I
ffiSIA(cineroman)
CatincaAgache
LIMES2Or9
Fiului meu, Emanuel
e afla in Aeroportul Koln-Bonn privind pe geam cum ninge,lucru foar[e rar in landul Nord-Wesffalia, chiar dac[ era
L-f februarie, deci plin5 iarnd. Aqtepta cursa spre Egipt-MarsaAlam de 6,45,1a terminalul z, poarta zA. Se uita in jur, lumemult[, amestecatd, inc[ somnoroas[. Multe cupluri tinere cu doi-trei copii, cupluri de adul[i, pensionari in cdutare de soare Eic5ldur5. Unii dormitau, altii se inviorau la cafe-barurile din jurori vizitau magazinele duty free, alergau dup[ copii..., rr du-tevino specific unui aeroport la primele ore ale diminetii. Numai elera singur cu g6ndurile lui. Rucsacul cu acte, bilete, bani seodihnea pe scaunul de lAng[ dAnsul Ei trebuia s6 fie vigilent, cflcidin timp in timp li se comunica prin stalia radio s[ fie atenfi labagaje. Geamantanul plecase deja spre cald. Prima dat[, imediatdupi zorr, il contrariase controlui de securitate excesiv deriguros, durata procesdrii de la terminal, acum, dupl atAteaatentate ici-colo, chiar qi la Kriln, i s-a pdrut un lucru firesc s[-qiscoatd cureaua, pantofii, laptopul din rucsac, cheile de acasi,telefonul, hainele qi s[ le aqeze ftumos in tflvile special destinatepentru echipamentul de scanare, sI treaci prin poarta detectoarede metale, sd se lase mXsurat Ei pipdit de un vameq. Check-in-uiqi-l fr.cuse din timp online, aEa cd uffna doar verificarea c[4ii deimbarcare. Li se spusese de atAtea ori c[ mdsurile de securitateau fost concepute pentru siguranta zborului, incdt aqa le privea qiel acum.
Ion Ionescu, Rumdnien? intrebd cel care-i verificapaEaportul. Guter weg! (Drumbun!) $i-l lls[ s[ treac5..
Se gAndi in timp ce-i verifica actele ci mai bine de jumdtatedin tarfl purta acest prenume qi foarte multi numele sdu defamilie. Mai era de aEteptat aproape o or[ cAnd furd anunta]i s[se deplaseze la o alt[ poarta de imbarcare, fiindc[ vor cdldtori cuun alt avion. ,,incepe bine'|, gAndi. ,,Sau, mai exact, continulbine." Locul lui se afla chiar in primul rAnd, pl5tise supliment debilet la firma ce asigura acest serviciu, Jahn Reisen (prin
Reisebtiro TUI - cea mai mare companie de turism din lume),aqa ci nu se grdbea cu statul la rAnd. in fine, in avion, loculpentru care pldtise in plus era o catastroffi, foarte ingust qi cu unspaliu in fa![ de abia puteai s5-U tii genunchii gi el, cum era inaltqi cu picioare lungi, chiar nu Etia cum va rezista cele patru ore EijumXtate cAt dura zborul pdnl la Marsa Alam. ,,Da, continudbine", repetd gAndind la dilema sa de dinainte cu o zi: si plecesau s[ nu mai plece? Din fericire, o stewardesd drdgull obierviasta, frcAndu-i un semn discret c[ va incerca si rezolveinconvenientul, gi chiar reuqi s[ fac[ un schimb, mutdndu-l inrdndul trei la geam. Iat[ de ce pl[tise in plus! Oricum, nu puteaavea mari preten[ii,. cici avionql era ticsit, nici un loc liber qimultr copii, de toate vArstele. in fine, va zdn poate ceva dinpeisaje, se consold in timp ce citi pe aripa avionului cum senumeqte acesta. Deci