OCTAVIAN DUMITRU

urruzAREAT-rtrNERGIEIT-rtrLECTRICE

ixnnuvrAR DE pRoIECTARE

DISTALATII ELECTRICE DE TonsA TENSIUNE

EDITURA TINIVERSITATII DIN PITE$TI2002

Octavian DUMITRU

TJTILIZAREA ENERGIEI ELEC TRI CE

iNunuMAR DE pRoTECTARE

II{STALATII ELECTRICE DB JOASA TENSIUNE

EDITURA LINIVERSITATII DIN PITE$TI2002

INTRODUCE,RE

Prezen[a electricitdlii in jurul nostru, deasupra noastrd, sub noi qichiar in noi, a determinat omenirea sd procedeze la :utilizarea acestei formede energie. Avantajele pe care le prezintd, energia electricd fala de celelalteforme de energie cum ar fi : ugor de produs, de transportat, de transformat inalte forme de energie (lumind, energie termicd, energie mecanicd, etc.), curandamente gi costuri acceptabile, in condilii de curdlenie qi de siguranfd inexpoatare au frcut ca utrhzarca acestei forme de energie sd ia o mareamploare.

Dar, pentru a vtiltza energia electricd este necesard cunoagterea qirealtzarea unor instalalii de producere, transformare a parametrilor acesteia,de transport, de distribulie c[tre consumatori precum qi de transformare inalte forme de energie.

Realizarea acestor instalafii necesitd o bund cunoagtere a acesteiforme de energie , precum qi a modului de utllizare. Instalafiile, careparticipd de la producere pdnd lautilizarq trebuiesc dimensionate funclie desarcina electricd pe care trebuie sd o suporte astfel incdt sd funclioneze incondilii optime. Dimensionarea acestor instalalii impune o bund cunoagterea fenomenelor fizice care insolesc aceastd formd de energie.

Se considerd cd o instalalie funclioneazd in condilii optime atuncicdnd alimenteazd. cu energie electricd toli consumatorii pe care ii deserveqtefdrd, a crea probleme legate de intreruperea accidentald, a alimentdrii , fdrd afi un pericol iminent datoritd supraincdlzirii, fh.rd a prezenta pericol deelectrocutare, frrd a fi un pericol din punct de vedere ecologic, etc. .

De asemeni trebuie ar,'ut in vedere qi faptul cd instalaliile respectivetrebuie sd fie rentabile atdt prin prisma randamentului pe care il prezintd. dela producere pdnd la consum, dar gi din punct de vedere al costului qiconsumului de materiale necesarelarcahzarea lor .

Pentru ca instalaliile necesare utilizdrii energiei electrice sd seincadreze in parametrii impugi de normele in vigoare, este necesar caproiectarea acestora sd se facd in urma unui studiu amdnunlit qi a uneicunoagteri amf,nunlite a cerinlelor pe care trebuie sd le indeplineascdDimensionarea acestor instalalii trebuie s5 fie ftcutd in urma unor calculeriguroase in care sd se lind cont de toate condiliile impuse.

Indrumarul de fald are scopul de a pune in evidenld modur deproiectare a instalaliilor de joasd tensiune (iluminat, forfd, instalalii de legarela pdmAnt, alegerea posturilor de transformare ).

Lucrarea se adreseazd in special studenlilor de ra secliaELECTROMECANICA a universitalii din Piteqti, dar poate fi folosita qi destudenlii de la alte facultdli cu profil asemdndtor, precum gi de specialiqtiicare lucreazd in proiectare gi in exploatarea instalaliilor de utilizare aenergiei electrice. in scopul uqurdrii insugirii muncii de proiectare, lucrareaconfine un mod de lucru pentru reahzareaunui proiect de utrlizare a energieielectrice. Cu aceastd. ocazie s-a ardtat cum se lucreazd in condiliileproiectdrii unor instalalii de iluminat, instalalii de forfd, instalalii deimpdmantare, cum se alege un post de transformare, precum gi modul decalcul al costului instalaliei. Tot in acelaqi scop lucrarea con{ine o serie detabele preluate din normativele qi standardele in vigoare, necesare inproiectarea gi exploatarea instalaliilor electrice de utilizare.in cazul in carese dispune de cataloage de echipament electric modern, urmdrind modul delucru ardtat, se pot realizaproiecte executabile.

Avdnd in vedere cd autorul este la prima lucrare de acest fel, nuexclude posibilitatea strecurdrii unor mici erori fie ?n partea teoreticd fie incea practica. Din acest motiv el este recunoscdtor tuturor specialiqtilor caredeprsteazd' qi semnaleazd erorrle respective in scopul corectdrii. Cu speranlacd vor exista astfel de semnaldri, autorul mullumegte anticipat tuturorbinevoitorilor.

[,,luroi.

1. DIMEI\SIONAREA INSTALATIILOR ELECTRICEDE ILUMINAT INTERIOR

I.l Alegerea sistemului de iluminat Si u sursei de lumind.Pentru ca activitatea care are loc in interiorul imobilelor sd se

desfrqoare in condilii normale, este necesar ca instalaliile electrice deiluminat sd ofere condilii optime de iluminare. Cum diversele activitdlinecesitd nivele diferite de iluminare, instalaliile electrice trebuiesc proiectatesi executate funcfie de activitatea care se desfrqoard in incdperea respectivd.

Pentru iluminarea locurilor de munca sunt posibile urmdtoarelesisteme de iluminat:

iluminat general, care se recomanda atunci cdnd se doreqtede montaj, deiluminarea uniforma pe toata suprafafa de lucru (sAli

asamblare de prelucrare a lemnului, turnatorii, etc.);- iluminat local, atunci c6nd sunt necesare niveluri ridicate de

iluminare pentru locuri restrdnse (scaune stomatologice, prese, ciocane deforja, sau in locurile de munca in care o iluminare insuficientd ar pune inpericol integritatea corporald, sau chiar viala personalului care igi desfbqoardactivitatea in locul respectiv.)

- iluminat combinat, pe fondul unui iluminat general minimal, lalocul de muncd se asigurd o sursd suplimentard de lumind (strungurr, freze,magini de rectificat, alte magini unelte cu precizie mare de prelucrare, locuriin care se face controlul de calitate, etc.)

in instalaliile electrice civile (locuinfe, cinematografe, teatre,restaurante, etc.), pentru realtzarea unui anumit grad de confofi, se poatereahza o iluminare directd, semidirectd, sau indirectd. Pentru aceasta seprocedeazd.la alegerea corpului de iluminat corespunzdtor scopului propussau se apeleazd.la iluminatul in scafe.

Alegerea surselor de lumind depinde de scopul instalaliei qi departicularitdlile de exploatare.

Ldmpile cu incandescenld se recomandd atunci c6nd sunt necesaresurse luminoase de dimensiuni mici gi luminanle mari, cAnd sunt necesareilumindri mari pe suprafefe mici (eventual prin lumina dirijata), c6nd seurmdreqte reahzarea unei ambianle odihnitoare.

Ldmpile fluorescente se recomandd atunci cAnd este necesardfolosirea unor izvoare de lumind mari cu luminanle mici, cdnd sunt necesareilumindri mari pe suprafele mari (prin lumind difizd), cAnd este necesard olumind care s[ redea corect culorile.

Ldmpile fluorescente cu vapori de mercur de inaltd presiune serecomandd atunci cAnd sunt necesare tzvoare de lumind de dimensiuni mici

avand eficacitate luminoasd mare (hale industriale cu indllime mare, locuricu degajdri de fum sau praf).

I.2 Alegerea corpului de iluminat.Metoda coeficienlilor de utilizare pentru determinarea valorilor

medii ale iluminiirilor,Aceasta metoda se foloseqte pentru calculul instalaliilor electrice de

iluminat interior si permite determinarea ilumin[rii medii orizontale date desurse luminoase in planul util, linAnd cont de fluxul luminos reflectat deperefi si tavan. Metoda nu se poate folosi la determinarea iluminatului local,a iluminatului suprafelelor inclinate, a suprafelelor verticale, sau ailuminatului cu corpuri de dimensiuni mari.

Coeficientul de utilizare este raportul dintre fluxul luminos util sifluxul emis de toate ldmpile instalate intr-o ?ncdpere.

@,U:-@o

Fluxul luminos al corpurilor de iluminat se obline inmullindluminos al ldmpilor cu randamentul corpurilor de iluminat.

@, = UrQoJinAnd cont de raporlul dintre fluxul luminos util si fluxul luminos al

corpului de iluminat din aceiagi incdpere (utilanta)

(1.1)

fluxul

(r.2)

Fluxul ldmpilor nu rdmane constant in timp din cauza faptului cdfluxul emis de lampi scade in timp, qi din cauza depunerilor de praf pecorpul de iluminat ; randamentul acestora scade; deci apare o depreciere ainstalaliei de iluminat fatd de momentul punerii in funcgiune a instalaliei.Din acest motiv fluxul luininos inilial va trebui sa fie mai mare dec6t fluxulutil. In acest caz fluxul inilial emis va fi

on=Jtuosi care ieprezintdun randament al incdperii, se obline:

@. @.@_ " _,L_u- =4u4,@o @, @o

Q'u = Q rko - u@'o = 4,Tr@'o

Q'u = EnrroAka =uD'o = 4r4r@'o

(1.3)

(1 4)

(1.5)

(1.6)dar,

ln care:ka

- factor de depreciere;

Emed -

iluminarea medie;A - aria planului util;

De aici rezultd. fluxul total al ldmpilor de instalat pentru a obline inplanul util o iluminare medie Er.6tr 4k, E,,,1Ak d@o:1*!. :- 11.7)u ryury,

Dacd s-a stabilit mai inainte numdrul corpurilor de iluminat, se poatededuce fluxul luminos al unei lSmpi dintr-un corp de iluminat la punerea infuncliune a instalaliei .

o^o,:.i (1.8)n

in care : n -

numdrul surselor de lumini montate intr-un corp de iluminat.Dacd se line cont de relalia (1.7),relalia (1.8) devine:F 4k,

e', ="rrJ' (1.9)un

. Valoarea coeficientului de utilizare depinde de o serie de parametricumar fi:

- randamentul corpurilor de iluminat;- repartilia intensitdlii luminoase in spaliu a corpului de iluminat;

, - forma si dimensiunile incdperii, prin indicele localului.abi -

-

(1.10)h(a + b)

in care:a,b

- lungimea respectiv ldlimea incdperii;

h - indllimea de suspendare deasupra planului util in cazuliluminatului direct, semidirect si mixt, sau indllimea tavanului deasupraplanului util in cazul iluminatului indirect sau semiindirect;

- factorii de reflexie ai perelilor laterali si tavanului;Coeficienlii de utilizare sunt tabelafi funclie de acegti parametrii in

tabelele (7.3) si Q.a)Modul de aplicare a metodei coeficientilor de utilizare.- se stabilegte destinalia incdperii respective gi tipul acesteia din

punct de vedere al mediului;- se stabileqte modul de reahzare a instalaliei electrice (PT aparent,

pe tencuiald pe console sau pe dibluri, ori ST ingropat, sub tencuiald)- se stabilesc materialele qi aparatura utilizatd funcfie de mediu qi de

modul de realizarc a instalafiei- se stabilegte tipul corpurilor de iluminat folosite qi caracteristicile

acestora (randament, numdr de surse de lumind. etc.),- se calculeazd.indicele localului cu relalia (1.10) ;

- se stabilesc factorii de reflexie pentru tavan si pereli funclie deculorile acestora (tabelele 7.I qi 7 .2)

- se determinf, coeficientul de utilizare din tabelul 7.3 sau 7.4),funclie de indicele localului, si de factorii de reflexie ai tavanului siperelilor; (pentru indici ai localului mai mari de cinci, se introduce incalcule coeficientul de utilizare corespunzdtor indicelui cinci) Dacd., corpulde iluminat considerat, are un randament ry, diferrt de randamentul r7" aIcorpului din tabel, se face o coreclie a factorului de utilizare dupd relalia

,T,U =u-4"

in care:u

- coeficient de utilizare citit in tabel

u'- coeficient de utthzare cdutat;- se alege valoarea ilumindrii medii de rcalizat, funclie de destinalia

lncdperii sau de categoria de lucrdri ce se efectueazdin incdperea respectiva(tabelul 7 .18,7 .19 sau7.20 );

- se determina valoarea coeficientului de depreciere, (tabelul 7.6 );- se determina sau se adoptd numdrul corpurilor de iluminat din

incdpere;- se determind fluxul total al l5.mpilor de instalat cu relalia (1.7)- cu relalia (1.8) se determina fluxul unei ldmpi dintr-un corp de

iluminat dupd care se alege din cataloagele de ldmpi (vezi anexe) numdrul siputerea ldmpilor care dau un flux luminos mai mare gi cAt mai apropiat devaloarea calculatd. Se recalculeazd valoarea medie oblinutb pentru fluxulldmpilor alese care trebuie sd fie egal sau pulin mai mare decAt fluxulcalculat.

