Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Ştiinţe Economice și Administrarea Afacerilor
Economia comerţului, turismului şi serviciilor
Locul turismului în economia Irlandei
Conducator ştiinţific : Studenţi:
Dr. Candrea Adina
Braşov, 2011Cuprins
Introducere...........................................................................................................................2Capitolul 1 - Prezentarea generală a Irlandei.......................................................................3
1.1 Poziția geografică.......................................................................................................31.2 Mediul natural.............................................................................................................41.3 Mediul politic...............................................................................................................81.4 Mediul social.............................................................................................................101.5 Mediul economic.......................................................................................................12
Capitolul 2 - Potențialul turistic al Irlandei...........................................................................152.1 Destinaţii turistice din Irlanda....................................................................................152.2 Principalele resurse antropice ale Irlandei................................................................16
Capitolul 3 - Principalele forme de turism practicate în Irlanda..........................................213.1 Turismul rural în Irlanda............................................................................................213.2 Turismul cultural în Irlanda.......................................................................................213.3. Turismul de afaceri în Irlanda..................................................................................223.4 Turismul de aventura................................................................................................223.5 Ecoturismul în Irlanda……………………………………………………………………..23
Capitolul 4 - Prezentarea ofertei turistice din punct de vedere calitativ şi cantitativ din Irlanda................................................................................................................................24
4.1 Unităţi de cazare din Irlanda.....................................................................................244.2 Unităţile de alimentaţie din Irlanda............................................................................284.3 Instalaţii şi modalităţi de agrement din Irlanda..........................................................294.4 Instalaţii şi modalităţi de tratament............................................................................304.5 Agenţii de turism şi turoperatori din Irlanda..............................................................30
Capitolul 5 - Indicatorii circulaţiei turistice din Irlanda.........................................................325.1 Numărul de turişti străinii..........................................................................................325.2 Durata medie a sejurului...........................................................................................335.3 Densitatea circulaţiei turistice...................................................................................355.4 Vizite ale turiştilor străini din afara Irlandei...............................................................355.5 Durata medie a sejurului reprezentată de plecările rezidenţilor irlandezilor în străinătate.......................................................................................................................385.6 Camere disponibile în hoteluri şi pensiuni................................................................40
Capitolul 6 - Locul turismului în economia Irlandei.............................................................426.1 Impactul economic al Irlandei...................................................................................426.2 Ponderea turismului din Irlanda la Produsul Intern Brut...........................................476.3 Ponderea turismului în ocuparea forţei de muncă....................................................496.4 Încasările şi cheltuielile din turism............................................................................516.5 Indicatori macroeconomici........................................................................................526.6 Estimări şi previziuni pentru anul 2020.....................................................................53
Concluzii.............................................................................................................................56Bibliografie......................................................................................................................... 57
1
Introducere
În cadrul acestui proiect sunt evidenţiate elementale necesare pentru a determina
locul pe care îl ocupa turismul în economia Irlandei.
Irlanda, situata pe insula cu acelaşi nume, este scăldata de apele Oceanului
Atlantic, având doar un vecin terestru, respectiv Regatul Unit (Irlanda de Nord).
Capitolul 1 face referire la prezentarea generală a Irlandei unde sunt evidenţiate
aspecte referitoare la poziţia geografică, mediul natural, mediul politic, mediul social şi
mediul economic.
Capitolul 2 se referă la potenţialul turistic al Irlandei, prezentant principalele
destinaţii turistice ale ţării şi resursele antropice.
În capitolul 3 se regăsesc principalele forme de turism practicate în Irlanda. Sunt
evidenţiate turismul rural, turismul cultural, turismul de aventură, turismul de afaceri,
ecoturismul.
Capitolul 4 descrie oferta turistică din punct de vedere cantitativ şi calitativ din
Irlanda. În acest capitol sunt evidenţiate unităţile de cazare, de alimentative, de agrement,
de tratament din Irlanda, precum şi agenţiile de turism şi turoperatotii care acţionează pe
piaţa irlandeză.
În capitolul 5 sunt calculate şi interpretate date referitoare la circulaţia turistică.
Ultimul capitol descrie locul pe care îl ocupa turismul în economia Irlandei. Aici sunt
evidenţiate aspectele esenţiale ale impactului turismului în economia Irlandei referitoare la
ponderea turismului în PIB, ponderea turismului în ocuparea forţei de muncă, indicatorii
macroeconomici, precum şi estimări şi preziviuni pentrul anul 2020 în ceea ce priveşte
turismul şi călătoriile din Irlanda.
2
Capitolul 1
Prezentarea generală a Irlandei
Irlanda este cel mai vestic membru al Uniunii Europene, are o economie dezvoltată
și o populație de puțin mai mult de 4 milioane. În constiuția republicii, numele țării este
doar Irlanda (Éire în irlandeză) deși numele Republica Irlanda este folosit pentru nu a se
confunda cu Irlanda de Nord și cu întreaga insulă Irlanda. Capitala Irlandei este la Dublin.
1.1 Poziția geografică
Irlanda (Éire în irlandeză, Ireland în engleză) este o țară în Europa de Vest care
ocupă aproximativ 80% din insula Irlanda, cealaltă parte fiind ocupată de Irlanda de Nord,
parte a Regatului Unit1.
Aşezare geografică: latitudine nordică 51°27" - 55°25", longitudine vestică 6° -
10°27".
Figura 1: Harta fizică a Irlandei
Sursa: http://harta.infoturism.ro/Europa/Irlanda/harta/harta_Irlanda.gif
1 http://ro.wikipedia.org – Enciclopedie online, accesat la data de 10 decembrie 2010
3
Insula Irlanda are o suprafață de 84.421 km², din care 70.273 km² aparține Irlandei.
Irlanda este complet înconjurată de Oceanul Atlantic, deși porțiunea de apă între Irlanda
și Marea Britanie este cunoscută ca Marea Irlandeză.
Irlanda este separată de Marea Britanie prin canalul St. George, Marea Irlandeză şi
Canalul Nordului.
1.2 Mediul natural
Irlanda se întinde pe o suprafata de 84421 km 2, din care aproximativ cinci şesimi
aparţine Republici Irlanda (70,280 km 2 ), iar restul constituie Irlanda de Nord . Ea este
delimitată la nord şi vest de Oceanul Atlantic, şi la nord-est de Canalul Nordului. In partea
de est se afla Marea Irlandei avand deschidere la ocean prin canalul St George's, iar in
sud se afla Marea Celtică .
Relieful predominant al Irlandei este dat de o depresiune cu aspect aparent de
câmpie sub 100m, dezvoltată pe roci ale unor structuri vechi (caledoniene şi hercinice).
Este acoperită cu lacuri, mlaştini si turbării. Depresiunea este înconjurată de o ramă de
coline şi munţi joşi, care abia depăşesc, în unele locuri, 1000m.
Câmpia centrală a Irlandei este mărginită de munţi. Cea mai mare parte a ei este
folosită pentru agricultură. Munţii sunt foarte abrupţi în multe locuri, cu văi adânci. Vârful
cel mai înalt al insulei este vârful Carranutohill (1040 m) din Munţii Macgilicuddys Reeks
din Sud-Vest. Vârful cel mai înalt din munţii de granit Wicklow din Sud-Est este vârful
Lugnaquilla (926m). Munţii Mourne sunt constituiţi tot din granit, aici se afla cel mai înalt
vârf al Irlandei de Nord, Slieve Donard (852m). Munţii Antrim, aflaţi şi mai la nord sunt
munţi bazaltici. De-a lungul coastei se înşiruie cu miile stâlpii de bazalt care formează
renumitul Giant’s Causeway („umplutura uriaşului”)2.
Ca majoritatea tarilor din nord-vestul Europei, Irlanda are un climat temperat
oceanic cu temperaturi rare mai mici de - 3 ° C în timpul iernii sau mai mari de 22 ° C în
timpul verii. Oceanul Atlantic este principala forţă modelatoare a vremii in Irlandei şi exista
o influenţă de încălzire a vremii ca urmare a Curentului Golfului. Temperaturile diferă de la
regiune la regiune, insa in partea de mijloc si de est acestea tind să fie mai extreme în
comparaţie cu alte zone.
Precipitaţii insemnate sunt inregistrate în timpul iernii şi mai putine în primele luni
de vară, acestea sunt determinate de vanturile Atlantice. Dublin fiind cea mai secetoasa
2 http://en.wikipedia.org/wiki/Ireland - Enciclopedie online - accesat la data de 10 decembrie 2010
4
regiune. In regiunile din partea de nord si vest a Irlandei exista cele mai puternice vanturi
din Europa cu un potential semnificativ pentru producerea energiei eoliene.
Cea mai mare temperatură înregistrată în Irlanda a fost de 33.3°C la 26 iunie 1887,
la Castelul Kilkenny în Kilkenny, iar cea mai scăzută a fost de -19.1°C la 16 ianuarie 1881
la Markree Castle, Sligo.
Reţeaua hidrografică este bogată, fiind formată din numeroase râuri, dar scurte, şi
multe lacuri. Cele mai importante lacuri sunt: Corrib, Ree, Derg si Neagh (396km2).
Figura 2: Harta hidrografică a Irlandei
Sursa: www.wikipedia.org
Irlanda a fost izolată de Europa Continentală odata cu creşterea nivelului mării,
după Epoca de Gheaţă, avand mai puţine specii de plante şi animale decat Marea Britanie
sau Europa Continentală.
Exista 55 de specii de mamifere în Irlanda şi din ele doar 26 de specii de mamifer
terestru sunt native în Irlanda.
Unele specii, cum ar fi vulpea roşie, aricii şi bursuc, sunt foarte frecvente, în timp
ce altele, cum ar fi iepurele irlandez, cerbul şi jderul de pin sunt mai puţine.
5
Figura 3: Cerbul Irlandez, cel mai mare mamifer sălbatic în Killarney National Park
Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Ireland
Specii acvatice regăsite în Irlanda sunt: broasca ţestoasă, rechin, balenă şi delfin,
sunt comune în largul coastei. Aproximativ 400 de specii de păsări au fost înregistrate în
Irlanda. Multe dintre acestea sunt migratoare, inclusiv Swallow Barn . Cele mai multe
dintre speciile de păsări de Irlanda provin din Islanda, Groenlanda şi Africa .
Nu există şerpi în Irlanda ci doar o reptila (denumita sopârla comuna) este originara
din insula. Speciile dispărute din Irlanda includ elanul irlandez, lupul irlandez şi marele
auk . Unele păsări dispărute anterior, cum ar fi Vulturul de Aur, au fost recent reintroduse
după decenii de extirpare .
Până în timpurile medievale, Irlanda a fost puternic împădurita cu stejar,
pin şi mesteacan. Pădurile de azi acoperă aproximativ 9% (4,450 km ²) din Irlanda, fiind
cea mai defrişată zonă din Europa.
O mare parte din terenuri sunt acum acoperite cu păşune, şi există multe specii de
flori sălbatice. Gorse ( Ulex europaeus ), o sălbatica grozamă, este frecvent găsit în
creştere în zonele de munte şi ferigile sunt abundente în regiunile mai umede, în special în
părţile de vest. Irlanda este casa la sute de specii de plante, unele dintre ele unice pe
insula, şi a fost "invadata" de unele ierburi, cum ar fi anglica Spartina.
6
Figura 4: Grozamă (europaeus Ulex )
Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Ireland
Asociaţia vegetală dominantă o reprezintă paşunile, care ocupă două treimi din
suprafaţa ţării, ceea ce înseamnă cea mai ridicată pondere din Europa. Pădurile sunt
restrânse, Irlanda înscriidu-se între ţările cele mai puţin împădurite de pe glob.
În Irlanda există trei tipuri de arii protejate:
Domeniile Patrimoniului Natural - o desemnare de bază a faunei sălbatice. Multe
zone se suprapun cu Ariile Speciale de Conservare sau Ariile de Protecţie Specială. Există
802 de zone care nu se suprapun care acoperă 1130 de kilometri pătraţi.