vor zbura cu SunExpress, aga cum scria inbilet, totuqi. Era prima oar[ cAnd mergea cu o aceastd companieEi se intreba cum va fi. Aproape de momentul decolXrii suntanuntati cX vor avea de aqteptat, in avion evident, o jum[tate deorfi pentru dejiwarea acestuia. ,,MAi, sd fie, se mai intAmpli Ei lanemfi, care sunt recunoscu]i prin punctualitatea gi rigurozitatealor!" Apoi, incd o jumdtate gi inci o ord. Deci, dou6 ore deaEteptare in timp ce afar5. era un strat de zflpad6 de abia cdlivacentimetri qi 4 grade. in cele din urmi zdri otchipi in uniformecare s-a indreptat spre flugzeug (avion) qi, pufin mai tArziu,cdpitanul de zbor Ie ceru scuze, recunoscdnd cinstit c[ nu existdpersonal - in parte, qi din cauza Carnavalului de la Kcjln, dinNord Westfalia, a liberelor din acele zrle -, Ei pentru c[ a aqteptatvenirea unui echipaj, asigurAndu-i in final de un zbor insrguranld. Se uita pe geam qi se gAndea la ea, de fapt tot timpulacesta cAt a aEteptat sd decoleze avionul s-a gAndit la ea, laAntonia. Nu-i venea sX creadd cd il minlise. Ea a fost cu ideeaacestui urlaub (vacant[), chiar la mijloc de februarie zor8,pentru a s[rbXtori ziua lui de naqtere intr-un loc exotic, ea acumpdrat biletele cadou Ei tot ea a renunlat in ultimul moment laplecare, invocAnd urgen{e la serviciu.
Tot weekend-ul l-au petrecut impreunh participAnd laCarnaval - Kiielnerkarneual - copil[rindu-se imbrdca]i in linute
adecvate cumpdrate din magazinele doldora de oferte specialepentru acest tradilional eveniment, au ascultat muzic[ in pialaAlter Markt - qlag[re dupd Elagdre -, au intrat in ritmul Ei-njoaca carnavaliqtilor, rezonAnd cu spiritul acestuia. Chiar audiscutat dqspre culorile lui emblematice care sunt de aproapedou[ secole, contrariant, Ei cele de pe steagul RomAniei, dar carein acest caz subliniaz[ veselia, nebunia, umorul zilelor dedinaintea inceperii Postului Paqtelui, ce presupune pregdtirespiritual5 pentru intAmpinarea marii sdrbdtori creqtine. De pestetot se auzeau formulele magice entuziaste ,,K6elle AlaaflAlaafl"in tirnp ce in localit5lile din jur se striga cu frenezie HeIIau!HeIIau!etc. Era o nebunie total6, o nebunie frumoas[, cu cAntecededicate oraEului, fdrii, acelui acasl - heimat - atAt de prezent insongul gerrnan. Zbonil lui era chiar de marea paradX din LuneaRozelor Rosenmontag , a$a gdsise biiete direct dinI(<iln/Bonn, Antonia. V[zuse in urm[ cu un an aceast[impresionantd defilare de oameni, de care alegorice imense (deunde se aruncau spectatorilor de pe trotuarele neincipitoare,din balcoane, bomboane, ciocolat[ qi flori), clormi, dansatori,sportivi, cai qi cdl[re[i de ev mediu, fanfare, coruri, trupemuzicale; lume nebun[, euforicl, cosfumati in cele main[struEnice linute, viu colorate, de la personaje de basm labaroni Ei baronese q.a., dansAnd Ei cAntAnd din mers pe kilometritntregi, pornind din Clodwigplatz qi pAnd la Dom, strigdnd dintoti pl[rnAnii K6IIe Alaaf! Admirase, atunci ca gi acum,capacitatea riguroEilor nemli de a se copiliri, de a intra inpoveste, o