Dosar de presă Premieră DADAnoNON, 12 mai 2016

1. Yorick din data de 09 Mai 2016

http://yorick.ro/teatrul-nottara-acasa-la-tadeusz-kantor/

Teatrul Nottara, acasă la Tadeusz Kantor

Ilinca Stihi

DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara, deschide

Festivalul Culturii Române la Cracovia, la invitaţia ICR Varşovia, organizatorul

celei de-a IX-a ediţii a evenimentului. Spectacolul va avea loc pe 12 mai, la

Cricoteka, legendarul spaţiu teatral din Cracovia, înfiinţat de regizorul Tadeusz

Kantor. Prin această participare, onorantă pentru Nottara, teatrul românesc se va

afla în prim-planul vieţii artistice din Cracovia.

Scenariul pentru DADAnoNON îi aparţine Ilincăi Stihi, care a semnat şi

regia spectacolului, şi are în construcţia sa texte de Tristan Tzara, Antonin

Artaud, V.I. Lenin. Din distribuţie fac parte Cristina Florea, Cristian Nicolaie,

Dan Bordeianu. Scenografia a fost concepută de Imelda Manu, iar muzica şi

sound design-ul au fost create de Tom Brânduş. Vlad Ioachimescu a imaginat

componenta video a spectacolului şi George Jipa light, design-ul.

Proiectul, realizat în parteneriat cu Institutul Cultural Român, celebrează

cei o sută de ani de la lansarea primului manifest poetic DADA, de către Tristan

Tzara, Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu și alți artiști înnoitori din epocă, la

Zürich (5 februarie 2016), în Cabaret Voltaire, spațiu ce va rămâne definitiv

atașat, istoric și cultural, dadaismului.

„E greu să definești un element anume, reprezentativ, pentru un demers

artistic. Cred că, din punct de vedere stilistic, urmăresc identificarea punctului

just de convergență și dialog între diferitele arte. Astfel, teatrul, imaginea grafică

și cinematografică, muzica și arta sonoră și-ar da mâna, în mod ideal, pentru a

crea un tablou pluristratificat. În perfectă concordanță cu tipul de senzitivitate a

omului modern. DADAnoNON își dorește să fie un spectacol cameleonic care,

în funcție de atenția selectivă sau interesul intelectual propriu fiecărui spectator,

să ofere o altă perspectivă a unui univers”, a spus Ilinca Stihi.

DADAnoNON este cea de-a patra producţie a Teatrului Nottara din acest

an, după spectacolul-manifest „Familie de artişti” de Kado Koszter şi Alfredo

Arias, regia: Alexander Hausvater, „Tango, monsieur” de Aldo Lo Castro, regia:

Anca-Maria Colţeanu, şi „Efecte colaterale” de Alexandru Popa, regia: Vlad

Zamfirescu. Următoarea reprezentaţie va avea loc pe 26 mai, când

DADAnoNON se opreşte la Paris, în faţa spectatorilor invitaţi la Palatul

Béhague, clădirea în care se află sediul Ambasadei României

Sursa: Yorick.ro

2. Blog Teatrul Nottara din data de 13 Mai 2016

http://nottara.ro/blog/2016/05/13/305/

“DADANONON” prinde viață în inima și mintea spectatorului

DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara, care a

deschis cu succes Festivalul Culturii Române la Cracovia, la invitaţia ICR

Varşovia, pe 12 mai, la Cricoteka – legendarul spaţiu teatral din Cracovia,

înfiinţat de regizorul Tadeusz Kantor, este în esenţă o invitaţie către inefabilul

zilelor noastre care de multe ori se ascunde sau este obnubilat de grija noastră

constantă către concret şi pragmatism lipsit de emotivitate.

Scenariul pentru DADAnoNON îi aparţine Ilincăi Stihi – care a semnat şi

regia spectacolului – şi are în construcţia sa texte de Tristan Tzara, Antonin

Artaud, V.I. Lenin. Din distribuţie fac parte îndrăgiţii actori Cristina Florea,

Cristian Nicolaie, Dan Bordeianu.

Scenografia a fost concepută de Imelda Manu. În viziunea sa, istoria nu

este o succesiune logică de evenimente fixe ci un univers pluristratificat format

din imagini în oglindă şi din personaje ce se reflectă în istorie în mod holografic

sau fantomatic.

„Scenariul „DadaNoNon” al Ilincăi Stihi a apărut într-un moment

relativ liniștit din viața mea, însă evenimentele petrecute la nivel global, din

acel moment până în prezent, au venit într-o avalanșă amețitoare și crudă.

Clipe sfâșietor de dureroase, precum accidentul din Clubul Colectiv, atentatul

cutremurător din Paris și, apoi, cel din America, au însemnat trăirea unor

momente istorice. Părea că scenariul prinde viață, și asta devenea

înspăimântător, și era mult mai dificil în a genera o imagine, suficient de

puternică pentru a susține textul.

Conceptul meu scenografic trebuia să conțină imaterialitatea ființei

umane, cea din trecut și prezent, hazardul, confuzia timpului istoric devenit

timpul prezent și, nu în ultimul rand, sistemul simbolic care stă la baza

curentului dada.

Această radiografie a umanității este creată printr-o suprapunere de

planuri, aparent imateriale. Evoluția volumelor, transparente total, este

urmată gradat de alte suprafețe gemene, însă cu un nivel ridicat de opacitate.

Cu fiecare pas făcut, în profunzimea scenei, cu atât opacitatea suprafețelor

blurează mai mult elementele aflate fizic în scenă. Este o uzină cu ramificații

complicate de țevi, prin care circulă atât viața, cât și moartea; noi suntem cei

care decidem ce robinet deschidem și cât de neclar sau clar vrem să vedem

lucrurile din jur.

Formula de planuri multi-layer vrea să provoace structura plată a

suprafețelor translucide, cu volumetria perspectivei imaginilor video, în

căutarea unui alt tip de expresie. Decorul trebuie să se topească în imaginea

digitală proiectată. Linii puternice de lumină, construite digital, vor transporta

viața prin țevile inerte și reci, indicând traseul eliberator sau uneori,

ciclicitatea destinului. Viața, natura, briza mării, suflul vieții, se află undeva,

în fundal, și par de neatins, însă ieșiri către, există.

Actorii, obiectele reale, elementele de recuzită existente în scenă se vor

reformula digital pe ecranele transparente, într-o continuă iluzie optică,

mereu cu un nou sens, mai profund, mai adevărat.

Provocarea mea, la nivel conceptual, este aceasta și sper că va ajunge în

sufletul publicului dornic de nou”.

de: Alexandru Dumitru Filimon

3. ICR din data de 12 Mai 2016

http://icr.ro/bucuresti/dadanonon-cea-mai-recenta-productie-a-

teatrului-nottara-la-festivalul-culturii-romane-la-cracovia

DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara, la

Festivalul Culturii Române la Cracovia

Joi, 12 mai 2016, s-a deschis la Cracovia cea de-a noua ediție a

Festivalului Culturii Române, organizat de Institutul Cultural Român de la

Varșovia în colaborare cu parteneri locali de marcă.

Primul eveniment al Festivalului a fost spectacolul DADAnoNON în regia

Ilincăi Stihi și interpretarea Teatrului Nottara din București. Un prim succes

românesc la Cracovia, aplaudat de publicul polonez, venit în număr mare la

Cricoteka - Centrul de Documentare a Artei lui Tadeusz Kantor, un spațiu

perfect ales și potrivit pentru tema și structura spectacolului românesc.

Evenimentul s-a bucurat de prezența unui public format din oameni de teatru,

profesori ai Universității Jagiellone, literați atrași de subiectul avangardist și

dadaist al piesei, prieteni ai României, admiratori și pasionați ai culturii române.

Proiectul, realizat în parteneriat cu Institutul Cultural Român, celebrează

cei o sută de ani de la lansarea primului manifest poetic DADA, de către Tristan

Tzara, Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu și alți artiști înnoitori din epocă, la

Zürich (5 februarie 2016), în Cabaret Voltaire, spațiu ce va rămâne definitiv

atașat, istoric și cultural, dadaismului.

