3
Universitatea tehnică de construcţii Bucureşti
Facultatea de instalaţii
Inspecţia instalaţiilor de încălzire şi a celor de
climatizare
-temă-
Studenti: Toderaşc Mihai Constantin
Giurgiuman Cristian
Anul II, EEIC 2, 2012
4
Memoriu justificativ
Obiectul lucrării
Scopul lucrării este proiectarea instalaţiilor de încălzire, ventilare si climatizare
pentru o clădire aflata în stadiul de proiect, ce urmează a fi construita în municipiul
Bucureşti. Clădirea serveşte drept spaţiu de producţie pentru produse de cofetărie,
având însa si încăperi cu alte destinaţii (birouri, depozite etc)
Construcţia reprezintă o extindere a unei fabrici de prăjituri deja existente.
Instalaţia climatizare
În vederea proiectării instalaţiei de climatizare s-au stabilit condiţiile de calcul
pentru perioada de vara, în luna iulie, cea mai calda luna a anului pe teritoriul tarii
noastre, rezultând:
*parametrii exteriori:
temperatura de calcul
conţinutul de umiditate a aerului
entalpia aerului
umiditatea relativa a aerului
*parametrii interiori:
temperatura de calcul
conţinutul de umiditate a aerului
entalpia aerului
umiditatea relativa a aerului
Pentru determinarea sarcinii termice de vara s-au luat în considerare aportul de
căldura exterior (prin elemente inerţiale si prin elemente vitrate) datorat radiaţiei
solare directe cât si diferenţei de temperatura dintre aerul exterior si cel interior,
aportul de căldura de la încăperile vecine neclimatizate si Degajarile de căldura de la
sursele interioare. A rezultat astfel, pentru încăperile climatizate, o sarcină termică de
vara egala cu .
5
Pentru preluarea degajărilor de căldura si umiditate de la sursele cu degajări
mari am hotărât ventilarea locala, cu hote amplasate în spatiile de producţie de la
parter, etajul 1 si etajul 2.
Debitul total de aer necesar preluării căldurii si umidităţii în exces este
.
Instalaţia de climatizare necesita importante cantitatea de energie termică sau
frigorifica pentru tratarea aerului. O parte din aceasta energie este eliminata odată cu
aerul evacuat. Pentru recuperarea unei parţi din energia consumata cu tratarea aerului
vom recircula o parte din debitul total necesar preluării surplusului de căldura si
umiditate din încăperi.
Debitul de aer proaspăt s-a calculat în conformitate cu „Normativul pentru
proiectarea, executarea si exploatarea instalaţiilor de ventilare si climatizare” (I5),
luând în considerare si aerul proaspăt necesar funcţionarii hotelor. Am stabilit astfel
debitul total de aer proaspăt necesar: . Pentru racirea acestui
debit de aer proaspat este necesar un flux de căldura egal cu ,
iar pentru incalzire .
Aerul proaspăt este transportat prin canale din tabla cu secţiune rectangulare si
refulat în încăpere prin grile de introducere.
6
Debitul de aer proaspăt
Debitul de aer proaspăt din condiţii de igiena
În încăperile cu persoane, debitul de aer pentru ventilare trebuie să asigure
calitatea aerului interior, pentru igiena, sănătatea şi confortul ocupanţilor. Debitul de
ventilare (aer proaspăt) se determină în funcţie de categoria de ambianţă, de numărul
şi activitatea ocupanţilor, precum şi de emisiile poluante ale clădirii şi sistemelor.
Exemplu de calcul pentru încăperea P01
– numărul de persoane din încăpere;
– debitul de aer proaspăt pentru o persoană;
(conform I5, tab 5.4.1), pentru categoria a II-a de ambianţă.
– aria suprafeţei pardoselii;
– debitul de aer proaspăt pentru un metru pătrat de suprafaţă
(conform I5, tab 5.4.2),
Debitul de aer proaspăt necesar funcţionării hotelor
Se vor utiliza hote cu inducţie. Caracteristic acestor hote este faptul că sunt de
tipul dublu flux ( introducere şi evacuare aer). Compensarea aerului se face astfel:
25% din aerul aspirat de hotă e compensat prin aerul din încăpere adus de sistemul de
ventilare şi 75% este introdus la nivelul hotei.
Debitul de aer proaspăt utilizat în calcul va fi valoarea maximă dintre debitul de aer
proaspăt necesar din condiţii de igienă şi debitul de aer proaspăt necesar hotelor.
}
7
Dimensionarea canalelor pentru aer proaspăt
Introducerea aerului proaspăt în încăperi se va face prin difuzoare de tubulatura,
aerul introdus având temperatura aerului din încăpere. Aerul este transportat prin
canale rectangulare.
Exemplu de calcul pentru încăperea P01.
Debitul de aer proaspăt introdus este:
vom utiliza patru difuzoare montate direct pe conducta, rezultând un debit de aer
pentru fiecare difuzor egal cu
Pentru acest debit găsim corespunzător unui nivel sonor mediu (30 dB) difuzorul
KDYa 4-18 cu următoarele caracteristici:
,
,
- înălţimea minima a canalului astfel încât sa se poată realiza montarea
difuzorului .
Viteza maxima pe canal înainte de primul difuzor alimentat pe tronson poate fi
de 5 [m/s]
Pentru modelul HDYa 4-12 se pot monta 4 difuzoare identice pe un tronson daca
diametrul canalului circular este D=400 [mm], rezultând o secţiune necesara:
Se vor utiliza canale rectangulare 400x350 [mm] (bxh)
8
Pentru celelalte încăperi, dimensionarea canalelor de aer se găseşte sub forma de
tabel in anexa 9.
Calculul pierderilor de sarcină
∑
- diametrul echivalent pentru canale rectangulare
R - pierderea de sarcină liniară unitară pe tronson (pag286 MÎV)
l - lungimea tronsonului
∑
- coeficient de pierdere locală de sarcină
Hote
Hotele sunt dispozitive de ventilare locala utilizate pentru captarea degajărilor
din imediata apropiere a locului în care acestea se produc.
În acest caz am prevăzut hote în următoarele situaţii:
încăperea P04, o hota multicompartimentată (3 compartimente) deasupra
dospitorului, cuptorului cu gaz şi cuptorului electric;
încăperea E1.04, cate o hota clasica având secţiunea de aspiraţie
dreptunghiulara, deasupra plitei electrice şi cuptorului electric;
încăperea E2.04, deasupra oalei de fiert creme;
Dimensionarea hotelor şi determinarea debitului aspirat
Exemplu de calcul pentru încăperea P04
a, b – laturile hotei, conform figurii;
– laturile sursei (a echipamentului) pentru care se montează hota
y – distanta dintre echipament şi sursa;
9
– diametrul echivalent
H – înălţimea hotei, conform figurii; H=0.7 [m]
– mărimi adimensionale
(conform MIV, fig. 9.7.2)
√
√
– viteza în centrul hotei
– se adopta în intervalul 0.15…0.35 [m/s] în funcţie de gradul de toxicitate al
degajărilor; admitem
Respectând unghiul de vârf al hotei de , rezulta:
– viteza medie în secţiunea de aspiraţie a hotei (conform MIV, fig. 9.7.1)
A – secţiunea de aspiraţie a hotei [ ]
Pe baza datelor impuse (H=0.7 [m], α= ) şi a celor stabilite pentru planul de
aspiraţie al hotei (axb=1.12x4.12) rezulta celelalte dimensiuni constructive
(prezentate în figura):
10
(√
)
(√
)