BIBLIOTECA DE VULGARISAREa Fundatiei Culturale

CUVINTUL"19 No. 6din Valenii-de-Munte

N. IORGA

DOUA CONFERINTE :

1. Rominii pe malul drept al Dunärii.2. Muncä, lucru, pläcere ?

tinute la Constanta si Galatiin Octombre 1927.

ant.1E° ;

ASZIlt

I crt "ir

, :74

IINIr," .1

...-.1;,-

. ..

00

/ tv i

i. _-------.,--.. ..--,

0: 41 ct-A DOE :14 :...,..4 tl.

',......... ,\411(11 POPULAittr*

(v) E.,'""."- . i 1

5 7., I '''.---: .....,' ______Z------4' '

1-.- twww

...,

N I 1 . k

., .'.._ ....,..

_-_ , ,.....,., , ,,__..... ,....._..... ,

s,...._ .

....., ,,....,......,

.,,ausiteueriegra

1BIBL1OTECA DE VULGARISAREa Fundatiei Culturale

CUVINTUL"din N75.1enii-de-Munte 4°4* No. 6.

N. IORGAAC ADEMIEI

Paputattt.

DOUA CONFERINTE:

1. Rominii pe malul drept al Dundrii.2. Munn, lucru, placere ?

tinute la Constanta si Galatiin Octombre 1927,

teLJOT e

so4.-al

...

BIBLIOTECA DE VULGARISAREa Fundatiei Culturale ,,CUV1NTUL" din Välenii-de-Munte

0IBLIETtkb.:4

At ADEMIEI

I 'HMI

N. IORGA

No. 6

DOUA CONFERINTE0=

Rominii pe malul drept al Dunariiconferintã tinuta in Constanta la Octombre 1927

Sint multi ani de cind n'am vAzut Constanta. Intre ultima meavisita si aceasta a trecut un rAzboiu, cu toate suferintile si dis-trugerile lui, carora li-a urmat o asa de activa si fericitä refacere.

Dati-mi voie sa-mi amintesc cele citeva ceasuri pe care, in le-

g-Mull cu o conferintä, le-am petrecut aici atuncea.Un profesor ma invitase si, dupa o primire aproape solemna,

mA instalase inteo berarie gourd de clienti. Acolo mi-a fault laudaoperei scolare a lui Haret, seful sail politic. A auzi insa glorifi-carea unui adversar, oricit de meritos, nu e, de sigur, ce se poatemai placut pentru cineva care face politica. Apoi, la ceasul mesei,m'a lasat pentru a merge acasA la dinsul sa fact aceia ce eu inberArie nu eram in mAsura sä fac.

Apoi conferinta. A doua zi, aveam intilnire cu cineva in garaBucuresti. Luaram deci masuri ca sa mi se atraga atentia asupraceasului. Amicul care trebuia sa-mi aducA acest serviciu era insala. 11 cautam cu ochii, si nu-1 vedeam. Mi s'a parut intr'unmoment cA oara a trecut, si ceasornicul, consultat, mi-a revelatneplacutul adevar. Amicul facuse semne, cu insistenta, cu despe-rare, dar crezuse cA e bine sa se aseze tocmai in fundul salei.

Si rAtacise si geamantanul mieu. Cind am ajuns la gara, trenulimi plea supf ochi. Eram insa foarte hotarit sa-mi tin angaja-mentul la Bucuresti. Un automobil se gasi supt mina. $i iata-nein noapte alergind amindoi, caci cu acest rise pedepsiam ne-

,

: .

.

,

/

N. Iorga

dibacia prietenului mieu, paralel .cu trenul ale cArui liiiiini seopriau la gAri ca sa se intindA din nou asupra vastulni cimp in-tunecat. L-am prins la Megidia si, instalat in vagon, am putut säpetrec o clipà pe socoteala conducAtorului care se mira cum de re-gäseste in fata lui pe pasagerul uitat cu un ceas in urmA peperonul gArii din Constanta. far, dupd atita primejdie si osteneala,in asteptarea mea la Bucuresti nu era nimeni.

Dar sufleteste m'am mai intilnit cu d-voastrA.PreliminArile pAcii impuse de Centrali se iscalisera. Tara era

mutilatA, sus, prin stirbirea muntilor ; jos, era inAbusità prin luareaMArii.

