caracteristică stilului solemn şi arhaizant al discursului totalitar
inovaţiile actuale preferă trenul sau automobilul Metaforele navigaţiei nu dispar desigur cu
totul icircn 1990 sub titlul bdquoCorabia se scufundăldquo se desfăşura o icircntreagă alegorie icircn care apăreau
marinarii mecanicii puntea bastimentul etc bdquoCăpitanul dă ordine timonierul icircncearcă disperat
să redreseze cacircrma ldquo bdquoSuntem un neam icircn cumpănă ca şi o corabie pe cale de a eşualdquo
Seria metaforelor automobilistice mizează pe accesibilitate şi actualitate apelacircnd la o
experienţă comună mai multor cititori (pentru care corabia e totuşi doar un clişeu cultural)
Inovaţia se manifestă prin alegerea unui element concret-cotidian ca suport inedit al alegoriei
societatea romacircnească devine de pildă un autobuz bdquoPentru multă lume alegerile din septembrie
reprezintă o intersecţie a istoriei icircn care obositul uzatul şi slab alimentatul nostru autobuz
tricolor o poate lua aiurea viracircnd la dreapta ori la stacircnga pe o stradă icircntunecată plină de gropi şi
mizerii ()rdquo
Metafora bdquoferoviarăldquo nu este mai puţin frecventă icircn discursul politic şi publicistic un
partid politic s-a declarat la un moment dat bdquolocomotivaldquo coaliţiei din care făcea parte Tentaţia
alegorică se manifestă şi aici din plin bdquoTrenul puterii Circulă oricum laquoLocomotivaraquo ndash partidul
majoritar ndash se mai icircnfundă icircn zăpadă vagoanele sunt jerpelite partidele extremiste circulă pe
scări
Metafore publicistice Abuzul metaforic a fost favorizat de limba de lemn a regimului politic
totalitar Un tipar asemănător produce evident icircn mod involuntar animale fantastice dintr-un
bestiar inedit bdquoCinic vechii rechini ai dezastrului romacircnesc icircntind din nou braţele tentaculare
paralizacircnd tot ce atingldquo (Dreptatea 192 1990 1) Sensul figurat depreciativ injurios al
denumirilor de specii animale se combină icircntr-o retorică rudimentară fără a ţine seama de
imaginea simbolurilor concrete
Alegorii O metaforă jurnalistică nu rămacircne aproape niciodată singură icircn căutare de
performanţe stilistice autorii construiesc metafore şi comparaţii icircn lanţ cum acestea sunt prin
natura scrisului publicistic clişeizate rezultatul ndash scenariul alegoric ndash este de obicei unul
involuntar comic Icircn alegoria jurnalistică e caracteristică grija autorului de a decoda cacirct mai
explicit echivalările metaforice textul se icircntrerupe de multe ori pentru a face loc explicaţiilor
bdquotraduceriildquo bdquoCopilul (puterea actuală) şi-a făcut gestaţia icircn pacircntecele mamei sale
(Televiziunea)
Dezavantajat oricum de complicarea excesivă stilul alegoric e pacircndit din păcate şi de
riscul inutilităţii el rămacircne de multe ori un simplu exerciţiu retoric un ornament pitoresc care
nu aduce un progres veritabil icircn analiza fenomenelor descrise poate chiar să alunece icircn erori de
logică (grave pentru o figură de stil prin excelenţă raţionalistă) prin nepotrivirea metaforelor cu
fenomenul reprezentat prin incoerenţe sau jocuri de cuvinte bdquoaceste mari unităţi ale agriculturii
romacircne abia plutesc icircn derivă ca să treacă mai repede prin pacirccla perioadei de tranziţie Dar nu se
vede malul icircn această economie de ceaţăldquo (RL 666 1992 2)
Metafore animaliere Clişeele publicistice se dezvoltă de obicei spontan icircn serii una
dintre seriile foarte evidente icircn retorica jurnalistică actuală este cea a metaforelor animaliere Icircn
16
lista principalelor animale invocate icircn ultimii ani par să intre mai ales rechinii caracatiţa
dinozaurii hienele ndash şi cu o frecvenţă ceva mai redusă cameleonul lupii lipitorile păianjenul
şarpele şobolanii cobaii Nu icircntacircmplător am amestecat formele de singular cu cele de plural
unele din numele de mai sus şi-au consolidat semnificaţia metaforică icircntr-o anume formă
gramaticală e mai puţin probabil să icircntacirclnim icircn texte lupul (la singular) sau caracatiţele (la
plural) Desemnările animaliere se deosebesc şi după posibilitatea de a apărea fără determinări
(mai rar) ndash bdquorechinii stau deocamdată ascunşildquo (RL 1065 1993 9) bdquocaracatiţa impune propria
ei legeldquo (RL 922 1993 1) ndash sau cu determinări care le pun icircn relief caracterul metaforic
bdquobătracircnele hiene nomenclaturiste stau la soare şi-şi ling rănileldquo (RL 848 1993 1) bdquohienele
tranziţieildquo (RL 940 1993 9) bdquobătracircnele hiene securisteldquo (RL 1312 1994 1)
Personificarea preţurilor Icircntr-un sondaj de opinie realizat icircn 1996 la icircntrebarea bdquode ce
vă temeţi mai multldquo cei chestionaţi indicau pe primul loc preţurile care o luau astfel icircnaintea
unor surse tradiţionale de spaimă precum războiul sau boala Este deci interesant să urmărim
prezenţa preţului icircn discursul public actual mai ales icircn presă Prima observaţie care se poate face
este că subiectul icircn cauză e foarte prezent icircn textele publicistice Se constată apoi că preţurilor
le este atribuită constant calitatea de agent ele sunt personificate sunt descrise icircn ipostaze cacirct se
poate de autonome şi dinamice Metaforele clişeizate ale creşterii preţurilor nu au o tonalitate
excesiv de sumbră Cele mai puternice imagini sunt ale forţelor naturale bdquoVacircrtejul preţurilor nu
iartă nimic (EZ 1026 1995 1) bdquotensiuni declanşate de avalanşa preţurilor (RL 28101995
16) Alte contexte sugerează icircnsă mişcarea ameţitoare prin metafore ale dansului (lambadă
sarabandă) sau ale călăriei (cavalcadă) bdquolaquoLambadaraquo preţurilorldquo (Adevărul 166 1990 1)
bdquoSarabanda preţurilor şi pensiileldquo (RL 716 1992 2) bdquoCavalcada preţurilor sub biciul Stolojanldquo
(RL 782 1992 1) Icircn fine apar şi metaforele tehnice bdquoo remorcă la locomotiva preţurilorldquo (RL
1096 1993 16)
6
După decembrie 1989 majoritatea presei romacircneşti a icircnceput icircnsă prin reacţie un proces
de dinamizare a titlurilor enunţul de tip verbal (bdquoPe cine apărau atacatorii ldquo ndash RL 4021990) şi
avea să devină icircn scurt timp modelul dominant
Prezenţa verbului icircntr-un titlu e simptomatică pentru definirea unei atitudini de aderare la
real şi de individualizare a actului de comunicare Se ştie că doar enunţul are valoare de adevăr
titlurile nominale riscă să rămacircnă icircn domeniul sensurilor abstracte şi generale
Desigur titlul se adaptează şi tipului de text sugeracircnd deci tonul predominant
deliberativ argumentativ sau informativ al unui articol E foarte normal ca un text teoretizant să
se intituleze bdquoCacircteva icircntrebări ldquo (RL 4021990) sau bdquoDialogul intoleranţei ldquo (Adevărul
4021990)
Titlul narativ
Tiparul titlului narativ folosit intens icircn presa romacircnească din ultimul deceniu al secolului
al XX-lea cuprinde icircntr-o propoziţie sau icircntr-o frază scurtă rezumatul unei poveşti simple cu
personajele sale principale
Titlurile icircn trei timpi rezumă ştirea icircn forma unei micro-naraţiuni centrate pe insolit pe
contraste pe contrazicerea aşteptărilor cititorului Deşi par să se supună unei reguli de concizie
titlurile cuprind date care nu au nici un rol icircn declanşarea şi icircn desfăşurarea acţiunii uneori chiar
date care nu se vor regăsi icircn text E una din micile păcăleli ale genului Circumstanţele evocate
de la icircnceput icircl implică pe cititor icircn poveste oferindu-i un punct de contact cu lumea textului din
propria-i experienţă practică ori culturală bdquoLa 8 km de Mirceşti val de sinucideri icircntr-o
liniştită comună ieşeană ldquo (EZ 190 1993 2) Circumstanţa poate fi şi cauzală atunci cacircnd icircntre
cauză şi efect există deja un contrast suficient de mare de pildă cel dintre solemnitatea festivistă
a cauzei şi comicul de situaţie al efectului bdquoIcircn cinstea venirii la Iaşi a dlui Iliescu la statuia lui
A I Cuza ore icircn şir pompierii au spălat găinaţul de pe sabia şi barba domnitorului ldquo (EZ 176
1993 1)
Desemnarea epică
O dată cu ştirea de senzaţie a revenit icircn stilul gazetăriei romacircneşti tiparul de desemnare
a unui eveniment prin nominalizare şi localizare Titluri precum Asasinatul din Bulevardul Carol
(EZ 505 1994 1) sau Misterul scheletului din strada Racircşnov (EZ 422 1993 1) reiau tradiţia
formulelor şocante
Personajele desemnarea (mai mult sau mai puţin) tendenţioasă
Nu e nimic nou icircn a afirma că la aceleaşi persoane sau la aceleaşi icircntacircmplări vorbitorii se
pot referi icircn mai multe feluri şi că selecţia unei desemnări sau a unei descrieri dintre mai multe
posibile e o formă de manifestare a subiectivităţii icircn limbaj Discursurile occidentale asupra eticii
icircn presă nu uită să interzică desemnările prin etnie culoare religie ndash care pot activa stereotipuri
ale prejudecăţilor etnice rasiale etc icircn jurnalismul romacircnesc ele sunt din păcate curente bdquoUn
ţigan cumpără o viaţă cu 2000 de lei şi o aruncă la gunoi ldquo (Ora 281 1993 2) bdquoCriminal turc la
volan ldquo bdquoUn alt turc omoară oameni nevinovaţi ldquo (UC 5 1994 6)
Icircn ceea ce am numit bdquotitlul narativldquo desemnarea personajelor se face direct prin numele
propriu cacircnd acesta e suficient de spectaculos icircn caz contrar ziaristul recurge icircn mod stereotip la
un substantiv comun icircnsoţit de articolul nehotăracirct sau mai rar de cel hotăracirct (bdquoUn om este
aruncat din casă icircn stradă de propriii vecini ldquo Libertatea 2173 1997 2)
Icircn limbajul publicistic romacircnesc se observă cu uşurinţă variaţiile icircn desemnarea unor
personalităţi politice implicate icircn evenimente de mare actualitate mai puţin spectaculoase dar nu
lipsite de interes sunt desemnările personajelor de fapt divers Cele mai frecvente sunt cele
rezultate direct din actul narat (pe care uneori chiar icircl rezumă) criminalul victima Dependente
de context ndash şi deci icircn general neutre ndash sunt şi denumirile oferite de relaţia (de obicei de rudenie)
cu un alt participant la acţiune tatăl fiul soţia cumnata vecinul etc Icircn presa romacircnească
actuală se recurge destul de des şi la desemnări regionale la identificarea persoanei icircn raport cu o
zonă geografică cu un judeţ sau un oraş bdquoUn oltean s-a aruncat de pe bloc ldquo (EZ 1567 1997 1)
De fapt ziariştii aleg de multe ori denumiri nemotivate de context tocmai pentru a crea
contraste surprize mai ales cacircnd faptul icircn sine nu e foarte spectaculos burlescul de acest gen
7
poate fi sau nu gustat de cititori are totuşi meritul gratuităţii neputacircnd cred fi suspectat de
tendenţiozitate
Titluri incomplete
O particularitate a stilului jurnalistic actual este şi apariţia icircn titlurile de articole a unor
verbe care cer un complement obligatoriu folosite fără respectivul complement Textul
articolului completează de obicei schema gramaticală şi furnizează informaţiile necesare
Fenomenul apare ca o deviere gramaticală dar nu e pur şi simplu o eroare ci mult mai probabil
o strategie un procedeu folosit cu intenţie pentru a atrage atenţia cititorului trezindu-i interesul
pentru continuarea frazei
Cel mai adesea este vorba de verbe de declaraţie sau icircn orice caz de verbe care descriu
acte de limbaj Din punct de vedere gramatical se pot icircnregistra icircn această situaţie verbe cărora
le este omis complementul direct obligatoriu a dezminţi a infirma a dezvălui a sfida (de
exemplu bdquoRapid dezminte ldquo icircn RL 24081994 15) de asemenea verbe cărora le lipseşte
complementul prepoziţional sau subordonata corespunzătoare a se delimita (de) a insista
(pentru să) etc (bdquo Dl Adrian Năstase se delimitează ldquo RL 1086 1993 1) şi chiar verbe la
care ambele poziţii sunt descompletate a preveni a avertiza (bdquoMedicii doljeni avertizează ldquo RL
539 1991 3)
Presupoziţii şi implicaţii
Pragmatica lingvistică se ocupă printre altele de felul cum funcţionează icircn comunicarea
curentă raportul dintre explicit şi implicit dintre ceea ce este enunţat direct şi ceea ce este doar
presupus sau implicat Se urmăreşte astfel mai ales icircn dialoguri felul cum depind implicaţiile de
situaţia de comunicare şi de cunoştinţele comune ale interlocutorilor Anumite implicaţii
bdquoconvenţionale ldquo fixate icircn limbă sunt legate de cacircteva cuvinte-particule (de obicei adverbe) şi
totuşi doar chiar şi pacircnă şi icircncă etc
Presupoziţiile şi implicaţiile sunt adesea manipulate pentru a strecura informaţii greu de
demonstrat prezentacircndu-le ca deja cunoscute Icircn titluri jurnalistice precum bdquoŞi icircn Nicaragua se
schimbă denumirile străzilor ldquo (AREL 18 1991 16) bdquoPacircnă şi icircn Mongolia opoziţia a cacircştigat
alegerile ldquo (EZ 1222 1996 5) Un titlu ca bdquoPrimarul Iaşilor icircşi trage şi-un post de televiziune ldquo
(VoRom 594 1995 1) acţionează insinuant chiar dacă cititorul nu ştie dinainte nimic despre
faptele sau persoanele evocate icircn cazul dat şi introduce presupunerea că multe alte lucruri
nedefinite au fost deja obţinute
Jocul de cuvinte facil
Imediat după 1989 jocurile de cuvinte au invadat publicistica romacircnească fiind alături
de formele oralităţii semne ale maximei diferenţieri faţă de rigiditatea limbii de lemn Cu timpul
entuziasmul inovaţiei lingvistice pare să mai fi scăzut sau mai curacircnd să se fi diversificat icircn
funcţie de specificul publicaţiilor Icircn textele jurnalistice de audienţă largă şi icircn publicitate a
devenit mai evidentă bdquoinovaţia de rutinăldquo care creează o impresie minimală de surpriză pe tipare
preexistente şi fără mare efort prin formule rimate prin variaţii icircn metaforele-clişeu prin jocuri
de cuvinte facile
Titlurile de articole folosesc pacircnă la saţietate calamburul bazat pe reactivarea unei
expresii figurate prin asocierea cu un cuvacircnt sau cu altă expresie care icirci scoate icircn evidenţă sensul
propriu iniţial bdquoValuta navigatorilor pluteşte pe ape tulburi ldquo (RL 1022 1993 5) bdquoNoul sistem
telefonic funcţionează după ureche ldquo (RL 850 1993 5) bdquoNe-am ars şi la chibrituri ldquo (RL 856
1993 4) bdquoApa chioară taxată orbeşte ldquo (RL 958 1993 15) bdquoBaschetul nostru de aruncat la
coş ldquo (TL 742 1992 8) bdquoStaţiunile de pe litoral intră la apă ldquo (TL 770 1992 8) etc
Şi mai gratuită mi se pare etimologizarea numelor proprii (antroponime sau toponime)
prin asocierea cu cacircte un cuvacircnt care le evocă originea icircn substantivele comune corespunzătoare
ndash bdquoPoliţistul Pasăre fura porci ldquo (RL 1273 1994 9) bdquoDomnul Berbece suge la două oi ldquo (RL
628 1992 2) ndash sau le remotivează prin asemănare formală bdquoDorul lui Dorel ldquo (RL 1034 1993
1) bdquoLacrimi la Lancrăm ldquo (RL 1123 1993 4) bdquoApe tulburi la Turburea ldquo (RL 1034 1993 1)
etc
Chiasmul
8
O figură de stil mult folosită icircn titlurile jurnalistice şi icircn sloganurile publicitare e cea
cunoscută icircn tratatele de retorică sub numele de antimetabolă sau reversiune tiparul său s-a
transformat icircn clişeu Fiind un tip de simetrie icircncrucişată (chiasm ABBA) figura constă icircn
repetarea unei sintagme cu inversarea relaţiei dintre cuvinte cel mai adesea un grup nominal
(format dintr-un substantiv-centru şi dintr-un substantiv icircn genitiv cu rol de determinant) reapare
cu poziţiile şi funcţiile componentelor sale schimbate icircntre ele bdquoPolitica democratizării
democratizarea politicii ldquo (Adevărul 50 1990 1) bdquoPolitica patronilor sau patronii politicii ldquo
(titlu icircn RL 481 1991 2) bdquola SNCFR se aplică dreptul forţei nu forţa dreptului ldquo (RL 670
1992 3) etc
Rimele
Un adevărat abuz de rime a fost făcut icircn ultimii ani icircn titlurile de articole care urmăresc să
atragă atenţia prin jocuri de cuvinte parafraze glumeţe figuri de construcţie Titlurile rimate sunt
de obicei banale bdquoFără ură despre nomenclatură ldquo (RL 838 1993 2) bdquoBani cu ţacircracircita Lipsuri
cu nemiluita ldquo (RL 989 1993 5) bdquoCăldură mare icircn galantare ldquo (RL 3107 1993 14) bdquoPrivatul
mai tare ca statul ldquo (RL 1117 1993 1 Dacă titlurile care parafrazează proverbe şi sloganuri trec
neobservate şi sunt mai lesne acceptabile (bdquoVorba dulce nu ne duce ldquo TL 741 1992 1) se
dovedesc neinspirate cele la care se simte elaborarea efortul de a construi rima ndash bdquoNu-i a bună
Justiţia se răzbună ldquo (Cuvacircntul 44 1991 4) ndash mai ales dacă recurg la devieri nemotivate
bdquoMinistrul Duvăz pe Rapid nu-l văz ldquo (Baricada 15 1991 10) Aceste titluri sunt mai frecvente
icircn anii 1991-1992 apoi din fericire par să se rărească Performanţa fonetică poate deveni totuşi
interesantă icircn sine icircn icircncercarea de a găsi o rimă rară bogată ca icircn formula bdquoMare alai cu
Crin Halaicu ldquo (Cotidianul 57 1992 1)
Variaţia sinonimică
Căutacircnd să evite cu orice chip repetiţia unui termen vorbitorul poate crea ambiguităţi
indezirabile Şi mai ciudată este folosirea sinonimelor icircn titlul bdquoSătulă de euforia alcoolică a
soţului Dorina Irina şi-a omoracirct bărbatul iar apoi s-a predat poliţiei ldquo (EZ 677 1994 12) Soţul
şi bărbatul ndash sinonime aflate icircn exact aceeaşi relaţie de echivalenţă semantică şi de diferenţă de
registru ca perechea citată mai sus ndash desemnează aici o singură persoană Fiind vorba de o unică
frază ar fi fost normală doar substituirea printr-un pronume bdquol-a omoracirct ldquo
Autoprezentarea subtitlurile publicaţiilor
O zonă nu lipsită de interes pentru cercetarea strategiilor retorice din stilul publicistic
romacircnesc este cea a subtitlurilor de ziare şi reviste s-a putut asista la o adevărată explozie a
inventivităţii lingvistice icircn domeniul titlurilor şi al subtitlurilor Tendinţa de individualizare prin
subtitlu ndash mai mult chiar decacirct prin titlu fatalmente limitat ca lungime şi tipar lingvistic ndash a
continuat şi icircn anii următori devenind icircncă un exemplu de omniprezenţă a umorului ndash intenţionat
sau involuntar ndash icircn discursul public autohton Multe dintre subtitlurile din publicistica
romacircnească sunt construite cu intenţie umoristică altele alunecă fără voie icircn efecte comice
Icircn decembrie 1989 s-a produs o primă schimbare mai curacircnd mecanică foarte multe
publicaţii şi-au introdus icircn subtitlu adjectivul independent Unele subtitluri au introdus elemente
de enunţ publicitar ndash bdquoCel mai important ziar din Bucureşti ldquo (Libertatea) Altele sunt extrem de
lungi De fapt situaţia actuală e manifestarea unei tradiţii subtitluri hazlii bizare sau ridicole
existau deja la noi şi icircntreruperea totalitară nu le-a suprimat cu totul amintirea Gazetele literare
par să fi icircncercat dintotdeauna să se autodefinească icircn chip original bdquoRevistă liliputană ldquo (Atom
1933) bdquoMic bazar de literatură ldquo (Bilete literare 1930)
1 Limbajul figurativ
După Maria Cvasnacirci Cătănescu
Figurile fonetice Limbajul figurativ de sursă fonetică prezintă o importanţă redusă pentru
construcţia textului jurnalistic
9
Rima (Zafiu 2001 p 22) este principalul artificiu de sonoritate care poate fi reţinut dar icircn
publicistica romacircnească actuală frecvenţa şi prestigiul acestui canon prelevat din retorica altui
stiltip de text sunt nesemnificative Prezentă icircndeosebi icircn titlurile scurte formate pe principiul
simetriei binare rima subliniază atacirct echilibrul construcţiei sintactice cacirct şi semantica de tip
paradoxal sau pur şi simplu ludic a secvenţei Victorie fără glorie (Dimineaţa 21 iunie 2004 p
15) bdquoBracircnza Feta e vedeta (Evenimentul zilei 9 iulie 2004 p 6)
Uneori rima se icircmpleteşte cu alte procedee de evidenţiere emfatică a unei ideiatitudini bdquoDaţi
un leu pentru pesedeu (Gacircndul 19 septembrie 2006 p 1) titlul valorifică efectele cumulate
ale rimei ale parodiei unui celebru apel public bdquoDaţi un leu pentru Ateneu şi ale unui
compus recent de la o siglă)
Figurile de construcţie (sintaxă) sunt exploatate selectiv cele mai importante dar cu
distribuţie inegală fiind secvenţele care asigură organizarea simetrică a titlului
Chiasmul (Zafiu 2001 pp 21-22) are apariţii izolate icircn titlul de presă mecanică şi previzibilă
gramatical inversiunea icircncrucişată poate determina icircnsă jocuri de cuvinte şi semnificaţii
susţinute frecvent de trucuri lingvistice suplimentare (bdquoTrăieşti să creezi şi creezi să trăieşti
Jurnalul naţional 27 octombrie 2004 p 25 bdquoIndependenţa culturii şi cultura independenţei
Ziua 29 noiembrie 2004 p 2
Enumerarea asigură tiparul standard al titlului nominal cu structură de bdquolistă şi cu funcţie
esenţial descriptivă lanţul enumerativ propriu-zis a unor substantive (comune proprii) adjective
(cu sau fără element regent actualizat icircn titlu) sintagme sau enunţuri icircn general eficienţa
descriptivă a enumerării este direct proporţională cu extensiunea secvenţei cf bdquoBlond trist
agitat şi amnezic (Romacircnia liberă 19 mai 2005 p 8)
Paralelismul sintactic apare icircn varianta sa gramaticală cea mai simplă cu repetarea aceluiaşi
tipar gramatical icircn minimum două secvenţe succesive paratactice sau coordonate copulativ Icircn
plan lexico-semantic se dezvoltă aproape fără excepţie relaţii de antonimie sau de sinonimie
astfel icircncacirct paralelismul sintactic va favoriza formarea antitezei sau dimpotrivă a efectelor de
insistenţă hiperbolică prin tautologie lingvistică bdquoBursa creşte băncile scad (Cotidianul 28
mai 2004 p 7) bdquoBăieţii pierd fetele cacircştigă (Jurnalul naţional 17 septembrie 2004 p 36)
bdquoSemnale europene promisiuni romacircneşti (Evenimentul zilei 9 martie 2004 p 7) bdquoObsesia
bună şi obsesia rea (Naţional 22 iunie 2004 p 1) bdquoVisul american şi realitatea romacircnească
(Dimineaţa 5 iulie 2004 p 1) bdquoTurismul pe bune şi turismul pe ţepe (Adevărul 13 iulie 2004
p 1)
Parte din figurile semantice au devenit elemente esenţiale pentru pragmaretorica titlurilor
care speculează forţa de atracţie г limbajului figurat
Antonomaza La origine trop clasicizant pretenţios construit prin substituţie şi aluzie
culturală (nume propriu emblematic pentru o categorie de bdquoobiecte vs nume comun şi invers)
antonomaza este un element figurativ foarte mobil icircn sensul că migrează dintr-o variantă
stilistică icircn alta a limbii şi b) icircn limbajul bdquode adopţie se poate multiplica şi regenera continuu
sub noi formevalori textuale
Antonomaza dezvoltă clişee specifice concurate de inovaţii specifice subsumabile icircnsă
aceloraşi tendinţe şi tehnici de bază icircn publicistică acest trop nu mai este neapărat figură
10
savantă fondată pe aluzii culturale icircnalte şi stabile (mitologice biblice literare) ci apare deseori
strict şi direct dependent de circumstanţe de moment Ca atare antonomaza publicistică va avea
reprezentări perisabile eventual cu unică atestare lectura corectă fiind posibilă numai icircntr-un
spaţiu sociocultural şi politic clar delimitat de altfel frecvent termenul nou creat prin antono-
mază este glosat icircn corpul articolului eliminacircndu-se astfel riscul echivocului sau al decodării
greşite Procedura curentă de reprezentare constă icircn utilizarea antroponimului desemnacircnd o
persoană publică (politică de regulă) drept nume generic al unei clase de indivizi cu
caracteristici similare
Conotaţia pozitivă sau negativă intrinsecă antonomazei conferă acestei figuri capacitatea de
a induce - icircncă din titlu - un punct de vedere elogios (bdquoUN REGAT PENTRU O MUSCĂ
Jurnalul naţional 29 iulie 2005 p 4 aici Mona Muscă) sau defăimător icircn cea de-a doua
situaţie antonomaza pierde calitatea de trop rafinat dar devine instrument al aluziei critice
satirice ironice şi indice al oralităţii uneori de tip periferic bdquoPonta a votat pentru un Parlament
fără Mischii (Adevărul 29 noiembrie 2004 p 4) de notat şi forme atipice de reprezentare
rezultate din sudarea prenumelui şi a numelui bdquoGigibecalii presei (Evenimentul zilei 25 mai
2005 p 1)
icircn plus o serie de titluri culese recent din cotidiene sunt relevante pentru capacitatea
antonomazei de a submina propriile stereotipii de aceea uzul frecvent al procedeului nu
icircnseamnă neapărat şi uzură reţinem icircn acest sens antonomaza bdquonume de instrument
(reprezentată gramatical prin nume comun generic singular articulat hotăracirct provenit dintr-un
patronim bdquoGuvernul loveşte cu darabonţul (Romacircnia liberă 9 iulie 2004 p 2 despre
promovarea icircntr-o funcţie icircnaltă a lui Darabonţ fost primar de sector icircn Bucureşti cu precizarea
că jurnalistul oferă cheia de lectură bdquoAşadar Guvernul vrea să dea lovitura cu darabonţul
devenit sinonim cu un ciocan care şi-a pierdut măciulia La nevoie poate fi şi el util dar eficace
mai greu Cf şi antonomaza - bdquounitate de măsură bdquoListele parlamentare măsurate cu boc-uF
(Adevărul 22 iulie 2004 p 1 Boc numele omului politic dar şi interjecţie bdquoBoc-ul indică
noutatea candidatului icircn prim-planul politic voinţa acestuia de a pune interesul general mai
presus de cel personal)
Sporadic titlurile icircnglobează antonomaze bdquoculturale cu mutaţii semantice uşor de identificat
bdquoicircntrecerea greucenilor (Evenimentul zilei 8 martie 2004 p 22 articol pe teme sportive)
Comparaţia de sursăfactură populară sau livrescă utilizată ca nucleu figurativ al titlului este
rareori ingenioasă tendinţa către catacreză diminuează sau anulează latura estetică expresivă a
figurii dar icircn compensaţie icirci consolidează funcţia descriptiv-explicativă frecvent icircn notă
hiperbolizantă prin amplificare bdquoLa Bac notele cresc precum Făt-Frumos (Evenimentul zilei 9
iulie 2004 г 5) bdquoFrancezii aşteaptă la Logan ca romacircnii la Dacie
- comparaţia cu structură atipică trunchiată prin elipsa comparantului (ca B) produce
ambiguizarea referenţială a titlului care pierde capacitatea de anticipare tematică bdquoPrecum
firul de iarbă (Dimineaţa 21 iulie 2004 p 5 dezambiguizat abia icircn partea finală a articolului
prin comparaţia implicită şi metaforizantă bdquoSă creştem precum firul de iarbă )
Ironia coexistă de regulă cu diverse forme de intertextualitate (citat parodie pastişă) sau cu
tropi fundamentali (metaforă mai ales)
Jocul de cuvinte (aparţinacircnd aceluiaşi cacircmp semantic) este o construcţie ludicăironică la
limita cu metafora şi calamburul Fără icircndoială inventive titlurile din această serie sunt totuşi
prea icircncărcate conotativ şi prin aceasta manieriste şi obositoare bdquoPreţul de intervenţie la
11
miere miroase a măsură electorală zaharisită (Curentul 4 octombrie 2004 p 1) bdquoEpidemie de
moţiuni pentru Sănătatea lui Nicolăescu (Curentul 13 decembrie 2005 p 13)
Metafora (Stoichiţoiu-Ichim 2001 pp 63-74) este cu siguranţă tropul fundamental pentru
retorica titlului publicistic şi principala formă de manifestare a patosului gazetăresc la acest nivel
paratextual expresia metaforică - tocită sau inedită - dezvoltă funcţii explicativ-descriptive de
bdquoetichetare subiectivă a unor evenimente atitudini persoane şi prin extensie a conţinutului
icircntregului text Ignoracircnd norme esteticede originalitate dar deviante faţă de expresia standard
titlul metaforic atrage atenţia cititorului şi propune un unghi de lectură fiind esenţial pentru
persuasiunea jurnalistică prin insinuare In acest sens trebuie luată icircn calcul şi utilizarea
preferenţială a anumitor tipuri gramaticale şi semantice de metaforă
Metafora nominală explicită (coalescentă) şi implicită se prezintă icircn variante clasice
- metaforele definiţie (după modelul A este B) şi apozitive (AB) - formele cele mai clare de
metaforă explicită Pe primul loc se situează clişeele bdquoprefabricatele frazeologice
reprezentate de formule colocviale şisau populare mai rar culte sau de sintagme preluate din
limbaje specializate şi transferate icircn alt domeniu bdquoTransnistria o laquogaură neagrăraquo guvernată
de bani şi de Kremlin (Evenimentul zilei 4 iunie 2004 p 17) bdquoRomacircnia noul El Dorado
viticol (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 3) bdquoRelaxarea fiscală este praf icircn ochi (Jurnalul
naţional 7 august 2004 p 14)
Nu sunt de ignorat nici recontextualizările unor versuri fraze celebre titluri de cărţifilme
ceea ce generează metafore respectiv titluri metaforic-parodice bdquoMutu Salvatore de la Patria
Jurnalul naţional 6 septembrie 2004 p 1) bdquoVădim file de poveste (Evenimentul zilei 27
ianuarie 2005 p 8)
Metaforele explicite ingenioase mizează icircntotdeauna pe efectele unui element-surpriză metaforă
personificatoare sau dimpotrivă cu rol depersonificator amestec de registre stilistice reutilizări
parodice imprevizibile ale unor expresii şi locuţiuni curente Vanghelie un cartof prea fierbinte
pentru PSD (Cotidianul 23 mai 2004 p 4) bdquoTurismul - o babă care se chinuieşte să
icircntinerească (Jurnalul naţional 23 august 2004 pp 8-9) bdquoPiaţa Rahova perla falsă din
coroana lui Vanghelie (Evenimentul 30 septembrie 2005 p 21)
Metaforizarea icircn titlu a numelor proprii sau generice de persoană impune o observaţie aparte
Indiferent de gradul de uzură şi de inventivitate coalescenţa apozitivă constituie o procedură
comodă de calificare depreciativă sau elogioasă a unei persoane şi prin aceasta de orientare şi de
manipulare a lecturii bdquoChirurgul Ciomu laquomăcelarul de mădulareraquo a fost dat afară din spital
(Adevărul 17 iulie 2004 p 1) bdquoAdi Mutu iconiţa lui Iordănescu (Jurnalul naţional 6
septembri 2004bdquoAngela Merkel o Cenuşăreasă care pescuieşte Ziarul financiar 2005
Poreclele ocazionale sau stabile prin excelenţă ironice atribuite unor persoane publice
