GEOGRAFIE REGIONALGEOGRAFIE REGIONALĂ:Ă: EUROPAEUROPA

Lect.univ.dr. Iuliana VijulieLect.univ.dr. Iuliana Vijulie

http://onemindwork.wordpress.com/2012/08/29/lucruri-pe-care-ar-trebui-sa-le-stii-despre-europa/

Europa – etimologie – greaca veche - ‘’opia’’ (înseamnă pământ) .... Europia.

- ‘’eurus’’ (înseamnă amplu, larg) şi ‘’ops’’ (ochi)... Euruopé

‘’cu ochi mari’’, ‘’care vede departe’’

Problematica cursului vizează următoarele aspecte: Problematica cursului vizează următoarele aspecte: Tectonica, structura şi relieful EuropeiTectonica, structura şi relieful Europei; ; Ţărmurile Europei; Ţărmurile Europei; Relieful glaciar din Europa (glaciaRelieful glaciar din Europa (glaciaţţiunea de calotă şi iunea de calotă şi

glaciaglaciaţţiunea montană); iunea montană); Zone biopedoclimatice în Europa; Zone biopedoclimatice în Europa; Parcuri naţionale şi rezervaţii naturale în Europa; Parcuri naţionale şi rezervaţii naturale în Europa;

Popularea Europei; Popularea Europei; Populaţia; Populaţia; Diversitatea etnică (comunităţi multiculturale) şi Diversitatea etnică (comunităţi multiculturale) şi

lingvistică a Europei;lingvistică a Europei; Evoluţia oraşelor europene în timp istoric; Evoluţia oraşelor europene în timp istoric; Axe urban-industriale; Axe urban-industriale; Dinamica economiei europene (industrie, agricultură); Dinamica economiei europene (industrie, agricultură); Peisajele agrare şi rurale tradiţionale europenePeisajele agrare şi rurale tradiţionale europene,, între între

conservare şi distrugere (openfield, bocage, huerta, conservare şi distrugere (openfield, bocage, huerta, coltura promiscua, dehesa-montado, câmp deschis coltura promiscua, dehesa-montado, câmp deschis mediteranean (Padana Alberta), Waldhufen, Marshhufen);mediteranean (Padana Alberta), Waldhufen, Marshhufen);

Latitudinea şi etajarea peisajelor europene; Latitudinea şi etajarea peisajelor europene; Peisaje caracteristice Europei Nordice Peisaje caracteristice Europei Nordice (Norvegia, Suedia, (Norvegia, Suedia,

Finlanda, Islanda)Finlanda, Islanda); ; Peisaje caracteristice în Arhipelagul Britanic; Peisaje caracteristice în Arhipelagul Britanic;

BibliografieBibliografie Bernd, Gerker (1992), Plaines, plateaux et collines franco-germaniques. Birot, P. (1970), Les regions naturalles du globe, Paris. Caloianu, N, Gârbacea, V., Hârjoagă I., Marin I., Iancu Silvia, (1982), Geografia

continentelor: Europa, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. Călinescu R., Pătroescu Maria, Bunescu Alexandra (1972), Biogeografie, Editura Didactică

şi Pedagogică, Bucureşti. Coteţ, P. (1967), Europa şi Asia. Geografie fizică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. Erdeli, G, Braghină, C, Frăsineanu, G. (1998), Geografie mondială, Editura Spiru Haret,

Bucureşti. Gottman J. (1991), Megaloppolis published by Oxford Press. Horia C. Matei, Neguţ S, Nicolae I, (1998), Enciclopedia Europei, Editura Meronia, Bucureşti. Marin I., (1995), Continente, Geografie Regionala, Editura Universităţii, Bucureşti. Marin I., (1999), Geografie regională. Europa şi Asia, Editura Fundaţiei România de Mâine,

Bucureşti. Marin I., Marin M., (2002), Medii şi regiuni geografice pe glob, Editura Universităţii din

Bucureşti. Marin I., Marin M., (2005), Europa,Geografie Regionala, Editura Universitară, Bucureşti

(Ediţia a II-a revăzută şi adăugită). Marin I., Marin M., (2002), Europa,Geografie Regionala, Editura Universitară, Bucureşti. Marin I., Marin M., Vijulie, Iuliana, Stumbea, Laura, (2006), Profilul geografic în anlizele

regionale, Editura Universitară, Bucureşti. Ion Marin, Marian Marin, Iuliana Vijulie, Laura Stumbea, Adrian Nedelcu, (2010),

Geografie mondială. Natură, om, economie (Profilul geografic în analiza regională, ediţia a II-a revăzută și adăugită), Editura Universitară, Bucureşti.