Atunci a venit la mine un om de la d-voastrA, care nu mai areastAzi cueS asa a vrut partidul sAu onoarea si bucuria de avA represinta. Si mi-a cerut sA-I ajut in apgrarea dreptului nostruasupra Dobrogii, cAruia i-am consacrat si o carte francesà, tradus5,de un Romin, d. Bezdechi, $i in danesà. Am redactat atunci pro-testarea in care se amintia fericitului rege Ferdinand a a juratsä pAstreze integritatea pAmintului romAnesc.

Regele n'a iscAlit actul despoierii noastre, pArAsirii d-voastre. Sipoate CA azi, cind am uitat prea mult marile noastre dureri, in$coli chiar. s'ar cAdea sA se lipeascA reproducerea acestui act incare se intrupa ultima noastra sfortare de a se retinea frumoasafara creatA de noi aproape din nimic.

intors acum dupd atita vreme, gAsesc un spor de viatA incre-zAtoare care ma umple de bucurie. Orasul a crescut si e maifrumos ; el capAta infAtisarea unui centru mare. AratA o PrimArieimpunatoare; case mari mArgenesc malul, odata pustiu, al Marii.Ridicati un imens palat episcopal lingA catedrala care nu are de-cit defectul de a aminti, cu vircile ei colorate, Domnita BAlasa"din Bucuresti. Pot sa relev lush', in dorinta mea ca aceastä tarASA fie cit mai frumoasA, unele neajunsuri, care se pot indeparta.

Un ora$ este o conceptie realisatA. FArA conceptie, el degene-reazA inteun haos. El trebuie sA aibA un centru entre care sAtindA totul.

Centrul 1-ati avea in singura d-voastrA piata, a PrimAriei: Darliniile acestei piete sint Strimbate de banala cash' meschinA din fund.Ce interes personal sau 'de partid impiedeca exproprierea di.?

4 I., ,

/

,

'

Doud .conferinte 5

Cladirile nu trebuie sa fie numai impunatoare prin masa lor.Liceul la care se lucreazd a fi mare, dar cit de banal e in siru-rile lui lungi de feresti care par culese dintr'un caiet de desemn !Se cere potrivirea cu locul si armonisarea intre ele. Arcadele gre-oaie ale palatului Primariei ar fi la locul lor mai curind intr'o ce-tate de granit ca Turinul. Pe mal, unde cere apà inaintea valurilorbiata plantatie de pini pe jumatate uscata, de ce 'ar sta aläturi, fa-cindu-si rau, o casa ca in Normandia un cerdac ca la un conacde tali,. oricit de bine si cu xust ar fi lucrate i una si alta ? Si,ca sa incheiu, cum se poate tolera ca in mijlocul orasului admi-nistratia comunala sä ingAduie Cailor Ferate a 'Astra intre zidurica de vechiu cimitir turcesc aglomeratia de casulii urIte, si nesd-nätoase care presinta in fa:VA latrinele lor ?

Cultul uritului" e dus pina la Mamaia, unde palatul regal, culiniile largi, dar -lard potrivire cu mediul ei, cu traditia, e inabusitde casele acelora cari au 'crezut ca e foarte discret sa poata con-templa de la ferestile lor tot ceia ce se petrece in casa. dinastieinoastre.

IL

Dar sa yin la subiectul acestei conferinte, nepregatite, pe caremi-o impune amabila $i magulitoarea d-voastra dorinta de a maasculta.

N'ar fi bine oare sa se trateze aici astazi rostul asezarilorromanesti pe malul drept al Dunarii ?

Aici in Dobrogea n'am .rasarit pe nepregatitele intr'un ceas denoroc razboinic sau de chibzuialg diplomatica, ci a$ezarile noastrepe amber maluri sint din cele mai vechi si niciodata parasite.

Afard de bogatele cetati grece$ti de pe coasta, Histria, Tomis,Kallatis, pe acest pamint au fost p vremuri si grupari rurale.

.Sapaturile marelui arheolog pe care-I plingem, V. Parvan, au ara-tat ca si aici a fost satul getic si ci i aici, peste dinsul, s'a as-ternut apoi o harnicdsi modesta viata de coloni romani trAind invici asemenea cu cele de pe termul sting al Dunarii. Sintem deciin aceste locuri mull inaintea formarii poporului romdnesc prinamindoi strdmosii nostri.

Ne gindim, cind e vorba de originile noastre, la Dacia, $i binefacem. Dar aceasta Scitie Minora nu e mai putin un element pre-tios in alcatuirea noastra, i pecetea romana nu s'a irbpuS mai

si

. .