poveste care a inceput in r8z3 (chiar mult maideweme) gi a continuat, an de an, fiind pregHtit[ din timp princomitete din care fficeau parte personalit[1i ale urbei. ,,NebuniaSa!" - Prinful, ,,Robustelea Sa" - Fermierul,,,Dr5gll[qenia Sa" -Fecioara (un bdrbat in travesti) - personajele centrale alepoveEtii - sunt aEteptate an de an de nelipsilii ,,zdnatici" al clrorslogan comic este ,,pentru o bdufurfl bund eu las totul", fiindalese cu mare grijd dintre cei mai inst[ri1i qi respectati ktilnezi.A,gadar, nu regreta c[ a plecat chiar in aceast[ zi, de tz februarie,care incheia cel de-al cincilea anotimp, cum spuneau nemlii, deqii-ar fi plS.cut sd-i mai asculte din nou cAntAnd in dialect (ktilsch)
.&
,,Du bist die Stadt, die wir alle lieben" (,,ESti oraqul pe care noitoli il iubim"), intondnd imnul ,,Vivat Colonial" pe care Ei el EiAntonia l-au fredonat, pe Die Hohner-ii, Rduber-ii etc., sd-i vad[pe kolnezi cum,,plAng" la arderea, in ziua urmXtoare, a Nubbel-ului (pdpuEii de paie care reprezintX toate p[catele). L-aimpresionat plicut dragostea aceasta fali de oraEul in caretrliesc, fatX de !ard, exprimat[ in toate versurile cAntecelortrupelor muzicale care-au urcat pe scend, a nelipsitului imnna{ional compus de Franz Joseph Haydn. in RomAnia a$a cevaar fi fost calificat ca reminiscentd comunist5., pentru ci nu ai voies[ pronunli cuvinte ca patrie, patriotism,ftrd. si fii taxat dreptnafionalist. ii pl6cea Helene Fischer, vedeta muzicii pop germanevenil[, de mic copil, din cele Siberii (Krasnoyarsk) unde fuseser[deportati bunicii ei nemti, ii pllcea songul german care seindividualiza, ca qi cel italian ori francez, in weme ce melosulpop romAnesc s-a mondializat, $i-a pierdut amprenta ilare acucerit atdtea generatii; ii plicea publicul german foarte cald,participativ, cu respect pentru cAntlre{ii in vArst5 care nu erauaruncafi in uitare gi disperare ca in RomAnia. Fusese cu Antoniala un spectacol moderat de Florian Silbereisen, qi el cAnt[re{foarte indr[git, qi awsese astfel ocazia sd constate ce succes aumelodiile de odinioar[ reluate gi cAntate de noii interpreli,remake-urile,.ce generos este acest public cu artigtii de pe scend.
Cunoqtea biniqor oraEul botezat de romani Colonia (ntrmitin secolul al XII-lea Sancta Colonia Dei Gwtia RomanaeEcclesiae Fidelk Ftlia/ ,,SfAntul oraE Kriln, prin gralia luiDumnezeu, fiu credincios al Bisericii Romane", asemeniIerusalimului, Romei, Constantinopolului); fusese cu Antoniamai peste tot, apreciind eforful reconstrucfiei dup[ cumpliteledistrugeri din timpul celui de-al doilea rdzboi mondial,remarcdnd frumuselea acelor por{iuni din cl[dirile medievale -vechiul zid fortificat, Primdria (Rathaus) cu marele ei turn,bisericile in stil romanic $.a. - ce au supraviefuit acelei tragedii.A contemplat, mAn[-n mAnI cu ea, priveliqtea panoramicX de pepodul Deutz (Deutzer Briicke) sau din telegondolX dinRheinpark Cind a piEit prima dat[ in Dom (Flohe Domkirche StPetri und Maria) - solemna catedral5. din secolul al 6-lea
10
-