(1974), Atlas Geografic General, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

http://europe--map.blogspot.ro/2012/05/map-of-europe-countries-picture.html

TECTONICA TECTONICA EUROPEIEUROPEI

Din punct de vedere tectonic şi structural Europa Din punct de vedere tectonic şi structural Europa poate fi împărţită în trei unităţi tectono – poate fi împărţită în trei unităţi tectono – structuralestructurale (Coteţ, 1967, p.28)(Coteţ, 1967, p.28): :

PaleoeuropaPaleoeuropa – Europa precambriană şi – Europa precambriană şi caledonică;caledonică;

MezoeuropaMezoeuropa – Europa mijlocie – Europa – Europa mijlocie – Europa hercinică;hercinică;

NeoeuropaNeoeuropa - Europa Sudică – Europa - Europa Sudică – Europa alpină.alpină.

Sursa: Atlas Geografic General, 1974.

Sursa baza de harta: http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/figures/elevation-map-of-europe/europeelevation.eps/image_original

PALEOEUROPAPALEOEUROPA

cuprinde unităţi tectonice care aparţin structurilor cuprinde unităţi tectonice care aparţin structurilor precambriene precambriene (arhaice şi proterozoice)(arhaice şi proterozoice) şi unităţi tectonice ce şi unităţi tectonice ce aparţin cutărilor aparţin cutărilor caledonicecaledonice (Paleozoic inferior – cambrian, (Paleozoic inferior – cambrian, ordovician, silurian, devonian).ordovician, silurian, devonian).

structurile precambrienestructurile precambriene :: - - Scutul Baltic (Fenoscandia)Scutul Baltic (Fenoscandia) - Scutul Ucrainean- Scutul Ucrainean -- Sarmaţia (Platforma Rusă)Sarmaţia (Platforma Rusă)

Scutul Baltic Scutul Baltic – cuprinde: Suedia, Finlanda, Peninsula Kola, Karelia;– cuprinde: Suedia, Finlanda, Peninsula Kola, Karelia; regiunea a apărut în intervale succesive, fiecare cu o anumită regiunea a apărut în intervale succesive, fiecare cu o anumită

caracteristică. caracteristică. Aceste intervale sunt marcate de cutări Aceste intervale sunt marcate de cutări (Caloianu et al., 1982, p. 11)(Caloianu et al., 1982, p. 11):: - norvegosaamide- norvegosaamide (nordul Finlandei, Pen. Kola);(nordul Finlandei, Pen. Kola); - svecofenide (½ nordică a Suediei, ½ sudică a - svecofenide (½ nordică a Suediei, ½ sudică a

Finlandei);Finlandei); - marealbide (zona de la Marea Albă);- marealbide (zona de la Marea Albă); - gotide (sudul Norvegiei, sudul Suediei);- gotide (sudul Norvegiei, sudul Suediei); - karelide (estul Finlandei).- karelide (estul Finlandei).

Scutul UcraineanScutul Ucrainean – cuprinde Podişul Volhino – Podolic (Ucraina). – cuprinde Podişul Volhino – Podolic (Ucraina).

Scut – – unitate structurală constituită din roci vechi cutate, unitate structurală constituită din roci vechi cutate, care apar la zi).care apar la zi).

Sursa: Caloianu et al., 1082, p.11

http://faculty.uml.edu/nelson_eby/Field%20trip%20photo%20essays/Finland%202007/Finland%202007.htm

http://faculty.uml.edu/nelson_eby/Field%20trip%20photo%20essays/Finland%202007/Finland%202007.htm

Calcare siluriene – Insula GotlandCalcare siluriene – Insula Gotland

Diabaze cu intruziuni de pigmatite - Insula GotlandDiabaze cu intruziuni de pigmatite - Insula Gotland

ROCI DE VĂRSTĂ CAMBRIANĂ (CUARŢIT) ROCI DE VĂRSTĂ CAMBRIANĂ (CUARŢIT) PENINSULA SKANIAPENINSULA SKANIA

Sculptură în cuarţitul de

vârstă cambriană din epoca bronzului.

