dosarul activitĂȚii -...

DOSARUL ACTIVITĂȚII

O ACTIVITATE DE SUCCES ÎN SĂPTĂMÂNA ȘCOALA ALTFEL – SĂ ȘTII MAI MULTE SĂ FII MAI BUN!

A. FIȘA ACTIVITĂȚII

COLEGIUL NAȚIONAL ”NICOLAE TITULESCU”

B-DUL TRANDAFIRILOR NR. 9 , PUCIOASA, DÂMBOVIȚA

NIVEL LICEAL

NUMĂR ELEVI ȘCOALĂ 752

NUMĂR CADRE DIDACTICE DIN ȘCOALĂ 43

COORDONATORI ACTIVITATE:

ADELAIDA PĂTRAȘCU, CARMEN ANDREIANA

PROFESORI PARTICIPANȚI:

VICTORIA VOICU

OVIDIU MĂNTESCU

DANIELA NICOLAE

HILDA CIOBANU

1. TITLUL ACTIVITĂȚII :

CĂLĂTOR PRIN ȚARA MEA

2. DOMENIUL ÎN CARE SE ÎNCADREAZĂ:

CULTURAL

3. SCOPUL ACTIVITĂȚII:

Această excursie a fost concepută cu scopul de a prezenta elevilor un

conținut cultural centrat pe cinci teme principale: istorie, geografie, religie, arte și

lingvistică. Activitățile prevăzute vor permite elevilor să descopere orașele din

zona Transilvaniei și să conștientizeze că rădăcinile culturii și civilizației

contemporane se află în trecut.

Activitățile propuse vor urmări dezvoltarea abilităților de comunicare și

facilitarea intercunoașterii în cadrul grupului de elevi, consolidând coeziunea

colectivelor de elevi.

4. OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE ALE ACTIVITĂȚII:

Obiectivele propuse sunt în concordanță cu misiunea C. N. „Nicolae

Titulescu” aceea de a asigura „experienţe de învăţare care să permită elevilor să

devină tineri responsabili, informaţi şi formaţi pentru o societate mereu în

schimbare, adaptabili la contexte noi, buni cetăţeni români şi europeni”

Descoperirea culturii și civilizației se realizează prin cercetările prealabile și prin

observația directă, astfel încât procesul de învățare ia forma experienței

nemijlocite, practică pedagogică valorizată în directivele oficiale.

În acest sens, activitățile propuse vizează următoarele obiective:

Să viziteze obiective muzeale din Sibiu, Alba-Iulia, Turda;

Să recunoască frumosul și să-l deosebească de kitch;

Să dezvolte ataşament faţă de trecut;

Să își însușească un set de valori ale patrimoniului naţional;

Să aprofundeze cunoștințe acumulate în cadrul lecțiilor de istorie,

geografie, literatură română, religie, artă.


5. ELEVII PARTICIPANȚI:

CLASA a IX-a A

Nr. crt. Numele Prenumele

1 BANU C. PAULA-ALEXANDRA

2 BĂNULESCU C. MIHAIL-IONUȚ

3 BULAI E. EUSEBIU-CHRISTIAN

4 DICU M. ELENA-ROBERTA

5 ENACHE V. IOAN SEBASTIAN

6 GHEORGHE-TATU V. FILIP-PAUL

7 HÂRCIU C. DAVID-TEODOR

8 IONIȚĂ I. ANA-MARIA

9 MOCANU E. ELENA-ANDRA

10 NĂSTĂSESCU I. TEODOR-ANDREI

11 NEAGU V. ELENA VALENTINA

12 NEDELCU M. ALEXANDRU DANIEL

13 NIȚĂ R. BOGDAN-GABRIEL

14 OPREA A. ALEXANDRA NICOLETA

15 PANAIT N. ELIZA COSMINA

16 PIETRĂREANU V. OANA-MIHAELA

17 PLEȘEA M. IOANA-DANIELA

18 PRISACARU B. ANITA ELENA

19 SALA A. ALBERTO-MIHAIL

20 SCARLAT D. ANDREI-DANIEL

21 STAN C. ELENA-ȘTEFANIA

22 STOCHIȚA I. RADU-IOAN

23 STOICA I. IONUȚ-ANDREI

24 TRONARU C. ANTONIA-BIANCA

25 BUNOIU C. R. MARIA ROBERTA

26 DUȚĂ M. V. KARLA ALEVANDRA

CLASA A X A A

Nr. crt. Numele Prenumele

1 BĂLAȘA ANDREI- ALIN

2 BURTESCU ANA- ȘTEFANIA

3 CEVICIUC IZABELA-IOANA

4 CIOROBA IOANA- ALEXANDRA

5 COSTIN DRAGOȘ

6 DICU IOANA- ALEXANDRA

7 DUMITRU CĂLIN

8 GEALĂ ANDREEA- IOANA

9 GHEORGHE ANDREI- ALEXANDRU

10 IONIȚĂ ANASTASIA- ȘTEFANIA

11 IORDĂNESCU MIHAI

12 IOSIF ANA- MARIA

13 LUCA ANDREI

14 MANTA ȘTEFANIA

15 MIHĂIȚOIU ELIZA- ELENA

16 NEGREA EDUARD- CONSTANTIN

17 PAȘCU TUDOR- ANDREI

18 PETRE BIANCA- GEORGIANA

19 PETRESCU ALEXANDRA- VALERIA

20 PINCOVICI TUDOR- ANDREI

21 POPA ȘTEFANIA

22 POPESCU RADU- IULIAN

23 RĂDULESCU ANDREI- RADU

24 TATU ANDREI CONSTANTIN

25 TUDOSE ANDREEA- ELENA

26 VASILE ANDREEA- PETRONELA

6. DURATA ȘI LOCUL DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚII

6-8 ARIPLIE 2015

PUCIOASA – SIBIU – ALBA IULIA – TURDA - PUCIOASA

7. DESCRIEREA ACTIVITĂȚII:

Pentru atingerea obiectivelor propuse au fost desfășurate următoarele

activități:

Activitățile premergătoare proiectului au avut la bază cercetarea documentară în

cele cinci domenii tematice ale proiectului. Sarcinile de lucru, au fost repartizate

în funcție de opțiunile elevilor, astfel:

-geografie – date geologice despre salina Turda

- istorie – Unirea Principatelor Române, Organizarea societății pe bresle în

evul mediu, impactul guvernării lui Samuel von Brukenthal în Transilvania


- religie – studiu comparativ al cultelor religioase recunoscute în zona

Transilvaniei

- arte – noțiuni generale despre stilul gotic și cel baroc, arta cinematografică

(filme documentare despre zonele ce urmează a fi vizitate și artistice

(Nameless)

- lingvistic - diferențe fonetice între idiomul muntenesc și cel ardelenesc

Activitățile desfășurate pe parcursul excursiei:

ZIUA 1.