Întrebată pe ce pune accent spectacolul, Ilinca Stihi a răspuns: „E greu să

definești un element anume, reprezentativ, pentru un demers artistic. Cred că,

din punct de vedere stilistic, urmăresc identificarea punctului just de

convergență și dialog între diferitele arte. Astfel, teatrul, imaginea grafică și

cinematografică, muzica și arta sonoră și-ar da mâna, în mod ideal, pentru a crea

un tablou pluristratificat. În perfectă concordanță cu tipul de senzitivitate a

omului modern. DADAnoNON își dorește să fie un spectacol cameleonic care, în

funcție de atenția selectivă sau interesul intelectual propriu fiecărui spectator, să

ofere o altă perspectivă a unui univers.‟

Festivalul continuă astăzi, 13 mai 2016, cu vernisajul expoziției de

fotografie „Foto Splendid Costică Acsinte", la Centrul Internațional pentru

Cultură, în prezența curatorului Cezar Popescu. Alegerea zilei de 13 mai pentru

debutul expoziției nu este întâmplătoare, Cracovia găzduind astăzi Noaptea

Muzeelor (13-14 mai).

În seara acestei zile, va începe și programul proiecțiilor de filme din

Festivalul Culturii Române, cu producția „Lumea e a mea" în regia lui Nicolae

Constantin Tănase.

Sursa: ICR

4. DC NEWS

din data de 09 Noiembrie 2016

http://www.dcnews.ro/dadanonon-si-acasa-la-nottara-cu-nume-mari-

din-teatrul-romanesc_521830.html

“DADAnoNON” și „Acasă” la Nottara, cu nume mari din teatrul

românesc

DADAnoNON şi Acasă, două spectacole neconvenţionale şi

provocatoare, intrate din această stagiune în repertoriul Teatrului Nottara, le

oferă amatorilor de teatru ocazia de a vedea generaţii diferite de mari actori,

precum Maestrul Alexandru Repan sau Dan Bordeianu. Ambele spectacole se

vor juca săptămâna aceasta, la Sala George Constantin.

DADAnoNON celebrează împlinirea a o sută de ani de la lansarea

mișcării artistice DADA, printr-o montare inedită, care îmbină teatrul, imaginea

grafică și cinematografică, muzica și arta sonoră. O parabolă despre conflictele

lumii de azi, văzute prin textele revoltaṭilor de acum un secol. Scenariul şi regia

sunt semnate de Ilinca Stihi, iar din distribuţie fac parte Cristina Florea, Cristi

Nicolaie şi Dan Bordeianu. Următoarea reprezentaţie are loc miercuri, 9

noiembrie, ora 19:30.

“Ceea ce îmi doresc, este să găsesc un limbaj artistic care să facă

dadaismul prezent, acum și aici. Nu este un spectacol istoric. Mergând mai

departe, în convingerea mea că lumea modernă este construită după toate bunele

și relele lansate în manifeste de dadaiști, cred că orice spectator, care este

prezent în timpul său istoric, se va lăsa purtat de universul literar, vizual, sonor

și teatral al spectacolului. Dacă se-ntâmplă asta, informația propriu-zisă va fi

accesată ulterior și cred că se va asimila natural, într-o înțelegere firească a

fenomenului și nu doar ca urmare a unei curiozități intelectuale.

În text există un fel de motto, care se tot reia: «Ooo, lume a începutului de

secol! O lume a începutului de mileniu! Ooo, începuturi!» E caracteristic anului

1916, secolului 20; e caracteristic anului 2016, secolul 21? Se aseamănă între ele

«începuturile»?”, mărturiseste Ilinca Stihi.

Conceptul scenografic foloseşte sistemul simbolic care stă la baza

curentului Dada. O radiografie a umanității, creată printr-o suprapunere de

planuri, aparent imateriale. Evoluția volumelor, transparente total, este urmată

gradat de alte suprafețe gemene, însă cu un nivel ridicat de opacitate.

“Cu fiecare pas făcut, în profunzimea scenei, cu atâtopacitatea

suprafețelor blurează mai mult elementele aflate fizic în scenă. Este o uzină cu

ramificații complicate de țevi, prin care circulă atât viața, cât și moartea; noi

suntem cei care decidem ce robinet deschidem și cât de neclar sau clar vrem să

vedem lucrurile din jur.

Formula de planuri multi-layer vrea să provoace structura plată a

suprafețelor translucide, cu volumetria perspectivei imaginilor video, în căutarea

unui alt tip de expresie. Decorul trebuie să se topească în imaginea digitală

proiectată. Linii puternice de lumină, construite digital, vor transporta viața prin

țevile inerte și reci, indicând traseul eliberator sau uneori, ciclicitatea destinului.

Viața, natura, briza mării, suflul vieții, se află undeva, în fundal, și par de

neatins, însă ieșiri către, există. Actorii, obiectele reale, elementele de recuzită

existente în scenă se vor reformula digital pe ecranele transparente, într-o

continuă iluzie optică, mereu cu un nou sens, mai profund, mai adevărat”,

explică scenografa Imelda Manu.

Muzica, semnată de Tom Brânduș, are o tentă severă și conţine ideea de

depersonalizare a individului.

Şi spectacolul Acasă are un mesaj puternic, despre Europa de azi şi

dintotdeauna, spus, de asemenea, într-un mod neaşteptat, în care gesturile

actorilor Alexandru Repan, Crenguţa Hariton, Raluca Gheorghiu, Liliana

Gavrilescu, Florin Mititelu, Olga Bela transmit la fel de multe ca vorbele rostite

de aceştia. Un spectacol de Nona Ciobanu și Francisco Alfonsin, cu texte

de Ana Blandiana, Horia Lovinescu / F.M. Dostoievski şi Alexandru Repan, pe

care îl puteţi viziona joi, 10 noiembrie, la ora 17:00.

O familie în care gesturile cotidiene se regăsesc alături de marile gesturi

ale Istoriei care ne-a construit aşa cum suntem astăzi. O familie care poate fi a

fiecăruia dintre noi, forţată să trăiască într-o cameră-personaj. Este vorba despre

un spaţiu condensat, ai cărui membri îşi consumă existenţa şi se consumă unul

pe celălalt, în venire şi devenire, iubire şi ură, naştere şi moarte. O familie în

care natura contradictorie a fiinţei umane aşează dorinţa de putere alături de

sacrificiu şi iubire. “O familie nebună. Pentru că noi suntem, şi pentru că am

devenit, din ce în ce mai ne-buni. Repetăm aceleaşi gesturi sau cuvinte, fără să

fim atenţi la momentele importante ale existenţei noastre. Le bifăm şi, uneori,

stăm la masă cu Medeea, Ulise sau Penelopa, cu Zeus sau Dionisos, fără să

avem habar. E adevărat, destul de rar. Încercăm să nu abandonăm familia asta,

care se tot reinventează ciclic, după câte o furtună, din contradicţii

ireconciliabile uneori. Încercăm să ne redefinim înlăuntrul ei, să găsim alături de

sensul lui „acum", acele sensuri pierdute, care ne aşează firesc în iubirea unuia

faţă de celălalt, ca într-o călătorie în care velele fiecăruia ne forţează să navigăm

pe loc”, afirmă regizoarea Nona Ciobanu.

de: Magdalena Popa Buluc

5. RFI

din data de 16 Mai 2016

http://www.rfi.ro/eveniment-87001-teatrul-nottara-succes-cu-

dadanonon-la-cricoteka

Teatrul Nottara, succes cu DADAnoNON la Cricoteka

Dan Bordeianu, Cristina Florea, Cristian Nicolaie

Teatrul Nottara a prezentat spectacolul DADAnoNON la Cracovia, pe 12

mai, în deschiderea Festivalului Culturii Române (12 - 15 mai 2016), la

invitaţia onorantă a Institutului Cultural Român de la Varșovia.

Scenariul îi aparţine Ilincăi Stihi - care a semnat şi regia spectacolului - şi

are în construcţia sa texte de Tristan Tzara, Antonin Artaud, V.I. Lenin, iar

scenografia a fost concepută de Imelda Manu.

DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara, celebrează

cei o sută de ani de la lansarea primului manifest poetic DADA, de către Tristan

Tzara, Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu și alți artiști înnoitori din epocă, la

Zürich (5 februarie 2016), în Cabaret Voltaire.

Montarea multimedia aduce împreună diferite arte, care intră în dialog

pentru a amplifica momentele pline de emoţie create de jocul celor trei actori din

distribuţie - Cristina Florea, Cristi Nicolaie, Dan Bordeianu.

Fie că vorbim de componentă video fascinantă, realizată de Vlad

Ioachimescu, de muzica şi sound design-ul create de Tom Brânduş sau de light

design-ul lui George Jipa, fiecare element are rolul său în acest spectacol

inovator.

Doamna Sabra Daici, director ICR Varşovia, a declarat: „În seara zilei de

12 mai, s-a deschis la Cracovia cea de-a noua ediție a Festivalului Culturii

Române, organizat de Institutul Cultural Român de la Varșovia, în colaborare cu

parteneri locali de marcă.

Primul eveniment al Festivalului a fost spectacolul DADAnoNON. (…)

Un prim succes românesc la Cracovia, aplaudat de publicul polonez, venit în

număr mare la CRICOTEKA – Centrul de Documentare a Artei lui Tadeusz

Kantor, un spațiu perfect ales și adecvat pentru tema și structura spectacolului

românesc. Reprezentația s-a bucurat de prezența unui public format din oameni

de teatru, profesori ai Universității Jagiellone, literați atrași de subiectul

avangardist și dadaist al piesei, prieteni ai României, admiratori și pasionați ai

culturii române."

Deplasarea echipei Teatrului Nottara a fost posibilă prin parteneriatul cu

ICR, căruia instituţia îi adresează mulțumiri, ca și gazdelor de la Cracovia.

Sursa: RFI

6. Cotidianul din data de 16 Mai 2016

http://www.cotidianul.ro/succes-al-teatrului-nottara-cu-dadanonon-la-

cricoteka-281313/

Succes al Teatrului Nottara cu "DADAnoNON" la "Cricoteka"

Teatrul Nottara a prezentat spectacolul DADAnoNON la Cracovia, în

deschiderea Festivalului Culturii Române, la invitaţia onorantă a Institutului

Cultural Român de la Varşovia. Scenariul îi aparţine Ilincăi Stihi - care a semnat

şi regia spectacolului - şi are în construcţia sa texte de Tristan Tzara, Antonin

Artaud, V.I. Lenin, iar scenografia a fost concepută de Imelda Manu.

Dan Bordeianu

DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara, celebrează

cei o sută de ani de la lansarea primului manifest poetic DADA, de către Tristan

Tzara, Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu şi alți artişti înnoitori din epocă, la

Zürich (5 februarie 2016), în Cabaret Voltaire. Montarea multimedia aduce

împreună diferite arte, care intră în dialog pentru a amplifica momentele pline de

emoţie create de jocul celor trei actori din distribuţie - Cristina Florea, Cristi

Nicolaie, Dan Bordeianu. Fie că vorbim de componentă video fascinantă,

realizată de Vlad Ioachimescu, de muzica şi sound design-ul create de Tom

Brânduş sau de light design-ul lui George Jipa, fiecare element are rolul său în

acest spectacol inovator.

Cricoteka

Un public numeros a urmărit spectacolul

Sabra Daici, director ICR Varşovia, a declarat: „Primul eveniment al

Festivalului a fost spectacolul DADAnoNON. (…) Un prim succes românesc la

Cracovia, aplaudat de publicul polonez, venit în număr mare la Cricoteka –

Centrul de Documentare a Artei lui Tadeusz Kantor, un spaţiu perfect ales şi

adecvat pentru tema şi structura spectacolului românesc. Reprezentaţia s-a

bucurat de prezenţa unui public format din oameni de teatru, profesori

ai Universităţii Jagiellone, literaţi atraşi de subiectul avangardist şi dadaist al

piesei, prieteni ai României, admiratori şi pasionaţi ai culturii române".

Deplasarea echipei Teatrului Nottara a fost posibilă prin parteneriatul cu

ICR, căruia instituţia îi adresează mulţumiri, ca şi gazdelor de la Cracovia.

de: Magdalena Popa Buluc

7. Radio România Cultural din data de 08 Noiembrie 2016

http://radioromaniacultural.ro/dadanonon-si-acasa-la-nottara-cu-nume-

mari-din-teatrul-romanesc/

DADAnoNON şi Acasă la Nottara, cu nume mari din teatrul

românesc

DADAnoNON şi Acasă, două spectacole neconvenţionale şi

provocatoare, intrate din această stagiune în repertoriul Teatrului Nottara, le

oferă amatorilor de teatru ocazia de a vedea generaţii diferite de mari actori,

precum Maestrul Alexandru Repan sau Dan Bordeianu. Ambele spectacole se

vor juca săptămâna aceasta, la Sala George Constantin a Teatrului Nottara

DADAnoNON celebrează împlinirea a o sută de ani de la lansarea

mișcării artistice DADA, printr-o montare inedită, care îmbină teatrul, imaginea

grafică și cinematografică, muzica și arta sonoră. O parabolă despre conflictele

lumii de azi, văzute prin textele revoltaṭilor de acum un secol. Scenariul şi regia

sunt semnate de Ilinca Stihi, iar din distribuţie fac parte Cristina Florea, Cristi

Nicolaie şi Dan Bordeianu. Următoarea reprezentaţie are loc miercuri, 9

noiembrie, ora 19:30.

Şi spectacolul Acasă are un mesaj puternic, despre Europa de azi şi

dintotdeauna, spus, de asemenea, într-un mod neaşteptat, în care gesturile

actorilor Alexandru Repan, Crenguţa Hariton, Raluca Gheorghiu, Liliana

Gavrilescu, Florin Mititelu, Olga Bela transmit la fel de multe ca vorbele rostite

de aceştia. Un spectacol de Nona Ciobanu și Francisco Alfonsin, cu texte de

Ana Blandiana, Horia Lovinescu / F.M. Dostoievski şi Alexandru Repan, joi, 10

noiembrie, ora 17:00.

Sursa: Radio România Cultural

8. Ziua News

din data de 09 Noiembrie 2016, ora 17:00

http://ziuanews.ro/revista-presei/dadanonon-si-acasa-la-nottara-cu-

nume-mari-din-teatrul-romanesc-571116

“DADAnoNON” și „Acasă” la Nottara, cu nume mari din teatrul

românesc

DADAnoNON şi Acasă, două spectacole neconvenţionale şi

provocatoare, intrate din această stagiune în repertoriul Teatrului Nottara, le

oferă amatorilor de teatru ocazia de a vedea generaţii diferite de mari actori,

precum Maestrul Alexandru Repan sau Dan Bordeianu. Ambele spectacole se

vor juca săptămâna aceasta, la Sala George Constantin.

DADAnoNON celebrează împlinirea a o sută de ani de la lansarea

mișcării artistice DADA, printr-o montare inedită, care îmbină teatrul, imaginea

grafică și cinematografică, muzica și arta sonoră. O parabolă despre conflictele

lumii de azi, văzute prin textele revoltaṭilor de acum un secol. Scenariul şi regia

sunt semnate de Ilinca Stihi, iar din distribuţie fac parte Cristina Florea, Cristi

Nicolaie şi Dan Bordeianu. Următoarea reprezentaţie are loc miercuri, 9

noiembrie, ora 19:30.

“Ceea ce îmi doresc, este să găsesc un limbaj artistic care să facă

dadaismul prezent, acum și aici. Nu este un spectacol istoric. Mergând mai

departe, în convingerea mea că lumea modernă este construită după toate bunele

și relele lansate în manifeste de dadaiști, cred că orice spectator, care este

prezent în timpul său istoric, se va lăsa purtat de universul literar, vizual, sonor

și teatral al spectacolului. Dacă se-ntâmplă asta, informația propriu-zisă va fi

accesată ulterior și cred că se va asimila natural, într-o înțelegere firească a

fenomenului și nu doar ca urmare a unei curiozități intelectuale.