SIMRISLUND – SUDUL PENINSULEI SKANIASIMRISLUND – SUDUL PENINSULEI SKANIA

CUARŢIT CAMBRIAN

Gnaise proterizoice – Scutul Baltic - Stokholm, Suedia

Sarmaţia (Platforma Rusă)Sarmaţia (Platforma Rusă) se suprapune Câmpiei Ruse cuprinsă între Scutul se suprapune Câmpiei Ruse cuprinsă între Scutul Baltic, cutările hercinice (varisce) ale M. Ural şi unitatea alpină din sud.Baltic, cutările hercinice (varisce) ale M. Ural şi unitatea alpină din sud.

fundamentul - alcătuit dintr-o serie de fundamentul - alcătuit dintr-o serie de bombări (anteclize)bombări (anteclize) şi şi depresiuni (sineclize);depresiuni (sineclize);

anteclizeanteclize: Bielorusă (Belarus), Voronejului (Podişul Central Rus), Volga – Ural : Bielorusă (Belarus), Voronejului (Podişul Central Rus), Volga – Ural (Podişul Volgăi şi Munţii Ural);(Podişul Volgăi şi Munţii Ural);

sineclizesineclize: Moscovei, Pripet (Belarus), Doneţ (Ucraina), Pericaspică, Peciorei.: Moscovei, Pripet (Belarus), Doneţ (Ucraina), Pericaspică, Peciorei.

tot în cadrul Platformei Ruse mai este cuprinsă şi Peninsula tot în cadrul Platformei Ruse mai este cuprinsă şi Peninsula IIutlanda (Danemarca);utlanda (Danemarca); Platforma Rusă o întâlnim în fundamentul: Câmpiei Est-Europene, Câmpiei Platforma Rusă o întâlnim în fundamentul: Câmpiei Est-Europene, Câmpiei

Poloniei (partea central - estică).Poloniei (partea central - estică). Platforma EriaPlatforma Eria – cuprinde Insulele Hebride şi NV Scoţiei. – cuprinde Insulele Hebride şi NV Scoţiei.

Unitatea de platformă – – este o unitate structurală ce este o unitate structurală ce constituie o arie rigidă cu două componente structurale: soclul constituie o arie rigidă cu două componente structurale: soclul (cristalin), reprezentând baza unui sistem muntos vechi ce a fost (cristalin), reprezentând baza unui sistem muntos vechi ce a fost erodat până la peneplenă, încât este alcătuit din roci magmatice erodat până la peneplenă, încât este alcătuit din roci magmatice şi metamorfice şi suprastructura sedimentară subţire, rezultată şi metamorfice şi suprastructura sedimentară subţire, rezultată din transgresiuni repetate; relieful este de câmpie sau podişuri din transgresiuni repetate; relieful este de câmpie sau podişuri joase, uşor vălurite.joase, uşor vălurite.

Platformele au mobilitate verticală mai redusă, coborârea lor este dovedită de cuverturile sedimentare, uneori foarte groase, iar înălţările de lacunele stratigrafice sau de altitudinea actuală (Posea, 2002,Geomorfologia României. Relieful – tipuri, geneză, evoluţie, regionare, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, p.35.)

structuri caledonice (cutări caledonice)structuri caledonice (cutări caledonice):: aparţin cutărilor caledonice ce au avut aparţin cutărilor caledonice ce au avut loc în paleozoic inferior (cambrian, orovician, silurian, devonian).loc în paleozoic inferior (cambrian, orovician, silurian, devonian).

Scoţia, Munţii Pennini (Anglia), Irlanda (Câmpia Irlandei, Munţii Wicklow, Munţii Scoţia, Munţii Pennini (Anglia), Irlanda (Câmpia Irlandei, Munţii Wicklow, Munţii Donegal), Alpii Scandinaviei, Ţara Galilor (fără partea de sud)Donegal), Alpii Scandinaviei, Ţara Galilor (fără partea de sud)

fundament caledonicfundament caledonic – nordul Bazinului Londrei, sudul Danemarcei, nord – vestul – nordul Bazinului Londrei, sudul Danemarcei, nord – vestul Germaniei (regiunea de câmpie), fundamentul Olandei, Belgiei în cea mai mare Germaniei (regiunea de câmpie), fundamentul Olandei, Belgiei în cea mai mare parteparte..