(politicieni icircndeosebi) asigură una dintre procedurile curente de metaforizare a titlului icircn funcţie
de stocul de cunoştinţe deţinut de cititor uzul metaforic implicit al supranumelor obscurizează şi
blochează icircnţelegerea mesajului sau dimpotrivă creează premisele unei lecturi relaxa(n)te
bdquoBombonel şi iepuraşul (Romacircnia liberă 27 octombrie 2004 p 1 Adrian Năstase Traian
12
Băsescu) bdquoIepuraşul şi papagalul candidaţi la Cotroceni (Libertatea 28 octombrie 2004 p 2
Traian Băsescu şi Adrian Năstase)
Acelaşi rol de categorizare expresivă şi neechivocă revine clişeului metaforic fondat pe
(re)punerea icircn circulaţie a unor termeni arhaici icircnvechiţi sau bdquoexotici denumind ranguri şi
funcţii administrative sociale militare bdquoMichael şeicul vitezei (Libertatea 4 aprilie 2004 p
19) bdquoElevii ieniceri pentru partid (Evenimentul zilei 2 iunie 2004 pp 4-5)
Celelalte subtipuri de metaforă nominală perpetuează propriile stereotipuri ceea ce
determină a) un manierism figurativ prin uz și conservare a clişeului metaforic deseori lipsit de
paternitate anularea oricărui risc sau efect de ambiguizare a expresiei ca arare icircn titlul
jurnalistic sunt neechivoce chiar şi secvenţele care structural aparţin metaforei implicite icircn
plus transparenţa semantică este garantată şi de glosarea anticipată a metaforei icircn supratitlu sau
amacircnată icircn şapou ori icircn text
- metaforele substantival-genitivale (substantiv + substantiv icircn genitiv) substantival-
prepoziţionale (substantiv 4- substantiv icircn acuzativ cu prepoziţie) precum şi sintagmele de
tipul substantiv + adjectiv utilizate cu valoare conotativă apar extrem de frecvent icircn structura
titlului jurnalistic bdquoTelenovela negocierilor Noi laquotrădăriraquo PRM şi PUR (Evenimentul zilei
18 iunie 2004 p 6) bdquoZaţul privatizărilor icircngroaşă portofoliul AVAS (Gacircndul 27 mai 2004
p 1) bdquoAl Qaida aruncă icircn luptă arma petrolului
Perfect catacretice sau cu un grad oarecare de originalitate metaforele nominale de acest tip
asigură nu numai brevilocvenţa ci şi expresivitatea enunţului icircn plus o sumă de elemente
figurative asociate consolidează complexitatea şi icircn ultimă instanţă eficienţa pragmaretorică a
titlului
Metafora verbală este o componentă importantă - cantitativ şi expresiv - pentru construcţia
titlului jurnalistic
Prin excelenţă convenţională şi nonambiguă (semnalată eventual icircn ghilimele) metafora
verbală poate evita pericolul banalităţii prin combinarea cu diverse artificii lingvistico-stilistice
realizări hiperbolizante şi personificatoare icircndeosebi din seria bdquomedicală sau a agresivităţii
icircmpletirea cu metonimia şi cu jocul de cuvinte amestecul de registre stilistice bdquoUn poliţist de
frontieră beat laquoa seceratraquo 5 oameni cu 200 de cartuşe Adevărul 21 iunie 2004 p 1) bdquoPSD -
Cluj-Napoca a intrat icircn comă (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 5) bdquoGuvernul castrează abia
icircnfiinţatul Consiliu Naţional de Integrare (Adevărul 22 septembrie 2004 p 7) bdquoMinistrul
Cinteză ciripeşte la căpătacirciul pacientului laquoSănătatearaquo (Gacircndul 27 iulie 2005 p 12 cu
includerea metaforei icircntr-un joc ironic de cuvinte)
Retorica titlurilor metaforicemetaforizate este interesantă şi sub alte aspecte care depăşesc
simpla tipologie gramaticală şi semantică a tropului
Pentru limbajul publicistic este definitorie şi tentativa de subminare a propriilor clişee
figurative reţinem icircn acest sens constituirea bdquofamiliei de metafore prin gruparea unor metafore
implicite aluzive şi sinonimice icircn jurul unui clişeu de referinţă
Tendinţa de a inventa şi de a impune icircn şi prin limbajul jurnalistic metafore ocazionale
dependente de circumstanţe concrete particulare ele devin rapid fie clişee metaforice fie sursa
13
unor modele de formare a bdquofamiliei de metafore centrate asupra unuia şi aceluiaşi termen de
bază icircn general sunt metafore efemere a căror forţă şi perioadă de circulaţie coincid cu durata
evenimentului care le-a generat Exemplele de acest tip sunt numeroase şi mai ales concludente
pentru capacitatea limbajului publicistic de a multiplica ingenios extinderile metaforice ale unui
cuvacircntconcept bdquola modă
- tsunami (bdquoval uriaş distrugător) cuvacircnt japonez cu apariţii denotative frecvente icircn relatările
despre dezastrele naturale din Thailanda şi Indonezia s-a icircnregistrat simultan şi cu valoare
metaforică bdquoTsunami (Ziua 7 ianuarie 2005 p 1 despre convulsiile din politica
romacircnească) bdquo bdquoSe apropie un laquotsunamiraquo pe piaţa asigurărilor (Evenimentul zilei 11
ianuarie 2005 p 8)
- diverse adjective utilizate ca epitet metaforic reprezintă componenta invariabilă icircntr-o serie
compactă de metafore cu domeniu unic de referinţă (cel politic icircn exemplele următoare)
- adjectivul portocaliu dezvoltă aceeaşi conotaţie (bdquoaparţinacircnd opoziţiei democratice)
indiferent de numele determinat sintagma bdquorevoluţie portocalie (cu referire la Ucraina)
asigură tiparul pe care se grefează numeroase metafore bdquoicircnrudite bdquoPortocaliul Iuşcenko
se colorează icircn gri (Gacircndul 130904
Sunt de semnalat totodată şi substituţiile lexicale sinonimice ale termenului de bază
bdquoRevoluţia oranj din Ucraina orchestrată de serviciile secrete (Adevărul 18 ianuarie 2005 p
1) sau bdquoOranjada (Ziua 4 martie 2005 p 1)
adjectivul electoral se icircnregistrează icircn componenţa a două bdquovaluri de metafore
adjectivale aferente comentariilor pe teme politico-administrative - alegerile locale
(Adevărul 25 octombrie 2004 p 2) bdquoSMS-uri electorale cercetate de Poliţie
bdquoRepetenţi la testul mitei electorale bdquoLiber la turism electoral (Cotidianul 10
noiembrie 2004 pp 2-4)
Preponderent ocazională metafora de elogiere absoarbe şi pune icircn circulaţie clişeul figurativ
fondat pe un termen evaluativ adecvat momentuluievenimentului de referinţă de pildă titlurile
artilelor de prezentare a campionilor romacircni la Jocurile Olimpice (Atena august 2004) au
exploatat obsesiv sintagmele de aur de argint de bronz metafore cu clară trimitere aluzivă la
medaliile bdquoPloaie de aur peste Romacircnia (Jurnalul naţional Z5 august 2004 pp 32-33)
bdquoBărcile cu vacircsle de aur (Jurnalul raional 23 iulie 2004 p 32) bdquoChef de aur (Jurnalul
naţional Ir august 2004 p 1) bdquoGimnastele de aur s-au icircntors acasă (Adevărul 26 august 2004
p 11)
Metonimia prezintă interes ca procedeu care favorizează economia de limbaj şi se
intersectează cu alţi tropi Metonimia propriu-zisă saturacircnd una dintre variantele substitutive
tipice (de pildă bdquoautor pentru operă) se icircnregistrează sporadic bdquo80 de Matisse Cezanne şi
Picasso au ajuns la Muzeul Naţional de Artă al Romacircniei (Gacircndul 2 iulie 2005 p 3)
icircn schimb personificarea metonimică furnizează unul dintre cele mai stabile clişee figurative
ale limbajului publicistic actual recuperate icircn construcţia titlului clişeul atinge atacirct tipul de
figură (cu sincretismul a doi tropi) cacirct şi bdquogramatica şi bdquosemantica acesteia Elementul
personificator se selectează din categoria verbelor volitive psihologice de mişcare de opinie sau
declarative icircn timp ce componenta metonimică este reprezentată de entitatea căreia i se atribuie
caracteristica [ + animat]
Extrem de unitară categoria metonimiei personificatoare se compune din toponimenume de
partide instituţii formaţii muzicale teatrale sportive etc indicate prin nume complet sau prin
14
sigle icircn acest mod dintre multiplele forme posibile de substituţie metonimică publicistica
activează icircndeosebi varianta bdquoconţinător pentru conţinut de tipul bdquoRusia vrea acord total cu
Bruxelles (Ziarul financiar 21 mai 2004 p 9) bdquoAl Qaida ameninţă cu atentate icircn Bulgaria şi icircn
Polonia (Adevărul 22 iulie 2004 p 9)
icircn titluri preferinţa netă pentru structurile minimale (substantiv cu stilizare metonimică + verb
personificator) nu exclude şi cumulul a două secvenţe de acest tip De asemenea importanţa şi
stabilitatea procedeului sunt probate printre altele de prezenţa pe aceeaşi pagină de ziar a unei
serii de titluri construite similar PNL nu votează Statutul Parlamentului bdquoPNL cere demisia
ministrului Sănătăţii bdquoPD şi PNL se opun vacircnzării vilelor de protocol către actualii chiriaşi
bdquoPD cere revenirea la vechiul sistem judiciar bdquoPD critică deturnarea banilor de la Sănătate
Adevărul 19 martie 2004 p 3)
Titlul centrat pe paradox figură a ambiguităţii prin asocierea de idei aparent contradictorii
este prin definiţie remarcabil deşi se icircnregistrează variante slab diferenţiate ale aceluiaşi
procedeu este vorba despre bdquoruptura imprevizibilă icircn plan lexico-semantic produsă de a)
relaţia de incongruenţă dintre elementul regent şi determinanţi şi b) substituţii
lexicalesintagmatice deviante icircn contextul dat icircn plus locul de fisurare a coerenţei semantice
poate fi semnalat grafic prin puncte de suspensie bdquoMita legală (Ziarul 20 aprilie 2004 p 1)
bdquoCadre didactice corigente (Dimineaţa 2 iulie 2004 p 1) bdquoPopularii nepopulari (Ziarul 2
iulie 2005 p 1) bdquoA cacircştiga pierzacircnd (Jurnalul naţional 21 iunie 2004 p 35)
7b Tipologia figurilor de stil Figurile semantice şi transformarea lor icircn
clișee (după RZafiu)
Discursul jurnalistic utilizează destul de mult figurile semantice ndash icircn primul racircnd
metafora şi metonimia ndash cu rol ornant sau explicativ Nu e icircnsă vorba de obicei de inovaţii
extreme de asocieri surprinzătoare cu funcţie estetică figurile publicistice corespund mai
curacircnd cadrelor conceptuale generale analogiilor şi asociaţiilor din viaţa cotidiană şi din
limbajul curent Ele sunt deja uzuale banalizate ndash sau devin astfel icircn interiorul stilului
gazetăresc Clişeele provenite din metafore şi metonimii sunt adesea iritante prin recurenţă dar
au avantajul accesibilităţii al maximei comodităţi manifestate deopotrivă icircn producerea şi icircn
receptarea textului
Metaforele călătoriei corabie automobil tren
Metafora drumului fiind una din cele mai bine reprezentate icircn toate registrele limbii nu e
de mirare că din ea s-au dezvoltat alte cacircteva cacircmpuri de echivalenţe icircn primul racircnd asimilacircnd
obiectul supus unei evoluţii (individ grup domeniu de activitate sau cunoaştere umană) cu un
vehicul icircn deplasare Societatea-corabie istoria-tren omul-automobil sunt concepte metaforice
puternic clişeizate pe care le utilizează limbajul curent cel publicistic ba chiar şi cel poetic
Foarte actuală esbquo fireşte identificarea individului cu automobilul (explicabilă prin condiţiile
vieţii moderne) ea explică un număr considerabil de expresii şi locuţiuni din limbajul argotic şi
familiar a fi icircn pană bdquoa nu mai avea banildquo a lua ceva la bord bdquoa consuma băuturi alcooliceldquo
(vezi şi benzină carburant cu sensul de bdquobăutură alcoolicăldquo) a-şi face plinul bdquoa ajunge la un
cacircştig considerat suficientldquo a trage pe dreapta bdquoa se culcaldquo bdquoa se retrageldquo etc
15
Limbajul publicistic transformă asemenea echivalări mai vechi sau mai noi icircn construcţii
elaborate alegorice uneori artificiale şi marcat retorice Oricum trecerea de la presa romacircnească
icircn limbaj de lemn la cea actuală a icircnsemnat şi o modernizare a metaforei mijlocului de transport
corabia (cu cacircrmaciul ei) era caracteristică stilului solemn şi arhaizant al discursului totalitar
inovaţiile actuale preferă trenul sau automobilul Metaforele navigaţiei nu dispar desigur cu
totul icircn 1990 sub titlul bdquoCorabia se scufundăldquo se desfăşura o icircntreagă alegorie icircn care apăreau
marinarii mecanicii puntea bastimentul etc bdquoCăpitanul dă ordine timonierul icircncearcă disperat
să redreseze cacircrma ldquo bdquoSuntem un neam icircn cumpănă ca şi o corabie pe cale de a eşualdquo
Seria metaforelor automobilistice mizează pe accesibilitate şi actualitate apelacircnd la o
experienţă comună mai multor cititori (pentru care corabia e totuşi doar un clişeu cultural)
Inovaţia se manifestă prin alegerea unui element concret-cotidian ca suport inedit al alegoriei
societatea romacircnească devine de pildă un autobuz bdquoPentru multă lume alegerile din septembrie
reprezintă o intersecţie a istoriei icircn care obositul uzatul şi slab alimentatul nostru autobuz
tricolor o poate lua aiurea viracircnd la dreapta ori la stacircnga pe o stradă icircntunecată plină de gropi şi
mizerii ()rdquo
Metafora bdquoferoviarăldquo nu este mai puţin frecventă icircn discursul politic şi publicistic un
partid politic s-a declarat la un moment dat bdquolocomotivaldquo coaliţiei din care făcea parte Tentaţia
alegorică se manifestă şi aici din plin bdquoTrenul puterii Circulă oricum laquoLocomotivaraquo ndash partidul
majoritar ndash se mai icircnfundă icircn zăpadă vagoanele sunt jerpelite partidele extremiste circulă pe
scări
Metafore publicistice Abuzul metaforic a fost favorizat de limba de lemn a regimului politic
totalitar Un tipar asemănător produce evident icircn mod involuntar animale fantastice dintr-un
bestiar inedit bdquoCinic vechii rechini ai dezastrului romacircnesc icircntind din nou braţele tentaculare
paralizacircnd tot ce atingldquo (Dreptatea 192 1990 1) Sensul figurat depreciativ injurios al
denumirilor de specii animale se combină icircntr-o retorică rudimentară fără a ţine seama de
imaginea simbolurilor concrete
Alegorii O metaforă jurnalistică nu rămacircne aproape niciodată singură icircn căutare de
performanţe stilistice autorii construiesc metafore şi comparaţii icircn lanţ cum acestea sunt prin
natura scrisului publicistic clişeizate rezultatul ndash scenariul alegoric ndash este de obicei unul
involuntar comic Icircn alegoria jurnalistică e caracteristică grija autorului de a decoda cacirct mai
explicit echivalările metaforice textul se icircntrerupe de multe ori pentru a face loc explicaţiilor
bdquotraduceriildquo bdquoCopilul (puterea actuală) şi-a făcut gestaţia icircn pacircntecele mamei sale
(Televiziunea)
Dezavantajat oricum de complicarea excesivă stilul alegoric e pacircndit din păcate şi de
riscul inutilităţii el rămacircne de multe ori un simplu exerciţiu retoric un ornament pitoresc care
nu aduce un progres veritabil icircn analiza fenomenelor descrise poate chiar să alunece icircn erori de
logică (grave pentru o figură de stil prin excelenţă raţionalistă) prin nepotrivirea metaforelor cu
fenomenul reprezentat prin incoerenţe sau jocuri de cuvinte bdquoaceste mari unităţi ale agriculturii
romacircne abia plutesc icircn derivă ca să treacă mai repede prin pacirccla perioadei de tranziţie Dar nu se
vede malul icircn această economie de ceaţăldquo (RL 666 1992 2)
Metafore animaliere Clişeele publicistice se dezvoltă de obicei spontan icircn serii una
dintre seriile foarte evidente icircn retorica jurnalistică actuală este cea a metaforelor animaliere Icircn
16
lista principalelor animale invocate icircn ultimii ani par să intre mai ales rechinii caracatiţa
dinozaurii hienele ndash şi cu o frecvenţă ceva mai redusă cameleonul lupii lipitorile păianjenul
şarpele şobolanii cobaii Nu icircntacircmplător am amestecat formele de singular cu cele de plural
unele din numele de mai sus şi-au consolidat semnificaţia metaforică icircntr-o anume formă
gramaticală e mai puţin probabil să icircntacirclnim icircn texte lupul (la singular) sau caracatiţele (la
plural) Desemnările animaliere se deosebesc şi după posibilitatea de a apărea fără determinări
(mai rar) ndash bdquorechinii stau deocamdată ascunşildquo (RL 1065 1993 9) bdquocaracatiţa impune propria
ei legeldquo (RL 922 1993 1) ndash sau cu determinări care le pun icircn relief caracterul metaforic
bdquobătracircnele hiene nomenclaturiste stau la soare şi-şi ling rănileldquo (RL 848 1993 1) bdquohienele
tranziţieildquo (RL 940 1993 9) bdquobătracircnele hiene securisteldquo (RL 1312 1994 1)
Personificarea preţurilor Icircntr-un sondaj de opinie realizat icircn 1996 la icircntrebarea bdquode ce
vă temeţi mai multldquo cei chestionaţi indicau pe primul loc preţurile care o luau astfel icircnaintea
unor surse tradiţionale de spaimă precum războiul sau boala Este deci interesant să urmărim
prezenţa preţului icircn discursul public actual mai ales icircn presă Prima observaţie care se poate face
este că subiectul icircn cauză e foarte prezent icircn textele publicistice Se constată apoi că preţurilor
le este atribuită constant calitatea de agent ele sunt personificate sunt descrise icircn ipostaze cacirct se
poate de autonome şi dinamice Metaforele clişeizate ale creşterii preţurilor nu au o tonalitate
excesiv de sumbră Cele mai puternice imagini sunt ale forţelor naturale bdquoVacircrtejul preţurilor nu
iartă nimic (EZ 1026 1995 1) bdquotensiuni declanşate de avalanşa preţurilor (RL 28101995
16) Alte contexte sugerează icircnsă mişcarea ameţitoare prin metafore ale dansului (lambadă
sarabandă) sau ale călăriei (cavalcadă) bdquolaquoLambadaraquo preţurilorldquo (Adevărul 166 1990 1)
bdquoSarabanda preţurilor şi pensiileldquo (RL 716 1992 2) bdquoCavalcada preţurilor sub biciul Stolojanldquo
(RL 782 1992 1) Icircn fine apar şi metaforele tehnice bdquoo remorcă la locomotiva preţurilorldquo (RL
1096 1993 16)
7
poate fi sau nu gustat de cititori are totuşi meritul gratuităţii neputacircnd cred fi suspectat de
tendenţiozitate
Titluri incomplete
O particularitate a stilului jurnalistic actual este şi apariţia icircn titlurile de articole a unor
verbe care cer un complement obligatoriu folosite fără respectivul complement Textul
articolului completează de obicei schema gramaticală şi furnizează informaţiile necesare
Fenomenul apare ca o deviere gramaticală dar nu e pur şi simplu o eroare ci mult mai probabil
o strategie un procedeu folosit cu intenţie pentru a atrage atenţia cititorului trezindu-i interesul
pentru continuarea frazei
Cel mai adesea este vorba de verbe de declaraţie sau icircn orice caz de verbe care descriu
acte de limbaj Din punct de vedere gramatical se pot icircnregistra icircn această situaţie verbe cărora
le este omis complementul direct obligatoriu a dezminţi a infirma a dezvălui a sfida (de
exemplu bdquoRapid dezminte ldquo icircn RL 24081994 15) de asemenea verbe cărora le lipseşte
complementul prepoziţional sau subordonata corespunzătoare a se delimita (de) a insista
(pentru să) etc (bdquo Dl Adrian Năstase se delimitează ldquo RL 1086 1993 1) şi chiar verbe la
care ambele poziţii sunt descompletate a preveni a avertiza (bdquoMedicii doljeni avertizează ldquo RL
539 1991 3)
Presupoziţii şi implicaţii
Pragmatica lingvistică se ocupă printre altele de felul cum funcţionează icircn comunicarea
curentă raportul dintre explicit şi implicit dintre ceea ce este enunţat direct şi ceea ce este doar
presupus sau implicat Se urmăreşte astfel mai ales icircn dialoguri felul cum depind implicaţiile de
situaţia de comunicare şi de cunoştinţele comune ale interlocutorilor Anumite implicaţii
bdquoconvenţionale ldquo fixate icircn limbă sunt legate de cacircteva cuvinte-particule (de obicei adverbe) şi
totuşi doar chiar şi pacircnă şi icircncă etc
Presupoziţiile şi implicaţiile sunt adesea manipulate pentru a strecura informaţii greu de
demonstrat prezentacircndu-le ca deja cunoscute Icircn titluri jurnalistice precum bdquoŞi icircn Nicaragua se
schimbă denumirile străzilor ldquo (AREL 18 1991 16) bdquoPacircnă şi icircn Mongolia opoziţia a cacircştigat
alegerile ldquo (EZ 1222 1996 5) Un titlu ca bdquoPrimarul Iaşilor icircşi trage şi-un post de televiziune ldquo
(VoRom 594 1995 1) acţionează insinuant chiar dacă cititorul nu ştie dinainte nimic despre
faptele sau persoanele evocate icircn cazul dat şi introduce presupunerea că multe alte lucruri
nedefinite au fost deja obţinute
Jocul de cuvinte facil
Imediat după 1989 jocurile de cuvinte au invadat publicistica romacircnească fiind alături
de formele oralităţii semne ale maximei diferenţieri faţă de rigiditatea limbii de lemn Cu timpul
entuziasmul inovaţiei lingvistice pare să mai fi scăzut sau mai curacircnd să se fi diversificat icircn
funcţie de specificul publicaţiilor Icircn textele jurnalistice de audienţă largă şi icircn publicitate a
devenit mai evidentă bdquoinovaţia de rutinăldquo care creează o impresie minimală de surpriză pe tipare
preexistente şi fără mare efort prin formule rimate prin variaţii icircn metaforele-clişeu prin jocuri
de cuvinte facile
Titlurile de articole folosesc pacircnă la saţietate calamburul bazat pe reactivarea unei
expresii figurate prin asocierea cu un cuvacircnt sau cu altă expresie care icirci scoate icircn evidenţă sensul
propriu iniţial bdquoValuta navigatorilor pluteşte pe ape tulburi ldquo (RL 1022 1993 5) bdquoNoul sistem
telefonic funcţionează după ureche ldquo (RL 850 1993 5) bdquoNe-am ars şi la chibrituri ldquo (RL 856
1993 4) bdquoApa chioară taxată orbeşte ldquo (RL 958 1993 15) bdquoBaschetul nostru de aruncat la
coş ldquo (TL 742 1992 8) bdquoStaţiunile de pe litoral intră la apă ldquo (TL 770 1992 8) etc
Şi mai gratuită mi se pare etimologizarea numelor proprii (antroponime sau toponime)
prin asocierea cu cacircte un cuvacircnt care le evocă originea icircn substantivele comune corespunzătoare
ndash bdquoPoliţistul Pasăre fura porci ldquo (RL 1273 1994 9) bdquoDomnul Berbece suge la două oi ldquo (RL
628 1992 2) ndash sau le remotivează prin asemănare formală bdquoDorul lui Dorel ldquo (RL 1034 1993
1) bdquoLacrimi la Lancrăm ldquo (RL 1123 1993 4) bdquoApe tulburi la Turburea ldquo (RL 1034 1993 1)
etc
Chiasmul
8
O figură de stil mult folosită icircn titlurile jurnalistice şi icircn sloganurile publicitare e cea
cunoscută icircn tratatele de retorică sub numele de antimetabolă sau reversiune tiparul său s-a
transformat icircn clişeu Fiind un tip de simetrie icircncrucişată (chiasm ABBA) figura constă icircn
repetarea unei sintagme cu inversarea relaţiei dintre cuvinte cel mai adesea un grup nominal
(format dintr-un substantiv-centru şi dintr-un substantiv icircn genitiv cu rol de determinant) reapare
cu poziţiile şi funcţiile componentelor sale schimbate icircntre ele bdquoPolitica democratizării
democratizarea politicii ldquo (Adevărul 50 1990 1) bdquoPolitica patronilor sau patronii politicii ldquo
(titlu icircn RL 481 1991 2) bdquola SNCFR se aplică dreptul forţei nu forţa dreptului ldquo (RL 670
1992 3) etc
Rimele
Un adevărat abuz de rime a fost făcut icircn ultimii ani icircn titlurile de articole care urmăresc să
atragă atenţia prin jocuri de cuvinte parafraze glumeţe figuri de construcţie Titlurile rimate sunt
de obicei banale bdquoFără ură despre nomenclatură ldquo (RL 838 1993 2) bdquoBani cu ţacircracircita Lipsuri
cu nemiluita ldquo (RL 989 1993 5) bdquoCăldură mare icircn galantare ldquo (RL 3107 1993 14) bdquoPrivatul
mai tare ca statul ldquo (RL 1117 1993 1 Dacă titlurile care parafrazează proverbe şi sloganuri trec
neobservate şi sunt mai lesne acceptabile (bdquoVorba dulce nu ne duce ldquo TL 741 1992 1) se
dovedesc neinspirate cele la care se simte elaborarea efortul de a construi rima ndash bdquoNu-i a bună
Justiţia se răzbună ldquo (Cuvacircntul 44 1991 4) ndash mai ales dacă recurg la devieri nemotivate
bdquoMinistrul Duvăz pe Rapid nu-l văz ldquo (Baricada 15 1991 10) Aceste titluri sunt mai frecvente
icircn anii 1991-1992 apoi din fericire par să se rărească Performanţa fonetică poate deveni totuşi
interesantă icircn sine icircn icircncercarea de a găsi o rimă rară bogată ca icircn formula bdquoMare alai cu
Crin Halaicu ldquo (Cotidianul 57 1992 1)
Variaţia sinonimică
Căutacircnd să evite cu orice chip repetiţia unui termen vorbitorul poate crea ambiguităţi
indezirabile Şi mai ciudată este folosirea sinonimelor icircn titlul bdquoSătulă de euforia alcoolică a
soţului Dorina Irina şi-a omoracirct bărbatul iar apoi s-a predat poliţiei ldquo (EZ 677 1994 12) Soţul
şi bărbatul ndash sinonime aflate icircn exact aceeaşi relaţie de echivalenţă semantică şi de diferenţă de
registru ca perechea citată mai sus ndash desemnează aici o singură persoană Fiind vorba de o unică
frază ar fi fost normală doar substituirea printr-un pronume bdquol-a omoracirct ldquo
Autoprezentarea subtitlurile publicaţiilor
O zonă nu lipsită de interes pentru cercetarea strategiilor retorice din stilul publicistic
romacircnesc este cea a subtitlurilor de ziare şi reviste s-a putut asista la o adevărată explozie a
inventivităţii lingvistice icircn domeniul titlurilor şi al subtitlurilor Tendinţa de individualizare prin
subtitlu ndash mai mult chiar decacirct prin titlu fatalmente limitat ca lungime şi tipar lingvistic ndash a
continuat şi icircn anii următori devenind icircncă un exemplu de omniprezenţă a umorului ndash intenţionat
sau involuntar ndash icircn discursul public autohton Multe dintre subtitlurile din publicistica
romacircnească sunt construite cu intenţie umoristică altele alunecă fără voie icircn efecte comice
Icircn decembrie 1989 s-a produs o primă schimbare mai curacircnd mecanică foarte multe
publicaţii şi-au introdus icircn subtitlu adjectivul independent Unele subtitluri au introdus elemente
de enunţ publicitar ndash bdquoCel mai important ziar din Bucureşti ldquo (Libertatea) Altele sunt extrem de
lungi De fapt situaţia actuală e manifestarea unei tradiţii subtitluri hazlii bizare sau ridicole
existau deja la noi şi icircntreruperea totalitară nu le-a suprimat cu totul amintirea Gazetele literare
par să fi icircncercat dintotdeauna să se autodefinească icircn chip original bdquoRevistă liliputană ldquo (Atom
1933) bdquoMic bazar de literatură ldquo (Bilete literare 1930)
1 Limbajul figurativ
După Maria Cvasnacirci Cătănescu
Figurile fonetice Limbajul figurativ de sursă fonetică prezintă o importanţă redusă pentru
construcţia textului jurnalistic
9
Rima (Zafiu 2001 p 22) este principalul artificiu de sonoritate care poate fi reţinut dar icircn
publicistica romacircnească actuală frecvenţa şi prestigiul acestui canon prelevat din retorica altui
stiltip de text sunt nesemnificative Prezentă icircndeosebi icircn titlurile scurte formate pe principiul
simetriei binare rima subliniază atacirct echilibrul construcţiei sintactice cacirct şi semantica de tip
paradoxal sau pur şi simplu ludic a secvenţei Victorie fără glorie (Dimineaţa 21 iunie 2004 p
15) bdquoBracircnza Feta e vedeta (Evenimentul zilei 9 iulie 2004 p 6)
Uneori rima se icircmpleteşte cu alte procedee de evidenţiere emfatică a unei ideiatitudini bdquoDaţi
un leu pentru pesedeu (Gacircndul 19 septembrie 2006 p 1) titlul valorifică efectele cumulate
ale rimei ale parodiei unui celebru apel public bdquoDaţi un leu pentru Ateneu şi ale unui
compus recent de la o siglă)
Figurile de construcţie (sintaxă) sunt exploatate selectiv cele mai importante dar cu
distribuţie inegală fiind secvenţele care asigură organizarea simetrică a titlului
Chiasmul (Zafiu 2001 pp 21-22) are apariţii izolate icircn titlul de presă mecanică şi previzibilă
gramatical inversiunea icircncrucişată poate determina icircnsă jocuri de cuvinte şi semnificaţii
susţinute frecvent de trucuri lingvistice suplimentare (bdquoTrăieşti să creezi şi creezi să trăieşti
Jurnalul naţional 27 octombrie 2004 p 25 bdquoIndependenţa culturii şi cultura independenţei
Ziua 29 noiembrie 2004 p 2
Enumerarea asigură tiparul standard al titlului nominal cu structură de bdquolistă şi cu funcţie
esenţial descriptivă lanţul enumerativ propriu-zis a unor substantive (comune proprii) adjective
(cu sau fără element regent actualizat icircn titlu) sintagme sau enunţuri icircn general eficienţa
descriptivă a enumerării este direct proporţională cu extensiunea secvenţei cf bdquoBlond trist
agitat şi amnezic (Romacircnia liberă 19 mai 2005 p 8)
Paralelismul sintactic apare icircn varianta sa gramaticală cea mai simplă cu repetarea aceluiaşi
tipar gramatical icircn minimum două secvenţe succesive paratactice sau coordonate copulativ Icircn
plan lexico-semantic se dezvoltă aproape fără excepţie relaţii de antonimie sau de sinonimie
astfel icircncacirct paralelismul sintactic va favoriza formarea antitezei sau dimpotrivă a efectelor de
insistenţă hiperbolică prin tautologie lingvistică bdquoBursa creşte băncile scad (Cotidianul 28
mai 2004 p 7) bdquoBăieţii pierd fetele cacircştigă (Jurnalul naţional 17 septembrie 2004 p 36)
bdquoSemnale europene promisiuni romacircneşti (Evenimentul zilei 9 martie 2004 p 7) bdquoObsesia
bună şi obsesia rea (Naţional 22 iunie 2004 p 1) bdquoVisul american şi realitatea romacircnească
(Dimineaţa 5 iulie 2004 p 1) bdquoTurismul pe bune şi turismul pe ţepe (Adevărul 13 iulie 2004
p 1)
Parte din figurile semantice au devenit elemente esenţiale pentru pragmaretorica titlurilor
care speculează forţa de atracţie г limbajului figurat
Antonomaza La origine trop clasicizant pretenţios construit prin substituţie şi aluzie
culturală (nume propriu emblematic pentru o categorie de bdquoobiecte vs nume comun şi invers)
antonomaza este un element figurativ foarte mobil icircn sensul că migrează dintr-o variantă
stilistică icircn alta a limbii şi b) icircn limbajul bdquode adopţie se poate multiplica şi regenera continuu
sub noi formevalori textuale
Antonomaza dezvoltă clişee specifice concurate de inovaţii specifice subsumabile icircnsă
aceloraşi tendinţe şi tehnici de bază icircn publicistică acest trop nu mai este neapărat figură
10
savantă fondată pe aluzii culturale icircnalte şi stabile (mitologice biblice literare) ci apare deseori
strict şi direct dependent de circumstanţe de moment Ca atare antonomaza publicistică va avea
