ina Oprescu
a - Hora Ltnirii la Craiova, 1857
r Avram, Mihaela Birbieru
ilt{ioaale a Rominiei
L Ethrx?li gi spiritualitateHin spriiitrul Marii Unirinr - Craiova, Universitaria:
,201E
T'
ACADEMIA ROMANAInstitutul de $tiinle Socio-Umane
,,C.S. Nicoldescu-Ploppor" Craiova
Unitate prin diversitate
[,Iemorie culturala $ spiritualitate romaneasca:
Personalitflti Si actiuni i,n suijinul il{arii llttiri
Antologie alcituiti gi prefalati de Florea Firan
tmlr scrisulY,Romdnescqun-f,atia - q1fitura
R,,)u ('iueeana Si Florea Firan
CUPRINS
Prefaya,de Florea Firan .....................5
UNITAIE PRIN DIVERSITATE
Florea Firan: Unitate prin diaersitate.. ..................9
Gheorghe Piun: Unitate prin diaersitate. Cdteva considera/ii..12
Dumitru Radu Popescu:Alba lu|ia.......... ..........28
Radu Ciuceanu: Pagini intaarse... .....32
Emilian $tefi4n: Unitate tn diversitate ................................36
Adrian Cioroianu: Sd invdgdm sd citim harta: desprefarrnecul
;i, totodatd, dezavantaj ele Sudului euroPean............... 38
Andrei Codrescu: Unitate in diversitate ...........,...................45
Ioan Lascu: Unitate in diaersitate.
Cine se teme de a 7*a putere? ..............................49
Carmen Firan: intre idealisru;i absurd ...............54
Dumitru Radu Popa ; Le ctia M arii Uniri ............................. 58
George Banu: Confictul sau sinteza?.. ................62
Clt[lin Ghip: Diaersitate fenomenologicd ;i unitate ontologica.
Imperatioul egalitaTii de gen ........65
Adrian S ingeorzan :,,5 coala arde leand" in emigra{ie ..............69
338
Mihai Ene: Sclti\,i pentru o societate incluziad .....73
Oana Biluici: Ecltitate si c0smop0\itisrn.................................77
Radu Polizu: Lumea ca di,uersitate .............. ........81
Florentina Anghel: Unitate prin literaturd ;i artd ................. 86
Gabriela Rusu-Pisirin: Sfera consumului cultural - unitate
prin dirsersitate.......... .................89
Mircea Pospai: [Jnitate ;i diz.tersitate in contunitritile
eterogene.... ...............93
Emanuel D. Florescu : Apo logia diversitaTii interurnane ........99
Mariana Buciu: Dorul;i omenia .....104
Dan Ionescu Concepte in diacronie ...................L07
Constantin Zlrnescu: Diaersitate a culturii ;i spiritului....... 1 13
Lucian-Florin Rogneanu: Unitate ;i diaersitate prin artd ...116
DodoNigil:Sornostodoslatinos!................ ........118
Geo Constantinescu: Romdnia ;i Europa UnitA .................721
Ionuy-Adrian Pltulara: Spirit rorndnesc.... ........126
Rodica Pospai-Pivilan: Cartea, oector important ;i permanent
al unitayii spirituale ..................129
TaniaJilavu: Cdnd oamenii i;i uitd istoria .........137
$erban Centea: E pluribus unuln. [Jnitate $ dioersitate
laWoal Noah Harari.. .............742
Bogdan Emanuel Rndup fJnirea romdnilor, intre idealulnalional
;i dioersitatea actorilor..... .....748
MEMORIE CULTURA.L.\ SI S
PERSONALITATI $I ACTTi
Cezar Avram; Mihaela Birbin sprijinul Marii [in:
Laura Antoaneta Sava: Drelin contextul Marii Un:
Florin Nacu: Mornente mai t
Marii Uniri de la 1D
Narcisa Maria Mitu: Contri
Coroanei la realizsa
Gabriela Boangiu; Loredana-
Romhniei ;i costumul popular r,
Simona Lazd; Anca Ceaufer
colectia al comunitfi
Ileana Cioarec: Ctitoriile rdMihaela Dudu; A1exandru I
ai Unirii- martui
Emil-Dragog Dumitragcu; .
Act de voinla noyionair
Ramona Hogiu: infiptuireaunei societdti ........-.
Alexandrina-Daniela C iobo
M,irturii ar h ir.t i s ti c e pr i'"' i t tri
Imagini foto...........