*Sursa informaţiilor: Atlas Geografic General, 1974, p.36.

Gnaise precambriene modelate şi de glaciaţiunea pleistocenă – partea

central-sudică a Norvegiei

Europa hercinică – cutări din Paleozoic superior (carbonifer - permian);Europa hercinică – cutări din Paleozoic superior (carbonifer - permian);structuri hercinice (VARISCE)structuri hercinice (VARISCE)::

Insulele BritaniceInsulele Britanice: : Ţara Galilor (sudul regiunii);Ţara Galilor (sudul regiunii);Irlanda Irlanda (M. Kerry, M. Antrim);(M. Kerry, M. Antrim); Sudul Bazinului LondreiSudul Bazinului Londrei – avantfosă hercinică – avantfosă hercinică

Peninsula Iberică:Peninsula Iberică:SpaniaSpania (Meseta Spaniolă, Munţii Iberici, Culmile Galiciei, Munţii Cantabrici, Câmpia (Meseta Spaniolă, Munţii Iberici, Culmile Galiciei, Munţii Cantabrici, Câmpia

Aragonului);Aragonului);Portugalia Portugalia (în totalitate);(în totalitate);

FranţaFranţa (Masivul Central Francez, Masivul Armorican, Bazinul Parisului, Munţii Vosgi, (Masivul Central Francez, Masivul Armorican, Bazinul Parisului, Munţii Vosgi, Podişul Ardeni, Podişul Lorenei);Podişul Ardeni, Podişul Lorenei);

GermaniaGermania (M. Pădurea Neagră, Masivul Şistos Rhenan, Podişul Turingiei, M. Jura (M. Pădurea Neagră, Masivul Şistos Rhenan, Podişul Turingiei, M. Jura Suabă, M. Jura Franconiană, Munţii Pădurea Turingiei);Suabă, M. Jura Franconiană, Munţii Pădurea Turingiei);

CehiaCehia (Patrulaterul Boemiei – Munţii Metaliferi, Munţii Sudeţi, Colinele Ceho – (Patrulaterul Boemiei – Munţii Metaliferi, Munţii Sudeţi, Colinele Ceho – Morave, Munţii Pădurea Cehiei, M. Šumava, Depresiunea Elbei). Morave, Munţii Pădurea Cehiei, M. Šumava, Depresiunea Elbei).

MEZOEUROPAMEZOEUROPA

PoloniaPolonia (Podişul Lublin ( sit. la E de Vistula) – Malopolsk – (sit. la V de (Podişul Lublin ( sit. la E de Vistula) – Malopolsk – (sit. la V de Vistula);Vistula);

Rusia Rusia (Colinele Timan);(Colinele Timan);

BulgariaBulgaria (Munţii Pirin, Rila); (Munţii Pirin, Rila);

TurciaTurcia (Masivul Istrangea, Podişul Anatoliei); (Masivul Istrangea, Podişul Anatoliei);

Grecia Grecia (Masivul Olimp, Peninsula Calcidică(Masivul Olimp, Peninsula Calcidică - - Macedonia şi Tracia Grecească); Macedonia şi Tracia Grecească);

UcrainaUcraina (Podişul Doneţ – (Podişul Doneţ – avantfosă hercinică););

Câmpia Germaniei de Nord (NE), Câmpia Poloniei (partea de vest), Câmpia Câmpia Germaniei de Nord (NE), Câmpia Poloniei (partea de vest), Câmpia Sileziei (Polonia) – Sileziei (Polonia) – fundament hercinic acoperit cu o cuvertură sedimentară (conform Atlasului Geografic General, 1974).

Avantfosă = depresiune tectonică ce apare în ultimele stadii ale evoluţiei unui orogen, între un edificiu montan şi un podiş; acesta va fi umplută de sedimente care pot fi cutate rezultând dealuri sau înălţate inegal (podişuri).