Din tabelele anexe 7 .9 .. . .. ..7 .Il se alege puterea unei ldmpi dupdcare se determind puterea activd a corpului de iluminat precum gi putereaactivd. totald care trebuie instalatd in incdperea respectivd.

Pentru sistematizarea calculelor rezultatele operaliunilor de mai susse trec in tabelul 1.1

1.3 Amplasurea corpurilor de iluminat.Amplasarea corpurilor de iluminat trebuie sd fie rcaIizatd, in aga fel

incdt sd evite observarea directd a sursei de lumind de cdtre lucrdtori.Condilia ca lampa sd nu fie observatd direct (evitarea orbirii) este ca unghiulformat de dreapta ce unegte corpul luminos al ldmpii gi marginea inferioarda abajurului (linia limita) cu orizontala (unghi de proteclie ) sd fie cel pufinegal cu unghiul privirii

(1.11)

Tabelul 1.1

Nr.crt. incdperea

Tipul iluminatului general

Tipulinciperii

Mod derealtzare ainstalatiei

Tipulmaterialelorfolosite

1 incandescent PT/ST2 fluorescent PT/STContinuarea tabelului 1. 1Nrcrt

Dimensiunea'incdperiilml

Indicileincdperi

i

Culoarea

Factor dereflexie

p

Coefici-ent derrt1hzarc

u

Randamen-tul corpului de

ilum.(intabel)r1

a b -41 ReI.1.10 Pereti Tab 7 .1 Tab 7 .3,

7.4Tavan 7.22 Pereti

TavanContinuarea tabelului 1. 1

-Y

Nrcrt

Caracteristicile corpului deiluminat ales

Coeficientdeutlhza-re cdutatu

Factor dedc;-precierek6

IluminareamedieadoptatdE*.6 [1x]

Tip Rand.4c

Nr sur-sen

cosp

1 !:r : Rel. 1.11 Tab.7.6 Tab 7.142Continuarea tabelului 1. 1

tio

z

Fluxtotal

necesarde

instalatllml

Fluxulinilial alsurseinecladIm]

Nr.SUTSC

neclad

N,

Nr.corpilum.neclad

N"

Putereaunuisurse

twl

Fluxtotal

instalatinilial

[lm]

Putereatotaldinsta-latd.

twl

Ilum.medierecalculatd.

llxlRel 1.7 Tab7.9..

7 .17Rel1.8

Tab7.9..7.17

2

Dacd sursa de lumind poate fi consideratd punctiformd gi plasat[ peaxa de simetrie a corpului de iluminat deschis la pan1rca inferioard, atunciunghiul de proteclie este egal cu:

2hIt/: arc ta -

' "Din care:

h -

distanla dintre corpul luminos al

(r.r2)

ldmpii gi suprafala in care esteconlinutddeschiderea corpului de ilumina

D -

diametrul deschiderii corpului de iluminat

Fig. 1.1 Amplasarea surselor de lumina pentru evitarea orbirii

Amplasarea corpurilor de iluminat trebuie s6 mai lind cont decondilia de uniformitate a ilumindrii gi de luminanla admisibila. Un numdrmare de corpuri de iluminat duce la o iluminare mai uniformd dar mdreqteprelul de cost al instalafie, fapt care impune alegerea unei solulii care sdsatisfacd atdt condilia de uniformitate a ilumindrii cAt qi pe cea deeconomicitate.

in5.lfimea de amplasare a corpurilor de iluminat depinde deconsiderente constructive sau practice. Limita inferioard a inalfimii admiseeste determinatd de evitarea fenomenului de orbire iar limita superioard estedeterminata de indllimea tavanului.

La instalaliile de iluminat general, reparlilia corpurilor de iluminatpoate fi uniformd sau localizatd,. Dispunerea uniformd se obline prina$ezatea corpurilor de iluminat in vdrfurile unor dreptunghiuri sau a unortriunghiuri orientate in raporl cu dimensiunile incdperii (fig.1.2).

Pentru un anumit factor de uniformitate, solulia optimd din punct devedere economic se obline pentru: du : du la aqezarcain dreptunghi;du : d. sau d6 : "lt dula aqezarea in triunghi;Distanla de la perete la ultimul rand de corpuri de iluminat se adoptd astfel:- cdnd existd utilaje in apropierea perelilor do: (0, 25 ...0,3)d,- cAnd lAngd pereli existd spaliu de trecere dp : (0,4 .. ...0,5)d,

Zono. in rorE nu seponte prcduce orbireo

Unghi deprotectie

10

prin d inleleg6nd distanla dintre corpurile de iluminat.Pentru rearizarea unui iluminat de caritate, corpurile de iluminattrebuiesc amplasate. funclie de tipul 1or, de felul izvorutui ae lumind qi dedistanfa relativd dintre corpuriie de iluminat. Distanla relativd dintrecorpurile de iluminat fiind:

la

r-lill_Flr-l

I

C

_

Fig.I.2 Amplasarea corpurilor de iluminata -

ldmpi incandescente in vdrfurile unui ar.ptungiri;incandescente in v6rfurile unui romb; c _ ldmpi n,ror.r."lrrl

in care :- h reprezintd distanla de la corpulLa iluminatul mixt qi indirect distanla rerativd se calculea zd curcIatia:

ffi&

a

b lSmpi

.dd* =-h (1.13)

de iluminat la planul de lucru.

11

.dd*:-ho

(1.14)?n care -hureprezintd distanla de la corpul de iluminatlatavan.

Valorile distanlei relative depind de curba fotometricd a corpului deiluminat qi sunt cuprinse in limitele:

- 0,5 .....1 itcazul iluminatului direct;- 1 in cazul iluminatului mixt;- I,2 ......1,5 in cazul iluminatului indirect.

in cazul iluminatului fluorescent se obignuiegte rcpartizarea corpurilorde iluminat in aqa fel incAt formeazd,benzi continui sau benzi discontinui; serecomandd ca distanla relativd dintre centrele a doud corpuri de iluminat sdfie:

- d* < 0,7 pentru corpurile dispuse pe acelaqi rAnd ;- d* < 0,6 pentru corpurile dispuse in benzi paralele;

tn urma amplasdrii corpurilor de iluminat se determina numdrul total alacestora. Dupd alegerea nivelului de iluminare qi a factorului de deprecierecu ajutorul unei metode de calcul a ilumindrilor se determina fluxul luminosqi puterea ldmpilor, verificdndu-se prin calcule luminanla.

1.4 Dimensionarea circuitelor de lumind si a circuiteror de prizemonofuzice

1.4.1 stubilirea circuitelor de iluminat si a circuitelor de prizd.Dupd amplasarea corpurilor de iluminat se stabilesc circuitele care

alimenteazd ldmpile avAndu-se in vedere urmdtoarele criterii :- se stabileqte schema de distribulie;- se stabilesc circuitele gi tipul acestora (ttifazat sau monofazat);- la circuiteletrifazate numdrul ldmpilor alimentate de fiecare fazd,va

fi acelaqi (sistem trifazat echilibrat cu fir neutru);- corpurile de iluminat amplasate grupat vor fi alimentate pe cdt va fi

posibil de acelagi circuit (se are in vedere economia de materiale);- intensitatea totald a ldmpilor de iluminat care sunt ac{ionate de

acelaqi aparat de comutafie nu trebuie sa depageascd intensitatea de rupere aaparatului fabricat in acest scop;

- numdrul corpurilor de iluminat alimentate de un circuit depinde demai mulli factori : amplasarea ldmpilor, puterea ldmpilor, spaliul caretrebuie iluminat, etc.

T2

- circuitele de prizd, nu trebuie sd alimenteze mai mult de 6 prizemonofazate pentru consumatorii casnici gi mai mult de 3 pize pentruconsumatorii industriali.

1.4.2 Alegerea aparutelor de comutatie si u apuratelor de protecliea circuitelor de iluminat Si a circuitelor de prize monofazate.

- se face schema monofilard a instalaliei electrice de lumind qi prize ;- se calculeazd"puterea instalatd pe fiecare circuit in parte;- se determind intensitatea curentului de calcul pe fiecare circuit (la

circuitele trifazate pe fiecare fazd), cu relalia :,P,' (l cos cp (1.1 s)

in care :I"

- intensitatea curentului de calcul (pe circuit sau pe fazl) (A) ;

P1 -

puterea instalatd pe fiecare fazd sau circuit (W);U - tensiuneape fazd (Y) ;cosq - factorul de putere al ldmpii.

- se stabilesc materialele utilizate la rcahzarea instalafiei, dimensiunileacestora precum qi numdrul conductoarelor pe diferitele porfiuni de circuit qise trec pe desenul de execulie al instalafiei electrice. Dimensiunileconductoarelor se stabilesc in conformitate cu &. 1.4.3, numdrulconductoarelor pe o anumitd porliune a circuitului se stabileqte funcfie delegdturile conductoarelor in dozele de ramificalie, necesare pentru a realizaacfiondrile dorite, iar dimensiunile tuburilor de proteclie se stabilesc funcfiede dimensiunile conductoarelor qi de numdrul acestora conform tabelului7.36

- se stabilesc aparatele de comutalie gi de proteclie funclie deintensitatea curentului de calcul (se folosesc cataloagele aparatelor). Pentrufiecare circuit in parte trebuiesc indeplinite condiliile :

In ) I. -

pentru aparatele de comutalie ;Ir ) I"

-

pentru aparatele de proteclie .

Instalaliile electrice de joasd tensiune trebuiesc protejate impotrivasuprasarcinilor gi a scurtcircuitelor prin siguran{e fuzibile, contactoare qiintrerupdtoare automate prevdzute cu relee termice qi cu releeelectromagnetice (maximale) cu aclionare instantanee sau temporizatd;intrerupdtoarele automate sunt prevdzute gi cu relee de tensiune minimd saunuli, care protejeazd, contra revenirii tensiunii.

Se prevdd aparate de proteclie ?n urmdtoarele situafii:- la plecdrile din tablourile de distribufie;

13

- la intrarea in tablourile de distribulie prevdzute cu cel pulin cincicircuite sau avdnd cel pulin 8 kW putere instalatd;

- ra ramificafiile spre receptoarele individuale; fac excepliereceptoarele de micd putere (corpuri de iluminat, aparate electrocasnice,etc.), a cdror coloand comund este asiguratd la plecarea din tabloul dedistribulie cu siguranle fuzibile de 16 A la o tensiune de 3801220 v, sau cusiguranle de20 A la o tensiune de220lI27 Y;

- in toate punctele in care secliunea coloanei descregte; fac excepfiecazurtle in care siguranlele prevdzute pe coloana respectivd, asiguriproteclie celei mai mici secliuni din ramificafie.

- pe nulul de lucru al circuitelor monofazate din instalaliile deservitede personal necalificat (instalafiile electrice din locuinfe, birouri, etc.)

se interzice cu desivffrgire montarea aparatelor de protectie pe:- conductorul utilizat ca nul de lucru al circuitel e trifazate cu

patru conductoare;- conductoarele instalafiei de protectie (conductoarele de legare la

nul sau laprizele de impdm6ntare, etc.);Se recomandd utilizarea siguranlelor fuzibile rapide pentru

protejarea instalaliilor electrice la care suprasarcinile sunt pulin probabile,exemplu instalaliile de iluminat. Siguranfele fuzibile lente se recomandd a fiulhzate impotriva scurtcircuitelor.

Releele termice protejeazd" coloanele qi receptoarele impotrivasuprasarcinilor de duratd qi se aleg astfel incAt sd poatd fi reglate la uncurent de aclionare egal cu:

I''t : (1.05.... ..1.2)I"in care:

16 -

intensitatea curentului reglatd pe releul termic,I.

- intensitatea curentului cerut de consumator

Releele electromagnetice, se folosesc la protejarea coloanelor gi areceptoarelor impotriva scurtcircuitelor, curentul de acfionare al releuluielectromagnetic Ir" , care protejeazl. motoare electrice trebuind sdindeplineascd condilia:

I,e > 1.2 Ipin care:

Io -

curentul de pornire;iar in cazul in care pr otej eazd, colo ane, conditia e ste :

I," ( 4.5 Iu (1.19)unde, - Iu reprezintd curentul maxim admisibil in regim permanent.