73
77
81
;i artd ................. 86
i cultural - unitate
in comunit,iyile
t04
ii Si Eiritului.......Lt3dioersitate prin artd ...116
Unim ................. 1
important;i permanent
.................. .......129
v dtoersttatet
intre idealul nalional
89
2l26
L37
t
1A
748
339
MEMORIE CULTURALA $I SPIRITUALITATE ROMANEASCA:PERSONALTTAIT Er ACTTUNT iN SrnrJrNUL MARrr rrNrRr
CezxAvram; Mihaela Birbieru: Personalitdyi Si acliuni
in sprijinul Marii Uniri......... .................154
LauraAntoaneta Sava: Dreptul la Demnitate na/ionald
in contextul Marii Uniri......... ................769
Florin Nacu: Momente rnai puyin cunoscute din istoria pregdtirii
Marii Uniri de la 7 Decernbrie 1918.... ...179
Narcisa Maria Mitu: Contribuyia administratorilor Dorneniilor
Coroanei la realizarea Unirii din 1 9 1 8 ................... 193
Gabriela Boangiu; Loredana-Maria Ilin-Grozoir: Casa Regald a
Romdniei ;i costurnul pEular rorndnesc - sirnbol al Marii tlniri..2}4
Simona Lmil;Anca Ceaugescu: Spayiul de locuit in rnentalul
co lectio al comuni tdTilor preis torice ;i tradi1ionale.....277
Ileana Cioarec: Ctitoriile religioase ale boierilor Fili;ani ......229
Mihaela Dudu; Alexandru Mhdinescu: Eroii necunosculi
ai Unirii - mdrturii din taberele de prizonieri........24t
Emil-Dragog Dumitragcu; Alexandru Mihai: (Jnirea -' Act de ooinld nalionald... .......265
Ramona Hogiu: infipnirea unui ideal - mobilizarea
Alexandrina-Daniela Ciobotea-Gavrili; Lorena-Octavia Dina:
Mdrturii arhiwistice prir;ind Craio,ua in anii 1916-1918 .....297
Imagini foto........... ...,...320
MilNIIHHSITATH
TLOREA FIRAN
Prof. univ. dr.
UNITATE PRIN DIVERSITAIE
(-olocviile tematice anuale Scrisul Romdnesc ar ajuns ia edipaIl.-ra XIII-a. Au inceput prin dezbrterea unor teme de interes
istorico-literar ;i cultural-gtiingific care au rispuns unor nece-
sit51i in concordangl cu evolufla culturii ;i literaturii noastre si
a evenimentelor care s-au succedat in perioada de dupn 1989.
Tema din acest an este una cuprinzltoare si cu o profund[ sem-
nificagie - Unitate prin diversitate.+.Intr-un timp cind in multe pnrli ale lumii se manifestfl
mi;ciri separatiste 9i curente politice populiste, recursul la uni-tate prin diaersitate poate fi o abordare temeinicl gi necesar[, o
incercare de salvare a complexitilgii civllizaliei noastre.
Glob alizar ea, multiculturalismul si organismele internali -onale au devenit indezirabile pentru adeppi izolagionismului
gi destrlm[rii, sub pretextul salvirii specificitilii ori protejdriivalorilor nafionale. in esenl[, forla unei nafiuni stI tocmai inasimilarea diferenlelor.
in anul cind sirbitorim Centenarul Marii Uniri, cAnd
RomAnia celebreazd Centenarul existenlei sale ca stat, unitar gi
independent, Scrisul Rontdnesc propune ca temi a Colocviilorsale Unitate prin diaersitate,prilej de a discuta unitatea gi bog[fiaculturii romAne ca rezultat al diversitdlii valorilor sale etnice oridin afara granilelor care i-au dat vigoare gi prospefime, intregindpatrimoniul universal.
10
Desigur, conceptul unitate prin diaersitate are o conotafie
care permite divagalii 9i interpretiri diverse, raportul dintre cei
doi termeni poate deanolta analize care trebuie insl sd conduc[
la armonie 9i tolerant[. Unitate dar nu prin uniformitate, ci prin
diversitate.De fapt, acest concept inspirat din devizalatind',In oarietate
unitas,a premiatului Nobel Ernesto Teodoro Moneta, a fost
adoptat de Uniunea European[ la 4 mai 2000, iar semnificalia
este aceea c[ prin LJniunea European[ tofi europenii - prin
culturl, tradilii gi limbi diferite - pot fi impreun[, pot lucra
impreunl pentru menfinerea pncii 9i pentm prosperitate.
Avem motive s[ suslinem cu temei ci diversitatea etnicl
si religioasi std,labaza infhptuirii Marii Uniri, amintind c[ in
Rezolulia Unirii s-a inclus asigurarea drepturilor egale pentru
toli cetelenii, indiferent de etnie si religie, ceea ce insemna nu
numai o noutate pentru acea vreme, ci o adev[rat provocafe.
Unitatea const[ gi in diferenla accePtatd', cate meriti o altlanaliz6. atent[.
Rominia, a?ezat\.la rlscruce de imperii, a reugit si-gi p5s-
leze rn tricea culturali, unitatea limbii, tradiliile 9i spiritul
rominesc, chiar daci peste ea au trecut valuri puternice si ocu-
palii strline, tocmai prin toleranla pentru diversitate a celor ce
au triit de-a lungul timpului in teritoriul rominesc. Domnitorii
gi regii nogtri care au condus Romdnia in momente cruciale au
dat dovadd.de ingelepciune gi echilibru, de un sentiment patriotic
gi de solidaritate puternice.
S5rbltoarea Centenarului Marii Uniri este 9i sirbltoarea
diversit[1ii etnice si culturale a RomAniei, romdnii din gar[ 9i de
peste granite, unde se afi mai multi ca oricAnd, nu gi-au pierdut
sentimentul pariotic, al solidaritiEii gi toleranlei, contribuie cu
ce pot la edificarea unei Romdnii moderne 9i prospere.