.si

.

6 N. lorga

putin asupra ei dincoace de linia termului. Din Munte in Mare afost, pe acea vreme a plamadirii romanesti, nu numai aceiasi stA:

pinire, dar si aceleasi forme ale vietii omenesti.

Acest mal drept pare la inceput curios, strain. Cind, cu o$tile

noastre pacificatoare, am trecut Dunärea la Rahova, in 1913, am

avut foarte puternic sentimentul acesta. CAci si este o deosebire.De o parte, pe malul sting, tara verde, samanata cu pomi, pre-sAratà cu casute albe, iar, aici, tarina brunA $i rosiile coperisuri deolane de-asupra injghebarilor galbene de lut, frä altA umbra de-cit a spinului".

Si totusi neamul nostru, chiar de la cei mai vechi inaintasi, Incanecontopiti, a indragit malul galbuiu ca $i malul verde. Ba chiarasezarile de aici au .putut fi mai solide aici. Caci, azi cind sApà-

turile arata ce cuprinde pamintul dacic, ni putem da sama, laspectacolul desgroparilor Sarmisegetusei, de ce injghebäri pripite

si imprA$tiate a fost, peste basa de sat dacica, acea colonisareromana in ora$e de care sintern a$a de miry:1H.

Dar Dobrogea nu e decit iesirea la Mare a unei intregi fosiide asezdri romlinesti pe malul drept al fluviului.

in vremea cind romanitatea stapinia o larga parte din peninsula

balcanica si Serbia de astazi era unul din pAminturile cele mai

adinc patrunse de viata latinA, cum se vede din nomenclatura pecare o da, in secolul al VI-lea, cronicarul lui Iustinian, Procopiu

$i Slavii au acoperit une ori, cu limba lor, ceia ce nu se poatedistruge , in acea vreme satele de pe malul sting 4i aveau pemalul drept cettitile, de negot si de apiirare.

Acolo, in lung sir, se intindeau prosperind, inteo deplind auto-

noniie pe care erau in stare s'o apere, nu numai contra barba-rilor, ci si contra Romanilor insisi, centrele orA$enesti, cu numevechi pastrate, pe care le cunoaste mai ales un povestitor bizantin

ceva mai non decit Procopiu : Teofilact Simocata. Sint acolo, in-tre ziduri bine pAstrate, oraseni cari fac negot $i pentru ai lor depeste apà, este o militie capabild de o bung defensivA, este, desigur, o clash' conducatoare de oameni mai instariti,. formind unmodest senat, $i este mai ales, cu biserica lui, al carii hram o-

croteste cetatea, un episcop, la a gamin chemare, ca in Galia se-colului al V-lea navalita de Attila, se pot aduna 'toti luptatorii, ras-

.

.

.

,

,

.

r

Doug. Confcrinte 7

punzind dangatului de clopot in fata primejdiei. Comandantii

trimesi de impAratul Mauriciu, cu fratele lui insusi in frunte, auputut face experienta. Oamenii erau gata, in aceasta Romanie"dunärena, sa proclame solemn credinta lor fata de ImpAratul dedeparte, dar nu sA si primeascA intre ei pe soldatii imperiali.

Dar Marea, Dun Area, acelea erau ale stapinitorului roman, acum

ca $i inainte. Barbarii n'au avut niciodata o flota : nici Slavii, nici

Bulgarii, asternuti violent peste dinsii. Dar a avea caile de apainseamnA si a garnisona castelele de sprijin, si pentru hrana a-cestora trebuia un intreg teritoriu incunjurAtor, care ar corespunde

raielelor turcesti, cu ai lor raileni". Prin aceasta dominatie ma-

ritimA si fluvialà se pAstra insa unitatea politica si se usura soli-daritatea rasei intre cele cloud maluri.

Din aceste cetati se adunau negustorii de bilciuri sau, cum sezice aici : nedei (de unde si o baltà cu acest nume). Acolo erauepiscopii cari sfintiau preoti la noi. Numele cele vechi romane

s'au pastrat, astfel, continuu, supuindu-se legilor de prefacere alelimbii romänesti : Diiu pentru Vidin, Nicopoia pentru Nicopole,

Dirstor pentru Durostor.Elementul romAnesc mai vechiu era insä destul de numeros in-

cit in pArtile mesice unde geografii arabi constata o asa de bo-gata miscare comerciala, sii incerce a forma State.