construitd in stilul gotic medieval dar finalizatd peste Ease secole,cu crenelurile sale ce par ci ating cerul -, au fost pur qi simplucoplegili de grandoarea acesteia, de frumuselea vitraliilorinterioare din partea ei nordic5 gi sudicd, a mozaicurilor de pepardoseli, a capelelor din spatele altarului central. CAnd s-aapropiat insd de racla de aur cu moaEtele celor Trei Magt, Jhon asimtit cum coboar5. lumina prin toate viniqoarele corpului, osenzagie care l-a copleqit prin aerul de sacralitate emanat in jur,emofionAndu-l pAnd la lacrimi. Li s-a prezentat, de chtre ghidulMuzeului (Camerei) Tezaurului din interioml catedralei, un scurtistoric al acesteia, cum a fost indllati la ordinul arhiepiscopuluiKonrad von Hochstaden etc, etc. Aproape de catedrald,contrastant cu clldirile medievale din jur, gara centraldQlauptbahnhofl - o construclie modernX din fier qi beton - qicelebrul pod feroviar, monument istoric, Hohenzollernbrilcke,pe gardurile cdruia cuplurile de indr[gostifi aga{d incl lacdte a]eiubirii, K<ilnul insuEi fiind considerat metropola iubirii. DarRinul - Vater Rhein(,,Tat5l Rin") - care curge domol, rareoriinvolburat, pe sub acest pod, nu departe de Dom!!! I se p[rea c[de peste tot o z[reqte pe frumoasa Lorelei, deqi qtia c[ stAnca dela poalele cdreia se ndscuse legenda se afla in ordEelul St.Goarshausen. Sau pe Heinrich Heine insuEi aEezat pe una dintrebdncile de pe malul rAului, recitAnd acel minunat poem DieLoreleiincheiat cu versurile pe care el le-a memorat: ,,Ah, fu eqti,cloar tu eqti de vindl cu cAntecul tiu, Lorelei"" Ori cd audesusurul unor frAnturi din ,,Das Rheingold" (Aurul Rinului) luiWagner. $i vasele de croazieri care treceau in susul gi in josulrAului, qlepurile grele de marfi Ei lebedele, gralioasele lebede,neastAmp5raqii peschruEi, cArdurile de gAEte ce poposesc aici indrum spre nord, spre Siberii, corrnoranul singuratic, negru casmoala, vilele cochete imbrdcate in alb ca miresele, inqirate de-alungul malurilor rdului pdn[ pe raza cartierul Rodenkirchen. Da,s[ tot te plimbi de-a lungul falezei scdldatd de verdeatd Ei sdpriveEti din acest loc unde nici iarna nu-i iarn[, ci o toamndprelungit5! Si imortalizezi priveliEtea unic[ a podurilor feroviareqi rutiere ce se arcuiesc peste acest legendar fluviu, legf;nd celecloud p[4i aie oraqului: cea veche Ei cea mai nou[. O poveste in
1l
care trei frafi - Rin, Main qi Dunire - leagd fluvial Marea Neagr5de Marea Nordului!
Prima datd vizuse acest oraq al muzicii Ei literaturii, al luiJacques Offenbach qi Heinrich Bcill, inainte de a o cunoaqte peAntonia; fhcuse o escal[ la Frankfurt in zbor spre Thailanda Ei,pentru ci era timp berechet, a luat trenul spre Kciln, specialpentru a admira de aproape Domul Ei Rinul cu celebrele salepoduri. Cumpdrase afunci pentru mama sa emblemattca ,,Eaude Cologne ':, mai mult pentru ambalajul deos-ebit decAt pentruparfumul in sine, care nu era pe gustul lui. $tia c[ la originefusese nu parfum, ci acea ,,aqua mirabilis", a c[rei relet[apar[inuse unui cilugdr german.
