-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
1/49
Semiologia chirurgicala a pereteluiabdominal :
Hernii rare abdominale
Eventratii si evisceratii
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
2/49
Hernii rare abdominale
Hernii rare ale peretelui abdominal Hernii diafragmatice
Hernii abdominale interne
Hernii rare ale peretelui abdominal - functie de topografie:
Hernia ombilicala
Hernia liniei albe
Hernia ventrala laterala ( Spiegel )
Hernia dorsala a peretelui abdominal
Hernia obturatorie
Hernia perineala
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
3/49
Hernii rare abdominale - hernia ombilicala
Hernia ombilicala - iesirea viscerelor abdominale sub
tegument, prin orificiul ombilical, cu caracter congenital
sau dobandit
Hernia ombilicala congenitala hernia ombilicala a
nou-nascutului, omfalocel ( existente la nastere )
Etiopatogenie - determinata de aplazia congenitala a peretelui
abdominal anterior intr-un stadiu de ectazie viscerala frecvent
asociata cu malformatii congenitale cardiace, vezicale, palatine,
prezentand 2 varietati in functie de perioada de dezvoltare a
ombilicului
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
4/49
Hernii rare abdominale - hernia ombilicala congenitala
Hernie ombilicala embrionara inainte de luna a 3-aintrauterina, perioada de formare a inelului ombilical, caracterizataprin absenta peritoneului inaintea viscerelor herniate, careadera la punga herniara, frecvent incompatibila cu viata
Elemente descriptive anatomo-patologice :
- aplazie parietala importanta ( perete subtire fara muschi,
amorf,avascular ) cu hernierea uneori a tuturor viscerelor
intraabdominale, aderente intre ele si la sacul herniar,
invelite de o membrana pe care se implanteaza
cordonul ombilical
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
5/49
Hernii rare abdominale - hernia ombilicala congenitala
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
6/49
Hernii rare abdominale - hernia ombilicala congenitala
Hernie ombilicala fetala - dupa luna a 3-a intrauterina, dupaformarea ombilicului, caracterizata prin existenta unui sacperitoneal, in care herniaza unele viscere, ce nu sunt aderente la
punga herniara
Elemente descriptive anatomo-patologice :
aplazie parietala mai putin pronuntata, cu viscere acoperitede o membrana dublata de peritoneu, neaderente, usor
reductibile
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
7/49
Hernii rare abdominale - hernia ombilicala congenitala
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
8/49
Hernii rare abdominale - hernia ombilicala dobandita
Hernia ombilicala dobandita - la copil si la adult
Hernia ombilicala dobandita a copilului
Etiopatogenie determinata de intarzierea inchiderii inelului
ombilical, sau a destinderii acestuia produsa de subalimentatie,
rahitism, tuse, constipatie , tipat, aparand in primele 5 luni de viata Elemente descriptive anatomo-patologice se produce prin
inelul ombilical, deasupra venei ombilicale, asociindu-se frecvent
cu diastazisul dreptilor abdominali
Hernia ombilicala dobandita a adultului reprezinta a 3-a hernieca incidenta, constituind 10% din hernii
Etiopatogenie. hernie de slabiciune, avand ca teren propiceobezitatea, mai frecventa la femei prin modificarile involutive aleperetelui in urma sarcinilor repetate, sau la cirotici cudecompensare ascitica
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
9/49
Hernie ombilicala dobandita
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
10/49
Hernii rare abdominale - hernia ombilicala a adultului
Elemente descriptive anatomo-patologice
Delimitarea regiunii ombilicale 2 cm superior/inferior deombilic, 2 cm la dreapta si la stanga de ombilic
Anatomia regiunii ombilicale la adult piele si tesut adiposaderente la peritoneul parietal prin intermediul fasciei ombilicaleSachs si Richet, cu care inelul ombilical formeaza canalul
ombilical
Tipuri de hernii ombilicale in functie de raportul cu fasciaombilicala:
directe de slabiciune,in care sacul herniar se angajeaza