Putin inainte de anul 1000 Rusul Sviatoslav, cneaz de Chiev,a luptat in Silistra, in acest Dristor, pentru a muta de la Nistrula Dunäre centrul unui mare Stat slay incepator. Bizantinii cari-I

biruira au avut in acelasi Dristor resedinta celui mai inalt sef bi-sericesc pentru Bulgarii supusi. Dar, cind mina stapinitoare a lin-paratilor slabi, formatiuni politice locale se injghebara, cu oameni

cari nu erau martura operei lor, princesa Ana Comnena, fiicaImparatului Alexie o stie nici Greci, nici Bulgari, nici Pecenegi,de alminterea un popor de stepA mult timp cu basa lor foartedeparte in RAsArit.

Prin aceastA scriitoare, atit de bine informatä si atit de precisäin descrierile politice si etnice, dar si prin Inca un izvor, cunoas-

tem fiintarea, poate indata dupa plecarea Rusilor de la Chiev, siin ciuda expeditiei dtinarene a altui Coinnen, imparatul Isac, a

unor statulete avind in fruntea lor pe Tatos, adecA obiec-

V. t,;i Revista istoricei, XII, p. 9,

-

-

I

.

Tatul

'

c'

8 N. Iorga

tia cA in textul grecesc este accentul pe ultima nu poate aveavaloare un Sestlav, al eArui riume trebuie pus alAturi cu al luiSeneslav, Domnul adeverit la Arge$ in secolul al XIII-lea, unChalis cu numele ,turanic $i un Saccea, de la care, cu i prepusca in Ismail-Smil si Ibrail-BrAila, vine numele Isaccei, de $i s'arpArea a ea pomene$te pe un Isac ca fundator

Tara aceasta, in a cArii guvernare se intrebuinta, fire$te, limbaslavonA, era o VlascA (= Tara-RomAneascA), si Vlasca e azi nunumai un: district muntean, dar, in graiul ciobanilor, tot malulmuntean al DunArii. Expresia IndatinatA : bez Vlasca $i Teleor-manul" (care e pAdurea mare" turanianA sau nümit numai cu .unnume turanian) aratA c'd aceste teritorii erau socotite ca formindunitAti politice distincte, in afarà de Domnia coborità mai tdrziude la Arge$. PAdurea VlAsia In apropierea Bucurestilor asezati laun colt de Baragan turanic al cArtri nume se gAseste odatA incronicele bizantine pomene$te si, ea, cu acest nume care in-smug RomAnia", aceia$i veche formatie romAneascA pe maluldrept al DunArii.

Domnii munteni" ajunsi la DunAre au adus incA din zilele luiVlad Dracut, la jumAtatea secolului al XV-lea, atitia locuitori depeste DunAre Bulgarii" de cari vorbe$te cronica francesA alui Wavrin, pe care, pentru aceasta parte, o retipAresc chiar acum.E probabil ca Rominii sA fi fost si ei printre din$ii. Dar e sigurcd in golul care s'a prodas astfel au trecut elemente romdnestide pe maul sting.

Nu trebuie deci sti se cread cã ele dateazii numai din epocatanariotit, in care impositele se fActiserA mai grele, pinA la nesu-ferire. Asemenea strecurAri au un caracter mult mai vechiu : citOm din amintirilf $i din cintecele lor o dovedesc. In cutare fundde Serbie lingA Ravanita, oamenii nici nu $tiu de cind au venit.Cunoastem si unul din principalele motive ale desterarii : dorintade a-si peistra libertalea, pe care o ingradia legAtura lui Mihai-VodA", a lui Mihai Viteazul.

Aceasta se adevere$te in afarA de orice tagaduire prin poves-tirea italianä de pe vremea lui Radu-VodA Serban, care spune cAacesta, nAvAlind in Dobrogea, a intimpinat impotrivire in satulDAieni (oameni din satul vlA$cean Daia) din partea mo$nenilor

V. 0 Revista !storied, IX, p. 163,

1

=,

e

7'

Dona conferinte

cari nu mai voiau stApin Pretutindeni prin aceste sate, alAturide o ospitalitate ca aceia din Vrancea, cu cofa de apg inainteadrumetului cum am putut constata in campania din Bulgaria la1913 trgie$te ping astAzi acest mindru simt al ileatirngrii

De pe malul drept ni-au venit pe acel timp episcopi, ca Mitro-politul Ignatie, care era Sirb din Nicopoie", dar probabil Sirb deatirnare numai $i, oricum, complect romanisat, sau boierul Ghetea,negustorul de abale", a cArui fatà, Maria, fu, ca sotie a lui Ser-ban Cantacuzino, Doamng a. Terii-RomAne$ti.