NEOEUROPANEOEUROPA Europa alpină – Europa Sudică – Europa MediteraneanăEuropa alpină – Europa Sudică – Europa Mediteraneană

structuri alpinestructuri alpine: :

Spania (Cordiliera Betică, Munţii Cataloniei);Spania (Cordiliera Betică, Munţii Cataloniei);

Munţii Pirinei (graniţa dintre Franţa şi Spania);Munţii Pirinei (graniţa dintre Franţa şi Spania);

Munţii Alpi (părţi din Franţa, Italia, Elveţia, Austria, Germania, Slovenia);Munţii Alpi (părţi din Franţa, Italia, Elveţia, Austria, Germania, Slovenia);

Munţii CarpaţiMunţii Carpaţi (Tatra Mare, Tatra Mică, Fatra Mică, Fatra Mare, Carpaţii (Tatra Mare, Tatra Mică, Fatra Mică, Fatra Mare, Carpaţii Albi, Carpaţii Mici, Metaliferii Slovaciei – Slovacia);Albi, Carpaţii Mici, Metaliferii Slovaciei – Slovacia);

Beskizii (Slovacia – nord, Polonia - sud), Carpaţii Păduroşi (Gorgani, Beskizii (Slovacia – nord, Polonia - sud), Carpaţii Păduroşi (Gorgani, Pocuţiei - Ucraina);Pocuţiei - Ucraina);

Italia (M. Apennini);Italia (M. Apennini);

Croaţia (Culmile Kapela, Velebit);Croaţia (Culmile Kapela, Velebit);

Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru (Masivul Durmitor) - (Munţii Dinarici);Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru (Masivul Durmitor) - (Munţii Dinarici);

Albania - Alpii Albaniei (Prokletije);Albania - Alpii Albaniei (Prokletije);

Grecia (Epir, Pind);Grecia (Epir, Pind);

Bulgaria (Munţii Balcani – Stara Planina, Sredna Gora);Bulgaria (Munţii Balcani – Stara Planina, Sredna Gora);

Planinele (Serbia, Muntenegru, Bosnia); Planinele (Serbia, Muntenegru, Bosnia);

TurciaTurcia (M. Pontici, M. Taurus);(M. Pontici, M. Taurus);

M. Caucaz M. Caucaz (conform Atlas Geografic General, 1974)..

Câmpia Andaluziei, Bazinul Acvitaniei, Prealpii, Subcarpaţii, Câmpia Câmpia Andaluziei, Bazinul Acvitaniei, Prealpii, Subcarpaţii, Câmpia Kubanului, Câmpia Terekului, Câmpia Padului - Kubanului, Câmpia Terekului, Câmpia Padului - avanfose alpine.avanfose alpine.

avanfosă – depresiune tectonică ce apare în unele stadii de evoluţie ale unui orogen, care ulterior este umplută cu sedimente, ce pot fi cutate rezultând dealuri, ex. Subcarpaţii..

Fig. 1Unităţile morfostructurale ale Europei (după N. Caloianu şi colab., 1982):1 – câmpii de platformă (1a – Câmpia cristalină baltică; 1b – Câmpia Germano-Poloneză; 1c - Câmpia Europei de Est); 2 – sisteme montane paleozoice (2a – masivele caledoniene joase şi mijlocii, cu câmpii în depresiunile-bazinele intercalate; 2b – masive joase şi mijlocii hercinice, cu câmpii în depresiunile-bazine intercalate); 3 – sistemul montan alpin (3a – grupa nordică, integral alpină; 3b – grupa sudică, cu masive paleozoice persistente).

Glaciaţiunea cuaternarăGlaciaţiunea cuaternară Calota glaciarăCalota glaciară maximă a cuprins aproape întregul maximă a cuprins aproape întregul Arhipelag Britanic, Arhipelag Britanic,

Peninsula Scandinavia, Pen. Iutlanda, Câmpia Germano-Poloneză, mai Peninsula Scandinavia, Pen. Iutlanda, Câmpia Germano-Poloneză, mai mult de jumătate din Câmpia Rusă şi jumătate din Munţii Ural.mult de jumătate din Câmpia Rusă şi jumătate din Munţii Ural.