De obicei ,coloanele qi circuitele sunt protejate de cel putin doudaparate de proteclie cu principii de funclionare diferite. imbindnd

(1.1 6)

(1 .1 7)

T4

proprietalile diferitelor aparate de proteclie, se pot obline caracteristicideosebit de favorabile (fig. 1.3, c qi d ).

cdnd refelele de distribulie conlin un numdr mare de aparate deprotecfie, se impune asigurarea selectivitdlii protecfiei, adic6., la apari[iaunui deranjament, apantele de proteclie sd separe numai elementul avariat,celelalte receptoare sd rdmdnd alimentate.

Funclionarea selectivd a protecliei se obline prin coordonareajudicioasd a caracteristicilor de proteclie; pentru aceasta se traseazdcaracteristicile de proteclie ale aparatelor respective gi se determinddiferenfa intre timpii de aclionare ar aparatelor de proteclie la anumitevalori ale curentului. Selectivitatea este asiguratd atunci c6nd acestediferenle de timp au valori egale sau sunt mai mari decdt cele indicate incazurtle car e utmeazd'.

-J

Itru'r'4n rold3;nts r [,r]el rtt

-rl,td5

I --=-+

St

-J

.,t+ r nl]+'s

Fig. 1.3 Selectivitatea protecliei unei relele electricea -

doua siguranle fuzibile; b -

doud intrerupdtoare automate c -

intrerupdtor automat si siguranld fuzlbild; d -

siguranfd fuzibild qiintrerupdtor automat

Selectivitatea intre doud siguranle fuzibile SFl qi SF2 avdndcurenlii nominali Infl ) Infl, se obline atunci c6nd:

+_"l--br-+-+_-J

15

- caracteristicile lor de proteclie nu se intersecteazS, sau se intersecteaz6la o valoare a curentului mai mare dec6t curentul de scurtcircuit care aparein locul instaldrii siguranlei cu cel mai mic curent nominal fuzibrl;- diferenfele mdsurate pe diagramd au valorile indicate in figura 1.3 a.

Pentru siguranle de acelaqi tip selectivitatea este asiguratd dacd intrecurenfii nominali ai fuzibilelor SF1 qi SF2 existd o diferen{[ de doud trepteca in tabelul T .3I.

Selectivitatea intre doud intrerupdtoare automate 11 $i Iz , avdndcurenfii nominali Inr > Inz (fig. 1.3 b), este asiguratd in general in domeniulcurenlilor de suprasarcind;la curenfii de scurtcircuit, unde aclioneaz1,releeleelectromagnetice ale ambelor intrerupdtoare, acestea vor acliona simultan.Pentru oblinerea selectivitdlii este necesard temportzarea releului 11 (iniaintreruptd), cu treapta de timp At > 0.15 s.

Selectivitatea intre un intrerupdtor automat qi o siguranfd fuzlbild,,avdnd curenlii nominali Inr ) Inrz, (fig. 1.3 c), este realizatd, atunci cAndcaracteristicile nu se intersecteazd" qi diferenla de timp la acfionare este At >0.04 s; dacd siguranla fuzibild este prea mare(linia intreruptd), apare untriunghi de neselectivitate (haqurat).

Selectivitatea intre o siguranfd fuzlbild, gi un intrerupdtor automat,avdnd curenlii nominali Int ) Inz (fig. 1.3 d), este asiguratd dacd intersectiacelor doud caracteristici are loc la un curent I' mai riare dec6t curentul descurtcircuit Ir, , dupd intrerupdtorul automat; in cazurile limita este necesarun interval de timp At > 0.05 s.

Selectivitatea intre o siguranfd fuzibild gi un releu termic tip TSA,este asiguratd, dacd, curenlii respectd condifia:

Inr :3I.t (1.19)in cazul transformatoarelor de alimentare, proteclia refelei de joasa

tensiune trebuie corelat6 din punct de vedere al selectivitdjii cu protecliarelelei pe partea de inaltd tensiune. Pentru aceasta, caracteristicile aparatelorde proteclie de pe partea de inaltd tensiune (siguranfe fuzrbrle, intrerupdtoareautomate), se vor transpune pe partea de joasd tensiune, raportAnd curenliicorespunzdtori diferililor timpi de aclionare, cu relalia:

rTI u =3IuUtt

In care:Ilt

- curentul de inaltd tensiune, raportat la joasd tensiune;

U1- tensiunea nominald primard a transformatorului.IJ;t

- tensiunea nominaid secundara trans formator.rlr'ri;

( 1.20)

t6

Proceddnd in acest fel, se pot analiza caracteristicile de protec{ie aleaparatelor instalate la tensiuni diferite, ludndu-se ca referintd valoarecurentului de joasd tensiune.

1. 4. 3. Ale g er e a s e cliunii c o n ducto ar elo r cir c uitelor.Normativele in vigoare prevdd ca secliunea minimd admisd a

circuitelor de iluminat sd fie :)- sc: 1,5 mm' pentru conductoarele de cupru ;

')- sc :2,5 mm' pentru conductoarele de aluminiu.(Acestea rezultd. din condilia de rezistenld mecanicd minimd necesard larcahzar e a instalaliei).

Condilia pentru alegereatermicd) este:Iua) I,

conductorului (din stabilitatea(1.2r)

(r.22), ,!a'^od - t[.,

m care :

I. -

curentul de cerere;16

- intens itatea nominald a fuzibilului;

k, -

coeficient de siguranld la incdrcarea termicd a circuitului ;Iua

- intensitatea maximd admisd in conductoare in regim permanent

de funcfionare;valorile limita ale raportului dintre curentul admisibil in

conductoare gi curentul nominal al siguranlelor fuzibile este prezentat intabelu|7.29.

Dupd stabilirea curentului de cerere, a curenlilor nominali aisiguranfelor fuzibile gi a materialului folosit la reahzarea instalafieielectrice, se alege dimensiunea conductorului sau a cablului din tabelele7.22 sau7.24 .

Pentru a avea un consum minim de metale neferoase qi o maresiguranla in exploatarea refelei, este necesar ca valoarca raportului dintrecurentul admisibil qi curentul nominal al fuzibilelor y sd fie egald cuvaloarea prezentatd,in tabelul 7 .29.

Pentru instalaliile electrice interioare realizate in tuburi de protecliese trece ra alegerea dimensiunii tuburilor funclie de dimensiuneaconductoarelor gi de numdrul acestora. Pe desenul instalafiei electrice se vaspecifica tipul conductorului, secliunea, numdrul conductoarelor, tipultubului de protecfie, precum qi diametrul acestuia (se folosegte tabelul 1.36)

1,7

Pentru determinarea secliunii barelor din tablourile de distribufie sefolosegte tabelul 7 .2T,

Pentru determinarea secliunii coloanei de alimentare a tabloului dedistribulie a instalaliei de iluminat, se determind intensitatea totald, acircuitelor care pleacd din tabloul respectiv ca sum6 a tuturor curenfilorcircuitelor, dupd care se determind secfiunea coloanei cain cazulcircuitelor.

Obs. Dacd temperatura de lucru a instalaliei este diferitd d,e 200 C,atunci se utilizeazd coeficienlii de coreclie datorafi temperaturii mediuluiprezentalr in tabelele 7.25 qi7.26.

1.4.4 Plunul instalaliei de iluminat.Dupd cunoagterea corpurilor de iluminat, a amplasdrii acestora, a

circuitelor de iluminat qi a circuitelor de prizd, se trece la amplasareatabloului de lumin[, la alegerea traseului circuitelor gi la reprezentareaacestora pe planul cladirii in vederea execuliei .

La alegerea traseului se are in vedere urm[toarele :- sd fie cel mai scurt;- sd fie departe de surse de cdldurd ;- sd nu fie expus loviturilor mecanice ;- sd nu fie expus la umiditate;- sd evite pe cdt va fi posibil locurile ce prezintd pericol de incendiu

sau de explozie;Se realizeazd desenul instalaliei electrice, necesar la executarea acesteia.Pe planul instalaliei electrice se trece pe fiecare circuit in parte tipul

materialelor folosite, dimensiunile acestora, tipul corpurilor de iluminat,puterea qi tipul ldmpilor, precum ;i alte date considerate a fi necesare laexecutarea instalaliei electrice

18

2 DIMENSIONAREA INSTALATIILOR ELECTRICEDE FORTA

2.1 Alegerea distribuliei pentru instalalia deforldcunoscdndu-seamplasareautilajelorprecum qi caracteristicile

electrice ale receptoarelor de forla care antreneazd, utllajele respective, sestabilegte tensiunea de alimentare gi se concepe schema electrica dedistribufie. Se are in vedere cd unele utilaje trebuiesc pornite direct de petabloul de distribufie, iar altele vor fi pornite de pe utilajul respectiv

2.1.1 Alegerea schemei de distribulie pe grupe de utilaje.In halele industriale in care existd un numdr mare de utilaje,

alimentarea cu energie electricd a acestora se poate face de la mai multetablouri de distribufie. in acest caz, utilajele situate in acelagi loc seahmenteazd de la acelagi tablou de distribufie. Repartizarea utilajelor care seahmenteazd de la un tablou se face pe principiul consumului minim dematerial la realizarea instalaliei electrice. Aceastd repartrzare face ca pre,tulde cost al instalaliei sd fie mai mic qi tot odatd face ca pierderile de energiein timpul exploatdrii sd fie de asemeni mai mic.

2.1.2 Schemu monoJilard a tabloului de for{d.- Dupd stabilirea utilajelor care vor fi alimentate de la un tablou de

forld se trece la rcalizarea schemei monofilare a tablouluirespectiv. Pe schemd se vor trece:

F

r cos(P =.------f------_

F cos(D =rr rn

Fig.2.1 Schema monofilard de distribufie a unui tablou de for!6.

- aparutele de proteclie;- aparatele de pornire sau de separare;- materialele din care se rearizeazd. circuitul (cabluri, tuburi de

protecfie, conductoare gi dimensiunile acestora);- receptoarelealimentate;caracteristicile electrice ale fiecdrui receptor (P. cosrp, r).

t9

TiP, Iro.lufitu"ibil

Tub(Oiam )/cond.(tip, sect)

2.1.3 Amplusarea tabloului de forydPentru realizarea unor pierderi minime in timpul exploatdrii

instalaliei de forfd, tabloul trebuie amplasat in "centrul de greut ate', alconsumatorilor. Locul respectiv ar putea fi determinat teoretic cu relaliile dela centrul de greutate al sistemului de puncte materiale in care masapunctului material se inlocuieqte cu puterea cerutd de receptor, dar de celemai multe-ori, situalia reald., nu permite amplasarea tabloului in loculrespectiv. ln aceastd situalie tabloul este amplasat intr-un loc cat maiapropiat de locul ideal.

La amplasarea tabloului se va line cont de mediu in care urmeazd sd.lucreze, precum gi condiliile impuse de N.T.S qi p.C.I.

2.1.4 Dimensionareu circuitelor de alimentare a receptourelorPentru dimensionarea circuitelor de alimentare a receptoarelor

trebuie determinatd intensitatea curentului pe fiecare circuit cu relatia :a -

pentru receptoare monofazate;

b -

pentru receptoare trifazate; I, =Jl.u ,.cos e

rn care :I.

- intensitatea curentului de calcul (A) ;

P1- puterea instalatd (W);U - tensiuneape fazd. (Y) ;U1- tensiunea de linie (V);cosq - factorul de putere receptorului.CunoscAnd intensitatea curentului ce trebuie suportatd de fiecare

conductor se trece la alegerea secliunii conductorului pe baza incdlzirlimaxime admisibile din tabelele 7.22 saul.24.

odatd stabilitd secliunea conductorului, cunoscdnd qi numdrulacestora se trece la alegerea cablului sau a tubului (1evii) de proteclie . Tubulde proteclie se alege din tabelul 7 .36, I .31, finandu-se cont gi decaracteristicile locului in care urrneazd, sd fie instalat.

Dimensionarea gi alegerea aparatelor de proteclie, de pornire sau deseparare se face conform paragrafului 1.4.2. Alegerea acestor aparute se facedin cataloagele de specialitate.

Sistematizarea calculelor de dimensionare a circuiteloreste prezentatd, in tabelul 2. 1

receptoarelor

r- P,t' - u *rrp

P,

(2.r)

(2.2)

20

Tabelul2.lRecep

torPuterea

twl-In ,-,

tAi' ).IptAl

Secliuneaadoptatdlmml

Material utrhzat

Mr relatia (2.t\ \r- (anexa nr.) cond.+ tub. cabluM, rclatra (2.2\ ?r' Sr;;, .{ r: ." .'; r,., (anexa nr.)