Statul era, in vremea Fanariotilor, slab $i umilit. Natia gAsia inea insg$i puterile trebuitoare ca sä adauge la romanisare locurinouä. Aceasta dovede$te intinderea colonisgrilor anterioare, dinpropria initiativg a acestei admirabile terdnimi.

Care e atitudinea care ni se impune azi -rata de ace$ti pribegi ?A incerca sà-i readucem la noi ? Ce gre$ealg ! Ei sint bine undesint, cu dreptul muncii lor. Presenta lor e pentru noi o asigurare.5i poate ci o prevestire de viitor.

De atunci c Muntele Comisului ; Revista !storied', VII, p. 156..Adaug astAzi, la tipArire, mixturi.r, relevata de par. Metes, a Doamnei Elina

a lui Matei Bssa.ab el. pc Ilila Dunarii, la Silistra Pasei Abaza, nu era nimeni

care sa Coati intelege s:risari unguresti, dar limbo !Toasted era curentä casi a Turcilor. Tot asa cancelariul polon Zarnoyski spune begului din Bender'cA a dat sa se traded in romAneste scrisoarea lui dare dinsul, fiindca acOlola Bender nu se intelege latineste (v. Diplomatarium italicutn, !, p. 428, no.XLI) : Quoniam Dorninatio Vestra eas (litteras) intelligere non potuit, iussimus

in idionia walachicum transferre, (pas jill mittimus, nam arabicos scribas hoc

tempore penes n6s non habemus". i scrisorile Pasei de la p. 438 slut vAdit

scrise romAneste.

,

2.

, .5

I

1.

MuncA, lucru, placere ?Dintr'o conferintA la' Galati, 16 Octombre 1927

in sa-mi alit, la inceput, toata recunostinta pentru invitarea

din partea societatii Arte si mdserii" i pentru bunele cuvinte

pe care sa-mi permiteti a le considera in parte $i ca niste ama-

bile complimente ale pfesedintelui ei.Citeva rectificari insä se impun.Dumnealui a vorbit de inteléctuali, de o parte, si de meseriasi,

de alta. Nu pot recunoaste hotarul care i-ar fi despartind. Ca un

intelectual care fac meseria de tipograf si vin de pe binaua uncle

se construieste de meseria$i ca d-voastra casa fondului Cuvintul",

nu ma simt de loc strain de categoria careia-i apartineti. $i cred

ca, dad datoria intelectualului e de a munci $i de a trai cit

mai larg in mijlocul acelor cari muncesc ca $i dinsul, dreptul ori-

carui meserias sau muncitor, daca vrea cineva sa-i zica, e sà

se ritice, cum faceti d-voastra, peste munca de fiecare zi, catre

curiositatea de stiinta si simtul pentru frumusetä, care fac farme-

cul cel mare al vietii si-i stabilesc adevarata valoare.Separatia intre munca manuala si munca intelectuala e neindrep-

tätità si tenderrtioasà, venind de la, acei raufacatori cari se stra-

duiesc din rasputeri sä mph' si ce a mai Minas din atit de n

sara solidaritate socialä..Despartirea aceasta o predica si o face sa strabata socialismul

marxist. Cuprins in citeva forinule, mai ware de invatat pe de

rost decit de inteles $i de judecat, el a$eaza in antagonismul, care

ar fi natural si neaparat, dintre capital, de fapt munca acuniu-

lath, munca, din care insa 'de la sine vine capitalul, si in teoria

explicatia tuturor fenomenelor etonomice. Amestec de

metafisica germang, de incercari francese in economia politica si

de logica sofistica proprie poporului din care se tragea Marx, so-

cialismul e complect intrecut astazi de stiinta economica. E o da-

torie complecta lui revisuire teoretica, Din el rämine doar atita

A

.;

:

-

'._

,

,

$i

plus- alorii

11.

19 N. lorga

si e foarte mult sentimental socialist, cuprinzind simt pentrudreptate si milA de oameni.'