În text există un fel de motto, care se tot reia: «Ooo, lume a începutului de

secol! O lume a începutului de mileniu! Ooo, începuturi!» E caracteristic anului

1916, secolului 20; e caracteristic anului 2016, secolul 21? Se aseamănă între ele

«începuturile»?”, mărturiseste Ilinca Stihi.

Conceptul scenografic foloseşte sistemul simbolic care stă la baza

curentului Dada. O radiografie a umanității, creată printr-o suprapunere de

planuri, aparent imateriale. Evoluția volumelor, transparente total, este urmată

gradat de alte suprafețe gemene, însă cu un nivel ridicat de opacitate.

“Cu fiecare pas făcut, în profunzimea scenei, cu atâtopacitatea

suprafețelor blurează mai mult elementele aflate fizic în scenă. Este o uzină cu

ramificații complicate de țevi, prin care circulă atât viața, cât și moartea; noi

suntem cei care decidem ce robinet deschidem și cât de neclar sau clar vrem să

vedem lucrurile din jur.

Formula de planuri multi-layer vrea să provoace structura plată a

suprafețelor translucide, cu volumetria perspectivei imaginilor video, în căutarea

unui alt tip de expresie. Decorul trebuie să se topească în imaginea digitală

proiectată. Linii puternice de lumină, construite digital, vor transporta viața prin

țevile inerte și reci, indicând traseul eliberator sau uneori, ciclicitatea destinului.

Viața, natura, briza mării, suflul vieții, se află undeva, în fundal, și par de

neatins, însă ieșiri către, există. Actorii, obiectele reale, elementele de recuzită

existente în scenă se vor reformula digital pe ecranele transparente, într-o

continuă iluzie optică, mereu cu un nou sens, mai profund, mai adevărat”,

explică scenografa Imelda Manu.

Muzica, semnată de Tom Brânduș, are o tentă severă și conţine ideea de

depersonalizare a individului.

Şi spectacolul Acasă are un mesaj puternic, despre Europa de azi şi

dintotdeauna, spus, de asemenea, într-un mod neaşteptat, în care gesturile

actorilor Alexandru Repan, Crenguţa Hariton, Raluca Gheorghiu, Liliana

Gavrilescu, Florin Mititelu, Olga Bela transmit la fel de multe ca vorbele rostite

de aceştia. Un spectacol de Nona Ciobanu și Francisco Alfonsin, cu texte

de Ana Blandiana, Horia Lovinescu / F.M. Dostoievski şi Alexandru Repan, pe

care îl puteţi viziona joi, 10 noiembrie, la ora 17:00.

O familie în care gesturile cotidiene se regăsesc alături de marile gesturi

ale Istoriei care ne-a construit aşa cum suntem astăzi. O familie care poate fi a

fiecăruia dintre noi, forţată să trăiască într-o cameră-personaj. Este vorba despre

un spaţiu condensat, ai cărui membri îşi consumă existenţa şi se consumă unul

pe celălalt, în venire şi devenire, iubire şi ură, naştere şi moarte. O familie în

care natura contradictorie a fiinţei umane aşează dorinţa de putere alături de

sacrificiu şi iubire. “O familie nebună. Pentru că noi suntem, şi pentru că am

devenit, din ce în ce mai ne-buni. Repetăm aceleaşi gesturi sau cuvinte, fără să

fim atenţi la momentele importante ale existenţei noastre. Le bifăm şi, uneori,

stăm la masă cu Medeea, Ulise sau Penelopa, cu Zeus sau Dionisos, fără să

avem habar. E adevărat, destul de rar. Încercăm să nu abandonăm familia asta,

care se tot reinventează ciclic, după câte o furtună, din contradicţii

ireconciliabile uneori. Încercăm să ne redefinim înlăuntrul ei, să găsim alături de

sensul lui „acum", acele sensuri pierdute, care ne aşează firesc în iubirea unuia

faţă de celălalt, ca într-o călătorie în care velele fiecăruia ne forţează să navigăm

pe loc”, afirmă regizoarea Nona Ciobanu.

Sursa: DC NEWS

9. Raftul cu idei din data de 15 Noiembrie 2016

http://www.raftulcuidei.ro/dadaism-si-teatrul-absurdului-la-nottara/

Dadaism si teatrul absurdului la Nottara

Cronica teatru

Fara a fi vreo pesimista sau cinica incurabila, ma tot trezesc uitandu-ma

stramb in jurul meu (si incercand sa judec drept), intrebandu-ma retoric ce se

intampla cu lumea asta in care traim, ale carei convolutii se dovedesc de (prea)

multe ori de neinteles pentru mine.

Nu ajung, desigur, la vreun raspuns. Dar am vazut recent doua spectacole

ale teatrului Nottara pe care le pot recomanda ca unelte in procesul de

intelegere: DADAnoNON si Noul locatar. Pentru ca atat dadaismul, cat si teatrul

absurdului ne prezinta doua filozofii, doua moduri de reincadrare a realitatii care

isi pastreaza actualitatea: istoria este ciclica, iar “marile” probleme si intrebarile

existentiale raman aceleasi.

DADAnoNON – revolta dadaista anti-sistem

DADAnoNON celebreaza 100 de ani de la aparitia dadaismului. Initiat de

conationalul nostru Tristan Tzara (pseudonim provenit din “trist in tara”),

curentul avangardist, nonconformist si anarhic a adunat din ce in ce mai multi

adepti de renume in jurul “Cabaret Voltaire”. In aceasta lume a inceputului de

secol 20 ne poarta DADAnoNON, un spectacol experiment inedit, o combinatie

de joc actoricesc, lumini, proiectii video (folosind ca suport paravane mobile

semitransparente), muzica si efecte sonore.

Cei trei actori, Cristina Florea (EA/ NoNON), Cristian Nicolaie (DA) si

Dan Bordeianu (da) ne invita mai intai la o mica lectie de istorie si texte

dadaiste, apoi revin in lumea moderna, punand fata in fata realitatile de atunci cu

cele de acum. Dar sunt oare comparabile cele doua momente temporale?

DADAnoNON ne demonstreaza ca da.

Dadaismul a aparut ca reactie la Primul Razboi Mondial, ca revolta

impotriva sistemului care ne-a dezumanizat si a degenerat in violenta pe scara

larga. Iar in sistemul in care traim acum, 100 de ani mai tarziu, suntem in

continuare din ce in ce mai depersonalizati, traim o existenta mecanizata,

rutinizata. “The working class is tired” ne anunta din difuzoare o voce

robotizata. Iar cand suntem obositi, in somn ne regasim linistea si eliberarea.

Oare? Cu nihilismul specific, dadaistii ne atrag atentia, magistral, ca visul este

de fapt cea mai mare corporatie, poate singura care detine cu adevarat

monopolul asupra noastra.

Desi spectacolul se adreseaza mai mult intelectului, finalul ii apartine

emotionalului, prin povestea imigrantei NoNON. Concluzia este dura,

implacabila. E greu sa fii “civilizat”, ne arata NoNON, cand civilizatia

presupune absurd, insingurare, blocaj, neputinta. Cand este doar o masca dupa

care se ascund vechile pulsiuni, oprimarea, violenta, rapacitatea.

Noul locatar – teatrul absurdului

Teatrul absurdului apare de asemenea ca reactie la un razboi (de aceasta

data cel de-al doilea razboi mondial). Isi revendica origini in dadaism (dar nu

numai) si transpune “sursa tuturor problemelor” la nivel macro si individual

totodata. Nu sistemul este vinovatul, ci insasi realitatea este guvernata de absurd,

iar comportamentul individual nu poate fi nici el altfel.

O alta sursa a teatrului absurdului este Mitul lui Sisif (pe filiera Camus). Il

regasim din plin in piesa semnata de Eugen Ionesco, in efortul inutil al celor doi

hamali (Ion Grosu si Gabriel Rauta) care aduc mereu si mereu noi “bagaje”

ale Noului locatar, care par ca nu se vor termina niciodata. La finalul

spectacolului deja nu mai suntem intr-o camera, ci intr-un adevarat depozit

(sentimental), in care obiectele continua sa se reverse, gata sa sufoce atat orice

spatiu, cat si pe proprietarul lor.

