Tema 4 Accidente chimice si industrialeConform Hotarrii nr. 762/2008 pentru aprobarea Strategiei nationale de prevenire a situatiilor de urgenta, unul dintre riscurile de pe teritoriul Romaniei este cel tehnologic. Riscurile tehnologice cuprind totalitatea evenimentelor negative care au drept cauz depirea msurilor de siguran impuse prin reglementri, ca urmare a unor aciuni umane voluntare sau involuntare, defeciunilor componentelor sistemelor tehnice, eecului sistemelor de protecie, etc. Riscul tehnologic, spre deosebire de cel natural, poate fi controlat i redus pe mai multe ci, necesitnd ns un management mult mai elaborat i personalizat pe fiecare categorie n parte. Dintre evenimentele generatoare de situaii de urgen pot fi menionate : accidente n industrie; accidente de transport; accidente nucleare; prbuirea de construcii, instalaii sau amenajri; eecul utilitilor publice - avarii; cderi de obiecte din atmosfer sau din cosmos; muniie rmas neexplodat; Din cele apte evenimentele generatoare de situaii de urgen precizate mai sus, prezentul curs se va referi la primele dou, respectiv accidentele n industrie i accidentele de transport. De-a lungul timpului, dar mai ales n ultimii 50 de ani, dat fiind dezvoltarea industrial n lume, au avut loc mai multe accidente n industrie, att chimice dar i de alt natur. Accidentele s-au petrecut att n interiorul unor operatori economici dar i pe timpul transportului unor substane periculoase, de exemplu.

Seveso, Italia 1976n cursul zilei de smbt 10 iulie 1976, a izbucnit o explozie la un reactor TCF (2,4,5- triclorfenol) al unitii de sintez chimic ICMESA situat la marginea oraului Meda, o mic localitate la 20 kilometri nord de Milano, Italia (Fortunati, 1985). n acest accident a fost eliberat n atmosfer un nor toxic coninnd TCDD (2,3,7,8tetraclordibenzo-p-dioxin), considerat ca unul din cei mai toxici compui chimici de sintez. Norul de dioxin a contaminat o zon intens populat cu dimensiuni aproximative de 6 kilometri lungime i 1 kilometru lime, pe direcia vntului din acel moment. Accidentul este cunoscut pe plan internaional ca ,,Dezastrul de la Seveso, dup numele localitii din vecintate care a fost cea mai grav afectat. Unsprezece localiti din zona limitrof situate ntre Milano i Lacul Como au fost direct implicate n accident i au suferit consecinele sale. Cele mai afectate patru localiti au fost Seveso (cu o populaie de 17000 persoane n 1976), Meda (19000), Desio (33000) i Cesano Maderno (34000). Alte dou orae au fost supuse msurilor restrictive care au urmat dup accident: Barlassina (6000) i Bovisio Masciago (11000).

1

n alte cinci orae s-au efectuat controale privind starea de sntate a populaiei. Zona afectat face parte din Brianza, o localitate prosper a Lombardiei, aceasta din urm fiind i ea una din cele mai bogate i mai industrializate regiuni ale Italiei. Poluarea generat de accident a impus evacuarea a 850 persoane, a provocat moartea a mii de animale domestice, distrugerea vegetaiei i a cauzat ngrijorarea autoritilor privind efectele pe termen lung asupra strii de sntate. Au aprut efecte medicale acute de tipul dermatitei de contact, dar nu s-a nregistrat nici un caz de deces uman atribuit exclusiv expunerii la dioxin (Bertazzi i colab., 1989), dei Directorul General al fabricii ICMESA a murit n accident. Cauzele reaciei exoterme care a pulverizat capacul reactorului ar putea fi: modificarea proporiilor n amestecul de alimentare a reactorului, nchiderea sistemului de rcire i evacuare nainte de terminarea arjei, evacuarea jetului gazos direct n atmosfer. O circumstan agravant este reprezentat i de anunarea autoritilor cu 27 ore ntrziere privind producerea accidentului. Accidentul de la Seveso a exercitat un efect traumatic special asupra populaiei locale expuse deoarece gravitatea sa a fost recunoscut oficial n mod gradat. Victimele au fost despgubite, muncitorii au fost reintegrai profesional, s-a demarat i este n derulare un program substanial de monitorizare pe termen lung a strii de sntate, iar zona accidentului a fost transformat n parc. Dei iniial lente i contradictorii, reaciile autoritilor au demonstrat eficiena sistemelor tehnologice moderne. Demersurile reparatorii au vizat depirea traumelor iniiale (dermatita de contact, teama de modificri genetice, evacuarea populaiei, moartea animalelor) i restabilirea sistemelor obinuite de via social, economic i instituional. Cea mai important consecin a accidentului de la Seveso a fost impulsul pentru formularea de ctre Comunitatea European a Directivei Seveso, un nou sistem de normative pentru mediul industrial. Unul din cele mai interesante elemente n cazul de la Seveso este reprezentat de faptul c nici cei implicai direct i nici autoritile locale sau regionale nu au considerat fabrica ICMESA drept surs de risc. Nu se cunoteau foarte multe aspecte nici despre tipul proceselor de producie i nici despre compuii chimici implicai n aceste procese. Conform raportului prezentat de primarul oraului, fabrica a funcionat timp de 30 ani i singurele reclamaii ocazionale au venit de la localnicii din vecintate, viznd numai mirosurile neplcute. n urma producerii acestui accident tragic, a devenit evident necesitatea unei noi legislaii pentru a crete nivelul de securitate n mediul industrial, pentru a elabora planuri de msuri n cazurile de urgen, i pentru a asigura integrarea i colaborarea la nivel regional i transfrontalier n domeniul securitii industriale. Directiva Seveso, adoptat de Consiliul de Minitri al Comunitii Europene n iunie 1982 (Directiva 82/501/EEC), reprezint rezultatul acestor eforturi. O component principal a Directivei este reprezentat de obligativitatea informrii opiniei publice despre riscurile majore specifice mediului industrial i despre msurile adecvate n situaiile de urgen. Aceasta are la baz recunoaterea faptului c angajaii din mediul industrial i opinia public trebuie s cunoasc att pericolele la care se expun, ct i mijloacele de securitate specifice.

Bhopal, India 1984La ora 11 p.m. a zilei de duminic 2 decembrie 1984, temperatura celor 3840 galoane (aprox 14553,6 litri, 1 gallon = 3,79 litri) de metil- izocianat depozitate n unul 2

din cele trei rezervoare ale fabricii Union Carbide Bhopal, India, a atins punctul de fierbere de 39C (Hezlin, 1985; Dinham i Sarangi, 2002). Substana ar fi trebuit pstrat la 0C, dar instalaia de rcire nu funciona n acel moment. Supapele de evacuare automat ar fi trebuit s combat suprapresiunea prin evacuarea gazului n scrubere cu soluie alcalin, dar nu au funcionat. Doi operatori au ncercat fr succes s reduc temperatura n tanc cu ajutorul unor furtunuri cu ap. Presiunea din interiorul rezervorului a continuat s creasc, i la ora 1 a.m. a explodat valva de evacuare. Doar unul din cele dou turnuri cu soluie alcalin era n funcie, i nu a avut capacitatea de absorbie necesar pentru metil izocianatul eliberat, astfel nct acesta a ptruns n zona coului de combustie. Aceasta nu a funcionat, astfel nct nu s-a produs arderea gazului. Locuitorii zonelor nvecinate dormeau la acea or, regiunea fiind una din cele mai populate din Bhopal. Gazele evacuate au fost transformate, sub aciunea fenomenului de inversiune termic nocturn, ntr-un nor gazos compact care a acoperit oraul pe o raz de 5 mile n jurul fabricii. n dimineaa urmtoare s-au nregistrat peste 2000 mori i 300000 rnii. Ali 5000 locuitori au murit n urmtoarele luni datorit intoxicaiei cu gaz. Au murit cel puin 7000 animale, dar adevratele pagube aduse mediului nu au fost complet evaluate niciodat. Serviciile de urgen au fost complet depite de situaie, iar zonele nvecinate afectate de accident au fost cuprinse de panic i confuzie. Poliia a sftuit populaia s evacueze zona, dar muli din cei care au ncercat acest lucru au inhalat cantiti mari de gaz din atmosfer i au murit prin intoxicaie acut. Localnicii nu cunoteau faptul c simpla acoperire a feei cu o compres ud i aezarea n poziie culcat cu faa n jos pe podea, n interiorul cldirii unde se aflau n momentul accidentului, ar fi constituit o bun cale de protecie fa de aciunea gazului. n cursul nopii respective, ct i n zilele urmtoare, aproximativ 400000 oameni au fost antrenai ntr-o aciune de evacuare haotic. Dou sptmni mai trziu, n timp ce autoritile guvernamentale ncercau s neutralizeze cantitatea de metil izocianat rmas n incinta fabricii, alt val de poluare gazoas a afectat 200000 persoane (Agarwal, 1985). Cauza iniial a creterii temperaturii nu a fost stabilit pn n prezent. Raportul elaborat de Union Carbide afirm c adugarea accidental sau intenionat a unei cantiti de 500- 1000 kg ap n rezervor a determinat saltul termic necontrolat.

Enschede, Olanda 2000n data de 13 mai 2000, au loc dou explozii ntr-un depozit de artificii al S.E. Fireworks - o companie care depozita articole pirotehnice (artificii) n nordul oraului Enschede i au produs unul dintre cele mai grave dezastre tehnologice. Suflul exploziei sa simit la 30 km distan i se estimeaz c a fost echivalentul a 100 t de TNT. n cteva minute cartierul rezidenial din apropierea depozitului a fost distrus. Aproximativ 400 de apartamente au fost reduse la grmezi de moloz i alte 1000 au fost avariate. Incendiile care au rezultat se pare c au condus la eliberarea n atmosfer a prafului de azbest substan periculoas. Dup explozie 22 de persoane (4 pompieri) au murit i ali 947 au fost rnii, muli dintre ei foarte grav. Compania de asigurri Cologne Re a trebuit s plteasc despgubiri n valoare de 500 milioane NLG al bunurilor asigurate (suma acoper costurile cldirilor distruse, tratamentelor medicale, pierderile economice la fabrica de bere Grolsch). Se consider c este cel mai grav accident n Europa cu consecine n exteriorul amplasamentului din ultimii 50 de ani!