11
Intelectualii, elitele rominegti s-au situat intotdeauna incentrul marilor evenimente din istoria noastri gi ne-ar trebuiun spafiu larg s[ consemn[m numele unor spirite care au luptat
pentru infhptuirea Marii Uniri.Tema propusi nu se cantoneazdin spaliul nalional rominesc,
ea are reverberagii gi in plan european sau intercontinental, mai
ales in America de Nord, in diaspora romineascl, de unde avem
colaboratori de marci, incf,.t interferenlele sunt inevitabile.Cu siguranll, diversitatea punctelor de vedere exprimate in
comuniclrile suslinute va insemna garanfia ;i temeiul alegerii
9i dezbaterii temei Unitate prin diversitate.
10
Desigur, conceptul unitate prin diaersitate are o conotafie
care permite divagalii 9i interpretiri diverse, raportul dintre cei
doi termeni poate deanolta analize care trebuie insl sd conduc[
la armonie 9i tolerant[. Unitate dar nu prin uniformitate, ci prin
diversitate.De fapt, acest concept inspirat din devizalatind',In oarietate
unitas,a premiatului Nobel Ernesto Teodoro Moneta, a fost
adoptat de Uniunea European[ la 4 mai 2000, iar semnificalia
este aceea c[ prin LJniunea European[ tofi europenii - prin
culturl, tradilii gi limbi diferite - pot fi impreun[, pot lucra
impreunl pentru menfinerea pncii 9i pentm prosperitate.
Avem motive s[ suslinem cu temei ci diversitatea etnicl
si religioasi std,labaza infhptuirii Marii Uniri, amintind c[ in
Rezolulia Unirii s-a inclus asigurarea drepturilor egale pentru
toli cetelenii, indiferent de etnie si religie, ceea ce insemna nu
numai o noutate pentru acea vreme, ci o adev[rat provocafe.
Unitatea const[ gi in diferenla accePtatd', cate meriti o altlanaliz6. atent[.
Rominia, a?ezat\.la rlscruce de imperii, a reugit si-gi p5s-
leze rn tricea culturali, unitatea limbii, tradiliile 9i spiritul
rominesc, chiar daci peste ea au trecut valuri puternice si ocu-
palii strline, tocmai prin toleranla pentru diversitate a celor ce
au triit de-a lungul timpului in teritoriul rominesc. Domnitorii
gi regii nogtri care au condus Romdnia in momente cruciale au
dat dovadd.de ingelepciune gi echilibru, de un sentiment patriotic
gi de solidaritate puternice.
S5rbltoarea Centenarului Marii Uniri este 9i sirbltoarea
diversit[1ii etnice si culturale a RomAniei, romdnii din gar[ 9i de
peste granite, unde se afi mai multi ca oricAnd, nu gi-au pierdut
sentimentul pariotic, al solidaritiEii gi toleranlei, contribuie cu
ce pot la edificarea unei Romdnii moderne 9i prospere.
11
Intelectualii, elitele rominegti s-au situat intotdeauna incentrul marilor evenimente din istoria noastri gi ne-ar trebuiun spafiu larg s[ consemn[m numele unor spirite care au luptat
pentru infhptuirea Marii Uniri.Tema propusi nu se cantoneazdin spaliul nalional rominesc,
ea are reverberagii gi in plan european sau intercontinental, mai
ales in America de Nord, in diaspora romineascl, de unde avem
colaboratori de marci, incf,.t interferenlele sunt inevitabile.Cu siguranll, diversitatea punctelor de vedere exprimate in
comuniclrile suslinute va insemna garanfia ;i temeiul alegerii
9i dezbaterii temei Unitate prin diversitate.
13
GHEORGHE PAUN
Academician
UNITATE PRIN DIVERSITATECiteva consideratii
1. Subiect vast, pentru conferinle intregi, pentru ci4i de
mare intindere. Subiect de multl vreme mereu urgent,la noi
qi deopotrivi prin lume - cu precldere in Europa.La ptimavedere, ba chiar gi la a doua, un subiect contradictoriu, oximo-
ronic-parad oxalr,,rezolvat" ins[ prin evidenta plasare a celor doi
termeni pe paliere diferite, de tip parte-intreg, sistem-subsis-
tem. in termenii precigi ai anunfului temei Colocviilor Scrisul
Romdnesc2018, din numirul pe iulie alrevistei, contextul este
clar: Centenarul Marii Uniri, deci unitatea statalS,,,unitatea si
bognlia culturii rom6.ne ca rczultat al diversitllii valorilor sale
etnice ori din afara granilelor care i-au dat vigoare 9i prospe-
1ime". De subliniat adlugarea la/lirngd,,unitate" a parametrului
,,bogi1ie" (a culturii romdne), sugerdnd libertatea de a extinde
tema. De fapt, o consecin![ mai directl a diversit[1ii este efici-
en!a, bogLlia deci, nu unitatea propriu-zisd-iat asta at trebui
sI aibl o relevanlfl chiar mai mare, mai ales Ia nivel global,
supra-nafional cel pulin (este alarmant-paradoxal c[ nu se
inlelege acest lucru la nivelul ,,globalizatorilor", al,,planifica-
torilor" structurilor supra-statale, multinalionale).in plus, disculiile din aceastfl zon[ sunt pdndite de multe
capcane, cea mai rlspAnditi fiind pa*izanat.l,, opiniile preconce-
pute, eventual induse, alterate de sentimente, de conservatorism
gi snobism deopotrivi.