Vizită ghidată la Mânăstirea Cozia, Vatra spirituala neîntreruptă de acum șase

secole, care a fost, de-a lungul timpului, matca din care s-au hrănit, deopotrivă,

credința ortodoxa si spiritualitatea românească. Vizite obiective cultural-turistice

din Sibiu: Palatul Brukenthal (Muzeul Brukenthal), Biserica parohială romano-

catolică "Sf. Treime”, Piața Mare din Centrul vechi al orașului, Turnul Sfatului,

Podul Minciunilor

ZIUA 2. ALBA-IULIA

Vizite obiective cultural-turistice: Cetatea Alba- Iulia, Muzeul Național al

Unirii Alba, Monumentul Rezistenței Anticomuniste, Catedrala Reîntregirii.

ZIUA 3. TURDA

Vizite obiective cultural-turistice: Salina Turda

Înainte de vizitarea fiecărui obiectiv turistic, grupele anterior formate au

prezentat sub forma unei expuneri orale rezultatele certării.

Pentru realizarea produselor finale, toți elevii au fotografiat, și-au luat

notițe în urma discuțiilor cu ghizii. Pentru atingerea obiectivului lingvistic elevii

au comunicat cu localnicii.

8. DESCRIEREA REZULTATELOR OBȚINUTE ÎN URMA

ACTIVITĂȚII:

Rezultatele obținute

- Jurnal de călătorie

- Minidicționar de regionalisme și proverbe din zona Transilvaniei

- Prezentare PPT pe fiecare domeniu tematic stabilit.

- Colaj de fotografii și film de prezentare

- Fișe de feedback

9. IMPACTUL ACTIVITĂȚII

Feedback-ul primit de la elevi în urma aplicării chestionarelor a fost unul

pozitiv, dovadă fiind rezultatele următoare obținute în urma centralizării fișelor:

1. interes pentru implicare: foarte mare (89,65%); mare (10,34%)

2. măsura în care activitatea a răspuns aşteptărilor elevilor: foarte mare

(86,20%); mare (13, 79)

3. organizarea activității: foarte bună (91,37%); bună (8,62%).

4. îmbunătăţirea nivelului cunoştinţelor/abilităţilor/competenţelor:

a. științifice 9,61% b. culturale 84,61%

c. artistice 17,30% d. sportive 9,61%

e. organizatorice 21,15% f. sociale 75%

g. tehnice – h. legate de viața personală 53,84%

În urma diseminării activității mulți dintre profesorii colegiului și-au

manifestat interesul pentru a prelua aspectele tematice ale proiectului în anii

următori, perfecționând rezultatele obținute în anul curent.

Sustenabilitatea proiectului se realizează este garantată de diseminarea produselor

finale în cadrul orelor de geografie, istorie, religie, arte și română. Produsele finale

vor fi folosite ca mijloace didactice prin care se facilitează atingerea

competențelor specifice disciplinei de studiu.

10. MOTIVAȚIA PROPUNERII ACTIVITĂȚII CA FIIND CEA

MAI …….

Pentru evaluarea calității proiectului s-a aplicat ca instrument de

cercetare analiza SWOT în urma căreia au rezultat următoarele:

PUNCTE TARI – interdisciplinaritatea, transdisciplinaritatea, grad

ridicat de implicare al elevilor atât în activitatea de documentare prealabilă

cât și în activitățile desfășurate pe parcursul excursiei, impactul emoțional

puternic.

PUNCTE SLABE – concentrarea unui număr mare de activități pe o

perioada limitată.


OPORTUNITĂȚI – stimularea curiozității intelectuale și culturale

pentru călătoriile de explorare, optiunea pentru un traseu rutier diferit la

dus și întors

AMENINȚĂRI – condițiile meteo defavorabile din prima zi.

B. MĂRTIRII RELEVANTE ALE ELEVILOR, PĂRINȚILOR,

PROFESORILOR

”Apreciez că excursia a fost una cu scop educativ, oferindu-le copiilor

noştri într-un mod plăcut informaţii despre istorie, artă, religie.

Toate obiectivele turistice au fost foarte frumoase şi merită vizitate.

Felicit profesorii organizatori pentru efortul depus, ca această excursie să fie un

real succes.”

Pietrăreanu Claudia, mama elevei Pietrăreanu Oana, clasa a IX-a A

”Sunt convinsa ca aceasta excursie este, de departe, cea mai reușita excursie

cu clasa, la care am participat vreodată. Am avut parte de o organizare ca la carte,

profesorii noștri s-au ocupat ca totul sa decurgă conform "planului",

neintampinând nicio situație neplacuta. Drumul a fost lung, insa am facut fata

plictiselii cantand. Pot afirma ca Sibiul m-a fascinat cu adevarat. Orasul in sine

este un muzeu, iar eu ma simteam ca intr-un film medieval. La fel si Alba Iulia,

unde am vizitat Cetatea, lasandu-ne invaluiti de istoria ce ne inconjura, in ciuda

vremii care nu a fost intocmai de partea noastra.