Tabelul2.2Aleserea aparatelor de orotectie si de :omutatre

Receptor Aparate deconectare

Aparate de protectieSig. tuzibile Releu termic Releu

elmas.Tip - In Tip -

soclu/patronTip - In, Irrglul Tip - In, Ir.r1u1

(catalos)"

(catalog) (catalos) (,t"{g,e-, -'1

2.2 Dimensionurea colounelor de alimentare a tablourilor de forld2.2.1 Alegerea sectiunii conductorului gi a aparutelor de protecliea) Din puterea instalatd P1 , S determind curentul cerut I. al

circuitului care alimenteazd,un consumator, sau al coloanei care alimenteazdun grup de consumatori. in cazul coloanei, trebuie sd se tind seama deinfluenta numdrului qi puterii diferitelor receptoare. in acest scop seintroduce un coeficient de cerere corectat

(2.3)

ln care:, k, - coeficientul de cerere corectat al categoriei de receptoare {{tub.lrrl o.z;

ku -

coeficient de influenta al numSrului de receptoare (tabelul 2.3)Tabelul2.3

Pentru coloanele care alimenteazdmai multe categorii de receptoare,curentul de calcul se obline prin insumarea aritmeticd, a curentilor de cererecorectafi.

Notd. Calculul curentului se face separat pentru fiecare grupd de receptoare cuacelaqi coef,rcient de cerere, dupd care se adund aritmetic curen{ii ceru}i.

Numdrul receptoarelor 4 6 10 15 20 30 40 50ku t.7 2.5 J.J J.t 4.3 8 9.1 10

21

Pentru a line seama de influenfa numdrului de receptoare qi a puteriilor asupra puterii simultane absorbite, calculul curentului pe grupe dereceptoare se recomandi sd se facd cu relatia:

r,, =( k".L-4}i:l'(? ( 'c ku )' ^[lu "org (2.4)in care:P1- putereatotald, instalatd in categoria de receptoare consideratd, in

KW;U

- tensiunea intre faze,inY.

Manuulul inginerului electriciun, volumul WJ, indicd determinareacurenfilor de calcul pentru alimentarea tablourilor de distribulie cu relaliiledin tabelul 2.4

TabeluI2.4Relafii pentru determinarea curentului de calcul al fiderilor ce alimen-teazd, tablouri de distributie ideourl oe u sau rI receptoare trilazate .l I 8

Categoria receptoarelorRelalia pentru

determinarea curentuluide calcul. in A

Motoare electrice cu funclionare continud, bineincdrcate (pompe, ventilatoare, aeroterme. etc.) I": (1,6.....1,8)PnMotoarele electrice ale maqinilor unelte cu:ggim de lucru normal (uqor) [. : 1,6Pa *0,67 Pn- 1Motoarele electrice ale maginilor unelte curegim de lucru normal (greu) I. : 1,6Pa *0,82 Pn - rMotoarele electrice ale maqinilor unelte curegim de lucru normal (foarte greu) I, : 1,6Pa *1,05 Pn - i+Motoarele electricemacaralelor (motoare cubobinat gi coscp:0,65)

alerotor

DA: l5Yo l": l,I4 Pr t0,46 Pn _ rDA:25Yo Ir:1}2 Pl +0,6 Pn

-

DA:40%o I": 1,32 P1 +0,74 Pn -

Cupto are cu rezi stent d, (trrfazate) I.: (1,05...1,35)P;Transformatoare se sudurd DA : 75o/o I. : 1,8 P: * Pn-tMagini de sudat prin puncte,cap la cap qi alteleasemdndtoare

DA: I25oA Ir:2,6 Pr *0,83 Pn-tDA : 25 ...40% I":2,6 P1 *1,46 Pn-rDA:70% Ir:2,6 P1 *1,95 Pn-1

Motoare electrice ale instalaliilor de preparare apdmAnturilor in turndtorii Ir:1,6 P1 *1,05 Pn- 1Motoare electrice ale maqinilor unelte portativesau manuale I.: 1,5 Pa't0,42P1-a

22

Motoare electrice pentruaclionarea maginilorunelte in atelierele cuoroductie de serie mare :

pentru prelucrare lacald I": 1,85 P5 *0,64 Pn-5pentru prelucrare larece

I.: 1,85 P5 *0,49 Pn-5Motoarele electrice pentru aclionare in atelierelecu oroductie industriald si de serie micd

I":0,9 (1,85 P5 +0,49 Pn

- 5)NotS: 1* - Pentru motoare cu rotorul in scurt circuit, cos q:0,5, pentru I" seadargd 30 % peste valorile de mai sus.

2 - Semnificafia simbolurilor: Pr, P+ , Pr - suma puterilor nominale aleprimelor receptoare (respectiv l,4,5) cu puterile cele mai mari, in kW pentrumotoare sau kVA pentru transformatoare gi cuptoare; Pn 1, Pn 4, Pn 5 - SUln&puterilor nominale ale restului receptoarelor din grupele de mai sus; Pn

- suma

puterilor tuturor receptoarelor in kW sau in kVA3 - Calculul se face pentru fiecare grup de receptoare iar curentul total este

suma aritmeticd a curenfilor grupelor de receptoare.

b) Se determind (sau se ia din catalog) cwentul maxim (vdrf saude pornire) al unui motor electric

Io: )"In (2.5)in care:

In - curentul nominal al motorului;), - .valoarea relativd a curentului de pornire (este indicatd, in

catalog)c) Siguranlele fuzlbrle lente sau rapide se aleg pebMa condiliei:I11 2 Is (2.6)

unde:16- curentul nominal al fuzibiluluiin cazul alegerii siguranlelor fuzibile rapide, pentru ca siguranfele sd

nu se ardd in timpul pornirii motoarelor, relalia (2.6), devine:I

Inr 2 r (2.7)C

in care c este un coeficient de siguranld gi care poate fi egal cD 2,5 in cazttlpornirilor u$oare (durata pornirii este de 5......10 s), sau cu 1,5 pentruporniri grele (durata pomirii este de 10......40 s)

In cazul in care o coloana ahmenteazd mai multe motoare dintre carek pornesc concomitent relaliile (2.6) qi (2.7), devin:

,,, .f ,,, (2.8)i=1

qi

ZJ

kfn1">t2+ f rtu /-,/ -

Ll (tj=l c i=n_k(2.e)

(2.r0)

termenul al doilea reprezentand suma curenlilor cerufi de motoarele caresunt in funcliune.

rn cazul in care curenlii de pornire sunt mari, nu se recomanddfolosirea siguranfelor rapide, deoarece aceastd solulie duce la mdrireasecliunii conductoarelor de alimentare in aceasta situalie se utrlizeazd,siguranle lente.

d) Curentul admisibil in conductor I" trebuiemare dec6t curentul cerut

Iu)I"sd fie egal sau mai

Pentru a avea un consum minim de metale neferoase gi o maresiguranla in exploatarea relelei, este necesar ca valoarea raportului dintrecurentul admisibil qi curentul nominal al fuzibilelor y sd fie egald cuvaloarea prezentatd,in tabelul 7 .29.

e) Se alege secfiunea conductorului corespunzdtoare curentuluiadmisibil din tabelele7.22 sau 7.24. Secliunea conductorului de nul trebuiesd fie cel pulin jumdtate din secliunea conductoarelor de fazd, Alegereaaparatelor de protecfie, de cuplare sau de pornire se face din cataloagele despecialitate. Materialele din care este realizatd. coloana se aleg ca inparagraful 2.1.3.

0 La instalaliile electrice de fortd se verificd densitatea curentuluiin conductoare la pornirea motoarelor; valoarea maximd a acesteia nutrebuie" sd depdgeascd 35 Nmm2 pentru conductoarele de cupru gi 20Almm' pentru conductoarele de aluminiu. in cazul in care sunt depdqiteaceste valori , se va alege o secliune superioara.

obs. Dacd temperatura de lucru a instalaliei este diferita d,e200 c,atunci se utilizeazd coeficienlii de coreclie datorali temperaturii mediuluiprezentali in tabelele 7.25 qi7.26.

Sistematizarea calculelor de dimensionare a coloanelor de alimentarea tablourilor de forld este prezentatd in tabelul 2.5

Tabeiul2.5

Alegerea aparatelor de proteclie qi de comutalie se sistematizeazaintabelul2.6.

24

Coloana Putereainst. lWl

Intensitateacerutd I" lAl

Secfiuneaadoptatd imml

Materialutthzat

llTG-TF1j relalia (2.8)relatra 0.9\

(anexa nr.)a-. t ,.r

cond. + tubcablu

2iTG -

TF2 ; (anexa rn.)

Tabelul2.6

Coloanalntens.cerutdI" IAI

Aparate deconectare

Aparate de protectie

Sig. fuzibile Releu termicReleu elmas1 TG-TFl Tip - I" Tip- soclu/oatron Tip - I,, I,"or,,2TG _TF2 (catalos)

, (catalog) (catalos)

2.3. Stabilirea schemei generale monofilare de distribuyie.Cunosc6ndu-se schema de distribulie a instalaliei de forlb qi a

instalaliei de iluminat, prezerrtatd in capitolul 1 se poate trece la intocmireaschemei generale de distribulie. in schema generald se prevede pe l6ngdtablourile de forld qi de iluminat qi tabloul general precum qi postul detransformare sau stalia de distribulie de la care este alimentat consumatorulrespectiv

Din tabloul general sunt alimentate tablourile de forld precum gitablourile de iluminat. La dimensionarea coloanelor care alimenteazd.tablourile respective a fost calculatd intensitatea curentului pe care otransportS. Incdrcarea tabloului general se obline (in vederea dimensiondriicoloanei de alimentare) prin insumarea curenlilor coloanelor care pleacd dinrespectivul tablou.

La dimensionarea coloanei de alimentare precum gi la dimensionareaaparatelor de proteclie qi de separare cate sunt montate pe coloanarespectivd, se procedeazd ca in paragraful 2.2.I.

In frgura 2.2 este prezentat un model de schemd generaldmonofilard de distributie

TL Pii:

TFl Pil=

ffn Pin=

Fig.2.2 Schemd monofilard generald de distribulie

TiP, Iro.lu fffuribil

C ablu(rip, r,r., con d, s ec!)

25

2.4. Planul instalu(iei electrice deforldDupd cunoaqterea schemei generale de distribulie, se trece la

amplasarea tablourilor de distribufie, Ia alegerea traseului circuitelorreceptoarelor, a traseului coloanelor qi la reprezentarea acestora pe planulclSdirii in vederea execuliei .

La aregereatraseului circuitelor se are in vedere urmdtoarele :- sd fie cel mai scurt;- sd fie departe de surse de cdldurd ;- sd nu fie expus loviturilor mecanice ;- sd nu fie expus la umiditate;- sd evite pe c6t va fi posibil locurile ce prezintd pericol de incendiu

sau de explozie;- sd respecte in totalitate condifiile impuse de N.T.S. qi de p.C.L

Se realizeazd desenul instalaliei electrice, necesar la executarea acesteia.Pe planul instalafiei electrice se trece pe fiecare circuit in parte tipul

materialelor folosite ,dimensiunile acestora, precum gi alte date consideratea fi necesare la executarea instalatiei electrice.

26

3 ALEGEREA POSTULUI DE TRANSFORMARE.3.1 GeneralitdyiInstalafiile electrice la consumator cuprind receptoarele electrice gi

relelele de alimentare aIe acestora, impreund cu aparatele de conectare, deproteclie qi de mdsurd aferente.

Receptoarele se impart in:- receptoare de iluminat, cuptinzdnd ldmpile electrice;- receptoare de forfd, cupinzdnd motoarele electrice, cuptoarele

electrice, agregatele de sudur6, bdile de electrolizd,, aparute electrocasnice,etc.

3.2 Sarcini electrice de calculLa proiectarea instalaliilor electrice este necesar sd se cunoascd

puterea electricd absorbitd de la relea de cdtre:- fiecare receptor in parte, pentru dimensionarea circuitului de

alimentare al acestuia;- grupuri de receptoare alimentate de la acelaqi tablou de distribufie,

pentru dimensionarea coloanei de alimentare a tabloului;- secliile uzinei, pentru dimensionarea fiderilor gi a posturilor de

transformare.Puterea electricfl absorbitfl care se ia in calcul se numeqte putere

cerutfl sau putere de calcul, se noteazfl cu P. gi reprezintd puterea actld.convenlionald, de valoare constantd, care produce in elementele instalalieielectrice (transformatoare, linii, etc.) acelaqi efect termic ca qi puterevariabild reald,.