Parugrafele dinainte ar trebui si expiice precaulia din subti-tlu, anunlind lipsa de pretenlii ;i de structuri a intervenliei de
fag1. Posibile subiecte de dezbitut, unele pirind poate,,adusela temil'; de asemenea, referinle, citate de sprijin pentru dez*voltiri ulterioare.
2.Intruin subiect preluind din prezentarea din numirul peiulie a temei sugestia conflictului dintre globalizare 9i localizare(voi reveni la formularea din revist[). Conflict vechi, amplu, vizibilpeste tot in lume, cu mari diferenge in spafiu, dar mereu amplifi-cindu-se in timp (aparent, cu evolulia in favoarea globalismului).
Mai intii, un mare paradox care ar trebui s[ ne dea de gindit:cu fiecare an ce trece, omenirea devine tot mai ecologicd, in sensul
grijii pentru diversitatea lumii animale gi vegetale. Se numLrlgi enumer[ speciile dispS.rute, se inventariazi, cele pe cale dedisparilie, indivizii acestora sunt monitorizagi,adunali in spaliiprotejate, ajutafi si procreeze. Omenirea se lamenteazd. ori de
cdte ori o specie se stinge, de la baobabi la insecte, omenirea se
bucurd. atunci cAnd prin pdduri mai pulin umblate se descoperio sopArli. necunoscuti pini atunci.
Lucrurile stau exact invers la nivelul omenirii inse;i! Dispargranile, dispar obiceiuri, dispar limbi (prognozele sunt alarmantela acest punct), dispar naliuni gi nalionalitl1i, Europa se meti-seazd - asta, in fala ochilor nogtri, nu la nivelul presupuselorscenarii, ad-hoc geo-politice sau ca parte a ipoteticelor planuride o mie de ani, de doui mii de ani... Satul global este demulto realitate (totul este acum ,,1a distanga unui zbor cu avionul,la distanla unui click de mouse"); prin 7967, c6.nd punea incirculalie aceasti sintagm[, Marshall Mcluhan venea 9i cu unslogan spectaculos:,,Timpul s-a sfhrgit, spagiul a dispirut, bineagi venit in Satul Global!" (Globalizarea terorismului pirea la
13
GHEORGHE PAUN
Academician
UNITATE PRIN DIVERSITATECiteva consideratii
1. Subiect vast, pentru conferinle intregi, pentru ci4i de
mare intindere. Subiect de multl vreme mereu urgent,la noi
qi deopotrivi prin lume - cu precldere in Europa.La ptimavedere, ba chiar gi la a doua, un subiect contradictoriu, oximo-
ronic-parad oxalr,,rezolvat" ins[ prin evidenta plasare a celor doi
termeni pe paliere diferite, de tip parte-intreg, sistem-subsis-
tem. in termenii precigi ai anunfului temei Colocviilor Scrisul
Romdnesc2018, din numirul pe iulie alrevistei, contextul este
clar: Centenarul Marii Uniri, deci unitatea statalS,,,unitatea si
bognlia culturii rom6.ne ca rczultat al diversitllii valorilor sale
etnice ori din afara granilelor care i-au dat vigoare 9i prospe-
1ime". De subliniat adlugarea la/lirngd,,unitate" a parametrului
,,bogi1ie" (a culturii romdne), sugerdnd libertatea de a extinde
tema. De fapt, o consecin![ mai directl a diversit[1ii este efici-
en!a, bogLlia deci, nu unitatea propriu-zisd-iat asta at trebui
sI aibl o relevanlfl chiar mai mare, mai ales Ia nivel global,
supra-nafional cel pulin (este alarmant-paradoxal c[ nu se
inlelege acest lucru la nivelul ,,globalizatorilor", al,,planifica-
torilor" structurilor supra-statale, multinalionale).in plus, disculiile din aceastfl zon[ sunt pdndite de multe
capcane, cea mai rlspAnditi fiind pa*izanat.l,, opiniile preconce-
pute, eventual induse, alterate de sentimente, de conservatorism
gi snobism deopotrivi.
Parugrafele dinainte ar trebui si expiice precaulia din subti-tlu, anunlind lipsa de pretenlii ;i de structuri a intervenliei de
fag1. Posibile subiecte de dezbitut, unele pirind poate,,adusela temil'; de asemenea, referinle, citate de sprijin pentru dez*voltiri ulterioare.
2.Intruin subiect preluind din prezentarea din numirul peiulie a temei sugestia conflictului dintre globalizare 9i localizare(voi reveni la formularea din revist[). Conflict vechi, amplu, vizibilpeste tot in lume, cu mari diferenge in spafiu, dar mereu amplifi-cindu-se in timp (aparent, cu evolulia in favoarea globalismului).