Ultimul obiectiv a fost salina din Turda, unde ne-am plimbat cu barca pe un lac

cu apă sărată, format la mare adancime. Asadar, aceasta excursie a fost prilejul

meu de a vedea lucruri pe care nu am avut ocazia sa le vad si inainte si mai ales,

sa realizez cat de frumoasa este tara noastra.” Oana Pietrăreanu

”A fost o excursie minunata în care am avut ocazia sa îmi cunosc noii colegi

și vizitez o particica infima din frumoasa noastra tara. Impreuna am simtit magia

ce salasluieste in zidurile cetatii de la Alba si atmosfera de basm din centrul

Sibiului.” Bogdan Niță

”Excursia din saptamana Scoala Altfel mi-a oferit sansa de a descoperi

parfumul medieval al oraselor Transilvaniei. Cel mai mult mi-a placut in

Sibiu,unde trecand pe langa cladirile vechi,incarcate de mister,te poti intoarce

oricand in trecutul istoric,cu stropul sau de romantism si mister.Un loc fermecator

este Turnul Sfatului,din varful caruia poti contempla intregul oras,Turnul Bisericii

Evanghelice strajuind tacut pasajele batranului burg. Podul Minciunilor m-a

impresionat prin multitudinea lacatelelor,juraminte ale indragostitilor de peste

veacuri. Alaturi de vizitarea Cetatii Alba Iulia ,dar si a salinei Turda pot spune ca

excursia a fost o experienta minunata,in locuri in care m-as reintoarce cu drag.”

Alexandra Oprea

”Consider ca excursia realizata in saptamana de scoala 'altfel' a fost una

minunata. Am avut ocazia sa petrecem cat mai mult timp impreuna cu colegii si

am vizitat locuri noi, minunate, cu o istorie bogata.” Ana Maria Ioniță

”Excursia a decurs foarte bine si cred ca ne-am distrat cu totii chiar daca

vremea nu a fost de partea noastra. Am invatat lucruri interesante despre tara

noastra, lucruri pe care le consider folositoare. Abia astept urmatoarea excursie.”

Valentina Neagu

”Am fost incantata de stradania profesorilor de a lasa elevilor o amintire

frumoasa din timpul liceului.” părinte al elevei Valentina Neagu

C. DOVEZI ALE ACTIVITĂȚII

FOTOGRAFII


Film care prezintă momentele semnificative ale călatoriei realizat de Ioana

Cioroba

PAGINI DE JURNAL

Călătorind. Descoperind

Un mănunchi cald de raze ale soarelui îmi mângâie grijuliu pleoapele încărcate de

somn. Visul ispititor clădit până la cel mai mic detaliu mă așteaptă să intru cu pași greoi

în lumea sa insolită. Încă nu vreau să merg, ar însemna orbirea. Pupilele mele

pătrunzătoare nu ar mai putea captura peisajele pastelate din timpului drumului, schițate

și înviorate de Dumnezeu cu culori calde, asemeni unui mare pictor operelor sale

artistice.

Același soare îmbietor ne însoțește și în prima noastră destinație – impresionantul

oraș cu rădăcini germane, Sibiul. Cu pași repezi și dornici de a lua contact cu un areal

de noi cunoștințe și tradiții, ajungem victorioși pe Podul Minciunilor, dovedit a fi cel

mai vechi pod confecționat din fontă de pe actualul meleag al țării noastre dragi.

Cercetez fiecare stâlp betonat, analizez cu maximă atenție poziția acestui pod în cadrul

piețelor.

Nu peste mult timp, descopăr că, pe lângă menținerea sesizabilă a structurii riguroase

a podului, ceea ce îl face a fi unul dintre cele mai semnificative creații antropice după

1850, descopăr o altă perspectivă a iubirii, determinată de legenda care stă la baza

istorică a acestui monument de pe plaiul românesc. Aceasta spune că era locul în care

cuplurile de îndrăgostiți obișnuiau să se plimbe, jurându-și, totodată, iubire veșnică,

după ce fetele își confirmau puritatea feminină. Existau însă cazuri în care, după noaptea

nunții, unele dintre ele erau catalogate drept mincinoase, sfârșind a fi aruncate peste

balustradă. Oglindind această legendă timpurie pe cel mai superficial strat al sufletului

meu de adolescentă, realizez cu uimire și revoltă consecințele unei iubiri cosmetizate, în

acea perioadă, fiind dovada vie a faptului că sentimentele de dragoste au fost idealizate

încă din cele mai vechi timpuri...

Următorul reper în traseul nostru spre cunoaștere este Turnul Sfatului din Sibiu, un

alt pion pe tabla diversă de șah a orașului, datând din secolul al XIII-lea. Împrejur, roiuri

umane traversează domol Piața Mare, cu priviri surâzânde și emanând căldură cum nu

am mai simțit înainte. Aceste elemente arhitecturale ce compun o armonie unică în

vechiul spațiu german constituie o reflexie perfectă a civilizației, a caracterului blând și

primitor al locuitorilor, de care mă las profund marcată.

În aceeași locație permanent surprinzătoare a Sibiului, descoperim Palatul

Brukenthal, la nu mare distanță de Turnul Sfatului. Mărturisesc că nu există, în opinia


mea, în România, un muzeu care adăpostește piese picturale cu asemenea simbolistică

și desăvârșire în crearea lor de către marii pictori români și cei de peste hotare. Mă

redescopăr ca ființă artistică. Mă inspir și pregătesc spiritual pentru viitor și reușesc să

îmi deschid noi orizonturi prin reprezentări care, în aparență, par ridicol de obișnuite,

însă, în esență, nespus de semnificative. Contemplu minute bune, neștiut de repede

scurse, urmând să ne refixăm următoarea destinație pentru cea de-a doua zi pe harta

României: Alba-Iulia.

Încă din perioada în care învățam tainele calofiliei la școală, am cunoscut etapele

formării acestui pământ drag românesc, în urma unor bătălii sângeroase și a unor eforturi

inumane, care au condus, în fine, la unificarea teritoriului nostru natal. Cetatea Alba-

Iulia mă ajută să rememorez vechile cunoștințe și mă îndeamnă fără sfială să realizez o

conexiune între ele și ceea ce se întinde în fața ochilor mei, încântați de altfel de

oportunitatea de a analiza efectiv acest spațiu istoric. Descopăr astfel un teritoriu cu largi

semnificații pentru poporul nostru, care îmi permite să cercetez amănunțit identitatea

rădăcinii românești.

Cele două biserici ortodoxă și catolică adăpostite în cuprinsul cetății explorate

definesc pacea interioară de care sunt cuprinsă în momentul pășirii în interiorul lor,

conturat de un veșnic echilibru emoțional. Din nou, am ocazia de a mă redescoperi ca

ființă spirituală, de a fi mai aproape de acest tărâm divin, armonizat, responsabil pentru

menținerea balanței trăirilor mele. Relația mea cu Dumnezeu se amplifică considerabil

și mă îndeamnă să recunosc această experiență cu prima ocazie în viitorul apropiat, în

acest spațiu unic transilvănean.