reprezentări perisabile eventual cu unică atestare lectura corectă fiind posibilă numai icircntr-un
spaţiu sociocultural şi politic clar delimitat de altfel frecvent termenul nou creat prin antono-
mază este glosat icircn corpul articolului eliminacircndu-se astfel riscul echivocului sau al decodării
greşite Procedura curentă de reprezentare constă icircn utilizarea antroponimului desemnacircnd o
persoană publică (politică de regulă) drept nume generic al unei clase de indivizi cu
caracteristici similare
Conotaţia pozitivă sau negativă intrinsecă antonomazei conferă acestei figuri capacitatea de
a induce - icircncă din titlu - un punct de vedere elogios (bdquoUN REGAT PENTRU O MUSCĂ
Jurnalul naţional 29 iulie 2005 p 4 aici Mona Muscă) sau defăimător icircn cea de-a doua
situaţie antonomaza pierde calitatea de trop rafinat dar devine instrument al aluziei critice
satirice ironice şi indice al oralităţii uneori de tip periferic bdquoPonta a votat pentru un Parlament
fără Mischii (Adevărul 29 noiembrie 2004 p 4) de notat şi forme atipice de reprezentare
rezultate din sudarea prenumelui şi a numelui bdquoGigibecalii presei (Evenimentul zilei 25 mai
2005 p 1)
icircn plus o serie de titluri culese recent din cotidiene sunt relevante pentru capacitatea
antonomazei de a submina propriile stereotipii de aceea uzul frecvent al procedeului nu
icircnseamnă neapărat şi uzură reţinem icircn acest sens antonomaza bdquonume de instrument
(reprezentată gramatical prin nume comun generic singular articulat hotăracirct provenit dintr-un
patronim bdquoGuvernul loveşte cu darabonţul (Romacircnia liberă 9 iulie 2004 p 2 despre
promovarea icircntr-o funcţie icircnaltă a lui Darabonţ fost primar de sector icircn Bucureşti cu precizarea
că jurnalistul oferă cheia de lectură bdquoAşadar Guvernul vrea să dea lovitura cu darabonţul
devenit sinonim cu un ciocan care şi-a pierdut măciulia La nevoie poate fi şi el util dar eficace
mai greu Cf şi antonomaza - bdquounitate de măsură bdquoListele parlamentare măsurate cu boc-uF
(Adevărul 22 iulie 2004 p 1 Boc numele omului politic dar şi interjecţie bdquoBoc-ul indică
noutatea candidatului icircn prim-planul politic voinţa acestuia de a pune interesul general mai
presus de cel personal)
Sporadic titlurile icircnglobează antonomaze bdquoculturale cu mutaţii semantice uşor de identificat
bdquoicircntrecerea greucenilor (Evenimentul zilei 8 martie 2004 p 22 articol pe teme sportive)
Comparaţia de sursăfactură populară sau livrescă utilizată ca nucleu figurativ al titlului este
rareori ingenioasă tendinţa către catacreză diminuează sau anulează latura estetică expresivă a
figurii dar icircn compensaţie icirci consolidează funcţia descriptiv-explicativă frecvent icircn notă
hiperbolizantă prin amplificare bdquoLa Bac notele cresc precum Făt-Frumos (Evenimentul zilei 9
iulie 2004 г 5) bdquoFrancezii aşteaptă la Logan ca romacircnii la Dacie
- comparaţia cu structură atipică trunchiată prin elipsa comparantului (ca B) produce
ambiguizarea referenţială a titlului care pierde capacitatea de anticipare tematică bdquoPrecum
firul de iarbă (Dimineaţa 21 iulie 2004 p 5 dezambiguizat abia icircn partea finală a articolului
prin comparaţia implicită şi metaforizantă bdquoSă creştem precum firul de iarbă )
Ironia coexistă de regulă cu diverse forme de intertextualitate (citat parodie pastişă) sau cu
tropi fundamentali (metaforă mai ales)
Jocul de cuvinte (aparţinacircnd aceluiaşi cacircmp semantic) este o construcţie ludicăironică la
limita cu metafora şi calamburul Fără icircndoială inventive titlurile din această serie sunt totuşi
prea icircncărcate conotativ şi prin aceasta manieriste şi obositoare bdquoPreţul de intervenţie la
11
miere miroase a măsură electorală zaharisită (Curentul 4 octombrie 2004 p 1) bdquoEpidemie de
moţiuni pentru Sănătatea lui Nicolăescu (Curentul 13 decembrie 2005 p 13)
Metafora (Stoichiţoiu-Ichim 2001 pp 63-74) este cu siguranţă tropul fundamental pentru
retorica titlului publicistic şi principala formă de manifestare a patosului gazetăresc la acest nivel
paratextual expresia metaforică - tocită sau inedită - dezvoltă funcţii explicativ-descriptive de
bdquoetichetare subiectivă a unor evenimente atitudini persoane şi prin extensie a conţinutului
icircntregului text Ignoracircnd norme esteticede originalitate dar deviante faţă de expresia standard
titlul metaforic atrage atenţia cititorului şi propune un unghi de lectură fiind esenţial pentru
persuasiunea jurnalistică prin insinuare In acest sens trebuie luată icircn calcul şi utilizarea
preferenţială a anumitor tipuri gramaticale şi semantice de metaforă
Metafora nominală explicită (coalescentă) şi implicită se prezintă icircn variante clasice
- metaforele definiţie (după modelul A este B) şi apozitive (AB) - formele cele mai clare de
metaforă explicită Pe primul loc se situează clişeele bdquoprefabricatele frazeologice
reprezentate de formule colocviale şisau populare mai rar culte sau de sintagme preluate din
limbaje specializate şi transferate icircn alt domeniu bdquoTransnistria o laquogaură neagrăraquo guvernată
de bani şi de Kremlin (Evenimentul zilei 4 iunie 2004 p 17) bdquoRomacircnia noul El Dorado
viticol (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 3) bdquoRelaxarea fiscală este praf icircn ochi (Jurnalul
naţional 7 august 2004 p 14)
Nu sunt de ignorat nici recontextualizările unor versuri fraze celebre titluri de cărţifilme
ceea ce generează metafore respectiv titluri metaforic-parodice bdquoMutu Salvatore de la Patria
Jurnalul naţional 6 septembrie 2004 p 1) bdquoVădim file de poveste (Evenimentul zilei 27
ianuarie 2005 p 8)
Metaforele explicite ingenioase mizează icircntotdeauna pe efectele unui element-surpriză metaforă
personificatoare sau dimpotrivă cu rol depersonificator amestec de registre stilistice reutilizări
parodice imprevizibile ale unor expresii şi locuţiuni curente Vanghelie un cartof prea fierbinte
pentru PSD (Cotidianul 23 mai 2004 p 4) bdquoTurismul - o babă care se chinuieşte să
icircntinerească (Jurnalul naţional 23 august 2004 pp 8-9) bdquoPiaţa Rahova perla falsă din
coroana lui Vanghelie (Evenimentul 30 septembrie 2005 p 21)
Metaforizarea icircn titlu a numelor proprii sau generice de persoană impune o observaţie aparte
Indiferent de gradul de uzură şi de inventivitate coalescenţa apozitivă constituie o procedură
comodă de calificare depreciativă sau elogioasă a unei persoane şi prin aceasta de orientare şi de
manipulare a lecturii bdquoChirurgul Ciomu laquomăcelarul de mădulareraquo a fost dat afară din spital
(Adevărul 17 iulie 2004 p 1) bdquoAdi Mutu iconiţa lui Iordănescu (Jurnalul naţional 6
septembri 2004bdquoAngela Merkel o Cenuşăreasă care pescuieşte Ziarul financiar 2005
Poreclele ocazionale sau stabile prin excelenţă ironice atribuite unor persoane publice
(politicieni icircndeosebi) asigură una dintre procedurile curente de metaforizare a titlului icircn funcţie
de stocul de cunoştinţe deţinut de cititor uzul metaforic implicit al supranumelor obscurizează şi
blochează icircnţelegerea mesajului sau dimpotrivă creează premisele unei lecturi relaxa(n)te
bdquoBombonel şi iepuraşul (Romacircnia liberă 27 octombrie 2004 p 1 Adrian Năstase Traian
12
Băsescu) bdquoIepuraşul şi papagalul candidaţi la Cotroceni (Libertatea 28 octombrie 2004 p 2
Traian Băsescu şi Adrian Năstase)
Acelaşi rol de categorizare expresivă şi neechivocă revine clişeului metaforic fondat pe
(re)punerea icircn circulaţie a unor termeni arhaici icircnvechiţi sau bdquoexotici denumind ranguri şi
funcţii administrative sociale militare bdquoMichael şeicul vitezei (Libertatea 4 aprilie 2004 p
19) bdquoElevii ieniceri pentru partid (Evenimentul zilei 2 iunie 2004 pp 4-5)
Celelalte subtipuri de metaforă nominală perpetuează propriile stereotipuri ceea ce
determină a) un manierism figurativ prin uz și conservare a clişeului metaforic deseori lipsit de
paternitate anularea oricărui risc sau efect de ambiguizare a expresiei ca arare icircn titlul
jurnalistic sunt neechivoce chiar şi secvenţele care structural aparţin metaforei implicite icircn
plus transparenţa semantică este garantată şi de glosarea anticipată a metaforei icircn supratitlu sau
amacircnată icircn şapou ori icircn text
- metaforele substantival-genitivale (substantiv + substantiv icircn genitiv) substantival-
prepoziţionale (substantiv 4- substantiv icircn acuzativ cu prepoziţie) precum şi sintagmele de
tipul substantiv + adjectiv utilizate cu valoare conotativă apar extrem de frecvent icircn structura
titlului jurnalistic bdquoTelenovela negocierilor Noi laquotrădăriraquo PRM şi PUR (Evenimentul zilei
18 iunie 2004 p 6) bdquoZaţul privatizărilor icircngroaşă portofoliul AVAS (Gacircndul 27 mai 2004
p 1) bdquoAl Qaida aruncă icircn luptă arma petrolului
Perfect catacretice sau cu un grad oarecare de originalitate metaforele nominale de acest tip
asigură nu numai brevilocvenţa ci şi expresivitatea enunţului icircn plus o sumă de elemente
figurative asociate consolidează complexitatea şi icircn ultimă instanţă eficienţa pragmaretorică a
titlului
Metafora verbală este o componentă importantă - cantitativ şi expresiv - pentru construcţia
titlului jurnalistic
Prin excelenţă convenţională şi nonambiguă (semnalată eventual icircn ghilimele) metafora
verbală poate evita pericolul banalităţii prin combinarea cu diverse artificii lingvistico-stilistice
realizări hiperbolizante şi personificatoare icircndeosebi din seria bdquomedicală sau a agresivităţii
icircmpletirea cu metonimia şi cu jocul de cuvinte amestecul de registre stilistice bdquoUn poliţist de
frontieră beat laquoa seceratraquo 5 oameni cu 200 de cartuşe Adevărul 21 iunie 2004 p 1) bdquoPSD -
Cluj-Napoca a intrat icircn comă (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 5) bdquoGuvernul castrează abia
icircnfiinţatul Consiliu Naţional de Integrare (Adevărul 22 septembrie 2004 p 7) bdquoMinistrul
Cinteză ciripeşte la căpătacirciul pacientului laquoSănătatearaquo (Gacircndul 27 iulie 2005 p 12 cu
includerea metaforei icircntr-un joc ironic de cuvinte)
Retorica titlurilor metaforicemetaforizate este interesantă şi sub alte aspecte care depăşesc
simpla tipologie gramaticală şi semantică a tropului
Pentru limbajul publicistic este definitorie şi tentativa de subminare a propriilor clişee
figurative reţinem icircn acest sens constituirea bdquofamiliei de metafore prin gruparea unor metafore
implicite aluzive şi sinonimice icircn jurul unui clişeu de referinţă
Tendinţa de a inventa şi de a impune icircn şi prin limbajul jurnalistic metafore ocazionale
dependente de circumstanţe concrete particulare ele devin rapid fie clişee metaforice fie sursa
13
unor modele de formare a bdquofamiliei de metafore centrate asupra unuia şi aceluiaşi termen de
bază icircn general sunt metafore efemere a căror forţă şi perioadă de circulaţie coincid cu durata
evenimentului care le-a generat Exemplele de acest tip sunt numeroase şi mai ales concludente
pentru capacitatea limbajului publicistic de a multiplica ingenios extinderile metaforice ale unui
cuvacircntconcept bdquola modă
- tsunami (bdquoval uriaş distrugător) cuvacircnt japonez cu apariţii denotative frecvente icircn relatările
despre dezastrele naturale din Thailanda şi Indonezia s-a icircnregistrat simultan şi cu valoare
metaforică bdquoTsunami (Ziua 7 ianuarie 2005 p 1 despre convulsiile din politica
romacircnească) bdquo bdquoSe apropie un laquotsunamiraquo pe piaţa asigurărilor (Evenimentul zilei 11
ianuarie 2005 p 8)
- diverse adjective utilizate ca epitet metaforic reprezintă componenta invariabilă icircntr-o serie
compactă de metafore cu domeniu unic de referinţă (cel politic icircn exemplele următoare)
- adjectivul portocaliu dezvoltă aceeaşi conotaţie (bdquoaparţinacircnd opoziţiei democratice)
indiferent de numele determinat sintagma bdquorevoluţie portocalie (cu referire la Ucraina)
asigură tiparul pe care se grefează numeroase metafore bdquoicircnrudite bdquoPortocaliul Iuşcenko
se colorează icircn gri (Gacircndul 130904
Sunt de semnalat totodată şi substituţiile lexicale sinonimice ale termenului de bază
bdquoRevoluţia oranj din Ucraina orchestrată de serviciile secrete (Adevărul 18 ianuarie 2005 p
1) sau bdquoOranjada (Ziua 4 martie 2005 p 1)
adjectivul electoral se icircnregistrează icircn componenţa a două bdquovaluri de metafore
adjectivale aferente comentariilor pe teme politico-administrative - alegerile locale
(Adevărul 25 octombrie 2004 p 2) bdquoSMS-uri electorale cercetate de Poliţie
bdquoRepetenţi la testul mitei electorale bdquoLiber la turism electoral (Cotidianul 10
noiembrie 2004 pp 2-4)
Preponderent ocazională metafora de elogiere absoarbe şi pune icircn circulaţie clişeul figurativ
fondat pe un termen evaluativ adecvat momentuluievenimentului de referinţă de pildă titlurile
artilelor de prezentare a campionilor romacircni la Jocurile Olimpice (Atena august 2004) au
exploatat obsesiv sintagmele de aur de argint de bronz metafore cu clară trimitere aluzivă la
medaliile bdquoPloaie de aur peste Romacircnia (Jurnalul naţional Z5 august 2004 pp 32-33)
bdquoBărcile cu vacircsle de aur (Jurnalul raional 23 iulie 2004 p 32) bdquoChef de aur (Jurnalul
naţional Ir august 2004 p 1) bdquoGimnastele de aur s-au icircntors acasă (Adevărul 26 august 2004
p 11)
Metonimia prezintă interes ca procedeu care favorizează economia de limbaj şi se
intersectează cu alţi tropi Metonimia propriu-zisă saturacircnd una dintre variantele substitutive
tipice (de pildă bdquoautor pentru operă) se icircnregistrează sporadic bdquo80 de Matisse Cezanne şi
Picasso au ajuns la Muzeul Naţional de Artă al Romacircniei (Gacircndul 2 iulie 2005 p 3)
icircn schimb personificarea metonimică furnizează unul dintre cele mai stabile clişee figurative
ale limbajului publicistic actual recuperate icircn construcţia titlului clişeul atinge atacirct tipul de
figură (cu sincretismul a doi tropi) cacirct şi bdquogramatica şi bdquosemantica acesteia Elementul
personificator se selectează din categoria verbelor volitive psihologice de mişcare de opinie sau
declarative icircn timp ce componenta metonimică este reprezentată de entitatea căreia i se atribuie
caracteristica [ + animat]
Extrem de unitară categoria metonimiei personificatoare se compune din toponimenume de
partide instituţii formaţii muzicale teatrale sportive etc indicate prin nume complet sau prin
14
sigle icircn acest mod dintre multiplele forme posibile de substituţie metonimică publicistica
activează icircndeosebi varianta bdquoconţinător pentru conţinut de tipul bdquoRusia vrea acord total cu
Bruxelles (Ziarul financiar 21 mai 2004 p 9) bdquoAl Qaida ameninţă cu atentate icircn Bulgaria şi icircn
Polonia (Adevărul 22 iulie 2004 p 9)
icircn titluri preferinţa netă pentru structurile minimale (substantiv cu stilizare metonimică + verb
personificator) nu exclude şi cumulul a două secvenţe de acest tip De asemenea importanţa şi
stabilitatea procedeului sunt probate printre altele de prezenţa pe aceeaşi pagină de ziar a unei
serii de titluri construite similar PNL nu votează Statutul Parlamentului bdquoPNL cere demisia
ministrului Sănătăţii bdquoPD şi PNL se opun vacircnzării vilelor de protocol către actualii chiriaşi
bdquoPD cere revenirea la vechiul sistem judiciar bdquoPD critică deturnarea banilor de la Sănătate
Adevărul 19 martie 2004 p 3)
Titlul centrat pe paradox figură a ambiguităţii prin asocierea de idei aparent contradictorii
este prin definiţie remarcabil deşi se icircnregistrează variante slab diferenţiate ale aceluiaşi
procedeu este vorba despre bdquoruptura imprevizibilă icircn plan lexico-semantic produsă de a)
relaţia de incongruenţă dintre elementul regent şi determinanţi şi b) substituţii
lexicalesintagmatice deviante icircn contextul dat icircn plus locul de fisurare a coerenţei semantice
poate fi semnalat grafic prin puncte de suspensie bdquoMita legală (Ziarul 20 aprilie 2004 p 1)
bdquoCadre didactice corigente (Dimineaţa 2 iulie 2004 p 1) bdquoPopularii nepopulari (Ziarul 2
iulie 2005 p 1) bdquoA cacircştiga pierzacircnd (Jurnalul naţional 21 iunie 2004 p 35)
7b Tipologia figurilor de stil Figurile semantice şi transformarea lor icircn
clișee (după RZafiu)
Discursul jurnalistic utilizează destul de mult figurile semantice ndash icircn primul racircnd
metafora şi metonimia ndash cu rol ornant sau explicativ Nu e icircnsă vorba de obicei de inovaţii
extreme de asocieri surprinzătoare cu funcţie estetică figurile publicistice corespund mai
curacircnd cadrelor conceptuale generale analogiilor şi asociaţiilor din viaţa cotidiană şi din
limbajul curent Ele sunt deja uzuale banalizate ndash sau devin astfel icircn interiorul stilului
gazetăresc Clişeele provenite din metafore şi metonimii sunt adesea iritante prin recurenţă dar
au avantajul accesibilităţii al maximei comodităţi manifestate deopotrivă icircn producerea şi icircn
receptarea textului
Metaforele călătoriei corabie automobil tren
Metafora drumului fiind una din cele mai bine reprezentate icircn toate registrele limbii nu e
de mirare că din ea s-au dezvoltat alte cacircteva cacircmpuri de echivalenţe icircn primul racircnd asimilacircnd
obiectul supus unei evoluţii (individ grup domeniu de activitate sau cunoaştere umană) cu un
vehicul icircn deplasare Societatea-corabie istoria-tren omul-automobil sunt concepte metaforice
puternic clişeizate pe care le utilizează limbajul curent cel publicistic ba chiar şi cel poetic
Foarte actuală esbquo fireşte identificarea individului cu automobilul (explicabilă prin condiţiile
vieţii moderne) ea explică un număr considerabil de expresii şi locuţiuni din limbajul argotic şi
familiar a fi icircn pană bdquoa nu mai avea banildquo a lua ceva la bord bdquoa consuma băuturi alcooliceldquo
(vezi şi benzină carburant cu sensul de bdquobăutură alcoolicăldquo) a-şi face plinul bdquoa ajunge la un
cacircştig considerat suficientldquo a trage pe dreapta bdquoa se culcaldquo bdquoa se retrageldquo etc
15
Limbajul publicistic transformă asemenea echivalări mai vechi sau mai noi icircn construcţii
elaborate alegorice uneori artificiale şi marcat retorice Oricum trecerea de la presa romacircnească
icircn limbaj de lemn la cea actuală a icircnsemnat şi o modernizare a metaforei mijlocului de transport
corabia (cu cacircrmaciul ei) era caracteristică stilului solemn şi arhaizant al discursului totalitar
inovaţiile actuale preferă trenul sau automobilul Metaforele navigaţiei nu dispar desigur cu
totul icircn 1990 sub titlul bdquoCorabia se scufundăldquo se desfăşura o icircntreagă alegorie icircn care apăreau
marinarii mecanicii puntea bastimentul etc bdquoCăpitanul dă ordine timonierul icircncearcă disperat
să redreseze cacircrma ldquo bdquoSuntem un neam icircn cumpănă ca şi o corabie pe cale de a eşualdquo
Seria metaforelor automobilistice mizează pe accesibilitate şi actualitate apelacircnd la o
experienţă comună mai multor cititori (pentru care corabia e totuşi doar un clişeu cultural)
Inovaţia se manifestă prin alegerea unui element concret-cotidian ca suport inedit al alegoriei
societatea romacircnească devine de pildă un autobuz bdquoPentru multă lume alegerile din septembrie
reprezintă o intersecţie a istoriei icircn care obositul uzatul şi slab alimentatul nostru autobuz
tricolor o poate lua aiurea viracircnd la dreapta ori la stacircnga pe o stradă icircntunecată plină de gropi şi
mizerii ()rdquo
Metafora bdquoferoviarăldquo nu este mai puţin frecventă icircn discursul politic şi publicistic un
partid politic s-a declarat la un moment dat bdquolocomotivaldquo coaliţiei din care făcea parte Tentaţia
alegorică se manifestă şi aici din plin bdquoTrenul puterii Circulă oricum laquoLocomotivaraquo ndash partidul
majoritar ndash se mai icircnfundă icircn zăpadă vagoanele sunt jerpelite partidele extremiste circulă pe
scări
Metafore publicistice Abuzul metaforic a fost favorizat de limba de lemn a regimului politic
totalitar Un tipar asemănător produce evident icircn mod involuntar animale fantastice dintr-un
bestiar inedit bdquoCinic vechii rechini ai dezastrului romacircnesc icircntind din nou braţele tentaculare
paralizacircnd tot ce atingldquo (Dreptatea 192 1990 1) Sensul figurat depreciativ injurios al
denumirilor de specii animale se combină icircntr-o retorică rudimentară fără a ţine seama de
imaginea simbolurilor concrete
Alegorii O metaforă jurnalistică nu rămacircne aproape niciodată singură icircn căutare de
performanţe stilistice autorii construiesc metafore şi comparaţii icircn lanţ cum acestea sunt prin
natura scrisului publicistic clişeizate rezultatul ndash scenariul alegoric ndash este de obicei unul
involuntar comic Icircn alegoria jurnalistică e caracteristică grija autorului de a decoda cacirct mai
explicit echivalările metaforice textul se icircntrerupe de multe ori pentru a face loc explicaţiilor
bdquotraduceriildquo bdquoCopilul (puterea actuală) şi-a făcut gestaţia icircn pacircntecele mamei sale
(Televiziunea)
Dezavantajat oricum de complicarea excesivă stilul alegoric e pacircndit din păcate şi de
riscul inutilităţii el rămacircne de multe ori un simplu exerciţiu retoric un ornament pitoresc care
nu aduce un progres veritabil icircn analiza fenomenelor descrise poate chiar să alunece icircn erori de
logică (grave pentru o figură de stil prin excelenţă raţionalistă) prin nepotrivirea metaforelor cu
fenomenul reprezentat prin incoerenţe sau jocuri de cuvinte bdquoaceste mari unităţi ale agriculturii
romacircne abia plutesc icircn derivă ca să treacă mai repede prin pacirccla perioadei de tranziţie Dar nu se
vede malul icircn această economie de ceaţăldquo (RL 666 1992 2)
Metafore animaliere Clişeele publicistice se dezvoltă de obicei spontan icircn serii una
dintre seriile foarte evidente icircn retorica jurnalistică actuală este cea a metaforelor animaliere Icircn
16
lista principalelor animale invocate icircn ultimii ani par să intre mai ales rechinii caracatiţa
dinozaurii hienele ndash şi cu o frecvenţă ceva mai redusă cameleonul lupii lipitorile păianjenul
şarpele şobolanii cobaii Nu icircntacircmplător am amestecat formele de singular cu cele de plural
unele din numele de mai sus şi-au consolidat semnificaţia metaforică icircntr-o anume formă
gramaticală e mai puţin probabil să icircntacirclnim icircn texte lupul (la singular) sau caracatiţele (la
plural) Desemnările animaliere se deosebesc şi după posibilitatea de a apărea fără determinări
(mai rar) ndash bdquorechinii stau deocamdată ascunşildquo (RL 1065 1993 9) bdquocaracatiţa impune propria
ei legeldquo (RL 922 1993 1) ndash sau cu determinări care le pun icircn relief caracterul metaforic
bdquobătracircnele hiene nomenclaturiste stau la soare şi-şi ling rănileldquo (RL 848 1993 1) bdquohienele
tranziţieildquo (RL 940 1993 9) bdquobătracircnele hiene securisteldquo (RL 1312 1994 1)
Personificarea preţurilor Icircntr-un sondaj de opinie realizat icircn 1996 la icircntrebarea bdquode ce
vă temeţi mai multldquo cei chestionaţi indicau pe primul loc preţurile care o luau astfel icircnaintea
unor surse tradiţionale de spaimă precum războiul sau boala Este deci interesant să urmărim
prezenţa preţului icircn discursul public actual mai ales icircn presă Prima observaţie care se poate face
este că subiectul icircn cauză e foarte prezent icircn textele publicistice Se constată apoi că preţurilor
le este atribuită constant calitatea de agent ele sunt personificate sunt descrise icircn ipostaze cacirct se
poate de autonome şi dinamice Metaforele clişeizate ale creşterii preţurilor nu au o tonalitate
excesiv de sumbră Cele mai puternice imagini sunt ale forţelor naturale bdquoVacircrtejul preţurilor nu
iartă nimic (EZ 1026 1995 1) bdquotensiuni declanşate de avalanşa preţurilor (RL 28101995
16) Alte contexte sugerează icircnsă mişcarea ameţitoare prin metafore ale dansului (lambadă
sarabandă) sau ale călăriei (cavalcadă) bdquolaquoLambadaraquo preţurilorldquo (Adevărul 166 1990 1)
bdquoSarabanda preţurilor şi pensiileldquo (RL 716 1992 2) bdquoCavalcada preţurilor sub biciul Stolojanldquo
(RL 782 1992 1) Icircn fine apar şi metaforele tehnice bdquoo remorcă la locomotiva preţurilorldquo (RL
1096 1993 16)
8
O figură de stil mult folosită icircn titlurile jurnalistice şi icircn sloganurile publicitare e cea
cunoscută icircn tratatele de retorică sub numele de antimetabolă sau reversiune tiparul său s-a
transformat icircn clişeu Fiind un tip de simetrie icircncrucişată (chiasm ABBA) figura constă icircn
repetarea unei sintagme cu inversarea relaţiei dintre cuvinte cel mai adesea un grup nominal
(format dintr-un substantiv-centru şi dintr-un substantiv icircn genitiv cu rol de determinant) reapare
cu poziţiile şi funcţiile componentelor sale schimbate icircntre ele bdquoPolitica democratizării
democratizarea politicii ldquo (Adevărul 50 1990 1) bdquoPolitica patronilor sau patronii politicii ldquo
(titlu icircn RL 481 1991 2) bdquola SNCFR se aplică dreptul forţei nu forţa dreptului ldquo (RL 670
1992 3) etc
Rimele
Un adevărat abuz de rime a fost făcut icircn ultimii ani icircn titlurile de articole care urmăresc să
atragă atenţia prin jocuri de cuvinte parafraze glumeţe figuri de construcţie Titlurile rimate sunt
de obicei banale bdquoFără ură despre nomenclatură ldquo (RL 838 1993 2) bdquoBani cu ţacircracircita Lipsuri
cu nemiluita ldquo (RL 989 1993 5) bdquoCăldură mare icircn galantare ldquo (RL 3107 1993 14) bdquoPrivatul
mai tare ca statul ldquo (RL 1117 1993 1 Dacă titlurile care parafrazează proverbe şi sloganuri trec
neobservate şi sunt mai lesne acceptabile (bdquoVorba dulce nu ne duce ldquo TL 741 1992 1) se
dovedesc neinspirate cele la care se simte elaborarea efortul de a construi rima ndash bdquoNu-i a bună
Justiţia se răzbună ldquo (Cuvacircntul 44 1991 4) ndash mai ales dacă recurg la devieri nemotivate
bdquoMinistrul Duvăz pe Rapid nu-l văz ldquo (Baricada 15 1991 10) Aceste titluri sunt mai frecvente
icircn anii 1991-1992 apoi din fericire par să se rărească Performanţa fonetică poate deveni totuşi
interesantă icircn sine icircn icircncercarea de a găsi o rimă rară bogată ca icircn formula bdquoMare alai cu
Crin Halaicu ldquo (Cotidianul 57 1992 1)
Variaţia sinonimică
Căutacircnd să evite cu orice chip repetiţia unui termen vorbitorul poate crea ambiguităţi
indezirabile Şi mai ciudată este folosirea sinonimelor icircn titlul bdquoSătulă de euforia alcoolică a
soţului Dorina Irina şi-a omoracirct bărbatul iar apoi s-a predat poliţiei ldquo (EZ 677 1994 12) Soţul
şi bărbatul ndash sinonime aflate icircn exact aceeaşi relaţie de echivalenţă semantică şi de diferenţă de
registru ca perechea citată mai sus ndash desemnează aici o singură persoană Fiind vorba de o unică
frază ar fi fost normală doar substituirea printr-un pronume bdquol-a omoracirct ldquo
Autoprezentarea subtitlurile publicaţiilor
O zonă nu lipsită de interes pentru cercetarea strategiilor retorice din stilul publicistic
romacircnesc este cea a subtitlurilor de ziare şi reviste s-a putut asista la o adevărată explozie a
inventivităţii lingvistice icircn domeniul titlurilor şi al subtitlurilor Tendinţa de individualizare prin
subtitlu ndash mai mult chiar decacirct prin titlu fatalmente limitat ca lungime şi tipar lingvistic ndash a
continuat şi icircn anii următori devenind icircncă un exemplu de omniprezenţă a umorului ndash intenţionat
sau involuntar ndash icircn discursul public autohton Multe dintre subtitlurile din publicistica
romacircnească sunt construite cu intenţie umoristică altele alunecă fără voie icircn efecte comice
Icircn decembrie 1989 s-a produs o primă schimbare mai curacircnd mecanică foarte multe
publicaţii şi-au introdus icircn subtitlu adjectivul independent Unele subtitluri au introdus elemente
de enunţ publicitar ndash bdquoCel mai important ziar din Bucureşti ldquo (Libertatea) Altele sunt extrem de
lungi De fapt situaţia actuală e manifestarea unei tradiţii subtitluri hazlii bizare sau ridicole
existau deja la noi şi icircntreruperea totalitară nu le-a suprimat cu totul amintirea Gazetele literare
par să fi icircncercat dintotdeauna să se autodefinească icircn chip original bdquoRevistă liliputană ldquo (Atom
1933) bdquoMic bazar de literatură ldquo (Bilete literare 1930)
1 Limbajul figurativ
După Maria Cvasnacirci Cătănescu
Figurile fonetice Limbajul figurativ de sursă fonetică prezintă o importanţă redusă pentru
construcţia textului jurnalistic
9
Rima (Zafiu 2001 p 22) este principalul artificiu de sonoritate care poate fi reţinut dar icircn
publicistica romacircnească actuală frecvenţa şi prestigiul acestui canon prelevat din retorica altui
stiltip de text sunt nesemnificative Prezentă icircndeosebi icircn titlurile scurte formate pe principiul
simetriei binare rima subliniază atacirct echilibrul construcţiei sintactice cacirct şi semantica de tip
paradoxal sau pur şi simplu ludic a secvenţei Victorie fără glorie (Dimineaţa 21 iunie 2004 p
15) bdquoBracircnza Feta e vedeta (Evenimentul zilei 9 iulie 2004 p 6)
Uneori rima se icircmpleteşte cu alte procedee de evidenţiere emfatică a unei ideiatitudini bdquoDaţi
un leu pentru pesedeu (Gacircndul 19 septembrie 2006 p 1) titlul valorifică efectele cumulate
ale rimei ale parodiei unui celebru apel public bdquoDaţi un leu pentru Ateneu şi ale unui
compus recent de la o siglă)
Figurile de construcţie (sintaxă) sunt exploatate selectiv cele mai importante dar cu
distribuţie inegală fiind secvenţele care asigură organizarea simetrică a titlului
Chiasmul (Zafiu 2001 pp 21-22) are apariţii izolate icircn titlul de presă mecanică şi previzibilă
gramatical inversiunea icircncrucişată poate determina icircnsă jocuri de cuvinte şi semnificaţii