Mai intii, un mare paradox care ar trebui s[ ne dea de gindit:cu fiecare an ce trece, omenirea devine tot mai ecologicd, in sensul
grijii pentru diversitatea lumii animale gi vegetale. Se numLrlgi enumer[ speciile dispS.rute, se inventariazi, cele pe cale dedisparilie, indivizii acestora sunt monitorizagi,adunali in spaliiprotejate, ajutafi si procreeze. Omenirea se lamenteazd. ori de
cdte ori o specie se stinge, de la baobabi la insecte, omenirea se
bucurd. atunci cAnd prin pdduri mai pulin umblate se descoperio sopArli. necunoscuti pini atunci.
Lucrurile stau exact invers la nivelul omenirii inse;i! Dispargranile, dispar obiceiuri, dispar limbi (prognozele sunt alarmantela acest punct), dispar naliuni gi nalionalitl1i, Europa se meti-seazd - asta, in fala ochilor nogtri, nu la nivelul presupuselorscenarii, ad-hoc geo-politice sau ca parte a ipoteticelor planuride o mie de ani, de doui mii de ani... Satul global este demulto realitate (totul este acum ,,1a distanga unui zbor cu avionul,la distanla unui click de mouse"); prin 7967, c6.nd punea incirculalie aceasti sintagm[, Marshall Mcluhan venea 9i cu unslogan spectaculos:,,Timpul s-a sfhrgit, spagiul a dispirut, bineagi venit in Satul Global!" (Globalizarea terorismului pirea la
t4
inceput c[ incetinegte procesul de gtergere a granilelor, dar ne-am
acomodat repede 9i cu acest fenomen, devenit parci inevitabil')
Mi intreb, retoric gi {hr[ speran![, daci nu s-ar putea porni
o campanie de eco-homo-logie, de extindere la oameni-naliuni
a eco-logiei tradifonale. Definifa de dicfonar a ecologiei face
aparent nenecesarl inventarea unui nou termen -,,$tiinl[ care
se ocupi de studiul relagiilor dintre organisme 9i ambianga 1or,1a
nivel de individ, populalie spu comunitate" - dar definilia ecolo-
gistului restringe imediat (nu, nu era vorba despre populalii de
persoane!): ,,Adept al ecologiei, persoanS. care apiltd mediul am-
biant". Este apirat mediul ambiant omului-ecologist, nu omul" '
3. Ci omul - cel pu;in declarativ,la nivelul politicii globale
(iarl) gi a1,,oengismu1ui"- are grijn de speciile,,din mediul ambiant"
este tot mai vizibil. Adesea, 9i eficient.Istoria este ins[, parci prin
contrast, darnici in exemple de civilizagii dispirute, unele chiar
distruse de,,civihzagii" contemporane 1or, vecine sau mai depirtate'
Din motive economice cel mai adesea, dar 9i religioase uneori,
politico-ideologice chiar. De-ar fi doar exemplul mayagiioq inca-
gilor gi azteclor,gi tot ar trebui si ne cutremurim - acestea fiind
cazrxi,,reuqite", pentru ce incerclri sistematice de anihilare a unor
popoare, a unor categorii de populagie,aunor nalionalitIli, au mai
fost - iar, pentru toate acestea, omenirea ar trebui s[ se rugineze
si s[ se cutremure deopotrivl. Holocaust, masacre in masi, golug,
deportlri, revolufi indreptate impotriva unor clase sociale...
IarIgi retoric gi ftrX speranfe: nu credefl cd, globalizarea are
ceva de a face cu toate acestea, la un nivel mult mai general,
mai insidios, cu violenla mult sublimat[, dar cu efecte similare,
eliminarea diferenqelor, nivelarea? Meriti mlcar si ne gdndim
la asa ceva, adlugdnd insi inc[ o notl pesimisti, de altd' naturl:
nu cumva procesul este inevitabil-ireversibil?
75
4. Explic pufin intrebarea ultiml, reformulind-o: nu cumva
civilizagiaumani ?mbitrAneste * ;i nu are cum s[ imbltrdneasc[altfel?Las filosofii sI vorbeascl - gi sunt mulgi cei care au fhcut-o,
care ne-au avertizat deja ci,,lumea este bolnavil'. Amintesc doar c[(uneori chiar filosofii s-au ocupat de asta,intr-o anume misuri au
pus umlrul,si oamenii de ;tiin1I...) ,,l-am omor6.t"pe Dumnezeu
de mai multe ori,l-am scos din noi ;i din viafa noastr[, cu motive
care duc pdn[ in,,mlagtinile ralionaliste ale Renagterii" (VintihHoria), dacl nu si mai departe, animalul din noi este tot mai
promovat, ne-am inchinat banului, lui,,a avea"in dauna lui,,a fi",la vremea din urml nu mai este clar dacl maginile sunt arxilia-rele noastre sau noi suntem auxiliarele 1or, suntem dependenli de
ecrane (nu mai adaug ci, nu neapirat intenfionat - dar gi astfel -,acestea modificl deopotriv[ creierul si mintea, fidologSasi raliunea,
manipuleazS.,,,stricf' sapiens-ul din om), am ajuns si numS.rim
obsesiv,,like" -urile, captivi in a9a-num itele b u I e fa c e b o o k etc. etc.