Arii Speciale de Conservare - zone principale de conservare a faunei sălbatice
de importanţă naţională sau europeană. Irlanda are 381 de Arii Speciale de Conservare
care acoperă circa 10000 de kilometri pătraţi.
Arii de Protecţie Specială - zone de importanţă primară pentru păsari. Au fost
desemnate 110 de Arii de Protecţie Specială şi încă 25 sunt propuse.
Ariile de Protecţie Specială cuprind: Munţii Stack, Munţii Slieve Bloom, Munţii Slieve
Aughty, Muntele Eagle şi dealurile West Limerick.
Parcurile naţionale din Irlanda sunt: Wicklow Mountains National Park, Co. Wicklow
(159 km2), Connemara National Park, Co. Galway (30 km2), Ballycroy National Park, Co.
Mayo (118 km2), The Burren National Park, Co. Clare (17 km2), Glenveagh National Park,
Co. Donegal (170 km2).
7
Datorită climei sale blânde, multe specii, inclusiv speciile sub-tropicale, cum ar
fii palmieri, sunt cultivate în Irlanda. Algele şi flora maritimă fac parte din climatul rece
temperat, numărul total de specii este de 574.
Mai multe tipuri de habitat sunt regăsite în Irlanda, inclusiv terenurile agricole,
păduri deschise, păduri de foioase şi păduri mixte, plantaţii de conifere, turbării şi o
varietate de habitate de coastă.
Analizând cele prezentate mai sus putem spune ca Irlanda este o ţară bogată în
ceea ce priveşte flora şi fauna.
1.3 Mediul politic
Statul este o republică, cu un sistem parlamentar de guvernare. Președintele
Irlandei, care este șeful statului, este ales pentru un termen de șapte ani și poate fi reales
numai o dată.
Actualul Preşedinte, Mary McAleese, a fost aleasă pentru şapte ani în noiembrie
1997. In 2004, doamna McAleese a fost aleasă, fără contracandidat, pentru un nou
mandat.
Figura 5: Actualul Preşedinte, Mary McAleese
Sursa: www.antena3.ro
Rolul președintelui este în general ceremonial, deși are anumite puteri și funcții
constituționale și este avizat de Consiliul Statului. Prim - ministrul Irlandei este cunoscut
ca Taoiseach și este nominalizat de președinte după decizia parlamentului. În general,
Taoiseach-ul este șeful partidului politic care câștigă cele mai multe locuri la alegerile
naționale. În ultimul timp, este normal pentru guvernele Irlandei să fie formate din coaliții,
ne fiind un guvern format dintr-un singur partid din perioada1987-1989.
8
Parlamentul bicameral, numit Oireachtas, este format din Senat (Seanad Éireann)
și Camera Deputaților (Dáil Éireann). Senat-ul are 60 de membri, unsprezece nominalizați
de Taoiseach, șase aleși de două universități din țară, și 43 aleși de reprezentanți publici.
Dáil-ul are 166 de membri, cunoscuți ca Teachtaí Dála, care sunt aleși direct și reprezintă
electorate, sau secții de votare, sub sistemul de reprezentare proporțională. În constituție
este specificat că alegerile parlamentare trebuie ținute cel puțin din șapte în șapte ani.
Guvernul Irlandei are maximum 15 membri, și cel mult doi dintre aceștia pot fi
nominalizați de Senat. Prim Ministrul (Taoiseach), Vice Prim Ministrul (Tánaiste) și Ministru
de Finanțe trebuie să fie membri ai Parlamentului. Guvernul în putere la ora actuală este o
coaliție între două partide: Fianna Fáil sub Taoiseach-ul Parthalán Ó hEachtairn (Bertie
Ahern în engleză) și Democrații Progresivi sub Vice Prim - ministrul Mary Harney.
Opoziția în Parlamentul curent este formată din Partidul Fine Gael și Partidul
Laburist. Celelate partide cu reprezentanță parlamentară includ: Partidul Verde, Sinn
Féin și Partidul Socialist.
Emblema țarii este o harpa care este considerată drept simbolul oficial al Irlandei
încă din perioada medievală. Harpa heraldică este folosită de către Guvern, agenţiile
acestuia şi reprezentanţele din ţară şi străinătate. Este încrustată atât pe sigiliul
Preşedinţiei, cât şi pe faţa tuturor monedelor, apărând pe monedele euro irlandeze.
Figura 6: Moneda euro
Sursa: www.wikipedia.org
Imnul naţional este format din textul imnului Amhran na bhFiann (Soldiers Song), a
fost scris de către Peadar Kearney, care a compus şi muzica, împreună cu Patrick
Kearney3.
3 http://ro.wikipedia.org – Enciclopedie online – accesat la data de 10 decembrie 2010
9
Ziua Naţională a Irlandei este Ziua Sfântului Patrick (17 martie). Tradiţia spune că
folosirea de către Sf. Patrick a trifoiului, pentru a explica doctrina Trinităţii, a dus la
adoptarea acestuia ca simbol naţional.
Steagul este alcătuit din culorile verde, portocaliu și alb. Verdele reprezintă
majoritatea Catolică din ţară, portocaliul reprezintă minoritatea Protestantă din ţară, iar
albul reprezintă pacea şi armonia dintre acestea două.
Figura 7: Steagul Irlandei
Sursa: www.wikipedia.org
Potrivit Articolului 8 din Constituţia Irlandei limba irlandeză, ca limbă naţională, este
prima limbă oficială, iar limba engleză este recunoscută ca a doua limbă oficială.
Numele Statului Potrivit Constituţiei este Éire, sau în limba engleză, Ireland. Actul
Republicii Irlanda din 1948 prevede descrierea Statului ca Republica Irlanda.
1.4 Mediul social
În ceea ce privesc religiile oficiale, 92% din populaţia republicii sunt romano-catolici,
deşi în ultimul timp a fost un declin masiv de credinţă şi involvare religioasă a catolicilor
irlandezi. În 2001, doar 48% din cei care se declara catolici merg de regulă la servicii
religioase. A doua religie este cea anglicana, cunoscută oficial că Biserica Irlandeză.
Există şi o minoritate care crede în judaism şi un număr mic dar crescător de musulmani.
Cele mai multe lucruri ce ţin de sistemul de învăţământ irlandez, ca şi administrarea
lui, se afla centralizate la Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei. Ministerul stabileşte regulamentele
generale pentru recunoaşterea şcolilor, stabileşte curricula, stabileşte regulile
administrative, reglementările pentru finanţarea şcolilor şi înscrierile în şcoli şi negociază
nivelele de salarizare pentru cadrele didactice. Învăţământul de bază cuprinde naţional
schools (şcolile naţionale). Este un sistem format din 8 clase. În general, elevii intra în
şcoala secundară la vârsta de 12 ani. Acest Second Level (al doilea nivel) se împarte în
Junior Cycle (ciclul începător) şi Senior Cycle (ciclul avansat). În şcoala secundară se
10
predau şi cunoştinţe tipice şcolilor profesionale sau de aptitudini. Tipurile de şcoli sunt:
Secondary Schools (şcoli secundare generale); Vocaţional Schools (şcoli profesionale);
Comprehensive Schools (şcoli compresive); Community Schools (şcoli comunitare).
În Irlanda, nu există un sistem unic pentru educaţia profesională preliminară.
Posibilităţile sunt legate de ucenicie, pregătire profesională în şcoli, pregătire specializată
după terminarea şcolii secundare, obţinerea de calificări tehnice în perioada educaţiei
universitare şi pregătire cu jumătate de normă în condiţiile angajării efective. Autoritatea
pentru Pregătire Profesională şi Angajări oferă diverse programe pentru ucenici, programe
ce reprezintă cea mai frecventă formă de pregătire pentru muncitorii calificaţi.
Sistemul universitar irlandez cuprinde universităţi, Technology Colleges (facultăţi
tehnice) şi instituţii pentru pregătirea profesorilor. Colleges of Education (colegiile pentru
învăţământ) pregătesc cadre didactice pentru învăţământul de bază. O serie de instituţii de
nivel superior oferă învăţământ de specialitate în profesii precum medicina sau dreptul.
Sistemul de securitate socială în Irlanda este administrat de către Departamentul
Afacerilor Sociale şiFamiliei. Departamentul este responsabil de furnizarea unei game
variate de scheme de asigurări sociale şi asistenta socială inclusiv prevederi pentru şomaj,
boală, maternitate, îngrijire, văduvie, pensie şi bătrâneţe. Plăţile sunt în general împărţite
în trei grupe: plăti de asigurări sociale (sau contributive) care se fac pe baza Contribuţiilor
ASCP (Asigurări Sociale Corelate Plăţii); plăti de asistenţă socială (sau non-contributive)
care se fac pe baza îndeplinirii unui test al mijloacelor de trăi; plăti universale (precum
Alocaţia pentru copil sau Transportul Gratuit) care nu depind de contribuţii ASCP sau de
un test al mijloacelor de trăi4.
Femeile din America de Nord, care s-au mutat în Irlanda şi le este dor de
casă sau caută noi prietene pot găsi Clubul Femeilor Americane din Dublin se potriveşte
proiectul de lege.
Înfiinţată în 1972, această organizaţie social-filantropice are mai mult de 180 de
membri de sex feminin care au toate un fel de legătură America de Nord.
Ele organizează o gamă largă de activităţi culturale, educative şi sportive.
Activităţile clubului caritabil variază de la locul de muncă de voluntariat locale la
strângerea de fonduri pentru caritate alese5 .
4 http://eures.anofm.ro/conditii_munca_viata_public.php - accesat la data de 17 decembrie 20105 http://www.newtotown.ie – accesat la data de 17 decembrie 2010
11
1.5 Mediul economic
Irlanda are o economie mică, modernă și dependentă pe comerț extern. Cu
un PIB de aproximativ 40,000$ pe cap de locuitor. In ierahia tarilor celor mai bogate din
Europa, Irlanda se situeaza pe locul trei este si pe locul patru in clasamentul celor mai
bogate tari din lume. Economia este caracterizată de o forță de muncă foarte educată și
de o rată foarte înaltă de investiție străină.
Creșterea economică a ajuns la o medie de 10% pe an între 1995 și 2000, din
cauza procesului Tigrului Celtic. Între 2002 și 2004, creșterea medie pe an a fost în jur de
4-6%.
Agricultura, care era pentru mult timp cel mai important sector economic, este acum
eclipsat de industrie, care face 46% din PIB, Irlanda fiind la ora actuală printre cele mai
industrializate economii din lume. Exporturile sunt compuse in procent de 80% din bunuri
industriale deși acest sector angajează doar 28% din forța de muncă.
Deși exporturile rămân cea mai mare sursă a creșterii dinamice a economiei,
Irlanda beneficiază de o creștere în consum și de o renaștere a sectoarelor de construcție
și investiție în afaceri.
Irlanda are o industrie împărțită în doua sectoare cuprinzand ramuri vechi și ramuri
noi. Cele vechi constând în industria textila, metalurgica, chimica, iar ramurile noi constând
în industria farmaceutica, electronică (constând în crearea de computere), mașini și
echipamente.
În ultimul deceniu, Guvernul irlandez a implementat o serie de proiecte naționale
economice cu țelul de a reduce inflația și ratele de taxare. Alte țeluri includ: reducerea
cheltuielilor guvernamentale ca procentaj a PIB-ului, îmbunătățirea pregătirilor a forței de
muncă și promovarea investiției străine, care este deja printre cele mai mari niveluri din
lume.
Tabel 1: Formarea P.I.B.