sub tegument prin intermediul fasciei ombilicale, printr-uninel ombilical destins cea mai frecventa
indirecta de forta, in care sacul herniar se insinueazain canalul ombilical peste marginea superioara sauinferioara a fasciei ombilicale
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
11/49
Hernii rare abdominale - hernia ombilicala a adultului
Componente anatomice ale herniei ombilicale: sacul herniar subtire, friabil, continutul venind
adesea in contact cu pielea, ce se poate ulcera
si infecta
coletul sacular adera strans la inelul fibros ombilical,care inextensibil predispune la strangulare
continutul sacular reprezentat de epiploon, anse
subtiri, colon transvers, stomac, cu frecventeaderente ce determina ireductibilitate
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
12/49
Hernii rare abdominale - hernia ombilicala a adultului
Manifestari clinice in hernia ombilicala
Simptomatologie nesemnificativa, reprezentata de dureriabdominale si tulburari digestive determinate de pensarea
filetelor nervoase din ligamentul rotund al ficatului
Examen clinic formatiune tumorala ce destinde cicatriceaombilicala, mata sau sonora la percutie (functie de continut ),
cu impulsiune si expansiune la tuse ( faza necomplicata ) sauireductibila ( faza complicata )
Complicatii evolutive ale herniei ombilicale
strangularea fie la nivelul inelului fibros, fie prin aderente
intrasaculare, cu posibila evolutie spre ocluzie sau peritonitaprin fistulizare
ireductibilitatea prin aderente inflamatorii peri si intrasaculare
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
13/49
Hernii rare abdominale -herniile liniei albe
Herniile liniei albe se produc prin unul din cele 4-5 orificii naturale
de pe marginea laterala a liniei albe, pe unde trec din profunzime spresuprafata pediculi vasculo-nervosi intercostali anteriori
Elemente descriptive anatomo-patologice
Linia alba se formeaza prin incrucisarea pe linia mediana a
aponevrozelor de insertie anterioara a muschilor largi ai abdomenului siprezinta orificii de iesire a elementelor vasculo-nervoase i.c. anterioare
Tipuri de hernii ale liniei albe in functie de localizare:
hernia epigastrica cea mai frecventa
hernia juxta-ombilicala produsa printr-un orificiu situat cam la 2
cm deasupra si dedesubtul ombilicului hernia subombilicala exceptionala ( avand in vedere ca dreptii
abdominali sunt situatii aproape tangentii subombilical ), se produceprintr-un orificiu situat la 4 cm sub ombilic , necesitand diagnosticdiferential cu eventratiile si diastazisul
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
14/49
Hernii rare abdominale -herniile liniei albe
Herniile epigastrice
Elemente descriptive anatomo-patologice: localizata in 1/3 craniala a liniei xifo-ombilicale
orificiu herniar situat paramedian reprezinta un real inel fibros
sacul herniar poate lipsi fiind inlocuit de grasime properitoneala, iarcand este prezent poate fi gol sau ocupat de ligamentul rotund al
ficatului, epiploon, intestin, stomac, colon transvers
Manifestari clinice in herniile epigastrice :
forma dureroasa cu senzatie de greutate, greturi, varsaturi, dureri
iradiate spre hipocondrul drept, epigastru, legate de alimentatie,
tulburari reflexe determinate de iritarea filetelor nervoase aleligamentului rotund impun diagnostic diferential cu suferinte gastrice
forma nedureroasa diagnosticata prin simpla prezenta a tumoriiepigastrice
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
15/49
Hernii rare abdominale -hernia epigastrica
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
16/49
Hernii rare abdominale -herniile Spiegel
Hernia ventrala laterala ( Spiegel ) laparocel hernia santului
lateral al abdomenului
Elemente descriptive anatomo-patologice
apare in afara tecii dreptului, pe linia semilunara a lui Spiegelcorespunde limitei de separare intre corpul carnos si aponevrozaanterioara a muschiului transvers al abdomenului
se exteriorizeaza rar sub piele, frecvent ramanand intre planurile
muschilor largi ai abdomenului sacul herniar este reprezentat de peritoneu, iar continutul de