3

Toulouse, Frana, 2001n dimineaa zilei de vineri 21 septembrie 2001, ora 10.15 a avut loc o explozie foarte puternic la fabrica de ngrminte AZF (Azote de France) ntr-o zon industrial din apropierea oraului Toulouse, din sud-vestul Franei. Fora exploziei a creat un crater cu un diametru de 50 metri i o adncime mai mare de 10 metri. Explozia a spart geamurile de la ferestre situate n centrul oraului la 3 km deprtare. Liniile de telefon au czut imediat i nu s-au mai putut folosi telefoane pe o raz de 100 km. Experii au estimat c puterea exploziei a fost echivalent cu un cutremur msurnd 3.4 scara Richter. Peste 500 de case au devenit nelocuibile i aproximativ 1400 de familii au rmas fr locuine, 11.000 de copii au stat acas dup ce e aproximativ 85 de coli i colegii au fost afectate,2 coli au fost distruse i un spital grav avariat.22 persoane au murit pe amplasament, 6 n vecintatea amplasamentului i una n spital,2442 de rnii

Ucraina 2007O alarm pentru poluare chimic sever a fost emis n regiunea Lviv, Ucraina, unde un dezastru pe calea ferat a condus la un incendiu n care au fost implicate 15 containere de fosfor galben lichid. Cateva sate ucrainene au fost expuse riscului mare de a fi afectate de un nor otravitor ce s-a fomat dupa ce un tren ce trasporta materiale si substante toxice a luat foc si a deraiat. Norul chimic acoperea aproximativ 90 km patrati fiind situat peste aproximativ 14 sate in jurul orasului Lviv. Sute de oameni au fost evacuati si cel putin 20 de persoane au fost duse la spital In timp ce sute de persoane au fost evacuate, acelea care au ramas in zona contaminata au fost avertizate sa ramana in case si sa evite sa manance legume sau animale de origine locala. Fosforul implicat n accident este in general folosit pentru fertilizanti dar poate sa fie folosit si pentru producerea de pesticide sau explozivi si este o substanta foarte toxica. Accidente i incidente produse pe cile de comunicaii rutiere n ultima perioad de timp n Romnia a.) Explozia de la Mihileti este denumirea generic sub care este cunoscut unul dintre cele mai grave accidente produse pe oselele din Romnia. n data de 24 mai 2004 un camion ncrcat cu 20 de tone de azotat de amoniu s-a rasturnat pe marginea drumului naional Bucureti- Bacu, n localitatea Mihileti situat la aproximativ 32 Km de municipiul Buzu. Ca urmare a accidentului mare parte din ncrctur a fost umectat cu combustibilul aflat n rezervoarele mijlocului de transport. Datorit condiiilor meteorologice favorizante (umezeal) s-a produs nclzirea azotatului de amoniu care a determinat aprinderea combustibilului lichid i apoi deflagraia. Aceasta a determinat decesul a 18 persoane dintre care 7 militari aflai n exerciiul funciunii, 11 civili dintre care 2 ziariti i rnirea a altor 13 persoane precum i formarea unui crater cu adncimea de 8 metri i o raz de 20 metri iar buci de metal au fost aruncate pe o raz de 200 de metri. Drumul European nr. 85 a fost afectat pe o lungime de 40 metri. 4

Pagubele materiale nregistrate au depit valoarea de 2,5 miliarde lei (aproximativ 70.000 euro). ntreaga ncrctura de ngrmnt chimic transportat a explodat n timp ce pompierii sosii la locul accidentului ncercau s sting incendiul. Suflul exploziei a spulberat totul pe o raz de aproape un kilometru: persoanele aflate la locul accidentului, echipele de intervenie, numeroi civili, cele dou autospeciale ale pompierilor, mainile din trafic.

Accidentul s-a produs i ca urmare a nerespectrii unor acte normative care reglementeaz transportul mrfurilor periculoase. n conformitate cu prevederile legislaiei n vigoare, substanele periculoase sunt considerate acele produse chimice care, pe timpul transportului, cu mijloace auto sau pe calea ferat, datorit unor accidente de circulaie, avarii la mijlocul de transport sau ambalaj, reacii chimice neprevzute, nerespectrii normelor tehnice de ambalare i transport sau altor factori neprevzui, pot conduce la apariia unor explozii, incendii, emisii de gaze, vapori toxici sau rspndiri de substane periculoase pe sol i n mediul nconjurtor. ntervenia celor care au acionat la faa locului a fost realizat fr a se ine seama de potenialul pericol al producerii unei explozii i nerespectrii procedurilor de izolare a zonei i evacuare a martorilor la eveniment. Un factor agravant l-a constituit i neinstruirea oferului privind modul de aciune n cazul producerii unor accidente i de cunoatere a caracteristicilor fizico-chimice ale substanei transportate. b) n ziua de 12.10.2004, n jurul orei 09.45 pe DN1A, pe raza comunei Izvoarele, sat Homorciu, judeul Prahova, a avut loc un eveniment rutier n urma cruia o autocistern ce transporta 30 tone oxigen tehnic, s-a rsturnat pe partea carosabil. Ca urmare a promptitudinii i profesionalismului de care au dat dovad echipele de intervenie, nu au fost nregistrate pagube materiale i nici victime, circulaia rutier fiind oprit i deviat pe rute ocolitoare, lundu-se totodat msuri de izolare a zonei i evacuare a populaiei pe o raz de 500 metri. c) n data de 20.03.2006 n comuna Bucov, judeul Prahova, un TIR cu semiremorc tip DAF, cu ncrctur de 20 tone azotat de amoniu a intrat ntr-un 5

regulator de gaze n timp ce vroia s vireze la dreapta, provocndu-i avarii (existau scpri de gaze). La locul interveniei s-a deplasat grupa operativ condus de inspectorul ef al I.S.U.J. Prahova. A fost asigurat zona, nlturndu-se orice pericol. d) n ziua de 30.04.2006 n staia triaj C.F.R marf Palas Constana, la un transport de diclorpropan de la S.C. OLTCHIM S.A. Rmnicu-Vlcea, format din 2 containere a cte 23 tone fiecare, 13 butoaie de cte 200 kg au czut din container din cauza manevrrii greite n triaj a vagonului, unul dintre acestea prezentnd fisuri i scurgeri. Intervenia pentru nlturarea efectelor situaiei de urgen i redarea circulaiei feroviare a durat 6 ore. e) n data de 27.06.2008 n judeul Ilfov a avut loc un eveniment rutier produs pe oseaua de centur Bucureti, pe raza localitii Mgurele, n care au fost implicate substane periculoase. Autotrenul aparinnd SC NEW ART DECO SRL, efectua un transport a 22,610 tone de dioctilftalat de la SC OLTCHIM SA ctre ICC HANDELS AG ZUG SWITZERLAND Agigea. Pe oseaua de centur Bucureti la 200 m de gara Vrteju, conductorul autovehiculului a observat scurgeri de substan din containerul de transport. La sosirea la faa locului, reprezentanii ISUJ Ilfov i GNM Ilfov au constatat c recipientul de transport era fisurat la partea superioar, producndu-se scurgeri de substan pe sol pe o suprafa de 300 mp. Containerul metalic nu era inscripionat cu etichete de pericol i conductorul auto nu a putut prezenta fia de securitate a produsului dioctilftalat. Instruciunile de operare i condiiile tehnice nu erau traduse n limba romn. S-a intervenit cu material absorbant (18 mc nisip). f) n data de 18.08.2008 n municipiul Bucureti s-a rsturnat o autocistern aparinnd SC AERLIQUIDE, ncrcat cu azotat lichid, n oseaua Odi nr.253. S-au luat msuri de izolare i ntrerupere a circulaiei n zona interveniei, concomitent cu msuri de protecie i intervenie conform procedurilor specifice ce se impun la transportul substanelor periculoase. S-a acionat pentru rcirea autocisternei i splarea carosabilului i ridicarea autocisternei n vederea repunerii pe roi.

Scopul Directivei SevesoScopul Directivei Seveso II are dou dimensiuni importante: n primul rnd este vorba de prevenirea producerii accidentelor majore ce implic substane periculoase; al doilea obiectiv are n vedere limitarea consecinelor - att asupra sntii i siguranei persoanelor ct i asupra mediului - acestor tipuri de accidente, odat ce ele s-au produs. Ambele dimensiuni trebuiesc urmrite simultan n vederea asigurrii - de o manier consistent i efectiv - a unui nalt nivel de protecie n cadrul comunitii. Directiva se aplic obiectivelor n care sunt prezente substane periculoase n cantiti suficiente ca s existe pericolul producerii unui accident major. Titularii de activitate au obligaia s ia msuri de prevenire pe baza unor proceduri privind planificarea, inspecia, raportarea i accesul publicului la informaii.

Scurt istoric al directivelor Seveso I, II, IIIAceasta directiv a fost iniiat ntr-o prim formulare, n anul 1982 (Directiva Seveso I) n urma unui grav accident chimic care s-a produs la o ntreprindere din localitatea Seveso, Italia, care avea ca obiect de activitate producerea pesticidelor i

6

erbicidelor, n anul 1976. n urma acestui accident peste 600 de persoane au fost evacuate din casele lor i mai mult de 2.000 au fost tratate n urma intoxicrii cu dioxin (1). Aceast prim Directiv excludea totui unele categorii de activiti sau amplasamente cum ar fi: activiti militare, transportul substanelor periculoase pe ci rutiere, feroviare, autostrzi, transportul n aer sau ap, activitile de ncrcare descrcare n interiorul docurilor, transportul substanelor periculoase prin conducte (11). Ca rezultat, n decembrie 1996, a fost adoptat Directiva nr. 96/82/CE privind controlul accidentelor majore produse de substane periculoase, numita Directiva Seveso II. Directiva Seveso II a nlocuit integral pe predecesoarea sa, Directiva Seveso iniial. S-a realizat astfel o revizuire i o extindere a sferei de aplicare, s-au introdus noi cerine privind sistemele de gestiune a riscurilor, planurile de urgen, cele de organizare a teritoriului i au fost reiterate prevederile referitoare la inspeciile ce trebuiesc realizate de ctre statele membre (1). O serie de accidente tehnologice cu impact transfrontalier au condus la modificarea directivei Seveso II prin luarea n considerare i a altor activiti, inclusiv cele legate de industria minier. Astfel noua directiva Seveso III (2003/105/CE) sau Toulouse I care n rile membre a intrat n vigoare n iunie 2005 modific sfera de aplicare cu extindere la unele sectoare neincluse n directiva precedent i modific limitele unor substane. n cele ce urmeaz se reia pe scurt evoluia aa numitelor directive Seveso, cu legturile la legislaia naional: Directiva Seveso I Directiva Consiliului Europei nr. 82/501/EC din 24 iunie 1982 privind riscurile de accidente majore ale anumitor activiti industriale; Directiva Seveso II Directiva Consiliului Europei nr. 96/82/EC din 9 decembrie 1996 privind controlul riscurilor de accidente majore mplicnd substane periculoase; aceast Directiv a fost transpus n legislaia romneasc prin HG 804 / 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major n care sunt implicate substane periculoase. Directiva Consiliului Europei nr. 2003/105/EC din 16 decembrie 2003 privind amendarea Directivei Consiliului Europei nr. 96/82/EC (Seveso II); se urmrete extinderea ariei de aplicare a Directivei, avnd n vedere accidentele industriale recente i studiile efectuate asupra substanelor cancerigene i periculoase pentru mediu, precum i clarificarea unor prevederi ale acesteia. aceast modificare a aprut n legislaia romnesc Hotrrea Guvernului nr . 79 din februarie 2009 care modific Hg 804 din 2007.