Puterea cerutd se determind din puterea instalatf, p1 cu ajutorulcoeficientului de cerere, k. cu relalia:

Pr: k. P1Coeficientul de cerere tine cont de

randamentul receptoarelor, de simultaneitatearandamentul relelei de distribulie

,_ k,k," ,rrr,

(3.1)gradul de incdrcare gi defuncliondrii acestora qi de

(3.2)in care:

k1 -

coeficient de incSrcarek,

- coeficient de simultaneitate

q -

randamentul mediu al receptoarelor;Ir - randamentul relelei intre receptoare qi punctul in care se

calculeazd puterea cerutS.

27

Puterea cerutd de receptoarele de fofia $i de receptoarele de iluminatpoate fi determinatd prin urmdtoarele metode cum ar fi:

- metoda coeficienlilor de cerere, aplicabild la un numdr mare dereceptoare qi care permite calcularea puterii cerute globale pe posturi detransformare, sau pe intreaga intreprindere;

- metoda formulei binome, care este mai precisd dec6t metodaprecedentd, in special pentru un numdr redus de receptoare de fortd

- metoda duratei de uttlizare a puterii maxime cerute, care poate fiutlrizatl,numai infaza de studiu tehnico-economic a proiectului.

3.3 Metoda coeficientului de cerere.Se stabilesc puterile instalate Pr , pe categorii de receptoare, adicd

puterile nominale raportate la durata relativd de conectare egaldiu unitatea.Se determind puterea activd cerutd cu relalia (3.1)Se determind puterea reactivd cerutd cu relalia (3.3)

Q"=P,tgrp=P" (3.3)

corespunzdtor categoriei de

totald (pe atelier, seclie, etc.)

ln care : cos factorul de puterereceptoare (tabelul 7.30)

Se calculeazd, puterca aparentd cerutdcu rela{ia (3.4)

S., = P,', *In care:

Pct: fo,,i=1

n

Q",: FO.,i=1

schema electricd adoptatd)Se calculeazd factorul de putere natural cu relalia (3.7)

-

P,,"r"r",'))ffi

^ctorur mediu de cerere cu reraria:

D1-

-

f ct\cmed- -

P,t

in care: Pn :I P,

-- (Insumarea puterilor active gi a celor reactive se face independent de

(3.4)

(3.s)

(3 6)

(3.7)

(3 .8)

(3.e)

28

gi reprezintd puterea totalS instalatdObserva{ie.

In cazul in care se impune imbundtdlirea factorului de putere,puterea aparentd" totald" se recalculeazd., lindnd cont de reducerea puteriireactive cu valoarea puterii reactive a sursei de compensare

Sistematizarea calculelor se face in tabelul 3.1

3.4 Alegerea numdrului, u locului de amplasare Si u pateriip osturilor de trunsformare

Pe planul de situalie al intreprinderii sau secliei se trec puterileaparente cerute, S. ale diferitelor secfii, sau a diferifilor consumatori deseclie.

Se determina centrul de greutate al grupelor de sarciniSe marcheazd. provizoriu locurile de amplasare a posturilor de

transformare gi se distribuie sarcinile intre posturi, av0ndu-se in vedere cdputerea unui post nu trebuie sd depdqeascd 1000 kVA.

Pentru determinarea puterii transformatoarelor din posturile detransformare este necesard cunoaqterea curbei de sarcind zilnrcd. (fig. 3.1 a)pentru ziua de lucru cea mai incdrcatd, (iarna), curba de sarcind anuald (fig.3.1 b) qi puterea totald cerutd pe intreprindere sau secfie la barele de 0.4 kVale postului de transformare, reprezettdnd puterea maximd cerutd deintreprindere in zilele lunilor de iarnd (decembrie, ianuarie).Sct : Smax. i

Curbele de sarcind sunt specifice profilului industrial alintreprinderii.

29

Tabelul3.l

Secliile sau grupelede receptoare

P.insta-latd

Pr I kWl

Coefici-entul decerere

k.

Factorulde

puterecoso

Putereaactld"cerutd

P" lkwl

P.reactivd

Q'lkVArl

Maqini unelte.Mr'. .Mn

Tab.7.33si 7 .40

Tab.7.33si7.40 Rel.3.1 Rel.3.3

VentilatoareTransf. de sudurbCuptor cu rezisten{eBaie de cromareIluminat

Total Pit:Rel. 3.9kcmed:

Rel.3.8COSpmed:Rel.3.7

Pct: .

Rel. 3.5Qct:Rel.6

Pentru curba de sarcind zilnicd, se definegte coeficientul de utilizareal curbei

K: S rr"d -S-u*

(3.10)S-u" ff*u*i'!'* A

txl 10090

l-n_ I 'Jvs 160

-tJmnx I 50l+ot--JU

EU

10

-----------+tn,

------'.---+luno

t-il,Fig. 3.1 Curbele de sarcind ale unei intreprinderi

a. curba de sarcind zilnicd, (iarna) ; b. curba de sarcind anualdin care:

Smed -

valoarea medie a puterii aparente cerute de intreprinderepentru perioada de timp T :24 ore.

Sn,'* - valoarea maximd a puterii aparente ceruteA

- saprafala cuprinsd sub curba de sarcind

Puterea aparentd maximd cerutd vara se determind cu relatia:S,n*. u:ku Sn-,*. i (3. 1 1)P entru evitarea supraincdrc irii transformatoarelor ales e dupd puterea

maximd cerutd se va tine cont de:- suprasarcinile admisibile ale transformatoarelor pe baza varialiilor

zllntce de sarcind, stabilitd prin regula celor trei procente; pentru fiecare l0procente de reducere a coeficientului de utilizare Ku fata de 100 o/0, seadmite o suprasarcind de 3 % peste puterea nominald transformatorului, pedurata supra?ncdrcdrii. Se obline:

(3.12)- suprasarcinile admisibile ale transformatoarelor stabilitd prin regula

pe baza varialiilor anuale de sarcind, stabilitd prin regula celor p procente;pentru fiecare p procente de supra?ncdrcarc vara, raportat ia puterea nominald

r00-K %(Jl:3-.:--11- l%ll0

EE a4 thl

30

sn a transformatoarelor, iarna se poate admite o suprasarcind de p procente,care sd nu depdqeascd 15 Yo. Deci

.s -qao:t00!l--j.ll3u l%l . ,* '. (3.I3)J,

unde:S-* n

- puterea aparentd maximd cerutd de intreprindere vara

conform curbei de sarcind anuald.Capacitatea de sarcind totald, datoritd neuniformitdlilor curbelor zilnice qianuale de sarcind va fi:

,r . ,cr:0,3*0,0 " (3.14)qi nu trebuie sd dep5.qeasc6, 20 %o pentru transformatoarele instalate ininterior Si30 % pentru cele instalate in exterior.

La alegerea transformatoarelor se are in vedere faptul cd, {indnd contde suprasarcina totald admisd, trebuie sd se asigure puterea maximd cerutdde intreprindere in lunile de iarnd (S,nu" r)

Sma.xr: Sn * sSn (3.15)sau

's S**is" >;]t = _. (3.16)1+a l+ar+a,inlocuind relaliile (3.1 1) qi (3.12 ) in relalia (3.16), rezultd:S"2 J:u-' +S*" (3.I7)2+0.3(I- K,)

Observalie:

^ Relafiile de mai sus au fost stabilitd pentru o temperaturd maximd de

35 0 c qi minimd de -

25 o c, fapt care impune ventilarea naturald sauforlatd a posturilor de transformare.

Determinarea numdrului de transformatoare dintr-un post detransformare se face pe baza asigurdrii continuitdlii in alimentarea cuenergie electricd a consumatorilor. Astfel:

- dacd. puterea consumatorilor de categoria I-a depdgeqte 50 % dinsarcina totald a postului de transformare, se recomandd utrlizarca a dou6transformatoare, fiecare avdnd puterea egald cu sarcina totald,;

- dacd puterea consumatorilor de categoria I-a nu depdqegte 50 %din sarcina totald, a postului de transformare, se recomandd utrlizarca a dou6transformatoare av6nd suma puterilor egald cu sarcina totald., putereafiecdruia fiind egald cel pulin cu puterea consumatorului de categoria I-a.

31

- pentru consumatorii din categoriile II qi III, suma puterilortransformatoarelor va fi egald cu sarcina cerut6.

Asigurarea regimului economic optim de funcfionare in paralel amaimultor transformatoare, dintr-un post, se obline pe baza verificdrii puterilortransformatoarelor la cheltuielile minime de explo atare, corespunzdtoarepierderilor minime de putere.

Dupd stabilirea puterii transformatorului se consultd cataloagelediverqilor producdtori qi se alege transformatorul care indeplinegte condiliilecerute. Se prectzeazd tipul transformatorului, puterea aparentd,, tensiunea delucru (primar/secundar), tensiunea de scurl circuit etc.; dacd este cazul seanahzeazd compatibilrtatea acestuia de a funcliona in paralel cu altetransformatoare.

odatd ales transformatorul, se precizeazd locul unde urme azd. a frinstalat, precum qi posibilitdlile de rdcire ale acestuia (se face un desen deamplasare).

Sistematizarea calculelor se face in tabelul 3.2Tabelul3.2

Mdrimea Relatia CalcululPuterea aparentd, cerutd (maximul deiarnd) Sct : Sma* i Rel.3.4Puterea aparentd maximd cerutd vara(maximul de vard) S-u*, Rel. 3.11Coeficientul de utrhzare K,, Rel.3.10Puterea aparentd atransformatorului Sn

calculatd Rel. 3.16adoptatd catalog TRAFO caracteristici

Suprasarcini0,3 Rel.3.120,p Rel. 3.1 3CI Rel. 3.14

32

4 INSTALATII DE LEGARE LA PAMANT4.1 GenerulitdliPrin instalafie de legare la pdmdnt se inlelege ansamblul

format din urmdtoarele elemente principale :- electozii ingropali in pdmdnt gi legafi conductiv intre ei- conductoarele de legare ra pdmdnt montate intre echipamenteleelectrice- prrzd (Fig. a.1).

Fig. 4.1 Elementele unei instala{ii de legare la pdm6nt;1-electrod;2-conductor de legdturd dintre electrozi;3-piesa de separalie pentru mdsurdtori;4-conductor de legSturd la priza de pdmAnt;5-centura interioard;6-conductor de legare la pdmdnt

Elementele 1,2 qi3 formeazd"prtza de pdmdntScopul unei astfel de instalalii constd in dirijarea in pdmdnt, in

condilii de siguranfd, a curenlilor provenili din descdrcdri atmosfericesau a curenlilor de defect (instalafie de legare la pdmdnt de protecfie)qi in asigurarea unui anumit mod de functionare a instalatiilor de

JJ

curenti sau de telecomunicalii (instalafii de legareexploatare ).

Ia pdmAnt deElementul principal al unei instalalii de legare la pdmAnt este

prrza de pdmdnt, alcdtuitd din electrozi Ieg{i conductiv intre ei.Rezistenla electricd a prizei de pdmAnt_se compune din:- rezistenfa electrozilor $i a conductoarelor lor de legdturd;-rezistenla contactului electrod-sol;- rezistenla pe care o opune solul Ia trecerea curentului

electric.Rezistenla electrozilor qi a conductoarelor de legdturd se

poate neglija ; la fel gi rezistenla contactului electrod-sol in ipotezaunei bune bitdtoriri a solului in jurul prizei (sau a udarii lui). Deciprin rezistenla unei prize de pdmdnt practic se inlelege rezistenfa pecare o prezintd. solul la trecerea curentului electric prin el.

Ca orice rezistenld electricd, rezistenla solului depinde derezistivitatea si de volumul sdu. in apropierea electrozilor, iurentul sescurge printr-o secliune de suprafald relativ mica qi deci rezistenlaeste mare. Pe mdsura depdrtdrii de electrozi, suprafelele de scurgere acurentului sant tot mai mari , deci rezistenla scade, apropiindu-se dezero . Dacd dimensiunile qi numdrul electrozilor din care esteconstruitd priza sant mai mari, suprafala solului din apropiereaelectrozilor este mai mare gi deci rezistenla prrzei mai micd. Decirezistenla prizei depinde de rezistivitatea solului, numdrul qidimensiunile electrozilor.