Extind la maximum speculalia: legea a doua a termodina-micii (empiric, aparent banal: c[ldura trece totdeauna de la uncorp mai cald la unul mai fece, cu adlugirea, ceva mai nebanali,c5. trecerea nu se poate face niciodat[ invers) are drept conse-
cinfI... moartea termici a universului, prin uniformizare. O altlformulare: universul tinde spre o stare de entropie maximi. (Nutofl fizicienii sunt de acord cu formulirile ;i cu interpretarea, dar
aici mi opresc la opinia majoritari.) Se aplic[ oare ,,legitatea"aceasta gi civilizagiilor, in particular (ca si nu exclud posibilelecivilizagii extra- sau intra-terestre, din componente paralele ale
multiversurilor eventual), omenirii din etapa de fag[?
5. Poate nu, pentru cd omul estefin/d anti-entropicd!Yiagains isi es te anti- entropici, intro duce structuri, ot ganizar e, decieterogeneitate. $tefan Lupagcu identifici o confruntare gigantici
t4
inceput c[ incetinegte procesul de gtergere a granilelor, dar ne-am
acomodat repede 9i cu acest fenomen, devenit parci inevitabil')
Mi intreb, retoric gi {hr[ speran![, daci nu s-ar putea porni
o campanie de eco-homo-logie, de extindere la oameni-naliuni
a eco-logiei tradifonale. Definifa de dicfonar a ecologiei face
aparent nenecesarl inventarea unui nou termen -,,$tiinl[ care
se ocupi de studiul relagiilor dintre organisme 9i ambianga 1or,1a
nivel de individ, populalie spu comunitate" - dar definilia ecolo-
gistului restringe imediat (nu, nu era vorba despre populalii de
persoane!): ,,Adept al ecologiei, persoanS. care apiltd mediul am-
biant". Este apirat mediul ambiant omului-ecologist, nu omul" '
3. Ci omul - cel pu;in declarativ,la nivelul politicii globale
(iarl) gi a1,,oengismu1ui"- are grijn de speciile,,din mediul ambiant"
este tot mai vizibil. Adesea, 9i eficient.Istoria este ins[, parci prin
contrast, darnici in exemple de civilizagii dispirute, unele chiar
distruse de,,civihzagii" contemporane 1or, vecine sau mai depirtate'
Din motive economice cel mai adesea, dar 9i religioase uneori,
politico-ideologice chiar. De-ar fi doar exemplul mayagiioq inca-
gilor gi azteclor,gi tot ar trebui si ne cutremurim - acestea fiind
cazrxi,,reuqite", pentru ce incerclri sistematice de anihilare a unor
popoare, a unor categorii de populagie,aunor nalionalitIli, au mai
fost - iar, pentru toate acestea, omenirea ar trebui s[ se rugineze
si s[ se cutremure deopotrivl. Holocaust, masacre in masi, golug,
deportlri, revolufi indreptate impotriva unor clase sociale...
IarIgi retoric gi ftrX speranfe: nu credefl cd, globalizarea are
ceva de a face cu toate acestea, la un nivel mult mai general,
mai insidios, cu violenla mult sublimat[, dar cu efecte similare,
eliminarea diferenqelor, nivelarea? Meriti mlcar si ne gdndim
la asa ceva, adlugdnd insi inc[ o notl pesimisti, de altd' naturl:
nu cumva procesul este inevitabil-ireversibil?
75
4. Explic pufin intrebarea ultiml, reformulind-o: nu cumva
civilizagiaumani ?mbitrAneste * ;i nu are cum s[ imbltrdneasc[altfel?Las filosofii sI vorbeascl - gi sunt mulgi cei care au fhcut-o,
care ne-au avertizat deja ci,,lumea este bolnavil'. Amintesc doar c[(uneori chiar filosofii s-au ocupat de asta,intr-o anume misuri au
pus umlrul,si oamenii de ;tiin1I...) ,,l-am omor6.t"pe Dumnezeu
de mai multe ori,l-am scos din noi ;i din viafa noastr[, cu motive
care duc pdn[ in,,mlagtinile ralionaliste ale Renagterii" (VintihHoria), dacl nu si mai departe, animalul din noi este tot mai
promovat, ne-am inchinat banului, lui,,a avea"in dauna lui,,a fi",la vremea din urml nu mai este clar dacl maginile sunt arxilia-rele noastre sau noi suntem auxiliarele 1or, suntem dependenli de
ecrane (nu mai adaug ci, nu neapirat intenfionat - dar gi astfel -,acestea modificl deopotriv[ creierul si mintea, fidologSasi raliunea,
manipuleazS.,,,stricf' sapiens-ul din om), am ajuns si numS.rim
obsesiv,,like" -urile, captivi in a9a-num itele b u I e fa c e b o o k etc. etc.