Domeniu de activitate Procent (%)
Agricultură 5
Industrie 47
Transport şi telecomunicaţii 16
Administraţie publică şi apărare 3
Alte servicii 29
Sursa: http://dublin.mae.ro
12
Figura 8: Ponderea fiecărui sector din economie la formare PIB
Figura de mai sus reprezintă ponderea fiecărui sector din economie la formarea
PIB. Se poate observa că ponderea cea mai mare o are industria cu 47%, iar ponderea
cea mai mică o are administraţia public şi apărare cu 3%.
Irlanda este o ţară saracă în zacăminte de subsol, dispunând de mici zacăminte de
zinc, plumb şi gaze naturale. Mai însemnate sunt resursele de sol, îndeosebi păşunile.
Chiar dacă din minele de cărbuni este extrasă huila, necesarul de carbune şi ţitei, al
industriei energetice trebuie importat. Energia electrică este produsă in proportie de 87%
de termocentrale. În partea centrală a Irlandei se extrage turbă pentru micile termocentrale
locale.
Este foarte importantă industria alimentară, în multe localităţi existând fabrici de
prelucrare a cărnii şi a laptelui şi fabrici de bere. Este dezvoltată industria textilă şi a
construcţiilor de maşini mici, industria chimică (firelor sintetice), industria maşinior de
birotică şi a calculatoarelor. Guvernul irlandez cu ajutorul unor stimulente financiare
impulsionează investiţiile străinilor, de exempu în industria filmului.
Succesul politicilor guvernamentale în domeniul investiţiilor străine este evidenţiat
de faptul că aproximativ 1240 de companii străine au ales să-şi stabilească afacerile în
Irlanda.
Structura investiţiilor, după ţara de provenienţă se prezintă astfel:
13
Tabel 2: Sursele investiţiilor străine în Irlanda
Ţara Procentaj (%)
S.U.A. 47
Germania 14
Marea Britanie 11
Alte ţări europene 20
Asia-Pacific 4
Alte ţări 4
Sursa: www.dublin.mae.ro
Figura 9: Investiţiile străine în Irlanda
Figura 9 reprezintă ponderea investiţiilor în Irlanda. Observăm faptul ca SUA deţine
47%, urmată de alte ţări europene cu 20%.
Agricultura irlandeză are un randament foarte ridicat şi este specializată în
creşterea animalelor, îndeosebi ovine şi bovine. De altfel, Irlanda deţine unul dintre
primele locuri pe Glob la ovine şi bovine raportate la numarul locuitorilor.
Irlanda a adoptat moneda euro cu încă alte 11 țări din Uniunea Europeană în 2002.
14
Capitolul 2
Potențialul turistic al Irlandei
Irlanda este o destinaţie turistică ideală, dacă turisti se pot obişnui cu singurul mare
dezavantaj: vremea. Mai mereu ploioasă, aduce un plus de farmec locurilor, dar va fi greu
de suportat de cei mai sensibili. In situatia in care turisti nu mai suporta atmosfera rece şi
umedă, cel mai bun loc unde se pot refugia este cel mai apropiat local, pentru a aprecia
mâncarea locală, pe langă băuturile tradiţionale. Climatul este destul de cald totuşi, iar
Irlanda este cunoscută ca Insula de Smarald datorită peisajului verde.
2.1 Destinaţii turistice din Irlanda
În continuare sunt prezentate principalele destinaţii turistice din Irlanda.
Cork este un judeţ plin de culoare şi contraste, care include unele dintre cele mai
frumoase peisaje din Irlanda. În conformitate cu Lonley Planet, în anul 2010, Cork s-a aflat
pe locul 3 în lume, în topul oraşelor ce merită vizitate. Cork este un amestec ideal pentru o
vacanţă oferind frumuseţe, linişte, inspirând o atmosferă de relaxare, dar tot odată străzile
din Cork City sunt pline de viaţă.
Dublin este una dintre destinaţiile de top în cadrul oraşelor din Europa. Cufundată în
istorie, capitala Irlandei oferă şi o gamă largă de magazine, restaurante şi festivaluri de
top, fiind alegerea perfectă pentru o vacanţă destinată familiei sau că unică experienta
culturală, sau pur şi simplu poate reprezenta o bine meritată pauză romantică.
Dublin mai este recunoscut şi pentru farmecul său natural bogat, pentru siturile
vechi, terenurile de golf de top, dar nu în ultimul rând pentru cursele de căi de renume
mondial. Dablin fascinant şi convingător este o regiune care se afla la centrul istoriei
Irlandei.
Înaintea Dublinului ca şi capitală a fost Valea Boyne din care se desprinde un peisaj
mitic sacru.
Limerick este un judeţ rural liniştit care se identifică cu asteptariile clienţilor,
deoarece oferă posibilitatea vizitării a unor castele şi ziduri vechi, dar în acelaşi timp pune
la dispoziţia turiştilor pub - uri mari , dar şi un spaţiu în care aceastia pot face cumpărături.
Waterford oferă un loc de joacă în mijlocul naturii, oferind peisaje minunate cu
munţii înalţi şi spectaculoşi care sunt accesibili traseelor montane. În această zonă se
poate remarca farmecul lumii din Valea Nire, dar şi atmosfera oraşelor Lismore şi
Cappoquin, şi nu în ultimul rând nu sunt de deglijat cele mai vechii oraşe din Irlanda.
15
Connemara a fost din totdeauna asemănata cu o frumuseţe sălbatică chiar şi în
perioada toamnei când peisajul este confundat cu un panou plin de culori. Este o
destinaţie minunată pentru petrecerea vacanţei prin liniştea pe care o oferă.
Ardmore e un sat pescares şi o staţiune renumită în Irlanda, situată pe coasta de
sud, în ţinutul Waterford. Aceaste e foarte populară datorită plajelor sale şi a malurilor
stâncoase. Oraşul reprezintă un amestec între clădirile vechi şi cele moderne.
Pe unul dintre dealurile de deasupra acestuia se poate vedea şi azi un turn înalt de
30 de m, ce datează din sec XII, ruinele bisericii Sf. Declan din sec XIII şi ale oratoriului lui
Sf. Declan.
Galway, e un orăşel de vacanţă din vestul ţării, un important centru urban cu
restaurante, pub-uri şi hoteluri moderne, fiind unul din cele mai animate oraşe din Irlanda.
În oraş se afla o universitate veche, clădirea sa fiind un exemplu clasic de arhitectură
irlandeză iar cea mai veche parte a oraşului e Eyre Square, Piaţa Eyre. Aici se poate face
ski nautic, windsurf în ocean şi se pot face plimbări cu vaporaşul până la cele trei insule
Aran6.
Printre cele mai frumoase locuri din Irlanda se află oraşul Killarney. Acesta are
peisaje mirifice, cea mai cunoscută fiind Cascada Torc, putându-se urca până în vârful
acesteia.
Pe drumul dintre Killarney-Kenmare Road şi Muckross Gardens se întind grădini
amenajate în stil irlandez iar de aici se poate ajunge la Lacul Muckross7.
Ceea ce am prezentat mai sus sunt principale destinaţii de interes turistic din
Irlanda, însă această ţară are o multitudine de locuri care merită vizitate.
2.2 Principalele resurse antropice ale Irlandei
Castelul Ashford este o legendă, o poveste. A fost construit în secolul al XIII-lea de
către nobilii Burgos pentru a celebra victoria împotriva susţinătorilor familiei O’Connors.
Familia Guiness a extins şi a renovat castelul în 1850 pentru a-l vinde, mai târziu, la
mijlocul secolului al XIX-lea. Astăzi, minunatul Ashfors este unul dintre cele mai
exclusiviste hoteluri de cinci stele ale Irlandei, dar este cunoscut pentru grandoarea sa în
toata lumea. Castelul, înconjurat din trei parţi de lacul Lough Corrib, se află în imediata
apropiere a unei păduri de câteva sute de hectare.
6 http://www.discoverireland.ie , accsesat la data de 17 decembrie 20107 http://www.turism-360.ro/informatii-despre/irlanda.html, accesat la data de 17 decembrie 2010
16
Figura 10: Castelul Ashford
Sursa: www.lazy.ro
Castelul Dublin este locul în care, din sec. XII pâna în 1920, se afla administraţia
britanică. El a fost construit pe un deal în partea de vest a oraşului. Biblioteca „Chester
Beatty” din interiorul castelului deţine o colecţie unică de papirusuri vechi, manuscrise
islamice, opere de artă chineze, japoneze, indiene şi ale altor ţări răsăritene. Tot aici se
pastreaza câteva texte biblice şi alte scrieri creştine. Această bibliotecă conţine, de
asemenea, una dintre cele mai bogate colecţii de gravuri şi carţi tipărite din lume.
Figura 11: Castelul Dublin
Sursa: www.lazy.ro
Catelul Malahide este o reşedinţă frumos restaurată, cu eleganţă şi farmec. Acest
castel este unul dintre cele mai vechi castele istorice din Irlanda. El a servit ca reşedinţă a
familiei Talbot între anii 1185 – 1975. La data de 10 decembrie, vizitatorii se pot bucura de
un minunat concert de Crăciun în incinta castelului. Aici se găsesc în acestă perioadă
17
tarabe cu vin fiert, plăcinte tocate şi se face un tur interesant în acest minunat castel
medieval.
Figura 12: Castelul Malahide
Sursa: www.irelandvacations.com
Castelul Gleninagh, unul dintre cele mai frumoase, nu neaparat prin construcţie sau
înfăţişare, ci mai degraba prin localizarea extraordinară, exact pe malul Golfului Galway.
La prima vedere, castelul pare să semene mai mult cu un turn decât cu un castel, datorită
dezvoltării predominante pe verticală ceea ce îl face să pară mai mult o construcţie de tip
fort. Castelul a fost ridicat în secolul al XVI-lea, iar în prezent se află într-un stadiu de
conservare parţială, fiind declarat monument naţional.
Muzeul National de Istorie Naturală datează din 1857 şi până în prezent în colecţiile
sale se găsesc peste două milioane de specimene diverse, din întreaga lume, fiind unul
dintre cele mai interesante muzee atât pentru copii, cât şi pentru adulţi.
Figura 13: Muzeul National de Istorie Naturală
Sursa: www.turistik.ro
18
La Galeria Municipală Hugh Lane, pasionaţii vor descoperi o impresionantă şi
variată colecţie de artă irlandeză şi lucrări ale marilor maestri europeni8.
La Biblioteca Chester Beatty bibliografii au la dispoziţie numeroase cărti rare,
manuscrise foarte valoroase, multe vechi de sute de ani, colecţii de imagini şi publicaţii
irlandeze şi miniaturi.
Biblioteca găzduieşte o colecţie unică de papirusuri vechi, cărţi rare, manuscrise
foarte valoroase, multe vechi de sute de ani, colecţii de imagini şi publicaţii irlandeze,
opere de artă chineze, japoneze, indiene şi câteva texte biblice şi scrieri creştine.
Biblioteca conţine, de asemenea, una dintre cele mai bogate colecţii de gravuri şi cărţi
tipărite din lume. Biblioteca este situată în interiorul castelului Dublin.
Figura 14: Biblioteca Chester Beatty
Sursa: www.turistik.ro
La Muzeul Scriitorilor din Dublin se găsesc ediţii ale marilor autori irlandezi, poze cu
aceştia din viaţa de zi cu zi, obiecte personale (maşini de scris, de exemplu). Exista un
ghidaj audio, iar dacă vă plictisiţi, puteţi pur şi simplu citi plăcutele informative. Fanii lui
Joyce pot retrăi evenimentele din romanul Ulise, parcurgând traseul urmat de personajul
principal Leopold Bloom în fiecare an pe 16 iunie, când în întreg Dublinul se organizează
un eveniment numit Bloomsday. Daca nu aţi reuşit performanţa de a citi romanul din
scoarţă în scoarţă, au ocazia să o faca aici, în cadrul unui maraton de 36 de ore.