Definitiiaccident major producerea unei emisii importante de substanta, a unui incendiu sau a unei explozii, care rezulta dintr-un proces necontrolat in cursul exploatarii oricarui amplasament, care intra sub incidenta prezentei hotarari si care conduce la aparitia imediata sau intarziata a unor pericole grave asupra sanatatii populatiei si/sau asupra mediului, in interiorul sau in exteriorul amplasamentului, si in care sunt implicate una sau mai multe substante periculoase; zona aflata sub controlul aceluiasi operator in care, in una sau mai multe instalatii, inclusiv in activitatile si infrastructurile comune, sunt 7

amplasament

prezente substante periculoase avarie/incident eveniment care nu genereaza consecinte majore asupra sanatatii populatiei si/sau asupra mediului, dar care are potential sa produca un accident major depozit prezenta unei cantitati de substante periculoase in scop de inmagazinare, pastrare in conditii de siguranta sau de mentinere in stoc efectul rezultatul unei serii de evenimente in care consecintele unui accident "Domino" ce are loc la o instalatie sau un amplasament de tip Seveso sunt amplificate de urmatorul accident la o/un alta/alt instalatie/amplasament, ca urmare a distantelor si proprietatilor substantelor prezente, si care conduce in final la un accident major instalatie unitate tehnica din cadrul unui amplasament, unde sunt produse, utilizate, manipulate si/sau depozitate substante periculoase. Instalatia cuprinde toate echipamentele, structurile, sistemul de conducte, utilajele, dispozitivele, caile ferate interne, docurile, cheiurile de descarcare care deservesc instalatia, debarcaderele, depozitele sau structurile similare, plutitoare ori de alta natura, necesare pentru exploatarea instalatiei operator orice persoana fizica sau juridica care exploateaza ori detine cu orice titlu un amplasament sau o instalatie hazard/pericol proprietatea intrinseca a unei substante periculoase sau a unei situatii fizice, cu potential de a induce efecte negative asupra sanatatii populatiei si/sau mediului risc probabilitatea producerii unui efect specific intr-o perioada sau in circumstante precizate; riscul rezidual se refera la riscul ramas dupa inlaturarea unora dintre factorii cauzatori de risc substanta o substanta, un amestec sau un preparat, prevazute in anexa nr. 1, periculoasa partea 1, sau care indeplinesc criteriile din anexa nr. 1, partea a 2-a, si care sunt prezente sub forma de materii prime, produse, produse secundare, reziduale sau intermediare, inclusiv acele substante despre care se presupune ca pot fi generate in cazul producerii unui accident A.D.R. Acordul european referitor la transportul rutier international al marfurilor periculoase, adoptat si semnat la Geneva la 30 septembrie 1957, cu modificarile si completarile ulterioare, la care Romania a aderat prin Legea nr. 31/1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 136 din 31 mai 1994, cu modificarile si completarile ulterioare R.I.D. Regulamentul privind transportul international feroviar al marfurilor periculoase, care figureaza in anexa C la Conventia privind transporturile internationale feroviare (COTIF), semnata la Berna la 9 mai 1980, ratificata prin Decretul Consiliului de Stat nr. 100/1983, astfel cum a fost modificata prin Protocolul de la Vilnius incheiat la 3 iunie 1999, ratificat prin Ordonanta Guvernului nr. 69/2001, aprobata prin Legea nr. 53/2002; A.D.N. Acordul european privind transportul international al marfurilor periculoase pe caile navigabile interioare, adoptat la Geneva la 26 mai 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, la care Romania a

8

vehicul

vagon nava

aderat prin Legea nr. 159/2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 675 si 675 bis din 1 octombrie 2008; orice autovehicul avand cel putin 4 roti si o viteza maxima constructiva mai mare de 25 km/h, precum si orice remorca, cu exceptia vehiculelor care circula pe sine, a utilajelor mobile si a tractoarelor agricole si forestiere, care nu se deplaseaza cu o viteza mai mare de 40 km/h atunci cand transporta marfuri periculoase; orice vehicul care nu are mijloace proprii de propulsie, care circula pe propriile roti pe sine si se foloseste pentru transportul de marfuri; o constructie navala care indeplineste prevederile Directivei Parlamentului European si a Consiliului 2006/87/CE din 12 decembrie 2006 de stabilire a cerintelor tehnice pentru navele de navigatie interioara si de abrogare a Directivei 82/714/CEE a Consiliului, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 389 din 30 decembrie 2006, p. 1, asa cum a fost modificata, transpusa in legislatia nationala prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.447/2008 privind aprobarea cerintelor tehnice pentru navele de navigatie interioara, cu modificarile si completarile ulterioare, sau o nava maritima.

Legislaie naionalLegislaia naional n domeniu ar putea fi mprit pe dou domenii: a) acte normative care trateaz controlul pericolelor de accident major n care sunt implicate substane periculoase (n amplasament) HGR 804/ 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase, OMAI 647 din 2005 pentru aprobarea normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgen n caz de accidente n care sunt implicate substane periculoase b) acte normative care trateaz transportul substanelor i deeurilor periculoase HGR 1326 din 2009 privind transportul mrfurilor periculoase n Romnia (foarte importante fiind anexele) Hotararea nr. 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei Not: n cele ce urmeaz se vor prezenta succint condiiile prezente n actele normative de mai sus. Pentru a se nelege mai bine cuprinsul actelor normative, se recomand studiul acestora pe suport magnetic, n varianta extenso.

HGR 804/ 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase

9

Art. 1. - Prezenta hotarare reglementeaza masuri privind prevenirea accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase, precum si limitarea consecintelor acestora asupra sanatatii populatiei si mediului, pentru asigurarea unui nivel inalt de protectie, intr-un mod coerent si eficient. Art. 2. (1) Prevederile prezentei hotarari se aplica amplasamentelor in cadrul carora sunt prezente substante periculoase in cantitati egale sau mai mari decat cele prevazute in anexa nr. 1, partea 1 si partea a 2-a, coloana 2, cu exceptia prevederilor art. 10, 12 si 14, care se aplica oricarui amplasament in cadrul caruia exista substante periculoase in cantitati egale sau mai mari decat cele prevazute in anexa nr. 1, partea 1 si partea a 2-a, coloana 3. Anexa se poate gsi n legislaie. (2) In sensul prezentei hotarari, prin prezenta substantelor periculoase se intelege existenta efectiva sau anticipata a acestor substante pe amplasament sau a acelora care se considera ca pot fi generate daca se pierde controlul asupra unui proces chimic industrial, in cantitati egale sau mai mari decat valorile limita prevazute in anexa nr. 1, partea 1 si partea a 2-a. Art. 4. - Prezenta hotarare nu se aplica: a) amplasamentelor, instalatiilor sau depozitelor militare; b) pericolelor induse de radiatii ionizante; c) transportului de substante periculoase si depozitarii temporare intermediare pe cai rutiere, cai ferate, cai interne de navigatie, cai maritime sau cai aeriene, din afara amplasamentelor care intra sub incidenta prezentei hotarari, inclusiv operatiile de incarcare, descarcare si transport la sau de la alte mijloace de transport, in docuri, punti sau statii de triaj; d) transportului de substante periculoase prin conducte, inclusiv in statii de pompare, situate in afara amplasamentelor care intra sub incidenta prevederilor prezentei hotarari; e) exploatarii, respectiv: explorarea, extractia si prelucrarea minereurilor in mine, cariere sau foraje, cu exceptia operatiunilor de prelucrare chimica si termica si depozitarii, aferente operatiilor care implica substante periculoase, asa cum sunt prevazute in anexa nr. 1; f) explorarii si exploatarii maritime ale mineralelor, inclusiv ale hidrocarburilor; g) depozitelor de deseuri, cu exceptia instalatiilor functionale de eliminare a sterilului, inclusiv iazurile de decantare sau barajele, continand substante periculoase asa cum sunt prevazute in anexa nr. 1, in mod special, cand sunt folosite la prelucrarea chimica si termica a mineralelor. Operatorul este obligat sa elaboreze un raport de securitate in scopul: a) de a demonstra ca a implementat politica de prevenire a accidentelor majore, precum si planul de management al securitatii pentru aplicarea acestei politici, potrivit prevederilor anexei nr. 3; b) de a demonstra ca a identificat pericolele potentiale de accidente majore si au fost luate masurile necesare pentru prevenirea unor astfel de accidente si limitarea consecintelor acestora asupra sanatatii populatiei si mediului; c) de a demonstra ca au fost incluse masuri adecvate de siguranta in proiectarea, constructia, exploatarea si intretinerea instalatiilor, unitatilor de stocare, echipamentului si infrastructurii din interiorul amplasamentului, care prezinta riscuri de accidente majore;

10

d) de a demonstra ca planul de urgenta interna a fost elaborat, iar informatiile necesare pentru elaborarea planului de urgenta externa au fost furnizate ISU, in vederea luarii masurilor necesare in cazul producerii unui accident major; e) de a asigura informatiile necesare autoritatilor publice competente la nivel regional si judetean si autoritatilor publice locale responsabile cu planificarea amenajarii teritoriului, pentru a permite luarea deciziilor cu privire la amplasarea de noi activitati sau dezvoltarea ulterioara in jurul amplasamentelor existente. Raportul de securitate trebuie sa cuprinda: a) cel putin datele si informatiile prevazute in anexa nr. 2; b) principalele organizatii care au contribuit la elaborarea acestuia; c) inventarul actualizat al substantelor periculoase prezente in cadrul amplasamentului. ANEXA Nr. 2 la HGR 804/ 2007 DATE SI INFORMATII minime care trebuie incluse in raportul de securitate I. Informatii asupra sistemului de management si asupra organizarii amplasamentului cu privire la prevenirea accidentelor majore. Aceste informatii contin elementele indicate in anexa nr. 3. II. Prezentarea mediului in care este situat amplasamentul A. descrierea amplasamentului si a mediului acestuia, inclusiv localizarea geografica, conditiile meteorologice, geologice, hidrografice si, daca este necesar, istoricul acestora; B. identificarea instalatiilor si a altor activitati de pe amplasament care ar putea prezenta un pericol de accident major; C. descrierea zonelor unde se poate produce un accident major. III. Descrierea instalatiei A. descrierea activitatilor si a produselor principale apartinand acelor parti ale amplasamentului care au importanta din punctul de vedere al securitatii, surselor de riscuri de accidente majore si a conditiilor in care un astfel de accident major se poate produce, precum si descrierea masurilor preventive propuse; B. descrierea proceselor, in special a metodelor de operare; C. descrierea substantelor periculoase: 1. inventarul substantelor periculoase, care sa cuprinda: a) identificarea substantelor periculoase: denumire chimica, numarul de inregistrare CAS, denumirea conform IUPAC; b) cantitatea maxima de substante periculoase care sunt prezente in obiectiv sau care ar putea fi prezente; 2. caracteristicile fizice, chimice, toxicologice si indicarea pericolelor, atat imediate cat si pe termen lung, pentru om si mediu; 3. comportamentul fizic si chimic in conditii normale de utilizare sau/si in conditii previzibile de accident. IV. Identificarea si analiza riscurilor de accidente si metodele de prevenire A. descrierea detaliata a scenariilor posibile de accidente majore si probabilitatea producerii acestora sau conditiile in care acestea se produc, inclusiv un rezumat al evenimentelor care pot juca un rol in declansarea fiecaruia dintre aceste scenarii, considerandu-se atat cauze interne, cat si externe pentru instalatie;