epiploon si anse intestinale
Manifestari clinice in hernia spiegeliana
herniile mici determina tulburari dispeptice fara caracter special, sidureri cu sediul fix, accentuate la efort si atenuate in decubit dorsal,cu caracter de nevralgie
herniile mari impulsiune la tuse si expansiune, reductibile
herniile interstitiale sau nereductibile diferentiate de tumorileparietale ( fibrom, lipom ), abcese sau hematoame
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
17/49
Hernii rare abdominale - herniile Spiegel
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
18/49
Hernii rare abdominale -herniile dorsale abdominale
Herniile dorsale ale peretelui abdominal 2 varietati herniare
lombara si ischiatica
Hernia lombara
Elemente descriptive anatomo-patologice a herniei lombare, apare,mai frecvent la barbati, in spatiul cuprins intre creasta iliaca, margineaexterna a masei sacro-lombare si ultima coasta, unde se gasesc 2 zoneslabe ale peretelui abdominal
trigonul J.L.Petit delimitat de creasta iliaca, m. oblic extern, m.latissimus dorsi
patrulaterul Grynfelt- delimitat medial de mm. erectori spinali, supero-medial de mm. dintat postero-inferior, supero-lateral de coasta a XII, iarinfero-lateral de mm. oblic intern - cu planseu format numai deaponevroza posterioara a transversului
sacul herniar este de obicei mare, cu colet larg si precedat de un lipom
voluminos, sau poate lipsi , situatie in care tumora este formata de unorgan retro-subperitoneal(rinichi, colon) precedat de un voluminos lipompreherniar
Manifestari clinice in hernia lombara - aparitia unei formatiuni tumoralenedureroase, usor confundabila cu un lipom sau abces, pentru diagnosticuldiferential necesitand uneori un tranzit baritat, o irigografie sau urografie
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
19/49
Hernii rare abdominale -herniile dorsale abdominale
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
20/49
Hernii rare abdominale -herniile dorsale abdominaleHernia ischiatica cea mai rara varietate de hernie, aparand in special la femei
Elemente descriptive anatomo-patologice
iesirea viscerelor din cavitatea pelvina se face prin mica si marea incizura
ischiatica, ocupate de m. piriform si obturator, pachetul VN rusinos intern sifesier superior, exteriorizandu-se in regiunea fesiera pe deasupra mareluiligament sacro-sciatic
in functie de aceste repere anatomice sunt descrise 3 varietati herniare
hernia suprapiramidala cea mai frecventa, ce se produce prinvarful marii incizuri ischiatice, deasupra muschiului piramidal, inraport cu vasele si nervii fesieri
hernia subpiramidala produsa prin baza marii incizuri ischiatice,intre muschiul piramidal si marele ligament sacro-sciatic, in raportcu vasele si nervii rusinosi interni si nervul sciatic
hernia subspinoasa ce are traseul prin mica incizura ischiatica,intre marele si micul ligament sacro-sciatic, in raport cu vaselerusinoase interne
Manifestari clinice in hernia ischiatica aparitia unei tumori sub planurile musculare ale fesei, reductibila cu
impulsiune si expansiune la tuse, cu semne clinice de lombo-sciatica
in cazul strangularii, apar semne de ocluzie intestinala asociate cu
dureri de tip sciatic si prezenta unei tumori nereductibile, dureroase
Hernii rare abdominale
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
21/49
Hernii rare abdominale
Hernia obturatorie hernie de slabiciune, mai frecventa la femei
Elemente descriptive anatomo-patologice
exteriorizarea viscerelor din cavitatea abdomino-pelvina spre radacina
sau partea postero-interna a coapsei , prin canalul obturator subpubian(delimitat superior de santul osos subpubian, iar inferior de muschiiobturatori), raport in functie de care pot fi :
incomplete cand se cantoneaza intre cele 2 membrane obturatorii
complete cand se disting la radacina coapsei, in regiuneaobturatorie
sac herniar subtire, ce poate contine epiploon, intestin, ovar sau trompa
Manifestari clinice :