Adierea ușoară a vântului primăvăratic alintă petalele florilor proaspăt apărute din

acoperământul geros, fiindu-le coregraf pentru dansul lor buimac. Tot el ne conduce

amical pe bulevardul lung al Albei-Iulia, viu colorat de elementele decorative de tot soiul

ale naturii primitoare. Întâlnesc în timpul plimbării dinamismul celor din oraș, asemenea

zilei precedente, intru în contact cu oameni despre care nu puteam cunoaște nimic dacă

nu le vorbeam în persoană, cu prilejul acestui traseu educațional. Această stimulare

insuflată de a mă face mai atentă la ceea ce se află în jurul meu, învestirea mea cu

oportunitatea de a fi capabilă să înlătur siguranța oarbă cu care judecam până la acest

moment oamenii care fac parte din societatea în care trăiesc mă determină să realizez

importanța călătoriei în viața noastră de ființe dornice de cunoaștere și...autocunoaștere

primordială.

A treia și ultima zi ne rezervă un loc într-un spațiu recunoscut internațional pentru

însemnătatea lui culturală, economică și științifică.

Salina din Turda, împărțită în mai multe zone special amenajate pentru turiștii care

doresc să îi descopere rădăcinile tainice, conține o anumită porțiune denumită “Camera

Octogonală a Mașinii de Extracție”, sau sala cailor, care m-a impresionat în mod

deosebit prin legenda care stă la baza construcției sale. Caii folosiți în procesul de

extracție a sării erau cai reformați din cavalerie, pe capul cărora erau trași saci. În cele

din urmă, ei orbeau și, datorită mișcării circulare continue, caii mureau într-un interval

relativ scurt de timp. Cât ai clipi, gândul mi-a zburat pe nesimțite la creația lui Platon

referitoare la mitul peșterii, în care acesta meditează asupra firii omenești și îl folosește

drept alegorie pentru a demonstra gradele până la care naturile noastre pot fi iluminate.

Un fior rece de temperatură joasă resimțită în interiorul Salinei, la circa 800 de metri

subteran, mă cuprinde. Ascult cu interes fiecare vorbă a ghidului sigur pe sine și încerc

să îmi imaginez întregul proces existențial al salinei vizitate. Aceasta reprezintă o

expresie a ceea ce oamenii erau odată, a priorităților lor și a mentalității oamenilor ce

aspirau la câștigarea existenței într-un mod decent. În cele din urmă, se pare, drept

consecință a ireversibilității temporale, oamenii de astăzi au posibilitatea de a opta

pentru un nivel de muncă mult mai optim, mult mai scăzut, benefic unui trai normal,

contemporan.

Ce înseamnă călătoria? Este ea doar un simplu și inofensiv mod de a petrece timpul?

Această excursie de trei zile organizată în compania plăcută a profesorilor noștri

reprezintă pentru mine cheia; cheia către o lume necunoscută de care nu aveam habar

până la acest moment, cheia spre o civilizație pe care am întâlnit-o cu mult drag și dor

în suflet. Experiența mi-a făcut posibilă capacitatea de a înțelege oamenii altfel și de a

privi lumea înconjurătoare cu alți ochii, unii care, acum, știu mai multe, au văzut mai

multe.

Așa cum spunea Octavian Paler, într-o călătorie, nu descoperim decât ceea ce ducem

noi acolo. Deznodământul poveștii este îmbogățirea sufletului nostru adolescentin,

fraged, gata să călătorească, să descopere.

Bianca Petre

Turnul Sfatului

Mă aflam în fața lui, dar părea doar un turn vechi. Nu-mi stârnea dorința de

a intra, totuși am zis să încerc, nu aveam ce regreta. Pășeam ușor, cu grijă pe

treptele abrupte. În timp ce avansam dorința de a ajunge sus era din ce in ce mai

mare. Când am ajuns totul a prins alta formă, eram extrem de bucuroasă că mă

aflam acolo. Primul lucru pe care l-am făcut a fost să merg lângă fereastră. Era un

peisaj sublim. Puteam admira de la înălțime un oraș minunat, încărcat de istorie.

Totul părea desprins din cărțile de povești. Priveam fascinată și nu îmi venea să

cred ce văd, nu m-aș fi gândit o secundă că totul e așa diferit văzut de sus, formele,


mărimile, culorile se completau perfect. În acel moment am realizat ce aș fi

pierdut dacă nu urcam. Cu greu m-am desprins de lângă fereastră. Știam ca am

mult până jos. Acum totul părea mai dificil. Scările erau greu de coborât și un

sentiment de neliniște mă cuprindea. Mă țineam strâns de balustradă și avansam

încet. Parcă treptele nu se mai terminau. Cu greu și cuprinsă de emoții am ieșit

din turn. Gândul îmi rămăsese la priveliștea pe care tocmai o văzusem. Aș vrea sa

mă pot întoarce cândva și să revăd acel loc care m-a fascinat pe deplin.

Alexandra Petrescu

Palatul-Muzeu Brukenthal

În săptămâna altfel am avut ocazia de a vizita unul dintre cele mai frumoase orașe

din România: Sibiul. Acest loc îmi poartă unele dintre cele mai frumoase amintiri,

mai ales în centru. Acolo, pe lângă altele, se afla muzeul Brukenthal.

Muzeul se afla într-o clădire impunătoare, având atât de multe camere, încât noi

nu am putut vizita decât o mică parte din el. La intrare am trecut prin poarta

palatului, de asemenea foarte impunătoare. La intrarea în muzeu, am fost primiți

cu multă căldură de către o doamnă care urma să ne fie ghid. Prima sală ne-a fost

descrisă ca fiind salonul Baronului Samuel von Brukenthal, Fondatorul acestui

Palat. Era o cameră mare, cu podea de lemn si pereți tapițați. Avea una aer rece

asupra ei. De-a lungul camerei erau picturi cu diverși oameni care făceau parte

din familie. In fața camerei se odihnea un pian, în spatele și fața lui fiind așezate

picturile lui Grigorescu ”Car cu boi” și ”Fata cu mărgele roșii”. Trecând în alte

camere, aspectele se îmbinau perfect, se completau ca un puzzle gigantic. Fiecare

sală era urmarea perfectă a celei din urmă, făcând acest muzeu să aibă o

continuitate firească. Cu cât progresam mai mult, cu atât picturile evoluau, fiind

mai aproape de actual. Unele picturi erau așa de realiste, încât nu iți vene să crezi

că nu sun fotografii. Doar plimbându-mă pe acolo, eram captivată de tot ceea ce

era în jurul meu. Liniștea părea să fie dominantă, cu toate că eram așa de mulți

acolo. Ieșind în curtea interioară, ne-am așezat pe bănci și am făcut poze pentru a

captura aceste momente împreună. Era frig și picura, dar gândul de a fi acolo

alunga toate grijile.