Extind la maximum speculalia: legea a doua a termodina-micii (empiric, aparent banal: c[ldura trece totdeauna de la uncorp mai cald la unul mai fece, cu adlugirea, ceva mai nebanali,c5. trecerea nu se poate face niciodat[ invers) are drept conse-
cinfI... moartea termici a universului, prin uniformizare. O altlformulare: universul tinde spre o stare de entropie maximi. (Nutofl fizicienii sunt de acord cu formulirile ;i cu interpretarea, dar
aici mi opresc la opinia majoritari.) Se aplic[ oare ,,legitatea"aceasta gi civilizagiilor, in particular (ca si nu exclud posibilelecivilizagii extra- sau intra-terestre, din componente paralele ale
multiversurilor eventual), omenirii din etapa de fag[?
5. Poate nu, pentru cd omul estefin/d anti-entropicd!Yiagains isi es te anti- entropici, intro duce structuri, ot ganizar e, decieterogeneitate. $tefan Lupagcu identifici o confruntare gigantici
76
de acest gen, de la nivelul cosmic-cosmogonic pdnilla nivelul
atomic, intre forgele distructiv-entropice 9i cele constructiv-ra-
flonale (,,ragional" aici antropomorfrzeazd.r poate trimite gi la un
Creator-Dumfiezertrdar este mai general,;ine de Lege, de nous-rtl
din filosofia greacd,de ,,gramatica lumii"). Citez din Solomon
Marcus, Pa radigme uniaersale (Paralela 45,Pitegti,2077, pag. 637):
,,IJn sistem, fie el atomic, biologic, psihic sau social, nu se Poatemenline fhri coexistenfa unor forfe de atracfie 9i a unor fo4e de
repulsie intre elemente sau subsisteme ale sale. (...) O fo4[ nu
se poate exefsa decdt contra unei alte for1e, care-i reitstdruna
cigtigdnd ceea ce cealalt[ pierde. (...) Aici intervine o alt[ diho-
tomie fundamental5 pentru Lupasco, aceea dintre ornogenizare
gi eterogenizare, c tendinle antagoniste. Dincolo de varietatea
posibiln a for1e1or, conflictele dintre ele sunt totdeauna conflicte
intre forle omogenizante g\forfe eterogenizante. .Picidevine evidenti
legltura teoriei lui Lupasco cu conceptul de entropie (...); in timp
ce tendinla de omogenizare este o tendingi a macro-frzicului,
inscrisi in cel de-al doilea principiu al termodinamicii, tendinla
de eterogenizare este apanajul sistemelor vii gi corespunde des-
cregterilor locale de entropie pe care acestea le provoaci."
Mai viu inseamn[, agadaqmai eterogen - iar asta ^r
trebui
si se aplice gi organismelor sociale, nu numai celor biologice. '.Mai reiau citeva citate din masiva carte
^ lui Solomon
Marcus, de daLtz aceasta legate de lucrarea Entropy, a nert) zt:orld
z,iezts,deJeremy Rifkin gi Ted Howard (The Wiking Press, New
York, 1980). Scot din context, dar frazele (S. Marcus, op. cit., pag
534) sunt extrem de semnificative pentru discuqia de fal[: ,,Cu
fiecare eveniment, o anumiti cantitate de energie se degtadeazd',
nemaiputAnd fi recuperatn. (...) Cu fiecare schimbare calitativi
[chiar daci aparent anti-entropici], se produce o micsorare a
energiei disponibile, deci utilizabile, energie frrd' de care nu se
t7
poate imagina supravieguirea omenirii. (...) Progresul [nu cumva
e 9i acesta un cuvint cu inlelesul pervertit? - fl.n., Gh. P.] n-arfi deci decit grlbirea procesului entropic, cregterea dezordiniiin lume." Precaut, Marcus adaugi: ,,Desigur, nu este aici decdt
o fagd, a lucrurilor."Mi opresc, trimit cititorul, pentru dezvoltdriale disculiei, toate incitante,la paginile din Paradigme uniaersale,
subliniez doar subtilitatea-generalitatea-complexitatea chesti-
unii - 9i faptul cd, fiz\caltermodinamica ,,explicl gi justificl", pe
o asemenea cale, multe dintre releie lumii...
6. Rele zic gi accentuez. Nu gtim gi probabil nu vom gti
niciodatl (magina timpului este un vis frumos al literaturiiSF...) ce am pierdut distrugind civilizagiile precolumbiene.Culturi, medicinl, alte gtiinle? $tim insi cdt de mult a ci;tigatomenirea nereugind s[ anihileze cwilizagiile orientale, pe cea
chinezd 9i indian[ in primul rind, sau civilizagiile africane.Presiuni asupra 1or au fost destule, dar, puternice prin religie,filosofie (confucianismul este un foarte bun exemplu), demo-grafie, tradifli, au rezistat. E adevirat, nici diferenlele dintrelocalnici ;i invadatori nu au fost atat de mari ca intre azteci gi
conchistadori. Nu vreau si speculez gi mai mult, aducdnd vorba
despre civrlizayllle vechi, ,dizolvate" in civilizalii ulterioare, dar
nu pot si nu mI duc cu gindul spre daci, traci, ge!i, indo-euro-penii de laTdrtdria sau de la Cucuteni,la cei de la Hamangia.Culturl, medicini, alte gtiinle, religie?... ce mult ne-ar folosi,mlcar la nivel spiritual, s[ le gtim!...