tumora in regiunea trigonului Scarpa cu dureri iradiate de-a lungulnervului obturator, pe fata ventro-mediala a coapsei, cu exacerbare laflexia si rotatia interna a membrului pelvin
forme complicate cu strangulare simptomatologie de ocluzie
TR si TVV constata prezenta pediculului herniar
Examenul radiologic descopera prezenta de imagini hidro-aerice incanalul obturator
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
22/49
Hernii rare abdominale
Hernia perineala
Elemente descriptive anatomo-patologice ale herniilorperineale
Se produce prin planseul pelvian catre perineu
prin spatiul cuprins intre marginile interne ale muschilor ridicatorianali, prin hiatul urogenital inaintea rectului ( hernii perinealemediane hedrocel si elitrocel )
prin spatiul dintre muschii ridicatori si muschii ischiococcigieni
prin spatiul dintre muschiul ischiococcigian si coccis ( hernieperineala laterala posterioara )
printr-o fanta anormala ( hernie perineala laterala anterioara )
Hedrocelul ( proctocelul ) se formeaza impingand peretele anterioral rectului si se insoteste frecvent si de un prolaps ano-rectal
Elitrocelul se formeaza impingand peretele posterior al vaginului Hernii perineale laterale se produc prin fante musculare existente
sau rupturi in muschii ridicatorii anali
Sacul herniar format din fundul de sac Douglas si contine frecventintestin subtire, epiploon, colon sau anexe
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
23/49
Hernii rare abdominale - hernii diafragmatice
Hernii diafragmatice patrunderea viscerelor din cavitatea
abdominala in cea toracica printr-un orificiu normal sau patologic aldiafragmului, cu 2 varietati in functie de cauza determinanta :
Hernii netraumatice
Hernii traumatice
Herniile diafragmatice netraumatice - prezinta alte 2grupe:
Hernii diafragmatice congenitale : embrionare si fetale Hernii diafragmatice dobandite
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
24/49
Hernii rare abdominale - hernii diafragmatice
Clasificarea herniilor diafragmatice congenitale embrionare
Agenezia sau aplazia unui diafragm grava cu tulburari cardio-
respiratorii Hernia embrionara completa persistenta larga a gaurii lui Bochdaleck,
cu viscere abdominale ce patrund in torace fara sac si adera la organelede aici
Hernia embrionara partiala persistenta partiala a gaurii Bochdaleck
In herniile embrionare complete, copilul se naste normal, dar moareodata cu invadarea masiva a viscerelor in torace la primul tipat
In herniile embrionare partiale, se instaleaza fenomene respiratorii(dispnee,tuse,asfixie)sau digestive (diaree,dureri epigastrice, suprimareatranzitului ) sugerand ascensionarea viscerelor in torace.
Herniile diafragmatice congenitale fetale apar dupasepararea celor 2 cavitati ( L III-IV ) si au un sac herniar,nedezvoltand aderente cu viscerele intratoracice, producandu-se lanivelul orificiului Bochdaleck sau a celorlalte orificii ale diafragmului.
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
25/49
Hernii rare abdominale - hernii diafragmatice
Hernii diafragmatice dobanditecare pot fi frecvent favorizate deprezenta unui factor congenital predispozant - malformatie locala
Hernii retro-costo-xifoidiene hernii diafragmatice
anterioare produse prin fanta Morgagni-Larrey , cu sac herniarce contine frecvent colon transvers, epiploon sau grasimeextraperitoneala
Hernii diafragmatice posterioare - produse prin orificiulBochdaleck
Semnele clinice constau in durere epigastrica, retrosternala, semnede compresiune intratoracica ( dispnee, cianoza, palpitatii ),diagnosticul pozitiv bazandu-se pe investigatii radiologice
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
26/49
Hernii rare abdominale - hernii diafragmatice
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
27/49
Hernii rare abdominale - hernii diafragmatice
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
28/49
Hernii rare abdominale - hernii diafragmatice
Hernii diafragmatice traumatice
Etiopatogenia herniilor diafragmatice traumatice determinatede traumatisme toraco-abdominale inchise sau deschise, ce producplagi, rupturi sau dezinsertii freno-costale sau freno-frenice, prin care seangajeaza intratoracic viscere abdominale, fie imediat, fie progresiv