Sibiu este și va fi mereu unul din locurile mele preferate. Ceva in legătură cu acest

oraș mă atrage. O să îmi aduc aminte mereu de pereții plini de picturi ai

Brukenthal - ului și de fascinarea cu care umblam în acel loc. Acele zile, zilele

din Săptămâna Altfel, sunt zilele care mă bucura atât de mult, încât nu mai vreau

să mă întorc acasă.

Ștefania Burtescu

Mânăstirea Cozia și Piața Sfatului - Sibiu

In săptămâna altfel am hotărât impreuna cu colegii si doamna diriginta sa

facem o excursie la Sibiu,Alba-Iulia si Turda.

In drumul spre Sibiu,se afla Manastirea Cozia,la Calimanesti.Ajugand

acolo,am ramas placut impresionata. Chiar daca ziua aceea a fost cam

innorata,Manastirea era foarte aglomerata. Nu am ezitatsa admir florile frumos

aranjate din curte,copacii ingrijiti si curatenia de acolo.In pridvorul bisericii se

afla un tablou inramat cu povestea manastirii, alaturi de date istorice si referitoare

la arta prezenta pe peretii acesteia. La intrare, in partea dreapta, se afla mormantul

lui Mircea cel Batran decorat frumos cu flori si o placa de marmura.La iesirea din

biserica, in partea stanga, se afla o fantana foarte frumoasa, cu apa potabila,

strajuita de o cruce impunatoare din piatra care sta marturie a faptului ca fantana

a fost realizata in timpul domniei lui Matei Basarab.

As vrea sa vizitez de cate ori am ocazia aceasta manastire, deoarece,de

fiecare data gasesc acolo ceva nou!

Ajunsi in Sibiu si avand putin timp liber,am mers in Piata Sfatului sa ne

plimbam.Acolo erau multe cladiri medievale si pline de istorie, multi straini veniti

cu autocare si cu ghid.Cladirile pastreaza elemente neogotice înglobate mai târziu

în construcții din secolul al XVIII-lea. Mai toate cladirile din jurul pietei aveau la

parter spatii destinate comertului iar logiile astazi partial deschise astazi, protejau

atat marfurile expuse cat si cumparatorii. Pașii te poarta pe lânga cladiri vechi de

pe acoperișul carora te privesc ochi iscoditori.

Ca sa simți aerul de epoca, trebuie sa patrunzi cu mintea și cu inima în tainele

locului,si nu poți sa treci nepasator, în graba, fara sa te oprești in cateva localuri

pentru a observa si oamenii,cat sunt de primitori.

Sibiul cu minunatele lui locuri vor ramane in sufletul meu,este un oras de

poveste!

Ana Maria Iosif


Dragă jurnalule,

Astăzi a fost ultima zi din excursie și obiectivul pe care l-am vizitat a fost

renumita Salină de la Turda. Este un loc uimitor care m-a impresionat foarte

tare.Am avut ocazia ca un ghid să ne îndrume prin galeriile salinei. Am primit

foarte multe informații interesante, dar cel mai mult mi-a stârnit curiozitatea

legenda despre caii care erau folosiți la mașina de extracție. Se spune că aceștia

stăteau o vreme îndelungată în mină, în întuneric, iar atunci când erau scoși la

lumina zilei, orbeau. Sala Ecourilor a fost o altă curiozitate. Ghidul nostru ne-a

rugat să spunem în cor un anumit cuvânt și am auzit cum sunetul se propagă de

foarte multe ori.

Cel mai mult mi-a plăcut sala cea mare , nou amenajată ce adăpostește o

roată mare, din care se vede toată galeria, spații de joacă, iar mai jos se află un lac

pe care te poți plimba cu barca. Alături de colegii mei ne-am plimbat peste tot, am

cercetat fiecare loc, am coborât și am urcat sute de scări și am trăit niște momente

speciale, de care ne vom aduce aminte toată viața.

Cu toții am fost triști că a venit momentul să părăsim salina, dar, cu

siguranță ne vom întoarce acolo cândva. A fost o călătorie frumoasă, care îmi va

rămâne mult timp întipărită în minte. Sper ca și mâine să am ocazia de a-ți povesti

lucruri minunate din această săptămână altfel! Pe curând!

Ștefania Manta

Jurnal Sibiu-Alba Iulia-Turda

Luni 6 aprilie ora 8:30

Cât timp am aşteptat să sosească autocarul am reuşit să prind câteva minute să

vorbesc cu colegii de la clasa a IX-a A şi ne-am promis că vom petrece un timp

minunat împreună!

Acum sunt în autocar, deja plecată.


Ca să mai alungăm din plictiseală si să uităm de drumul lung, am jucat cărţi

împreună cu fetele de lângă mine. Nu ştiam că Ioana ne poate păcăli atât de bine

cu trucurile ei cu cărţi.


Mânăstirea Cozia. Doar un cuvânt de spus despre ea: superbă! Am rămas

impresionată plăcut şi cu siguranță este un loc care merită vizitat.

Mă bucur foarte mult ca am reușit să fac şi câteva fotografii cu priveliștea

încântătoare a Oltului.


Sunt la masă cu doi băieţi de la IX A. Nu este prima dată când îmi petrec timpul,

din afara şcolii, cu ei dar azi am aflat lucruri interesante. Radu este un băiat

extraordinar, cu o gândire matură şi cu nişte planuri de viitor demne de invidiat.


Am ajuns în centrul Sibiului. Trebuie să fim la pensiune la ora 19:00. Cu încă

patru colegi am rămas la o cafenea din Piaţa Mare, sa ne încălzim cu o ciocolată

caldă.