susţinute frecvent de trucuri lingvistice suplimentare (bdquoTrăieşti să creezi şi creezi să trăieşti
Jurnalul naţional 27 octombrie 2004 p 25 bdquoIndependenţa culturii şi cultura independenţei
Ziua 29 noiembrie 2004 p 2
Enumerarea asigură tiparul standard al titlului nominal cu structură de bdquolistă şi cu funcţie
esenţial descriptivă lanţul enumerativ propriu-zis a unor substantive (comune proprii) adjective
(cu sau fără element regent actualizat icircn titlu) sintagme sau enunţuri icircn general eficienţa
descriptivă a enumerării este direct proporţională cu extensiunea secvenţei cf bdquoBlond trist
agitat şi amnezic (Romacircnia liberă 19 mai 2005 p 8)
Paralelismul sintactic apare icircn varianta sa gramaticală cea mai simplă cu repetarea aceluiaşi
tipar gramatical icircn minimum două secvenţe succesive paratactice sau coordonate copulativ Icircn
plan lexico-semantic se dezvoltă aproape fără excepţie relaţii de antonimie sau de sinonimie
astfel icircncacirct paralelismul sintactic va favoriza formarea antitezei sau dimpotrivă a efectelor de
insistenţă hiperbolică prin tautologie lingvistică bdquoBursa creşte băncile scad (Cotidianul 28
mai 2004 p 7) bdquoBăieţii pierd fetele cacircştigă (Jurnalul naţional 17 septembrie 2004 p 36)
bdquoSemnale europene promisiuni romacircneşti (Evenimentul zilei 9 martie 2004 p 7) bdquoObsesia
bună şi obsesia rea (Naţional 22 iunie 2004 p 1) bdquoVisul american şi realitatea romacircnească
(Dimineaţa 5 iulie 2004 p 1) bdquoTurismul pe bune şi turismul pe ţepe (Adevărul 13 iulie 2004
p 1)
Parte din figurile semantice au devenit elemente esenţiale pentru pragmaretorica titlurilor
care speculează forţa de atracţie г limbajului figurat
Antonomaza La origine trop clasicizant pretenţios construit prin substituţie şi aluzie
culturală (nume propriu emblematic pentru o categorie de bdquoobiecte vs nume comun şi invers)
antonomaza este un element figurativ foarte mobil icircn sensul că migrează dintr-o variantă
stilistică icircn alta a limbii şi b) icircn limbajul bdquode adopţie se poate multiplica şi regenera continuu
sub noi formevalori textuale
Antonomaza dezvoltă clişee specifice concurate de inovaţii specifice subsumabile icircnsă
aceloraşi tendinţe şi tehnici de bază icircn publicistică acest trop nu mai este neapărat figură
10
savantă fondată pe aluzii culturale icircnalte şi stabile (mitologice biblice literare) ci apare deseori
strict şi direct dependent de circumstanţe de moment Ca atare antonomaza publicistică va avea
reprezentări perisabile eventual cu unică atestare lectura corectă fiind posibilă numai icircntr-un
spaţiu sociocultural şi politic clar delimitat de altfel frecvent termenul nou creat prin antono-
mază este glosat icircn corpul articolului eliminacircndu-se astfel riscul echivocului sau al decodării
greşite Procedura curentă de reprezentare constă icircn utilizarea antroponimului desemnacircnd o
persoană publică (politică de regulă) drept nume generic al unei clase de indivizi cu
caracteristici similare
Conotaţia pozitivă sau negativă intrinsecă antonomazei conferă acestei figuri capacitatea de
a induce - icircncă din titlu - un punct de vedere elogios (bdquoUN REGAT PENTRU O MUSCĂ
Jurnalul naţional 29 iulie 2005 p 4 aici Mona Muscă) sau defăimător icircn cea de-a doua
situaţie antonomaza pierde calitatea de trop rafinat dar devine instrument al aluziei critice
satirice ironice şi indice al oralităţii uneori de tip periferic bdquoPonta a votat pentru un Parlament
fără Mischii (Adevărul 29 noiembrie 2004 p 4) de notat şi forme atipice de reprezentare
rezultate din sudarea prenumelui şi a numelui bdquoGigibecalii presei (Evenimentul zilei 25 mai
2005 p 1)
icircn plus o serie de titluri culese recent din cotidiene sunt relevante pentru capacitatea
antonomazei de a submina propriile stereotipii de aceea uzul frecvent al procedeului nu
icircnseamnă neapărat şi uzură reţinem icircn acest sens antonomaza bdquonume de instrument
(reprezentată gramatical prin nume comun generic singular articulat hotăracirct provenit dintr-un
patronim bdquoGuvernul loveşte cu darabonţul (Romacircnia liberă 9 iulie 2004 p 2 despre
promovarea icircntr-o funcţie icircnaltă a lui Darabonţ fost primar de sector icircn Bucureşti cu precizarea
că jurnalistul oferă cheia de lectură bdquoAşadar Guvernul vrea să dea lovitura cu darabonţul
devenit sinonim cu un ciocan care şi-a pierdut măciulia La nevoie poate fi şi el util dar eficace
mai greu Cf şi antonomaza - bdquounitate de măsură bdquoListele parlamentare măsurate cu boc-uF
(Adevărul 22 iulie 2004 p 1 Boc numele omului politic dar şi interjecţie bdquoBoc-ul indică
noutatea candidatului icircn prim-planul politic voinţa acestuia de a pune interesul general mai
presus de cel personal)
Sporadic titlurile icircnglobează antonomaze bdquoculturale cu mutaţii semantice uşor de identificat
bdquoicircntrecerea greucenilor (Evenimentul zilei 8 martie 2004 p 22 articol pe teme sportive)
Comparaţia de sursăfactură populară sau livrescă utilizată ca nucleu figurativ al titlului este
rareori ingenioasă tendinţa către catacreză diminuează sau anulează latura estetică expresivă a
figurii dar icircn compensaţie icirci consolidează funcţia descriptiv-explicativă frecvent icircn notă
hiperbolizantă prin amplificare bdquoLa Bac notele cresc precum Făt-Frumos (Evenimentul zilei 9
iulie 2004 г 5) bdquoFrancezii aşteaptă la Logan ca romacircnii la Dacie
- comparaţia cu structură atipică trunchiată prin elipsa comparantului (ca B) produce
ambiguizarea referenţială a titlului care pierde capacitatea de anticipare tematică bdquoPrecum
firul de iarbă (Dimineaţa 21 iulie 2004 p 5 dezambiguizat abia icircn partea finală a articolului
prin comparaţia implicită şi metaforizantă bdquoSă creştem precum firul de iarbă )
Ironia coexistă de regulă cu diverse forme de intertextualitate (citat parodie pastişă) sau cu
tropi fundamentali (metaforă mai ales)
Jocul de cuvinte (aparţinacircnd aceluiaşi cacircmp semantic) este o construcţie ludicăironică la
limita cu metafora şi calamburul Fără icircndoială inventive titlurile din această serie sunt totuşi
prea icircncărcate conotativ şi prin aceasta manieriste şi obositoare bdquoPreţul de intervenţie la
11
miere miroase a măsură electorală zaharisită (Curentul 4 octombrie 2004 p 1) bdquoEpidemie de
moţiuni pentru Sănătatea lui Nicolăescu (Curentul 13 decembrie 2005 p 13)
Metafora (Stoichiţoiu-Ichim 2001 pp 63-74) este cu siguranţă tropul fundamental pentru
retorica titlului publicistic şi principala formă de manifestare a patosului gazetăresc la acest nivel
paratextual expresia metaforică - tocită sau inedită - dezvoltă funcţii explicativ-descriptive de
bdquoetichetare subiectivă a unor evenimente atitudini persoane şi prin extensie a conţinutului
icircntregului text Ignoracircnd norme esteticede originalitate dar deviante faţă de expresia standard
titlul metaforic atrage atenţia cititorului şi propune un unghi de lectură fiind esenţial pentru
persuasiunea jurnalistică prin insinuare In acest sens trebuie luată icircn calcul şi utilizarea
preferenţială a anumitor tipuri gramaticale şi semantice de metaforă
Metafora nominală explicită (coalescentă) şi implicită se prezintă icircn variante clasice
- metaforele definiţie (după modelul A este B) şi apozitive (AB) - formele cele mai clare de
metaforă explicită Pe primul loc se situează clişeele bdquoprefabricatele frazeologice
reprezentate de formule colocviale şisau populare mai rar culte sau de sintagme preluate din
limbaje specializate şi transferate icircn alt domeniu bdquoTransnistria o laquogaură neagrăraquo guvernată
de bani şi de Kremlin (Evenimentul zilei 4 iunie 2004 p 17) bdquoRomacircnia noul El Dorado
viticol (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 3) bdquoRelaxarea fiscală este praf icircn ochi (Jurnalul
naţional 7 august 2004 p 14)
Nu sunt de ignorat nici recontextualizările unor versuri fraze celebre titluri de cărţifilme
ceea ce generează metafore respectiv titluri metaforic-parodice bdquoMutu Salvatore de la Patria
Jurnalul naţional 6 septembrie 2004 p 1) bdquoVădim file de poveste (Evenimentul zilei 27
ianuarie 2005 p 8)
Metaforele explicite ingenioase mizează icircntotdeauna pe efectele unui element-surpriză metaforă
personificatoare sau dimpotrivă cu rol depersonificator amestec de registre stilistice reutilizări
parodice imprevizibile ale unor expresii şi locuţiuni curente Vanghelie un cartof prea fierbinte
pentru PSD (Cotidianul 23 mai 2004 p 4) bdquoTurismul - o babă care se chinuieşte să
icircntinerească (Jurnalul naţional 23 august 2004 pp 8-9) bdquoPiaţa Rahova perla falsă din
coroana lui Vanghelie (Evenimentul 30 septembrie 2005 p 21)
Metaforizarea icircn titlu a numelor proprii sau generice de persoană impune o observaţie aparte
Indiferent de gradul de uzură şi de inventivitate coalescenţa apozitivă constituie o procedură
comodă de calificare depreciativă sau elogioasă a unei persoane şi prin aceasta de orientare şi de
manipulare a lecturii bdquoChirurgul Ciomu laquomăcelarul de mădulareraquo a fost dat afară din spital
(Adevărul 17 iulie 2004 p 1) bdquoAdi Mutu iconiţa lui Iordănescu (Jurnalul naţional 6
septembri 2004bdquoAngela Merkel o Cenuşăreasă care pescuieşte Ziarul financiar 2005
Poreclele ocazionale sau stabile prin excelenţă ironice atribuite unor persoane publice
(politicieni icircndeosebi) asigură una dintre procedurile curente de metaforizare a titlului icircn funcţie
de stocul de cunoştinţe deţinut de cititor uzul metaforic implicit al supranumelor obscurizează şi
blochează icircnţelegerea mesajului sau dimpotrivă creează premisele unei lecturi relaxa(n)te
bdquoBombonel şi iepuraşul (Romacircnia liberă 27 octombrie 2004 p 1 Adrian Năstase Traian
12
Băsescu) bdquoIepuraşul şi papagalul candidaţi la Cotroceni (Libertatea 28 octombrie 2004 p 2
Traian Băsescu şi Adrian Năstase)
Acelaşi rol de categorizare expresivă şi neechivocă revine clişeului metaforic fondat pe
(re)punerea icircn circulaţie a unor termeni arhaici icircnvechiţi sau bdquoexotici denumind ranguri şi
funcţii administrative sociale militare bdquoMichael şeicul vitezei (Libertatea 4 aprilie 2004 p
19) bdquoElevii ieniceri pentru partid (Evenimentul zilei 2 iunie 2004 pp 4-5)
Celelalte subtipuri de metaforă nominală perpetuează propriile stereotipuri ceea ce
determină a) un manierism figurativ prin uz și conservare a clişeului metaforic deseori lipsit de
paternitate anularea oricărui risc sau efect de ambiguizare a expresiei ca arare icircn titlul
jurnalistic sunt neechivoce chiar şi secvenţele care structural aparţin metaforei implicite icircn
plus transparenţa semantică este garantată şi de glosarea anticipată a metaforei icircn supratitlu sau
amacircnată icircn şapou ori icircn text
- metaforele substantival-genitivale (substantiv + substantiv icircn genitiv) substantival-
prepoziţionale (substantiv 4- substantiv icircn acuzativ cu prepoziţie) precum şi sintagmele de
tipul substantiv + adjectiv utilizate cu valoare conotativă apar extrem de frecvent icircn structura
titlului jurnalistic bdquoTelenovela negocierilor Noi laquotrădăriraquo PRM şi PUR (Evenimentul zilei
18 iunie 2004 p 6) bdquoZaţul privatizărilor icircngroaşă portofoliul AVAS (Gacircndul 27 mai 2004
p 1) bdquoAl Qaida aruncă icircn luptă arma petrolului
Perfect catacretice sau cu un grad oarecare de originalitate metaforele nominale de acest tip
asigură nu numai brevilocvenţa ci şi expresivitatea enunţului icircn plus o sumă de elemente
figurative asociate consolidează complexitatea şi icircn ultimă instanţă eficienţa pragmaretorică a
titlului
Metafora verbală este o componentă importantă - cantitativ şi expresiv - pentru construcţia
titlului jurnalistic
Prin excelenţă convenţională şi nonambiguă (semnalată eventual icircn ghilimele) metafora
verbală poate evita pericolul banalităţii prin combinarea cu diverse artificii lingvistico-stilistice
realizări hiperbolizante şi personificatoare icircndeosebi din seria bdquomedicală sau a agresivităţii
icircmpletirea cu metonimia şi cu jocul de cuvinte amestecul de registre stilistice bdquoUn poliţist de
frontieră beat laquoa seceratraquo 5 oameni cu 200 de cartuşe Adevărul 21 iunie 2004 p 1) bdquoPSD -
Cluj-Napoca a intrat icircn comă (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 5) bdquoGuvernul castrează abia
icircnfiinţatul Consiliu Naţional de Integrare (Adevărul 22 septembrie 2004 p 7) bdquoMinistrul
Cinteză ciripeşte la căpătacirciul pacientului laquoSănătatearaquo (Gacircndul 27 iulie 2005 p 12 cu
includerea metaforei icircntr-un joc ironic de cuvinte)
Retorica titlurilor metaforicemetaforizate este interesantă şi sub alte aspecte care depăşesc
simpla tipologie gramaticală şi semantică a tropului
Pentru limbajul publicistic este definitorie şi tentativa de subminare a propriilor clişee
figurative reţinem icircn acest sens constituirea bdquofamiliei de metafore prin gruparea unor metafore
implicite aluzive şi sinonimice icircn jurul unui clişeu de referinţă
Tendinţa de a inventa şi de a impune icircn şi prin limbajul jurnalistic metafore ocazionale
dependente de circumstanţe concrete particulare ele devin rapid fie clişee metaforice fie sursa
13
unor modele de formare a bdquofamiliei de metafore centrate asupra unuia şi aceluiaşi termen de
bază icircn general sunt metafore efemere a căror forţă şi perioadă de circulaţie coincid cu durata
evenimentului care le-a generat Exemplele de acest tip sunt numeroase şi mai ales concludente
pentru capacitatea limbajului publicistic de a multiplica ingenios extinderile metaforice ale unui
cuvacircntconcept bdquola modă
- tsunami (bdquoval uriaş distrugător) cuvacircnt japonez cu apariţii denotative frecvente icircn relatările
despre dezastrele naturale din Thailanda şi Indonezia s-a icircnregistrat simultan şi cu valoare
metaforică bdquoTsunami (Ziua 7 ianuarie 2005 p 1 despre convulsiile din politica
romacircnească) bdquo bdquoSe apropie un laquotsunamiraquo pe piaţa asigurărilor (Evenimentul zilei 11
ianuarie 2005 p 8)
- diverse adjective utilizate ca epitet metaforic reprezintă componenta invariabilă icircntr-o serie
compactă de metafore cu domeniu unic de referinţă (cel politic icircn exemplele următoare)
- adjectivul portocaliu dezvoltă aceeaşi conotaţie (bdquoaparţinacircnd opoziţiei democratice)
indiferent de numele determinat sintagma bdquorevoluţie portocalie (cu referire la Ucraina)
asigură tiparul pe care se grefează numeroase metafore bdquoicircnrudite bdquoPortocaliul Iuşcenko
se colorează icircn gri (Gacircndul 130904
Sunt de semnalat totodată şi substituţiile lexicale sinonimice ale termenului de bază
bdquoRevoluţia oranj din Ucraina orchestrată de serviciile secrete (Adevărul 18 ianuarie 2005 p
1) sau bdquoOranjada (Ziua 4 martie 2005 p 1)
adjectivul electoral se icircnregistrează icircn componenţa a două bdquovaluri de metafore
adjectivale aferente comentariilor pe teme politico-administrative - alegerile locale
(Adevărul 25 octombrie 2004 p 2) bdquoSMS-uri electorale cercetate de Poliţie
bdquoRepetenţi la testul mitei electorale bdquoLiber la turism electoral (Cotidianul 10
noiembrie 2004 pp 2-4)
Preponderent ocazională metafora de elogiere absoarbe şi pune icircn circulaţie clişeul figurativ
fondat pe un termen evaluativ adecvat momentuluievenimentului de referinţă de pildă titlurile
artilelor de prezentare a campionilor romacircni la Jocurile Olimpice (Atena august 2004) au
exploatat obsesiv sintagmele de aur de argint de bronz metafore cu clară trimitere aluzivă la
medaliile bdquoPloaie de aur peste Romacircnia (Jurnalul naţional Z5 august 2004 pp 32-33)
bdquoBărcile cu vacircsle de aur (Jurnalul raional 23 iulie 2004 p 32) bdquoChef de aur (Jurnalul
naţional Ir august 2004 p 1) bdquoGimnastele de aur s-au icircntors acasă (Adevărul 26 august 2004
p 11)
Metonimia prezintă interes ca procedeu care favorizează economia de limbaj şi se
intersectează cu alţi tropi Metonimia propriu-zisă saturacircnd una dintre variantele substitutive
tipice (de pildă bdquoautor pentru operă) se icircnregistrează sporadic bdquo80 de Matisse Cezanne şi
Picasso au ajuns la Muzeul Naţional de Artă al Romacircniei (Gacircndul 2 iulie 2005 p 3)
icircn schimb personificarea metonimică furnizează unul dintre cele mai stabile clişee figurative
ale limbajului publicistic actual recuperate icircn construcţia titlului clişeul atinge atacirct tipul de
figură (cu sincretismul a doi tropi) cacirct şi bdquogramatica şi bdquosemantica acesteia Elementul
personificator se selectează din categoria verbelor volitive psihologice de mişcare de opinie sau
declarative icircn timp ce componenta metonimică este reprezentată de entitatea căreia i se atribuie
caracteristica [ + animat]
Extrem de unitară categoria metonimiei personificatoare se compune din toponimenume de
partide instituţii formaţii muzicale teatrale sportive etc indicate prin nume complet sau prin
14
sigle icircn acest mod dintre multiplele forme posibile de substituţie metonimică publicistica
activează icircndeosebi varianta bdquoconţinător pentru conţinut de tipul bdquoRusia vrea acord total cu
Bruxelles (Ziarul financiar 21 mai 2004 p 9) bdquoAl Qaida ameninţă cu atentate icircn Bulgaria şi icircn
Polonia (Adevărul 22 iulie 2004 p 9)
icircn titluri preferinţa netă pentru structurile minimale (substantiv cu stilizare metonimică + verb
personificator) nu exclude şi cumulul a două secvenţe de acest tip De asemenea importanţa şi
stabilitatea procedeului sunt probate printre altele de prezenţa pe aceeaşi pagină de ziar a unei
serii de titluri construite similar PNL nu votează Statutul Parlamentului bdquoPNL cere demisia
ministrului Sănătăţii bdquoPD şi PNL se opun vacircnzării vilelor de protocol către actualii chiriaşi
bdquoPD cere revenirea la vechiul sistem judiciar bdquoPD critică deturnarea banilor de la Sănătate
Adevărul 19 martie 2004 p 3)
Titlul centrat pe paradox figură a ambiguităţii prin asocierea de idei aparent contradictorii
este prin definiţie remarcabil deşi se icircnregistrează variante slab diferenţiate ale aceluiaşi
procedeu este vorba despre bdquoruptura imprevizibilă icircn plan lexico-semantic produsă de a)
relaţia de incongruenţă dintre elementul regent şi determinanţi şi b) substituţii
lexicalesintagmatice deviante icircn contextul dat icircn plus locul de fisurare a coerenţei semantice
poate fi semnalat grafic prin puncte de suspensie bdquoMita legală (Ziarul 20 aprilie 2004 p 1)
bdquoCadre didactice corigente (Dimineaţa 2 iulie 2004 p 1) bdquoPopularii nepopulari (Ziarul 2
iulie 2005 p 1) bdquoA cacircştiga pierzacircnd (Jurnalul naţional 21 iunie 2004 p 35)
7b Tipologia figurilor de stil Figurile semantice şi transformarea lor icircn
clișee (după RZafiu)
Discursul jurnalistic utilizează destul de mult figurile semantice ndash icircn primul racircnd
metafora şi metonimia ndash cu rol ornant sau explicativ Nu e icircnsă vorba de obicei de inovaţii
extreme de asocieri surprinzătoare cu funcţie estetică figurile publicistice corespund mai
curacircnd cadrelor conceptuale generale analogiilor şi asociaţiilor din viaţa cotidiană şi din
limbajul curent Ele sunt deja uzuale banalizate ndash sau devin astfel icircn interiorul stilului
gazetăresc Clişeele provenite din metafore şi metonimii sunt adesea iritante prin recurenţă dar
au avantajul accesibilităţii al maximei comodităţi manifestate deopotrivă icircn producerea şi icircn
receptarea textului
Metaforele călătoriei corabie automobil tren
Metafora drumului fiind una din cele mai bine reprezentate icircn toate registrele limbii nu e
de mirare că din ea s-au dezvoltat alte cacircteva cacircmpuri de echivalenţe icircn primul racircnd asimilacircnd
obiectul supus unei evoluţii (individ grup domeniu de activitate sau cunoaştere umană) cu un
vehicul icircn deplasare Societatea-corabie istoria-tren omul-automobil sunt concepte metaforice
puternic clişeizate pe care le utilizează limbajul curent cel publicistic ba chiar şi cel poetic
Foarte actuală esbquo fireşte identificarea individului cu automobilul (explicabilă prin condiţiile
vieţii moderne) ea explică un număr considerabil de expresii şi locuţiuni din limbajul argotic şi
familiar a fi icircn pană bdquoa nu mai avea banildquo a lua ceva la bord bdquoa consuma băuturi alcooliceldquo
(vezi şi benzină carburant cu sensul de bdquobăutură alcoolicăldquo) a-şi face plinul bdquoa ajunge la un
cacircştig considerat suficientldquo a trage pe dreapta bdquoa se culcaldquo bdquoa se retrageldquo etc
15
Limbajul publicistic transformă asemenea echivalări mai vechi sau mai noi icircn construcţii
elaborate alegorice uneori artificiale şi marcat retorice Oricum trecerea de la presa romacircnească
icircn limbaj de lemn la cea actuală a icircnsemnat şi o modernizare a metaforei mijlocului de transport
corabia (cu cacircrmaciul ei) era caracteristică stilului solemn şi arhaizant al discursului totalitar
inovaţiile actuale preferă trenul sau automobilul Metaforele navigaţiei nu dispar desigur cu
totul icircn 1990 sub titlul bdquoCorabia se scufundăldquo se desfăşura o icircntreagă alegorie icircn care apăreau
marinarii mecanicii puntea bastimentul etc bdquoCăpitanul dă ordine timonierul icircncearcă disperat
să redreseze cacircrma ldquo bdquoSuntem un neam icircn cumpănă ca şi o corabie pe cale de a eşualdquo
Seria metaforelor automobilistice mizează pe accesibilitate şi actualitate apelacircnd la o
experienţă comună mai multor cititori (pentru care corabia e totuşi doar un clişeu cultural)
Inovaţia se manifestă prin alegerea unui element concret-cotidian ca suport inedit al alegoriei
societatea romacircnească devine de pildă un autobuz bdquoPentru multă lume alegerile din septembrie
reprezintă o intersecţie a istoriei icircn care obositul uzatul şi slab alimentatul nostru autobuz
tricolor o poate lua aiurea viracircnd la dreapta ori la stacircnga pe o stradă icircntunecată plină de gropi şi
mizerii ()rdquo
Metafora bdquoferoviarăldquo nu este mai puţin frecventă icircn discursul politic şi publicistic un
partid politic s-a declarat la un moment dat bdquolocomotivaldquo coaliţiei din care făcea parte Tentaţia
alegorică se manifestă şi aici din plin bdquoTrenul puterii Circulă oricum laquoLocomotivaraquo ndash partidul
majoritar ndash se mai icircnfundă icircn zăpadă vagoanele sunt jerpelite partidele extremiste circulă pe
scări
Metafore publicistice Abuzul metaforic a fost favorizat de limba de lemn a regimului politic
totalitar Un tipar asemănător produce evident icircn mod involuntar animale fantastice dintr-un
bestiar inedit bdquoCinic vechii rechini ai dezastrului romacircnesc icircntind din nou braţele tentaculare
paralizacircnd tot ce atingldquo (Dreptatea 192 1990 1) Sensul figurat depreciativ injurios al
denumirilor de specii animale se combină icircntr-o retorică rudimentară fără a ţine seama de
imaginea simbolurilor concrete
Alegorii O metaforă jurnalistică nu rămacircne aproape niciodată singură icircn căutare de
performanţe stilistice autorii construiesc metafore şi comparaţii icircn lanţ cum acestea sunt prin
natura scrisului publicistic clişeizate rezultatul ndash scenariul alegoric ndash este de obicei unul
involuntar comic Icircn alegoria jurnalistică e caracteristică grija autorului de a decoda cacirct mai
explicit echivalările metaforice textul se icircntrerupe de multe ori pentru a face loc explicaţiilor
bdquotraduceriildquo bdquoCopilul (puterea actuală) şi-a făcut gestaţia icircn pacircntecele mamei sale
(Televiziunea)
Dezavantajat oricum de complicarea excesivă stilul alegoric e pacircndit din păcate şi de
riscul inutilităţii el rămacircne de multe ori un simplu exerciţiu retoric un ornament pitoresc care
nu aduce un progres veritabil icircn analiza fenomenelor descrise poate chiar să alunece icircn erori de
logică (grave pentru o figură de stil prin excelenţă raţionalistă) prin nepotrivirea metaforelor cu
fenomenul reprezentat prin incoerenţe sau jocuri de cuvinte bdquoaceste mari unităţi ale agriculturii
romacircne abia plutesc icircn derivă ca să treacă mai repede prin pacirccla perioadei de tranziţie Dar nu se
vede malul icircn această economie de ceaţăldquo (RL 666 1992 2)
Metafore animaliere Clişeele publicistice se dezvoltă de obicei spontan icircn serii una
dintre seriile foarte evidente icircn retorica jurnalistică actuală este cea a metaforelor animaliere Icircn
16
lista principalelor animale invocate icircn ultimii ani par să intre mai ales rechinii caracatiţa
dinozaurii hienele ndash şi cu o frecvenţă ceva mai redusă cameleonul lupii lipitorile păianjenul
şarpele şobolanii cobaii Nu icircntacircmplător am amestecat formele de singular cu cele de plural
unele din numele de mai sus şi-au consolidat semnificaţia metaforică icircntr-o anume formă
gramaticală e mai puţin probabil să icircntacirclnim icircn texte lupul (la singular) sau caracatiţele (la
plural) Desemnările animaliere se deosebesc şi după posibilitatea de a apărea fără determinări
(mai rar) ndash bdquorechinii stau deocamdată ascunşildquo (RL 1065 1993 9) bdquocaracatiţa impune propria
ei legeldquo (RL 922 1993 1) ndash sau cu determinări care le pun icircn relief caracterul metaforic
bdquobătracircnele hiene nomenclaturiste stau la soare şi-şi ling rănileldquo (RL 848 1993 1) bdquohienele
tranziţieildquo (RL 940 1993 9) bdquobătracircnele hiene securisteldquo (RL 1312 1994 1)
Personificarea preţurilor Icircntr-un sondaj de opinie realizat icircn 1996 la icircntrebarea bdquode ce
vă temeţi mai multldquo cei chestionaţi indicau pe primul loc preţurile care o luau astfel icircnaintea
unor surse tradiţionale de spaimă precum războiul sau boala Este deci interesant să urmărim
prezenţa preţului icircn discursul public actual mai ales icircn presă Prima observaţie care se poate face
este că subiectul icircn cauză e foarte prezent icircn textele publicistice Se constată apoi că preţurilor
le este atribuită constant calitatea de agent ele sunt personificate sunt descrise icircn ipostaze cacirct se
poate de autonome şi dinamice Metaforele clişeizate ale creşterii preţurilor nu au o tonalitate
excesiv de sumbră Cele mai puternice imagini sunt ale forţelor naturale bdquoVacircrtejul preţurilor nu
iartă nimic (EZ 1026 1995 1) bdquotensiuni declanşate de avalanşa preţurilor (RL 28101995
16) Alte contexte sugerează icircnsă mişcarea ameţitoare prin metafore ale dansului (lambadă
sarabandă) sau ale călăriei (cavalcadă) bdquolaquoLambadaraquo preţurilorldquo (Adevărul 166 1990 1)
bdquoSarabanda preţurilor şi pensiileldquo (RL 716 1992 2) bdquoCavalcada preţurilor sub biciul Stolojanldquo
(RL 782 1992 1) Icircn fine apar şi metaforele tehnice bdquoo remorcă la locomotiva preţurilorldquo (RL
1096 1993 16)
9
Rima (Zafiu 2001 p 22) este principalul artificiu de sonoritate care poate fi reţinut dar icircn
publicistica romacircnească actuală frecvenţa şi prestigiul acestui canon prelevat din retorica altui
stiltip de text sunt nesemnificative Prezentă icircndeosebi icircn titlurile scurte formate pe principiul
simetriei binare rima subliniază atacirct echilibrul construcţiei sintactice cacirct şi semantica de tip
paradoxal sau pur şi simplu ludic a secvenţei Victorie fără glorie (Dimineaţa 21 iunie 2004 p
15) bdquoBracircnza Feta e vedeta (Evenimentul zilei 9 iulie 2004 p 6)
Uneori rima se icircmpleteşte cu alte procedee de evidenţiere emfatică a unei ideiatitudini bdquoDaţi
un leu pentru pesedeu (Gacircndul 19 septembrie 2006 p 1) titlul valorifică efectele cumulate
ale rimei ale parodiei unui celebru apel public bdquoDaţi un leu pentru Ateneu şi ale unui
compus recent de la o siglă)
Figurile de construcţie (sintaxă) sunt exploatate selectiv cele mai importante dar cu
distribuţie inegală fiind secvenţele care asigură organizarea simetrică a titlului
Chiasmul (Zafiu 2001 pp 21-22) are apariţii izolate icircn titlul de presă mecanică şi previzibilă
gramatical inversiunea icircncrucişată poate determina icircnsă jocuri de cuvinte şi semnificaţii
susţinute frecvent de trucuri lingvistice suplimentare (bdquoTrăieşti să creezi şi creezi să trăieşti
Jurnalul naţional 27 octombrie 2004 p 25 bdquoIndependenţa culturii şi cultura independenţei
Ziua 29 noiembrie 2004 p 2
Enumerarea asigură tiparul standard al titlului nominal cu structură de bdquolistă şi cu funcţie
esenţial descriptivă lanţul enumerativ propriu-zis a unor substantive (comune proprii) adjective
(cu sau fără element regent actualizat icircn titlu) sintagme sau enunţuri icircn general eficienţa
descriptivă a enumerării este direct proporţională cu extensiunea secvenţei cf bdquoBlond trist
agitat şi amnezic (Romacircnia liberă 19 mai 2005 p 8)
Paralelismul sintactic apare icircn varianta sa gramaticală cea mai simplă cu repetarea aceluiaşi
tipar gramatical icircn minimum două secvenţe succesive paratactice sau coordonate copulativ Icircn
plan lexico-semantic se dezvoltă aproape fără excepţie relaţii de antonimie sau de sinonimie
astfel icircncacirct paralelismul sintactic va favoriza formarea antitezei sau dimpotrivă a efectelor de
insistenţă hiperbolică prin tautologie lingvistică bdquoBursa creşte băncile scad (Cotidianul 28
mai 2004 p 7) bdquoBăieţii pierd fetele cacircştigă (Jurnalul naţional 17 septembrie 2004 p 36)
bdquoSemnale europene promisiuni romacircneşti (Evenimentul zilei 9 martie 2004 p 7) bdquoObsesia
bună şi obsesia rea (Naţional 22 iunie 2004 p 1) bdquoVisul american şi realitatea romacircnească
(Dimineaţa 5 iulie 2004 p 1) bdquoTurismul pe bune şi turismul pe ţepe (Adevărul 13 iulie 2004
p 1)
Parte din figurile semantice au devenit elemente esenţiale pentru pragmaretorica titlurilor
care speculează forţa de atracţie г limbajului figurat