Munca gindului oboseste dacA e sA ne uitAm la obosealàInca mai mult decit cealalta. E o inchipuire aceia a cArturaruluitrintit intr'un fotoliu luxos si rasfoinda lenes paginile unei cArti.A gAsi adevarul, impotriva pArerilor de pinA atunci, impotriva pa-rerilor tale insuti, pe care le jertfe$ti cu umilint5, a-i gasi for-mula stiintifica, a alege, printre cuvintele care se imbulzesc, sidin care atitea trebuie raspinse, rostirea care trebuie, e v'ospune cineva care face zi de zi acest lucru una din operelecele mai grele pe care le poate implini fiinta omeneascA. $i cel careo implineste meritä sA fie recunoscut, inteles $i iubit ca i cel maidevotat dintre aceia cari lucreazA cu minile.

Odata statornicite aceste simple adeväruri, am placuta datorie ,sä va arat cit ma bucurà amestecul tot mai puternic al claseid-voastra in viata publicA a terii.

Votul universal a dat tuturora In aceiasi mAsurà grija ei. 0 au,inainte de toti, teranii. Nu e om pe lume care sä aducA atitamunch', si cu atita plAcere, ca dinsit, care sa fie mai bucurosde a-si face intreaga datorie, pinA la cele din urma margeni alejertfei. Acum in urma, o recunoa$te in cuvinte frumoase $idrepte acela care i-a sfAtuit $i ajutat in lupta lor cea ,mai cum-plità si mai vrednicA : generalul Berthelot, care adaugia cA nicisefii acestor soldati terani n'au avut de la inceput deplina con-stiintà a comorii omenesti care li era incredintatà. Dar nu numaica ostas teranul aduce cel mai scamp prinos patriei sale. $1 el 6 me-serias, ba Inca, pe lingA cA e legat de .o specialitate, el e exem-plul si al priceputului politehnic. Cind i se inintuie lucrtil la cimp, eingrijitorul. si sporitorul priceput al modestei si frumoasei lui lo-cuinte, in care indeplineste cu usurinta si intelepciune toate func-tiunile. Ba, cum nu -e trecut prin seolile care umplu mintea- delucruri abstracte, pe trei $ferturi cu totul nefolositoare, el are oinitiativa, o indrazneala, o spontaneitate creatoare care pot lipsimeseriasului specialisat prin invatatura si deprinderea scolii. Nici-o situatie nu-I lasA fara rAspuns si, dacA soferii nostri improvisati$i stricA foarte mutt, nu e nimeni care s5 gaseasca a$a de rapedefelul cum cu cel d'intaiu lemn gAsit pe drum, cu cea d'intAiu bu-cata de fier vechiu sà dreagii masina ale cArii taine le-a capatatprintr'o uimitoare intuitie.

:

.

4

.

.

Doua conferinte 13

Dar politica are resorturi mai grele decit automobilul. In actuala

generatie si in cea viitoare, poate, omul nostru cu anumite

esceptii, vrednice de toatä lauda, ca aicea chiar n'o intelege

bine. El n'are, prea adesea, acea convingere puternicA prin care

se cistiga biruinta si impotriva silei celei mai nerusinate $i nici

acea putere de-a osebi frasa goal de gindul cinstlt, care sa-1 im-

piedece de a cgdea prada tuturor demagogilor, cintdrind intaiu ce

este omul si apoi gustind cuvintele 'de care se serveste pentru acistiga pe a:tii. Nu odata el isi marturiseste nedumerirea. Cindva,

in Ardeal, un satean imi spunea ca, de oare ce fiecare vorbeste

tot asa, el nu mai stie pe 'eine aleaga, si a trebuit sa-i aducaminte ca, de si petitorii Ii recomandau de o potriva pe toate fe-tele de mdritat din satul lui, tot s'a hotarit aleaga o nevasta.

Pe cind cetatonii romini cari apartin celorlalte natii, perfect orga-nisati, stiu foarte bine, in orice imprejurari, ce au de %cut. Inacelasi sat ardelean, Sash, catre cari ma indreptam, m'au opritindatä spunindu-mi cil stiu ei".

Lumed de la ora$e, afard de marii negustori si industriasi, carisi aceia trebuie sa se intrebe in fiecare dimineata dacd nu s'aschimbat regimul economic, o duce, de sigur, foarte greu. Si pO-

liticianismul se foloseste de aceasta. Din cite griji ale functio-narului ra plata, din. cità nevoie de sprijin a mahalagiului faraogor si fara fabrica se hranesc succesele partidelor de la guvern !