Am ajuns la pensiune, am despachetat hainele si acum mă pregătesc pentru masă.

La ora 8 trebuie să fiu jos aşa că mai bine mă grăbesc.

Marti 7 aprilie ora 9:24

Sunt în autocar, plecată de 20 de minute. Trebuie să vizităm Palatul Brukenthal şi

apoi vom pleca spre Alba Iulia. Aseară ne-am distrat de minune. După ce am

mâncat, ne-am strâns aproape toată clasa pe holul pensiunii. Am cântat la chitară,

ne-am jucat Twister, am dansat si am râs si am petrecut timpul ca un adevărat

colectiv. Cred ca seara aceasta ne-a apropiat foarte mult.


Sunt din nou în autocar. Mi-a plăcut tare mult Palatul Brukenthal. Am încercat,

cu colegii mei, să comentăm piesele de artă, dar pe lângă asta am reuşit să admir

creatiile lui Nicolae Grigorescu şi Stefan Luchian si chiar să reţin nume noi

precum Mişu Popp sau Ion Andreescu. Acum suntem în drum spre Alba Iulia.


Sunt la o pizzerie recomandată de un localnic. Am ajuns la hotel şi ne-am cazat.

În curând o să plecăm pentru a vizita Cetatea. Cu fetele împărtăşesc impresii

despre prima zi petrecută în excursie.

Marti 7 aprilie ora16:45

Asteptam în holul recepţiei să ne strângem toţi. Cu profesoarele stabilim planul

pentru masa de seară.


În sfârșit toată lumea prezentă. Acum plecăm spre Cetate.


Tocmai ce ne-am întors de la Cetate si ne-am oprit la o cafenea din apropiere

pentru a ne odihni picioarele.

Cetatea a fost extraordinară. M- a fascinat în mod deosebit camera de tortură dar

şi vederea peste oras pe care o aveam de pe podul cetăţii. O experienţă incredibilă.

Cu prima ocazie mă voi întoarce.


Sunt în camera Elizei si aşteptăm ca toţi ceilalti să termine de mâncat.

Este extraordinar! Fetele sunt foarte distractive şi mă bucur tare mult că le-am

cunoscut si această parte a lor. Am râs, am glumit si acum e timpul sa încercăm

mâncarea comandată.

Miercuri 8 aprilie ora 8:27

Este timpul să împachetăm. Următoarea destinație: Turda.


Aproape am ajuns la salină si sunt foarte entuziasmată. Dacă ar fi un singur lucru

de spus despre toate salinele este că iubesc să le vizitez. Am cautat informatii

despre ea înainte si am aflat numai lucruri interesante. Sper să fie cum am auzit!


G-E-N-I-A-L! Mi-a plăcut extrem de mult! Sala ecourilor, sala puţului, galeria,

chiar şi scările pana la lac au fost impresionante. Chiar dacă tind să compar cu

Salina Slănic Prahova, ştiu că ambele sunt la fel de minunate.

Acum e timpul sa plecam spre casă.


Ne-am oprit in Târgu Mureș pentru a mânca. Vorbesc cu fetele despre aceste trei

zile pe care le-am petrecut împreună si sunt foarte bucuroasă că le-am cunoscut

mai bine, în afara școlii.


Suntem aproape de Brașov. După micul nostru joc de numărat masinile verzi şi

albastre m- a luat somnul ascultând muzică. În jurul meu toata lumea cântă si râde.


Mai avem foarte puţin si ajungem acasă. Chiar dacă simt oboseala încerc să mă

distrez în continuare alături de colegii mei pentru câteva minute. Mă bucur tare

mult ca am putut petrece aceste trei zile împreună cu niste persoane minunate si

distractive si am reusit sa învăt ceva nou, altfel.


În sfârșit acasă! Andreea Vasile

Jurnal de bord

6.04.2015:

6 aprilie marcheaza ziua in care noi, colectivul clasei a IX-a A, impreuna

cu cei de la a X-a A, urma sa plecam in excursie. La liceu atmosfera era placuta,

noi, copiii, ne bucuram unul de compania celuilalt si imparteam ganduri si

impresii despre cum credeam noi ca va fi mult asteptata excursie.

Intr-un final am urcat si in autocar, ne-am asezat fiecare unde am dorit si

am pornit la drum. Drumul a fost placut, cativa dintre noi am incercat sa cantam

cateva cantece romanesti, fie ele pop, folk sau rock, dar din pacate oboseala si-a

cam spus cuvantul si nu prea am putut canta.

Prima oprire a fost la Manastirea Cozia, unde nu am zabovit prea mult, doar

am admirat imprejurimile si ne-am plimbat prin zona. Trebuia sa plecam cat mai

repede pentru a ajunge devreme la Sibiu.

Dupa inca doua ore de mers am ajuns si in Sibiu, unde ne-am plimbat prin

centrul orasului si am admirat casele in stil sasesc. Centrul orasului ne-a gazduit

pe noi cu bratele deschise, iar noi ne-am cam imprastiat fiecare pe la cate o cafenea

pentru a ne adaposti de ploaia care cadea asupra noastra.

Seara ne-am petrecut la o vila, unde ne-am jucat si am discutat pana seara

tarziu, jucand table cu doamna diriginta si razand unul la glumele celuilalt.

7.04.2015:

Nici nu imi amintesc cum m-am trezit, stiu doar ca eram foarte mahmur de

somn. Am luat micul dejun impreuna, iar apoi ne-am imbarcat repede si am plecat

sa vizitam Palatul Brukental, dar mai intai ne-am dus tot catre o cafenea pentru a

savura o cafea, un cappucino sau un ceai.


Palatul Brukental a fost incantator, ne-am bucurat de fiecare opere de arta

pe care am vazut-o si de subsolul amenajat in stil gotic, care a fost putin

infricosator.

Timp nu era prea mult, asa ca am plecat cat mai repede catre Alba Iulia,

unde urma sa ne cazam la Hotelul Cetate. Era o cladire in stil comunist, veche,

dar foarte atragatoare, a fost foarte frumos acolo.

Ziua nu ne-am petrecut evident la hotel, ci am fost sa vizitam cetatea de la

Alba Iulia si imprejurimile. Imi amintesc ca am mancat anumite delicii

transilvanene si ca am admirat centrul orasului, a fost frumos.