Antonomaza La origine trop clasicizant pretenţios construit prin substituţie şi aluzie
culturală (nume propriu emblematic pentru o categorie de bdquoobiecte vs nume comun şi invers)
antonomaza este un element figurativ foarte mobil icircn sensul că migrează dintr-o variantă
stilistică icircn alta a limbii şi b) icircn limbajul bdquode adopţie se poate multiplica şi regenera continuu
sub noi formevalori textuale
Antonomaza dezvoltă clişee specifice concurate de inovaţii specifice subsumabile icircnsă
aceloraşi tendinţe şi tehnici de bază icircn publicistică acest trop nu mai este neapărat figură
10
savantă fondată pe aluzii culturale icircnalte şi stabile (mitologice biblice literare) ci apare deseori
strict şi direct dependent de circumstanţe de moment Ca atare antonomaza publicistică va avea
reprezentări perisabile eventual cu unică atestare lectura corectă fiind posibilă numai icircntr-un
spaţiu sociocultural şi politic clar delimitat de altfel frecvent termenul nou creat prin antono-
mază este glosat icircn corpul articolului eliminacircndu-se astfel riscul echivocului sau al decodării
greşite Procedura curentă de reprezentare constă icircn utilizarea antroponimului desemnacircnd o
persoană publică (politică de regulă) drept nume generic al unei clase de indivizi cu
caracteristici similare
Conotaţia pozitivă sau negativă intrinsecă antonomazei conferă acestei figuri capacitatea de
a induce - icircncă din titlu - un punct de vedere elogios (bdquoUN REGAT PENTRU O MUSCĂ
Jurnalul naţional 29 iulie 2005 p 4 aici Mona Muscă) sau defăimător icircn cea de-a doua
situaţie antonomaza pierde calitatea de trop rafinat dar devine instrument al aluziei critice
satirice ironice şi indice al oralităţii uneori de tip periferic bdquoPonta a votat pentru un Parlament
fără Mischii (Adevărul 29 noiembrie 2004 p 4) de notat şi forme atipice de reprezentare
rezultate din sudarea prenumelui şi a numelui bdquoGigibecalii presei (Evenimentul zilei 25 mai
2005 p 1)
icircn plus o serie de titluri culese recent din cotidiene sunt relevante pentru capacitatea
antonomazei de a submina propriile stereotipii de aceea uzul frecvent al procedeului nu
icircnseamnă neapărat şi uzură reţinem icircn acest sens antonomaza bdquonume de instrument
(reprezentată gramatical prin nume comun generic singular articulat hotăracirct provenit dintr-un
patronim bdquoGuvernul loveşte cu darabonţul (Romacircnia liberă 9 iulie 2004 p 2 despre
promovarea icircntr-o funcţie icircnaltă a lui Darabonţ fost primar de sector icircn Bucureşti cu precizarea
că jurnalistul oferă cheia de lectură bdquoAşadar Guvernul vrea să dea lovitura cu darabonţul
devenit sinonim cu un ciocan care şi-a pierdut măciulia La nevoie poate fi şi el util dar eficace
mai greu Cf şi antonomaza - bdquounitate de măsură bdquoListele parlamentare măsurate cu boc-uF
(Adevărul 22 iulie 2004 p 1 Boc numele omului politic dar şi interjecţie bdquoBoc-ul indică
noutatea candidatului icircn prim-planul politic voinţa acestuia de a pune interesul general mai
presus de cel personal)
Sporadic titlurile icircnglobează antonomaze bdquoculturale cu mutaţii semantice uşor de identificat
bdquoicircntrecerea greucenilor (Evenimentul zilei 8 martie 2004 p 22 articol pe teme sportive)
Comparaţia de sursăfactură populară sau livrescă utilizată ca nucleu figurativ al titlului este
rareori ingenioasă tendinţa către catacreză diminuează sau anulează latura estetică expresivă a
figurii dar icircn compensaţie icirci consolidează funcţia descriptiv-explicativă frecvent icircn notă
hiperbolizantă prin amplificare bdquoLa Bac notele cresc precum Făt-Frumos (Evenimentul zilei 9
iulie 2004 г 5) bdquoFrancezii aşteaptă la Logan ca romacircnii la Dacie
- comparaţia cu structură atipică trunchiată prin elipsa comparantului (ca B) produce
ambiguizarea referenţială a titlului care pierde capacitatea de anticipare tematică bdquoPrecum
firul de iarbă (Dimineaţa 21 iulie 2004 p 5 dezambiguizat abia icircn partea finală a articolului
prin comparaţia implicită şi metaforizantă bdquoSă creştem precum firul de iarbă )
Ironia coexistă de regulă cu diverse forme de intertextualitate (citat parodie pastişă) sau cu
tropi fundamentali (metaforă mai ales)
Jocul de cuvinte (aparţinacircnd aceluiaşi cacircmp semantic) este o construcţie ludicăironică la
limita cu metafora şi calamburul Fără icircndoială inventive titlurile din această serie sunt totuşi
prea icircncărcate conotativ şi prin aceasta manieriste şi obositoare bdquoPreţul de intervenţie la
11
miere miroase a măsură electorală zaharisită (Curentul 4 octombrie 2004 p 1) bdquoEpidemie de
moţiuni pentru Sănătatea lui Nicolăescu (Curentul 13 decembrie 2005 p 13)
Metafora (Stoichiţoiu-Ichim 2001 pp 63-74) este cu siguranţă tropul fundamental pentru
retorica titlului publicistic şi principala formă de manifestare a patosului gazetăresc la acest nivel
paratextual expresia metaforică - tocită sau inedită - dezvoltă funcţii explicativ-descriptive de
bdquoetichetare subiectivă a unor evenimente atitudini persoane şi prin extensie a conţinutului
icircntregului text Ignoracircnd norme esteticede originalitate dar deviante faţă de expresia standard
titlul metaforic atrage atenţia cititorului şi propune un unghi de lectură fiind esenţial pentru
persuasiunea jurnalistică prin insinuare In acest sens trebuie luată icircn calcul şi utilizarea
preferenţială a anumitor tipuri gramaticale şi semantice de metaforă
Metafora nominală explicită (coalescentă) şi implicită se prezintă icircn variante clasice
- metaforele definiţie (după modelul A este B) şi apozitive (AB) - formele cele mai clare de
metaforă explicită Pe primul loc se situează clişeele bdquoprefabricatele frazeologice
reprezentate de formule colocviale şisau populare mai rar culte sau de sintagme preluate din
limbaje specializate şi transferate icircn alt domeniu bdquoTransnistria o laquogaură neagrăraquo guvernată
de bani şi de Kremlin (Evenimentul zilei 4 iunie 2004 p 17) bdquoRomacircnia noul El Dorado
viticol (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 3) bdquoRelaxarea fiscală este praf icircn ochi (Jurnalul
naţional 7 august 2004 p 14)
Nu sunt de ignorat nici recontextualizările unor versuri fraze celebre titluri de cărţifilme
ceea ce generează metafore respectiv titluri metaforic-parodice bdquoMutu Salvatore de la Patria
Jurnalul naţional 6 septembrie 2004 p 1) bdquoVădim file de poveste (Evenimentul zilei 27
ianuarie 2005 p 8)
Metaforele explicite ingenioase mizează icircntotdeauna pe efectele unui element-surpriză metaforă
personificatoare sau dimpotrivă cu rol depersonificator amestec de registre stilistice reutilizări
parodice imprevizibile ale unor expresii şi locuţiuni curente Vanghelie un cartof prea fierbinte
pentru PSD (Cotidianul 23 mai 2004 p 4) bdquoTurismul - o babă care se chinuieşte să
icircntinerească (Jurnalul naţional 23 august 2004 pp 8-9) bdquoPiaţa Rahova perla falsă din
coroana lui Vanghelie (Evenimentul 30 septembrie 2005 p 21)
Metaforizarea icircn titlu a numelor proprii sau generice de persoană impune o observaţie aparte
Indiferent de gradul de uzură şi de inventivitate coalescenţa apozitivă constituie o procedură
comodă de calificare depreciativă sau elogioasă a unei persoane şi prin aceasta de orientare şi de
manipulare a lecturii bdquoChirurgul Ciomu laquomăcelarul de mădulareraquo a fost dat afară din spital
(Adevărul 17 iulie 2004 p 1) bdquoAdi Mutu iconiţa lui Iordănescu (Jurnalul naţional 6
septembri 2004bdquoAngela Merkel o Cenuşăreasă care pescuieşte Ziarul financiar 2005
Poreclele ocazionale sau stabile prin excelenţă ironice atribuite unor persoane publice
(politicieni icircndeosebi) asigură una dintre procedurile curente de metaforizare a titlului icircn funcţie
de stocul de cunoştinţe deţinut de cititor uzul metaforic implicit al supranumelor obscurizează şi
blochează icircnţelegerea mesajului sau dimpotrivă creează premisele unei lecturi relaxa(n)te
bdquoBombonel şi iepuraşul (Romacircnia liberă 27 octombrie 2004 p 1 Adrian Năstase Traian
12
Băsescu) bdquoIepuraşul şi papagalul candidaţi la Cotroceni (Libertatea 28 octombrie 2004 p 2
Traian Băsescu şi Adrian Năstase)
Acelaşi rol de categorizare expresivă şi neechivocă revine clişeului metaforic fondat pe
(re)punerea icircn circulaţie a unor termeni arhaici icircnvechiţi sau bdquoexotici denumind ranguri şi
funcţii administrative sociale militare bdquoMichael şeicul vitezei (Libertatea 4 aprilie 2004 p
19) bdquoElevii ieniceri pentru partid (Evenimentul zilei 2 iunie 2004 pp 4-5)
Celelalte subtipuri de metaforă nominală perpetuează propriile stereotipuri ceea ce
determină a) un manierism figurativ prin uz și conservare a clişeului metaforic deseori lipsit de
paternitate anularea oricărui risc sau efect de ambiguizare a expresiei ca arare icircn titlul
jurnalistic sunt neechivoce chiar şi secvenţele care structural aparţin metaforei implicite icircn
plus transparenţa semantică este garantată şi de glosarea anticipată a metaforei icircn supratitlu sau
amacircnată icircn şapou ori icircn text
- metaforele substantival-genitivale (substantiv + substantiv icircn genitiv) substantival-
prepoziţionale (substantiv 4- substantiv icircn acuzativ cu prepoziţie) precum şi sintagmele de
tipul substantiv + adjectiv utilizate cu valoare conotativă apar extrem de frecvent icircn structura
titlului jurnalistic bdquoTelenovela negocierilor Noi laquotrădăriraquo PRM şi PUR (Evenimentul zilei
18 iunie 2004 p 6) bdquoZaţul privatizărilor icircngroaşă portofoliul AVAS (Gacircndul 27 mai 2004
p 1) bdquoAl Qaida aruncă icircn luptă arma petrolului
Perfect catacretice sau cu un grad oarecare de originalitate metaforele nominale de acest tip
asigură nu numai brevilocvenţa ci şi expresivitatea enunţului icircn plus o sumă de elemente
figurative asociate consolidează complexitatea şi icircn ultimă instanţă eficienţa pragmaretorică a
titlului
Metafora verbală este o componentă importantă - cantitativ şi expresiv - pentru construcţia
titlului jurnalistic
Prin excelenţă convenţională şi nonambiguă (semnalată eventual icircn ghilimele) metafora
verbală poate evita pericolul banalităţii prin combinarea cu diverse artificii lingvistico-stilistice
realizări hiperbolizante şi personificatoare icircndeosebi din seria bdquomedicală sau a agresivităţii
icircmpletirea cu metonimia şi cu jocul de cuvinte amestecul de registre stilistice bdquoUn poliţist de
frontieră beat laquoa seceratraquo 5 oameni cu 200 de cartuşe Adevărul 21 iunie 2004 p 1) bdquoPSD -
Cluj-Napoca a intrat icircn comă (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 5) bdquoGuvernul castrează abia
icircnfiinţatul Consiliu Naţional de Integrare (Adevărul 22 septembrie 2004 p 7) bdquoMinistrul
Cinteză ciripeşte la căpătacirciul pacientului laquoSănătatearaquo (Gacircndul 27 iulie 2005 p 12 cu
includerea metaforei icircntr-un joc ironic de cuvinte)
Retorica titlurilor metaforicemetaforizate este interesantă şi sub alte aspecte care depăşesc
simpla tipologie gramaticală şi semantică a tropului
Pentru limbajul publicistic este definitorie şi tentativa de subminare a propriilor clişee
figurative reţinem icircn acest sens constituirea bdquofamiliei de metafore prin gruparea unor metafore
implicite aluzive şi sinonimice icircn jurul unui clişeu de referinţă
Tendinţa de a inventa şi de a impune icircn şi prin limbajul jurnalistic metafore ocazionale
dependente de circumstanţe concrete particulare ele devin rapid fie clişee metaforice fie sursa
13
unor modele de formare a bdquofamiliei de metafore centrate asupra unuia şi aceluiaşi termen de
bază icircn general sunt metafore efemere a căror forţă şi perioadă de circulaţie coincid cu durata
evenimentului care le-a generat Exemplele de acest tip sunt numeroase şi mai ales concludente
pentru capacitatea limbajului publicistic de a multiplica ingenios extinderile metaforice ale unui
cuvacircntconcept bdquola modă
- tsunami (bdquoval uriaş distrugător) cuvacircnt japonez cu apariţii denotative frecvente icircn relatările
despre dezastrele naturale din Thailanda şi Indonezia s-a icircnregistrat simultan şi cu valoare
metaforică bdquoTsunami (Ziua 7 ianuarie 2005 p 1 despre convulsiile din politica
romacircnească) bdquo bdquoSe apropie un laquotsunamiraquo pe piaţa asigurărilor (Evenimentul zilei 11
ianuarie 2005 p 8)
- diverse adjective utilizate ca epitet metaforic reprezintă componenta invariabilă icircntr-o serie
compactă de metafore cu domeniu unic de referinţă (cel politic icircn exemplele următoare)
- adjectivul portocaliu dezvoltă aceeaşi conotaţie (bdquoaparţinacircnd opoziţiei democratice)
indiferent de numele determinat sintagma bdquorevoluţie portocalie (cu referire la Ucraina)
asigură tiparul pe care se grefează numeroase metafore bdquoicircnrudite bdquoPortocaliul Iuşcenko
se colorează icircn gri (Gacircndul 130904
Sunt de semnalat totodată şi substituţiile lexicale sinonimice ale termenului de bază
bdquoRevoluţia oranj din Ucraina orchestrată de serviciile secrete (Adevărul 18 ianuarie 2005 p
1) sau bdquoOranjada (Ziua 4 martie 2005 p 1)
adjectivul electoral se icircnregistrează icircn componenţa a două bdquovaluri de metafore
adjectivale aferente comentariilor pe teme politico-administrative - alegerile locale
(Adevărul 25 octombrie 2004 p 2) bdquoSMS-uri electorale cercetate de Poliţie
bdquoRepetenţi la testul mitei electorale bdquoLiber la turism electoral (Cotidianul 10
noiembrie 2004 pp 2-4)
Preponderent ocazională metafora de elogiere absoarbe şi pune icircn circulaţie clişeul figurativ
fondat pe un termen evaluativ adecvat momentuluievenimentului de referinţă de pildă titlurile
artilelor de prezentare a campionilor romacircni la Jocurile Olimpice (Atena august 2004) au
exploatat obsesiv sintagmele de aur de argint de bronz metafore cu clară trimitere aluzivă la
medaliile bdquoPloaie de aur peste Romacircnia (Jurnalul naţional Z5 august 2004 pp 32-33)
bdquoBărcile cu vacircsle de aur (Jurnalul raional 23 iulie 2004 p 32) bdquoChef de aur (Jurnalul
naţional Ir august 2004 p 1) bdquoGimnastele de aur s-au icircntors acasă (Adevărul 26 august 2004
p 11)
Metonimia prezintă interes ca procedeu care favorizează economia de limbaj şi se
intersectează cu alţi tropi Metonimia propriu-zisă saturacircnd una dintre variantele substitutive
tipice (de pildă bdquoautor pentru operă) se icircnregistrează sporadic bdquo80 de Matisse Cezanne şi
Picasso au ajuns la Muzeul Naţional de Artă al Romacircniei (Gacircndul 2 iulie 2005 p 3)
icircn schimb personificarea metonimică furnizează unul dintre cele mai stabile clişee figurative
ale limbajului publicistic actual recuperate icircn construcţia titlului clişeul atinge atacirct tipul de
figură (cu sincretismul a doi tropi) cacirct şi bdquogramatica şi bdquosemantica acesteia Elementul
personificator se selectează din categoria verbelor volitive psihologice de mişcare de opinie sau
declarative icircn timp ce componenta metonimică este reprezentată de entitatea căreia i se atribuie
caracteristica [ + animat]
Extrem de unitară categoria metonimiei personificatoare se compune din toponimenume de
partide instituţii formaţii muzicale teatrale sportive etc indicate prin nume complet sau prin
14
sigle icircn acest mod dintre multiplele forme posibile de substituţie metonimică publicistica
activează icircndeosebi varianta bdquoconţinător pentru conţinut de tipul bdquoRusia vrea acord total cu
Bruxelles (Ziarul financiar 21 mai 2004 p 9) bdquoAl Qaida ameninţă cu atentate icircn Bulgaria şi icircn
Polonia (Adevărul 22 iulie 2004 p 9)
icircn titluri preferinţa netă pentru structurile minimale (substantiv cu stilizare metonimică + verb
personificator) nu exclude şi cumulul a două secvenţe de acest tip De asemenea importanţa şi
stabilitatea procedeului sunt probate printre altele de prezenţa pe aceeaşi pagină de ziar a unei
serii de titluri construite similar PNL nu votează Statutul Parlamentului bdquoPNL cere demisia
ministrului Sănătăţii bdquoPD şi PNL se opun vacircnzării vilelor de protocol către actualii chiriaşi
bdquoPD cere revenirea la vechiul sistem judiciar bdquoPD critică deturnarea banilor de la Sănătate
Adevărul 19 martie 2004 p 3)
Titlul centrat pe paradox figură a ambiguităţii prin asocierea de idei aparent contradictorii
este prin definiţie remarcabil deşi se icircnregistrează variante slab diferenţiate ale aceluiaşi
procedeu este vorba despre bdquoruptura imprevizibilă icircn plan lexico-semantic produsă de a)
relaţia de incongruenţă dintre elementul regent şi determinanţi şi b) substituţii
lexicalesintagmatice deviante icircn contextul dat icircn plus locul de fisurare a coerenţei semantice
poate fi semnalat grafic prin puncte de suspensie bdquoMita legală (Ziarul 20 aprilie 2004 p 1)
bdquoCadre didactice corigente (Dimineaţa 2 iulie 2004 p 1) bdquoPopularii nepopulari (Ziarul 2
iulie 2005 p 1) bdquoA cacircştiga pierzacircnd (Jurnalul naţional 21 iunie 2004 p 35)
7b Tipologia figurilor de stil Figurile semantice şi transformarea lor icircn
clișee (după RZafiu)
Discursul jurnalistic utilizează destul de mult figurile semantice ndash icircn primul racircnd
metafora şi metonimia ndash cu rol ornant sau explicativ Nu e icircnsă vorba de obicei de inovaţii
extreme de asocieri surprinzătoare cu funcţie estetică figurile publicistice corespund mai
curacircnd cadrelor conceptuale generale analogiilor şi asociaţiilor din viaţa cotidiană şi din
limbajul curent Ele sunt deja uzuale banalizate ndash sau devin astfel icircn interiorul stilului
gazetăresc Clişeele provenite din metafore şi metonimii sunt adesea iritante prin recurenţă dar
au avantajul accesibilităţii al maximei comodităţi manifestate deopotrivă icircn producerea şi icircn
receptarea textului
Metaforele călătoriei corabie automobil tren
Metafora drumului fiind una din cele mai bine reprezentate icircn toate registrele limbii nu e
de mirare că din ea s-au dezvoltat alte cacircteva cacircmpuri de echivalenţe icircn primul racircnd asimilacircnd
obiectul supus unei evoluţii (individ grup domeniu de activitate sau cunoaştere umană) cu un
vehicul icircn deplasare Societatea-corabie istoria-tren omul-automobil sunt concepte metaforice
puternic clişeizate pe care le utilizează limbajul curent cel publicistic ba chiar şi cel poetic
Foarte actuală esbquo fireşte identificarea individului cu automobilul (explicabilă prin condiţiile
vieţii moderne) ea explică un număr considerabil de expresii şi locuţiuni din limbajul argotic şi
familiar a fi icircn pană bdquoa nu mai avea banildquo a lua ceva la bord bdquoa consuma băuturi alcooliceldquo
(vezi şi benzină carburant cu sensul de bdquobăutură alcoolicăldquo) a-şi face plinul bdquoa ajunge la un
cacircştig considerat suficientldquo a trage pe dreapta bdquoa se culcaldquo bdquoa se retrageldquo etc
15
Limbajul publicistic transformă asemenea echivalări mai vechi sau mai noi icircn construcţii
elaborate alegorice uneori artificiale şi marcat retorice Oricum trecerea de la presa romacircnească
icircn limbaj de lemn la cea actuală a icircnsemnat şi o modernizare a metaforei mijlocului de transport
corabia (cu cacircrmaciul ei) era caracteristică stilului solemn şi arhaizant al discursului totalitar
inovaţiile actuale preferă trenul sau automobilul Metaforele navigaţiei nu dispar desigur cu
totul icircn 1990 sub titlul bdquoCorabia se scufundăldquo se desfăşura o icircntreagă alegorie icircn care apăreau
marinarii mecanicii puntea bastimentul etc bdquoCăpitanul dă ordine timonierul icircncearcă disperat
să redreseze cacircrma ldquo bdquoSuntem un neam icircn cumpănă ca şi o corabie pe cale de a eşualdquo
Seria metaforelor automobilistice mizează pe accesibilitate şi actualitate apelacircnd la o
experienţă comună mai multor cititori (pentru care corabia e totuşi doar un clişeu cultural)
Inovaţia se manifestă prin alegerea unui element concret-cotidian ca suport inedit al alegoriei
societatea romacircnească devine de pildă un autobuz bdquoPentru multă lume alegerile din septembrie
reprezintă o intersecţie a istoriei icircn care obositul uzatul şi slab alimentatul nostru autobuz
tricolor o poate lua aiurea viracircnd la dreapta ori la stacircnga pe o stradă icircntunecată plină de gropi şi
mizerii ()rdquo
Metafora bdquoferoviarăldquo nu este mai puţin frecventă icircn discursul politic şi publicistic un
partid politic s-a declarat la un moment dat bdquolocomotivaldquo coaliţiei din care făcea parte Tentaţia
alegorică se manifestă şi aici din plin bdquoTrenul puterii Circulă oricum laquoLocomotivaraquo ndash partidul
majoritar ndash se mai icircnfundă icircn zăpadă vagoanele sunt jerpelite partidele extremiste circulă pe
scări
Metafore publicistice Abuzul metaforic a fost favorizat de limba de lemn a regimului politic
totalitar Un tipar asemănător produce evident icircn mod involuntar animale fantastice dintr-un
bestiar inedit bdquoCinic vechii rechini ai dezastrului romacircnesc icircntind din nou braţele tentaculare
paralizacircnd tot ce atingldquo (Dreptatea 192 1990 1) Sensul figurat depreciativ injurios al
denumirilor de specii animale se combină icircntr-o retorică rudimentară fără a ţine seama de
imaginea simbolurilor concrete
Alegorii O metaforă jurnalistică nu rămacircne aproape niciodată singură icircn căutare de
performanţe stilistice autorii construiesc metafore şi comparaţii icircn lanţ cum acestea sunt prin
natura scrisului publicistic clişeizate rezultatul ndash scenariul alegoric ndash este de obicei unul
involuntar comic Icircn alegoria jurnalistică e caracteristică grija autorului de a decoda cacirct mai
explicit echivalările metaforice textul se icircntrerupe de multe ori pentru a face loc explicaţiilor
bdquotraduceriildquo bdquoCopilul (puterea actuală) şi-a făcut gestaţia icircn pacircntecele mamei sale
(Televiziunea)
Dezavantajat oricum de complicarea excesivă stilul alegoric e pacircndit din păcate şi de
riscul inutilităţii el rămacircne de multe ori un simplu exerciţiu retoric un ornament pitoresc care
nu aduce un progres veritabil icircn analiza fenomenelor descrise poate chiar să alunece icircn erori de
logică (grave pentru o figură de stil prin excelenţă raţionalistă) prin nepotrivirea metaforelor cu
fenomenul reprezentat prin incoerenţe sau jocuri de cuvinte bdquoaceste mari unităţi ale agriculturii
romacircne abia plutesc icircn derivă ca să treacă mai repede prin pacirccla perioadei de tranziţie Dar nu se
vede malul icircn această economie de ceaţăldquo (RL 666 1992 2)
Metafore animaliere Clişeele publicistice se dezvoltă de obicei spontan icircn serii una
dintre seriile foarte evidente icircn retorica jurnalistică actuală este cea a metaforelor animaliere Icircn
16
lista principalelor animale invocate icircn ultimii ani par să intre mai ales rechinii caracatiţa
dinozaurii hienele ndash şi cu o frecvenţă ceva mai redusă cameleonul lupii lipitorile păianjenul
şarpele şobolanii cobaii Nu icircntacircmplător am amestecat formele de singular cu cele de plural
unele din numele de mai sus şi-au consolidat semnificaţia metaforică icircntr-o anume formă
gramaticală e mai puţin probabil să icircntacirclnim icircn texte lupul (la singular) sau caracatiţele (la
plural) Desemnările animaliere se deosebesc şi după posibilitatea de a apărea fără determinări
(mai rar) ndash bdquorechinii stau deocamdată ascunşildquo (RL 1065 1993 9) bdquocaracatiţa impune propria
ei legeldquo (RL 922 1993 1) ndash sau cu determinări care le pun icircn relief caracterul metaforic
bdquobătracircnele hiene nomenclaturiste stau la soare şi-şi ling rănileldquo (RL 848 1993 1) bdquohienele
tranziţieildquo (RL 940 1993 9) bdquobătracircnele hiene securisteldquo (RL 1312 1994 1)
Personificarea preţurilor Icircntr-un sondaj de opinie realizat icircn 1996 la icircntrebarea bdquode ce
vă temeţi mai multldquo cei chestionaţi indicau pe primul loc preţurile care o luau astfel icircnaintea
unor surse tradiţionale de spaimă precum războiul sau boala Este deci interesant să urmărim
prezenţa preţului icircn discursul public actual mai ales icircn presă Prima observaţie care se poate face
este că subiectul icircn cauză e foarte prezent icircn textele publicistice Se constată apoi că preţurilor
le este atribuită constant calitatea de agent ele sunt personificate sunt descrise icircn ipostaze cacirct se
poate de autonome şi dinamice Metaforele clişeizate ale creşterii preţurilor nu au o tonalitate
excesiv de sumbră Cele mai puternice imagini sunt ale forţelor naturale bdquoVacircrtejul preţurilor nu
iartă nimic (EZ 1026 1995 1) bdquotensiuni declanşate de avalanşa preţurilor (RL 28101995
16) Alte contexte sugerează icircnsă mişcarea ameţitoare prin metafore ale dansului (lambadă
sarabandă) sau ale călăriei (cavalcadă) bdquolaquoLambadaraquo preţurilorldquo (Adevărul 166 1990 1)
bdquoSarabanda preţurilor şi pensiileldquo (RL 716 1992 2) bdquoCavalcada preţurilor sub biciul Stolojanldquo
(RL 782 1992 1) Icircn fine apar şi metaforele tehnice bdquoo remorcă la locomotiva preţurilorldquo (RL
1096 1993 16)
10
savantă fondată pe aluzii culturale icircnalte şi stabile (mitologice biblice literare) ci apare deseori
strict şi direct dependent de circumstanţe de moment Ca atare antonomaza publicistică va avea
reprezentări perisabile eventual cu unică atestare lectura corectă fiind posibilă numai icircntr-un
spaţiu sociocultural şi politic clar delimitat de altfel frecvent termenul nou creat prin antono-
mază este glosat icircn corpul articolului eliminacircndu-se astfel riscul echivocului sau al decodării
greşite Procedura curentă de reprezentare constă icircn utilizarea antroponimului desemnacircnd o
persoană publică (politică de regulă) drept nume generic al unei clase de indivizi cu
caracteristici similare
Conotaţia pozitivă sau negativă intrinsecă antonomazei conferă acestei figuri capacitatea de
a induce - icircncă din titlu - un punct de vedere elogios (bdquoUN REGAT PENTRU O MUSCĂ
Jurnalul naţional 29 iulie 2005 p 4 aici Mona Muscă) sau defăimător icircn cea de-a doua
situaţie antonomaza pierde calitatea de trop rafinat dar devine instrument al aluziei critice
satirice ironice şi indice al oralităţii uneori de tip periferic bdquoPonta a votat pentru un Parlament
fără Mischii (Adevărul 29 noiembrie 2004 p 4) de notat şi forme atipice de reprezentare
rezultate din sudarea prenumelui şi a numelui bdquoGigibecalii presei (Evenimentul zilei 25 mai
2005 p 1)
icircn plus o serie de titluri culese recent din cotidiene sunt relevante pentru capacitatea
antonomazei de a submina propriile stereotipii de aceea uzul frecvent al procedeului nu
icircnseamnă neapărat şi uzură reţinem icircn acest sens antonomaza bdquonume de instrument
(reprezentată gramatical prin nume comun generic singular articulat hotăracirct provenit dintr-un
patronim bdquoGuvernul loveşte cu darabonţul (Romacircnia liberă 9 iulie 2004 p 2 despre
promovarea icircntr-o funcţie icircnaltă a lui Darabonţ fost primar de sector icircn Bucureşti cu precizarea
că jurnalistul oferă cheia de lectură bdquoAşadar Guvernul vrea să dea lovitura cu darabonţul
devenit sinonim cu un ciocan care şi-a pierdut măciulia La nevoie poate fi şi el util dar eficace
mai greu Cf şi antonomaza - bdquounitate de măsură bdquoListele parlamentare măsurate cu boc-uF
(Adevărul 22 iulie 2004 p 1 Boc numele omului politic dar şi interjecţie bdquoBoc-ul indică
noutatea candidatului icircn prim-planul politic voinţa acestuia de a pune interesul general mai
presus de cel personal)
Sporadic titlurile icircnglobează antonomaze bdquoculturale cu mutaţii semantice uşor de identificat
bdquoicircntrecerea greucenilor (Evenimentul zilei 8 martie 2004 p 22 articol pe teme sportive)
Comparaţia de sursăfactură populară sau livrescă utilizată ca nucleu figurativ al titlului este
rareori ingenioasă tendinţa către catacreză diminuează sau anulează latura estetică expresivă a
figurii dar icircn compensaţie icirci consolidează funcţia descriptiv-explicativă frecvent icircn notă
hiperbolizantă prin amplificare bdquoLa Bac notele cresc precum Făt-Frumos (Evenimentul zilei 9
iulie 2004 г 5) bdquoFrancezii aşteaptă la Logan ca romacircnii la Dacie
- comparaţia cu structură atipică trunchiată prin elipsa comparantului (ca B) produce
ambiguizarea referenţială a titlului care pierde capacitatea de anticipare tematică bdquoPrecum
firul de iarbă (Dimineaţa 21 iulie 2004 p 5 dezambiguizat abia icircn partea finală a articolului
prin comparaţia implicită şi metaforizantă bdquoSă creştem precum firul de iarbă )
Ironia coexistă de regulă cu diverse forme de intertextualitate (citat parodie pastişă) sau cu
tropi fundamentali (metaforă mai ales)
Jocul de cuvinte (aparţinacircnd aceluiaşi cacircmp semantic) este o construcţie ludicăironică la
limita cu metafora şi calamburul Fără icircndoială inventive titlurile din această serie sunt totuşi
prea icircncărcate conotativ şi prin aceasta manieriste şi obositoare bdquoPreţul de intervenţie la
11
miere miroase a măsură electorală zaharisită (Curentul 4 octombrie 2004 p 1) bdquoEpidemie de
moţiuni pentru Sănătatea lui Nicolăescu (Curentul 13 decembrie 2005 p 13)
Metafora (Stoichiţoiu-Ichim 2001 pp 63-74) este cu siguranţă tropul fundamental pentru
retorica titlului publicistic şi principala formă de manifestare a patosului gazetăresc la acest nivel
paratextual expresia metaforică - tocită sau inedită - dezvoltă funcţii explicativ-descriptive de
bdquoetichetare subiectivă a unor evenimente atitudini persoane şi prin extensie a conţinutului
icircntregului text Ignoracircnd norme esteticede originalitate dar deviante faţă de expresia standard
titlul metaforic atrage atenţia cititorului şi propune un unghi de lectură fiind esenţial pentru