8 http://www.nitb.com/ - accesat la data de 17 decembrie 2010
19
Catedrala Biserica lui Hristos datand din secolul XI, este cea mai veche cladire din
Dublin, desi a fost restaurata masiv in secolul XIX. Un interes special in prezinta cripta,
care este mai veche decat catedrala, si este deschisa vizitatorilor.
Construcţia prezintă o serie de sculpturi în piatră impresionante, arcade frânte şi
coloane impunătoare9.
Figura 15: Catedrala Biserica lui Hristos
Sursa: www.turistik.ro
Analizând cele prezentate mai sus putem concluziona faptul că Irlanda este una
dintre ţările cu cel mai mare potenţial touristic din Europa şi nu numai. Este o ţară bogată
din punct de vedere al destinaţiilor turistice şi al potenţialului turistic antropic
.
9 http://www.failteireland.ie/ - accesat la data de 17 decembrie 2010
20
Capitolul 3
Principalele forme de turism practicate în Irlanda
În acest capitol sunt prezentate principalele forme de turism care se practica în
Irlanda cu succes.
3.1 Turismul rural în Irlanda
Irlanda are incluse în circuitul turistic circa 500 de ferme ce oferă în mod tradiţional
formula „bed a breakfast” (cazare şi mic dejun), dar la cerere şi demipensiune sau chiar
pensiune completă. Numărul oaspeţilor într-un astfel de aşezământ variază între 6 şi 10
persoane.
Echipamentele posedă în mod frecvent cai (pentru echitaţie), instrumente pentru
practicarea pescuitului sau terenuri de golf. În zonele montane exista posibilităţi pentru
drumeţii sau escalada, iar în zona litorală sunt numeroase plaje cu nisip şi se poate înota.
Multe din ferme au amenajate locuri de joacă pentru copii şi se pot asigura la cerere
servicii de „baby sitter”. În general copiilor li se acorda 25% reducere. În numeroase
rânduri cazarea este oferită în apartamente independenta sau rezidente rurale rezervate
în edificii antice.
Zonele renumite în turismul rural irlandez sunt litoralul vestic şi partea centrală între
Galway şi Dublin. Regiunile care se constituie în zonele tradiţionale sunt: Ballyhourra
Country (în apropiere de Shannon), Joyce Coountry, Irishawen, Unabhan şi Carlow
Country.
În Irlanda, activitatea de primire la cetăţeni este privită ca o modalitate de
valorificare în plan turistic a caselor rurale (ferme şi case ţărăneşti) şi a satului, în general
prin campinguri la ferme, ferme ecvestre, camere de oaspeţi.
În această ţară sosesc turişti cu venituri superioare, liber–profesionisti, profesori,
jurnalişti de toate vârstele din ţări precum: SUA, Canada, Australia, Noua Zeelandă,
Europa)10.
3.2 Turismul cultural în Irlanda
Turistic, Irlanda este o tara în care domneşte o atmosferă specială data de tradiţia
culturală a acestei ţări rurale. Predomina culoarea şi bucuria reflectată de clădirile viu
colorate, copiii pe care îi întâlneşti la tot pasul şi multă, multă muzică. Insulă este atât de
10 http://www.ruraltourisminternational.org/Ireland - accesat la data de 18 decembrie 2010
21
mică încât se poate parcurge cu maşina lungimea ei în maxim o zi şi lăţimea în câteva ore.
Totuşi, turistul nu trebuie să o străbată fără a se opri să admire frumuseţea naturii acestui
taram inedit.
Dublin este un centru cultural major în Irlanda. Oraşul este originea multor artişti şi
scriitori importanţi. James Joyce, faimosul scriitor irlandez, a fost născut în Dublin şi a scris
diverse piese de literatură despre oraş, printre care se numără marele roman Ulysses
(Ulise), care este plin de detalii despre Dublin-ul din anii 1920.
În Dublin se găsesc cele mai mare şi mai prestigioase muzee din Irlanda: Muzeul
Irlandez de Artă Modernă, Galeria Naţională Irlandeză, Galeria Municipală Hugh Lane,
Biblioteca Chester Beatty şi trei filiale a Muzeului Naţional a Irlandei.
Dublin este cel mai mare centru de învăţământ din Irlanda, cu trei universităţi:
Universitatea din Dublin, care este cea mai veche din Irlanda, fondată în secolul al XVI -
lea, Universitatea Naţională a Irlandei, a doua universitate din Dublin şi cea mai recentă,
Universitatea Oraşului Dublin (Dublin City University), specializată în afaceri, inginerie,
ştiinţa şi industrie11.
3.3. Turismul de afaceri în Irlanda
O vizită în Irlanda pentru mediul de afaceri se poate revigora mintea şi sufletul,
indiferent ce colţ al insulei este vizitat. Călătorii de afaceri în Irlanda au posibilitatea de a
relaxa oamenii de afaceri în timp ce aceştia se bucură de o gamă de peisajele uluitoare în
toate regiunil. Centrele urbane din Irlanda sunt pline zi şi noapte, cu restaurante premiate,
hoteluri de lux, divertisment plin de viaţă.
Irlanda a fost gazda pentru fiecare tip de asociaţii internaţionale, întreprinderi şi
industrie imaginabile. Campaniile multinaţionale, asociatiiinternationale şi firmele mici au
ales toate Irlanda ca o destinaţie pentru călătoriile de afaceri importante şi conferinţe
international12.
3.4 Turismul de aventura
Fie că este vorba de apel sălbatice sau şansa de a arde din adrenalina, Irlanda este
o destinaţie în care turiştii se pot bucura în aer liber. Irlanada este ţara care te atrage prin
surprizele din fiecare colţ de ţară, cu coaste uimitoare şi o serie de activităţi palpitante.
11 http://www.besttourism.ro/ghid-europa-irlanda.html - accesat la data de 18 decembrie 201012 http://www.meetinireland.com – accesat la data de 18 decembrie 2010
22
Principalele sporturi de vaentura practicate în Iralnda sunt: mersul pe jos, ciclismul,
surfing, alpinism şi canotaj.
Canotajul se poate practica la 58 de km deJos Bann. Canoe Trail este o modalitate
unică de a experimenta acel rău frumos şi este potrivit pentru amatorii de canotaj de toate
abilităţile.
Zonele din jurul Killarney sunt ideale pentru drumeţii şi ciclism
Insula Irlanda a fost proiectat de natură pentru a oferi cele mai bune rute de mers
pe jos, deci cei care doresc ca merga într-o o vacanţă de mers pe jos, se pot alătura unui
traseu de mers . Irlanda este o tara plină de peisaje impunătoare care aşteaptă să fie
descoperite de către turiştii, de peisaje rurale la stânci, munţii, dealuri este o modalitate
provocatoare şi de inspiraţie pentru a fii aproape de natura ţării şi faunei sălbatice.
3.5 Ecoturismul în Irlanda
Greenbox este în curs de dezvoltare, aceasta fiind "prima destinaţie ecoturistica
veritabila cu un set de standarde bazate pe bunele practici de mediu subliniind tot ce are
regiunea şi oamenii de oferit.
Ecoturismul de călătorie se realizează la scară mică, cu impact redus, cultural, în
primul rând bazat pe natura, specificul local oferind o experienţă unică, bazată în mod
ferm pe principiile durabile.
Greenbox este Irlanda, prima destinaţie de ecoturism integrat. Zona de Greenbox
include judeţele Fermanagh, Leitrim, Cavan Vest, Nord Sligo, Donegal Sud şi Nord-Vest
Monaghan13.
Datorită peisajului şi resurelor naturale, în Irlanda se pot practica o gamă largă de
forme ale turismului. Cele prezentate mai sus sunt cele mai importante 5 forme de turism
care se practica în această ţară.
13 http://www.greenbox.ie – accesat la data de 18 decembrie 2010
23
Capitolul 4
Prezentarea ofertei turistice din punct de vedere calitativ şi cantitativ din Irlanda
Irlanda oferă turiştilor o gamă variată de posibilităţi de cazare. În industria
turismului, construcţiile sunt înfloritoare şi astfel se creează noi locuri de cazare şi
serviciile de alimentaţie.
4.1 Unităţi de cazare din Irlanda
Irlanda oferă turiştilor o selecţie minunată de hoteluri. De-a lungul fiecărui judeţ în
Irlanda se găsesc hoteluri care sunt bine evaluate. Cele 32 de judeţe din Irlanda oferă o
varietate uimitoare de divertisment, cultura, distracţie, emoţie, patrimoniu şi frumuseţe
naturală.
Oraşele cu cele mai importante unităţi de cazare din Irlanda sunt: Dublin, Belfast,
Cork, Galway, Limerick, Kilkenny, Waterford Donegal, Kerry, Mayo şi Wexford. În oricare
parte din Irlanda pe care turişti doresc să o viziteza, aceştia pot experimenta bogatul
patrimoniu, peisajul uimitor, hotelurile de lux sau pensiunile.
Cele mai importante unităţi de cazare din Irlanda sunt prezentate principalele unitaţi
de cazare din Irlanda în funcţie de judeţ. County Cork este situat în sud-vestul Irlandei,
fiind unul dintre cele mai mari judeţe din Irlanda. Situat pe un deal, Hotel Ambassador &
Health Club oferă o imagini minunate, spectaculoase asupra Cork City şi Harbour. Cele 70
camere spaţioase, luxoase, decorate la cele mai înalte standarde. Charleville The Park
Hotel & Leisure Centre a fost deschis la începutul anului 2008 şi are 91 camere, facilităţi
de conferinţă pentru 700 de persone, pentru banchet de până la 550 locuri şi inclusiv un
centru de agrement. Acest hotel de 4 * oferă servicii de lux şi relaxare.
Dublin este unul dintre cele mai populare destinaţii din Europa pentru Breaks Hotel.
Crowne Plaza este un hotel de lux de 4* cu facilităţi de conferinţe extensive de
catering pentru 1000 de delegaţi, 25 săli de întâlnire, 2 restaurante, bar şi lounge de
cafea. Situat într-un parc la numai 15 minute de centrul oraşului şi la 5 minute de
Aeroportul Dublin.
Comitatul Galway este situat în partea de vest a Irlandei şi este al treilea oraş ca
populaţie după Dublin City şi Cork City. Galway hotel este unul dintre cele mai bune
hoteluri de 4* din Irlanda, având toate avantajele unei poziţionări în centrul oraşului, fiind
în acelaşi timp situat cu vedere la faimosul Galway Bay Beach.
24
Judeţul Limerick este situat pe coasta de vest a Irlandei, la frontier cu judeţele Cork,
Tipperary, Clare şi Kerry. Judeţul este bogat în atracţii arheologice şi istorice, având un
număr destul de mare de oraşe, păduri, râuri, văi şi Munţii Ballyhoura care merită vizitaţi.
Situat la 20 de mile de Aeroportul Shannon. Adare Manor Hotel & Golf Resort oferă un
cadru istoric pentru o evadare romantică, o pauză de golf sau un eveniment de grup.
Kilkenny County este situat în inima de Sud-Est a Irlandei, mărginită de cinci judeţe,
inclusiv Watetford, Wexford şi Carlow. Situat unic într-un centru cultural şi artistic şi pe
fundalul oraşului medieval Kilkenny, Club House Hotel are o tradiţie veche de 200 ani
remarcându-se prin confort, ospitalitate şi eficienţă. Camere cu baie sunt decorate în stil
modern.
County Waterford este situat în regiunea de Sud-Est a Irlandei fiind o destinaţie
populară pentru pauze scurte la hotel. Hotel Ocean se afla la 15 minute de Waterford City,
fiind situat într-unul dintre satele cele mai pitoreşti din Irlanda. St Albans este o pensiune
de familie. Situată la câteva minute de mers pe jos de centrul oraşului şi Waterford
Crystal.