Acum, de cAnd Antonia s-a mutat cu serviciul la K<iln(Kcille, in dialect local), vizita mai des acest oraq cosmopolit cupeste 1oo de nalionalititi, oraq al tinerelii, avAnd in vedere cdro% dintre locuitorii lui erau studenli, oraE al c5rui patronspiritual era Sf. Ursula, cucerili fiind amAndoi de pa{ea veche aacestuia (Altstadt). Imaginea despre nemlii scorfoqi, t'rgizi,dispdruse, c[ci constatase taman inversul acelei preconceputeimpresii: erau, dimpotrivd, amabili, deschiqi dialogului, oarneninormali, ftr[ ifose, care ficeau totul cu o ad6.nc imprimaticonqtiin![ civic5. Nu Etia gerrnana, folosea cAteva formule desalut, de comunicare limitat[, dar se descurca in englez[, cdcimai toli nemtii folosesc engleza. Nu Ei la serviciu. Dacd wei unjob, nu-l poti obSne decAt in limba statului. El qi Antonia suntamAndoi IT-iEti, dar ea a trebuit sd urmeze mai intAi cursurigratuite de un an de invdlare a limbii qi apoi a fost incadrat[ cuacte in reguld. E o facilitate a stahrlui creatl pentru cei care vorsi se stabileascd aici. Avdzut Ei cum se schimb[ oraqul invadat denoile valuri de migranqi. Antonia tnchiriase un apartament cu ocamerd la hotarul unui cartier select, Marienburg, ca s[ fie maiaproape de serviciu, qi-i povesti de chiriile mari in contextul incare mulli dintre nem{i sau imigran}i stau cu chirie, de d5rile lastat, care stat nu te iarti ca-n RomAnia, dar Ei de multeleavantaje, incepAnd cu asigurdrile de slnltate, facilitdgile ineducalie etc. Se vedea cu ochiul liber cd-i place, cd nu va mai dori
12 13
sd piece din acest loc. Ordine, disciplin[, cur[lenie, sistem bineaqezat erau qi ceea.ce doreau amAndoi avedea Ei in RomAnia.
Nu-qi revenea din qocul produs de intoarcerea cu r8o degrade a atitudinii Antoniei. Inilial hot5rAse sI renunle, si nu maimearg6 nici el, fiindc[ fir[ dAnsa nu avea niciun rost aceast[vacan![, dar se gAndi la singur[tatea care l-ar fi aEteptat acas5, lagAndurile innegurate m5cinate de indoieli. Mai mult, veriqoarasa din State, Gabriella, il sfHtuise s[ plece, c[ci aceasti cd][toriear putea fi una ini[iaticX. Apoi, iqi dorise de mult si vad[ acelelocuri incdrcate de istorie - Luxor, Karnak, Valea Regilor -, deinceputuri ale istoriei civilizaliei lumii, cdci tocmai de aceea luaseAntonia aceste bilete, spre a-i face o surprizd, Ei, da, reuqise s5-lsurprindl cu adevdrat, numai c[ in sens negativ. Se gAndi apoi laprietenii din Bucureqti, care il Etiau plecat in Egrpt cu iubita qi
aqteptau impresii ce i-ar putea tenta s5. meargi qi ei in acestresort despre care nici nu auziser[ pAnd acum - LTI AkassiaBeach - situat pe malul M[rii Roqii, intre Marsa Alam Ei ElQuseir. A vizut pe internet cum aratd qi i s-a pflrut promilitor,cleEi ar fi dorit mai degrabd sd viziteze Piramidele Ei Sfinxul, darsc aflau prea aproape de zona Peninsulei Sinai pe care fuseser[avertizali de MAE sd o evite. Apoi, voia sd evadeze, chiar qi
pentru dou[ s[ptdmAni, din atmosfera ap5sdtoare de acas[, acea
invazie de mediocritate qi prost gust ce se rev[rsa zilnic din unele