Prin rezistivitatea solului se infelege rezistenla electricd a unuicub din solul respectiv , avand latura de lcm. Se mdsoard ?n f)cm , sauf)m gi variazd, in limite foarte mari in funcfie de natura solului.Rezistivitatea solului depinde de conlinutul in sdruri qi umiditatea lui.in fig. 4.2 se indicd tocmai aceastd dependenld. se vede clar cd pentrumicqorarea rezistivitalii solului este suficient de utilizat o solulie cu4o/o sdruri gi cd este ralional de plasat prizele de pdmdnt in locuri cuumiditate ridicatd

un alt factor de care depinde rezistivitatea solului estetemperatura lui (fi}.a.D. Se observd cd rezistivitatea scade cucreqterea temperaturii, dar pand la valoarea cdnd solul incepe sdpiardd din umiditate . Explicalia acestei comporldri este urmdtoarea :cu cregterea temperaturii creqte solubilitatea sdrurilor in apa din sol.Insd micqorarea umiditdlii care poate apdrea odatd cu cregtereatemperaturii, duce la creqterea rezistivitdlii solului . pentru a evita

34

inghelurile din timpulrecomandd ingroparea

p(am)

cdldura prea mare din timpul veriiaddncime mai mare.

lerru1 $1pnzei Ia

5t

{tIIttIT

t{tlttltConfinut de s[ruri [%]

p(CIm)

UMTDTTATE [%]Fig. 4.2 Yaia[ia rezistivitdlii solului.

4.2 Clasijicareu prizelor de pdmfrnt .Prizele de pdmAnt se impart in doud categorii mari:

- artificiale- naturale

Normele in vigoare recomandd utllizarea in primul rAnd a prizelornaturale qi in mdsura in care acestea nu rdspund condifiilor cerute,se vor folosi prize artificiale. Caprize naturale se pot folosi :

p(om)

-15-lt{trtttiTemperatura [oC]

35

- arm[turile metalice ale construcliilor din beton armat, stdlpilor,fundafiilor tunelurilor, construcliilor metalice cu caracter permanent ;

- conducte metalice pentru fluide necombustibile gi inveligurilemetalice ale cablurilor montate in pdmdnt, etc.

Prizele de pdm6nt artfficiale se prevbd cAnd valoarearezistenlei de dispersie a elementelor naturale nu corespunde valoriiimpuse . Avdnd in vedere modul lor de rcalizarc ,se deosebesc:

- prize de pdmdnt verticale, utllizate atunci cAnd straturile dinaddncimea solului au o rezistenld mai micd ca cele de suprafa!6.obiqnuit electrozii sdnt din levi sau profile, ingropate in pdmant la oadancime de minimum 0,5 m , mdsuratd de la suprafala solului pana lapar1',ea superioard a electrodului. Dacd adAncimea de ingropare aelectrodului este mai micd de 0,5 m. lungimea lui utild se considerdtot de la addncimea de 0,5 m, pdnd la capdtul sdu inferior. uneorielectrozii sunt din pldci (degi nu sq recomandd) cu condi[ia ca suprafalaunei fele sd fie de minimum lmm 2 iar grosimea ei de 3mm.

- prize de pdmdnt orizontale , utilizate atunci cdnd straturiledinspre suprafala solului au rezistivitate mai micd ca cele deaddncime. Electrozii sunt din bandd sau profile rotunde cu lungimeaminimd 3m, dispuqi radialqi ingropali la (0,6...1)m.

Din punctul de vedere al complexitdyii, prizele de pdmant se impartin:

- prize singulare sau simple, constituite dintr-un singur electrodcare s6nt foarte rar intdlnite, deoarece posibilitatea de a realiza cusingur electrod rezistenla cerutd de norme este foarte micd;

- prize multiple , constituite din mai multe prize singulareelectric intre ele;

-prize complexe,constituite din mai multe prize simplediferite(de ex. verticale gi orizontale), legate electric intre ele;La alegerea materialului din care se executd priza trebuie sd se

lind seama de doi factori principali:- rezistenfa la coroziune;- rezistenla la solicitdri mecanice.Durata de funclionate a unei prize depinde in primul rdnd de

rezistenla ei la coroziune. Materialul care corespunde cel mai bine dinacest punct de vedere este cuprul. Dar din considerente economice,materialul cel mai utllizat este olelul zincat. Se recomandd caelectrozii, legdturile lor electrice precum gi racordurile la priza depdmant sd fie fEcute din acelagi material ,pentru a se evita corodarealor prin "efectul de prizd" electricd".

(qiun

legate

36

Olelul zincat este recomandat a fi folosit in special in solurileagresive cu H < 7 sau cu COz in ape subterane, in timp ce cuprul esterecomandat a fi folosit in soluri foarte agresive unde este posibild corodarearapidd a electrozllor din ofel zincat. Este admis a fi folosit la reahzareaprrzelor de pdmAnt qi ofelul nezincat in soluri neagresive pentru instalalii cuo duratd de funcfionare de maximum 4 ani . in acest caz secliunea qigrosimea electrozilor va fi aceiagi ca in cazul folosirii olelului zincat.

Prrzele de pdm6nt trebuie sd indeplineascd condiliile de secliune gide grosime minimd cerute de STAS 6119 - 68 9i de STAS 7334 - l04.3 Dimensionarea prizelor de pdmhil Si verificarea parametrilor defunclionare.

4.3.1 Dimensionareu prizelor de pdmAntCalculul de dimensionare aprizelor de pdmAnt se desfrqoard astfel:a) - Se determind rezistivrtatea de calcul a solului cu rela{ia:

Pcalcul : Pmas. .Vin care :

pmas -

rezistivitatea oblinutd prin mdsurdri, in f)cm;ry - coeficient de varialie a rezistivitdlii solului, dat in tabeIul7.34Atunci cAnd nu se dispune de rezultatele mdsurdtorilor rezistivitdtii

solului , se folosesc, pentru calcule prealabile valorile date in tabelul 7.35 -Se calculeazd. rezisten[a de dispersie a prizelor simple alese (verticale sauorizontale), folosind relaliile din tabelul 4.1c)

- Se calculeazl rezistenla de dispersie a prizelor multiple &

"urelafia: R, =:!-

' n.u

(4.1)

(4.2)

relalia:

(4.3)

in care:ro

- rezistenla de dispersie aprizei simple, calculatd cu formulele din

tabelul 4.3,in e);n

- numdrul de electrozi identici legali in paralel;

u -

coeficient de utilizare calculat (dat), in tabelul4.2.d) - Se calculeazdrezistenta de dispersie a prizei complexe R1o cu

, Ret* Rpz

J\;- -

-

'' Ro, + Roz

in care:Rpr

- rczistenfa de dispersie apizei multiple verticale, calculatd cu

relatra (4.2);Rpz * rezistenla de dispersie a prizei multiple orizontale sau a

conductoarelor de le gdturl, calculatd cu r elatia (4 .2)

-1 I

e - Se verificd instalafia de legare la pdmAnt la stabilitate termicd sdnu apard incdlziri care ar putea produce intreruperea conductoarelor saucreqteri importante ale rezistenlei de dispersie la trecerea curentului depunere la pdmAnt.

le de calcul al idTabelul 4.1

ormute oe calcul al rezrstenter de dispersie a prizelor simnle 11gElectrodul prizei simple Formule de calcul

Prize simple vefiicale

Jeavd cu partea superioardla nivelul suprafeleisolului,condiliad S/

roo = 0.366i"r* sauro"

= 0.91 unde I : 1...6 m

Jeav[ ingropatd laaddncimea h: ,,*t r,, =0 366+(^rI.:,"tH)

Bard cu secliunedreptunghiulard

r o, = o 366 +(^r!: . *,"rH)r- =0.3662rcnYPU I "b

Placd ingropatd laadAncimea h mdsuratd dela centrul placii pAn6lasuprafala solului

t,u =-+l'r?u,..,in'#[ l'I

Placd pdtatd, ingropatd laa

adanclmea h:c + -')

(= 0.222'l t * 0.637 arcsin

att

r' *O )52'ph

a

/pt

sau

I/ 1-\

r+ A r+ 21"\ o)

Placd circulard ingropatd

la ad6ncimea h: q+22

l+o.637arcsin t 1I ( !n\'1/'*(r/

rop =0.252

38

Electrodul orizei simole Formule de calculPrize simple orizontale

Jeavd montatd la nivelul suprafeleisolului roo:0.732i^t#

Jeavd ingropatd la addncimea g, in cmr

-:0.3662nrL sauPe I "dsr^-

-22PeIBard (o!ellat) cus ecliune dreptun ghiulardmontatd la

suprafa!6 ro, = 0.7321^t!*

adAncime r-. =0.3662r)n21P5 I "bc

Electrod inelar cusecliune circulard montatla

suprafa!d ruo = 0.732i^tY

adAncimeo. 412T =LlOg-Pe I "dq

Electrod inelar cusecliune dreptunghiulardmontat la

suprafa!d r =0.7322618!PU I "h

adAncime r . =0.3662619,.P97Q1 IDCPlacd dreptunghiulard, aSezatd pe sol ro, =0.444ft

Placd circulard aSezatdpe sol ." _p'oo - 2D

Electrod semisferic ingropat cusuprafafa circulard la nivelulsuprafetei solului

D'Po tD

Semnihcalia simbolurilor folosite in formule este :p - rezistivitatea de calcul a solului, in O;I -

lungimea eiectrodului. in cm;d

- diamehul exterior al electrodului. in cm;

b -

ldlimea barei , in cm,q - distan{a de la partea superioard a eleckodului pdnd la suprafa{a solului, in cm;S

- suprafala pldcii, in cm2;

a -

latura pldcii pitrate, in cm,D

- diamehul pldcii, in cm;

39

rpo -

rezistenla de dispersie aprizei simple cu parlea superioard la nivelul solului,in Q;

rph - rezistenta de dispersie aprizei simple cu partea superioard la adAncimea h, ino'

ro, - rezisten{a de dispersie aprizei simple cu partea superioard la addncimea q, ino.

h - addncimea de ingropare aprizei verticale, in cm ;q - addncimea de ingropare aprizei orizontale, in cm;- Se verificd instalafia de legare la pdmdnt la stabilitate termicd sd

nu apard. incdlzirr care ar putea produce intreruperea conductoarelor saucre$teri importante ale rezistenlei de dispersie la trecerea curentului depunere la pdmdnt.

Tabelul4.2Coeficientii de utilizare nentru nrizele mul 29

TC)c.)

o9()C)Nl.i

+r

electrozi aqezalrinlinie dreaptd

l- P *52neru 6

(,* o-l[,-'I o_)-lnI p _]'I' z*r, )l' 3l2ner, ))+lz*,, )

electrozi aqezalrinvArfurile unuipoligon regulat

IU=r+ P *f(n)

2nDbn

electrozi aqeza[ipeperimetrul unuidreptunghi

IU=t+ P *-f(r)

zpbn

-

c)ocd

NtiooNti

N.*LL9OEocg-|rC)

l,m J 6 9 I2 183 electrozi

u0,75 0,77 0,78 0,80 0,81

4 eleclulozi 0,62 0,65 0,68 0,10 0,J7

Nl.r()ocdo!6E

c{

L,m 15-30 18 -

60

e:4 mu

0,15 0,70

e:8m 0,95 0,80

40

Notd:1. - Semnificalia simbolurilor folosite in tabel este:

e -

distanla dintre electrozi, in cm;D

- diagonala cea mai mare a poligonului sau diametrul cercului circumscris, cm ;

n -

numdrul de electrozi;p

-

perimetrul dreptunghiului, in cm;rp rezisten[a de dispersie a unui singur electrod, il f);L

- lungimea unei prize singulare, m;

2 -

ad6ncimea de ingropare a electrozilor radiali orizontali este de 0,5... I m.Pentru dimensionarea elementelor prizei de p[m6nt se folosesc

relafiile din tabelul 4.1, precum gi relaliile (4.1),.......(4.5) in care seintroduc elementele constructive. Adoptdnd unele dimensiuni (exemplu,diametrul levii gi numdrul eiectrozilor), se pot determina alte dimensiuni(exemplu, lungimea electrodului).

4,3.2 Mdsurarea rezisten{ei de dispersie a prizei de pdmdnt.Mdsurarea rezistenlei prizei de p[mdnt se desfbgoard astfel:

- Se scot de sub tensiune toate echipamentele regate la pdmdnt lapriza respectivd, sau se verificd dacd eventualii curenli de defect pot treceprin alte prize de pdmdnt;

- Se separd priza de pdmdnt care se verificd prin demontarea pieselorde separalie pentru mdsurdtori;

ice din apropierea prtzei dere la pdmdnt;

- Se indepdrteazd, toate piesele metalpdmAnt, pentru a nu exista legdturi intdmpldtoa

IPU

Fig. 4.3 Schema electricd pentru mdsurarea rezistenlei de dispersie aprizelor de pdm6nt prin metoda ampermetrului gi voltmetrului.

n) -functie de numdrul de electrozi a cdrei valoare este: Tabelul 4

n 2 J 4 5 6 7 8 9 10f(n) 0.5 0'77 0,96 1.1 1.22 1,32 1.42 1.48 1,55n l5 20 30 40 50 60 70 80 r00f(n) r,8l 1.98 ))L 2.41 2.s6 2.68 2.78 2.86 3,00

L}

In fig. 4.3 s-a notat:P, A, S

-prtze de pdmdnt respectiv de mdsurat, auxiliard, sondd;Rp, Re ,R, - rezistenfa de dispersie respectiv, a prizei auxiliare,

sondei;V

- voltmetru;

ru -

rezistenla internd a voltmetrului;A

- ampermetru;

T -

transformator de separalie;io

- curentul care trece prin priza de verificat;

iu -

curentul care trece prin voltmetru .