O vizită la Kerry este o experienţă magică, care îi face pe turişti să îţi dorească să
revină în acest judeţ. Acesta are o abundenţă de lacuri şi munţii precum şi plaje frumoase
cu maluri stâncoase. The Old Ship Inn este o pensiune fermecătoare, datând din
1881. Idilic situată în inima oraşului Castlegrogory, permite oaspeţilor săi de bază să
exploreze comunitatea locală şi bogăţiile zonei14.
În continuare este regăsit un tabel în care sunt reprezentate numărul de hoteluri înregistrate de-a lungul a trei ani neconsecutivi pe anumite zone.
Tabel 3: Numărul de hoteluri înregistrate în Irlanda
Zona 2004 2006 2008
Dublin 143 137 154
Est şi Centru 109 108 124
Sud - Est 100 102 112
Sud - Vest 145 158 163
Shannon 109 77 90
Vest 139 127 144
Nord - Vest 104 105 107
Total 849 814 905
Sursa: Fáilte Ireland Hotel Survey 2008, Hotel review
14 http://www.irelandhotels.com – accesat la data de 20 decembrie 2010
25
Figura 16: Evolutia numărului de hoteluri înregistrate în Irlanda
Din tabelul 3 cât şi în figura 14 se poate observa faptul că numărul de hoteluri în
anul 2004 a fost de 849 unităţi de cazare, înregistrând în anul 2006 o scădere de 35 de
unităţi, iar în anul 2008 numărul acestora a crescut la 905 unităţi de cazare, cu 91 de
unităţi mai mult.
De asemenea am realizat şi o clasificare a unităţilor de cazare pe tipuri de confort.
Acestea sunt regăsite în Tebelul 4: Clasificarea după gradul de confort a unităţilor de
cazare din Irlanda.
Tabel 4: Clasificare după gradul de confort a unităţilor de cazare din Irlanda
Anul
Grad de confort 2004 2006 2008
5* 21 22 30
4* 87 100 230
3* 315 306 402
2* 185 154 176
1* 53 36 50
Neclasificate 188 196 17
Total 849 814 905
Sursa: Fáilte Ireland Hotel Survey 2008, Hotel review
26
Figura: 17 Evoluţia numărului de hoteluri în funcţie de gradul de confort
Din tabelul de mai sus se poate observa că predomina unităţile de cazare de 3*,
urmate de cele de 4*. De asemenea din figura 17 este evidenţiat cum au evoluat numărul
de hoteluri în funcţie de gradul de confort.
În continuare vom prezenta gradul de ocupare al unităţilor de cazare în plin sezon.
Tabel 5: Gradul de ocupare în plin sezon (mii turişti)
Zona 2004 2006 2008
Dublin 13.1 15.2 18.6
Est şi Centru 4.0 4.8 6.7
Sud - Est 4.0 4.5 5.6
Sud - Vest 7.5 8.9 10.6
Shannon 5.8 4.4 5.5
Vest 5.6 5.8 6.8
Nord - Vest 3.8 4.7 5.2
Total 43.9 % 48.2% 59.0%
Sursa: Fáilte Ireland Hotel Survey 2008, Hotel review
Analizând datele din tabelul de mai sus se poate observa faptul că gradul de
ocupare al unităţilor de cazare în plin sezon a crescut de la an la an. În anul 2004 gradul
27
de ocupare fiind de 43,9 mii turişti, în 2006 a fost de 48,2 mii turişti, iar în 2008 a fost de
59 mii turişti.
4.2 Unităţile de alimentaţie din Irlanda
Asociaţia Restaurantelor din Irlanda a fost formată în 1970 cu scopul iniţial de a
forma un lobby puternic, care ar reprezenta industria la nivelul Guvernului cu privire la
probleme curente de importanţă privind impozitarea, şi de acordare a licenţelor
restaurantelor cu băuturi alcoolice, în special.
Sucursale s-au format în jurul ţării, toate din care încă mai există şi într-adevăr s-au
extins. Eforturile de asociere în 1986 pentru a obţine cote reduse de TVA de la 25% la
10% a fost rezultatul unui grup de restaurante dedicate în numele asociaţiei.
Aceste succese au fost repetate dea lungul anilor, în special în zonele de
impozitare, de acordare a licenţelor, standardelor, dezvoltarea curriculum-ului atât la
nivelul Guvernului irlandez şi, de asemenea, la nivel european. RĂI acum reprezintă peste
600 de membri cu unităţile care reprezintă restaurante fine, mese casual, etnice, familiale,
cafenele, hoteluri şi restaurante Pub15.
În continuare am enumerat într-un tabel numărul de restaurante în funcţie de
anumite zone.
Tabel 6: Numărul de restaurante din Irlanda (2008)
Zona Număr restaurante
Dublin 761
Est şi Centru 480
Sud - Est 290
Sud - Vest 353
Shannon 184
Vest 241
Nord - Vest 207
Total 2516
Sursa: Tourism Employment & Training Survey, Licensed Restaurants
15 http://www.rai.ie – accesat la data de 21 decembrie 2010
28
Din tabelul de mai sus se poate observa că numărul total de restaurante din Irlanda
în anul 2008 a fost de 2516 unităţi.
Unele dintre principalele restaurante din Irlanda sunt: Commons Inn, 101 Talbot
restaurant, O Sugan, Arc Cafe Bar, Ardsolus Restaurant, Artizan, Ashe's Fructe de mare
Bar, Ashford House.
Numai zecile de moduri în care prepară pâine ar fi suficient să facă din mâncarea
irlandeză demnă de urmărit. Din fericire bucătăria irlandeză nu se bazează doar pe ele.
Începând de la micul dejun, cu faimosul Irish breakfast, reţetele irlandeze sunt întotdeauna
bogate şi gustoase. Cu excepţia mâncărurilor bazate pe peşte şi fructe de mare, rareori
reţetele irlandeze sunt recomandate celor cu uşoare probleme de greutate.
Bucătăria irlandeză are în prim plan cartoful. De fapt, irlandezii au fost primii care au
dat importanţă cartofului în alimentaţie, în 1663 devenind foarte popular în meniul zilnic al
irlandezilor, iar în 1770 devenise cunoscut sub numele de cartof irlandez, ca dovadă că de
la ei s-a răspândit obişnuinţa de a-l consuma. Chiar şi astăzi reţetele irlandeze sunt axate
pe cartof, care este folosit într-o serie de fierturi, cum ar fi musacaua irlandeză, din el se
preparându-se chiar şi pâine sau plăcinte.
Carnea a intrat mai greu în reţetele irlandeze. Cu toate că astăzi se mănâncă carne
de porc, vită sau miel, irlandezii au rămas fideli baconului şi cârnăciorilor. Dar pe lângă
acestea, şi-au păstrat obiceiul de a consuma foarte mult peşte: somon, homar, păstrăv,
orice marea le oferă. Crevetele din porturile din Dublin este azi la mare căutare. La fel ca
şi produsele lor din lapte: faimosul unt sărat irlandez, sau brânza pe care irlandezii o
mănâncă la masă fără nimic altceva, nici măcar pâine, ca să nu-i strice gustul16.
4.3 Instalaţii şi modalităţi de agrement din Irlanda
Steagul alb pentru facilităţi de agrement este o igienă naţionala / premiu de mediu
care vizează piscinele, sălile de sport şi alte facilităţi de agrement din interiorul Irlandei.
Acest premiu se bazează pe sistemul internaţional Blue Flag şi subliniază standarde
ridicate atât în activităţile de mediu cât şi de igienă.
White Flag a fost lansat în 2001 şi este condus de Ilam Irlanda (Institutul de
agrement şi de Amenity Management Ltd Irlanda). Optzeci şi şase de facilităţi de
petrecere a timpului liber din toată Irlanda au primit steagul alb în anul 200417.
16 http://www.findarestaurant.ie – accesat la data de 21 decembrie 201017 http://www.citizensinformation.ie – accesat la data de 21 decembrie 2010
29
Cei pasionaţi de poezie şi în general de literatură vor găsi aici o cultură eclectică, în
care pe primul loc a rămas specificul naţional. Moştenirea literară a Irlandei este foarte
importantă pentru locuitorii ţării, şi veţi găsi aici numeroase mărturii ale unui trecut bogat,
de la mormântul lui Yeat, în nord, la Sligo, la celebrul volum "Book of Kells", păstrat în
stare excepţională la Trinity College, scris de călugării irlandezi în secolul V.
Pentru pasionaţii de istorie cea mai bună destinaţie este Strada O'Connell, în
centrul Dublinului, unde veţi găsi General Post Office, locul unde a început revolta din
1916, sau cum a fost înregistrată de istoria irlandeză "Easter Rising". Se mai văd şi astăzi
în zidurile clădirii urmele gloanţelor trase atunci, ca o amintire a unei perioade tulburi din
istoria Irlandei.
În Irlanda veţi găsi câteva plaje, dar nu vă aşteptaţi la o ambianţă tropicală, ci la
ceva mult mai interesant şi specific locurilor. Chiar dacă vremea este potrivită pentru plajă
doar în timpul verii, veţi întâlni aici numeroşi turişti veniţi din întreaga lume. Una dintre cele
mai apreciate plaje este Curracloe, în Wexford, o plajă lungă, cu nisip fin şi apă potrivită
pentru înot şi numeroase dune de nisip care alcătuiesc o imagine interesantă. Morriscastle
şi Balbriggan sunt alte plaje foarte apreciate de turişti şi localnici, mai ales pentru peisaje.
Pe coasta din regiunea Hampton există o colonie de foci, pe care le veţi vedea adesea în
jurul portului.
4.4 Instalaţii şi modalităţi de tratament
În Irlanda posibilităţile de tratament există în hotelurile care oferă servicii de spa.
Principalele game de tratament sunt: tratamentul Anne Semonin produsul irlandez
Voya. Tratamentul Anne Semonin combină un amestec ingenios de uleiuri aromatica
esenţiale, oligoelemente şi ingrediente marine cu touch clasic francez. Tratamentul Voya
este 100% ecologice şi utilizează resurse naturale marine pentru a produce o gamă largă
de tratamente spa18.
4.5 Agenţii de turism şi turoperatori din Irlanda
Toţi operatorii de turism şi agenţii de turism sunt obligate prin lege să fie autorizate
pentru a putea vinde / oferti spre vânzare peste graniţe călătorie către destinaţii din afara
statului sau Irlanda de Nord. Comisia pentru regulamentare a Aviaţiei este autoritatea
competentă cu responsabilitate pentru reglementarea agenţiilor de turism şi operatorii de
turism în această privinţă.
18 www.treatmentsystems.ie/ - accesat la data de 21 decembrie 2010
30
O persoană care doreşte să funcţioneze fie ca un agent de turism, sau operatorul
de turism trebuie să deţină o licenţă valabilă. Comisia pentru regulamententare a Aviaţiei
este responsabilă pentru autorizarea operatorilor de turism şi agenţii de voiaj în cadrul
Legii de Transport (Tour operatorii şi agenţii de turism) din 198219 .
Principalele agenţii de turism şi touroperatori de turism din irlanda sunt: Abbey
Travel, Jhon Cassidy Travel, Buget Travel, O'Mara Travel Co Ltd, Marrion Travel, Aus
Travel, Avondale Travel, Tandem Travel, Dempsay Travel20.
Analizând toate informatiiile prezentate mai sus sutem concluziona faptul că Irlanda
este o tara bogată din punct de vedere al ofertei turistice, având un potenţial turistic
deosebit.
Capitolul 5
Indicatorii circulaţiei turistice din Irlanda
19 http://www.pointofsinglecontact.ie – accesat la data de 21 decembrie 201020 http://www.localpages.ie - accesat la data de 21 decembrie 2010
31
În acest capitol vom analiza principalii indicatori ai circulaţiei turistice din Irlanda. Tot
aici vom evidenţia evoluţia pentru anumiţi indicatorii.
5.1 Numărul de turişti străinii
În tabelul următor vom evidenţia care este numărul de turişti care sosesc în
Irlanda în funcţie de modul de călătorie, zona de reşedinţă, precum şi motivul călătoriei.