persuasiunea jurnalistică prin insinuare In acest sens trebuie luată icircn calcul şi utilizarea
preferenţială a anumitor tipuri gramaticale şi semantice de metaforă
Metafora nominală explicită (coalescentă) şi implicită se prezintă icircn variante clasice
- metaforele definiţie (după modelul A este B) şi apozitive (AB) - formele cele mai clare de
metaforă explicită Pe primul loc se situează clişeele bdquoprefabricatele frazeologice
reprezentate de formule colocviale şisau populare mai rar culte sau de sintagme preluate din
limbaje specializate şi transferate icircn alt domeniu bdquoTransnistria o laquogaură neagrăraquo guvernată
de bani şi de Kremlin (Evenimentul zilei 4 iunie 2004 p 17) bdquoRomacircnia noul El Dorado
viticol (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 3) bdquoRelaxarea fiscală este praf icircn ochi (Jurnalul
naţional 7 august 2004 p 14)
Nu sunt de ignorat nici recontextualizările unor versuri fraze celebre titluri de cărţifilme
ceea ce generează metafore respectiv titluri metaforic-parodice bdquoMutu Salvatore de la Patria
Jurnalul naţional 6 septembrie 2004 p 1) bdquoVădim file de poveste (Evenimentul zilei 27
ianuarie 2005 p 8)
Metaforele explicite ingenioase mizează icircntotdeauna pe efectele unui element-surpriză metaforă
personificatoare sau dimpotrivă cu rol depersonificator amestec de registre stilistice reutilizări
parodice imprevizibile ale unor expresii şi locuţiuni curente Vanghelie un cartof prea fierbinte
pentru PSD (Cotidianul 23 mai 2004 p 4) bdquoTurismul - o babă care se chinuieşte să
icircntinerească (Jurnalul naţional 23 august 2004 pp 8-9) bdquoPiaţa Rahova perla falsă din
coroana lui Vanghelie (Evenimentul 30 septembrie 2005 p 21)
Metaforizarea icircn titlu a numelor proprii sau generice de persoană impune o observaţie aparte
Indiferent de gradul de uzură şi de inventivitate coalescenţa apozitivă constituie o procedură
comodă de calificare depreciativă sau elogioasă a unei persoane şi prin aceasta de orientare şi de
manipulare a lecturii bdquoChirurgul Ciomu laquomăcelarul de mădulareraquo a fost dat afară din spital
(Adevărul 17 iulie 2004 p 1) bdquoAdi Mutu iconiţa lui Iordănescu (Jurnalul naţional 6
septembri 2004bdquoAngela Merkel o Cenuşăreasă care pescuieşte Ziarul financiar 2005
Poreclele ocazionale sau stabile prin excelenţă ironice atribuite unor persoane publice
(politicieni icircndeosebi) asigură una dintre procedurile curente de metaforizare a titlului icircn funcţie
de stocul de cunoştinţe deţinut de cititor uzul metaforic implicit al supranumelor obscurizează şi
blochează icircnţelegerea mesajului sau dimpotrivă creează premisele unei lecturi relaxa(n)te
bdquoBombonel şi iepuraşul (Romacircnia liberă 27 octombrie 2004 p 1 Adrian Năstase Traian
12
Băsescu) bdquoIepuraşul şi papagalul candidaţi la Cotroceni (Libertatea 28 octombrie 2004 p 2
Traian Băsescu şi Adrian Năstase)
Acelaşi rol de categorizare expresivă şi neechivocă revine clişeului metaforic fondat pe
(re)punerea icircn circulaţie a unor termeni arhaici icircnvechiţi sau bdquoexotici denumind ranguri şi
funcţii administrative sociale militare bdquoMichael şeicul vitezei (Libertatea 4 aprilie 2004 p
19) bdquoElevii ieniceri pentru partid (Evenimentul zilei 2 iunie 2004 pp 4-5)
Celelalte subtipuri de metaforă nominală perpetuează propriile stereotipuri ceea ce
determină a) un manierism figurativ prin uz și conservare a clişeului metaforic deseori lipsit de
paternitate anularea oricărui risc sau efect de ambiguizare a expresiei ca arare icircn titlul
jurnalistic sunt neechivoce chiar şi secvenţele care structural aparţin metaforei implicite icircn
plus transparenţa semantică este garantată şi de glosarea anticipată a metaforei icircn supratitlu sau
amacircnată icircn şapou ori icircn text
- metaforele substantival-genitivale (substantiv + substantiv icircn genitiv) substantival-
prepoziţionale (substantiv 4- substantiv icircn acuzativ cu prepoziţie) precum şi sintagmele de
tipul substantiv + adjectiv utilizate cu valoare conotativă apar extrem de frecvent icircn structura
titlului jurnalistic bdquoTelenovela negocierilor Noi laquotrădăriraquo PRM şi PUR (Evenimentul zilei
18 iunie 2004 p 6) bdquoZaţul privatizărilor icircngroaşă portofoliul AVAS (Gacircndul 27 mai 2004
p 1) bdquoAl Qaida aruncă icircn luptă arma petrolului
Perfect catacretice sau cu un grad oarecare de originalitate metaforele nominale de acest tip
asigură nu numai brevilocvenţa ci şi expresivitatea enunţului icircn plus o sumă de elemente
figurative asociate consolidează complexitatea şi icircn ultimă instanţă eficienţa pragmaretorică a
titlului
Metafora verbală este o componentă importantă - cantitativ şi expresiv - pentru construcţia
titlului jurnalistic
Prin excelenţă convenţională şi nonambiguă (semnalată eventual icircn ghilimele) metafora
verbală poate evita pericolul banalităţii prin combinarea cu diverse artificii lingvistico-stilistice
realizări hiperbolizante şi personificatoare icircndeosebi din seria bdquomedicală sau a agresivităţii
icircmpletirea cu metonimia şi cu jocul de cuvinte amestecul de registre stilistice bdquoUn poliţist de
frontieră beat laquoa seceratraquo 5 oameni cu 200 de cartuşe Adevărul 21 iunie 2004 p 1) bdquoPSD -
Cluj-Napoca a intrat icircn comă (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 5) bdquoGuvernul castrează abia
icircnfiinţatul Consiliu Naţional de Integrare (Adevărul 22 septembrie 2004 p 7) bdquoMinistrul
Cinteză ciripeşte la căpătacirciul pacientului laquoSănătatearaquo (Gacircndul 27 iulie 2005 p 12 cu
includerea metaforei icircntr-un joc ironic de cuvinte)
Retorica titlurilor metaforicemetaforizate este interesantă şi sub alte aspecte care depăşesc
simpla tipologie gramaticală şi semantică a tropului
Pentru limbajul publicistic este definitorie şi tentativa de subminare a propriilor clişee
figurative reţinem icircn acest sens constituirea bdquofamiliei de metafore prin gruparea unor metafore
implicite aluzive şi sinonimice icircn jurul unui clişeu de referinţă
Tendinţa de a inventa şi de a impune icircn şi prin limbajul jurnalistic metafore ocazionale
dependente de circumstanţe concrete particulare ele devin rapid fie clişee metaforice fie sursa
13
unor modele de formare a bdquofamiliei de metafore centrate asupra unuia şi aceluiaşi termen de
bază icircn general sunt metafore efemere a căror forţă şi perioadă de circulaţie coincid cu durata
evenimentului care le-a generat Exemplele de acest tip sunt numeroase şi mai ales concludente
pentru capacitatea limbajului publicistic de a multiplica ingenios extinderile metaforice ale unui
cuvacircntconcept bdquola modă
- tsunami (bdquoval uriaş distrugător) cuvacircnt japonez cu apariţii denotative frecvente icircn relatările
despre dezastrele naturale din Thailanda şi Indonezia s-a icircnregistrat simultan şi cu valoare
metaforică bdquoTsunami (Ziua 7 ianuarie 2005 p 1 despre convulsiile din politica
romacircnească) bdquo bdquoSe apropie un laquotsunamiraquo pe piaţa asigurărilor (Evenimentul zilei 11
ianuarie 2005 p 8)
- diverse adjective utilizate ca epitet metaforic reprezintă componenta invariabilă icircntr-o serie
compactă de metafore cu domeniu unic de referinţă (cel politic icircn exemplele următoare)
- adjectivul portocaliu dezvoltă aceeaşi conotaţie (bdquoaparţinacircnd opoziţiei democratice)
indiferent de numele determinat sintagma bdquorevoluţie portocalie (cu referire la Ucraina)
asigură tiparul pe care se grefează numeroase metafore bdquoicircnrudite bdquoPortocaliul Iuşcenko
se colorează icircn gri (Gacircndul 130904
Sunt de semnalat totodată şi substituţiile lexicale sinonimice ale termenului de bază
bdquoRevoluţia oranj din Ucraina orchestrată de serviciile secrete (Adevărul 18 ianuarie 2005 p
1) sau bdquoOranjada (Ziua 4 martie 2005 p 1)
adjectivul electoral se icircnregistrează icircn componenţa a două bdquovaluri de metafore
adjectivale aferente comentariilor pe teme politico-administrative - alegerile locale
(Adevărul 25 octombrie 2004 p 2) bdquoSMS-uri electorale cercetate de Poliţie
bdquoRepetenţi la testul mitei electorale bdquoLiber la turism electoral (Cotidianul 10
noiembrie 2004 pp 2-4)
Preponderent ocazională metafora de elogiere absoarbe şi pune icircn circulaţie clişeul figurativ
fondat pe un termen evaluativ adecvat momentuluievenimentului de referinţă de pildă titlurile
artilelor de prezentare a campionilor romacircni la Jocurile Olimpice (Atena august 2004) au
exploatat obsesiv sintagmele de aur de argint de bronz metafore cu clară trimitere aluzivă la
medaliile bdquoPloaie de aur peste Romacircnia (Jurnalul naţional Z5 august 2004 pp 32-33)
bdquoBărcile cu vacircsle de aur (Jurnalul raional 23 iulie 2004 p 32) bdquoChef de aur (Jurnalul
naţional Ir august 2004 p 1) bdquoGimnastele de aur s-au icircntors acasă (Adevărul 26 august 2004
p 11)
Metonimia prezintă interes ca procedeu care favorizează economia de limbaj şi se
intersectează cu alţi tropi Metonimia propriu-zisă saturacircnd una dintre variantele substitutive
tipice (de pildă bdquoautor pentru operă) se icircnregistrează sporadic bdquo80 de Matisse Cezanne şi
Picasso au ajuns la Muzeul Naţional de Artă al Romacircniei (Gacircndul 2 iulie 2005 p 3)
icircn schimb personificarea metonimică furnizează unul dintre cele mai stabile clişee figurative
ale limbajului publicistic actual recuperate icircn construcţia titlului clişeul atinge atacirct tipul de
figură (cu sincretismul a doi tropi) cacirct şi bdquogramatica şi bdquosemantica acesteia Elementul
personificator se selectează din categoria verbelor volitive psihologice de mişcare de opinie sau
declarative icircn timp ce componenta metonimică este reprezentată de entitatea căreia i se atribuie
caracteristica [ + animat]
Extrem de unitară categoria metonimiei personificatoare se compune din toponimenume de
partide instituţii formaţii muzicale teatrale sportive etc indicate prin nume complet sau prin
14
sigle icircn acest mod dintre multiplele forme posibile de substituţie metonimică publicistica
activează icircndeosebi varianta bdquoconţinător pentru conţinut de tipul bdquoRusia vrea acord total cu
Bruxelles (Ziarul financiar 21 mai 2004 p 9) bdquoAl Qaida ameninţă cu atentate icircn Bulgaria şi icircn
Polonia (Adevărul 22 iulie 2004 p 9)
icircn titluri preferinţa netă pentru structurile minimale (substantiv cu stilizare metonimică + verb
personificator) nu exclude şi cumulul a două secvenţe de acest tip De asemenea importanţa şi
stabilitatea procedeului sunt probate printre altele de prezenţa pe aceeaşi pagină de ziar a unei
serii de titluri construite similar PNL nu votează Statutul Parlamentului bdquoPNL cere demisia
ministrului Sănătăţii bdquoPD şi PNL se opun vacircnzării vilelor de protocol către actualii chiriaşi
bdquoPD cere revenirea la vechiul sistem judiciar bdquoPD critică deturnarea banilor de la Sănătate
Adevărul 19 martie 2004 p 3)
Titlul centrat pe paradox figură a ambiguităţii prin asocierea de idei aparent contradictorii
este prin definiţie remarcabil deşi se icircnregistrează variante slab diferenţiate ale aceluiaşi
procedeu este vorba despre bdquoruptura imprevizibilă icircn plan lexico-semantic produsă de a)
relaţia de incongruenţă dintre elementul regent şi determinanţi şi b) substituţii
lexicalesintagmatice deviante icircn contextul dat icircn plus locul de fisurare a coerenţei semantice
poate fi semnalat grafic prin puncte de suspensie bdquoMita legală (Ziarul 20 aprilie 2004 p 1)
bdquoCadre didactice corigente (Dimineaţa 2 iulie 2004 p 1) bdquoPopularii nepopulari (Ziarul 2
iulie 2005 p 1) bdquoA cacircştiga pierzacircnd (Jurnalul naţional 21 iunie 2004 p 35)
7b Tipologia figurilor de stil Figurile semantice şi transformarea lor icircn
clișee (după RZafiu)
Discursul jurnalistic utilizează destul de mult figurile semantice ndash icircn primul racircnd
metafora şi metonimia ndash cu rol ornant sau explicativ Nu e icircnsă vorba de obicei de inovaţii
extreme de asocieri surprinzătoare cu funcţie estetică figurile publicistice corespund mai
curacircnd cadrelor conceptuale generale analogiilor şi asociaţiilor din viaţa cotidiană şi din
limbajul curent Ele sunt deja uzuale banalizate ndash sau devin astfel icircn interiorul stilului
gazetăresc Clişeele provenite din metafore şi metonimii sunt adesea iritante prin recurenţă dar
au avantajul accesibilităţii al maximei comodităţi manifestate deopotrivă icircn producerea şi icircn
receptarea textului
Metaforele călătoriei corabie automobil tren
Metafora drumului fiind una din cele mai bine reprezentate icircn toate registrele limbii nu e
de mirare că din ea s-au dezvoltat alte cacircteva cacircmpuri de echivalenţe icircn primul racircnd asimilacircnd
obiectul supus unei evoluţii (individ grup domeniu de activitate sau cunoaştere umană) cu un
vehicul icircn deplasare Societatea-corabie istoria-tren omul-automobil sunt concepte metaforice
puternic clişeizate pe care le utilizează limbajul curent cel publicistic ba chiar şi cel poetic
Foarte actuală esbquo fireşte identificarea individului cu automobilul (explicabilă prin condiţiile
vieţii moderne) ea explică un număr considerabil de expresii şi locuţiuni din limbajul argotic şi
familiar a fi icircn pană bdquoa nu mai avea banildquo a lua ceva la bord bdquoa consuma băuturi alcooliceldquo
(vezi şi benzină carburant cu sensul de bdquobăutură alcoolicăldquo) a-şi face plinul bdquoa ajunge la un
cacircştig considerat suficientldquo a trage pe dreapta bdquoa se culcaldquo bdquoa se retrageldquo etc
15
Limbajul publicistic transformă asemenea echivalări mai vechi sau mai noi icircn construcţii
elaborate alegorice uneori artificiale şi marcat retorice Oricum trecerea de la presa romacircnească
icircn limbaj de lemn la cea actuală a icircnsemnat şi o modernizare a metaforei mijlocului de transport
corabia (cu cacircrmaciul ei) era caracteristică stilului solemn şi arhaizant al discursului totalitar
inovaţiile actuale preferă trenul sau automobilul Metaforele navigaţiei nu dispar desigur cu
totul icircn 1990 sub titlul bdquoCorabia se scufundăldquo se desfăşura o icircntreagă alegorie icircn care apăreau
marinarii mecanicii puntea bastimentul etc bdquoCăpitanul dă ordine timonierul icircncearcă disperat
să redreseze cacircrma ldquo bdquoSuntem un neam icircn cumpănă ca şi o corabie pe cale de a eşualdquo
Seria metaforelor automobilistice mizează pe accesibilitate şi actualitate apelacircnd la o
experienţă comună mai multor cititori (pentru care corabia e totuşi doar un clişeu cultural)
Inovaţia se manifestă prin alegerea unui element concret-cotidian ca suport inedit al alegoriei
societatea romacircnească devine de pildă un autobuz bdquoPentru multă lume alegerile din septembrie
reprezintă o intersecţie a istoriei icircn care obositul uzatul şi slab alimentatul nostru autobuz
tricolor o poate lua aiurea viracircnd la dreapta ori la stacircnga pe o stradă icircntunecată plină de gropi şi
mizerii ()rdquo
Metafora bdquoferoviarăldquo nu este mai puţin frecventă icircn discursul politic şi publicistic un
partid politic s-a declarat la un moment dat bdquolocomotivaldquo coaliţiei din care făcea parte Tentaţia
alegorică se manifestă şi aici din plin bdquoTrenul puterii Circulă oricum laquoLocomotivaraquo ndash partidul
majoritar ndash se mai icircnfundă icircn zăpadă vagoanele sunt jerpelite partidele extremiste circulă pe
scări
Metafore publicistice Abuzul metaforic a fost favorizat de limba de lemn a regimului politic
totalitar Un tipar asemănător produce evident icircn mod involuntar animale fantastice dintr-un
bestiar inedit bdquoCinic vechii rechini ai dezastrului romacircnesc icircntind din nou braţele tentaculare
paralizacircnd tot ce atingldquo (Dreptatea 192 1990 1) Sensul figurat depreciativ injurios al
denumirilor de specii animale se combină icircntr-o retorică rudimentară fără a ţine seama de
imaginea simbolurilor concrete
Alegorii O metaforă jurnalistică nu rămacircne aproape niciodată singură icircn căutare de
performanţe stilistice autorii construiesc metafore şi comparaţii icircn lanţ cum acestea sunt prin
natura scrisului publicistic clişeizate rezultatul ndash scenariul alegoric ndash este de obicei unul
involuntar comic Icircn alegoria jurnalistică e caracteristică grija autorului de a decoda cacirct mai
explicit echivalările metaforice textul se icircntrerupe de multe ori pentru a face loc explicaţiilor
bdquotraduceriildquo bdquoCopilul (puterea actuală) şi-a făcut gestaţia icircn pacircntecele mamei sale
(Televiziunea)
Dezavantajat oricum de complicarea excesivă stilul alegoric e pacircndit din păcate şi de
riscul inutilităţii el rămacircne de multe ori un simplu exerciţiu retoric un ornament pitoresc care
nu aduce un progres veritabil icircn analiza fenomenelor descrise poate chiar să alunece icircn erori de
logică (grave pentru o figură de stil prin excelenţă raţionalistă) prin nepotrivirea metaforelor cu
fenomenul reprezentat prin incoerenţe sau jocuri de cuvinte bdquoaceste mari unităţi ale agriculturii
romacircne abia plutesc icircn derivă ca să treacă mai repede prin pacirccla perioadei de tranziţie Dar nu se
vede malul icircn această economie de ceaţăldquo (RL 666 1992 2)
Metafore animaliere Clişeele publicistice se dezvoltă de obicei spontan icircn serii una
dintre seriile foarte evidente icircn retorica jurnalistică actuală este cea a metaforelor animaliere Icircn
16
lista principalelor animale invocate icircn ultimii ani par să intre mai ales rechinii caracatiţa
dinozaurii hienele ndash şi cu o frecvenţă ceva mai redusă cameleonul lupii lipitorile păianjenul
şarpele şobolanii cobaii Nu icircntacircmplător am amestecat formele de singular cu cele de plural
unele din numele de mai sus şi-au consolidat semnificaţia metaforică icircntr-o anume formă
gramaticală e mai puţin probabil să icircntacirclnim icircn texte lupul (la singular) sau caracatiţele (la
plural) Desemnările animaliere se deosebesc şi după posibilitatea de a apărea fără determinări
(mai rar) ndash bdquorechinii stau deocamdată ascunşildquo (RL 1065 1993 9) bdquocaracatiţa impune propria
ei legeldquo (RL 922 1993 1) ndash sau cu determinări care le pun icircn relief caracterul metaforic
bdquobătracircnele hiene nomenclaturiste stau la soare şi-şi ling rănileldquo (RL 848 1993 1) bdquohienele
tranziţieildquo (RL 940 1993 9) bdquobătracircnele hiene securisteldquo (RL 1312 1994 1)
Personificarea preţurilor Icircntr-un sondaj de opinie realizat icircn 1996 la icircntrebarea bdquode ce
vă temeţi mai multldquo cei chestionaţi indicau pe primul loc preţurile care o luau astfel icircnaintea
unor surse tradiţionale de spaimă precum războiul sau boala Este deci interesant să urmărim
prezenţa preţului icircn discursul public actual mai ales icircn presă Prima observaţie care se poate face
este că subiectul icircn cauză e foarte prezent icircn textele publicistice Se constată apoi că preţurilor
le este atribuită constant calitatea de agent ele sunt personificate sunt descrise icircn ipostaze cacirct se
poate de autonome şi dinamice Metaforele clişeizate ale creşterii preţurilor nu au o tonalitate
excesiv de sumbră Cele mai puternice imagini sunt ale forţelor naturale bdquoVacircrtejul preţurilor nu
iartă nimic (EZ 1026 1995 1) bdquotensiuni declanşate de avalanşa preţurilor (RL 28101995
16) Alte contexte sugerează icircnsă mişcarea ameţitoare prin metafore ale dansului (lambadă
sarabandă) sau ale călăriei (cavalcadă) bdquolaquoLambadaraquo preţurilorldquo (Adevărul 166 1990 1)
bdquoSarabanda preţurilor şi pensiileldquo (RL 716 1992 2) bdquoCavalcada preţurilor sub biciul Stolojanldquo
(RL 782 1992 1) Icircn fine apar şi metaforele tehnice bdquoo remorcă la locomotiva preţurilorldquo (RL
1096 1993 16)
11
miere miroase a măsură electorală zaharisită (Curentul 4 octombrie 2004 p 1) bdquoEpidemie de
moţiuni pentru Sănătatea lui Nicolăescu (Curentul 13 decembrie 2005 p 13)
Metafora (Stoichiţoiu-Ichim 2001 pp 63-74) este cu siguranţă tropul fundamental pentru
retorica titlului publicistic şi principala formă de manifestare a patosului gazetăresc la acest nivel
paratextual expresia metaforică - tocită sau inedită - dezvoltă funcţii explicativ-descriptive de
bdquoetichetare subiectivă a unor evenimente atitudini persoane şi prin extensie a conţinutului
icircntregului text Ignoracircnd norme esteticede originalitate dar deviante faţă de expresia standard
titlul metaforic atrage atenţia cititorului şi propune un unghi de lectură fiind esenţial pentru
persuasiunea jurnalistică prin insinuare In acest sens trebuie luată icircn calcul şi utilizarea
preferenţială a anumitor tipuri gramaticale şi semantice de metaforă
Metafora nominală explicită (coalescentă) şi implicită se prezintă icircn variante clasice
- metaforele definiţie (după modelul A este B) şi apozitive (AB) - formele cele mai clare de
metaforă explicită Pe primul loc se situează clişeele bdquoprefabricatele frazeologice
reprezentate de formule colocviale şisau populare mai rar culte sau de sintagme preluate din
limbaje specializate şi transferate icircn alt domeniu bdquoTransnistria o laquogaură neagrăraquo guvernată
de bani şi de Kremlin (Evenimentul zilei 4 iunie 2004 p 17) bdquoRomacircnia noul El Dorado
viticol (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 3) bdquoRelaxarea fiscală este praf icircn ochi (Jurnalul
naţional 7 august 2004 p 14)
Nu sunt de ignorat nici recontextualizările unor versuri fraze celebre titluri de cărţifilme
ceea ce generează metafore respectiv titluri metaforic-parodice bdquoMutu Salvatore de la Patria
Jurnalul naţional 6 septembrie 2004 p 1) bdquoVădim file de poveste (Evenimentul zilei 27
ianuarie 2005 p 8)
Metaforele explicite ingenioase mizează icircntotdeauna pe efectele unui element-surpriză metaforă
personificatoare sau dimpotrivă cu rol depersonificator amestec de registre stilistice reutilizări
parodice imprevizibile ale unor expresii şi locuţiuni curente Vanghelie un cartof prea fierbinte
pentru PSD (Cotidianul 23 mai 2004 p 4) bdquoTurismul - o babă care se chinuieşte să
icircntinerească (Jurnalul naţional 23 august 2004 pp 8-9) bdquoPiaţa Rahova perla falsă din
coroana lui Vanghelie (Evenimentul 30 septembrie 2005 p 21)
Metaforizarea icircn titlu a numelor proprii sau generice de persoană impune o observaţie aparte
Indiferent de gradul de uzură şi de inventivitate coalescenţa apozitivă constituie o procedură
comodă de calificare depreciativă sau elogioasă a unei persoane şi prin aceasta de orientare şi de
manipulare a lecturii bdquoChirurgul Ciomu laquomăcelarul de mădulareraquo a fost dat afară din spital
(Adevărul 17 iulie 2004 p 1) bdquoAdi Mutu iconiţa lui Iordănescu (Jurnalul naţional 6
septembri 2004bdquoAngela Merkel o Cenuşăreasă care pescuieşte Ziarul financiar 2005
Poreclele ocazionale sau stabile prin excelenţă ironice atribuite unor persoane publice
(politicieni icircndeosebi) asigură una dintre procedurile curente de metaforizare a titlului icircn funcţie
de stocul de cunoştinţe deţinut de cititor uzul metaforic implicit al supranumelor obscurizează şi
blochează icircnţelegerea mesajului sau dimpotrivă creează premisele unei lecturi relaxa(n)te
bdquoBombonel şi iepuraşul (Romacircnia liberă 27 octombrie 2004 p 1 Adrian Năstase Traian
12
Băsescu) bdquoIepuraşul şi papagalul candidaţi la Cotroceni (Libertatea 28 octombrie 2004 p 2
Traian Băsescu şi Adrian Năstase)
Acelaşi rol de categorizare expresivă şi neechivocă revine clişeului metaforic fondat pe
(re)punerea icircn circulaţie a unor termeni arhaici icircnvechiţi sau bdquoexotici denumind ranguri şi
funcţii administrative sociale militare bdquoMichael şeicul vitezei (Libertatea 4 aprilie 2004 p
19) bdquoElevii ieniceri pentru partid (Evenimentul zilei 2 iunie 2004 pp 4-5)
Celelalte subtipuri de metaforă nominală perpetuează propriile stereotipuri ceea ce
determină a) un manierism figurativ prin uz și conservare a clişeului metaforic deseori lipsit de
paternitate anularea oricărui risc sau efect de ambiguizare a expresiei ca arare icircn titlul
jurnalistic sunt neechivoce chiar şi secvenţele care structural aparţin metaforei implicite icircn
plus transparenţa semantică este garantată şi de glosarea anticipată a metaforei icircn supratitlu sau
amacircnată icircn şapou ori icircn text
- metaforele substantival-genitivale (substantiv + substantiv icircn genitiv) substantival-
prepoziţionale (substantiv 4- substantiv icircn acuzativ cu prepoziţie) precum şi sintagmele de
tipul substantiv + adjectiv utilizate cu valoare conotativă apar extrem de frecvent icircn structura
titlului jurnalistic bdquoTelenovela negocierilor Noi laquotrădăriraquo PRM şi PUR (Evenimentul zilei
18 iunie 2004 p 6) bdquoZaţul privatizărilor icircngroaşă portofoliul AVAS (Gacircndul 27 mai 2004
p 1) bdquoAl Qaida aruncă icircn luptă arma petrolului
Perfect catacretice sau cu un grad oarecare de originalitate metaforele nominale de acest tip
asigură nu numai brevilocvenţa ci şi expresivitatea enunţului icircn plus o sumă de elemente
figurative asociate consolidează complexitatea şi icircn ultimă instanţă eficienţa pragmaretorică a
titlului
Metafora verbală este o componentă importantă - cantitativ şi expresiv - pentru construcţia
titlului jurnalistic
Prin excelenţă convenţională şi nonambiguă (semnalată eventual icircn ghilimele) metafora
verbală poate evita pericolul banalităţii prin combinarea cu diverse artificii lingvistico-stilistice
realizări hiperbolizante şi personificatoare icircndeosebi din seria bdquomedicală sau a agresivităţii
icircmpletirea cu metonimia şi cu jocul de cuvinte amestecul de registre stilistice bdquoUn poliţist de
frontieră beat laquoa seceratraquo 5 oameni cu 200 de cartuşe Adevărul 21 iunie 2004 p 1) bdquoPSD -
Cluj-Napoca a intrat icircn comă (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 5) bdquoGuvernul castrează abia
icircnfiinţatul Consiliu Naţional de Integrare (Adevărul 22 septembrie 2004 p 7) bdquoMinistrul
Cinteză ciripeşte la căpătacirciul pacientului laquoSănătatearaquo (Gacircndul 27 iulie 2005 p 12 cu
includerea metaforei icircntr-un joc ironic de cuvinte)
Retorica titlurilor metaforicemetaforizate este interesantă şi sub alte aspecte care depăşesc
simpla tipologie gramaticală şi semantică a tropului
Pentru limbajul publicistic este definitorie şi tentativa de subminare a propriilor clişee
figurative reţinem icircn acest sens constituirea bdquofamiliei de metafore prin gruparea unor metafore
implicite aluzive şi sinonimice icircn jurul unui clişeu de referinţă
Tendinţa de a inventa şi de a impune icircn şi prin limbajul jurnalistic metafore ocazionale
dependente de circumstanţe concrete particulare ele devin rapid fie clişee metaforice fie sursa
13
unor modele de formare a bdquofamiliei de metafore centrate asupra unuia şi aceluiaşi termen de
bază icircn general sunt metafore efemere a căror forţă şi perioadă de circulaţie coincid cu durata
evenimentului care le-a generat Exemplele de acest tip sunt numeroase şi mai ales concludente
pentru capacitatea limbajului publicistic de a multiplica ingenios extinderile metaforice ale unui
cuvacircntconcept bdquola modă
- tsunami (bdquoval uriaş distrugător) cuvacircnt japonez cu apariţii denotative frecvente icircn relatările
despre dezastrele naturale din Thailanda şi Indonezia s-a icircnregistrat simultan şi cu valoare
metaforică bdquoTsunami (Ziua 7 ianuarie 2005 p 1 despre convulsiile din politica
romacircnească) bdquo bdquoSe apropie un laquotsunamiraquo pe piaţa asigurărilor (Evenimentul zilei 11
ianuarie 2005 p 8)
- diverse adjective utilizate ca epitet metaforic reprezintă componenta invariabilă icircntr-o serie
compactă de metafore cu domeniu unic de referinţă (cel politic icircn exemplele următoare)
- adjectivul portocaliu dezvoltă aceeaşi conotaţie (bdquoaparţinacircnd opoziţiei democratice)
indiferent de numele determinat sintagma bdquorevoluţie portocalie (cu referire la Ucraina)
asigură tiparul pe care se grefează numeroase metafore bdquoicircnrudite bdquoPortocaliul Iuşcenko
se colorează icircn gri (Gacircndul 130904
Sunt de semnalat totodată şi substituţiile lexicale sinonimice ale termenului de bază
bdquoRevoluţia oranj din Ucraina orchestrată de serviciile secrete (Adevărul 18 ianuarie 2005 p
1) sau bdquoOranjada (Ziua 4 martie 2005 p 1)
adjectivul electoral se icircnregistrează icircn componenţa a două bdquovaluri de metafore
adjectivale aferente comentariilor pe teme politico-administrative - alegerile locale
(Adevărul 25 octombrie 2004 p 2) bdquoSMS-uri electorale cercetate de Poliţie
bdquoRepetenţi la testul mitei electorale bdquoLiber la turism electoral (Cotidianul 10
noiembrie 2004 pp 2-4)
Preponderent ocazională metafora de elogiere absoarbe şi pune icircn circulaţie clişeul figurativ
fondat pe un termen evaluativ adecvat momentuluievenimentului de referinţă de pildă titlurile
artilelor de prezentare a campionilor romacircni la Jocurile Olimpice (Atena august 2004) au
exploatat obsesiv sintagmele de aur de argint de bronz metafore cu clară trimitere aluzivă la
medaliile bdquoPloaie de aur peste Romacircnia (Jurnalul naţional Z5 august 2004 pp 32-33)
bdquoBărcile cu vacircsle de aur (Jurnalul raional 23 iulie 2004 p 32) bdquoChef de aur (Jurnalul
naţional Ir august 2004 p 1) bdquoGimnastele de aur s-au icircntors acasă (Adevărul 26 august 2004
p 11)
Metonimia prezintă interes ca procedeu care favorizează economia de limbaj şi se
intersectează cu alţi tropi Metonimia propriu-zisă saturacircnd una dintre variantele substitutive
tipice (de pildă bdquoautor pentru operă) se icircnregistrează sporadic bdquo80 de Matisse Cezanne şi
Picasso au ajuns la Muzeul Naţional de Artă al Romacircniei (Gacircndul 2 iulie 2005 p 3)