11

B. evaluarea amplitudinii si a gravitatii consecintelor accidentelor majore identificate, incluzand harti, imagini sau, daca este cazul, descrieri echivalente, care sa prezinte zonele posibil a fi afectate de acele accidente produse pe amplasament, subiect al prevederilor art. 14 alin. (6), (7), (8) si ale art. 20; C. descrierea parametrilor tehnici si a echipamentului utilizat pentru securitatea instalatiilor. V. Masuri de protectie si de interventie pentru limitarea consecintelor unui accident A. descrierea echipamentului instalat pe amplasament pentru limitarea consecintelor accidentelor majore; B. organizarea alertei si a interventiei; C. descrierea resurselor ce pot fi mobilizate intern si extern; D. rezumatul elementelor descrise la lit. A, B si C, necesare pentru elaborarea planului de urgenta interna in conformitate cu art. 12. Pentru toate amplasamentele care intra sub incidenta prevederilor art. 10 operatorul trebuie sa elaboreze un plan de urgenta interna care sa cuprinda masurile ce trebuie aplicate in interiorul amplasamentului, in urmatoarele conditii: a) pentru amplasamentele noi, anterior inceperii constructiei acestora, cu respectarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, potrivit prevederilor legislatiei specifice; b) pentru amplasamentele care intra ulterior sub incidenta domeniului de reglementare a prezentei hotarari in conditiile prevazute la art. 2 alin. (1), in cel mult 180 de zile de la data incadrarii. (2) Pentru a da posibilitatea intocmirii planurilor de urgenta externa, operatorul are obligatia de a pune la dispozitia ISU informatiile necesare, dupa cum urmeaza: a) pentru amplasamentele noi, anterior inceperii constructiei acestora; b) pentru amplasamentele care intra ulterior sub incidenta domeniului de reglementare a prezentei hotarari in conditiile prevazute la art. 2 alin. (1), in cel mult 180 de zile de la data incadrarii. ANEXA Nr. 4 la HGR 804/ 2007 DATE SI INFORMATII care trebuie incluse in planurile de urgenta 1. Planurile de urgenta interna a) Numele sau/si functiile persoanelor autorizate sa declanseze proceduri de urgenta si persoana responsabila care coordoneaza actiunile de limitare si inlaturare a consecintelor unui accident pe amplasament b) Numele sau/si functia persoanei care are responsabilitatea de a mentine legatura cu autoritatea responsabila pentru elaborarea si aplicarea planului de urgenta externa c) In cazul conditiilor sau al evenimentelor previzibile care ar putea avea o contributie semnificativa la declansarea unui accident major, o descriere a actiunilor care trebuie intreprinse pentru a controla conditiile sau evenimentele si pentru a limita consecintele acestora, inclusiv o descriere a echipamentului de protectie si a resurselor disponibile d) Masuri in vederea limitarii riscurilor pentru persoanele aflate pe amplasament, inclusiv informatii despre modul in care se realizeaza alarmarea acestora, precum si actiunile pe care aceste persoane trebuie sa le intreprinda cand sunt alarmate 12

e) Masuri pentru asigurarea unei alarmari timpurii cu privire la incident a autoritatii responsabile pentru punerea in aplicare a planului de urgenta externa, tipul de informatii care trebuie cuprinse in avertismentul initial si modalitatea de furnizare a informatiilor detaliate, de indata ce acestea devin disponibile f) Masuri pentru pregatirea personalului in privinta sarcinilor pe care trebuie sa le indeplineasca si, unde este necesar, pentru coordonarea cu serviciile de urgenta din exteriorul amplasamentului g) Masuri pentru asigurarea de asistenta la actiunile de limitare si inlaturare a consecintelor in afara amplasamentului 2. Planurile de urgenta externa a) Numele sau/si functiile persoanelor autorizate sa declanseze proceduri de urgenta si persoanele autorizate sa-si asume raspunderea si coordonarea actiunilor in afara amplasamentului b) Masuri pentru primirea unor avertismente rapide cu privire la incidente, precum si pentru procedurile de instiintare si alarmare c) Masuri pentru coordonarea resurselor necesare pentru implementarea planului de urgenta externa d) Masuri pentru acordarea de asistenta la actiunile de limitare si inlaturare a consecintelor pe amplasament e) Masuri pentru actiunile de limitare si inlaturare a consecintelor in exteriorul amplasamentului f) Masuri pentru oferirea de informatii specifice publicului referitoare la accident si la conduita pe care trebuie sa o adopte g) Masuri pentru furnizarea de informatii catre serviciile de urgenta ale altor state in cazul in care survine un accident major cu posibile consecinte transfrontiere Pentru a da posibilitatea intocmirii planurilor de urgenta externa, operatorul are obligatia de a pune la dispozitia ISU informatiile necesare, dupa cum urmeaza: a) pentru amplasamentele noi, anterior inceperii constructiei acestora; b) pentru amplasamentele care intra ulterior sub incidenta domeniului de reglementare a prezentei hotarari in conditiile prevazute la art. 2 alin. (1), in cel mult 180 de zile de la data incadrarii. In baza informatiilor puse la dispozitie de catre operator, ISU elaboreaza un plan de urgenta externa care cuprinde masurile ce trebuie luate in exteriorul amplasamentului, dupa cum urmeaza: a) pentru amplasamentele noi, anterior inceperii functionarii acestora; b) pentru amplasamentele care intra ulterior sub incidenta domeniului de reglementare a prezentei hotarari in conditiile prevazute la art. 2 alin. (1), in cel mult 270 de zile de la data incadrarii. La elaborarea planurilor de urgenta se tine cont de urmatoarele obiective: a) controlul si limitarea efectelor incidentelor astfel incat sa se minimizeze efectele si sa se limiteze daunele asupra sanatatii populatiei, mediului si proprietatii; b) implementarea masurilor necesare pentru protejarea populatiei si mediului impotriva efectelor accidentelor majore; c) informarea publicului si a serviciilor sau autoritatilor implicate din zona respectiva; d) asigurarea refacerii ecologice si curatarea zonei afectate in urma unui accident major. Planurile de urgenta se intocmesc potrivit normelor metodologice elaborate de IGSU si trebuie sa cuprinda cel putin informatiile prevazute in anexa nr. 4. 13

La elaborarea si actualizarea planului de urgenta interna operatorul este obligat sa consulte personalul care lucreaza in cadrul amplasamentului, inclusiv personalul subcontractat pentru diferite servicii pe termen lung. La elaborarea sau, dupa caz, la revizuirea planurilor de urgenta externa de catre ISU trebuie sa se asigure consultarea publicului. Planurile de urgenta interna si externa sunt evaluate, testate si, unde este necesar, revizuite si actualizate de catre operator, respectiv ISU, periodic, la un interval de cel mult 3 ani. In cadrul procedurii de evaluare se iau in considerare schimbarile care au loc pe amplasamente sau in serviciile de urgenta implicate, noile cunostinte tehnice, precum si noile cunostinte privind raspunsul la accidentele majore. Operatorul amplasamentului care intra sub incidenta prevederilor art. 10 furnizeaza, din oficiu, periodic si in forma cea mai adecvata, informatii privind masurile de securitate in exploatare si comportamentul in caz de accident tuturor persoanelor, precum si factorilor de decizie din cadrul unitatilor care deservesc publicul, care ar putea fi afectate de un accident major produs pe amplasament. ANEXA Nr. 5 la HGR 804/ 2007 INFORMATII CARE TREBUIE COMUNICATE PUBLICULUI 1. Numele titularului activitatii si adresa amplasamentului 2. Informatii pentru identificarea, dupa functia detinuta, a persoanei care furnizeaza informatiile 3. Confirmarea faptului ca obiectivul intra sub incidenta reglementarilor si/sau a dispozitiilor administrative de implementare a acestei hotarari si ca notificarea prevazuta la art. 7 sau raportul de securitate prevazut la art. 10 alin. (1) a fost inaintat autoritatii competente 4. Explicarea in termeni simpli a activitatii sau a activitatilor desfasurate in cadrul amplasamentului 5. Denumirile comune sau, in cazul substantelor periculoase cuprinse in partea a 2-a a anexei nr. 1, denumirile generice sau categoria generala de pericol a substantelor si a preparatelor implicate din obiectiv care ar putea conduce la producerea unui accident major, indicandu-se principalele lor caracteristici periculoase 6. Informatii generale privind natura pericolelor de accidente majore, inclusiv efectele lor potentiale asupra populatiei si mediului 7. Informatii corespunzatoare asupra modului in care populatia afectata este avertizata si informata in cazul producerii unui accident major 8. Informatii corespunzatoare asupra actiunilor pe care trebuie sa le intreprinda populatia afectata si asupra comportamentului pe care trebuie sa il adopte in cazul producerii unui accident major 9. Confirmarea faptului ca titularul activitatii are obligatia de a intreprinde masuri adecvate pe amplasament, in special mentinerea legaturii cu serviciile de urgenta, pentru a actiona in caz de accidente majore si pentru a minimiza efectele acestora 10. O referinta la planul de urgenta externa elaborat pentru a face fata oricaror efecte ale accidentului in afara amplasamentului. Trebuie incluse si sfaturi privind cooperarea si

14

respectarea instructiunilor si solicitarilor din partea serviciilor de urgenta pe timpul accidentului 11. Detalii asupra sursei de unde pot fi obtinute informatii suplimentare, sub rezerva cerintelor de confidentialitate stabilite potrivit legii In cazul producerii unui accident major, operatorul are obligatia sa informeze in termen de maximum doua ore autoritatile publice competente la nivel judetean In scopul prevenirii si limitarii consecintelor accidentelor majore, IGSU informeaza Comisia Europeana, in cel mai scurt timp posibil, asupra accidentelor produse pe teritoriul national, conform criteriilor din anexa nr. 6. Daca in urma analizarii de catre autoritatile publice competente la nivel judetean a masurilor luate de operator in vederea prevenirii si diminuarii efectelor accidentelor majore se constata grave deficiente in aplicarea acestora, CJGNM si ISU pot dispune masura interzicerii utilizarii, exploatarii sau punerii in functiune a oricarui amplasament, instalatii sau unitati de stocare ori a oricarei parti din acestea. Se execut de ctre ISU cel putin o inspectie pe amplasament, la un interval de 12 luni pentru fiecare amplasament care intra sub incidenta prevederilor art. 10;

OMAI 647 din 2005 pentru aprobarea normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgen n caz de accidente n care sunt implicate substane periculoasePlanul de urgenta interna Art. 5. (1) Planul de urgenta interna se elaboreaza in scopul planificarii masurilor specifice pentru reducerea riscului asupra sanatatii angajatilor, calitatii factorilor de mediu si integritatii bunurilor materiale, in caz de evenimente in care sunt implicate substante periculoase, produse pe amplasamentul unor obiective - sursa de risc chimic, incendiu, explozii si poluari. (2) Planul prevazut la alin. (1) are la baza identificarea riscurilor potentiale specifice, precum si procedurile de raspuns in vederea asigurarii: -informarii oportune a titularilor de activitati, angajatilor, populatiei si autoritatilor publice locale; -pregatirii personalului cu functii de decizie, a angajatilor si a fortelor de interventie; -interventiei de urgenta, in mod organizat si intr-o conceptie unitara, pentru prevenirea, limitarea si inlaturarea consecintelor; -refacerii si reabilitarii factorilor de mediu; -reluarii in conditii normale a activitatilor de productie. Art. 6.