Seara ne-am “refugiat” in hotel, unde am stat pana tarziu si am palavragit

foarte multe lucruri, am spus glume si am ras pe seama anumitor chestii.

8.04.2015:

Era ultima zi de excursie, deci trebuia sa ne bucuram din plin de ea.

Ne-am trezit devreme si am plecat catre Salina Turda, unde fiecare s-a

distrat in ce mod a dorit el, unii au fost cu barcutele, altii s-au dat in roata, iar altii

au preferat sa se joace ping-pong. A fost foarte distractiv.

Ultima destinatie a fost Pucioasa, eram deja foarte obositi, dar cu chef de

viata, am vrut sa mai cantam, sa ne mai bucuram unul de compania altuia si asa

am facut. A fost frumos. A fost o excursie reusita.

Radu Stochița

Mic dictionar de regionalisme

A

abde adv. = abia;

acăţ s.m. [din magh. akac] = salcam;

aheia, ahela pron. = aceia, acela;

ai s.m. = usturoi;

ai s.m. = ani;

(a) aldui v.t. [din magh. aldani] = (a) lovi cu putere;

(mă) alduitule! s.m. = (mă) neastampăratule!;

amu adv . = acum;

apăi adv. = atunci;

arseu s.n. = harleţ;

ase adv. = asa;

B bai s.n.[din magh. baj, sl. boj] = problemă, necaz;

balmos s.n. [din magh. balmos] = mămăligă cu smantană;

barem adv. [din bg. barem, scr. barem] = măcar;

batăr adv. [din magh. bator] = măcar;

băgău s.m. [din magh. bago] = tutun mestecat;

bărbânţă s.f. [din magh. berbence] = vas de lemn in care se ţine lapte sau

branzeturi;

bendeu s.n. [din magh. bendo] = burtă mare;

bertiţă s.f. = podoabă ce se pune pe cap la mireasă;

beserică s.f. = biserică;

beteag adj. [din magh. beteg] = bolnav;

(a se) beteji v.r. [din magh. beteg] = (a se) imbolnăvi;

bgirgos adj. = răcit, bolnav;

bidigană s.f. = lighioană, dihanie, ceva urat;

bighidiu s.m. = ţanc; (arg.)

C cătrănit adj. [din scr. katran, magh. katrany, tc. katran] = obosit, ingandurat;

cătreţ sau cotreț s.n. = coteţ de găini;

căuaci s.m. = fierar, potcovar;

căuăcie s.f. = fierărie;

(a se) căzni v.r. [din sl. kaznĩ] = (a se) trudi;

cârlan s.m. = miel bun de tăiat;

ceacanău s.m. = prostalău;

ceaplău s.n. = zgomot produs de plesnitura biciului;

ceapsă s.f. [din magh. csapsza, scr. čepac] = bonetă, scufiţă, căciuliţă;

copârseu s.n. [din magh. koporso] = sicriu;

coptil s.m. = copil;

co(a)rbă s.f. [din ucr. korba] = masină de găurit;

corastă s.f. = primul lapte dat de vacă după fătare;

corciuie s.f. = obiect din lemn in care se pune mancarea pentru oi;

corhaz s.n. [din magh. korhaz] = spital;

coro(a)bă s.f. = cartof;

D drug s.n. [din scr. drug] = zăvor;

druţ s.n. = proeminenţă la painea de casă, colţ de paine;

(du-te-n) dubală loc. adv. = (du-te) incolo;


dubas adj. = suspect, dubios, indoielnic;

(a) dubdi v.t. = (a) zgaria;

dublete s.m. = dovleac;

duhan s.n. [din scr. duhan, magh. dohany, tc. duhan] = tutun;

(a) duhăni v.i. [din scr. duhan, magh. dohany, tc. duhan] = (a) fuma;

Dumnezo s.m. = Dumnezeu;

(a) dumnica v.t. = (a) rupe felia de paine in bucăţi care se inmoaie in mancare;

dumnicat (de paine) s.n. = făramitură (de paine);

(mă) dumnicatule! s.m. = (mă) neastampăratule!;

(a) duriga v.t. = (a) rostogoli;

(a) durni v.i. = (a) dormi;

(a) dustuli v.t. = (a se) răci incet acoperit cu o carpă (despre borcane cu gem,

zacuscă

calde);

F fedeu s.n. [din magh. fedo] = capac;

felcer s.m. [din germ. Feldscher, rus. fel'dšer, magh. felcser] = agent sanitar;

fele s.f. [din magh. fele] = unitate de măsură de . litri;

ferches adj. [din magh. felekes] = elegant, aranjat;

feresti s.f. = ferestre;

ferhong s.n. = perdea;

(a) festi v.t. [din magh. festeni] = (a) vopsi;

ficior s.m. = tanăr neinsurat;

filigorie s.f. [din magh. filegoria] = magazie;

finjie sau finjă s.f. = cană;

fislog s.n. = ladă de cereale;

fiteu s.n. [din magh. fűt] = sobă;

fizele s.f. = sireturi;

(a) flenduri v.t. = a găuri, a rupe, a sfașia, a uza;

(s-a făcut) flenduri loc.vb. = s-a spart, s-a distrus, s-a stricat, s-a rupt in bucăți,

așchii,

G ghio(a)ră sau dio(a)ră s.f. = ghiară, unghie;

(a) ghiora sau (a) diora v.t. = (a) zgaria;

ghiufă sau diufă s.f. [din magh. gyufa] = chibrit;

glajă s.f. [din germ. Glas] = sticlă;

(a) glămujdi v.i. = (a) protesta;

go(a)ngă s.f. = insectă, gază;

godinas sau godânac s.m. [din bg. godinak] = purcelus;

(stă) gogă adv. = (este) bolnav (mai ales despre puii de păsări);

golon s.n. [din fr. galon] = galon, siret;

(a duce vaca la) gonit adv. [din sl. goniti] = a duce vaca la taur la imperechere;

gordon s.n. = contrabas;

gorun s.m. [din bg. gorun, scr. gorun] = stejar;

goz s.n. [din magh. gaz] = gunoi;

gozeriţă s.f. [din magh. gaz] = făras;

griţari s.m. = bani mărunţi;

grumaz s.n. = gat;

gulas s.n. [din magh. gulyas] = mancare de cartofi;