Tabel 7: Numărul de turişti care sosesc în Irlanda (mii)21
2005 2006 2007 2008 2009
Modul de călătorie
Cu avionul 3.595 3.900 3.754 3.690 3.144
Pe mare 1.085 983 1.013 890 784
Europa continentală 1.705 2.181 2.575 2.656 2.429
Transatlantic 592 645 669 603 601
Zona de reşedinţă
Marea Britanie 3.822 4.060 4.032 3.872 3.257
Restul Europei 1.917 2.281 2.590 2.610 2.382
Sua şi Canada 953 1.055 1.073 1.005 980
Alte ţări 285 314 317 352 308
Motivul călătoriei
Afaceri 967 1.100 1.211 1.334 1.061
Vacanţă 3.428 3.775 4.035 3.698 3.027
Vizite la prieteni/familie 2.125 2.323 2.247 2.276 2.343
Altele 457 511 519 531 456
Total turişti străini 6.977 7.709 8.012 7.839 6.927
Sursa: www.cso.ie, Anuarul statistic al Irlandei, 2010
21 www.cso.ie, Anuarul statistic al Irlandei, 2010
32
Figura 18: Evoluţia numărului de turişti străini
În ceea ce priveşte modul de călătorie, avionul a fost ales cu precădere de către
călătorii sosiţi în Irlanda, înregistrând cea mai mare valoare în anul 2006 fiind urmat de o
descreştere lentă în perioadă ce a urmat.
Din punct de vedere al naţionalităţii, cea mai mare parte a turiştilor sosiţi în Irlanda
sunt din Marea Britanie, iar în ceea ce priveşte scopul călătoriei lor, cei mai mulţi dintre
aceşti au fost în vacanţă.
În functie de numărul total de turişti străini care au vizitat Irlanda în perioada 2005-
2008 se observă că numărul lor a înregistrat o creştere uşoară în perioda 2005-2007 de la
6977 turişti la 8012 turişti, urmată de o scădere în perioada 2007-2009 de la 8012 turişti la
6927 turişti.
5.2 Durata medie a sejurului
Durata medie a sejurului se calculează ca raport între total zile-turist şi numărul de
turişti22. Durata medie a sejurului, a turiştilor care au vizitat Irlanda este prezentată în
Tabelul 8: Durata medie a sejurului în Irlanda din perioada 2005-2009.
Durata medie a fost calculată în funcţie de mai multe criterii:
Modul de călătorie
Zona de reşedinţă
Motivul călătoriei
Tabel 8: Durata medie a sejurului în Irlanda (înnoptări)22 Notiţe seminar Economia turismului, A Candrea, Universitatea Transilvania din Braşov, 2010
33
2005 2006 2007 2008 2009
Modul de călătorie
Cu avionul 5.5 5.1 4.8 5.1 5.5
Pe mare 8.2 8.3 8.4 8.7 8.8
Europa Continentală 10.5 11.1 9.9 11.6 10.7
Transatlantic 10.0 9.6 9.5 10.2 10.1
Zona de reşedinţă
Marea Britanie 4.8 4.8 4.7 4.8 5.1
Restul Europei 10.9 11.2 9.6 11.4 10.6
Sua şi Canada 9.5 9.0 9.1 9.3 9.3
Alte ţări 13.4 12.4 14.5 15.2 15.6
Motivul călătoriei
Afaceri 5.5 4.2 5.2 4.7 6.0
Vacanţă 7.1 7.0 6.8 7.1 6.9
Vizite la prieteni/familie 8.2 8.5 7.9 8.3 8.1
Altele 12.2 15.8 13.1 23.0 20.0
Durata medie a sejurului 7.6 7.6 7.3 8.1 8.1
Sursa: www.cso.ie, Anuarul statistic al Irlandei, 2010
Figura 19: Durata medie a sejurului
Sejurul cel mai lung l-au avut cei proveniţi din Europa Continentală, înregistrând o
scădere în anul 2007, la 9.9 nopţi faţă de anul 2006 în care s-au înregistrat valori de
34
11.1nopţi după care a crescut în anul 2008, la 11.6 nopţi fiind urmată de o altă scădere în
anul 2009, înregistrând o valoare de 10.7 nopţi
Sejurul cel mai lung l-au avut cei din SUA şi Canada, şi de asemenea valorile cele
mai ridicate s-au înregistrat în cazul celor ce se aflau în vacanţă.
Per total se poate observa că pe parcursul celor 5 ani durata medie a sejurului a
fost una constantă, înregistrându-se o singură scădere în anul 2007 când aceasta a scayul
de la 7,6 zile la 7,3 zile, după care a crescut la 8,1 zile.
5.3 Densitatea circulaţiei turistice
Densitatea circulaţiei turistice se calculează ca raport între numărul turiştilor sosiţi în
Irlanda şi populaţia rezidenta a ţării. Acesta se exprimă în turist/locuitor.
Tabel 9: Densitatea circulaţiei turistice (turist/locuitor)
Anul Populatie Turişti străini Densitate
2004 4045200 6574 615,3331
2005 4133800 6977 592,4896
2006 4239800 7709 549,9805
2007 4339000 8012 541,5627
2008 4422100 7839 564,1153
Sursa: www.cso.ie, Anuarul statistic al Irlandei, 2010
Din tabelul de mai sus se poate observa că densitatea circulaţiei turistice este una
mare, în anul 2004 densitatea este de aproximativ 615 turişti/locuitor, în 2006 este de 550
turişti/locuitor, iar în 2008 această este de 564 turişti/locuitor.
5.4 Vizite ale turiştilor străini din afara Irlandei
În tabelul de mai jos sunt evidenţiaţi numărul de vizitatorii străini în funcţie de două
coordinate:
vizite fără înnoptare
vizite cu cel puţin o înnoptare.
Tabel 10: Vizite ale turiştilor din afara Irlandei (mii)
35
2005 2006 2007 2008 2009
Vizite fără înnoptare 367 424 422 551 479
Vizite cu cel puţin o înnoptare 6.610 7.285 7.590 7.288 6.448
Total vizitatori străini 6.977 7.709 8.012 7.839 6.927
Sursa: www.cso.ie, Anuarul statistic al Irlandei, 2010
Valoarea cea mai mare a vizitelor fără înnoptare a fost înregistrată în anul 2008,
fiind de 551 mii de nopţi până atunci aceasta crescând lent de la an la an, după care a
urmat o scădere. Din punct de vedere al vizitelor cu cel puţin o înnoptare, anul 2007 a
înregistrat cea mai mare valoare, de 7.590 mii de nopţi, după care a urmat o scădere
lentă.
În figura următoare vom evidenţia evoluţia numărului de turişti cu cel puţin o
înnoptare.
Figura 20: Vizite cu cel puţin o înnoptare
Din figura 20 se observă faptul numărul de înnoptări nu a fost la fel în perioada
2005-2009, acesta înregistrând creşteri de la 6.610 înnoptări în 2005 până la 7.590
înnoptări în 2007, după care numărul lor a coborât la 6.448 înnoptări.
Tabel 11: Vizitatori străini în Irlanda cu cel puţin o noapte de cazare, repartizaţi
după felul unităţii de cazare (mii)
36
2005 2006 2007 2008 2009
Marea britanie 16.961 17.895 17.487 17.057 15.231
Hotel 4.075 4.535 4.993 4.770 3.673
Pensiune 1.649 1.627 1.552 1.329 916
Casa de închiriat 3.320 2.720 2.408 2.556 1.615
Camping 276 320 364 234 223
Hostel 209 170 173 156 140
Prieteni/rude 7.413 7.651 7.143 6.957 7.735
Altele 1.019 872 854 1.056 929
Restul Europei 19.981 24.902 24.288 28.608 24.331
Hotel 3.086 3.626 4.508 5.019 3.882
Pensiune 2.817 3.232 2.578 2.595 2.201
Casa de închiriat 5.446 6.109 5.698 6.758 6.028
Camping 515 603 670 522 680
Hostel 895 1.162 862 1.009 928
Prieteni/rude 4.718 6.670 6.174 7.246 6.427
Altele 2.504 3.500 3.798 5.459 4.185
SUA şi Canada 8.765 9.052 9.381 8.532 8.172
Hotel 2.984 3.167 3.356 3.106 2.689
Pensiune 1.494 1.496 1.401 1.065 963
Casa de închiriat 1.308 1.209 1.376 1.435 1.557
Camping 11 18 47 9 18
Hostel 281 350 333 326 314
Prieteni/rude 2.199 2.261 2.149 1.794 2.190
Altele 488 551 719 798 442
Alte zone 3.746 3.768 4.472 5.139 4.678
Hotel 471 735 617 690 658
Pensiune 449 417 485 480 265
Casa de închiriat 665 617 906 1.703 1.111
Camping 46 42 3 13 11
Hostel 170 153 317 214 167
Prieteni/rude 1.595 1.747 1.826 1.849 2.151
Altele 360 157 318 190 3.15
37
Sursa: www.cso.ie, Anuarul statistic al Irlandei, 2010
În cadrul Marii Britanii cea mai mare valoare o înregistreată înnoptările la prieteni
sau la rude, iar pe perioada analizată 2005-2009 cea mai mare valoare s- a înregistrat în
anul 2009, de 7.735 de mii. În cealaltă parte a Europei, ponderea cea mai mare o deţin
cazările în casele de închiriat cu cea mai mare valoare înregistrată în anul 2008, de 6.758
de mii. În SUA şi Canada, hotelurile deţin primul loc iar ca valoare maximă înregistrată,
anul 2007 se situează pe primul loc cu 3.356 de mii. În ultima categorie, alte zone, cazările
la prieteni deţin primul loc, cea mai mare valoare înregistrându-se în 2009, de 2.151 mii.
5.5 Durata medie a sejurului reprezentată de plecările rezidenţilor irlandezilor în
străinătate
În continuare este evidenţiata evoluţia duratei medii a sejurului în funcţie de
plecările rezidenţilor irlandezi în străinătate, precum şi călătoriile interne ale irlandezilor.
Durata medie calculata in tabelul de mai jos reprezentata de plecarile irlandezilor in
strainatate a fost calculata in functie de mai multe componente:
Modul de călătorie
Motivul călătoriei
Tabel 12: Durata medie a sejurului reprezentată de plecările rezidenţilor
irlandezilor în străinătate (înnoptări)23
2005 2006 2007 2008 2009
Modul de călătorie
Cu avionul 8.3 7.5 8.5 8.1 8.1
Pe mare 6.5 7.1 6.5 7.7 8.9
Europa continentala 8.3 8.0 7.8 8.5 9.3
Transatlantic 11.7 10.9 10.2 11.0 12.8
Motivul călătoriei
Afacere 6.6 6.3 6.1 6.5 8.7
Vacanţă 8.4 8.0 8.4 8.5 9.0
23 Anuarul statistic al Irlandei, Institutul Naţional de Statistica al Irlandei, 2010
38
Vizite la prieteni/rude 9.1 9.0 8.3 8.8 9.4
Altele 8.8 7.0 8.2 11.1 8.8
Durata medie a sejurului 8.4 8.0 8.1 8.5 9.1
Sursa: www.cso.ie, Anuarul statistic al Irlandei, 2010
În călătoriile lor, irlandezii preferă modul Transatlantic de călătorie, cu valoarea cea
mai mare înregistrat în 2009 cu 12.8 zile, iar călătoriile acestora se realizează în marea
majoritate a lor în scopul de a-şi vizita rudele sau prietenii, cu cea mai mare valoare
înregistrată în 2009, cu o durată medie a sejurului de 9.4 nopţi.
Figura 21: Durata medie a sejurului reprezentată de plecările irlandezilor în străinătate
Din figură de mai sus se poate observa cum a evoluat durata medie a sejurului
reprezentată de plecările irlandezilor în străinătate în perioada 2005-2009.