Limita sudică a calotei glaciare trecea pe la Limita sudică a calotei glaciare trecea pe la sud de Londra, sud de Berlinsud de Londra, sud de Berlin, , ajungea în apropiere de ajungea în apropiere de KievKiev, pe la , pe la sud de Moscova, la vest de Voronej şi sud de Moscova, la vest de Voronej şi Kazan.Kazan.

Pentru calota glaciară nordică au fost distinse trei faze glaciare: Pentru calota glaciară nordică au fost distinse trei faze glaciare: ELSTER ELSTER (Mindel), SAALE (Riss), VISTULA (W(Mindel), SAALE (Riss), VISTULA (Wüürm).rm).

Retragerea calotei glaciare a generat platouri glaciare numite Retragerea calotei glaciare a generat platouri glaciare numite Widde/fjelluri Widde/fjelluri (Caloianu et. al., 1982; Marin şi Marin, 2005)(Caloianu et. al., 1982; Marin şi Marin, 2005),, prezente în tot sectorul prezente în tot sectorul montan al Alpilor Scandinaviei (cu extindere mai mare în sudul acestora).montan al Alpilor Scandinaviei (cu extindere mai mare în sudul acestora).

Glaciaţiunea montanăGlaciaţiunea montană: Pirinei, Alpi, Carpaţi, Apennini, Dinarici, Rodopi, : Pirinei, Alpi, Carpaţi, Apennini, Dinarici, Rodopi, Caucaz.Caucaz.

În Alpi au fost cunoscute 4 faze glaciare principale: În Alpi au fost cunoscute 4 faze glaciare principale: GGüünz, Mindel, Riss, nz, Mindel, Riss, WWüürm.rm.

Extinderea glaciaţiuniiPleistoceneÎn Europa

Sursa baza de harta: http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/figures/elevation-map-of-europe/europeelevation.eps/image_original

Sursa: http://www.iceagenow.com/Ice-Age_Maps.htm http://www.metatech.org/07/ice_age_global_warming.html

Tipuri de peisajenaturale în Europa(în pleistocen)

• gheţari• tundră• stepă• păduri

Sottunga – SV Finlandei – rocă proterozoică – gnaise şlefuite de gheţarii cuaternari

Arhipelagul Kvarken – V Finlandei – exemplu tipic de ridicare postglaciară (8 mm/an)

Ridicarea generală a uscatului din această zonă, ca urmare a degajării de greutatea calotei glaciare.

Gheţar în retragere Esker

Drumlin

Morene frontale

Sandur (câmpie)

Kettles (lacuri ceainic)Kames

Pat de roci/substrat

Peisajul rezultat în urma retragerii calotei glaciare în EUROPA

http://en.wikipedia.org/wiki/File:Receding_glacier-en.svg

Morenele frontale se datoresc acţiunii de răzuire şi transport, marcând limita (marginea) înaintării masei de gheaţă în diferite faze şi stadii glaciare. Astfel de morene frontale care se prezintă sub forma a doua şiruri importante, distanţate la 20-25 km, poartă numele de salpauselka (în Finlanda şi Karelia).

Blocuri eratice – ex. în Suedia

Blocurile eratice – mase de roci care s-au desprins din nunatak-uri peste masa de gheaţă; deplasarea gheţii a dus la transportarea blocurilor către regiunile aflate la periferia calotei, iar după topirea gheţarului ele au rămas aici.

Din Feno-Scandia blocurile de granit, spre exemplu, au ajuns până în Cp. Germano-Poloneză

http://www.cartinafinland.fi/en/picture/79335/Rapakivi+granite+and+sea.htmlFoto: Tomi Valkamaa

http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Rapakivi_Granite_in_Monrepos.jpg

Granitul de Rapakiwi

http://www.geolocation.ws/v/P/55831152/rapakivi/en

Bloc eratic – blocurile de granit de Rapakiwi din Karelia şi Finlanda care au fost transportate de masa de gheaţă până în Estonia şi la nord se St. Petersburg (Ielenicz, 2010, p.175).

Blocurile eratice reprezintă bucăţi mari de rocă, răspândite în cadrul morenei frontale.