Iar dacl de obicei vorbim despre unitate si/prin diversitate
la modul sincron, spalial-geografic, ce-ar fi s-o facem gi la moduldiacron, istoric-temporal? Continuitatea nu este tot un fel de
unitate? (in cazul poporului romAn, este cel pufin o puterniclpremisl a unit[gii.)
76
de acest gen, de la nivelul cosmic-cosmogonic pdnilla nivelul
atomic, intre forgele distructiv-entropice 9i cele constructiv-ra-
flonale (,,ragional" aici antropomorfrzeazd.r poate trimite gi la un
Creator-Dumfiezertrdar este mai general,;ine de Lege, de nous-rtl
din filosofia greacd,de ,,gramatica lumii"). Citez din Solomon
Marcus, Pa radigme uniaersale (Paralela 45,Pitegti,2077, pag. 637):
,,IJn sistem, fie el atomic, biologic, psihic sau social, nu se Poatemenline fhri coexistenfa unor forfe de atracfie 9i a unor fo4e de
repulsie intre elemente sau subsisteme ale sale. (...) O fo4[ nu
se poate exefsa decdt contra unei alte for1e, care-i reitstdruna
cigtigdnd ceea ce cealalt[ pierde. (...) Aici intervine o alt[ diho-
tomie fundamental5 pentru Lupasco, aceea dintre ornogenizare
gi eterogenizare, c tendinle antagoniste. Dincolo de varietatea
posibiln a for1e1or, conflictele dintre ele sunt totdeauna conflicte
intre forle omogenizante g\forfe eterogenizante. .Picidevine evidenti
legltura teoriei lui Lupasco cu conceptul de entropie (...); in timp
ce tendinla de omogenizare este o tendingi a macro-frzicului,
inscrisi in cel de-al doilea principiu al termodinamicii, tendinla
de eterogenizare este apanajul sistemelor vii gi corespunde des-
cregterilor locale de entropie pe care acestea le provoaci."
Mai viu inseamn[, agadaqmai eterogen - iar asta ^r
trebui
si se aplice gi organismelor sociale, nu numai celor biologice. '.Mai reiau citeva citate din masiva carte
^ lui Solomon
Marcus, de daLtz aceasta legate de lucrarea Entropy, a nert) zt:orld
z,iezts,deJeremy Rifkin gi Ted Howard (The Wiking Press, New
York, 1980). Scot din context, dar frazele (S. Marcus, op. cit., pag
534) sunt extrem de semnificative pentru discuqia de fal[: ,,Cu
fiecare eveniment, o anumiti cantitate de energie se degtadeazd',
nemaiputAnd fi recuperatn. (...) Cu fiecare schimbare calitativi
[chiar daci aparent anti-entropici], se produce o micsorare a
energiei disponibile, deci utilizabile, energie frrd' de care nu se
t7
poate imagina supravieguirea omenirii. (...) Progresul [nu cumva
e 9i acesta un cuvint cu inlelesul pervertit? - fl.n., Gh. P.] n-arfi deci decit grlbirea procesului entropic, cregterea dezordiniiin lume." Precaut, Marcus adaugi: ,,Desigur, nu este aici decdt
o fagd, a lucrurilor."Mi opresc, trimit cititorul, pentru dezvoltdriale disculiei, toate incitante,la paginile din Paradigme uniaersale,
subliniez doar subtilitatea-generalitatea-complexitatea chesti-
unii - 9i faptul cd, fiz\caltermodinamica ,,explicl gi justificl", pe
o asemenea cale, multe dintre releie lumii...
6. Rele zic gi accentuez. Nu gtim gi probabil nu vom gti
niciodatl (magina timpului este un vis frumos al literaturiiSF...) ce am pierdut distrugind civilizagiile precolumbiene.Culturi, medicinl, alte gtiinle? $tim insi cdt de mult a ci;tigatomenirea nereugind s[ anihileze cwilizagiile orientale, pe cea
chinezd 9i indian[ in primul rind, sau civilizagiile africane.Presiuni asupra 1or au fost destule, dar, puternice prin religie,filosofie (confucianismul este un foarte bun exemplu), demo-grafie, tradifli, au rezistat. E adevirat, nici diferenlele dintrelocalnici ;i invadatori nu au fost atat de mari ca intre azteci gi
conchistadori. Nu vreau si speculez gi mai mult, aducdnd vorba
despre civrlizayllle vechi, ,dizolvate" in civilizalii ulterioare, dar
nu pot si nu mI duc cu gindul spre daci, traci, ge!i, indo-euro-penii de laTdrtdria sau de la Cucuteni,la cei de la Hamangia.Culturl, medicini, alte gtiinle, religie?... ce mult ne-ar folosi,mlcar la nivel spiritual, s[ le gtim!...
Iar dacl de obicei vorbim despre unitate si/prin diversitate
la modul sincron, spalial-geografic, ce-ar fi s-o facem gi la moduldiacron, istoric-temporal? Continuitatea nu este tot un fel de
unitate? (in cazul poporului romAn, este cel pufin o puterniclpremisl a unit[gii.)