icircn schimb personificarea metonimică furnizează unul dintre cele mai stabile clişee figurative
ale limbajului publicistic actual recuperate icircn construcţia titlului clişeul atinge atacirct tipul de
figură (cu sincretismul a doi tropi) cacirct şi bdquogramatica şi bdquosemantica acesteia Elementul
personificator se selectează din categoria verbelor volitive psihologice de mişcare de opinie sau
declarative icircn timp ce componenta metonimică este reprezentată de entitatea căreia i se atribuie
caracteristica [ + animat]
Extrem de unitară categoria metonimiei personificatoare se compune din toponimenume de
partide instituţii formaţii muzicale teatrale sportive etc indicate prin nume complet sau prin
14
sigle icircn acest mod dintre multiplele forme posibile de substituţie metonimică publicistica
activează icircndeosebi varianta bdquoconţinător pentru conţinut de tipul bdquoRusia vrea acord total cu
Bruxelles (Ziarul financiar 21 mai 2004 p 9) bdquoAl Qaida ameninţă cu atentate icircn Bulgaria şi icircn
Polonia (Adevărul 22 iulie 2004 p 9)
icircn titluri preferinţa netă pentru structurile minimale (substantiv cu stilizare metonimică + verb
personificator) nu exclude şi cumulul a două secvenţe de acest tip De asemenea importanţa şi
stabilitatea procedeului sunt probate printre altele de prezenţa pe aceeaşi pagină de ziar a unei
serii de titluri construite similar PNL nu votează Statutul Parlamentului bdquoPNL cere demisia
ministrului Sănătăţii bdquoPD şi PNL se opun vacircnzării vilelor de protocol către actualii chiriaşi
bdquoPD cere revenirea la vechiul sistem judiciar bdquoPD critică deturnarea banilor de la Sănătate
Adevărul 19 martie 2004 p 3)
Titlul centrat pe paradox figură a ambiguităţii prin asocierea de idei aparent contradictorii
este prin definiţie remarcabil deşi se icircnregistrează variante slab diferenţiate ale aceluiaşi
procedeu este vorba despre bdquoruptura imprevizibilă icircn plan lexico-semantic produsă de a)
relaţia de incongruenţă dintre elementul regent şi determinanţi şi b) substituţii
lexicalesintagmatice deviante icircn contextul dat icircn plus locul de fisurare a coerenţei semantice
poate fi semnalat grafic prin puncte de suspensie bdquoMita legală (Ziarul 20 aprilie 2004 p 1)
bdquoCadre didactice corigente (Dimineaţa 2 iulie 2004 p 1) bdquoPopularii nepopulari (Ziarul 2
iulie 2005 p 1) bdquoA cacircştiga pierzacircnd (Jurnalul naţional 21 iunie 2004 p 35)
7b Tipologia figurilor de stil Figurile semantice şi transformarea lor icircn
clișee (după RZafiu)
Discursul jurnalistic utilizează destul de mult figurile semantice ndash icircn primul racircnd
metafora şi metonimia ndash cu rol ornant sau explicativ Nu e icircnsă vorba de obicei de inovaţii
extreme de asocieri surprinzătoare cu funcţie estetică figurile publicistice corespund mai
curacircnd cadrelor conceptuale generale analogiilor şi asociaţiilor din viaţa cotidiană şi din
limbajul curent Ele sunt deja uzuale banalizate ndash sau devin astfel icircn interiorul stilului
gazetăresc Clişeele provenite din metafore şi metonimii sunt adesea iritante prin recurenţă dar
au avantajul accesibilităţii al maximei comodităţi manifestate deopotrivă icircn producerea şi icircn
receptarea textului
Metaforele călătoriei corabie automobil tren
Metafora drumului fiind una din cele mai bine reprezentate icircn toate registrele limbii nu e
de mirare că din ea s-au dezvoltat alte cacircteva cacircmpuri de echivalenţe icircn primul racircnd asimilacircnd
obiectul supus unei evoluţii (individ grup domeniu de activitate sau cunoaştere umană) cu un
vehicul icircn deplasare Societatea-corabie istoria-tren omul-automobil sunt concepte metaforice
puternic clişeizate pe care le utilizează limbajul curent cel publicistic ba chiar şi cel poetic
Foarte actuală esbquo fireşte identificarea individului cu automobilul (explicabilă prin condiţiile
vieţii moderne) ea explică un număr considerabil de expresii şi locuţiuni din limbajul argotic şi
familiar a fi icircn pană bdquoa nu mai avea banildquo a lua ceva la bord bdquoa consuma băuturi alcooliceldquo
(vezi şi benzină carburant cu sensul de bdquobăutură alcoolicăldquo) a-şi face plinul bdquoa ajunge la un
cacircştig considerat suficientldquo a trage pe dreapta bdquoa se culcaldquo bdquoa se retrageldquo etc
15
Limbajul publicistic transformă asemenea echivalări mai vechi sau mai noi icircn construcţii
elaborate alegorice uneori artificiale şi marcat retorice Oricum trecerea de la presa romacircnească
icircn limbaj de lemn la cea actuală a icircnsemnat şi o modernizare a metaforei mijlocului de transport
corabia (cu cacircrmaciul ei) era caracteristică stilului solemn şi arhaizant al discursului totalitar
inovaţiile actuale preferă trenul sau automobilul Metaforele navigaţiei nu dispar desigur cu
totul icircn 1990 sub titlul bdquoCorabia se scufundăldquo se desfăşura o icircntreagă alegorie icircn care apăreau
marinarii mecanicii puntea bastimentul etc bdquoCăpitanul dă ordine timonierul icircncearcă disperat
să redreseze cacircrma ldquo bdquoSuntem un neam icircn cumpănă ca şi o corabie pe cale de a eşualdquo
Seria metaforelor automobilistice mizează pe accesibilitate şi actualitate apelacircnd la o
experienţă comună mai multor cititori (pentru care corabia e totuşi doar un clişeu cultural)
Inovaţia se manifestă prin alegerea unui element concret-cotidian ca suport inedit al alegoriei
societatea romacircnească devine de pildă un autobuz bdquoPentru multă lume alegerile din septembrie
reprezintă o intersecţie a istoriei icircn care obositul uzatul şi slab alimentatul nostru autobuz
tricolor o poate lua aiurea viracircnd la dreapta ori la stacircnga pe o stradă icircntunecată plină de gropi şi
mizerii ()rdquo
Metafora bdquoferoviarăldquo nu este mai puţin frecventă icircn discursul politic şi publicistic un
partid politic s-a declarat la un moment dat bdquolocomotivaldquo coaliţiei din care făcea parte Tentaţia
alegorică se manifestă şi aici din plin bdquoTrenul puterii Circulă oricum laquoLocomotivaraquo ndash partidul
majoritar ndash se mai icircnfundă icircn zăpadă vagoanele sunt jerpelite partidele extremiste circulă pe
scări
Metafore publicistice Abuzul metaforic a fost favorizat de limba de lemn a regimului politic
totalitar Un tipar asemănător produce evident icircn mod involuntar animale fantastice dintr-un
bestiar inedit bdquoCinic vechii rechini ai dezastrului romacircnesc icircntind din nou braţele tentaculare
paralizacircnd tot ce atingldquo (Dreptatea 192 1990 1) Sensul figurat depreciativ injurios al
denumirilor de specii animale se combină icircntr-o retorică rudimentară fără a ţine seama de
imaginea simbolurilor concrete
Alegorii O metaforă jurnalistică nu rămacircne aproape niciodată singură icircn căutare de
performanţe stilistice autorii construiesc metafore şi comparaţii icircn lanţ cum acestea sunt prin
natura scrisului publicistic clişeizate rezultatul ndash scenariul alegoric ndash este de obicei unul
involuntar comic Icircn alegoria jurnalistică e caracteristică grija autorului de a decoda cacirct mai
explicit echivalările metaforice textul se icircntrerupe de multe ori pentru a face loc explicaţiilor
bdquotraduceriildquo bdquoCopilul (puterea actuală) şi-a făcut gestaţia icircn pacircntecele mamei sale
(Televiziunea)
Dezavantajat oricum de complicarea excesivă stilul alegoric e pacircndit din păcate şi de
riscul inutilităţii el rămacircne de multe ori un simplu exerciţiu retoric un ornament pitoresc care
nu aduce un progres veritabil icircn analiza fenomenelor descrise poate chiar să alunece icircn erori de
logică (grave pentru o figură de stil prin excelenţă raţionalistă) prin nepotrivirea metaforelor cu
fenomenul reprezentat prin incoerenţe sau jocuri de cuvinte bdquoaceste mari unităţi ale agriculturii
romacircne abia plutesc icircn derivă ca să treacă mai repede prin pacirccla perioadei de tranziţie Dar nu se
vede malul icircn această economie de ceaţăldquo (RL 666 1992 2)
Metafore animaliere Clişeele publicistice se dezvoltă de obicei spontan icircn serii una
dintre seriile foarte evidente icircn retorica jurnalistică actuală este cea a metaforelor animaliere Icircn
16
lista principalelor animale invocate icircn ultimii ani par să intre mai ales rechinii caracatiţa
dinozaurii hienele ndash şi cu o frecvenţă ceva mai redusă cameleonul lupii lipitorile păianjenul
şarpele şobolanii cobaii Nu icircntacircmplător am amestecat formele de singular cu cele de plural
unele din numele de mai sus şi-au consolidat semnificaţia metaforică icircntr-o anume formă
gramaticală e mai puţin probabil să icircntacirclnim icircn texte lupul (la singular) sau caracatiţele (la
plural) Desemnările animaliere se deosebesc şi după posibilitatea de a apărea fără determinări
(mai rar) ndash bdquorechinii stau deocamdată ascunşildquo (RL 1065 1993 9) bdquocaracatiţa impune propria
ei legeldquo (RL 922 1993 1) ndash sau cu determinări care le pun icircn relief caracterul metaforic
bdquobătracircnele hiene nomenclaturiste stau la soare şi-şi ling rănileldquo (RL 848 1993 1) bdquohienele
tranziţieildquo (RL 940 1993 9) bdquobătracircnele hiene securisteldquo (RL 1312 1994 1)
Personificarea preţurilor Icircntr-un sondaj de opinie realizat icircn 1996 la icircntrebarea bdquode ce
vă temeţi mai multldquo cei chestionaţi indicau pe primul loc preţurile care o luau astfel icircnaintea
unor surse tradiţionale de spaimă precum războiul sau boala Este deci interesant să urmărim
prezenţa preţului icircn discursul public actual mai ales icircn presă Prima observaţie care se poate face
este că subiectul icircn cauză e foarte prezent icircn textele publicistice Se constată apoi că preţurilor
le este atribuită constant calitatea de agent ele sunt personificate sunt descrise icircn ipostaze cacirct se
poate de autonome şi dinamice Metaforele clişeizate ale creşterii preţurilor nu au o tonalitate
excesiv de sumbră Cele mai puternice imagini sunt ale forţelor naturale bdquoVacircrtejul preţurilor nu
iartă nimic (EZ 1026 1995 1) bdquotensiuni declanşate de avalanşa preţurilor (RL 28101995
16) Alte contexte sugerează icircnsă mişcarea ameţitoare prin metafore ale dansului (lambadă
sarabandă) sau ale călăriei (cavalcadă) bdquolaquoLambadaraquo preţurilorldquo (Adevărul 166 1990 1)
bdquoSarabanda preţurilor şi pensiileldquo (RL 716 1992 2) bdquoCavalcada preţurilor sub biciul Stolojanldquo
(RL 782 1992 1) Icircn fine apar şi metaforele tehnice bdquoo remorcă la locomotiva preţurilorldquo (RL
1096 1993 16)
12
Băsescu) bdquoIepuraşul şi papagalul candidaţi la Cotroceni (Libertatea 28 octombrie 2004 p 2
Traian Băsescu şi Adrian Năstase)
Acelaşi rol de categorizare expresivă şi neechivocă revine clişeului metaforic fondat pe
(re)punerea icircn circulaţie a unor termeni arhaici icircnvechiţi sau bdquoexotici denumind ranguri şi
funcţii administrative sociale militare bdquoMichael şeicul vitezei (Libertatea 4 aprilie 2004 p
19) bdquoElevii ieniceri pentru partid (Evenimentul zilei 2 iunie 2004 pp 4-5)
Celelalte subtipuri de metaforă nominală perpetuează propriile stereotipuri ceea ce
determină a) un manierism figurativ prin uz și conservare a clişeului metaforic deseori lipsit de
paternitate anularea oricărui risc sau efect de ambiguizare a expresiei ca arare icircn titlul
jurnalistic sunt neechivoce chiar şi secvenţele care structural aparţin metaforei implicite icircn
plus transparenţa semantică este garantată şi de glosarea anticipată a metaforei icircn supratitlu sau
amacircnată icircn şapou ori icircn text
- metaforele substantival-genitivale (substantiv + substantiv icircn genitiv) substantival-
prepoziţionale (substantiv 4- substantiv icircn acuzativ cu prepoziţie) precum şi sintagmele de
tipul substantiv + adjectiv utilizate cu valoare conotativă apar extrem de frecvent icircn structura
titlului jurnalistic bdquoTelenovela negocierilor Noi laquotrădăriraquo PRM şi PUR (Evenimentul zilei
18 iunie 2004 p 6) bdquoZaţul privatizărilor icircngroaşă portofoliul AVAS (Gacircndul 27 mai 2004
p 1) bdquoAl Qaida aruncă icircn luptă arma petrolului
Perfect catacretice sau cu un grad oarecare de originalitate metaforele nominale de acest tip
asigură nu numai brevilocvenţa ci şi expresivitatea enunţului icircn plus o sumă de elemente
figurative asociate consolidează complexitatea şi icircn ultimă instanţă eficienţa pragmaretorică a
titlului
Metafora verbală este o componentă importantă - cantitativ şi expresiv - pentru construcţia
titlului jurnalistic
Prin excelenţă convenţională şi nonambiguă (semnalată eventual icircn ghilimele) metafora
verbală poate evita pericolul banalităţii prin combinarea cu diverse artificii lingvistico-stilistice
realizări hiperbolizante şi personificatoare icircndeosebi din seria bdquomedicală sau a agresivităţii
icircmpletirea cu metonimia şi cu jocul de cuvinte amestecul de registre stilistice bdquoUn poliţist de
frontieră beat laquoa seceratraquo 5 oameni cu 200 de cartuşe Adevărul 21 iunie 2004 p 1) bdquoPSD -
Cluj-Napoca a intrat icircn comă (Evenimentul zilei 21 iunie 2004 p 5) bdquoGuvernul castrează abia
icircnfiinţatul Consiliu Naţional de Integrare (Adevărul 22 septembrie 2004 p 7) bdquoMinistrul
Cinteză ciripeşte la căpătacirciul pacientului laquoSănătatearaquo (Gacircndul 27 iulie 2005 p 12 cu
includerea metaforei icircntr-un joc ironic de cuvinte)
Retorica titlurilor metaforicemetaforizate este interesantă şi sub alte aspecte care depăşesc
simpla tipologie gramaticală şi semantică a tropului
Pentru limbajul publicistic este definitorie şi tentativa de subminare a propriilor clişee
figurative reţinem icircn acest sens constituirea bdquofamiliei de metafore prin gruparea unor metafore
implicite aluzive şi sinonimice icircn jurul unui clişeu de referinţă
Tendinţa de a inventa şi de a impune icircn şi prin limbajul jurnalistic metafore ocazionale
dependente de circumstanţe concrete particulare ele devin rapid fie clişee metaforice fie sursa
13
unor modele de formare a bdquofamiliei de metafore centrate asupra unuia şi aceluiaşi termen de
bază icircn general sunt metafore efemere a căror forţă şi perioadă de circulaţie coincid cu durata
evenimentului care le-a generat Exemplele de acest tip sunt numeroase şi mai ales concludente
pentru capacitatea limbajului publicistic de a multiplica ingenios extinderile metaforice ale unui
cuvacircntconcept bdquola modă
- tsunami (bdquoval uriaş distrugător) cuvacircnt japonez cu apariţii denotative frecvente icircn relatările
despre dezastrele naturale din Thailanda şi Indonezia s-a icircnregistrat simultan şi cu valoare
metaforică bdquoTsunami (Ziua 7 ianuarie 2005 p 1 despre convulsiile din politica
romacircnească) bdquo bdquoSe apropie un laquotsunamiraquo pe piaţa asigurărilor (Evenimentul zilei 11
ianuarie 2005 p 8)
- diverse adjective utilizate ca epitet metaforic reprezintă componenta invariabilă icircntr-o serie
compactă de metafore cu domeniu unic de referinţă (cel politic icircn exemplele următoare)
- adjectivul portocaliu dezvoltă aceeaşi conotaţie (bdquoaparţinacircnd opoziţiei democratice)
indiferent de numele determinat sintagma bdquorevoluţie portocalie (cu referire la Ucraina)
asigură tiparul pe care se grefează numeroase metafore bdquoicircnrudite bdquoPortocaliul Iuşcenko
se colorează icircn gri (Gacircndul 130904
Sunt de semnalat totodată şi substituţiile lexicale sinonimice ale termenului de bază
bdquoRevoluţia oranj din Ucraina orchestrată de serviciile secrete (Adevărul 18 ianuarie 2005 p
1) sau bdquoOranjada (Ziua 4 martie 2005 p 1)
adjectivul electoral se icircnregistrează icircn componenţa a două bdquovaluri de metafore
adjectivale aferente comentariilor pe teme politico-administrative - alegerile locale
(Adevărul 25 octombrie 2004 p 2) bdquoSMS-uri electorale cercetate de Poliţie
bdquoRepetenţi la testul mitei electorale bdquoLiber la turism electoral (Cotidianul 10
noiembrie 2004 pp 2-4)
Preponderent ocazională metafora de elogiere absoarbe şi pune icircn circulaţie clişeul figurativ
fondat pe un termen evaluativ adecvat momentuluievenimentului de referinţă de pildă titlurile
artilelor de prezentare a campionilor romacircni la Jocurile Olimpice (Atena august 2004) au
exploatat obsesiv sintagmele de aur de argint de bronz metafore cu clară trimitere aluzivă la
medaliile bdquoPloaie de aur peste Romacircnia (Jurnalul naţional Z5 august 2004 pp 32-33)
bdquoBărcile cu vacircsle de aur (Jurnalul raional 23 iulie 2004 p 32) bdquoChef de aur (Jurnalul
naţional Ir august 2004 p 1) bdquoGimnastele de aur s-au icircntors acasă (Adevărul 26 august 2004
p 11)
Metonimia prezintă interes ca procedeu care favorizează economia de limbaj şi se
intersectează cu alţi tropi Metonimia propriu-zisă saturacircnd una dintre variantele substitutive
tipice (de pildă bdquoautor pentru operă) se icircnregistrează sporadic bdquo80 de Matisse Cezanne şi
Picasso au ajuns la Muzeul Naţional de Artă al Romacircniei (Gacircndul 2 iulie 2005 p 3)
icircn schimb personificarea metonimică furnizează unul dintre cele mai stabile clişee figurative
ale limbajului publicistic actual recuperate icircn construcţia titlului clişeul atinge atacirct tipul de
figură (cu sincretismul a doi tropi) cacirct şi bdquogramatica şi bdquosemantica acesteia Elementul
personificator se selectează din categoria verbelor volitive psihologice de mişcare de opinie sau
declarative icircn timp ce componenta metonimică este reprezentată de entitatea căreia i se atribuie
caracteristica [ + animat]
Extrem de unitară categoria metonimiei personificatoare se compune din toponimenume de
partide instituţii formaţii muzicale teatrale sportive etc indicate prin nume complet sau prin
14
sigle icircn acest mod dintre multiplele forme posibile de substituţie metonimică publicistica
activează icircndeosebi varianta bdquoconţinător pentru conţinut de tipul bdquoRusia vrea acord total cu
Bruxelles (Ziarul financiar 21 mai 2004 p 9) bdquoAl Qaida ameninţă cu atentate icircn Bulgaria şi icircn
Polonia (Adevărul 22 iulie 2004 p 9)
icircn titluri preferinţa netă pentru structurile minimale (substantiv cu stilizare metonimică + verb
personificator) nu exclude şi cumulul a două secvenţe de acest tip De asemenea importanţa şi
stabilitatea procedeului sunt probate printre altele de prezenţa pe aceeaşi pagină de ziar a unei
serii de titluri construite similar PNL nu votează Statutul Parlamentului bdquoPNL cere demisia
ministrului Sănătăţii bdquoPD şi PNL se opun vacircnzării vilelor de protocol către actualii chiriaşi
bdquoPD cere revenirea la vechiul sistem judiciar bdquoPD critică deturnarea banilor de la Sănătate
Adevărul 19 martie 2004 p 3)
Titlul centrat pe paradox figură a ambiguităţii prin asocierea de idei aparent contradictorii
este prin definiţie remarcabil deşi se icircnregistrează variante slab diferenţiate ale aceluiaşi
procedeu este vorba despre bdquoruptura imprevizibilă icircn plan lexico-semantic produsă de a)
relaţia de incongruenţă dintre elementul regent şi determinanţi şi b) substituţii
lexicalesintagmatice deviante icircn contextul dat icircn plus locul de fisurare a coerenţei semantice
poate fi semnalat grafic prin puncte de suspensie bdquoMita legală (Ziarul 20 aprilie 2004 p 1)
bdquoCadre didactice corigente (Dimineaţa 2 iulie 2004 p 1) bdquoPopularii nepopulari (Ziarul 2
iulie 2005 p 1) bdquoA cacircştiga pierzacircnd (Jurnalul naţional 21 iunie 2004 p 35)
7b Tipologia figurilor de stil Figurile semantice şi transformarea lor icircn
clișee (după RZafiu)
Discursul jurnalistic utilizează destul de mult figurile semantice ndash icircn primul racircnd
metafora şi metonimia ndash cu rol ornant sau explicativ Nu e icircnsă vorba de obicei de inovaţii
extreme de asocieri surprinzătoare cu funcţie estetică figurile publicistice corespund mai
curacircnd cadrelor conceptuale generale analogiilor şi asociaţiilor din viaţa cotidiană şi din
limbajul curent Ele sunt deja uzuale banalizate ndash sau devin astfel icircn interiorul stilului
gazetăresc Clişeele provenite din metafore şi metonimii sunt adesea iritante prin recurenţă dar
au avantajul accesibilităţii al maximei comodităţi manifestate deopotrivă icircn producerea şi icircn
receptarea textului
Metaforele călătoriei corabie automobil tren
Metafora drumului fiind una din cele mai bine reprezentate icircn toate registrele limbii nu e
de mirare că din ea s-au dezvoltat alte cacircteva cacircmpuri de echivalenţe icircn primul racircnd asimilacircnd
obiectul supus unei evoluţii (individ grup domeniu de activitate sau cunoaştere umană) cu un
vehicul icircn deplasare Societatea-corabie istoria-tren omul-automobil sunt concepte metaforice
puternic clişeizate pe care le utilizează limbajul curent cel publicistic ba chiar şi cel poetic
Foarte actuală esbquo fireşte identificarea individului cu automobilul (explicabilă prin condiţiile
vieţii moderne) ea explică un număr considerabil de expresii şi locuţiuni din limbajul argotic şi
familiar a fi icircn pană bdquoa nu mai avea banildquo a lua ceva la bord bdquoa consuma băuturi alcooliceldquo
(vezi şi benzină carburant cu sensul de bdquobăutură alcoolicăldquo) a-şi face plinul bdquoa ajunge la un
cacircştig considerat suficientldquo a trage pe dreapta bdquoa se culcaldquo bdquoa se retrageldquo etc
15
Limbajul publicistic transformă asemenea echivalări mai vechi sau mai noi icircn construcţii
elaborate alegorice uneori artificiale şi marcat retorice Oricum trecerea de la presa romacircnească
icircn limbaj de lemn la cea actuală a icircnsemnat şi o modernizare a metaforei mijlocului de transport
corabia (cu cacircrmaciul ei) era caracteristică stilului solemn şi arhaizant al discursului totalitar
inovaţiile actuale preferă trenul sau automobilul Metaforele navigaţiei nu dispar desigur cu
totul icircn 1990 sub titlul bdquoCorabia se scufundăldquo se desfăşura o icircntreagă alegorie icircn care apăreau
marinarii mecanicii puntea bastimentul etc bdquoCăpitanul dă ordine timonierul icircncearcă disperat
să redreseze cacircrma ldquo bdquoSuntem un neam icircn cumpănă ca şi o corabie pe cale de a eşualdquo
Seria metaforelor automobilistice mizează pe accesibilitate şi actualitate apelacircnd la o
experienţă comună mai multor cititori (pentru care corabia e totuşi doar un clişeu cultural)
Inovaţia se manifestă prin alegerea unui element concret-cotidian ca suport inedit al alegoriei
societatea romacircnească devine de pildă un autobuz bdquoPentru multă lume alegerile din septembrie
reprezintă o intersecţie a istoriei icircn care obositul uzatul şi slab alimentatul nostru autobuz
tricolor o poate lua aiurea viracircnd la dreapta ori la stacircnga pe o stradă icircntunecată plină de gropi şi
mizerii ()rdquo
Metafora bdquoferoviarăldquo nu este mai puţin frecventă icircn discursul politic şi publicistic un
partid politic s-a declarat la un moment dat bdquolocomotivaldquo coaliţiei din care făcea parte Tentaţia
alegorică se manifestă şi aici din plin bdquoTrenul puterii Circulă oricum laquoLocomotivaraquo ndash partidul
majoritar ndash se mai icircnfundă icircn zăpadă vagoanele sunt jerpelite partidele extremiste circulă pe
scări
Metafore publicistice Abuzul metaforic a fost favorizat de limba de lemn a regimului politic
totalitar Un tipar asemănător produce evident icircn mod involuntar animale fantastice dintr-un
bestiar inedit bdquoCinic vechii rechini ai dezastrului romacircnesc icircntind din nou braţele tentaculare
paralizacircnd tot ce atingldquo (Dreptatea 192 1990 1) Sensul figurat depreciativ injurios al
denumirilor de specii animale se combină icircntr-o retorică rudimentară fără a ţine seama de
imaginea simbolurilor concrete
Alegorii O metaforă jurnalistică nu rămacircne aproape niciodată singură icircn căutare de
performanţe stilistice autorii construiesc metafore şi comparaţii icircn lanţ cum acestea sunt prin
natura scrisului publicistic clişeizate rezultatul ndash scenariul alegoric ndash este de obicei unul
involuntar comic Icircn alegoria jurnalistică e caracteristică grija autorului de a decoda cacirct mai
explicit echivalările metaforice textul se icircntrerupe de multe ori pentru a face loc explicaţiilor
bdquotraduceriildquo bdquoCopilul (puterea actuală) şi-a făcut gestaţia icircn pacircntecele mamei sale
(Televiziunea)
Dezavantajat oricum de complicarea excesivă stilul alegoric e pacircndit din păcate şi de
riscul inutilităţii el rămacircne de multe ori un simplu exerciţiu retoric un ornament pitoresc care
nu aduce un progres veritabil icircn analiza fenomenelor descrise poate chiar să alunece icircn erori de
logică (grave pentru o figură de stil prin excelenţă raţionalistă) prin nepotrivirea metaforelor cu
fenomenul reprezentat prin incoerenţe sau jocuri de cuvinte bdquoaceste mari unităţi ale agriculturii
romacircne abia plutesc icircn derivă ca să treacă mai repede prin pacirccla perioadei de tranziţie Dar nu se
vede malul icircn această economie de ceaţăldquo (RL 666 1992 2)
Metafore animaliere Clişeele publicistice se dezvoltă de obicei spontan icircn serii una
dintre seriile foarte evidente icircn retorica jurnalistică actuală este cea a metaforelor animaliere Icircn
16
lista principalelor animale invocate icircn ultimii ani par să intre mai ales rechinii caracatiţa
dinozaurii hienele ndash şi cu o frecvenţă ceva mai redusă cameleonul lupii lipitorile păianjenul
şarpele şobolanii cobaii Nu icircntacircmplător am amestecat formele de singular cu cele de plural
unele din numele de mai sus şi-au consolidat semnificaţia metaforică icircntr-o anume formă
gramaticală e mai puţin probabil să icircntacirclnim icircn texte lupul (la singular) sau caracatiţele (la
plural) Desemnările animaliere se deosebesc şi după posibilitatea de a apărea fără determinări
(mai rar) ndash bdquorechinii stau deocamdată ascunşildquo (RL 1065 1993 9) bdquocaracatiţa impune propria
ei legeldquo (RL 922 1993 1) ndash sau cu determinări care le pun icircn relief caracterul metaforic
bdquobătracircnele hiene nomenclaturiste stau la soare şi-şi ling rănileldquo (RL 848 1993 1) bdquohienele
tranziţieildquo (RL 940 1993 9) bdquobătracircnele hiene securisteldquo (RL 1312 1994 1)
Personificarea preţurilor Icircntr-un sondaj de opinie realizat icircn 1996 la icircntrebarea bdquode ce
vă temeţi mai multldquo cei chestionaţi indicau pe primul loc preţurile care o luau astfel icircnaintea
unor surse tradiţionale de spaimă precum războiul sau boala Este deci interesant să urmărim
prezenţa preţului icircn discursul public actual mai ales icircn presă Prima observaţie care se poate face
este că subiectul icircn cauză e foarte prezent icircn textele publicistice Se constată apoi că preţurilor
le este atribuită constant calitatea de agent ele sunt personificate sunt descrise icircn ipostaze cacirct se
poate de autonome şi dinamice Metaforele clişeizate ale creşterii preţurilor nu au o tonalitate
excesiv de sumbră Cele mai puternice imagini sunt ale forţelor naturale bdquoVacircrtejul preţurilor nu
iartă nimic (EZ 1026 1995 1) bdquotensiuni declanşate de avalanşa preţurilor (RL 28101995
16) Alte contexte sugerează icircnsă mişcarea ameţitoare prin metafore ale dansului (lambadă
sarabandă) sau ale călăriei (cavalcadă) bdquolaquoLambadaraquo preţurilorldquo (Adevărul 166 1990 1)
bdquoSarabanda preţurilor şi pensiileldquo (RL 716 1992 2) bdquoCavalcada preţurilor sub biciul Stolojanldquo
(RL 782 1992 1) Icircn fine apar şi metaforele tehnice bdquoo remorcă la locomotiva preţurilorldquo (RL
1096 1993 16)
13
unor modele de formare a bdquofamiliei de metafore centrate asupra unuia şi aceluiaşi termen de
bază icircn general sunt metafore efemere a căror forţă şi perioadă de circulaţie coincid cu durata
evenimentului care le-a generat Exemplele de acest tip sunt numeroase şi mai ales concludente
pentru capacitatea limbajului publicistic de a multiplica ingenios extinderile metaforice ale unui
cuvacircntconcept bdquola modă
- tsunami (bdquoval uriaş distrugător) cuvacircnt japonez cu apariţii denotative frecvente icircn relatările
despre dezastrele naturale din Thailanda şi Indonezia s-a icircnregistrat simultan şi cu valoare
metaforică bdquoTsunami (Ziua 7 ianuarie 2005 p 1 despre convulsiile din politica
romacircnească) bdquo bdquoSe apropie un laquotsunamiraquo pe piaţa asigurărilor (Evenimentul zilei 11
ianuarie 2005 p 8)
- diverse adjective utilizate ca epitet metaforic reprezintă componenta invariabilă icircntr-o serie
compactă de metafore cu domeniu unic de referinţă (cel politic icircn exemplele următoare)
- adjectivul portocaliu dezvoltă aceeaşi conotaţie (bdquoaparţinacircnd opoziţiei democratice)
indiferent de numele determinat sintagma bdquorevoluţie portocalie (cu referire la Ucraina)
asigură tiparul pe care se grefează numeroase metafore bdquoicircnrudite bdquoPortocaliul Iuşcenko
se colorează icircn gri (Gacircndul 130904
Sunt de semnalat totodată şi substituţiile lexicale sinonimice ale termenului de bază
bdquoRevoluţia oranj din Ucraina orchestrată de serviciile secrete (Adevărul 18 ianuarie 2005 p
1) sau bdquoOranjada (Ziua 4 martie 2005 p 1)
adjectivul electoral se icircnregistrează icircn componenţa a două bdquovaluri de metafore
adjectivale aferente comentariilor pe teme politico-administrative - alegerile locale
(Adevărul 25 octombrie 2004 p 2) bdquoSMS-uri electorale cercetate de Poliţie
bdquoRepetenţi la testul mitei electorale bdquoLiber la turism electoral (Cotidianul 10
noiembrie 2004 pp 2-4)
Preponderent ocazională metafora de elogiere absoarbe şi pune icircn circulaţie clişeul figurativ
fondat pe un termen evaluativ adecvat momentuluievenimentului de referinţă de pildă titlurile