Drumlin – formă de acumulare elipsoidală, asimetrică, creată de gheţarii de calotă în sensul de curgere; dimensiunile variază între 200 - 1000 m lungime, 100 - 200 m lăţime, 5 - 40 m înălţime; între drumlinuri pot exista înşeori, lacuri, zone mlăştinoase;

Centura drumlinurilor - Irlanda

Drumlin

http://en.wikipedia.org/wiki/File:Drumlins_LMB.svg

http://www.flickr.com/photos/24994567@N06/2812275974/

Drumlin – în secţiune Drumlin

Direcţia de curgere a gheţii

secţiune plan

Topografia drumlinurilor

secţiune

plan

Pantă domoalăPantă accentuată

Direcţia de curgere a gheţii

http://www.landforms.eu/Lothian/drumlin.htm

http://www.landforms.eu/Lothian/drumlin.htmhttp://es.wikipedia.org/wiki/Archivo:Drumlin-fr.svg

http://www.uleth.ca/edu/currlab/handouts/geology/4c27.html

http://withfriendship.com/user/neeha/drumlin.php

Kames – relief fluvio-glaciar sub formă frecvent de movilă sau treaptă, lângă versanţi; rezultă din acumulări de nisip, pietriş, lentile de argilă din ochiuri de apă aflate pe masa gheţarului în zona de ablaţie; după topirea gheţii ele rămân pe suprafaţa subglaciară ca monticuli ce pot atinge 50 m înălţime;

http://canarygeog.canaryzoo.com/Glaciers%20Landforms.htm

Kama – acumulare din lacuri

http://www3.wooster.edu/geology/FYSWiles/FYS.html

Kames – coline cu formă rotunjită alcătuite din depozite stratificate (nisipuri şi argile). Aceste materiale au fost acumulate în cuvete lacustre aflate pe gheaţă la marginea calotei şi în care debuşau şuvoiae inglaciare; după topirea gheţii, ele s-au depus luând forma de coline sau movile(Ielenicz, 2010, p.175). Sunt mai izolate unele de altele.

Esker (ösar, ös) – reprezintă o aglomerare de pietre sub formă de dig şerpuit, provenit din existenţa unui curs de apă inglaciar, orientarea corespunde sensului deplasării gheţarilor;

Mase de pietriş şi nisip aduse din morenele de fund de către apele subglaciare şi acumulate la marginea calotei pe măsura retragerii ei (Ielenicz, 2010, p.175).

http://robinsonroom.blogspot.com/2010/06/glacial-features-photos.html

Esker

Acumulare din lungul cursurilor de apă.

ApăGheaţă

Sedimetele prinse în masa de gheaţă sunt preluate de cursul de apă inglaciar şi depuse ulterior.

http://libwiki.mcmaster.ca/clip/index.php/Main/SharpCrestedEskers

https://www.dmr.nd.gov/ndgs/ndnotes/Eskers/Eskers.asp

http://www.wildflowers.ie/roadsideflora/esker_ridges.htm

Kettles – la topirea calotei glaciare, sub morene au rămas prinse blocuri de gheaţă. Prin topirea lor ulterioară, morena s-a prăbuşit, formând bazine (lacuri ceainic/ibric). Sunt situate la exteriorul morenelor

termianle

http://www.geo.sunysb.edu/esp/Science_Walks/carmans/index.htm

http://www.landforms.eu/cairngorms/kettle%20hole.htm

http://en.wikipedia.org/wiki/Kettle_(landform)

Kettle – zolii (microdepresiuni în câmpiile glaciare)

http://washingtonlandscape.blogspot.ro/2011/05/kettles-in-columbia-valley.html

Zoliile sunt forme depresionare (microdepresiuni) în cadrul câmpiilor fluvio-glaciare (sandre). Cursurile fluvio-glaciare au antrenat cu ele şi blocuri de gheaţă, pe care le-au depus după o anumită distanţă, acoperindu-le ulterior cu aluviuni. Este acea „gheata moartă” sau „fosilă” care prin topire şi tasarea materialelor ce acopereau blocurile de gheaţă izolate - crează zoliile.