Observăm faptul că durata cea mai mică s-a înregistrat în 2006 cu 8 zile, iar durata
cea mai mare în 2009 cu 9,1 zile.
Tabel 13: Călătorii interne ale rezidenţilor irlandezi (mii)
2005 2006 2007 2008 2009
Total Excursii 7.173 7.310 7.942 8.339 8.340
Frontieră,interior şi Vest 2.366 2.302 2.479 2.569 2.635
Sud şi Est 4.807 5.008 5.436 5.770 5.704
Total călătorii cu înnoptare 24.607 24.203 26.328 26.195 26.027
Frontieră,interior şi Vest 8.199 7.538 7.947 8.016 8.404
Sud şi Est 16.408 16.665 18.381 18.178 17.623
39
Durata medie a sejurului 3.4 3.3 3.3 3.1 3.1
Frontieră,interior şi Vest 3.5 3.3 3.2 3.1 3.2
Sud şi Est 3.4 3.3 3.4 3.2 3.1
Sursa: www.cso.ie, Anuarul statistic al Irlandei, 2010
Din punct de vedere al excursiilor, irlandezii au călătorit mai mult în părţile de Sud şi
de Est ale ţării, cea mai mare valoare înregistrându-se în 2008, de 5.770 de excursii.
Călătoriile cu înnoptare au înregistrat cea mai mare valoare în 2006, de 16.665 de
mii de călătorii, în părţile de Sud şi de Est ale ţării.
Din punct de vedere al duratei medii a sejurului, ponderea cea mai mare s+a
înregistrat în 2005, în părţile de frontieră, interior şi Vest ale ţării, de 3.5 nopţi.
5.6 Camere disponibile în hoteluri şi pensiuni
În continuare com evidenţia care este evoluţia numărului de camere disponibile din
perioada 2005-2009 în funcţie de numărul de hoteluri şi pensiuni.
Tabel 14: Camerele disponibile în hoteluri şi pensiuni
2005 2006 2007 2008 2009
Hoteluri 854 812 857 907 913
Camere disponibile 45.773 45.873 51.322 57.388 60.148
Pensiuni 448 409 387 360 336
Camere disponibile 5.115 4.632 4.429 4.221 4.050
Sursa: www.cso.ie, Anuarul statistic al Irlandei, 2010
Cele mai multe hoteluri s-au înregistrat în anul 2009 şi în acelaşi timp înregistrându-
se şi cea mai mare valoare a camerelor disponibile. Pensiunile cele mai multe s-au
înregistrat în anul 2005, fiind de 448 de unităţi şi totodată numărul cel mai mare de
camera disponibile s-au înregistrat în anul acela, având o valoare de 5.115 de cameră.
40
Figura 22: Camere disponibile la hoteluri şi pensiuni
În figură de mai sus reprezintă o evoluţie mai amplă a numărului de camere
disponibile la hoteluri şi pensiuni în perioada 2005-2009.
Numărul de camere la hoteluri înregistrează valoarea cea mai mare în 2009 cu
60148 camere, iar valoarea cea mai mică în 2005 cu 45773. Observăm că numărul
acestora a crescut de la an la an.
Numărul de camere la pensiunii are valoarea cea mai mare în anul 2005 cu 5115
camere, înregistrând scăderi de la an la an, valoare din 2009 fiind de 4050 de camere.
41
Capitolul 6
Locul turismului în economia Irlandei
În acest capitol ve-ţi regăsi prezentat care este locul pe care îl ocupa turismul în
economia Irlandei.
6.1 Impactul economic al Irlandei
În 2010 industria turismul şi călătoriile din Irlanda sunt aşteptate să genereze 10
miliarde de euro în activitatea economică (PIB)24.
Impactul direct asupra industriei include valoarea industriei directă în PIB, precum şi
industria directă în ocuparea forţei de muncă.
Figura 23: Industria directă în PIB
Sursa: Contul Satelit TSA al Irlandei, anul 2010
Industria directă în PiB-ul Irlandei reprezintă 3 miliarde de euro, echivalentul a 1,7%
din total PIB.
Figura 24: Industria directă în ocuparea forţei de muncă
Sursa: Contul Satelit TSA al Irlandei, anul 2010
24 ***Contul Satelit TSA al Irlandei, anul 2010
42
Industria directă în ocuparea forţei de muncă reprezintă 33000 joburi, echivalentul a
1,8% din ocuparea forţei de muncă totale. Cu toate acestea turismul şi călătoriile au atins
toate sectoarele economiei, impactul său real a fost mult mai mare decât ceea ce s-a
aşteptat a fii realizat.
Figura 25: PIB- ul în economie
Sursa: Contul Satelit TSA al Irlandei, anul 2010
PIB-ul în economie are o valoare de 10 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 6,3%
din total PIB.
Figura 26: Ocuparea forţei de muncă în economie
Sursa: Contul Satelit TSA al Irlandei, anul 2010
Ocuparea forţei de muncă în economie are o valorea de 114000 de locuri d
emunca, ceea ce reprezintă 6,2% din totalul forţei de muncă ocupate.
Figura 27 : Exporturi, servicii şi mărfuri
Sursa: Contul Satelit TSA al Irlandei, anul 2010
43
Exporturile, serviciile şi mărfurile reprezintă 7 miliarde de euro, echivalentul a 4,5%
din total exporturi.
Figura 28: Capital investit
Sursa: Contul Satelit TSA al Irlandei, anul 2010
Capitalul investit are o valoare de 4 miliarde de euro, echivalentul a 16,6% din
totalul investiţilor.
Figura 29: Cheltuielile Guvernamentale
Sursa: Contul Satelit TSA al Irlandei, anul 2010
Primele trei grafice evidenţiază evoluţia PIB-ului, ocuparea forţei de muncă în
turism, exporturile în perioada 1988-2020. Următoarele trei evidenţiază evoluţia
consumului personal, capitatul investit şi cheltuielile guvernamentale în perioada 1988-
2020. Ultimele trei grafice ilustrează informaţii referitoare la sosirile vizitatorilor
internaţional.
În continuare voi evidenţia care este creşterea reală a industriei turismului şi
călătoriilor pentru anul 2010.
Figura 30: Industria directă în PIB şi industria directă în ocuparea forţei de muncă
44
Sursa: Contul Satelit TSA al Irlandei, anul 2010
În ceea ce priveşte industria directă în PIB în anul 2010, aceasta a fost în scădere
cu 7 procente, echivalentul a 3 miliarde de euro. Industria directă în ocuparea forţei de
muncă a fost în scădere cu 11,3 procente, la 33000 joburi.
Figura 31: Pib-ul în economie şi forţa de muncă ocupată în economie
Sursa: Contul Satelit TSA al Irlandei, anul 2010
PIB-ul în economie a înregistrat în anul 2010 o scădere de 4,5 procente, şi anume
la 10 miliarde de euro, însă în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă în economie
aceasta a scăzut cu 9,1 procente, adică la 114000 joburi.
În următorii 10 ani industria turismul şi călătoriile din Irlanda este aşteptată să aibă o
creştere reală.
Figura 32: Industria directă în PIB şi industria directă în ocuparea forţei de muncă
Sursa: Contul Satelit TSA al Irlandei, anul 2010
În ceea ce priveşte industria directă în PIB o să crească la 5,2 procente, la 6
miliarde de euro în 2020. Industria directă în ocuparea forţei de muncă o să crească cu 2,6
procente, adică la 42,311joburi în 2010.
Figura 33: Pib-ul în economie şi forţa de muncă ocupată în economie
45
Sursa: Contul Satelit TSA al Irlandei, anul 2010
PIB-ul în economie în 2020 o să crească la 5,3 procente, şi anume la 21 miliarde de
euro, însă în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă în economie aceasta o să
crească cu 2,2 procente, adică la 141000 joburi în 2020.
Figura 34: Cererea de turism şi călătorie
Sursa: Contul Satelit TSA al Irlandei, anul 2010
În anul 2020 cererea pentru turism şi călători va creşte cu 4,9 procente, la 38 miliarde
de euro.
Figura 35: Vizitatorii străini
Sursa: Contul Satelit TSA al Irlandei, anul 2010
În ceea ce priveşte vizitatorii străini în industria turismul şi călătoriile din Irlanda, vor
creşte la 5,6 la 12 miliarde de euro.
Figura 36: Capital investit
Sursa: Contul Satelit TSA al Irlandei, anul 2010
46
Capitalul investit în turism şi călătorii din Irlanda vor creşte la 6,3%, adică la 10
miliarde de euro în 2020
Figura 37: Cheltuielile guvernamentale cu turismul şi călătoriile
Sursa: Contul Satelit TSA al Irlandei, anul 2010
În ceea ce priveşte cheltuielile guvernamentale cu industria turismul şi călătoriile
acestea vor creşte cu 0.7 procente, adică la 1 miliard de euro.
6.2 Ponderea turismului din Irlanda la Produsul Intern Brut
Industria Turismului şi a Călătoriilor până la sfârşitul anului 2010 se estimează să
contribuie cu 1,7 % la PIB (2,8 mld Euro), urmând să crească la 5,6 mld Euro, adică 2%
din totalul PIB până în 2020. Contribuţia turismului şi călătoriilor în economiei (% din total)
ar trebui să crească de la 6,3 % (10 mld Euro) la 7,4% (0,6 mld Euro) în aceeaşi perioadă.
Figura 38: Ponderea turismului şi călătoriilor în PIB şi economia industriei turismului şi
călătoriilor în PIB din Irlanda
Sursa: Contul Satelit TSA al Irlandei, anul 2010
47
Figură de mai sus reprezintă ponderea Irlandei la totalul PIB în perioada 2005-2010
care ne arată o creştere treptată din 2005 până în 2007, urmată de o scădere treptată în
perioada 2008-2010.
Figura 39: Ponderea turismului şi călătoriilor în PIB şi economia industriei turismului şi
călătoriilor în PIB din Uniunea Europeană
Sursa: Contul Satelit TSA al Irlandei, anul 2010
Figură de mai sus reprezintă ponderea turismului şi călătoriilor în PIB din Uniunea
Europeană în perioada 2005-2010 care a înregistrat creşteri egale de-a lungul acestei
perioade.
Figura 40: Locul pe care îl ocupa turismui şi călătoriile în economia PIB-ului în anul 2010,
precum şi creşterea reală anuală a Irlandei
Sursa: Contul Satelit TSA al Irlandei, anul 2010
48
Analizând clasamentul de mai sus în ceea ce priveşte locul pe care îl ocupa
turismul şi călătoriile în economia PIB-ului al Irlandei, aceasta ocupând locul 135 cu 6.3%
în total PIB, un loc destul de depărtat de top 10 ţări.
Privind creşterea anuală în procente a Irlandei, având o creştere de 5.3 % în anul
2010, aceasta ocupa locul 70.
6.3 Ponderea turismului în ocuparea forţei de muncă
Cele 33000 locuri de muncă din Industria turismului şi călătoriilor a Irlandei
reprezintă 1,8 % din totalul angajărilor din 2010 şi se estimează o creşterea a acestora la
42000 locuri de muncă sau 2,1% din total până în anul 2020.
Contribuţia Economiei turismului şi călătoriilor pentru ocuparea forţei de muncă se
aşteaptă să crească de la 114000 locuri de muncă în anul 2010, adică 6,2 % din totalul
angajărilor sau 1 la fiecare 16 joburi, la 141000 locuri de muncă sau 16.7% în totalul
angajărilor sau 1 la fiecare 14,5 angajări până în 2020.
Figura 41: Ponderea turismului şi călătoriilor în ocuparea forţei de muncă şi economia
industriei turismului şi călătoriilor în ocuparea forţei de muncă din Irlanda
Sursa: Contul Satelit TSA al Irlandei, anul 2010
Figură de mai sus reprezintă ponderea Irlandei din industria turismului şi călătoriilor
în ocuparea forţei de muncă în perioada 2005-2010 care ne arată o creştere treptată din
2005 până în 2007, urmată de o scădere treptată în perioada 2008-2010.