15

(1) Elaborarea planurilor de urgenta interna se realizeaza de catre titularii de activitati cu pericol potential de producere a unor evenimente generate de substante periculoase, in cantitati egale sau mai mari decat cele prevazute in anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 95/2003 (abrogata de HGR 804). (2) Organul tehnic care coordoneaza elaborarea planului de urgenta interna este compartimentul de protectie civila. (3) Planul de urgenta interna se intocmeste in doua exemplare, dintre care un exemplar se pastreaza la dispeceratul obiectivului sau la ofiterul de serviciu, iar celalalt exemplar, de catre inspectorul de protectie civila al obiectivului. (4) Procesul de elaborare a planului de urgenta interna se bazeaza pe informatiile continute in raportul de securitate al obiectivului, elaborat potrivit art. 8 alin. (1) din Hotararea Guvernului nr. 95/2003. (5) Termenele de elaborare a planurilor de urgenta interna sunt: a) pentru obiectivele noi si pentru obiectivele existente care sufera modificari importante, inainte de inceperea functionarii acestora in noile conditii; b) pentru obiectivele existente, in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentelor norme metodologice. Art. 7. (1) Planul de urgenta interna, aprobat de catre titularul activitatii, se prezinta spre avizare autoritatilor teritoriale pentru protectie civila, precum si celorlalte autoritati abilitate, in functie de specificul obiectivului. (2) Verificarea planurilor de urgenta interna se efectueaza de catre personal atestat de autoritatea centrala de protectie civila, numit prin ordin de zi pe unitate. (3) Avizul prevazut la alin. (1) se elibereaza sub semnatura sefului inspectoratului pentru situatii de urgenta judetean. Art. 8. (1) Planul de urgenta interna se va distribui dupa cum urmeaza: -doua exemplare originale - la titularul de activitate; -o copie - la autoritatea teritoriala de protectie civila; -o copie - la autoritatea teritoriala de protectie a mediului. (2) Extrase din planul de urgenta interna se vor distribui autoritatilor publice care l-au avizat, fortelor de interventie interne si externe care au misiuni de actiune pe amplasament, precum si vecinilor ce pot fi afectati in cazul producerii unui accident. (3) Responsabilitatea distribuirii planului de urgenta interna revine inspectorului de protectie civila. (4) Planul de urgenta interna va cuprinde o lista de distributie a exemplarelor originale, copiilor si extraselor. Art. 9. (1) Responsabilitatea actualizarii planului de urgenta interna revine inspectorului de protectie civila al obiectivului, aceasta activitate realizandu-se anual sau ori de cate ori apar modificari, astfel: -schimbarea unor persoane cu responsabilitati in schema generala de raspuns la urgente; -schimbarea adreselor/numerelor de telefon, fax, telex etc.; -modificari in situatiile cu necesarul de resurse umane si materiale, cu acordul titularului de activitate; -modificari in programul de instruire-pregatire.

16

(2) Revizuirea planului de urgenta interna se realizeaza la intervale de cel mult 3 ani sau la solicitarea autoritatilor teritoriale de protectie civila, pe baza modificarilor produse in: -caracteristicile surselor de risc; -structura economica a obiectivului; -realizarea cooperarii; -conceptia aplicarii planului. (3) Dupa fiecare actualizare si revizuire modificarile sunt transmise prin grija inspectorului de protectie civila tuturor celor carora li s-a distribuit planul sau extrasul de pe acesta. Art. 10. (1) Planul de urgenta interna va fi testat si evaluat prin exercitii organizate de catre titularul activitatii. (2) Inainte de executarea exercitiilor se asigura actualizarea sau, dupa caz, revizuirea planului de urgenta interna, precum si antrenamente partiale cu personalul de decizie si cu fortele de interventie. (3) Pregatirea exercitiilor si antrenamentelor se executa pe baza unui grafic intocmit de inspectorul de protectie civila, avizat de compartimentele de specialitate ale obiectivului si de autoritatea teritoriala de protectie civila si aprobat de titularul activitatii. (4) Anual se va executa cel putin cate un exercitiu pentru fiecare tip de eveniment in care sunt implicate substante periculoase, precum incendiu, explozie, avarie, accident chimic, emisie de substante periculoase. (5) Exercitiile si antrenamentele cu scenarii care presupun efecte in afara amplasamentului se vor organiza si desfasura cel putin o data la 3 ani. (6) Evaluarea planului de urgenta interna se realizeaza dupa executarea exercitiilor prevazute la alin. (1), pe baza concluziilor si rapoartelor prezentate de personalul special angrenat in acest scop, cate un exemplar din raportul de evaluare fiind transmis autoritatilor teritoriale de protectie civila si celor de protectie a mediului. STRUCTURA-CADRU a planului de urgenta interna 1. Lista cu distributia planului 2. Evidenta actualizarilor si revizuirilor 3. Cuprins 4. Generalitati 5. Informatii despre obiectiv 6. Identificarea si clasificarea evenimentelor 7. Clasificarea urgentelor 8. Notificarea, informarea si alarmarea 9. Organizarea si conducerea actiunilor de interventie 10. Comunicatiile 11. Logistica 12. Monitorizarea factorilor de mediu 13. Comunicarea cu mass-media si informarea publica 14. Verificarea planului Planul de urgenta externa 17

Art. 12. (1) Planul de urgenta externa se elaboreaza in scopul planificarii intr-o conceptie unitara a masurilor necesare pentru protectia vietii, proprietatii si a calitatii factorilor de mediu din afara amplasamentelor obiectivelor, in caz de accident major, in care sunt implicate substante periculoase. (2) Planul de urgenta externa urmareste: a) realizarea in timp scurt, in mod organizat si intr-o conceptie unitara a masurilor si actiunilor de protectie si interventie in caz de accident major; b) reducerea impactului asupra sanatatii populatiei din jurul amplasamentului asupra calitatii factorilor de mediu si integritatii bunurilor materiale; c) informarea si alarmarea oportuna a populatiei; d) planificarea modalitatilor de evacuare a populatiei expuse riscului in situatii de urgenta; e) stabilirea procedurilor de actiune a fortelor de interventie din afara amplasamentului. Art. 13. (1) Autoritatile teritoriale pentru protectie civila elaboreaza planuri de urgenta externa pentru fiecare obiectiv cu pericol potential de producere a unor evenimente generate de substante periculoase, in cantitati egale sau mai mari decat cele prevazute in anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 95/2003. (abrogata de HGR 804) (2) Planul de urgenta externa se va elabora in doua exemplare, dintre care unul se va pastra la titularul activitatii, iar celalalt la centrul operational al inspectoratului judetean/al municipiului Bucuresti pentru situatii de urgenta. (3) In procesul de elaborare a planului de urgenta externa autoritatea teritoriala de protectie civila va consulta autoritatile administratiei publice locale, structurile deconcentrate ale ministerelor cu responsabilitati de interventie la accidente majore, populatia din zonele de risc, precum si institutele de cercetare si de invatamant. (4) Planul de urgenta externa se elaboreaza tinandu-se seama de informatiile cuprinse in raportul de securitate si de reglementarile legale privind prevenirea accidentelor majore. (5) Termenele de elaborare a planului de urgenta externa sunt: a) pentru obiectivele noi si pentru obiectivele existente care sufera modificari importante, inainte de inceperea functionarii acestora; b) pentru obiectivele existente, in termen de 9 luni de la data intrarii in vigoare a prezentelor norme metodologice. Art. 14. (1) Planul de urgenta externa se aproba de prefect, dupa avizarea acestuia de catre autoritatile teritoriale de politie, jandarmi, de protectie a mediului, inspectia muncii, sanatate publica, precum si de alte autoritati abilitate, dupa caz, potrivit specificului obiectivului. (2) Aprobarea si avizul prevazute la alin. (1) se consemneaza, sub semnatura, pe prima pagina a planului de urgenta externa de catre sefii fiecarei institutii abilitate. Art. 15. (1) Planul de urgenta externa se va distribui dupa cum urmeaza: a) un exemplar original se va pastra in cadrul centrului operational al inspectoratului judetean/al municipiului Bucuresti pentru situatii de urgenta; b) un exemplar original - la presedintele comitetului judetean pentru situatii de urgenta; c) o copie - la autoritatea centrala de protectie civila.

18

(2) Extrase din planul de urgenta externa se vor distribui tuturor autoritatilor publice locale de specialitate cu sarcini de interventie, precum si autoritatilor administratiei publice locale dispuse in zonele de planificare la urgenta. (3) Responsabilitatea distribuirii planului de urgenta externa revine autoritatii teritoriale de protectie civila. (4) Planul de urgenta externa va cuprinde o lista de distributie a exemplarelor originale, copiilor si extraselor. Art. 16. (1) Planurile de urgenta externa se actualizeaza, prin grija autoritatii teritoriale de protectie civila, anual sau ori de cate ori apar modificari in ceea ce priveste: a) componenta schemei de organizare la urgenta; b) adresele, numerele de telefon, fax; c) modificarile in situatiile cu necesarul de resurse umane si materiale; d) modificarile in programul de instruire-pregatire. (2) Revizuirea planului de urgenta externa se realizeaza la intervale de cel mult 3 ani, pe baza modificarilor produse in: -caracteristicile surselor de risc; -realizarea cooperarii; -conceptia aplicarii planului; -structura asezarilor umane din zonele de risc. (3) Dupa fiecare actualizare si revizuire modificarile sunt transmise, prin grija autoritatii teritoriale pentru protectie civila, tuturor celor care sunt trecuti pe lista de distributie a planului de urgenta externa. Art. 17. (1) Planul de urgenta externa va fi testat si evaluat prin exercitii si aplicatii organizate de autoritatile teritoriale pentru protectie civila, pe baza unui grafic aprobat de prefectul judetului. (2) Inainte de executarea exercitiilor se asigura actualizarea sau, dupa caz, revizuirea planului de urgenta externa, precum si antrenamente partiale cu personalul de decizie si cu fortele de interventie. (3) Pentru asigurarea unei pregatiri adecvate a personalului cu atributii de decizie si de interventie vor fi organizate si desfasurate periodic mai multe tipuri de activitati, astfel: -exercitii de simulare in centrul operational pentru situatii de urgenta; -exercitii cu scenarii de urgenta pe amplasament; -exercitii cu scenarii de urgenta in afara amplasamentului; -antrenamente de specialitate la sala si in teren; -aplicatii de specialitate. (4) Exercitiile cu scenarii care presupun efecte in afara amplasamentului se vor organiza si desfasura cel putin o data la 3 ani si vor fi, de regula, corelate cu exercitiile organizate de titularul activitatii. (5) Evaluarea planului de urgenta externa se realizeaza dupa executarea exercitiilor si aplicatiilor, pe baza concluziilor si rapoartelor prezentate de personalul special angrenat in acest scop, un exemplar din raportul de evaluare fiind transmis la autoritatea centrala de protectie civila. STRUCTURA-CADRU a planului de urgenta externa

19

1. Lista cu distributia planului 2. Evidenta actualizarilor si revizuirilor 3. Cuprins 4. Generalitati 5. Informatii despre obiectiv 6. Cadru general 7. Organizarea centrului de coordonare a interventiei a) Schema de organizare b) Tabel cu incadrarea functiilor 8. Identificarea si clasificarea evenimentelor 9. Clasificarea urgentelor 10. Notificarea, informarea si alarmarea

Hotararea 1326 din 11 noiembrie 2009 privind transportul marfurilor periculoase in RomaniaPrezenta hotarare stabileste cadrul general unitar de efectuare a transporturilor de marfuri periculoase in modurile rutier, feroviar sau pe caile navigabile interioare, desfasurate in intregime sau partial pe teritoriul Romaniei, incluzand activitatile de incarcare si descarcare, transferul/transbordarea dinspre sau inspre alt mod de transport, cat si stationarile impuse de circumstantele de transport, conform legislatiei in vigoare. (2) Prezenta hotarare nu se aplica transporturilor de marfuri periculoase efectuate: a) cu vehicule, vagoane sau nave apartinand institutiilor din sistemul national de aparare sau aflate sub raspunderea acestora ori asimilate acestora; b) cu nave maritime pe cai navigabile maritime care fac parte din caile navigabile interioare; c) cu bacuri care traverseaza numai cai navigabile interioare sau un port; d) integral in perimetrul unei zone inchise, in care accesul public este restrictionat. ANEXA Nr. 1 TRANSPORTUL RUTIER A.D.R. Anexele A si B la A.D.R., aplicabile de la 1 ianuarie 2009, unde termenul "parte contractanta" se inlocuieste, dupa caz, cu termenul "stat membru al Uniunii Europene". ANEXA Nr. 2 TRANSPORTUL FEROVIAR 2.1. R.I.D. Anexa la R.I.D., care figureaza in anexa C la Conventia privind transporturile internationale feroviare - COTIF, aplicabil de la 1 ianuarie 2009. ANEXA Nr. 3 TRANSPORTUL PE CAILE NAVIGABILE INTERIOARE 3.1. A.D.N. In Acordul european privind transportul international al marfurilor periculoase pe caile navigabile interioare (A.D.N.) termenul "parte contractanta", prevazut la art. 3 lit. f) si h) si art. 8 alin. (2) si (4), precum si in Regulamentul anexat la A.D.N., se inlocuieste cu termenul "stat membru al Uniunii Europene".