Ba mai mult, intregul oras, intreaga lume este blocata. De amintiri, de

trecutul pe care il purtam mereu in noi si cu noi, oricand si oricat de mult ne

dorim un nou inceput. Facem eforturi sa ne ordonam viata (si mintea), sa gasim,

milimetric, locul potrivit pentru fiecare gand, pentru fiecare experienta. Dar

suntem permanent supusi bombardamentului informational, unei vieti din ce in

ce mai aglomerate si haotice, intr-o realitate lipsita, inexorabil, de sens si orice

reper ferm.

In consecinta, personajele devin prizonierele situatiei, sunt fortate la

actiuni repetitive, absurde, fara niciun rezultat. Pentru ca insasi viata nu este

altceva decat o insiruire de repetitii si clisee, iar oamenii sunt doar marionete

stereotipizate, “plate”, fara evolutie sau adancime.

Daca dadaismul incepea sa disloce relatia dintre cuvant si sens, in teatrul

absurdului comunicarea deja nu-si mai poate atinge scopul – cum vedem la

inceputul spectacolului, in conversatia dintre locatar (Francisco Alfonsín) si

portareasa (Ada Navrot).

Cuvintele devin de prisos si cedeaza treptat locul vizualului (decor, light

design, miscare). Set-up-ul intr-o continua mutatie (initial minimalist, apoi

simetric, culminand intr-un haos nu lipsit de frumusete) impreuna cu gesturile

repetitive ale personajelor, pe ritmul muzicii, ii imprima spectacolului un aer

suprarealist, hipnotic, transformandu-l intr-o adevarata poezie vizuala si estetica.

de: Alina Gosa

10. Bucureștii vechi și noi din data de 10 Mai 2016

http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2016/05/dadanonon-prinde-viata-

inima-si-mintea-spectatorului/

„DADANONON” PRINDE VIAŢĂ ÎN INIMA ŞI MINTEA

SPECTATORULUI

DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara, care a

deschis cu succes Festivalul Culturii Române la Cracovia, la invitaţia ICR

Varşovia, pe 12 mai, la Cricoteka – legendarul spaţiu teatral din Cracovia,

înfiinţat de regizorul Tadeusz Kantor, este în esenţă o invitaţie către inefabilul

zilelor noastre care de multe ori se ascunde sau este obnubilat de grija noastră

constantă către concret şi pragmatism lipsit de emotivitate.

Scenariul pentru DADAnoNON îi aparţine Ilincăi Stihi – care a semnat şi

regia spectacolului – şi are în construcţia sa texte de Tristan Tzara, Antonin

Artaud, V.I. Lenin. Din distribuţie fac parte îndrăgiţii actori Cristina Florea,

Cristian Nicolaie, Dan Bordeianu.

Scenografia a fost concepută de Imelda Manu. În viziunea sa, istoria nu

este o succesiune logică de evenimente fixe ci un univers pluristratificat format

din imagini în oglindă şi din personaje ce se reflectă în istorie în mod holografic

sau fantomatic.

„Scenariul „DadaNoNon” al Ilincăi Stihi a apărut într-un moment

relativ liniștit din viața mea, însă evenimentele petrecute la nivel global, din

acel moment până în prezent, au venit într-o avalanșă amețitoare și crudă.

Clipe sfâșietor de dureroase, precum accidentul din Clubul Colectiv, atentatul

cutremurător din Paris și, apoi, cel din America, au însemnat trăirea unor

momente istorice. Părea că scenariul prinde viață, și asta devenea

înspăimântător, și era mult mai dificil în a genera o imagine, suficient de

puternică pentru a susține textul.

Conceptul meu scenografic trebuia să conțină imaterialitatea ființei

umane, cea din trecut și prezent, hazardul, confuzia timpului istoric devenit

timpul prezent și, nu în ultimul rand, sistemul simbolic care stă la baza

curentului dada.

Această radiografie a umanității este creată printr-o suprapunere de

planuri, aparent imateriale. Evoluția volumelor, transparente total, este

urmată gradat de alte suprafețe gemene, însă cu un nivel ridicat de opacitate.

Cu fiecare pas făcut, în profunzimea scenei, cu atât opacitatea suprafețelor

blurează mai mult elementele aflate fizic în scenă. Este o uzină cu ramificații

complicate de țevi, prin care circulă atât viața, cât și moartea; noi suntem cei

care decidem ce robinet deschidem și cât de neclar sau clar vrem să vedem

lucrurile din jur.

Formula de planuri multi-layer vrea să provoace structura plată a

suprafețelor translucide, cu volumetria perspectivei imaginilor video, în

căutarea unui alt tip de expresie. Decorul trebuie să se topească în imaginea

digitală proiectată. Linii puternice de lumină, construite digital, vor transporta

viața prin țevile inerte și reci, indicând traseul eliberator sau uneori,

ciclicitatea destinului. Viața, natura, briza mării, suflul vieții, se află undeva,

în fundal, și par de neatins, însă ieșiri către, există.

Actorii, obiectele reale, elementele de recuzită existente în scenă se vor

reformula digital pe ecranele transparente, într-o continuă iluzie optică,

mereu cu un nou sens, mai profund, mai adevărat.

Provocarea mea, la nivel conceptual, este aceasta și sper că va ajunge în

sufletul publicului dornic de nou”.

Imelda MANU, scenograf

Sursa: Blog Nottara

11. ArtLine

din data de 27 Noiembrie 2016

http://www.artline.ro/Spectacolele-DADAnoNON-si-Acasa--la-

Teatrul-Nottara-36942-1-n.html

Spectacolele DADAnoNON si Acasa, la Teatrul Nottara

Teatrul Nottara prezinta doua spectacole neconventionale si

provocatoare: DADAnoNON si Acasa. Cele doua spectacole aduc in fata

publicului mari actori, precum Maestrul Alexandru Repan sau Dan Bordeianu.

DADAnoNON celebreaza implinirea a o suta de ani de la lansarea

miscarii artistice DADA, printr-o montare inedita, care imbina teatrul, imaginea

grafica si cinematografica, muzica si arta sonora. Scenariul si regia sunt semnate

de Ilinca Stihi. Spectacolul este programat pentru miercuri, 9 noiembrie, ora

19:30.

Un spectacol de Nona Ciobanu si Francisco Alfonsin, Acasa prezinta un

mesaj puternic, despre Europa de azi si dintotdeauna, spus, de asemenea, intr-un

mod neasteptat. Din distributie fac parte actorii: Alexandru Repan, Crenguta

Hariton, Raluca Gheorghiu, Liliana Gavrilescu, Florin Mititelu, Olga Bela.

Spectacolul va fi pus in scena joi, 10 noiembrie, de la ora 17:00.

Sursa: ArtLine

12. LaPunkt din data de 20 Mai 2016

http://www.lapunkt.ro/2016/05/20/nottara-continua-repetitiile-in-

magheru/

Nottara continuă repetiţiile în Magheru

Chiar dacă activitatea Teatrului Nottara este suspendată de aproximativ

jumătate de an din cauza unei buline buclucaşe, repetiţiile continuă în clădirea

din bulevardul Magheru. Pe lângă acest lucru, Nottara a pregătit două surprize

pentru publicul bucureştean şi cel naţional. Vorbim despre două spectacole noi,

ce suprind prin noutate şi prospeţime.

Ambele reprezentaţii sunt produsul unei perioade de exil în care Teatrul a

fost forţat să găsească un răspuns la criza bulinei ce s-a instalat în societate.

Să nu uităm că Teatrul Nottara pe 4 aprilie 2016 a început reexpertizarea

clădirii în care se află cele două săli, ceea ce înseamnă startul demersurilor

pentru consolidarea clădirii şi revenirea „acasă” a instituţiei de cultură.

Cultură în perioadă de criză!

Regizorul Teatrului Mic din Bitola, Ljupcho Gyorgievski, a poposit

la Nottara pentru a pune la cale un nou spectacol. Mai multe detalii despre

această nouă producţie vor apărea în curând. Bineînţeles, repetiţiile sunt în curs!

DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara, care a

deschis cu succes Festivalul Culturii Române la Cracovia, la invitaţia ICR

Varşovia, pe 12 mai, la Cricoteka – legendarul spaţiu teatral din Cracovia,

înfiinţat de regizorul Tadeusz Kantor, a fost de asemenea un produs al unei

perioade complexe, tulburi dublată de eforturi îndrăzneţe.