H hezas s.n. = acoperis;

hibă s.f. [din magh. hiba] = defect, cusur;

hintă s.f. [din magh. hinta] = leagăn;

hipen sau ipen adj. = sănătos, normal, intreg (la cap);

hitiuan adj. = slab;

(la) hodăi s.f.pl. = undeva la ţară, retras, izolat de lume;

hodină s.f. = odihnă;

hoher s.m. [din magh. hoher] = hingher, călău;

hoher s.m. [din magh. hoher] = om fără griji;

(a) hoheri v.t. [din magh. hoher] = (a) folosi ceva inconstient, fără să-ţi pese de

consecinţe;

hong s.n. [din magh. hang] = voce tare;

honios adj. = murdar;

(a merge pe) horaiţă loc.vb. = a umbla brambura;

horincă s.f. [din ucr. horilka] = ţuică;

horincie s.f. [din ucr. horilka] = locul din sat unde se făcea horincă;

(la) hotar adv. [din magh. hatar] = in camp;

hudă s.f. [din sl. hadŭ] = gaură;

I iamuni adv. = acum, imediat;

ie adv. = da;

ilest s.n. = drojdie;

io pron. = eu;

io(a)i interj. [din magh. jaj] = vai;

Iuăn s.m. = Ion;

Iuărdan s.n. = Iordan;

iugăr s.n. = unitate de măsură pentru suprafeţe agrare egală cu 0,5775 de

hectare;

Î (a se) îmbăla v.r. = (a) vorbi urat, a injura;

(a) îmblăti v.i. [din sl. mlatĩtĩ] = (a) treiera;


(a se) îmbumba v.r. = (a se) incheia la nasturi;

(a) îmburda v.t. = (a) răsturna;

(a) încelui v.i. = (a) prosti, (a) păcăli pe cineva in paguba sa, (a) fura pe cineva,

(a) insela;

(a se) îngurzî v.r. = (a se) insireta;

înlontru adv. = inăuntru;

întingus s.n. = sosul de la tocană;

îs v. = sunt;

J jilav adj. [din bg. žilav] = umed;

jilău s.n. = abrict;

jilău s.n. = răzătoare mare;

(a se) jimba v.i. = (a se) stramba, (a se) schimonosi;

jin s.n. = vin;

jinars s.n. = ţuică;

jină s.f. = vină;

jingas adj. = pretenţios, răsfăţat;

jintuială s.f. = zăr din lapte de oaie;

jireadă s.f. = claie de fan lungă;

jiritor s.n. = băţ cu care se imprăstie jarul in cuptorul de paine;

jite s.f. = vite;

jiţa s.f. = viţea;

jiţă s.f. [din bg. žica, scr. žica] = viţă (nobilă);

jiţăl s.m. = viţel;

jiu adj. = viu;

(a) jiuăi (să) v.i = (a) apuca (să);

jiuărele s.f. = viorele;

L

lăiţăr s.m. = ladă in care se ţine făina;

(a) lărmăzî v.i. [din magh. larma, scr. larma] = (a) face gălăgie;

lăturean s.m. = om venit in vizită din satul vecin;

leasă s.f. [din bg. lesa, scr. ljesa] = partea laterală a carului;

lebeniţă s.f. [din bg. lubenica, scr. lubenica] = pepene verde;

lecru s.n. = bluză;

lihod adj. [din mr. lihud] = flămand, lihnit;

(a se) lihozî v.i. [din mr. lihud] = (a se) greţăli;

linghispir s.n. = rotitoare in parcurile de distracţii;

lipideu s.n. = cuvertură;

litră s.f. [din ngr. litra] = unitate de măsură pentru cereale de 15 kg;

M (a) me pron. = (a) mea;

meci s.m. = lumină pe bază de ulei de floarea-soarelui;

(a) mere v.i. = (a) merge;

merghes adj. [din magh. merges] = nervos, furios;

merindare s.f. = servet de bucătărie;

meseleu s.n. [din magh. meszelő] = bidinea;

miere s.f. = zahăr;

mihei s.n. [din magh. muhely] = banc de lucru;

mileu s.n. = dantelă;

mintenas adv. [din magh. menten] = imediat;

minten adv. [din magh. menten] = imediat;

misarăs s.m. [din magh. meszaros] = măcelar;

mnieru adj. = albastru;

(nu-i) modru adj. [din magh. mod] = (nu-i) posibil;

molcom adj. [din bg. mŭlkom] = linistit;

morcoji s.m. = morcovi;

moroci s.m. = morcovi;

mosini s.f. = chibrite;

N nătrăfos adj. = impiedecat, care se miscă greu;

nealcos adj. = mandru, fălos;

nen (hai aici!) interj. = ia (hai aici!);

ni interj. [din magh. ne] = uite, iată;

nicăiri adv. = nicăieri;

nicăria adv. = niciunde, nicăieri;

nimas s.n. = păsune;

nime pron. = nimeni;

nimurug s.m. = neastampărat;

nintă s.f. = mentă;

no prep. [din magh. na] = deci;

(a) nost pron. = (al) nostru;

(făină) nulas adj. = făină de calitate superioară, pentru prăjituri;

numa adv. = numai;

O oci s.m. = ochi;

ocos adj. [din magh. okos] = bun de gură, sfătos;

ogăsii s.f. = urme de masină pe drumul de ţară;

ogârcău s.m. [din magh. uborka] = castravete;

ogo(a)ie-te! v.r. [din scr. ugojiti] = linisteste-te!;

ogrinji s.f.pl. [din scr. ogrizine] = fanul rămas după mancarea animalelor;

(a) omini v.i. = (a) omeni, (a) servi;


on (om) art. = un (om);

osto(a)ie-te! v.r. [din sl. ustojati] = potoleste-te!;

oloi s.n. [din magh. olaj] = ulei;

oticău s.m. [din scr. otik] = măsură de 2l cu care se ia uiumul la moară;

PREZENTĂRI PPT

Radu Stochița

Ana Maria Ioniță


Oana Pietrăreanu

Ioana Dicu

Prezentarea integrală a produselor obținute în urma activităților

desfășurate se găsește pe pagina web dedicată proiectului realizată de elevul Alin

Bălașa.

dosarul activitĂȚii -...

Documents