0 clash' ar putea sà resiste si inspaimintarii si ispitei : aceasta

a meseriasilor si a muncitorilor. Mult mai cultä si mai bine orien-tatA decit säteanul, ea nu e mincata de acele precoce ambitii

rele, de acea sete apriga a satisfactiilor de sittlatie si de avere

care e astazi causa principala a desordinii materiale si morale din

aceasta tara.Ii urez sa ajunga cit mai rapede la indeplinirea unui rost asa

de folositor terii $i tuturor celor buni dintr'insa.

Dar sd vin de-a dreptul la subiectul insusi al acestei conferinte :

munca, lucru, placere".Muncg" e un termen de imprumut. L-am luat de la Unguri,

cari si ciii aveau de la Slavi, invatatorii lor in atitea privinti. Elnu sung' frumos $i are si defectul de a avea cloud intelesuri.

Munca° e si chinul, suferinta, tortura pentru a indeplini ceva pe

sa"

sg-si

;

14 lorri

care nu-I vrei, pe ,care=1 blAstAmi cind ii servesti ; e osindA si emartiriu.

Cu cit e mai frumos si mai clar, mai elegant $i mai nobil, maimoral vechiul cuvint latin : lucru ! La noi el e obiectul, ceia ceajungi a face, intocmai cum in engleseste work e opera' worke-r-ului. Deci $i sfortarea pentru a-I indeplini, pentru a-I crea. Iar,la originile lui latine, cuvintul inseamnA $i cistigul onest care se do-bindeste : cistig pentru cine lucreath, cistig si pentru cine plAtestedupA cuviinta

Teranul, marele mester a toate, nu merge la muncA, ci la lucru".DacA-si zice la statisticA muntitor de 'Amine, e pentru cA asa ein legi si in rubricile statisticelor oficiale, precum femei care abiastiu cA lingura se apucA de coadai isi zic menajere fiindcA asale calificA recensämintul. Lucru $i factitor sint termenii de basà,cei ce fac parte din mostenirea care ni este mai scumpA : sinttermeni senini, cari inseamnä biruinta rdsplAtitä, nu sfortarea pri-mita in sild din partea unui inexorabil capitalist" $i patron".

De ce insA au biruit cuvintele de muncA" si muncitor", si dece sentimentul de suferintà $i n1-à socialà care intovAr4e$te ros-tirea lor ?

Au co/ntribuit la aceasta douà influente, venite din domenii care,altfel, rfi sint, din motive deosebite, scumpe.

in vechea lume orientalA lucrul, la orice ocupatie, nu e privitca o degradare. Si un Mare-Vizir din impa.ratia turceascA ar fipus mina pe unelte ca sA creascA florile din grAdina lui. Cu totulaltfel la Greci si la Romani.

Aici lucreazA sclavul. Grecului cetAtean Ii trebuie munca" aces-tuia pentru ca el, omul liber, sà poata sta ziva in agora, in pinta,privind minunile artei si ascultind armonioasele discursuri ale ora-torilor, cu gindul la interesul public. Asa a facut si Roma imbo-gltità, pArAsind traditiile ei rurale, si, hränità cu prOvisii de pretu-tindeni, ea a gonit pe teranul inceputurilor ei, fAcut inutil de in-multirea sclavilor pe terenurile smulse incetul pe incetul stApiniriilui. De aici a venit i stratul fundamental al populatiei noastre,care nu poate fi resultatul setei de cistig a colonistilor ispititi deTraian din toate rasele ori al sporului de copii venit de la login-narii in pensie si de la functionarii inrAdAcinati in pAmintul dacic.

Lucru de sclavi, muncA.

,

N.

.

,"

,

,

I

-.

'

,

.1

rucrul.

Dotal coaled* 15

Apoi a venit, in bagagiul sgu ebraic, provenind de la un popor

care a urit efortul fisic, incordarea trupului, crestinismul.

Dumnezeu are nevoie de odihnA a opta zi : el a fAcut lumea

printeo sfortare aducind obosealà, stoarcere de puteri la Acela

care e to-tusi atotputernicul. Datorie, deci, de a serba prin nelu-

crare, cu tut suspin de multamire din munca grea, SimbAta evre-

iascA ori Dumineca noastra. Cu cit mai bucuros a serba ziva din

sAptAminA in care Creatorul a muncit mai mult, aducindu-i prino-

sul celei mai incordate $i bucuroase munci !

Apoi, Adam $i Eva, cei creati pentru a nu lucra si a nu suferi.