20

Hotararea nr. 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoaseIn conformitate cu Hotararea nr. 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei, aparuta in Monitorul Oficial nr. 672 din 30/09/2008, transportul deseurilor se realizeaza numai catre operatorii economici care detin autorizatie de mediu conform legislatiei in vigoare pentru activitatile de colectare stocare temporara /tratare /valorificare /eliminare. Procedura de reglementare si control a transportului deseurilor se aplica deseurilor periculoase si deseurilor nepericuloase prevazute in anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, cu completarile ulterioare. Transportul deseurilor periculoase se efectueaza de la generator sau detinator, denumit expeditor, catre operatorul economic care realizeaza operatia de colectare/stocare temporara/tratare/valorificare/eliminare, denumit destinatar, pe baza formularului pentru aprobarea transportului deseurilor periculoase. Destinatarul, la primirea formularului, poate accepta efectuarea transportului, caz in care semneaza si stampileaza formularul, sau poate solicita informatii suplimentare din partea expeditorului. Pentru efectuarea efectiva a trasportului este necesar, insa, si acordul agentiei judetene pentru protectia mediului in a carei raza teritoriala se afla instalatia de tratare/valorificare/eliminare. Acordul este dat in maxim 7 zile lucratoare de la primirea tuturor informatiilor solicitate de catre agentia judeteana pentru protectia mediului. Formularul pentru aprobarea transportului deseurilor periculoase se intocmeste in 6 exemplare originale si se pastreaza dupa cum urmeaza: - un exemplar la expeditor, - un exemplar la destinatar, - un exemplar la transportator, - un exemplar la agentia judeteana pentru protectia mediului care a dat aprobarea pentru efectuarea transportului deseurilor periculoase, - un exemplar la inspectoratul pentru situatii de urgenta al judetului in a carui raza teritoriala se afla expeditorul deseurilor periculoase, - un exemplar la agentia judeteana pentru protectia mediului in a carei raza teritoriala se afla expeditorul deseurilor periculoase. Ruta de transport a deseurilor periculoase se stabileste de catre expeditor si transportator, avandu-se in vedere pe cat posibil ocolirea oraselor, si se autorizeaza de catre inspectoratul pentru situatii de urgenta al judetului in a carui raza teritoriala se afla expeditorul, inscriindu-se in documentele de insotire ale transportului deseurilor periculoase. Pentru deseurile periculoase generate in cantitate mai mica de 1 t/an, formularul de expeditie/transport deseuri periculoase, nu trebuie sa contina aprobarea agentiei pentru protectia mediului in raza careia se afla destinatarul deseurilor periculoase, dar pentru cantitatile mai mari, din aceeasi categorie de deseuri periculoase, aceasta aprobare este obligatorie. Destinatarul este obligat sa preleveze o proba din fiecare transport de deseuri periculoase, pe care sa o pastreze in conditii de siguranta si etichetata corespunzator un interval de cel putin 3 luni.

21

In cazul transporturilor de deseuri periculoase din aceeasi categorie catre acelasi destinatar, urmand aceeasi ruta de transport stabilita in formularul pentru aprobarea transportului deseurilor periculoase, cu o frecventa mai mare de un transport pe luna, expeditorul este obligat sa transmita catre inspectoratul pentru situatii de urgenta formularul de expeditie/transport deseuri periculoase numai la efectuarea primului transport, Incepand cu cel de-al doilea transport, expeditorul este obligat sa informeze inspectoratul pentru situatii de urgenta cu 48 de ore inaintea efectuarii fiecarui transport de deseuri periculoase, prin fax, nota telefonica sau e-mail. Deseurile periculoase care fac obiectul transportului trebuie sa fie ambalate si etichetate in conformitate cu prevederile legale referitoare la transportul marfurilor periculoase. Transportul deseurilor nepericuloase se efectueaza pe baza formularului de incarcare-descarcare deseuri nepericuloase, intocmit in 3 exemplare si pastrat: un exemplar semnat si stampilat la expeditor, unul la transportator, semnat, completat cu codul numeric personal al persoanei care transporta deseurile si cu numarul de inmatriculare al mijlocului de transport, iar ultimul se transmite destinatarului prin intermediul transportatorului. Transportul si controlul deseurilor nepericuloase destinate operatiilor de colectare/stocare temporara/tratare/ valorificare/eliminare se efectueaza pe baza formularului de incarcare-descarcare deseuri nepericuloase, completat si semnat de catre expeditorul, transportatorul si destinatarul deseurilor nepericuloase. Incalcarea prevederilor prezentei hotarari atrage raspunderea civila sau contraventionala. In functie de gravitatea faptei savarsite se poate plati o amenda cuprinsa intre 3.000 si 30.000 lei.

Transportul de substane periculoase - surs potenial de pericolSubstanele periculoase sunt foarte comune n societatea industrial de azi, frecvent i n cele mai neateptate locuri. Cu toate acestea, chiar i unde riscul asociat cu amplasamentele specifice este cunoscut, pericolele sunt deseori apreciate greit. Accidentele de transport reprezint un risc deosebit, mai cu seam pentru zonele care, n mod normal, nu sunt supuse ameninrilor unor accidente industriale, prin urmare, pregtirea i reacia populaiei sunt deficitare. Cile de transport a substanelor periculoase sunt diverse: osele- 50 %; ci ferate- 30 %; ci fluviale i maritime - 20 %. Substanele (mrfurile) periculoase pot fi transportate n cisterne, containere sau alte tipuri de ambalaje, n stare de: - gaz, la presiune normal; gaz comprimat; gaz lichefiat; lichid; solid (compact, cristale, pulberi) Din totalul de mrfuri transportate n decursul unui an, aproximativ 15 % l reprezint mrfurile i substanele periculoase.

22

Unul din aspectele critice ale accidentelor de transport este acela c msurile de prevenire nu pot fi luate, datorit unor parametri cheie de la locul accidentului (zona, tipul de substane, cantitile eliberate), imposibil de prevzut. Acest impediment face s creasc riscul pentru populaia din apropierea cilor de comunicaie. n cazul producerii unui accident, explozia, incendiul, emisia de gaze sau vapori se pot produce direct n mijlocul de transport sau ca urmare a rspndirii substanei periculoase pe sol. Apare n acest fel un pericol pentru sntatea oamenilor i animalelor, riscul de contaminare a mediului nconjurtor, pericolul distrugerii unor construcii i bunuri materiale, cu efecte duntoare de scurt sau lung durat. Pentru firmele angrenate n transportul rutier de mrfuri periculoase (att n trafic intern, ct i internaional), se impune cu stringen cunoaterea i respectare celor mai recente reglementri intrate n vigoare i incluse ntr-o nou structur a Acordului european referitor la transportul rutier internaional al mrfurilor periculoase (ADR), ncheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care Romnia a aderat prin legea nr.31/1994. Prin acest acord se pun bazele procedurilor i condiiilor care trebuie s fie respectate pentru a se asigura protecia i sigurana rutier n transportul de produse periculoase. El constituie, n egal msur, instrumente de lucru i pentru principalii furnizori de produse periculoase din Romnia, ca i pentru ceilali operatori de transport implicai n transportul multimodal de astfel de mrfuri. Complementar cu legislaia internaional , innd cont de particularitile proprii, Romnia i-a adaptat cadrul legislativ, astfel transportul deeurilor dintr-un loc n altul pe teritoriul Romniei este supus unui proceduri de reglementare i control stabilite prin n baza Ordinului comun nr.2/211/118 din 15.04.2004, al Ministrului agriculturii, pdurilor, apelor i mediului, al ministrului transporturilor, construciilor i turismului i al Ministrului economiei i comerului pentru aprobarea procedurii de reglementare i control al transportului deeurilor pe teritoriul romniei.acestui ordin s-a adoptat procedura de avizare a transportului de deeuri periculoase pe teritoriul Romniei de ctre Inspectoratul pentru Situaii de Urgen Judeean; documentul pentru aprobarea transportului, conine avizul Ageniei Proteciei Mediului i acordul destinatarului; stabilirea rutei de transport a deeurilor periculoase se propune de ctre expeditor i transportator, se avizeaz de ctre Inspectoratul pentru Situaii de Urgen Judeean i se nscrie n documentele de nsoire a transportului; la stabilirea rutei de transport, n cazul transportului rutier, se va avea n vedere ocolirea localitilor mari; se interzice transportul substanelor periculoase pe timp noapte,smbta,duminica i srbtorile legale; pentru avizarea rutei de transport Inspectoratul pentru Situaii de Urgen Judeean va consulta Inspectoratul Judeean de Poliie, precum i Inspectoratele pentru Situaii de Urgen Judeene ale judeelor vecine pe raza crora urmeaz a fi efectuat transportul;

23

INDRUMARpentru personalul de intervenie n cazul accidentelor n care sunt implicate substane periculoase I.-SCOP Acest ndrumar a fost realizat din dorina de a veni n sprijinul pompierilor, pentru recunoaterea rapid a tipului substanei i a categoriilor de pericol la care acetia se pot expune pe timpul interveniilor la accidente n care sunt implicate substane periculoase, n vederea lurii msurilor corecte pe timpul salvrii persoanelor afectate, interveniei pentru stingerea incendiilor, limitrii efectelor accidentului, precum i acordrii primului ajutor celor rnii. El se refer numai la aciunile necesare a se executa de forele de intervenie n primele minute de la sosirea la locul accidentului, fr a constitui un ablon. In funcie de realitile existente la locul accidentului, forele de intervenie vor organiza aciunile de salvare a persoanelor afectate i de stingere a incendiilor n care sunt implicate materiale periculoase. II.-CADRU ORGANIZAT LA NIVEL EUROPEAN In vederea unificrii la nivel internaional a terminologiei i codurilor specifice pe timpul manipulrii, prelucrrii, depozitrii i transportului substanelor i mrfurilor periculoase organisme internaionale precum Comisia economic a Naiunilor Unite pentru Europa, Organizaia Maritim Internaional - IMO, Organizaia Internaional de Aviaie Civil - OACI, Asociaia Internaional pentru Transport Aerian IATA i Uniunea European, au elaborat cerine i reguli specifice comune prin emiterea unor acorduri, directive sau coduri. In ceea ce privete securitatea rutier i feroviar, Romnia respect prevederile acordurilor europene privind transportul rutier internaional al mrfurilor periculoase ADR i respectiv transportul internaional feroviar al mrfurilor periculoase RID. III.-CULEGEREA PERICULOASE INFORMATIILOR PRIVIND MATERIALELE

A.-PE TIMPUL TRANSPORTULUI In cazul unui accident n care sunt implicate materiale periculoase, forele de intervenie pot identifica substanele i pericolele pe care acestea le presupun pentru oameni, animale i mediu, utiliznd urmtoarele surse de informaie:

