718 Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine Anul V, nr. 3(43)/2014

Marcela ILINCA

Prin publicarea celor dou traduceri aleilor de reflec ii i aforisme, scrise de

Florentin Smarandache „...Via a la plusinfinit...”, „S po i zâmbi atunci când suferi”i traduse în limba francez de Adriana R -

ducan „...La vie à plus infini...”, „Il fautsourire même si tu souffres...”, ap rute în2013, la dou prestigioase edituri, „Sitech” -Craiova i „Publischer” - America, pot afirma

limba român dep te grani ele, celedou c i pot fi citite într-o limb de circula ieinterna ional .

Reflec iile, gândirea aforistic înseamnceva dificil de tradus. Dac ar fi s -l citez peLucian Blaga care spunea „Sunt lucruri carenu pot fi în elese decât vag. i ar trebui s nemul umim cu atât”, a sugera c în fiecarelimb exist praguri lingvistice, stilistice careau fireasca menire de a sus ine i adânci în-

rc tura semantic a unui text.Meritul scriitorului Florentin Smaran-

dache este de a contribui la dezvoltareaculturii i filozofiei române ti în contextulcelorlalte culturi i filozofii, iar meritul tra-duc toarei Adriana R ducan este de a fi g sitsensul exact al sintagmelor, atât de conden-sate uneori, de a p trunde în sfera de culturaforistic , care este prin excelen o reflexie

a spiritului uman.Aforismele i reflec iile autorului

Florentin Smarandache nu sunt u or de tra-dus, fapt ce îndeamn la pruden . Formu-

rile paradoxale, ironia, delimit rile, tonulaser iunilor cer, în opinia mea, mult trud icunoa terea subtilit ilor limbii. Traducereadin limba român în limba francez este maidelicat decât traducerea din francez în ro-mân . Prin urmare, orice activitate de tra-ducere din limba matern într-o alt limbpresupune o bun cunoa tere a sensurilorfiec rui cuvânt.

„Între R inariul lui Cioran i B lce tiulmeu poate fi asem nare? Mi-e dor nespusde Olte , de stadionul cu iarb , de via a ar-haic de care nu m pot deta a... i-n lumeamare prin care m -nvârt, i-n locurile exoticepe unde c toresc sunt tot un fiu de ran,

port ca un copil... Cioran detesta i iubea„acest blestemat, acest splendid R inari”

(În <Scrisori c tre cei de acas >). Eu amiubit B lce tiul, dar acum începe s se în-str ineze de mine; dep rtarea, vremea î ispun cuvântul.” („...Via a la plus infinit...”)

„Entre Ra inari de Cioran et mon Balce tiil s’agit d’une ressemblance peut être? Jesoupis terriblement d’Olte , de l’herbe dustade, de la vie archaïque que je ne peux pasme détacher... et dans le grand monde que jeme débrouille, aussi aux endroits exotiquesoù je voyage, je suis seulement un fils depaysan, j’agis comme un enfant... Ciorandétestait et aimait „ce maudit, ce splendide

inari”. (En< Lettres à la maison>). J’aiadoré Balce ti, mais en ce moment il com-mence à s’eloigner de moi: la distance, letemps mettent leurs empreinte.” („...La vie àplus infini...”)

„Dac ai dificult i în drumul t u, con-tinu - înseamn c e ti pe drumul bun. Dacnu ai obstacole, înseamn c drumul esteneînsemnat…”

„Si tu as des difficultés sur ton chemin,

continue - ça signifie que tu es sur la bonneroute. Si tu n’as pas des obstacles, celasignifie que le chemin c’est insignifiant...”

Experien a mea de traduc tor al romanului„Crimele familiei Borgia”, de Michel Zévaco,ap rut la Editura „Universalia”, 1990, Cra-iova, m îndrept te s precizez c doamnaprof. Adriana R ducan a studiat îndeajunstextele aforistice ale scriitorului FlorentinSmarandache, c uzindu-se dup principiulfidelit ii fa de original.

Ilustra iile celor dou amintite c i detraducere sunt o adev rat pledoarie pentrufrumos, acestea nu înseamn o chestiune depur decora iune, estetica ideilor este sus-inut artistic prin jocul imaginilor, care de-

monstreaz rafinamentul i fine ea gustuluiartistic, fapt datorat doamnei Adriana R du-can.

Traducerea din limba român în limbafrancez nu poate fi totdeauna ad litteram,sunt importante nuan ele, uneori este nece-sar o anume libertate în ticluirea în elesurilor.

Adriana R ducan uzeaz în traducereacelor dou c i de un limbaj expresiv, asigu-rând liantul dintre textul în limba român ifrancez , racordând cele dou culturi i limbila cultura european i universal .

Dou c i din sfera aforistic