Familia Nottara a crescut în această perioadă ca număr şi forţă!

DADAnoNON este în esenţă o invitaţie către inefabilul zilelor noastre

care de multe ori se ascunde sau este obnubilat de grija noastră constantă către

concret şi pragmatism lipsit de emotivitate.

Scenariul pentru DADAnoNON îi aparţine Ilincăi Stihi – care a semnat şi

regia spectacolului – şi are în construcţia sa texte de Tristan Tzara, Antonin

Artaud, V.I. Lenin. Din distribuţie fac parte îndrăgiţii actori Cristina Florea,

Cristian Nicolaie, Dan Bordeianu.

“Ceea ce îmi doresc, este să găsesc un limbaj artistic care să facă

dadaismul prezent, acum și aici. Nu este un spectacol istoric. Mergând mai

departe, în convingerea mea că lumea modernă este construită după toate bunele

și relele lansate în manifeste de dadaiști, cred că orice spectator, care este

prezent în timpul său istoric, se va lăsa purtat de universul literar, vizual, sonor

și teatral al spectacolului. Dacă se-ntâmplă asta, informația propriu-zisă va fi

accesată ulterior și cred că se va asimila natural, într-o înțelegere firească a

fenomenului și nu doar ca urmare a unei curiozități intelectuale”, explică Ilinca

Stihi într-un interviu acordat Mariei Sârbu.

de: Dumitru Alexandru Filimon

13. Palo.ro

din data de 16 Mai 2016

http://www.palo.ro/a/succes-al-teatrului-nottara-cu-dadanonon-la-

cricoteka-271301

Succes al Teatrului Nottara cu "DADAnoNON" la "Cricoteka"

Teatrul Nottara a prezentat spectacolul DADAnoNON la Cracovia, în

deschiderea Festivalului Culturii Române, la invitaţia onorantă a Institutului

Cultural Român de la Varşovia. Scenariul îi aparţine Ilincăi Stihi - care a semnat

şi regia spectacolului - şi are în construcţia sa texte de Tristan Tzara, Antonin

Artaud, V.I. Lenin, iar scenografia a fost concepută de Imelda Manu.

Dan Bordeianu

DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara, celebrează

cei o sută de ani de la lansarea primului manifest poetic DADA, de către Tristan

Tzara, Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu şi alți artişti înnoitori din epocă, la

Zürich (5 februarie 2016), în Cabaret Voltaire. Montarea multimedia aduce

împreună diferite arte, care intră în dialog pentru a amplifica momentele pline de

emoţie create de jocul celor trei actori din distribuţie - Cristina Florea, Cristi

Nicolaie, Dan Bordeianu. Fie că vorbim de componentă video fascinantă,

realizată de Vlad Ioachimescu, de muzica şi sound design-ul create de Tom

Brânduş sau de light design-ul lui George Jipa, fiecare element are rolul său în

acest spectacol inovator.

Cricoteka

Un public numeros a urmărit spectacolul

Sabra Daici, director ICR Varşovia, a declarat: „Primul eveniment al

Festivalului a fost spectacolul DADAnoNON. (…) Un prim succes românesc la

Cracovia, aplaudat de publicul polonez, venit în număr mare la Cricoteka –

Centrul de Documentare a Artei lui Tadeusz Kantor, un spaţiu perfect ales şi

adecvat pentru tema şi structura spectacolului românesc. Reprezentaţia s-a

bucurat de prezenţa unui public format din oameni de teatru, profesori

ai Universităţii Jagiellone, literaţi atraşi de subiectul avangardist şi dadaist al

piesei, prieteni ai României, admiratori şi pasionaţi ai culturii române".

Deplasarea echipei Teatrului Nottara a fost posibilă prin parteneriatul cu

ICR, căruia instituţia îi adresează mulţumiri, ca şi gazdelor de la Cracovia.

Sursa: Cotidianul.ro

14. Bloguri Românești din data de 05 Mai 2016

http://www.sourcecode.com.ro/dadanonon-cea-mai-recenta-productie-a-

teatrului-nottara-deschide-festivalul-culturii-romane-la-cracovia/

DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara,

deschide Festivalul Culturii Române la Cracovia

Eticheta: cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara, DADAnoNON, deschide Festivalul Culturii Române la Cracovia

DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara, deschide

Festivalului Culturii Române la Cracovia, la invitaţia ICR Varşovia,

organizatorul celei de-a IX-a ediţii a evenimentului. Spectacolul va avea loc pe

12 mai, la Cricoteka – legendarul spaţiu teatral din Cracovia, înfiinţat de

regizorul Tadeusz Kantor. Prin această participare, onorantă pentru Nottara,

teatrul românesc se va afla în prim-planul vieţii artistice din Cracovia.

Scenariul pentru DADAnoNON îi aparţine Ilincăi Stihi – care a semnat şi regia

spectacolului – şi are în construcţia sa texte de Tristan Tzara, Antonin Artaud,

V.I. Lenin. Din distribuţie fac parte îndrăgiţii actori Cristina Florea, Cristian

Nicolaie, Dan Bordeianu. Scenografia a fost concepută de Imelda Manu, iar

muzica şi sound design-ul au fost create de Tom Brânduş. Vlad Ioachimescu a

imaginat componenta video a spectacolului şi George Jipa light design-ul.

Proiectul, realizat în parteneriat cu Institutul Cultural Român, celebrează cei o

sută de ani de la lansarea primului manifest poetic DADA, de către Tristan

Tzara, Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu și alți artiști înnoitori din epocă, la

Zürich (5 februarie 2016), în Cabaret Voltaire, spațiu ce va rămâne definitiv

atașat, istoric și cultural, dadaismului.

Întrebată pe ce pune accent spectacolul, Ilinca Stihi a răspuns: „E greu să

definești un element anume, reprezentativ, pentru un demers artistic. Cred că,

din punct de vedere stilistic, urmăresc identificarea punctului just de

convergență și dialog între diferitele arte. Astfel, teatrul, imaginea grafică și

cinematografică, muzica și arta sonoră și-ar da mâna, în mod ideal, pentru a crea

un tablou pluristratificat. În perfectă concordanță cu tipul de senzitivitate a

omului modern. DADAnoNON își dorește să fie un spectacol cameleonic care,

în funcție de atenția selectivă sau interesul intelectual propriu fiecărui spectator,

să ofere o altă perspectivă a unui univers.”

DADAnoNON este cea de-a patra producţie a Teatrului Nottara din acest

an, după spectacolul-manifest Familie de artişti de Kado Koszter şi Alfredo

Arias, regia: Alexander Hausvater, Tango, monsieur de Aldo Lo Castro, regia:

Anca-Maria Colţeanu, şi Efecte colaterale de Alexandru Popa, regia: Vlad

Zamfirescu. Următoarea reprezentaţie va avea loc pe 26 mai, când

DADAnoNON se opreşte la Paris, în faţa spectatorilor invitaţi la Palatul

Béhague, clădirea în care se află sediul Ambasadei României. Bucureştenii vor

avea şi ei ocazia să vadă cât de curând acest spectol excepţional.

Sursa: Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

15. Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

din data de 05 Mai 2016

http://uzp.org.ro/dadanonon-cea-mai-recenta-productie-a-teatrului-

nottara-deschide-festivalul-culturii-romane-la-cracovia/

DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara,

deschide Festivalul Culturii Române la Cracovia

Eticheta: cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara, DADAnoNON, deschide Festivalul Culturii Române la Cracovia

DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara, deschide

Festivalului Culturii Române la Cracovia, la invitaţia ICR Varşovia,

organizatorul celei de-a IX-a ediţii a evenimentului. Spectacolul va avea loc pe

12 mai, la Cricoteka – legendarul spaţiu teatral din Cracovia, înfiinţat de

regizorul Tadeusz Kantor. Prin această participare, onorantă pentru Nottara,

teatrul românesc se va afla în prim-planul vieţii artistice din Cracovia.