Kettle - Suomussalmi, Finlanda

Morene terminale - Salpausselkä (Finlanda)

http://en.wikipedia.org/wiki/Salpausselk%C3%A4

Skeidarásandur – Skaftafell (SE Islandei, între gheţarul Vatnajökull şi Oceanul Atlantic)

http://en.wikipedia.org/wiki/File:Sandur_at_Skaftafell_Iceland_2005.JPG

Sandur (sandre) – câmpie piemontană formată din aluviuni glaciare (materiale erodate de gheţari) preluate ulterior de apele rezultate în urma topirii gheţarilor şi depuse sub forma unei vaste câmpii.

http://paganprosperity.blogspot.com/2011/05/introduccion-la-geomorfologia-parte-v.html

Câmpiile fluvio-glaciare. Apele provenite din ablaţia gheţarilor continentali antrenează particule nisipoase şi chiar prundişuri mărunte pe care le etalează sub forma unor conuri aluviale foarte întinse şi plate în faţa frontului glaciar. Aceste acumulări lenticulare cu înălţimi doar de caţiva metri peste nivelul suprafeţelor din jur se numesc sandre. Prin contopirea lor iau naştere câmpiile de sandre sau fluvio-glaciare. Au fost construite din conuri de dejecţie juxtapuse ale torenţilor glaciari (Grecu, 2006).

http://www.zycieaklimat.edu.pl/pradoliny

Culoarele largi, paralele pe zeci şi sute de km, situate între şirurile de morene frontale (terminale) se numesc pradoline/urstromtäler, sunt prezente în câmpiile Germaniei, Poloniei şi în Podişul Lacurilor din Finlanda. Reţeaua de râuri postglaciare le urmăreşte pe distanţe mari (ex. Oder, Elba) (Ielenicz, 2010, p.175).

http://www2.klett.de/sixcms/list.php?page=miniinfothek_lexikon&miniinfothek=Geographie%20Infothek&node=&artikel_id=141906

http://de.wikipedia.org/wiki/Datei:Eberswalder_Urstromtal.png

http://www.forum.geozone.pl/potrzebuje-skan-mapy-pradolin-w-polsce-t-1300.htmlhttp://www.forum.geozone.pl/potrzebuje-skan-mapy-pradolin-w-polsce-t-1300.html

Culoare depresionare largi care acumulau apele proglaciare şi le evacuau paralel cu frontul calotei glaciare în retragere, fixându-se între front şi valul morenaic al stadiului anterior. Lăţimea pradolinelor este de câţiva km, iar lungimea de zeci şi chiar sute de km. În timpul tardiglaciarului şi postglaciarului, în Câmpia Germano-Poloneză de nord râurile respective şi-au schimbat direcţia îndreptându-se spre NV, dar au păstrat coturi specifice ce indică locurile unde ele au părăsit vechile cursuri din lungul pradolinelor, străpungând şirurile tot mai noi de morene şi mergând spre Marea Nordului sau spre Baltica (ex.: Elba, Odra, Warte, Vistula). Sinonim cu Urstromtal.

http://www.2rism.ro/dictionar-termeni-geografici/dictionar-geografic-2/P/pradolina-1105/

Roci mutonate (spinări de berbec)

Fjell - Rondane – Norvegia CentralăFjell (Marin şiMarin, 2005) sau wide (Caloianu et al., 1982)

http://pdxglpilgrim.blogspot.com/2010/07/grieg-lodge-pilgrims-have-crossed-dovre.html

Fjell/widde

http://www.arctic-sea-mountain.com/

http://bunkersite.com/locations/norway/bergen/prikkel-fjell-1.php

Eroziunea glaciară a falezei (striaţii) – vestul Iutlandei (Danemarca) – la Marea Nordului

http://www.billcasselman.com/unpub_four/firn_snow_word.htm

http://www.indiana.edu/~geol116/Week11/wk11.htm

GLACIAŢIUNEA MONTANĂ

Aletsch – gheţar în Alpii Austriei

http://en.wikipedia.org/wiki/File:Grosser_Aletschgletscher_3178.JPG

Mer de Glace – Marea de Gheaţă – cel mai mare gheţar din masivul Mont Blanc

În fundal se înalţă crestele Grandes Jorasses de 4208 m

Crevase

Grote în Mer de Glace

Jostedal - Norvegia

Bibliografie selectivăBibliografie selectivă Ielenicz, M., 2010. Geomorfologie. Editura Universitară, Bucureşti, p.344, Ielenicz, M., 2010. Geomorfologie. Editura Universitară, Bucureşti, p.344,

ISBN 978-973-749-841-0ISBN 978-973-749-841-0