24

1.-Informaiile generale primite de la ofer 2.-Documentele ce se pot gsi la ofer a).-Document de transport pentru mrfuri periculoase n colete ADR, n care se precizeaz expeditorul, destinatarul, denumirea chimic sau tehnic a substanei transportate, clasa ADR, grupa, subgrupa, numrul de identificare al substanei (nr.ONU), precedat de literele UN, descrierea ambalajelor i numrului ambalajelor, masa brut total, masa net n kg pentru materiale explozibile; b).-Instruciuni scrise pentru ofer (fia de siguran, specificaia sau consemnele mrfii), care cuprind date privind: denumirea substanei sau a grupei de substane, clasa ADR i numrul de identificare ONU al substanei, natura pericolului i echipamentul de protecie individual indicat, msuri de ordin general, msuri suplimentare de limitare a pierderilor / deversrilor uoare, msuri speciale n cazul scurgerilor de produse cu pericole deosebite, msuri de prim ajutor. Instruciunile de securitate se gsesc, de regul, n interiorul cabinei vehiculului, iar n cazul cisternelor ele sunt puse ntr-un loc vizibil din cabin, eventual ntr-un ambalaj de culoare portocalie. In Ghidul msurilor de urgen sunt prezentate fiele de siguran pentru substanele periculoase. Un exemplar din aceste fie se vor gsi n mapa cu documente a ofierului operativ pe unitate/marea unitate. c).-Scrisoarea de transport tip CMR conine urmtoarele date privind materialele periculoase transportate: denumirea chimic sau tehnic a substanei, numrul de identificare ONU al substanei periculoase, clasa creia i aparine, iniialele ADR, numrul i descrierea coletelor, masa brut sau masa net (numai pentru clasa 1). d).-Carnetul TIR. In convenia TIR se stipuleaz c n situaia cnd exist un pericol iminent, conductorul auto poate lua msurile necesare i s acioneze, fr s mai atepte intervenia autoritilor competente. In acest caz ns, el va trebui s dovedeasc de o manier convingtoare c a fost nevoit s procedeze astfel pentru protecia vehiculului, ambalajului sau ncrcturii. Dup luarea msurilor preventive de prim urgen, el va face imediat meniunea respectiv n carnetul TIR i va anuna autoritile competente pentru ca acestea s constate faptele, s verifice ncrctura, s sigileze vehicolul i s redacteze un proces verbal de constatare ce va fi anexat la carnetul TIR i va nsoi ncrctura pn la biroul vamal de destinaie. 3).-Panourile de semnalizare, etichetele i simbolurile speciale care nsoesc transportul 4).-Productorul materialelor i substanelor periculoase

25

B.-DE LA AGENTUL ECONOMIC In cazul unui accident la un agent economic, n care sunt implicate materiale periculoase, forele de intervenie pot identifica substanele i pericolele pe care acestea le presupun, avnd urmatoarele surse de informare: 1.-Informaiile generale primite de la factorii de conducere din cadrul agentului economic / personalul responsabil cu activitatea de p.s.i. / eful serviciului de pompieri civili 2.-Lista cuprinznd substanele periculoase Este documentul care conine toate substanele periculoase manipulate, utilizate, depozitate i/sau transportate de agentul economic, pentru fiecare din acestea specificndu-se informaii privind: denumirea comerciala a substanei, clasa i subclasa de pericol, numrul ONU, numrul KEMLER, etichetele de pericol i manipulare, cantitatea de substan, locurile de depozitare i numrul fiei caracterisitce.

IV.-IDENTIFICAREA SUBSTANTELOR SI PERICOLELOR Vehiculele care transport materiale i substane periculoase sunt obligatoriu semnalizate prin panouri de semnalizare a pericolului i etichete de pericol, iar locurile unde sunt depozitate materialele i substanele periculoase, respectiv ambalajele acestora sunt prevzute cu etichete de pericol i de manipulare.

A.-Panouri de semnalizare a pericolului.

Model de panou de semnalizare a pericoluluiSunt de forma unui dreptunghi cu baza de 40 cm i nlimea de 30 cm i au culoarea portocaliu reflectorizant. pe aceste panouri sunt nscrise, de regul, numerele de

26

identificare a pericolului (deasupra) i a substanei (dedesubt). aceste numere furnizeaz informaii privind interveniile ce se pot face n caz de accident, cu referire, n principal, la msurile de prim ajutor, la sigurana circulaiei i la utilizarea echipamentelor de protecie. dac vehiculul este mprit n compartimente n care sunt transportate mai multe substane, panourile de semnalizare, cu numerele de identificare a pericolului, respectiv a substanei, vor fi expuse pe prile laterale ale cisternei, pe fiecare compartiment n parte. in acest caz, panourile de semnalizare din faa i spatele vehicolului nu vor mai fi inscripionate. 1.-Numrul de identificare a pericolului (numrul KEMLER), este alctuit din 2 sau 3 cifre, care indic pericolul principal i respectiv pericolul secundar. Prima cifr de identificare a pericolului se refer la pericolul principal pe care-l prezint substana i se bazeaz pe modul de repartizare a substanelor periculoase n clase: Prima cifr a numrului de identificare a pericolului 2 Substan din clasa 2

Pericol Scpari de gaze sintr-un recipient sub presiune sau dintr-o reacie chimic Inflamabilitatea unei substane lichide, a unui gaz sau autoaprinderea unui lichid Inflamabilitatea sau autoaprinderea unei substane solide Comburan Toxicitate sau pericol de infecie Radioactivitate Corosivitate Reacie violent spontan

3

3, 4.2, 4.3

4 5 6 7 8 9

4.1, 4.2, 4.3 5.1, 5.2 6.1 7 8 9

Dac a doua sau a treia cifr a numrului de identificare este diferit de prima (sau de a doua) ea se refer la pericolul secundar. Cnd numrul de identificare a pericolului este precedat de litera X aceasta indic faptul c substana reacioneaz foarte periculos n contact cu apa. Pentru aceste substane se impune interdicia total a contactului cu apa, care poate fi utilizat doar cu aprobarea experilor. Cnd numrul de identificare al pericolului este urmat de cifra 0, nu exist pericol secundar.

27

Dublarea unei cifre indic un pericol principal sau secundar foarte ridicat. 2.-Numrul de identificare al substanei (Numrul ONU). Definete i identific substana periculoas prin compoziia sa chimic i este ntotdeauna compus din 4 cifre. Acest numr de ordine a fost atribuit ntr-un tabel de substane periculoase, redactat de un comitet de experi ai CEE (European Economic Community) care funcioneaz sub egida ONU i este inclus n anexa B a acordului ADR, fiind valabil pentru recunoaterea fiecrei substane n rile care au aderat la ADR i pentru toate categoriile de transport (rutier, maritim, feroviar).

B.-ETICHETECu etichetele de pericol i manipulare se pot identifica rapid i cu uurin pericolul prezentat de substanele periculoase, precum i modul de manipulare a acestora. 1.-Etichetele de pericol completeaz panourile de semnalizare, fiind expuse la vedere pe prile laterale i pe partea din spatele vehiculului. Au form de ptrat cu latura de cel puin 25 cm isunt fixate cu diagonala ptratului poziionat vertical. La partea inferioar a etichetei pot fi inscripionate cifrele sau literele care indic clasa substanei respctive i natura pericolului. Etichetarea se face n funcie de prescripiile corespunztoare clasei de pericol a fiecrei substane periculoase, respectiv n funcie de grupa de risc. 2.-Etichetele de manipulare sunt aplicate pe ambalajul utilizat. Eticheta 10 avertizeaz c substana trebuie protejat de umezeal. Eticheta 11 aplicat pe partea suprioar a coletului indic obligaia ca la manipulare acesta s fie manevrat la vertical Eticheta 12 indic un colet cu recipieni fragili (sticl, porelan, lut, etc) care trebuie manevrat cu atenie. Tipurile de etichete de pericol i de manipulare sunt prezentate n cele ce urmeaz.

28

ETICHETEde pericol i de manipulare A.-Etichete de pericol a.-in funcie de clasa substanei periculoase CLASA 1

ETICHETA 1In legtur cu explozia diviziunile 1.1, 1.2 i 1.3

ETICHETA 1.4In legtur cu explozia diviziunea 1.4

ETICHETA 1.5In legtur cu explozia diviziunea 1.5

ETICHETA 1.6In legtur cu explozia diviziunea 1.6

29

CLASA 2

ETICHETA 2Gaz inflamanbil

Gaz neinflamabil i netoxic

Gaz toxic

CLASA 3

ETICHETA 3Pericol de incendiu (substane lichide inflamabile)

CLASA 4

ETICHETA 4.1Substan solid inflamabil

30

ETICHETA 4.2Substan predispus la aprindere spontan

ETICHETA 4.3Pericol de emanaie de gaz inflamabil n contact cu apa

CLASA 5

ETICHETA 5.1Substan comburant

ETICHETA 5.2Peroxid organic: pericol de incendiu

CLASA 6

ETICHETA 6.1Substan toxic (se ine izolat de articole alimentare sau de alte obiecte destinate consumului in vehicule, precum i de locuri de descrcare sau transbordare)

31

ETICHETA 6.2Substan infecioas (se ine izolat de articole alimentare sau alte obiecte de consum i alimente pentru animale in vehicule, precum i de locuri de ncrcare, descrcare sau transbordare)

CLASA 7

ETICHETA 7ASubstan radioactiv n ambalaje (in caz de avarie a ambalajelor, pericol pentru sntate n caz de ingerare, inhalare sau contact cu substana mprtiat)

ETICHETA 7BSubstan radioactiv n ambalaje (In caz de avarie a ambalajelor, pericol pentru sntate prin ingerare, inhalare sau contact cu substana mprtiat, inclusiv riscuri de iradiere la distan)

ETICHETA 7CSubstan radioactiv n ambalaje (n caz de avarie a ambalajelor, pericol pentru sntate prin ingerare, inhalare sau contact cu substana mprtiat, inclusiv riscuri de iradiere la distan)

ETICHETA 7Substan radioactiv, prezentnd pericol de fisiune

32

CLASA 8

ETICHETA 8Substan coroziv

CLASA 9

ETICHETA 9Substane i obiecte diverse, care n cursul transportului prezint un pericol, altul dect cele pe care le prezint celelalte clase

b.- n funcie de grupa de risc

Substan exploziv Produs chimic susceptibil s explodeze n anumite condiii se evit ocurile, zglielile, frecrile se evit producerea de scntei i a cldurii

E. Exploziv

Substan comburant Produs ce poate produce un incendiu prin aprinderea unui produs combustibil C. Comburant

33

Substan uor inflamabil Aceste simboluri se afieaz pe ambalaje n care se afl: 1. substane inflamabile in mod spontan F. Uor inflamabil 2. substane gazoase uor inflamabile ndeprtai sursele susceptibile s produc cldur (scntei, igri, rezistene electrice, etc) 3. substane sensibile la umiditate: produse chimice care n contact cu apa pot s se aprind spontan sau s degajeze gaze inflamabile

F+. Foarte inflamabil

Substan toxic Produse chimice ce provoac o intoxicare acut T. Toxic Afectarea grav a sntii sau moartea Se va evita inhlalarea, ingestia sau ptrunderea n organism pe cale cutanat