Scenariul pentru DADAnoNON îi aparţine Ilincăi Stihi – care a semnat şi regia

spectacolului – şi are în construcţia sa texte de Tristan Tzara, Antonin Artaud,

V.I. Lenin. Din distribuţie fac parte îndrăgiţii actori Cristina Florea, Cristian

Nicolaie, Dan Bordeianu. Scenografia a fost concepută de Imelda Manu, iar

muzica şi sound design-ul au fost create de Tom Brânduş. Vlad Ioachimescu a

imaginat componenta video a spectacolului şi George Jipa light design-ul.

Proiectul, realizat în parteneriat cu Institutul Cultural Român, celebrează cei o

sută de ani de la lansarea primului manifest poetic DADA, de către Tristan

Tzara, Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu și alți artiști înnoitori din epocă, la

Zürich (5 februarie 2016), în Cabaret Voltaire, spațiu ce va rămâne definitiv

atașat, istoric și cultural, dadaismului.

Întrebată pe ce pune accent spectacolul, Ilinca Stihi a răspuns: „E greu să

definești un element anume, reprezentativ, pentru un demers artistic. Cred că,

din punct de vedere stilistic, urmăresc identificarea punctului just de

convergență și dialog între diferitele arte. Astfel, teatrul, imaginea grafică și

cinematografică, muzica și arta sonoră și-ar da mâna, în mod ideal, pentru a crea

un tablou pluristratificat. În perfectă concordanță cu tipul de senzitivitate a

omului modern. DADAnoNON își dorește să fie un spectacol cameleonic care,

în funcție de atenția selectivă sau interesul intelectual propriu fiecărui spectator,

să ofere o altă perspectivă a unui univers.”

DADAnoNON este cea de-a patra producţie a Teatrului Nottara din acest

an, după spectacolul-manifest Familie de artişti de Kado Koszter şi Alfredo

Arias, regia: Alexander Hausvater, Tango, monsieur de Aldo Lo Castro, regia:

Anca-Maria Colţeanu, şi Efecte colaterale de Alexandru Popa, regia: Vlad

Zamfirescu. Următoarea reprezentaţie va avea loc pe 26 mai, când

DADAnoNON se opreşte la Paris, în faţa spectatorilor invitaţi la Palatul

Béhague, clădirea în care se află sediul Ambasadei României. Bucureştenii vor

avea şi ei ocazia să vadă cât de curând acest spectol excepţional.

Sursa: Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

16. Online Gallery

din data de 29 Iunie 2016

http://www.onlinegallery.ro/stire/dadanonon-pleaca-paris

DADAnoNON... pleacă Paris

După succesul de la Cricoteka cracoviană, spectacolul Ilincăi Stihi pleacă

la Paris.

La împlinirea unui secol de la provocarea lansată de dadaişti, producţia

comisionată în 2016 de Teatrul Nottara va aduce această replică modernă la

strigătul nonconformist al dadaismului, în eleganţa clasică a Palatului Béhague.

La invitaţia ICR Paris, Teatrul Nottara va prezenta publicului francez, în

data de 29 iunie, la Paris, spectacolul experimental DADAnoNON.

Producţia, care face referire la Centenarul Mişcării Dada şi al Avangardei

Istorice Româneşti, va fi găzduită în Sala Bizantină a Palatului Béhague.

Spectacolul a fost jucat în premieră în luna mai a acestui an, la Cracovia,

unde a deschis Festivalul Culturii Române, la invitaţia ICR Varşovia,

organizatorul celei de-a IX-a ediţii a evenimentului.

Sursa: Online Gallery

17. Radio România Internațional din data de 26 Iunie 2016, ora 16:42

http://www.rri.ro/fr_fr/dadanonon-2549585

DADAnoNON

Un spectacle roumain pour comprendre le DADA du présent, en tournée à

Paris...

"DADAnoNON" par Ilinca Stihi; crédits photo - (c) Teatrul Nottara

Une femme qui attend à un feu rouge et qui, le temps de quelques dizaines

de secondes, se fait un projet de vie. Une femme qui attend à un feu rouge, dans

une grande ville européenne, dans un pays neutre, dans un monde qui est en

train de se décomposer autour d’eux. Voilà le cadre d’un spectacle à la mi-

chemin entre le théâtre et l’installation d’art contemporain qui sera présenté à

Paris, le 29 juin, à 20h à la Salle Byzantine de l’Ambassade de Roumanie.

« DADAnoNON » est un spectacle en roumain, français et anglais, digne du

mouvement auquel il renvoie – le Dada de Tristan Tzara et de ses

révolutionnaires d’acolytes, dont on marque le 100e anniversaire, en ce 2016.

Pour nous parler du Dada à l’intérieur duquel nous vivons, nous avons

avec nous Ilinca Stihi, auteur du texte et de la mise en scène de

« DADAnoNON ».

de: Andrei Popov

18. Ziare pe net din data de 06 Mai 2016

http://www.ziare-pe-net.ro/stiri/dadanonon-cea-mai-recenta-productie-

a-teatrului-nottara-deschide-festivalul-culturii-romane-la-cracovia-

4438552.html

DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara,

deschide Festivalul Culturii Române la Cracovia

Cricoteka din Cracovia

DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara,

deschide Festivalului Culturii Române la Cracovia, la invitaţia ICR

Varşovia, organizatorul celei de-a IX-a ediţii a evenimentului. Spectacolul

va avea loc pe 12 mai, la Cricoteka – legendarul spaţiu teatral din Cracovia,

înfiinţat de regizorul Tadeusz Kantor. Prin această participare, onorantă

pentru Nottara, teatrul românesc se va afla în prim-planul vieţii artistice

din Cracovia.

Scenariul pentru DADAnoNON îi aparţine Ilincăi Stihi – care a semnat şi

regia spectacolului – şi are în construcţia sa texte de Tristan Tzara, Antonin

Artaud, V.I. Lenin. Din distribuţie fac parte îndrăgiţii actori Cristina Florea,

Cristian Nicolaie,Dan Bordeianu. Scenografia a fost concepută de Imelda Manu,

iar muzica şi sound design-ul au fost create de Tom Brânduş. Vlad

Ioachimescu a imaginat componenta video a spectacolului şi George Jipa light

design-ul.

Proiectul, realizat în parteneriat cu Institutul Cultural Român, celebrează

cei o sută de ani de la lansarea primului manifest poetic DADA, de către Tristan

Tzara, Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu şi alţi artişti înnoitori din epocă, la

Zürich (5 februarie 2016), în Cabaret Voltaire, spaţiu ce va rămâne definitiv

ataşat, istoric şi cultural, dadaismului.

Întrebată pe ce pune accent spectacolul, Ilinca Stihi a răspuns: „E greu să

defineşti un element anume, reprezentativ, pentru un demers artistic. Cred că,

din punct de vedere stilistic, urmăresc identificarea punctului just de

convergenţă şi dialog între diferitele arte. Astfel, teatrul, imaginea grafică şi

cinematografică, muzica şi arta sonoră şi-ar da mâna, în mod ideal, pentru a crea

un tablou pluristratificat. În perfectă concordanţă cu tipul de senzitivitate a

omului modern. DADAnoNON îşi doreşte să fie un spectacol cameleonic care,

în funcţie de atenţia selectivă sau interesul intelectual propriu fiecărui spectator,

să ofere o altă perspectivă a unui univers.”

DADAnoNON este cea de-a patra producţie a Teatrului Nottara din acest

an, după spectacolul-manifest Familie de artişti de Kado Koszter şi Alfredo

Arias, regia: Alexander Hausvater, Tango, monsieur de Aldo Lo Castro, regia:

Anca-Maria Colţeanu, şi Efecte colaterale de Alexandru Popa, regia: Vlad

Zamfirescu. Următoarea reprezentaţie va avea loc pe 26 mai, când

DADAnoNON se opreşte la Paris, în faţa spectatorilor invitaţi la Palatul

Béhague, clădirea în care se află sediul Ambasadei României. Bucureştenii vor

avea şi ei ocazia să vadă cât de curând acest spectol excepţional.