artilelor de prezentare a campionilor romacircni la Jocurile Olimpice (Atena august 2004) au
exploatat obsesiv sintagmele de aur de argint de bronz metafore cu clară trimitere aluzivă la
medaliile bdquoPloaie de aur peste Romacircnia (Jurnalul naţional Z5 august 2004 pp 32-33)
bdquoBărcile cu vacircsle de aur (Jurnalul raional 23 iulie 2004 p 32) bdquoChef de aur (Jurnalul
naţional Ir august 2004 p 1) bdquoGimnastele de aur s-au icircntors acasă (Adevărul 26 august 2004
p 11)
Metonimia prezintă interes ca procedeu care favorizează economia de limbaj şi se
intersectează cu alţi tropi Metonimia propriu-zisă saturacircnd una dintre variantele substitutive
tipice (de pildă bdquoautor pentru operă) se icircnregistrează sporadic bdquo80 de Matisse Cezanne şi
Picasso au ajuns la Muzeul Naţional de Artă al Romacircniei (Gacircndul 2 iulie 2005 p 3)
icircn schimb personificarea metonimică furnizează unul dintre cele mai stabile clişee figurative
ale limbajului publicistic actual recuperate icircn construcţia titlului clişeul atinge atacirct tipul de
figură (cu sincretismul a doi tropi) cacirct şi bdquogramatica şi bdquosemantica acesteia Elementul
personificator se selectează din categoria verbelor volitive psihologice de mişcare de opinie sau
declarative icircn timp ce componenta metonimică este reprezentată de entitatea căreia i se atribuie
caracteristica [ + animat]
Extrem de unitară categoria metonimiei personificatoare se compune din toponimenume de
partide instituţii formaţii muzicale teatrale sportive etc indicate prin nume complet sau prin
14
sigle icircn acest mod dintre multiplele forme posibile de substituţie metonimică publicistica
activează icircndeosebi varianta bdquoconţinător pentru conţinut de tipul bdquoRusia vrea acord total cu
Bruxelles (Ziarul financiar 21 mai 2004 p 9) bdquoAl Qaida ameninţă cu atentate icircn Bulgaria şi icircn
Polonia (Adevărul 22 iulie 2004 p 9)
icircn titluri preferinţa netă pentru structurile minimale (substantiv cu stilizare metonimică + verb
personificator) nu exclude şi cumulul a două secvenţe de acest tip De asemenea importanţa şi
stabilitatea procedeului sunt probate printre altele de prezenţa pe aceeaşi pagină de ziar a unei
serii de titluri construite similar PNL nu votează Statutul Parlamentului bdquoPNL cere demisia
ministrului Sănătăţii bdquoPD şi PNL se opun vacircnzării vilelor de protocol către actualii chiriaşi
bdquoPD cere revenirea la vechiul sistem judiciar bdquoPD critică deturnarea banilor de la Sănătate
Adevărul 19 martie 2004 p 3)
Titlul centrat pe paradox figură a ambiguităţii prin asocierea de idei aparent contradictorii
este prin definiţie remarcabil deşi se icircnregistrează variante slab diferenţiate ale aceluiaşi
procedeu este vorba despre bdquoruptura imprevizibilă icircn plan lexico-semantic produsă de a)
relaţia de incongruenţă dintre elementul regent şi determinanţi şi b) substituţii
lexicalesintagmatice deviante icircn contextul dat icircn plus locul de fisurare a coerenţei semantice
poate fi semnalat grafic prin puncte de suspensie bdquoMita legală (Ziarul 20 aprilie 2004 p 1)
bdquoCadre didactice corigente (Dimineaţa 2 iulie 2004 p 1) bdquoPopularii nepopulari (Ziarul 2
iulie 2005 p 1) bdquoA cacircştiga pierzacircnd (Jurnalul naţional 21 iunie 2004 p 35)
7b Tipologia figurilor de stil Figurile semantice şi transformarea lor icircn
clișee (după RZafiu)
Discursul jurnalistic utilizează destul de mult figurile semantice ndash icircn primul racircnd
metafora şi metonimia ndash cu rol ornant sau explicativ Nu e icircnsă vorba de obicei de inovaţii
extreme de asocieri surprinzătoare cu funcţie estetică figurile publicistice corespund mai
curacircnd cadrelor conceptuale generale analogiilor şi asociaţiilor din viaţa cotidiană şi din
limbajul curent Ele sunt deja uzuale banalizate ndash sau devin astfel icircn interiorul stilului
gazetăresc Clişeele provenite din metafore şi metonimii sunt adesea iritante prin recurenţă dar
au avantajul accesibilităţii al maximei comodităţi manifestate deopotrivă icircn producerea şi icircn
receptarea textului
Metaforele călătoriei corabie automobil tren
Metafora drumului fiind una din cele mai bine reprezentate icircn toate registrele limbii nu e
de mirare că din ea s-au dezvoltat alte cacircteva cacircmpuri de echivalenţe icircn primul racircnd asimilacircnd
obiectul supus unei evoluţii (individ grup domeniu de activitate sau cunoaştere umană) cu un
vehicul icircn deplasare Societatea-corabie istoria-tren omul-automobil sunt concepte metaforice
puternic clişeizate pe care le utilizează limbajul curent cel publicistic ba chiar şi cel poetic
Foarte actuală esbquo fireşte identificarea individului cu automobilul (explicabilă prin condiţiile
vieţii moderne) ea explică un număr considerabil de expresii şi locuţiuni din limbajul argotic şi
familiar a fi icircn pană bdquoa nu mai avea banildquo a lua ceva la bord bdquoa consuma băuturi alcooliceldquo
(vezi şi benzină carburant cu sensul de bdquobăutură alcoolicăldquo) a-şi face plinul bdquoa ajunge la un
cacircştig considerat suficientldquo a trage pe dreapta bdquoa se culcaldquo bdquoa se retrageldquo etc
15
Limbajul publicistic transformă asemenea echivalări mai vechi sau mai noi icircn construcţii
elaborate alegorice uneori artificiale şi marcat retorice Oricum trecerea de la presa romacircnească
icircn limbaj de lemn la cea actuală a icircnsemnat şi o modernizare a metaforei mijlocului de transport
corabia (cu cacircrmaciul ei) era caracteristică stilului solemn şi arhaizant al discursului totalitar
inovaţiile actuale preferă trenul sau automobilul Metaforele navigaţiei nu dispar desigur cu
totul icircn 1990 sub titlul bdquoCorabia se scufundăldquo se desfăşura o icircntreagă alegorie icircn care apăreau
marinarii mecanicii puntea bastimentul etc bdquoCăpitanul dă ordine timonierul icircncearcă disperat
să redreseze cacircrma ldquo bdquoSuntem un neam icircn cumpănă ca şi o corabie pe cale de a eşualdquo
Seria metaforelor automobilistice mizează pe accesibilitate şi actualitate apelacircnd la o
experienţă comună mai multor cititori (pentru care corabia e totuşi doar un clişeu cultural)
Inovaţia se manifestă prin alegerea unui element concret-cotidian ca suport inedit al alegoriei
societatea romacircnească devine de pildă un autobuz bdquoPentru multă lume alegerile din septembrie
reprezintă o intersecţie a istoriei icircn care obositul uzatul şi slab alimentatul nostru autobuz
tricolor o poate lua aiurea viracircnd la dreapta ori la stacircnga pe o stradă icircntunecată plină de gropi şi
mizerii ()rdquo
Metafora bdquoferoviarăldquo nu este mai puţin frecventă icircn discursul politic şi publicistic un
partid politic s-a declarat la un moment dat bdquolocomotivaldquo coaliţiei din care făcea parte Tentaţia
alegorică se manifestă şi aici din plin bdquoTrenul puterii Circulă oricum laquoLocomotivaraquo ndash partidul
majoritar ndash se mai icircnfundă icircn zăpadă vagoanele sunt jerpelite partidele extremiste circulă pe
scări
Metafore publicistice Abuzul metaforic a fost favorizat de limba de lemn a regimului politic
totalitar Un tipar asemănător produce evident icircn mod involuntar animale fantastice dintr-un
bestiar inedit bdquoCinic vechii rechini ai dezastrului romacircnesc icircntind din nou braţele tentaculare
paralizacircnd tot ce atingldquo (Dreptatea 192 1990 1) Sensul figurat depreciativ injurios al
denumirilor de specii animale se combină icircntr-o retorică rudimentară fără a ţine seama de
imaginea simbolurilor concrete
Alegorii O metaforă jurnalistică nu rămacircne aproape niciodată singură icircn căutare de
performanţe stilistice autorii construiesc metafore şi comparaţii icircn lanţ cum acestea sunt prin
natura scrisului publicistic clişeizate rezultatul ndash scenariul alegoric ndash este de obicei unul
involuntar comic Icircn alegoria jurnalistică e caracteristică grija autorului de a decoda cacirct mai
explicit echivalările metaforice textul se icircntrerupe de multe ori pentru a face loc explicaţiilor
bdquotraduceriildquo bdquoCopilul (puterea actuală) şi-a făcut gestaţia icircn pacircntecele mamei sale
(Televiziunea)
Dezavantajat oricum de complicarea excesivă stilul alegoric e pacircndit din păcate şi de
riscul inutilităţii el rămacircne de multe ori un simplu exerciţiu retoric un ornament pitoresc care
nu aduce un progres veritabil icircn analiza fenomenelor descrise poate chiar să alunece icircn erori de
logică (grave pentru o figură de stil prin excelenţă raţionalistă) prin nepotrivirea metaforelor cu
fenomenul reprezentat prin incoerenţe sau jocuri de cuvinte bdquoaceste mari unităţi ale agriculturii
romacircne abia plutesc icircn derivă ca să treacă mai repede prin pacirccla perioadei de tranziţie Dar nu se
vede malul icircn această economie de ceaţăldquo (RL 666 1992 2)
Metafore animaliere Clişeele publicistice se dezvoltă de obicei spontan icircn serii una
dintre seriile foarte evidente icircn retorica jurnalistică actuală este cea a metaforelor animaliere Icircn
16
lista principalelor animale invocate icircn ultimii ani par să intre mai ales rechinii caracatiţa
dinozaurii hienele ndash şi cu o frecvenţă ceva mai redusă cameleonul lupii lipitorile păianjenul
şarpele şobolanii cobaii Nu icircntacircmplător am amestecat formele de singular cu cele de plural
unele din numele de mai sus şi-au consolidat semnificaţia metaforică icircntr-o anume formă
gramaticală e mai puţin probabil să icircntacirclnim icircn texte lupul (la singular) sau caracatiţele (la
plural) Desemnările animaliere se deosebesc şi după posibilitatea de a apărea fără determinări
(mai rar) ndash bdquorechinii stau deocamdată ascunşildquo (RL 1065 1993 9) bdquocaracatiţa impune propria
ei legeldquo (RL 922 1993 1) ndash sau cu determinări care le pun icircn relief caracterul metaforic
bdquobătracircnele hiene nomenclaturiste stau la soare şi-şi ling rănileldquo (RL 848 1993 1) bdquohienele
tranziţieildquo (RL 940 1993 9) bdquobătracircnele hiene securisteldquo (RL 1312 1994 1)
Personificarea preţurilor Icircntr-un sondaj de opinie realizat icircn 1996 la icircntrebarea bdquode ce
vă temeţi mai multldquo cei chestionaţi indicau pe primul loc preţurile care o luau astfel icircnaintea
unor surse tradiţionale de spaimă precum războiul sau boala Este deci interesant să urmărim
prezenţa preţului icircn discursul public actual mai ales icircn presă Prima observaţie care se poate face
este că subiectul icircn cauză e foarte prezent icircn textele publicistice Se constată apoi că preţurilor
le este atribuită constant calitatea de agent ele sunt personificate sunt descrise icircn ipostaze cacirct se
poate de autonome şi dinamice Metaforele clişeizate ale creşterii preţurilor nu au o tonalitate
excesiv de sumbră Cele mai puternice imagini sunt ale forţelor naturale bdquoVacircrtejul preţurilor nu
iartă nimic (EZ 1026 1995 1) bdquotensiuni declanşate de avalanşa preţurilor (RL 28101995
16) Alte contexte sugerează icircnsă mişcarea ameţitoare prin metafore ale dansului (lambadă
sarabandă) sau ale călăriei (cavalcadă) bdquolaquoLambadaraquo preţurilorldquo (Adevărul 166 1990 1)
bdquoSarabanda preţurilor şi pensiileldquo (RL 716 1992 2) bdquoCavalcada preţurilor sub biciul Stolojanldquo
(RL 782 1992 1) Icircn fine apar şi metaforele tehnice bdquoo remorcă la locomotiva preţurilorldquo (RL
1096 1993 16)
14
sigle icircn acest mod dintre multiplele forme posibile de substituţie metonimică publicistica
activează icircndeosebi varianta bdquoconţinător pentru conţinut de tipul bdquoRusia vrea acord total cu
Bruxelles (Ziarul financiar 21 mai 2004 p 9) bdquoAl Qaida ameninţă cu atentate icircn Bulgaria şi icircn
Polonia (Adevărul 22 iulie 2004 p 9)
icircn titluri preferinţa netă pentru structurile minimale (substantiv cu stilizare metonimică + verb
personificator) nu exclude şi cumulul a două secvenţe de acest tip De asemenea importanţa şi
stabilitatea procedeului sunt probate printre altele de prezenţa pe aceeaşi pagină de ziar a unei
serii de titluri construite similar PNL nu votează Statutul Parlamentului bdquoPNL cere demisia
ministrului Sănătăţii bdquoPD şi PNL se opun vacircnzării vilelor de protocol către actualii chiriaşi
bdquoPD cere revenirea la vechiul sistem judiciar bdquoPD critică deturnarea banilor de la Sănătate
Adevărul 19 martie 2004 p 3)
Titlul centrat pe paradox figură a ambiguităţii prin asocierea de idei aparent contradictorii
este prin definiţie remarcabil deşi se icircnregistrează variante slab diferenţiate ale aceluiaşi
procedeu este vorba despre bdquoruptura imprevizibilă icircn plan lexico-semantic produsă de a)
relaţia de incongruenţă dintre elementul regent şi determinanţi şi b) substituţii
lexicalesintagmatice deviante icircn contextul dat icircn plus locul de fisurare a coerenţei semantice
poate fi semnalat grafic prin puncte de suspensie bdquoMita legală (Ziarul 20 aprilie 2004 p 1)
bdquoCadre didactice corigente (Dimineaţa 2 iulie 2004 p 1) bdquoPopularii nepopulari (Ziarul 2
iulie 2005 p 1) bdquoA cacircştiga pierzacircnd (Jurnalul naţional 21 iunie 2004 p 35)
7b Tipologia figurilor de stil Figurile semantice şi transformarea lor icircn
clișee (după RZafiu)
Discursul jurnalistic utilizează destul de mult figurile semantice ndash icircn primul racircnd
metafora şi metonimia ndash cu rol ornant sau explicativ Nu e icircnsă vorba de obicei de inovaţii
extreme de asocieri surprinzătoare cu funcţie estetică figurile publicistice corespund mai
curacircnd cadrelor conceptuale generale analogiilor şi asociaţiilor din viaţa cotidiană şi din
limbajul curent Ele sunt deja uzuale banalizate ndash sau devin astfel icircn interiorul stilului
gazetăresc Clişeele provenite din metafore şi metonimii sunt adesea iritante prin recurenţă dar
au avantajul accesibilităţii al maximei comodităţi manifestate deopotrivă icircn producerea şi icircn
receptarea textului
Metaforele călătoriei corabie automobil tren
Metafora drumului fiind una din cele mai bine reprezentate icircn toate registrele limbii nu e
de mirare că din ea s-au dezvoltat alte cacircteva cacircmpuri de echivalenţe icircn primul racircnd asimilacircnd
obiectul supus unei evoluţii (individ grup domeniu de activitate sau cunoaştere umană) cu un
vehicul icircn deplasare Societatea-corabie istoria-tren omul-automobil sunt concepte metaforice
puternic clişeizate pe care le utilizează limbajul curent cel publicistic ba chiar şi cel poetic
Foarte actuală esbquo fireşte identificarea individului cu automobilul (explicabilă prin condiţiile
vieţii moderne) ea explică un număr considerabil de expresii şi locuţiuni din limbajul argotic şi
familiar a fi icircn pană bdquoa nu mai avea banildquo a lua ceva la bord bdquoa consuma băuturi alcooliceldquo
(vezi şi benzină carburant cu sensul de bdquobăutură alcoolicăldquo) a-şi face plinul bdquoa ajunge la un
cacircştig considerat suficientldquo a trage pe dreapta bdquoa se culcaldquo bdquoa se retrageldquo etc
15
Limbajul publicistic transformă asemenea echivalări mai vechi sau mai noi icircn construcţii
elaborate alegorice uneori artificiale şi marcat retorice Oricum trecerea de la presa romacircnească
icircn limbaj de lemn la cea actuală a icircnsemnat şi o modernizare a metaforei mijlocului de transport
corabia (cu cacircrmaciul ei) era caracteristică stilului solemn şi arhaizant al discursului totalitar
inovaţiile actuale preferă trenul sau automobilul Metaforele navigaţiei nu dispar desigur cu
totul icircn 1990 sub titlul bdquoCorabia se scufundăldquo se desfăşura o icircntreagă alegorie icircn care apăreau
marinarii mecanicii puntea bastimentul etc bdquoCăpitanul dă ordine timonierul icircncearcă disperat
să redreseze cacircrma ldquo bdquoSuntem un neam icircn cumpănă ca şi o corabie pe cale de a eşualdquo
Seria metaforelor automobilistice mizează pe accesibilitate şi actualitate apelacircnd la o
experienţă comună mai multor cititori (pentru care corabia e totuşi doar un clişeu cultural)
Inovaţia se manifestă prin alegerea unui element concret-cotidian ca suport inedit al alegoriei
societatea romacircnească devine de pildă un autobuz bdquoPentru multă lume alegerile din septembrie
reprezintă o intersecţie a istoriei icircn care obositul uzatul şi slab alimentatul nostru autobuz
tricolor o poate lua aiurea viracircnd la dreapta ori la stacircnga pe o stradă icircntunecată plină de gropi şi
mizerii ()rdquo
Metafora bdquoferoviarăldquo nu este mai puţin frecventă icircn discursul politic şi publicistic un
partid politic s-a declarat la un moment dat bdquolocomotivaldquo coaliţiei din care făcea parte Tentaţia
alegorică se manifestă şi aici din plin bdquoTrenul puterii Circulă oricum laquoLocomotivaraquo ndash partidul
majoritar ndash se mai icircnfundă icircn zăpadă vagoanele sunt jerpelite partidele extremiste circulă pe
scări
Metafore publicistice Abuzul metaforic a fost favorizat de limba de lemn a regimului politic
totalitar Un tipar asemănător produce evident icircn mod involuntar animale fantastice dintr-un
bestiar inedit bdquoCinic vechii rechini ai dezastrului romacircnesc icircntind din nou braţele tentaculare
paralizacircnd tot ce atingldquo (Dreptatea 192 1990 1) Sensul figurat depreciativ injurios al
denumirilor de specii animale se combină icircntr-o retorică rudimentară fără a ţine seama de
imaginea simbolurilor concrete
Alegorii O metaforă jurnalistică nu rămacircne aproape niciodată singură icircn căutare de
performanţe stilistice autorii construiesc metafore şi comparaţii icircn lanţ cum acestea sunt prin
natura scrisului publicistic clişeizate rezultatul ndash scenariul alegoric ndash este de obicei unul
involuntar comic Icircn alegoria jurnalistică e caracteristică grija autorului de a decoda cacirct mai
explicit echivalările metaforice textul se icircntrerupe de multe ori pentru a face loc explicaţiilor
bdquotraduceriildquo bdquoCopilul (puterea actuală) şi-a făcut gestaţia icircn pacircntecele mamei sale
(Televiziunea)
Dezavantajat oricum de complicarea excesivă stilul alegoric e pacircndit din păcate şi de
riscul inutilităţii el rămacircne de multe ori un simplu exerciţiu retoric un ornament pitoresc care
nu aduce un progres veritabil icircn analiza fenomenelor descrise poate chiar să alunece icircn erori de
logică (grave pentru o figură de stil prin excelenţă raţionalistă) prin nepotrivirea metaforelor cu
fenomenul reprezentat prin incoerenţe sau jocuri de cuvinte bdquoaceste mari unităţi ale agriculturii
romacircne abia plutesc icircn derivă ca să treacă mai repede prin pacirccla perioadei de tranziţie Dar nu se
vede malul icircn această economie de ceaţăldquo (RL 666 1992 2)
Metafore animaliere Clişeele publicistice se dezvoltă de obicei spontan icircn serii una
dintre seriile foarte evidente icircn retorica jurnalistică actuală este cea a metaforelor animaliere Icircn
16
lista principalelor animale invocate icircn ultimii ani par să intre mai ales rechinii caracatiţa
dinozaurii hienele ndash şi cu o frecvenţă ceva mai redusă cameleonul lupii lipitorile păianjenul
şarpele şobolanii cobaii Nu icircntacircmplător am amestecat formele de singular cu cele de plural
unele din numele de mai sus şi-au consolidat semnificaţia metaforică icircntr-o anume formă
gramaticală e mai puţin probabil să icircntacirclnim icircn texte lupul (la singular) sau caracatiţele (la
plural) Desemnările animaliere se deosebesc şi după posibilitatea de a apărea fără determinări
(mai rar) ndash bdquorechinii stau deocamdată ascunşildquo (RL 1065 1993 9) bdquocaracatiţa impune propria
ei legeldquo (RL 922 1993 1) ndash sau cu determinări care le pun icircn relief caracterul metaforic
bdquobătracircnele hiene nomenclaturiste stau la soare şi-şi ling rănileldquo (RL 848 1993 1) bdquohienele
tranziţieildquo (RL 940 1993 9) bdquobătracircnele hiene securisteldquo (RL 1312 1994 1)
Personificarea preţurilor Icircntr-un sondaj de opinie realizat icircn 1996 la icircntrebarea bdquode ce
vă temeţi mai multldquo cei chestionaţi indicau pe primul loc preţurile care o luau astfel icircnaintea
unor surse tradiţionale de spaimă precum războiul sau boala Este deci interesant să urmărim
prezenţa preţului icircn discursul public actual mai ales icircn presă Prima observaţie care se poate face
este că subiectul icircn cauză e foarte prezent icircn textele publicistice Se constată apoi că preţurilor
le este atribuită constant calitatea de agent ele sunt personificate sunt descrise icircn ipostaze cacirct se
poate de autonome şi dinamice Metaforele clişeizate ale creşterii preţurilor nu au o tonalitate
excesiv de sumbră Cele mai puternice imagini sunt ale forţelor naturale bdquoVacircrtejul preţurilor nu
iartă nimic (EZ 1026 1995 1) bdquotensiuni declanşate de avalanşa preţurilor (RL 28101995
16) Alte contexte sugerează icircnsă mişcarea ameţitoare prin metafore ale dansului (lambadă
sarabandă) sau ale călăriei (cavalcadă) bdquolaquoLambadaraquo preţurilorldquo (Adevărul 166 1990 1)
bdquoSarabanda preţurilor şi pensiileldquo (RL 716 1992 2) bdquoCavalcada preţurilor sub biciul Stolojanldquo
(RL 782 1992 1) Icircn fine apar şi metaforele tehnice bdquoo remorcă la locomotiva preţurilorldquo (RL
1096 1993 16)
15
Limbajul publicistic transformă asemenea echivalări mai vechi sau mai noi icircn construcţii
elaborate alegorice uneori artificiale şi marcat retorice Oricum trecerea de la presa romacircnească
icircn limbaj de lemn la cea actuală a icircnsemnat şi o modernizare a metaforei mijlocului de transport
corabia (cu cacircrmaciul ei) era caracteristică stilului solemn şi arhaizant al discursului totalitar
inovaţiile actuale preferă trenul sau automobilul Metaforele navigaţiei nu dispar desigur cu
totul icircn 1990 sub titlul bdquoCorabia se scufundăldquo se desfăşura o icircntreagă alegorie icircn care apăreau
marinarii mecanicii puntea bastimentul etc bdquoCăpitanul dă ordine timonierul icircncearcă disperat
să redreseze cacircrma ldquo bdquoSuntem un neam icircn cumpănă ca şi o corabie pe cale de a eşualdquo
Seria metaforelor automobilistice mizează pe accesibilitate şi actualitate apelacircnd la o
experienţă comună mai multor cititori (pentru care corabia e totuşi doar un clişeu cultural)
Inovaţia se manifestă prin alegerea unui element concret-cotidian ca suport inedit al alegoriei
societatea romacircnească devine de pildă un autobuz bdquoPentru multă lume alegerile din septembrie
reprezintă o intersecţie a istoriei icircn care obositul uzatul şi slab alimentatul nostru autobuz
tricolor o poate lua aiurea viracircnd la dreapta ori la stacircnga pe o stradă icircntunecată plină de gropi şi
mizerii ()rdquo
Metafora bdquoferoviarăldquo nu este mai puţin frecventă icircn discursul politic şi publicistic un
partid politic s-a declarat la un moment dat bdquolocomotivaldquo coaliţiei din care făcea parte Tentaţia
alegorică se manifestă şi aici din plin bdquoTrenul puterii Circulă oricum laquoLocomotivaraquo ndash partidul
majoritar ndash se mai icircnfundă icircn zăpadă vagoanele sunt jerpelite partidele extremiste circulă pe
scări
Metafore publicistice Abuzul metaforic a fost favorizat de limba de lemn a regimului politic
totalitar Un tipar asemănător produce evident icircn mod involuntar animale fantastice dintr-un
bestiar inedit bdquoCinic vechii rechini ai dezastrului romacircnesc icircntind din nou braţele tentaculare
paralizacircnd tot ce atingldquo (Dreptatea 192 1990 1) Sensul figurat depreciativ injurios al
denumirilor de specii animale se combină icircntr-o retorică rudimentară fără a ţine seama de
imaginea simbolurilor concrete
Alegorii O metaforă jurnalistică nu rămacircne aproape niciodată singură icircn căutare de
performanţe stilistice autorii construiesc metafore şi comparaţii icircn lanţ cum acestea sunt prin
natura scrisului publicistic clişeizate rezultatul ndash scenariul alegoric ndash este de obicei unul
involuntar comic Icircn alegoria jurnalistică e caracteristică grija autorului de a decoda cacirct mai
explicit echivalările metaforice textul se icircntrerupe de multe ori pentru a face loc explicaţiilor
bdquotraduceriildquo bdquoCopilul (puterea actuală) şi-a făcut gestaţia icircn pacircntecele mamei sale
(Televiziunea)
Dezavantajat oricum de complicarea excesivă stilul alegoric e pacircndit din păcate şi de
riscul inutilităţii el rămacircne de multe ori un simplu exerciţiu retoric un ornament pitoresc care
nu aduce un progres veritabil icircn analiza fenomenelor descrise poate chiar să alunece icircn erori de
logică (grave pentru o figură de stil prin excelenţă raţionalistă) prin nepotrivirea metaforelor cu
fenomenul reprezentat prin incoerenţe sau jocuri de cuvinte bdquoaceste mari unităţi ale agriculturii
romacircne abia plutesc icircn derivă ca să treacă mai repede prin pacirccla perioadei de tranziţie Dar nu se
vede malul icircn această economie de ceaţăldquo (RL 666 1992 2)
Metafore animaliere Clişeele publicistice se dezvoltă de obicei spontan icircn serii una
dintre seriile foarte evidente icircn retorica jurnalistică actuală este cea a metaforelor animaliere Icircn
16
lista principalelor animale invocate icircn ultimii ani par să intre mai ales rechinii caracatiţa
dinozaurii hienele ndash şi cu o frecvenţă ceva mai redusă cameleonul lupii lipitorile păianjenul
şarpele şobolanii cobaii Nu icircntacircmplător am amestecat formele de singular cu cele de plural
unele din numele de mai sus şi-au consolidat semnificaţia metaforică icircntr-o anume formă
gramaticală e mai puţin probabil să icircntacirclnim icircn texte lupul (la singular) sau caracatiţele (la
plural) Desemnările animaliere se deosebesc şi după posibilitatea de a apărea fără determinări
(mai rar) ndash bdquorechinii stau deocamdată ascunşildquo (RL 1065 1993 9) bdquocaracatiţa impune propria
ei legeldquo (RL 922 1993 1) ndash sau cu determinări care le pun icircn relief caracterul metaforic
bdquobătracircnele hiene nomenclaturiste stau la soare şi-şi ling rănileldquo (RL 848 1993 1) bdquohienele
tranziţieildquo (RL 940 1993 9) bdquobătracircnele hiene securisteldquo (RL 1312 1994 1)
Personificarea preţurilor Icircntr-un sondaj de opinie realizat icircn 1996 la icircntrebarea bdquode ce
vă temeţi mai multldquo cei chestionaţi indicau pe primul loc preţurile care o luau astfel icircnaintea
unor surse tradiţionale de spaimă precum războiul sau boala Este deci interesant să urmărim
prezenţa preţului icircn discursul public actual mai ales icircn presă Prima observaţie care se poate face
este că subiectul icircn cauză e foarte prezent icircn textele publicistice Se constată apoi că preţurilor
le este atribuită constant calitatea de agent ele sunt personificate sunt descrise icircn ipostaze cacirct se
poate de autonome şi dinamice Metaforele clişeizate ale creşterii preţurilor nu au o tonalitate
excesiv de sumbră Cele mai puternice imagini sunt ale forţelor naturale bdquoVacircrtejul preţurilor nu
iartă nimic (EZ 1026 1995 1) bdquotensiuni declanşate de avalanşa preţurilor (RL 28101995
16) Alte contexte sugerează icircnsă mişcarea ameţitoare prin metafore ale dansului (lambadă
sarabandă) sau ale călăriei (cavalcadă) bdquolaquoLambadaraquo preţurilorldquo (Adevărul 166 1990 1)
bdquoSarabanda preţurilor şi pensiileldquo (RL 716 1992 2) bdquoCavalcada preţurilor sub biciul Stolojanldquo
(RL 782 1992 1) Icircn fine apar şi metaforele tehnice bdquoo remorcă la locomotiva preţurilorldquo (RL
1096 1993 16)
16
lista principalelor animale invocate icircn ultimii ani par să intre mai ales rechinii caracatiţa
dinozaurii hienele ndash şi cu o frecvenţă ceva mai redusă cameleonul lupii lipitorile păianjenul
şarpele şobolanii cobaii Nu icircntacircmplător am amestecat formele de singular cu cele de plural
unele din numele de mai sus şi-au consolidat semnificaţia metaforică icircntr-o anume formă
gramaticală e mai puţin probabil să icircntacirclnim icircn texte lupul (la singular) sau caracatiţele (la
plural) Desemnările animaliere se deosebesc şi după posibilitatea de a apărea fără determinări
(mai rar) ndash bdquorechinii stau deocamdată ascunşildquo (RL 1065 1993 9) bdquocaracatiţa impune propria
ei legeldquo (RL 922 1993 1) ndash sau cu determinări care le pun icircn relief caracterul metaforic
bdquobătracircnele hiene nomenclaturiste stau la soare şi-şi ling rănileldquo (RL 848 1993 1) bdquohienele
tranziţieildquo (RL 940 1993 9) bdquobătracircnele hiene securisteldquo (RL 1312 1994 1)
Personificarea preţurilor Icircntr-un sondaj de opinie realizat icircn 1996 la icircntrebarea bdquode ce
vă temeţi mai multldquo cei chestionaţi indicau pe primul loc preţurile care o luau astfel icircnaintea
unor surse tradiţionale de spaimă precum războiul sau boala Este deci interesant să urmărim
prezenţa preţului icircn discursul public actual mai ales icircn presă Prima observaţie care se poate face
este că subiectul icircn cauză e foarte prezent icircn textele publicistice Se constată apoi că preţurilor
le este atribuită constant calitatea de agent ele sunt personificate sunt descrise icircn ipostaze cacirct se
poate de autonome şi dinamice Metaforele clişeizate ale creşterii preţurilor nu au o tonalitate
excesiv de sumbră Cele mai puternice imagini sunt ale forţelor naturale bdquoVacircrtejul preţurilor nu
iartă nimic (EZ 1026 1995 1) bdquotensiuni declanşate de avalanşa preţurilor (RL 28101995
16) Alte contexte sugerează icircnsă mişcarea ameţitoare prin metafore ale dansului (lambadă
sarabandă) sau ale călăriei (cavalcadă) bdquolaquoLambadaraquo preţurilorldquo (Adevărul 166 1990 1)
bdquoSarabanda preţurilor şi pensiileldquo (RL 716 1992 2) bdquoCavalcada preţurilor sub biciul Stolojanldquo
(RL 782 1992 1) Icircn fine apar şi metaforele tehnice bdquoo remorcă la locomotiva preţurilorldquo (RL
1096 1993 16)