;losturi de televiziune, din presa on-line, agresAndu-li bunul simt- ,,invazia imbecililor" cum a numit-o Umberto Eco intr-unr:ontext mai larg. Marasmul din care frumoasa lui lard nu maiprrtea ieEi din cauza celor, nu mulli dar puternici, ce-arr pustntna pe ea Ei nu o las[ si respire, a cerhrrilor nesfdrqite,rlistructive. Polonezii se certau qi ei, ungurii se certau, dar cAndtrrl vorba despre patrie formau un bloc monolit. Conationalii luiplre cI n-au inv5lat leclia aceasta. Intelectualii autentici staunsr:unqi, oripilali de cele ce se-ntAmpl[, putinii care mai aucurajul sd scrie nu se implic[ in urnirea {5rii din loc. Strada ins[qil tlevenit agresivX, de parc[ a disp5rut subit bunul simt Ei se
rkrrt:gte cu orice pre! instalarea haosului. Nu intelegea cum apiltmns ura asta in societatea romAneasc[, cum incearc5 s[n(x)[)cre blAnde]ea Ei bun[tatea caracteristice neamului siu, incAt
cumva ii dddea dreptate Antoniei, care afirma cd acel bine visatin r99o nu va mai veni qi ci, neexistAnd speranfI, ea nu se maiintoarce. ,,Ce tragedie!", gAndi. ,,Pe timp de pace lara sa a pierdutpeste 4 milioane qi jumitate dintre locuitori, care-au plecat undequ vdzut cu ochii Ei majoritatea nu s-au mai intors, din disperare,din lipsl de speranle, altii, nu pulini, au plecat numai din dorinlaunui cAgtig mai bun! Diaspora altor !6ri este unit[, incearcd siajute, atAt cdt poate, trara de unde au plecat, diasporaromAneascd a fost Ei continud s6 fie frdmAntat[, divizatd." El insdse incipdtdna s[ rdmAnd in !ari, cu toate problemele ei, qi astaconstituia marea disputd dintre ddnsul Ei Antonia. Voia s[rdmAni pentru cd vedea cealaltd fald a {6rii sale, cea ticut[, darcare-i asiguri trdinicia (in ciuda faptului cd era lovitd din toatep64ile chiar Ei de unii dintre fiii ei din interior), aceea care, intr-olume dezldnfuitd, pdstreazi traditiile avAnd ca singur reazemcredinfa. O simlea in inima sa adAnc qi definitivimplAntat5.
Era prieten cu Antonia de cinci ani Ei credea cd a sositmomentul s[ legitimeze aceasti relafie, timpul se scurgea Ei elpriveq cu uqoard invidie la colegii aqezali la casele lor, cum sezjce. i;i dorea nespus o fetild, avea aproape 34 de ani qi eratimpul, dar Antonia a tot amAnat pAnI cAnd a lansat bomba,anume ci are o oporLunitate extraordinarh in Germania, unde vamunci z-3 ani si cAqtige bani pentm viitorul lor comun, dup[care se va intoarce. Dar nu s-a mai intors Ei pare c[ nici nu are degAnd s[ o facX, dimpotrivd, insist[ gi insistd ca Jhon si vind lAngdei, la Kciln. Cu ani in urmd mai purtaser[ o asemenea discu1fu.Atunci, el a intentionat sd se mute in Londra, vorbise cu unprieten stabilit acolo, deschisese cu acesta o firmd, ciutase chiargi o cas5 de inchiriat, cAnd ea nu qi nu, a refuzat s[ plece,determinAndu-l qi pe dAnsul sd renunle la acea Eans[ pe care nua mai intAlnit-o. Trecuse cu greu de perioada nefastX din zoo8,c6nd tatil sdu fost nevoit s[ inchidd firma. Ce cozi mai erau, cAtdlume qi-a lichidat afacerile!!! Mai ales tineri..., care apoi auemigrat in mas5. Acum era intr-o cruntd dilem[: iubea lemeiaasta, deEi deplrtarea a mai atenuat focul dintre dAnEii, dar aveaqi el in Bucureqti rostul lui, casa lui, un job bine pldtit la ocorporatie strdind qi, mai ales, gAndea ci acel exod de creiere e o
t4 l5