Elemente descriptive anatomo-patologice
Absenta sacului herniar
Aderenta organelor herniate(colon transvers, stomac, epiploon,splina, intestin subtire) la marginile orificiului
Modificari morfo-functionale ale organelor intratoracice atelectaziipulmonare, deplasari mediastinale
Manifestari clinice in herniile diafragmatice traumatice
Semne abdominale durere epigastrica si in hipocondrul stang, cutulburari digestive tip greata, varsatura, balonari, subocluzii
Semne cardio-pulmonare dispnee, sufocare, crize pseudo-anginoase, palpitatii, stari sincopale
Imediat posttraumatic prin sumatia leziunilor pot apare semne de
soc, ce necesita interventie de urgenta
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
29/49
Hernii rare abdominale - hernii abdominale interne
Etiopatogenie protruzia (angajarea) unui viscer intraabdominal intr-unuldintre compartimentele cavitatii peritoneale, la nivelul unui orificiu
intraperitoneal preexistent Clasificarea herniilor interne in functie de regiunea anatomica unde
se formeaza :
Paraduodenale in fosetele paraduodenale
Pericecale in fosetele ileo-cecale
Prin hiatusul Winslow la nivelul bursei omentale Intersigmoidiana la nivelul fosetei situata posterior de mezocolonul
descendent
Transmezenterice sau transmezocolice prin defecte la nivelulmezourilor
Manifestari clinice ale herniilor interne
Dureri colicative intermitente periombilicale sau epigastrice, fenomenede indigestie cronica, varsaturi
Fenomene ocluzive si subocluzive prin strangulare intestinala
Examen clinic masa palpabila a anselor herniate asociata cu dureriabdominale difuze sau izolate
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
30/49
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
31/49
Hernii rare abdominale - hernii abdominale interne
Hernie
transmezenterica
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
32/49
Eventratii si Evisceratii
Generalitati - Patologia chirurgicala a peretelui abdominal cuprinde3 segmente majore:
Patologia herniara
Patologia eventratiilor si a evisceratiilor
Patologia fistulelor parieto-abdominale cronice
Apendix - Fistule parieto abdominale cronice: Fistule congenitale fistule periombilicalede uraca si entero-
omfalice
Fistule postoperatorii accidentale digestive, urinare
Fistule postoperatorii terapeutice stomiile digestiveurinare
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
33/49
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
34/49
Eventratiile peretelui abdominal
Diastazisul dreptilor abdominali distantarea anormala amarginilor mediale a dreptilor abdominali determinata de slabirealiniei albe.
Eventratii laterale localizate intre ultimele coaste, arcada
inghinala, creasta iliaca, masa lombo-sacrala si marginea laterala adreptilor abdominali, determinate de hipotrofia musculaturii lateralea abdomenului.
Forme mixte abdomenul cu tripla proieminenta in care exista
o dubla eventratie laterala si diastazisul dreptilor abdominali
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
35/49
Eventratiile peretelui abdominal
Etiopatogenia eventratiilor spontane factori ce afecteaza indirecttroficitatea si rezistenta parietala:
Leziuni medulo-radiculare, nevrita diabetica, degenerescenta senila,obezitatea
Hipovitaminoze-rahitism, afectiuni anemiante si hipoproteimiante,sarcini repetate
Acestea determina hipotrofia si slabirea musculaturii laterale a
abdomenului, a dreptilor abdominali si relaxarea liniei albe Manifestari clinice sunt caracterizate de :
Aparitia unei deformari parietale, in timpul contractiei musculaturiiabdominale
In special la efort pot apare dureri cu caracter de tractiune, distensie
Examen clinic: Diastazis palparea liniei mediane permite patrunderea degetelor
exploratorii intre marginile dreptilor, distantate la cativa cm
Eventratii laterale relaxare parietala intr-o zona circumscrisa in careproiemina o tumefactie acoperita de structuri musculo-aponevroticealterate calitativ.