- Se realizeazd. montajul de mdsurare dup6 schema din fig. 4.3folosind o prrzd de pdmdnt auxiliard (de curent) A qi o prizd sonda (depotenlial) S; distanla dintre pnza de pdmant care se mdsoard (P) qi prizaauxiliard se determind astfel incdt intre zonele de influenld ale celor doudprize sd existe o zond, de potenlial nul; conductoarele folosite pentrurealizarea montajului ca gi ?nnddirile lor vor fi izolate.

- Se mdsoard diferenla de potenlial dintre electrozii prizei de pdmAntgi ai sondei aflatdinzona de potenlial nul Uo gi curentul electric caie treceprin prrza verificatd Ip, determinandu-se apoi rezistenla de dispersie cuajutorul relaliei:

R r^o, =u, =u (t* o" lIp "(. r")ln care:

Uo qi Io sunt explicate mai sus;Uu

- indicalia voltmetrului, in V;

ru -

rezistenla interioard a voltmetrului, in f);R,

-

rezistenla de dispersie a sondei, in O.- Se calculeazd,rczisten,ta care se va lua in consideralie, lin6nd seama

de coeficientul de vanalre a rezistivitdlii solului cu umiditatea r.y datd intabelul 7.34, cu ajutorul relaliei:

Ro: ry Rp.^

(4.4)

(4.s)

42

5 COSTUL INSTALATIEI ELECTRICE(Antecalcul)

Dupd proiectarea instalafiei electrice, inainte de realtzarea acesteia,se face un calcul al costului, pentru a vedea dacd se incadreazd in fondulalocat.

Costul instalaliei electrice este constituit din costul materialelor,costul manoperei qi diferite taxe care trebuiesc pldtite in perioada socialS incare se rcahzeazd instalalia (ex. TVA- taxd pe valoarea addugatd) Cumtaxele vanazd funclie de perioada social6, vom considera costul ca fiindformat numai din costul materialelor gi al manoperei.

costul manoperei poate fi determinat fie adunand costul tuturoroperaliilor tehnologice de la execulia instalaliei (aceasta impune un volumde munc[ foarte mare, qi se realizeazS. de fapt in timpul lucrdrii atunci cdndsunt platifi muncitorii , pentru ca ra terminarea lucrdrii s6 se facd unpostcalcul), fie ca o cotd parte din pre{ul materialelor. in antecalcul esteaphcatd. ultima solulie Cota parte folositd la determinarea costului demontaj s-a stabilit ca urmare a observafiilor fbcute in timp in urma rcalizdrnaltor instalalii.

Costul manoperei va fi :C.*: k C,ou,

iar costul total va fi:C: Cn'u, *Cman: (l+k)Cn,u1

(s. 1)

(s.2)

Calculul costului materialelor poate fi sistemati zat in tabelul 5. 1 .

Denumireamaterialului

Tub PVC

43

in care : k -

cota parte din costul materialelor.Coeficientul k are valori aproximative k= 0.3.....0.45

La prelul calculat se aplicd diferite taxe dupd perioada sociald (ex TVA)Dupd reahzarea, receplia qi darea in exploatare a instalaliei electrice

se determind un nou pre! de cost (postcalcul). Cu aceastd ocazie se observddacd investi[iarealizatd se incadreazd,in bugetul aferent, dacd s-au realizateconomii sau depdqiri de fonduri. in cazul in care costul lucrdrii depdqeptecostul determinat prin antecalcul sau chiar fondul alocat reahzdrti lucrdriirespective se trece la determinarea cauzelor. in cazul in care cauzele suntobiective se suplimenteazd, fondurile alocate sau dacd existd vinovali pentruaceasta , paguba se recupereazd de la vinovafi.

44

6 EXEMPLUDE CALCUL

TEMA DE PROIECTARE

SE se proiecteze instalalia electricd de lumind gi forld a unei haleindustriale, dotatd cu utilajele de mai jos, avdnd dimensiunile din figura 6.1.

1-Strungparalel 4buc. p:3 kW2

- Magina de frezat 1 buc P : 7,5 kW3-Strungcarusel 1 buc P: il kW

4 -

Presd cu excentric 1 buc p : 5,5 kW5 -

Magina de gdurit 1 buc p:2,2 kW6

- Magina de filetat 1 buc P : 3,5 kW

7 -

Maqind de rectificat 1 buc P: 7,5 kW8

- Maqind de rabotat 1 buc p: 5,5 kW

9 - Polizor I buc P:3 kW

10 -

Magind de asculit 1 buc p: 1,5 kW11

- Ventilator 2buc P :2,2kW

12 -

Transformator sudurd (DA:60 %) 1 buc S : 13 kVAr13

- Grindd rulantd (DA: 25 %) 1 buc P: 5,5 kW

14 -

Cuptor cu rezistenle 1 buc P : 50 kW15

- Baie de cromare I buc p:25 kW

\ r llF II r t----'t6l'F

Fig 6.1 Planul de situalie al unei hale ind

45

6.1 -Dimensionarea instalaliei electrice de iluminat.

6.1.1 Alegereu sistemului de iluminat.Sistemul de iluminat se alege in conformitate cu paragrafull.l

Rezultatele acestei alegeri se sistematrzeazd,in tabelul 6.16.1.2 Alegereu corpurilor de iluminat.La alegerea corpului de iluminat se foloseqte metoda coeficienlilor

de utilizare. Pentru determinarea valorilor medii ale ilumindrilor umdrindu-se intocmai modul de aplicare a metodei., se utilizeazd, relallile de laparagraful I.2.

Determinarea indicelui incdperii.

- pentru birouri: i,.r:-!) 4 - =12(4 + a)

- pentru grupul sanitar: . 8x4h:

-=l.l

' 2,5(8 + 4)pentru hol

- pentru atelierul de acoperiri metalice i, : =jfq - 1,6" 2,5(8 + 8)

- pentru atelierul de prelucriri mecanice: iu: 30 * 20 = 2.4" 5(30 + 20)Se alege factorul de reflexie din tabelul 4.7 qi coeficientul de

utllizare din tabelele 4.3 qi 4.4.Se alege corpul de iluminat uttlizat gi se precizeazd caracteristicile

tehnice in tabel, folosindu-se cataloagele .Se calculeazd noul coeficient de utllizare utilizdndu-se relafia (4.10).

'Se ia factorul de depreciere (din tabelul 2=19-uBE:'Daii*oomqa),funclie de caracteristicile incdperii qi de periodicitatea de curdlire acorpurilor de iluminat qi se trece ?n tabel.

Se alege nivelul de iluminare din STAS 6646-66

Se determind fluxul util (necesar) al ldmpilor de instalat curelalial.7 . @n=

E."dAk,l-

E,"oAka

TuT"

1,,2 - pentru birouri @- 200+16*1,5 =11430 [1m]0,42

. 8*31+:

-=0.9

2,5(8 + 37

.-.rf: !-, *r,i ''r'f t.

46

3 - pentru grupul sanitar t = 'o

*-'?^* t'' =2902 [lm]0,43

4 - pentru coridor *:to*!'.!t't :5714 [lm]0,425 - ptr. atelierul de acoperiri metalice o

-

200 16-1 * 1'8

= +5176 llml0,51

6 ptr. atelierul de prelucriri mec. o -

200 * -60-0

* 1'8 = 360000 Llml0,6

..i , ,,. ,) ," .1.,,,Se alege din catalogul de ldmpi (sau-.din..anexele . ., ),sursele de {rr*

lumind.L,2 - pentru birouri:

Se adoptd tub fluorescent, culoare 2x,Un: 220 V, P : 20 W, (D : 750lm, lungimea tubului, 0,58 m. Numdrul ldmpilor necesare;

1 1430n =

-

x15.26750

Se adoptd un numdr de 16 limpiCorpul de iluminat ales este dotat cu 4 surse de lumind; rezultd. cd. in

hecare birou se vor monta 4 corpuri de iluminat.3 - pentru grupul sanitar

Se adoptd lampd cu incandescenfd, U": 220 V, P : 100 W, O : 10400lm. Numdrul de lampi necesare:

n:29:2,g Se adoptd un numdr de 3 ldmpi.1 040

in grupul sanitar se vor monta 3 corpuri de iluminat tip Batt dotate cuglob de sticld qi armdturd de proteclie.4 - pentru culoar:

Se adoptd tub fluorescent culoare 2, Un : 220 V, P : 20 W, O : 1 100lm, lungimea tubului, 0,58 m. Numdrul ldmpilor necesare;

5714h=-=5r21 100

Se adopti un numdr de 6 limpiCorpul de iluminat ales este dotat cu 2 surse de lumind; rezultd, c[ pe culoarse vor monta 3 corpuri de iluminat, montate in qir,5 - pentru atelierul de acoperiri metalice

Se adoptd tub fluorescent culoare 3, Un : 220 V, P : 40 W, @ : 2800lm, lungimea tubului 1,2 m. Numdrul ldmpilor necesare;

47

45176fl =

-

=16,132150

Se adopt[ un numdr de 18 limpi Corpul de iluminat ales este dotatcu 3 surse de luminS; rezultd. cd in acest atelier se vor monta 6 corpuri deiluminat, montate in doud giruri a trei ldmpi pe qir.6 - pentru atelierul de prelucriri mecanice.

Se adoptd tub fluorescent culoare 3x, Un : 220 Y, P : 65 W, (D : 3000 lm,lungimea tubului 1,5 m. Numdrul ldmpilor necesare;

360000n: _ =1203000

Corpurile de iluminat care se vor monta deasupra utilajelor in zonele6 -

1 gi 6 -3, vor fi dotate cu 3 surse de lumind, iar cele care se vor monta

deasupra culoarului, zona 6 -

2, vor fi dotate cu 2 surse de lumind. Corpurilede iluminat se vor monta in cinci qiruri, fiecare qir avdnd nou[ ldmpi.Num6ru1 surselor necesare va fi:

in zonele 6 -

1 gi 6 -

3 (deasuprautilajelor)4 qiruri x 9 c.d.i. x 3 sure: 108 ldmpiinzona 6

-2 (culoarul dintre magini)1 qir x 9 c.d.i. x 2 surse: 18 ldmpi

Numdrul total adoptat al ldmpilor este :108+18:126

Numdrul corpurilor de iluminat: 36 cu trei tuburi9 cu doui tuburi:

total 45Se calculeazd fluxul luminos total instalat initial. precum qi

puterea totali instalat[ in fiecare incdpere.1,2

- pentru birouri (D:16 * 750:12000 lm

P: 16 * 20:320 W3 - pentru grupul sanitar (D:3 * 1040 :3120 lm

P:3 * 100:300 W4 -pentruculoar O:6*1100:6600lm

P :6 * 20:120 W5 - pentru atelierul de acoperiri metalice

@: 18 * 2800:50400 lmP:18 * 40:720W

6 - pentru atelierul de prelucriri mecaniceQ:126 * 3000:37800ImP: 12 * 65 :8190 W

Se recalculeazd iluminarea medie initiall.

48

Dinrelalia (4.7),rczuItd.: E, -

@*u*a - 4* 1oo

1,2 - pentru birouri: u..o:!9]W = 210 lx16 * 1,5

rezultd,: E,n.6 recalculat (210 lx)> E*.6 recomandat.(20O lx)3 - pentru grupul sanitar E,n,,i :tt??,! !:ot :32.25 lx32 + 1,3

rezultd: E*.6 rcalculat (32,25Ix) > Er.6 recomandat(30 lx)4 - pentru culoarl E,,"d =uu::,: .o+=66.6 lx32* t.3

rezultd: E*.6 recalculat (66,61x)> E*.6 recomandat (50 lx)5 - pentru atelierul de acoperiri metalice

E^u,r ='0199':9 tt :223,12 lx64 * 1,9

rezulld.: E-.6 recalculat(223,121x) > E,',.6 recomandat (200 lx)6 - pentru atelierul de prelucrlri mecanice:

E-,-, =378ooo * 0'6

=2lo lx600 * 1,8

rezultd: E-"6 recalculat (210 lx)> E,n.6 recomandat (200 lx) ^r i 'Toate consideraliile qi rezultatele calculelor rearizate sunt

sistematizate in tabelul 6.1.Tabelul6.1

Nr.crt.