49
De asemenea tot în figură de mai sus regăsim şi creşterea reală în economie a
industriei turismului şi călătoriilor în ocuparea forţei de muncă analizată în perioada 1990 –
2020.
Figura 42: Ponderea turismului şi călătoriilor în ocuparea forţei de muncă şi economia
industriei turismului şi călătoriilor în PIB din Uniunea Europeană
Sursa: Contul Satelit TSA al Irlandei, anul 2010
Figură de mai sus reprezintă ponderea turismului şi călătoriilor în ocuparea forţei de
muncă din Uniunea Europeană în perioada 2005-2010 care a înregistrat creşteri egale în
perioada 2005-2008, urmată de un uşor declin în 2009 şi 2010.
Figura 43: Locul pe care îl ocupa turismui şi călătoriile în ocuparea forţei de muncă în anul
2010, precum şi creşterea reală a economiei din industria turismului şi călătoriilor în
ocuparea forţei de muncă din Irlanda
Sursa: Contul Satelit TSA al Irlandei, anul 2010
50
În clasamentul de mai sus se poate observa faptul că Irlanda ocupa locul 122 în
ceea ce priveşte economia industriei turismului şi călătoriilor în ocuparea forţei de muncă
cu 6,2% în ocuparea forţei de muncă pe total, însă în ceea ce priveşte creşterea reală a
economiei din industria turismului şi călătoriilor în ocuparea forţei de muncă din Irlanda
aceasta ocupa locul 100 cu 2,2%.
6.4 Încasările şi cheltuielile din turism
În continuare vom evidenţia care este valoarea veniturilor şi cheltuielilor provenite
din industria turismului şi călătoriilor în perioada 2005-2009
Tabel 15: Veniturile şi cheltuielile provenite din turism şi călătorii (milioane euro)
2005 2006 2007 2008 2009
Venituri internaţionale din turism
şi călători provenite de la cei
sosiţi în Irlanda
4.272 4.682 4.902 4.781 3.879
Chletuieli realizare de irlandezi în
străinătate
4.773 5.318 6.163 6.512 6.148
Balanţa -501 -626 -1.261 -2.131 -2.270
Sursa: www.cso.ie, Anuarul statistic al Irlandei, 2010
Figura 44: Venituri şi cheltuieli din industria turismului şi călătoriilor
51
Din punct de vedere a câştigurilor realizate de către Irlanda în urma turiştilor străini
sosiţi, anul 2007 a înregistrat valoarea cea mai mare, de 4.902 milioane de euro, urmată
apoi de un declin.
Cele mai multe cheltuieli realizate de irlandezi în străinătate s-au înregistrat în 2008,
având o valoare de 6.512 milioane de euro.
Figura 45: Balanţa veniturilor şi cheltuielilor din industria turismului şi călătoriilor
În urma realizării balanţei intre venituri şi cheltuieli se observa că Irlanda
înregistrează pierderi semnificative, şi ca cheltuielile realizate de irlandezi în străinătate
sunt mult mai mari faţă de câştigurile internaţionale din turism şi călători provenite de la cei
sosiţi în Irlanda.
6.5 Indicatori macroeconomici
Graficele următoare ilustrează modul în care creşterea turismului şi călătoriilor
urmăreşte de creştere turism urmăreşte sau variază de la creştere la nivel macroeconomic
general pentru diverşi indicatori.
52
Figura 46: Indicatorii macroeconomici
Sursa: Contul Satelit TSA al Irlandei, anul 2010
Primele trei grafice evidenţiază evoluţia PIB-ului, ocuparea forţei de muncă în
turism, exporturile în perioada 1988-2020. Următoarele trei evidenţiază evoluţia
consumului personal, capitatul investit şi cheltuielile guvernamentale în perioada 1988-
2020. Ultimele trei grafice ilustrează informaţii referitoare la sosirile vizitatorilor
internaţional.
6.6 Estimări şi previziuni pentru anul 2020
În continuare veţi găsi informaţii referitoarele la estimările şi reviziunile pentru anul
2020 la nivelul Irlandei şi Uniunii Europene.
Tabelele exprima estimările pentru anul 2010 în miliarde euro, cât reprezintă
acestea în total, precum şi creşterea indicatorilor atât pentru Irlanda cât şi pentru Uniunea
Europeana.
Pentru anul 2020 sunt realizate previziuni cu privire tot la creşterea în miliarde de
euro, cât reprezintă acestea în total şi a doua creştere previzionată a se realiza în 2020 cu
privire la Irlanda şi Uniunea Europeana.
53
Tabel 16: Estimări şi previziuni pentru anul 2020 în Irlanda
Irlanda 2010 2020
Mld €% din total Creştere1 Mld €
% din total Creştere2
Turism şi călătorii în scop personal 5.2 6.8 -3.5 9.4 7.2 4.0Călătorii de afaceri 1.7 1.1 -7.1 3.3 1.2 4.6Cheltuieli guvernamentale 1.0 3.9 -2.7 1.3 3.9 0.7Investiţii de capital 4.3 16.6 -0.3 9.7 17.5 6.3Vizitatori străini 5.8 4.2 1.6 12.2 4.3 5.6Alte exporturi 1.0 0.7 -3.0 1.7 0.6 3.4Cererea pentru turism şi călătorii 18.9 6.9 -1.5 37.7 7.4 4.9PIB Industria turismului şi călătoriilor 2.8 1.7 -7.0 5.6 2.0 5.2PIB Economia turismului şi călătoriilor 10.0 6.3 -4.5 20.6 7.4 5.3Industria turismului şi călătoriilor în ocuparea forţei de muncă 32.9 1.8 -11.3 42.3 2.1 2.6Economia turismului şi călătoriilor în ocuparea forţei de muncă 113.7 6.2 -9.1 141.5 6.9 2.2
Sursa: Contul Satelit TSA al Irlandei, anul 2010
Tabelul de mai sus reprezintă estimările ale anului 2010 din Irlanda referitoatea la
diferite informaţii cu privire la industria turismului şi călătoriilor.
De asemenea tot în acest tabel găsim şi preziviunile pentru anul 2020 în ceea ce
priveşte industria turismului şi călătoriilor. Informaţiile din tabel fac referire la sumele de
banii aferente fiecărei activităţii, ponderea lor în total, precum şi creşterea estimate şi
previzionata.
Tabel 17: Estimări şi previziuni pentru anul 2020 în Uniunea Europeană
Uniunea Europeană 2010 2020
Mld $% din total Creştere1 Mld €
% din total Creştere2
Turism şi călătorii în scop personal 1008.5 9.7 0.1 1.478,6 10.3 2.8Călătorii de afaceri 225.9 1.3 -3.5 338.9 1.4 3.1Cheltuieli guvernamentale 130.1 3.3 1.0 169.5 3.4 1.5Investiţii de capital 289.8 8.8 -4.8 458.3 9.0 3.5Vizitatori străini 418.2 6.2 -2.0 698.4 5.6 4.1Alte exporturi 341.7 5.1 3.4 625.1 5.0 5.3
54
Cererea pentru turism şi călătorii 2414.2 9.9 -0.7 3768.8 10.1 3.4PIB Industria turismului şi călătoriilor 610.0 3.4 -1.2 887.6 3.5 2.7PIB Economia turismului şi călătoriilor 1699.0 9.5 -1.3 2528.0 10.1 2.9Industria turismului şi călătoriilor în ocuparea forţei de muncă 8381.8 3.9 -2.9 9408.4 4.2 1.2Economia turismului şi călătoriilor în ocuparea forţei de muncă 22211.0 10.3 -3.8 25042.8 11.1 1.2
Sursa: Contul Satelit TSA al Irlandei, anul 2010
Tabelul de mai sus reprezintă estimările ale anului 2010 din Uniunea Europeană
referitoatea la diferite informaţii cu privire la industria turismului şi călătoriilor, precum şi
preziviunile pentru anul 2020 în ceea ce priveşte industria turismului şi călătoriilor. Datele
din tabel fac referire la sumele de banii aferente fiecărei activităţii, ponderea lor în total,
precum şi creşterea estimate şi previzionata.
55
Concluzii
Republica Irlandeză are o economie mică, modernă şi dependentă pe comerţ
extern. Cu un PIB de aproximativ 40,000 $ pe cap de locuitor, Irlanda este a treia cea mai
bogată ţară din Europa şi a patra cea mai bogată din lume.
Economia este caracterizată de o forţă de muncă foarte educată şi de o rată foarte
înaltă de investiţie străină. Agricultura, care era pentru mult timp cel mai important sector
economic, este acum eclipsat de industrie, care face 46% din PIB, Irlanda fiind la ora
actuală printre cele mai industrializate economii din lume. Deşi exporturile rămân cea mai
mare sursă a creşterii dinamice a economiei, Irlanda beneficiază de o creştere în consum
şi de o renaştere a sectoarelor de construcţie şi investiţie în afaceri.
Vacanţa minimă anuală a locuitorilor este de 5 săptămâni, iar datorită nivelului
ridicat al calităţii vieţii, aceştia s-au obişnuit să acorde o importanţă foarte mare călătoriilor
de vacanţă. Astfel, peste 90% pleacă în vacanţă cel puţin o dată pe an.
Recesiunea puternică din ultimul timp nu a modificat această tendinţă, dar îi
determină să aleagă destinaţii mai ieftine. Datorită eforturilor de promovare ale autorităţilor
naţionale, o mare parte din populaţie, şi anume 85%, îşi petrec o parte din vacanţă în
propria ţară. La acest lucru a contribuit şi schimbarea climei, în sensul că pe perioada verii
temperatura medie a crescut treptat. Peste 55% din populaţie călătoreşte în Europa, iar
11% în afara Europei.
56
Bibliografie
1.Notiţe seminar Economia turismului, A Candrea, Universitatea Transilvania din Braşov,
2010
2.Anuarul statistic al Irlandei, Institutul Naţional de Statistica al Irlandei, 2010
3.***Contul Satelit TSA al Irlandei, anul 2010
4.http://ro.wikipedia.org – Enciclopedie online, accesat la data de 10 decembrie 2010
5.http://en.wikipedia.org/wiki/Ireland - Enciclopedie online - accesat la data de 10
decembrie 2010
6.http://eures.anofm.ro/conditii_munca_viata_public.php - accesat la data de 17 decembrie
2010
7.http://www.newtotown.ie – accesat la data de 17 decembrie 2010
8.http://www.discoverireland.ie , accsesat la data de 17 decembrie 2010
9.http://www.turism-360.ro/informatii-despre/irlanda.html, accesat la data de 17 decembrie
2010
10. http://www.nitb.com/ - accesat la data de 17 decembrie 2010
11. http://www.failteireland.ie/ - accesat la data de 17 decembrie 2010
12. http://www.ruraltourisminternational.org/Ireland - accesat la data de 18 decembrie
2010
13. http://www.besttourism.ro/ghid-europa-irlanda.html - accesat la data de 18 decembrie
2010
14. http://www.meetinireland.com – accesat la data de 18 decembrie 2010
15. http://www.greenbox.ie – accesat la data de 18 decembrie 2010
16. http://www.irelandhotels.com – accesat la data de 20 decembrie 2010
17. http://www.rai.ie – accesat la data de 21 decembrie 2010
18. http://www.findarestaurant.ie – accesat la data de 21 decembrie 2010
19. http://www.citizensinformation.ie – accesat la data de 21 decembrie 2010
20. www.treatmentsystems.ie/ - accesat la data de 21 decembrie 2010
21. http://www.pointofsinglecontact.ie – accesat la data de 21 decembrie 2010
22. http://www.localpages.ie - accesat la data de 21 decembrie 2010
23. www.cso.ie, Anuarul statistic al Irlandei, 2010
57