T+. Foarte toxic

Substan nociv (Xn) sau iritant (Xi) Crucea Sf. Andrei urmat de indicele Xn: substan nociv Afectarea pe termen lung a sntii datorit utilizrii repetate a unor cantiti reduse de produse chimice Crucea Sf. Andrei urmat de indicele Xi: substan iritant Xi. Iritant Substan iritant pentru piele, ochi i cile respiratorii

Xn. Nociv

34

Substan coroziv Produs chimic care distruge esuturile vii C. Coroziv

Substan periculoas pentru mediu

N. Periculos pentru mediu B.-Etichete de manipulare

ETICHETA 10Substana trebuie protejat de umezeal

ETICHETA 11Manevrare pe vertical

35

ETICHETA 12Colet cu mrfuri fragile

C.-NOUL SISTEM DE CULORI PENTRU BUTELIILE DE GAZENorma SN EN 1089-3 privind buteliile de gaz marcaje ale buteliilor de gaz / coduri de culori, definete culorile convenionale uniforme n plan european pentru buteliile de gaz. Norma este valabil pentru butelii de gaz industrial i medical, exceptnd buteliile de gaz lichid (GPL), care au culoarea productorului i stingtoarele, care au culoarea roie. Readaptarea tuturor rilor europene la noul marcaj unic de culori se va finaliza n mai 2006, ceea ce face ca pn la aceast dat pe drumurile europene s existe n circulaie n paralel butelii avnd vechile coduri de culori, caracteristice fiecrei ri in parte i noile culori convenionale, unice la nivelul rilor membre UE. Pentru evitarea confuziei, toate buteliile marcate cu noile culori de identificare au, n plus, inscripionat litera N aplicat n dou poziii diametral opuse. OBSERVATIE Eticheta este principalul element ce indic coninutul unei butelii. Marcarea n culori a ogivei buteliei furnizeaz informaii complementare privind proprietile gazului (combustibil, oxidant, toxic, etc). Acest marcaj are avantajul c se poate observa chiar i atunci cnd eticheta nu se poate citi de la o anumit distan. Norma nu prescrie culoarea corpului cilindric; aceasta poate fi aleas n mod liber. Excepie fac gazele i amestecurile de gaze destinate sistemului medical, unde corpul buteliei este obligatoriu alb, pentru a putea fi clar difereniat de buteliile de gaz destinate aplicaiilor industriale. Sistemul de culori distinctive pentru buteliile de gaz este prezentat n cele ce urmeaza.

MARCAREA BUTELIILORcare conin gaze i amestecuri de gaze

36

GAZE SI AMESTECURI DE GAZE PENTRU UZ MEDICAL TIPUL GAZULUI CODUL CULORII OXIGEN O2

PROTOXID DE AZOT

N2O

DIOXID DE CARBON

CO2

AER DE RESPIRAT

HELIU / OXIGEN

He / O2

OXICARBON

O2 / CO2

ARGON

Ar

NOTA: Butelia este intotdeauna alb. GAZE I AMESTECURI DE GAZE INDUSTRIALE TIPUL GAZULUI CODUL CULORII TOXIC I/SAU COROZIV TOATE GAZELE I AMESTECURILE DE GAZE TOXICE I/SAU COROZIVE CLOR Cl2 AMONIAC NH3 37

GAZE I AMESTECURI DE GAZE INDUSTRIALE TIPUL GAZULUI CODUL CULORII DIOXID DE SULF SO2 SULFUR DE HIDROGEN H2S MONOXID DE CARBON CO ACID CLORHIDRIC HCl INFLAMABIL TOATE GAZELE INFLAMABILE CU EXCEPIA ACETILENEI HIDROGEN H2 BUTAN C4H10 ETAN C2H6 METAN CH4 PROPAN C3H8 ETILEN C2H4 OXID DE ETILEN C2H4O CLORUR DE ETILEN C2H4Cl ACETILENA ACETILENA C2H2

OXIDANI TOATE GAZELE SAU AMESTECURILE DE GAZE OXIDANTE (O2 > 21%) EXCEPIE OXIGEN SI PROTOXID DE AZOT AMESTECURI GAZE OXIDANTE / GAZE INERTE OXIGEN OXIGEN O2 de ex. O2/CO2 (O2>21%)

PROTOXID DE AZOT PROTOXID DE AZOT N2O

GAZE I AMESTECURI DE GAZE INDUSTRIALE TIPUL GAZULUI CODUL CULORII GAZE INERTE (AER I ASFIXIANTE) EXCEPIE ARGON, DIOXID DE CARBON, AZOT SI HELIU AER AER SINTETIC

38

GAZE I AMESTECURI DE GAZE INDUSTRIALE TIPUL GAZULUI CODUL CULORII KRIPTIN Kr NEON Ne XENON Xe HEXAFLORUR DE SULF SF6 AMESTECURI GAZE OXIDANTE/GAZE INERTE de ex. Ar/CO2 (O2 150 l Dac nu avei nici o informaie 100 m despre caracterul accidentului La amplasarea vehiculelor se va ine seama i de recomandrile din anexa nr.9.

40

b.-Apropierea cu atenie din direcia din care bate vntul Rezistai tentaiei de a v grbi, deoarece v vei convinge c nu putei acorda ajutor pn cnd situaia nu este complet evaluat. c.-Izolarea zonei accidentului Fr s ptrundei n zona din imediata apropiere a accidentului, izolai suprafaa afectat de pierderile de produs i asigurai securitatea oamenilor i a mediului nconjurtor, ndeprtai curioii n afara perimetrului izolat. Avei grij s dispunei pe ct posibil de spaiu suficient pentru a v mica n voie i a manevra echipamentul necesar. 2.-Identificai pericolele Etichetele de pericol i/sau manipulare, panourile de semnalizare a pericolului, documentele specifice (de transport, lista cuprinznd substanele periculoase, fia caracteristic a substanelor) i/sau orice persoane care au asistat la accident sunt surse importante de informaii. Evaluai i valorificai toate informaiile disponibile i consultai ndrumtorul pentru a reduce riscurile imediate. 3.-Evaluai situaia Analizai urmtoarele aspecte: -Exist un incendiu sau numai o pierdere de substane periculoase (scurgere, degajare de vapori, etc.)? -Care sunt condiiile meteorologice? -Cum este terenul? -Cine/ce se afl n pericol oameni, mediu sau bunuri? -Ce msuri trebuie luate este necesar o evacuare? -Ce resurse umane i materiale sunt necesare? -Care sunt msurile care pot fi luate imediat? 4.-Intervenii corespunztor situaiei In funcie de evoluia evenimentelor, reevaluai n permanen situaia i modificai aciunile ntreprinse. Salvai rniii i evacuai zona dac este necesar, meninnd n permanen situaia i modificai aciunile ntreprinse. Nu uitai c obiectivul principal este sigurana persoanelor aflate n apropiere de locul accidentului, inclusiv sigurana dumneavoastr. De aceea, pe timpul interveniei, Utilizai echipamentul corespunztor de protecie individual Nu ptrundei n zona accidentului dect cu echipament de protecie individual corespunztor i cu aparat independent de protecie respiratorie. IMPORTANT Nu clcai sau nu atingei substanele scurse i evitai inhalarea fumului sau a vaporilor, chiar atunci cnd se presupune c nu ar fi implicate n accident i substane periculoase. Nu v grbii s considerai c atunci cnd nu au miros, gazele sau vaporii sunt inofensivi, deoarece s-a dovedit c gazele sau vaporii, chiar i fr miros, pot fi duntori. VII.-ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR 41

Dac victima a intrat in contact cu un produs chimic periculos acordai primul ajutor astfel: 1.-Transportai victima intr-o zon neafectat; 2.-Contactai medicul i spunei-i numele produsului cu care victima a intrat in contact; 3.-In cazul n care victima a intrat n stop cardiac, ncercai s o reanimai; ATENTIE: Nu utilizai metoda gur la gur dac victima a ingerat sau inhalat substana 4.-In cazul n care victima are probleme respiratorii, conectai-o la tubul de oxigen; 5.-Scoatei hainele i pantofii contaminai i luai msuri de izolare a acestora; ATENTIE: Nu scoatei hainele care s-au lipit de piele 6.-In cazul unui contact cu o substan, se vor spla imediat minile i ochii timp de 10 minute; 7.-Calmai victima i acoperii-o cu o ptur; 8.-}inei cont de faptul c efectele datorate expunerii (inhalare, ingestie sau contact cu pielea) se pot manifesta mai trziu. Zonele de aciune n caz de accident major n obiectiv sunt prezentate n figura urmtoare:

Zonele de aciune n caz de accident major pe cile de transport sunt prezentate n figura urmtoare:

42

Procedur de intervenie pentru EFUL ECHIPEI DE INTERVENIE: Sunt calm. Opresc maina de intervenie la o distan sigur, n afara carosabilului, ordon nceperea descrcrii materialelor de intervenie i pregtirea echipamentului de protecie. Dac este noapte iau msuri de iluminare a locului interveniei. Iau cu mine GHIDUL MSURILOR DE URGEN aflat n capacul lzii. Observ direcia vntului (arunc n sus o mn de iarb). Ma apropii de zona accidentului avnd vntul n spate, evit zonele de teren joase, observ situaia. Ce alte fore de intervenie au sosit? Cu ce mijloace? Unde au parcat? Exist victime ? Sunt asistate medical? Ci oameni sunt n zon? Cine poate fi util? Cine e n pericol iminent?Ce detalii din teren m ajut? Identific oferul, (sau nsoitorul delegat), dac este disponibil l ntreb: ce i ct transport, n ce stare de agregare, ce ambalaj, dac e sub presiune, ce pericol reprezint, ce tie despre situaia ncrcturii n acest moment, dac exist fisuri, deversri, degajri de vapori sau gaze, ce msuri de siguran tie c trebuiesc luate, are la bord echipament de protecie adecvat? De ct timp s-a produs accidentul?Ce tip de autovehicul este implicat? Motorul este oprit? Bateria electric a fost deconectat? Se poate deconecta urgent? Caut nr. ONU de identificare a substanei periculoase (4 cifre, uneori sub o linie de fracie, deasupra fiind tipul de pericol format din 2-4 cifre), sau direct denumirea substanei, nscrise pe: un panou portocaliu (numit etichet de pericol i aflat pe autovehicul, la vedere); 43

fia de siguran (aflat la bord, scoaterea ei necesit pruden) colet, ambalaj ncrctur (pruden la apropiere, observ de la distan) Observ i identific eventuale alte marcaje , nscrisuri sau indicatoare pe autovehicul. Caut n GHID , n seciunea cu bordur galben, dup nr. ONU sau n seciunea cu bordur albastr, dup denumirea substanei, i identific nr. FIEI DE PERICOL (2 cifre). Dac cele dou cifre sunt 12 sau 14 = substane explozibile, ordon evacuarea rapid a oamenilor, urmez indicaiile din fie (seciunea cu bordur portocalie) - urmate de P = posibil polimerizare violent la cldur sau contaminare - subliniate = toxic prin inhalare sau eman gaze toxice n contact cu apa. Caut n GHID , n seciunea cu bordur verde, dup nr. ONU i denumirea substanei, distanele de izolare i de protecie Dau ordine echipei privind marcarea perimetrelor pentru delimitarea i izolarea locului accidentului, oprirea traficului (dac este necesar i dac nu a fost oprit) i evacuare persoanelor, specificnd repere din teren; nu expun pericolului personalul neprotejat! Caut fia de pericol n seciunea cu bordur portocalie, o studiez, iau alte msuri nscrise n fi. Dac nu am identificat substana aplic prevederile fiei 11. Decid dac este necesar transvazare, izolarea scurgerii , pr