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
36/49
Eventratiile peretelui abdominal
Eventratiile posttraumatice pot fi accidentale saupostoperatorii
Eventratiile accidentale- sunt determinate de :
Contuzii abdominale cu ruptura subcutana astructurilor musculo-aponevrotice
Plagi abdominale traumatice cu pierdere desubstanta musculo-aponevrotica
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
37/49
Eventratiile peretelui abdominal
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
38/49
Eventratiile peretelui abdominal
Eventratiile peretelui abdominal
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
39/49
p
Elemente anatomice descriptive ale eventratiilor:
orificiul de eventratie pierderea de substanta musculo-aponevrotica princare herniaza viscerele abdominale
sacul de eventratie reprezentat de peritoneul parietal ingrosat, fibrozat
continutul sacular- reprezentat de epiplon, anse intestinale, colon tegumente cu aspect normal sau cu modificari atrofice sau hipertrofice
Clasificarea eventratiilor putem folosi drept criterii de clasificare : topografia,dimensiunea orificiului parietal, gradul de reductibilitate, stadiul evolutiv
Clasificarea dupa dimensiunile orificiului parietal:
eventratii mici cu orificiu de 2-5cm, usor reductibile eventratii mari cu orificiu de 5-10cm, greu reductibile
eventratii gigante cu pierderea dreptului la domiciliu
Clasificarea dupa gradul de reductibilitate :
eventratii reductibile, eventratii greu reductibile
eventratii ireductibile( incarcerate), eventratii strangulate
Clasificarea dupa stadiul evolutiv:
eventratii simple cu orificiu si sac, cu reducere usoara
eventratii complexe cu mai multe orificii, mai multi saci, cu reducere dificila
eventratii complicate incarcerate sau strangulate
Clasificare topografica: mediane, paramediane, lombare, diafragmatice
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
40/49
Eventratiile peretelui abdominal
Manifestari clinice Depistarea antecedentelor anamnestic: natura interventiei primare,
evolutia imediat p.o., momentul aparitiei in raport cu interventiaprimara
Simptomatologia : dureri, tulburari de tranzit, tulburari cardio-respiratorii
Examen clinic : marimea eventratiei si dimensiunile inelului, aspectulmarginilor si a structurilor musculo-aponevrotice de vecinatate,aprecierea reductibilitatii ( completa, partiala, ireductibila), modificaritegumentare
Complicatii in evolutia eventratiilor cele mai frecvente :
Incarcerarea ireductibilitatea eventratiei determinata de dezvoltarea
aderentelor intra/extra saculare
Pierderea dreptului la domiciliu imposibilitatea reducerii prinvolumul continutului sacular si a marimii defectului parietal
Strangularea determinata de constrictia continutului in interiorulsacului, cu aparitia semnelor de ocluzie sau peritonita
Eventratii diafragmatice
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
41/49
Eventratii diafragmatice
Notiunea de eventratie diafragmatica desemneaza ridicareapermanenta a unui hemidiafragm, fara sa existe o solutie decontinuitate la nivelul acestuia
Apendix - Ridicarea cupolei diafragmatice pana in spatiul IV i.c. departea dreapta, sau pana in spatiul V i.c.de partea stanga, insotitade deplasarea organelor vecine si de tulburari de kineticadiafragmatica
Clasificarea eventratiilor diafragmatice
Congenitale determinate de vicii de formare a diafragmului,afectiuni neurologice neonatale, traumatisme obstreticale
Dobandite determinate de lezari ale nervului frenic, afectiuni
medulare cervicale, compresiuni mediastinale, traumatisme toraco-abdominale
E t tii di f ti
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
42/49
Eventratii diafragmatice
Manifestari clinice - consecinta ridicarii anormale a cupoleidiafragmatice, ce determina deplasarea viscerelor abdominale si
mediastinale( stomac, colon, splina, ficat, inima, plaman ) tulburari respiratorii dispnee si tuse influentate de schimbarea de
pozitie, insuficienta respiratorie cronica cu cianoza
tulburari cardiace - palpitatii, tulburari de ritm, lipotimii
tulburari digestive - disfagie, regurgitatii, sialoree, dureri
retrosternale postprandiale, in pozitie de decubit semne generale - astenie, scaderea ponderala
Examenul clinic releva:
inspectia - largirea bazei toracelui, scaderea amplitudinii miscarilorrespiratorii de aceeasi parte, inversarea miscarilor diafragmului cu