Destinaliaincdperii

Tipulluminatuluigeneral

Tipulincdperii

Mod derealtzarc ainstalaliei

Tipulmaterialelorfolosite

r,2 Birou Fluorescent Uo ST (subtencuiald)

Tub PVCcond.AFY

aJ Grup sanitar Incandescent K ST Tub PVCcond.AFY

4 Culoar Fluorescent Uo ST Tub PVCcond.AFY

5Atelier acope-riri metalice Fluorescent K

PT(petencuiald) ACYY

6 Atelier preluc-rdri mecanice Fluorescent Uo PT ACYY

49

abelul 6.1 (continuareNr.crt.

Dimensiunileincdoerii lml

Indicileincdperi

i

CuloateaPereliTavan

Factor dereflexie

p

Coefici-ent deuttltzare

u

Randamen-tul corpuluide ilum.(intabel\n o/oa b h

r,2 4 4 2 I crem 70 0,42 75alb 75

J 8 4 )5 1,1 alb 80 0,43 75alb 75

4 8 a-) )5

-)' 0,9 crem 75 0,42 75alb 755 8 8 ?{ 1,6 alb 80 0,51 75

alb 15

6 30 20 5 2,4 clem 70 0,6 75alb 75

Tabelul6.

Tabelul6

conttnuare

Nr.crt.

Caracteristicile corpului deiluminat ales Coeficient

de utiliza-re cdutat

u

Factorde de-

preciereko

lluminareamedie

adoptatd,E-"6 [1x]

Tip Rand.rt"L%l

Nr.SUISE

ncosq

r,2 LFA 75 4 0,6 0.42 1.5 200aJ BATT 75 I I 0,43 1.3 304 LFA 75 2 0.6 0,42 1.5 505 LFA 75 2 0,6 0,51 1.8 2006 LFA 75 3 (2\ 0.6 0,6 1.8 200

u contrnuare

tr

*..i1

Fluxtotal

necesalde

instalatllml

Fluxulinilial

alsurseinecladIlml

Nr.total

deSUISCneclad

N"

Nr.corpilum.neclad

N"

Puterea unuiSUTSE

twt

Fluxtotal

instalatini!ial

llml

PutereatotalS

instalatd

Iwl

Ilum.medierecalc.

llxl1

2I 1430 715150

I6t6

44 20 r2000 320 2t0

50

aJ 2902 4841040

5-66

aaJ

100 3t20 300 ?) )5

4 5714 9521 i00

5)-6

J;J 20 6600 120 66,34

5 45176 2800 16.1318

56

40 s0400 720 223,I

6 360000 30003000r20126

4536+9 65 378000 8320 210

6.1.3 Amplasareu corpurilor de iluminat.La amplasarea corpurilor de iluminat se respectd condiliile prevdzute

la punctul 1.3. Corpurile de iluminat se vor monta astfel:1,2

-in birouri;- cdte patru corpuri de iluminat a patru surse de lumind in fiecare

birou, montate in doud qiruri a doud corpuri de iluminat pe qir.3

- in grupul sanitar:- trei corpuri de iluminat, montate in qir.

4 - pe culoar:- trei corpuri de iluminat aqezate intr-un singur qir.

5 -

in atelierul de acoperiri metalice:- $ase corpuri de iluminat cu trei surse de lumind, aSezate in doud

qiruri a trei corpuri de iluminat pe qir.6

- in atelierul de prelucrdri metalice:

- 45 corpuri de iluminatrepartizate astfel: 36 corpuri de iluminat a 3 sursede lumind montate in patru giruri a 9 l5mpi pe gir deasupra utilajelor, iarin lungul culoarului dintre maqini se va monta un alt qir de 9 ldmpi adoud surse de lumind.

Observalie: Se vor monta incd trei corpuri de iluminat,prevdzute cu o singurd sursd de lumind, avdnd Un:24 V, Pn : 25 W , cos E:1, pentru iluminatul de sigurantil, aqezate deasupra uqilor de ieqire (veziplanul instalaliei de iluminat). .r..r'', 11 I

Se vor monta cAte doui prize monofazate cu contact de protectiein fiecare birou.

6.1.4 Stabilirea circuitelor de lumind Si a circuitelor de prizd.La stabilirea circuitelor se respectd criteriile de la punctul I.4.1Schema de distribulie de la tabloul de lumind (TL) va h de tipul

radial (vezi schema monofilard de distribufie) i ,' . .' r1";1De la tabloul de lumind se va alimenta:Circuitul nr.L

- circuit de prrze , circuit monofazat cu nul de

protecfie, (ahmenteazd" 4 prize montate cdte doud in fiecare birou)51

circuitul nr.2 -

circuit de lumind, circuit monofazat, (ahmenteazdldmpile de iluminat din birouri, grupul sanitar gi de pe culoar)

Circuitul nr. 3 -

circuit de lumind, circuit monofazat, (arimenteazdldmpile din atelierul de acoperiri metalice)

circuitul nr. 4 -

circuit de lumind, circuit trifazat cu nul de lucru(ahmenteazd lSmpile din atelierul mecanic, zona 6.I)

circuitul nr. 5 -

circuit de lumind, circuit trifazat cu nul de rucru(alimenteazd ldmpile din atelierul mecanic, zona 6.3)

circuitul nr. 6 -

circuit de lumind, circuit monofazat, (arimenteazfldmpile care lumineazd culoarul dintre maqini, atelierul mecanic, zona 6.2)

Circuitul nr.7 -

circuit de lumind, monofazat (alimenteazd cu otensiune de24 V ldmpile pentru iluminatul de siguranfd. Sursa de alimentare-

un redresor monofazat in paralel cu o baterie de acumulatori ).

PVf ,/AFY P, =1E00!/

Pr = llll:t\'t

P, = 7E0V

P, = 3705!1

P, = 37[5H

Pt = 91ov

e4v

L Fe 5./ l0A PVf,,/AFY

LFES/6A PVC/AFYPAf,E63A

LFe5./104 AIYY

LFe5./10A AfYT

L Ft 5,/toA AfTY

L FE 5,/ 64 AIYY

rlf

Fig 6.2 Schema de distribulie a tabloului de lumind

6.1.5 Alegerea aparatelor de conectare, de comutulie Si aaparatelor de proteclie pentru circaitele de lumind Si pentru circuitele deprizd. l,tf

Se determind intensitatea curentului pe fiecare circuit cu relafia (r.)qi rezultd:

"i'

52

- pentrucircuitul l; t, ==P!-=5.01 A220* 0.92- pentru circuitul 2: t, = |P-= 3.05 A' 220* 0.6- pentru circuitul 3: t, =

-?- = 5.45 A a

' 220* 0.6- pentru circuitele 4,5. I q.s =

-#C=9,20 A- pentru circuitul 8: l^ = ]91- =7.87 A

" 220* 0.6Rezultatele calculelor si aparatele utilizate sunt sistemalizate in tabelul 6.2

6.1.6 Alegerea secliunii conductoarelor pentra circuitele de lumindSi a circuitelor de prizd.

Secliunea conductoarelor se alege din condilia de incdrcare maximdadmisibil6.

CunoscAnd intensitatea curentului cerut de fiecare circuit se alegesecliunea conductorului de aluminiu ca fiind 2r5 mm2 (Iu: 19 A).

AvAnd in considerare cd pe circuitul de prtzd, se pot monta prizemultiple fie direct in perete, fie cu prelungitor, astfel incdt sarcina cerutd sdfie mai mare dec6t cea prevdzutd, circuitul de pizd, va fi realizat din

Tabelul6.2

)a d;J!Ao

edE9;C)P-Pcar-E.Er

SaUo

o

v).o>

dOP

(t)c)-E

conductoare de aluminiu cu secliunea de 4 mm., ramificafiile avandsecliunep de 2,5 mm2, conductorul de legare la p6m6nt fiind de tipul cyy1,5 mm2.

Dimensiunea tuburilor de proteclie se alege funcfie^ de numdrulconductoarelor pe care trebuie sd le protej eze, dinta6elul .*,.b6

6.1.7 Planul instalaliei de iluminatPlanul instalaliei electrice de iluminat este prezentat in desen rtr-.ff

eL/.e_ /"y g{

54

6.2 Dimensionarea instalaliei electrice de foryd

6.2.1 Alegerea distribuliei pentru instalalia deforld.utilajele din atelierul de prelucrdri mecanice sunt despdrfite de

culoarul de trecere in doud grupe. Fiecare grupd de utilaje va fi alimentatdde la c6te un tablou de forfd (TF1 zona 6 - I,TF2 zona6 - 3.).

cablurile vor fi montate in canalul pentru cabluri executat inpardoseala atelierului de cdtre constructor

utilajele amplasate in atelierul de acoperiri metalice vor fialimentate din tabloul general.

Tensiunea de alimentare a utilajelor 2201380 y .Pornirea motoarelor se face dupd fiecare utilaj in parte.6.2.9J Schema de distribulie pe grape de utilaje.Schema de distribulie pentru ambele tablouri va fi de tipul radial.

utilajele montate inzona 6 -

1 se vor alimenta delatabloul de for{d rF 1,iar cele din zona 6

- 3 se vor alimenta de la tabloul de forld TF 2

6.2.1.2 Schema monoJilard de distribufie u tabloarilor deforld.

Fig. 6.3 Schema monofilard de distributie a tabloului TF1.

55

Fig.6.4 Schema monofilard de distribulie a tabloului TF2.

6. 2.fuAmplasarea tablourilor de forld.La amplasarea tablourilor de distribulie se line cont de indicatiile

din capitolul2.I.3.Tabloul general de distribulie va fi amplasat in locul special rcalizat

de constructor, la intrarea in atelierul de prelucrdri mecanice, ?n zidulatelierului de acoperiri metalice . Va fi montat in cofretul special amenqat(vezi planui de situafie) .

Tabloul de distribulie TFi va fi de tipul capsulat gi va fi amplasat inzona 6

- 1, pe peretele lateral, aproximativ la jum[tatea atefierului (vezi

planul instalafiei electrice de forfd)Tabloul de distribufie TF2 va fi de tipul capsulat qi va fi amplasat in

zona 6 -

3, pe peretele Iateral aproximativ la jumdtatea ateherului (veziplanul instalaliei electrice de for{a)

56

b,/.16r*4 Dimensionarea circuitelor de alimentare a receptoarelor deforld.

Pentru dimensionarea circuitelor de alimentare a receptoarelor sedeterminati intensitatea nominald a curentului pe fiecare circuit cu relaliile(2,1) Si (2,2)

Pentru motoarele Mr gi Mql I r., = -

.:p = = 5,7 AJ3*380*0,85Pentru motoarele Mz, Mz. I,, =, 1190. =13.I2 A

I .73 * 380 * 0.87

Pentru motoarele M3 1, = 11000 =19.23 A' 1.73 * 390 * 0.97

Pentru motoarele M+, M8, Mrr. 1.-." = 5500 =12.87 A4'8'13 - r.73* 3go * 0.g65Pentru motoarele Ms, Mrr. 1.,, = , ,???9 =z.o A

1 .73 * 380 * 0.955

1^ : 35oo :6.12 A" 1.73 + 390 * 0.97

1,^ = 15oo

=2.67 All73*380*0.855Pentru transformatorul de sudurd TS, 1,. = 25000 = 38.02 A

'' 1.73 * 390

Pentru cuptorul cu rezistenfe CR1a. 1,0 = -19:76 A- 1.73 * 380

Pentru baia de cromare BC15 1,. :--1499- =19.78 A'' 1.73 + 390

Pentru priza monofazatd, se considerd o putere de 2,5 kW qi cosp :1.-

2500J -

_:l l,rl A220

Pentru pnzatrifazatd se considerd P : J,5 kW gi cos p : 0,87Intensitatea curentului va fi egal6 cuI2,7:I3,I2 A

Rezultatele calculelor qi al adoptdrii secliunilor conductoarelor dealimentare se vor trece in tabelul 6.3

Obs. Dupd alegerea secliunii conductorului se verificd densitatea decurent in momentul pornirii.

-:'

Pentru motoarele M6.

Pentru motorul Mro.

57

Tabelul6.3

Receptor PutereaIkw]

Ini:tAl 1 Ip

SecJiuneaadoptatdlmm2l

Materialutilizat

Pentru tabloul de for{d dinzona6 -

I TFlM1 aJ 57 6.5 37,07 4 x2^5 ACYYM2 75 13,12 l 91,84 4x6 ACYYM3 11 t9.23 7 44,6* 4x6 ACYYM7 7,5 13,r2 7 9r.84 4x6 ACYYM8 5.5 12,87 7 90,09 4x6 ACYYPrrza3 7.5