Ti vezi .parcA primblindu-se prin. Raiu ca niste coconasi . de astazi :

el cu pantaloni bufanti si surtuc msi sus de sale, ea tunsg, rasala ceafA, infasata, legata, tescuitA in rochia ei de- moda. Apoi ar-borele cunostintii binelui $i rAului, $arpele, pacatul. Dupa pAcat,

osinda. Ea va naste prunci in durere". Ca $i cum aceasta ar fi

o osindà : cea mai ,nobila chemare a femeii, de a duce mai de-parte chipul $i asAmAnarea ei si a 'celui iubit de dinsa, pentru caviata sä treacA biruitoare din veac in veac ! El, isi Va cistiga pi-

nea in sudoarea fruntii... ca $i cum a merita pinea ar fi un bias-

-tam si o pedeap0.WA de unde a venit ideia muncii"-suferinta, de evitat cu diba-

cie ori de acceptat cu resemnare.

$i puneti in fata acel triumf al energiei care e civilisatia ame-

ricana. Oamenii aceia cari, de oriunde ar veni, au numai o dato-

rie : sä vrea si sa poata munci, si carom li se deschide inainte

orice perspectiva unii si de aici au fost aruncati Ore victorie

pe aceasta cale cu singura conditie de 'a dovedi cA sint iristare

a lucra, cu voie bund $i cu spor. Lucru cinstit $i rasplatitor, pe cind

la noi nenorocirea este cA numai lucrul necinstit aduce citig, cel

fAcut cu atentie si cu iubire indrumind la ruing.

SA primim mai bine decit vechea invatatura intunecata a Bibliei

aceastA nouà solie luminoasa si mingiietoare !

CAci de fapt lucrul e pleicere, cea mai mare placere pe care o

poate da viata.E plAcere si fiindca acel care lucreazA simte mindria creatiunii.

La ceia ce cuprinde natura, la ceia ce au -Witt alti oameni, la

.1 1

V

SF

) A

.

.."

F.,

'

,. .

, -.

1

-

,

r

!

16 N. lorga

ceia cc .el insusi a dat Oita atunci, se adauge ceva, cit de rricsi de modest, ceva care cute al lui.Dar lucrul $i ma gindest la cel manual , e focal fn comuni-

late, in loveireisie cu natura incunjureitoare, care insenineazd cufrumuseta ei i incurajeazd cu activitatea ei neintrerupta, Oita la

' ultima giza care !nisei $i pang ultima iarba care creste.Au care infatisarea unor condamnati acei terani sprinteni cari

acopar cit e primavara $i vara de lunga ogoarele negre cu albulcdmesilor, in stralucirea coloritor de pe infloriturile $i tesaturilelor ? Daca ar curge lacrimi in brazda, pinea noastril de toate zi-lele ni-ar fi amara. AcOlo, in mijlocul lucrului, incadrat de minunilecerului si alintarile pamintului, e izvorul glumelor $i, ca in rataci-rile, de loc muncite", ale ciobanului, izvorul nesecat al cintecului.

Dar, Cita vreme lucreaza minile, briunde, pe cimp, in atelier, infabrica; pana la minerul, cel mai jertfit, care, in adincul Stratelorpayninte$1i, Ware minglierea soarelui, spiritul e- liber. Nu-1 stapi-neste o datorie a zamislirii unor anumite idei, ca la omul care lu-creaza intre patru pareti ai biroului la inmultirea $i indreptareagindului, ci oriunde e liber sa zboare, sit se primble, sei culeagd,sei impodobeascei i sei invele. Cita placere iese din aceasta liber-tate a cugetarii si a inchipuirii, a visului, e in proportie cu ce si-adat omul .insusi pPm cuitwO, deschizeitoare a tuturor

Insotitoare a Lucrului .e Gindirea. Ea-1 ingina si ea-I sprijina,ea-i deschide Lisa larga a fericirilor nevazute.

.$

Nu, nu! SA nu blastarnam ceia ce este mindria si fericirea noas-frit. In loc sa osindim lucrul nostru, sa atragem catre dinsul peaceia cari nu i-au inteles Inca frumuseta si sfintenia.

IcTtE

/Uri, tf. 1 E I

PepuLktk

r

;

,

zdritor.

/

74,

W.-

\Ss-147,Zito

4

"la

'A5ezdmântu1 tipografic

(IDAT INA ROMANEASCA*

Välenii-de Munte

Pretul: 6 lei.

I.-

40

9

9