adevdrati tragedie pentru {ar5. P6stra in sinele bine ascuns, deqinu se. gAndise la asta, ceva din patriotismul autentic al mameisale. intr-un week-end fusese cu Antonia la Biserica OrtodoxdRomAnX din Kriln ce funclioneaz[ intr-un spa{iu inchiriat de la oparohie roamno-catolici, in cartierul Miilheim. $i ceea ce l-aimpresionat cel mai mult a fost nu atAt slujba, foarte decentlinutd in arnbele limbi, romAnd qi german5, de cei patru preoti,cAt faptul ci era plind de cupluri tinere, cu c6te doi-trei copii, pecAnd lara din care-au plecat devenise sdrlcitd de mlddile; cd aveala stran[ un cor format din tineri stabilili aici, care cAntau iasfArqitul slujbei pricesne, cd preoteasa, o femeie inc[ frumoas[,mereu cu zAmbetul pe buze, vindea lumAn[ri Ei iconile, toli fhr[ afi remunerati. $i cu to{ii visau si aib[ un l6caq propriu in care sd-qi tin[ slujbele. Era o bucdlicd de RomAnie vie, intre[inutd deplrintele paroh Lazfu Mitu, a cdrui vorbd de suflet este ,,sI nuuiti de unde ai plecat!" qi al c5rui dor pentru ArgeEul siu natal ar[mas nestins, deqi acum putea izita tara din care ,,evadase" in1987. Observase qi cd nu departe de bisericd, ca peste tot in oraq,erau postafi cei cu paharul intins, murdari, bolborosind cuvinteinv[1ate pe de rost, care-au creat o imagine deplorabil5.,determinAndu-i pe romdnii stabilili in Germania sd le fie rugine avorbi pe stradd in limba maternd, cum fac ruqii, turcii $i altrimigranfi. Asistase intr-o seari la o scen5. cAnd un tip spilcuit iiincbrca pe trei dintre aceqtia intr-o maqin6, certAndu-i cI nucffqtigaserd suficient Ei amenin!frndu-i. Cumplit! ! !
Fu trezit din reflectiile sale rdtdcitoare de vocea grav[ aC[pitanului aeronavei, care le vorbea din cAnd in cdnd despretraseu, un traseu de zbor cam intortocheat, aEa p[rea, deqi, dacdtc uitai bine pe hartX, era cel mai direct posibil: Viena, Belgrad,Sofia, razantprin Turcia, Cipru, Grecia, Alexandria, Cairo gi apoide-a lungul M[rii RoEii. Degeaba sperase s[ intrevadfl ceva,zborul era la mare altitudine, intre ceruri de nori pufoqi qi luminiruragnifice - ,ur cer de stele dedesubt/ deasupra-i cer de stele",cum descrisese vizionar Eminescu zborul Luceafhrului spreCreator - pentru a evita turbulenlele, probabil. Credea, p6n[ nude mult, cd toate stewardesele sunt inalte, blonde sau brune gilirarte subliri, dar constatfl, nu pentru prima oar[, cd erau
departe de aceste standarde clasice: femei obiqnuite, plinule, dar,adevXrat, foarte amabile. Era crizd de personal, Etia asta pentruc[ Ei-n RomAnia se fluturau oferte avantajoase pentru acest job.Aproape cu o ord inainte de aterizare li se aduseseri niqte heftiioficiale spre a fi completate in vederea ob[inerii vizei de intrare -einreiseuisum - in Egipt. Mai aveau pulin Ei ajungeau. Dejavedea uscatul: munti golaEi, pArjolili de soare, iar intre ei, rAuride nisip. CAnd se gAndea la Egipt, niciodatd nu avea alti imaginedecAt cea a deqertului cu dune, cu erguri, deEi Etia foarte bine cdpredominau lan{urile muntoase ce mirginesc Nilul de-a lungulvdii ciruia s-a format aceastS" strdveche civiliza[ie a lumii. Deacolo, de sus, din avion, priveligtea care se zdreaplrea selenari,halucinant[, magnetic[.