ondulatii pe peretele lateral al toracelui, depresiunea abdomenului latuse
percutie- deplasarea matitatii cardiace
auscultatie - abolirea murmurului vezicular pe partea respectiva,zgomote hidro-aerice la nivelul toracelui
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
43/49
Eventratii diafragmatice Examenul radiologic evidentiaza ascensionarea anormala a diafragmului
In eventratiile diafragmatice stangi
cupola diafragmatica stanga se proiecteaza deasupra spatiului V-IV
intercostal si depaseste cupola diafragmatica dreapta se constata miscare paradoxala a hemidiafragmului stang ce urca
in inspir si coboara in expir
creste spatiul Quenu delimitat superior de cupola diafragmatica,infero-medial de marginea stanga a fornixului si infero-lateral decolon
In eventratiile diafragmatice drepte
apare o bombare semicirculara ,circumscrisa,a hemidiafragmuluidrept, ce se accentueaza in inspir, aparand aspectul de "briosa
Diagnosticul diferential radiologic se face cu :
hernii diafragmatice, cand exista solutii de continuitate la niveluldiafragmului (rupturi ale diafragmului)
paralizia de nerv frenic
chiste hidatice pulmonare matitati emisferice atat pe radiografii defata cat si de profil
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
44/49
Evisceratiile peretelui abdominal
Notiunea de evisceratie defineste exteriorizarea completa aviscerelor abdominale printr-o solutie de continuitate,aparuta postoperator sau posttraumatic
Aceste viscere NU sunt acoperite de peritoneu, ceea ce le deosebeste
esential de eventratii.
Clasificarea evisceratiilor
Evisceratii posttraumatice
Evisceratii postoperatorii
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
45/49
Evisceratiile peretelui abdominal
Evisceratii posttraumatice - determinate de plagileabdominale penetrante
Elemente anatomice descriptive Dimensiuni diferite in functie de agentul vulnerant si de
intinderea distrugerii musculo-aponevrotice
Viscere ce herniaza frecvent : epiploon, intestin subtire, colon
Asociate frecvent cu leziuni ale viscerelor cavitare sau
parenchimatoase
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
46/49
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
47/49
i iil l i bd i l
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
48/49
Evisceratiile peretelui abdominal
Clasificarea evisceratiilor postoperatorii :
Criteriu anatomo-patologic :
Evisceratii complete viscere exteriorizate printr-o dehiscenta aplagii operatorii, inclusiv a tegumentelor
Evisceratii incomplete - sutura tegumentelor se mentine, in timpce suturile planurilor profunde au cedat si viscerele ajung direct subpiele
Criteriu anatomo-clinic : Evisceratii libere ( precoce ) apar in primele 3-5 zile p.o.,
brusc dupa efort de tuse, varsatura, fiind de cauza strict mecanica,cu absenta supuratiei si reintegrare facila in cavitatea peritoneala
Evisceratii fixate ( tardive ) apar dupa 8-10 zile p.o.,progresiv, precedate de o supuratie profunda a plagii, secundaraunei interventii septice, fiind generate de o infectie proteolitica, cuviscere aglutinate si fixate la marginile bresei parietale
Criteriu evolutiv :
Evisceratii izolate, simple
Evisceratii asociate-complicate cu perforatia unei anse,
peritonita, dehiscenta anastomotica, ocluzie intestinala
-
7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal
49/49
Evisceratiile peretelui abdominal
Elemente anatomice descriptive sunt reprezentate de :
Dehiscenta plagii parietale totala sau partiala, cu sau fara lipsa de
substanta musculo-aponevrotica in functie de prezenta sau absentafactorului septic
Viscerele exteriorizate frecvent marele epiploon si anse intestinale, cuaspect diferit in functie de tipul evisceratiei:
In evisceratiile mecanice anse colorate normal, cu seroasa intacta,libere, reintegrabile
In evisceratii infectate viscere aglutinate, cu false membrane, cupuroi, fixate la marginile plagii
Manifestari clinice
Semne premonitorii scurgeri sero-sangvinolente la nivelul plagii,accese de tuse, varsatura insotite de dureri violente la nivelul plagii
p.o., supuratie parietala profunda Evisceratie constituita tulburari cardio-respiratorii, stare de soc (
durere vie, tractiunii de mezourii, depletii lichidiene ) ileus paralitic
Examen clinic palparea unei tumori subcutanate moi, depresibile, cuplaga deformata