Au aterizat, in sfArEit, pe aeroportul unui orlqel tAndr, fostsat pescdresc, care numai in cAqiva ani a devenit un atrigitor locturistic - Marsa (Marsha) Alam. Din nou, trecerea prin filtru desecuritate, oblinerea vizei, apoi recuperarea bagajelor qi cdutareaautocarului care trebuia s[-l duc[ (s[-i duc6, c5.ci, cu siguran!5,erau mai multi) la destinalie. Era un qir intreg de iutocarealineate, agteptAnd turiEtii, unele mai mari, altele mai mici, cudestinafii diferite scrise pe pl5cute, fiindc[ pe malul Mdrii Roqiise inEirau o mullime de asemenea resorluri. Autocarul lui sedovedi o maEin5 ceva mai micd, deci cu mai pu[ini pasageri. Deqipe harti pdrea foarte aproape de Marsa (Marsha) AIam (in jur de40 km), tofuqi au parcurs drumul cam intr-o orX. ,,Mdi, s[ fie!"Constatd c[ mulli dintre egiptenii intdlnifl qtiau germand atAt cAtsX se descurce, dar aproape toli vorbeau engleza, mai bine saumai trunchiat, ceea ce pentru el era un lucru important. ,,
Curios", iEi spuse, ,,cum s-au strdduit savanlii s[ conceap[ inlaborator o limbd de circulalie universali - esperanto - Ei cum acucerit mapamondul engleza gralie internetului, gerrnana gratieturismuiui, spaniola gralie serialelor w, Ei cAt de mult a pierdutfranceza, iar esperanto mai trdiegte doar prin cd[iva donquijotiEticare se inc[pdtAneazl s5 lini treaz[ aten]ia asupra ei!"
Se uita in jur: p[mAnt arid, sterp, ici-colo cAte un spin Ei indepdrtare,lanluri de munli roqiatici, acei hamada. Ei, dar mareacu misterele ei! Marea ce lirgea orizonful spre infinit, cu
t6 L7
unduirile sale azuii, inl[ntuindu-se cu seninul cerului inacordurile unei muzici whjite qi tainice, mAngAind dimpreunigalben-auriul nisipului de pe coastele-i de inceput de lume, intr-o armonie divind. Marea, cireia i se spunea Red Sea, nu atAt dincavza peqtiEorilor roEii ce miEunau in ea, cdt mai ales datoritdexploziilor sezoniere ale unor bacterii de culoare roqie ori aculorii roEiatice a stAncilor din jur! Senzalia era c[ te desprinzi dereal gi intri intr-o nou5 dimensiune a timpului, de imaterialitate,de pace a simlurilor, a gAndurilor.
Doar la cinci minute distantd de Aeroport vdzu luminileunui alt or6Eel, aqa pdrea. ,,Probabil cd e Port Ghalib", iqi spuse,Ihon, fiindcI se informase minutios asupra traseului, ,,portmaritim international de agrement, port cu iahturi, singurul cubdrci safari care face excursii la parcurile maritime".
Se inregistrau aproximativ zz de grade in aer, dar plreamult mai cald. Pe malul m[rii, din loc in loc, se profila cAte unminaret, o casd micd de rugiciune, luminat5, in rest, "pustiu,cAteva locuinle rdzle\e, s5r[c6cioase, p[rAnd nelocuite,constructii cu etaj Ei fir[ acoperiquri... Peste tot insd, din ro in rokm, armat5, soldaqi cu armele indreptate cdtre cei ce veneau spredAnEii, oprind qi controldnd maqini, nu qi autocarele, ale cdrorqoferi aveau un cod de salut secret convenit apriori. tn fine,apXruser[, ca scoborAli din cer, paknieri, ficuEi, de-a lungulmarginii qoselei, iar ceva mai departe se profila o alee tiviti cuarbuqti ce ducea spre o construclie cu ziduri inalte, dincolo decare nu se vedea nimic. Un resort, li se spuse, din lungul Eir decomplexe turistice ce se intind de-a lungul M5rii Roqii, dar pAn6la destinalie mai era ceva de mers. Erau un fel anume deautostrlzi, gosele cu unic sens care mergeau paralel sau ladistantl, in functie de relief, qi care se intAlneau in centreleturbane, dup5 care se distantau din nou. Totul qerpuind printremunli Ei nisip, de-a lungul malurilor mXrii. Din nou, o oazd deverdea