Sursa: Informația Zilei

19. Informația Zilei din data de 06 Mai 2016

http://www.informatia-zilei.ro/sm/dadanonon-cea-mai-recenta-

productie-a-teatrului-nottara-deschide-festivalul-culturii-romane-la-

cracovia/

DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara,

deschide Festivalul Culturii Române la Cracovia

Cricoteka din Cracovia

DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara,

deschide Festivalului Culturii Române la Cracovia, la invitaţia ICR

Varşovia, organizatorul celei de-a IX-a ediţii a evenimentului. Spectacolul

va avea loc pe 12 mai, la Cricoteka – legendarul spaţiu teatral din Cracovia,

înfiinţat de regizorul Tadeusz Kantor. Prin această participare, onorantă

pentru Nottara, teatrul românesc se va afla în prim-planul vieţii artistice

din Cracovia.

Scenariul pentru DADAnoNON îi aparţine Ilincăi Stihi – care a semnat şi

regia spectacolului – şi are în construcţia sa texte de Tristan Tzara, Antonin

Artaud, V.I. Lenin. Din distribuţie fac parte îndrăgiţii actori Cristina Florea,

Cristian Nicolaie,Dan Bordeianu. Scenografia a fost concepută de Imelda Manu,

iar muzica şi sound design-ul au fost create de Tom Brânduş. Vlad

Ioachimescu a imaginat componenta video a spectacolului şi George Jipa light

design-ul.

Proiectul, realizat în parteneriat cu Institutul Cultural Român, celebrează

cei o sută de ani de la lansarea primului manifest poetic DADA, de către Tristan

Tzara, Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu şi alţi artişti înnoitori din epocă, la

Zürich (5 februarie 2016), în Cabaret Voltaire, spaţiu ce va rămâne definitiv

ataşat, istoric şi cultural, dadaismului.

Întrebată pe ce pune accent spectacolul, Ilinca Stihi a răspuns: „E greu să

defineşti un element anume, reprezentativ, pentru un demers artistic. Cred că,

din punct de vedere stilistic, urmăresc identificarea punctului just de

convergenţă şi dialog între diferitele arte. Astfel, teatrul, imaginea grafică şi

cinematografică, muzica şi arta sonoră şi-ar da mâna, în mod ideal, pentru a crea

un tablou pluristratificat. În perfectă concordanţă cu tipul de senzitivitate a

omului modern. DADAnoNON îşi doreşte să fie un spectacol cameleonic care,

în funcţie de atenţia selectivă sau interesul intelectual propriu fiecărui spectator,

să ofere o altă perspectivă a unui univers.”

DADAnoNON este cea de-a patra producţie a Teatrului Nottara din acest

an, după spectacolul-manifest Familie de artişti de Kado Koszter şi Alfredo

Arias, regia: Alexander Hausvater, Tango, monsieur de Aldo Lo Castro, regia:

Anca-Maria Colţeanu, şi Efecte colaterale de Alexandru Popa, regia: Vlad

Zamfirescu. Următoarea reprezentaţie va avea loc pe 26 mai, când

DADAnoNON se opreşte la Paris, în faţa spectatorilor invitaţi la Palatul

Béhague, clădirea în care se află sediul Ambasadei României. Bucureştenii vor

avea şi ei ocazia să vadă cât de curând acest spectol excepţional.

de: Vasile Andreica

20. Radio România București din data de 09 Noiembrie 2016

http://bucurestifm.ro/2016/11/09/spectacole-de-teatru-2/

Spectacole de teatru

Dan Bordeianu şi Cristi Nicolaie joaca la Nottara, iar Mihaela Teleoacă și

Gheorghe Visu, la Comedie

Teatrul Nottara, reîntors acasă, își așteaptă publicul cu noi spectacole,

create chiar în perioada de bejenie, cum au numit-o ei.

Unul dintre ele este ”DADAnoNON”, prezentat în premieră , întâi în

străinătate, la Cracovia, la Festivalul Culturii Române.

DADAnoNON celebrează împlinirea a o sută de ani de la lansarea

mișcării artistice DADA, printr-o montare inedită, care îmbină teatrul, imaginea

grafică și cinematografică, muzica și arta sonoră.

O parabolă despre conflictele lumii de azi, văzute prin textele revoltaṭilor

de acum un secol.

Scenariul şi regia sunt semnate de Ilinca Stihi, iar în distribuţie

sunt:Cristina Florea, Cristi Nicolaie şi Dan Bordeianu.

Reprezentaţia are loc astăzi, de la ora 19:30, la Sala George Constantin a

Teatrului Nottara.

de: Andreia Bârsan

21. Literatura de Azi din data de 21 Mai 2016

http://www.literaturadeazi.ro/panoramic/criza-culturala-as

Criză culturală? Aș!

Ok – Teatrul Nottara are o bulină buclucașă. Și ce dacă? Atunci când

dorința este mare, se pot depăși toate obstacolele care apar. Joacă în „exil”, pe

diferite scene bucureștene, dar trupa repetă tot în sediul de pe Bdul Magheru.

Mai mult, Nottara a pregătit două surprize pentru publicul bucureştean şi cel

naţional. Este vorba despre două spectacole noi, pline de noutate şi prospeţime,

concepute și duse la bun sfârșit în plină perioadă de criză.

DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara, care a

deschis cu succes Festivalul Culturii Române la Cracovia, la invitaţia ICR

Varşovia, pe 12 mai, la Cricoteka – legendarul spaţiu teatral din Cracovia,

înfiinţat de regizorul Tadeusz Kantor – este, de asemenea, un produs al unei

perioade complexe, tulburi şi pline de eforturi îndrăzneţe.

În al doilea rând, regizorul Teatrului Mic din Bitola, Ljupcho

Gyorgievski, a poposit la Nottara pentru a pune la cale un nou spectacol, Totul

despre această nouă producţie va fi dezvăluit în curând.

Literatura de azi vă îndeamnă să „urmăriți” Teatrul Nottara în toate

aventurile sale – nu veți regreta! Dimpotrivă.

Sursa: Literatura de Azi

22. Imelda Manu Blog

din data de 27 Mai 2016

https://imeldamanu.wordpress.com/

LA CRICOTEKA, LEGENDARUL SPAŢIU TEATRAL DIN

CRACOVIA, ÎNFIINŢAT DE REGIZORUL

TADEUSZ KANTOR

DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara, care a

deschis cu succes Festivalul Culturii Române la Cracovia, la invitaţia ICR

Varşovia, pe 12 mai, la Cricoteka – legendarul spaţiu teatral din Cracovia,

înfiinţat de regizorul Tadeusz Kantor, este în esenţă o invitaţie către inefabilul

zilelor noastre care de multe ori se ascunde sau este obnubilat de grija noastră

constantă către concret şi pragmatism lipsit de emotivitate.

Scenariul pentru DADAnoNON îi aparţine Ilincăi Stihi – care a semnat şi

regia spectacolului – şi are în construcţia sa texte de Tristan Tzara, Antonin

Artaud, V.I. Lenin, iar scenografia a fost concepută de Imelda Manu.

Din distribuţie fac parte îndrăgiţii actori Cristina Florea, Cristian Nicolaie,

Dan Bordeianu. Fie că vorbim de componentă video realizată de Vlad

Ioachimescu, de muzica şi sound design-ul create de Tom Brânduş sau de light

design-ul lui George Jipa, fiecare element are rolul său în acest spectacol

inovator.

de: Imelda Manu

23. Bucharest- Guide.ro

din data de 16 August 2016

http://bucharest-guide.ro/dadanonon-un-scenariu-de-ilinca-stihi-cu-

texte-de-tristan-tzara-antonin-artaud-v-i-lenin-5509.htm

DADAnoNON un scenariu de Ilinca Stihi cu texte de Tristan Tzara,

Antonin Artaud, V.I.Lenin

Despre Dada, da' dacă aşa ceva se poate

Acum douăzeci de ani, când se aniversau cu douăzeci de ani mai puţin decât

în februarie 2016 de la întâmplarea din strada züricheză Spiegelgasse, de la

numărul 1 (pentru a rămâne în ton, ar trebui să zic: cu două sute şaişpe ani,

opt ceasuri şi şapte muşte de rododendron, mai puţin), în Sala cu oglinzi a

fostului sediu al Uniunii Scriitorilor din România (încă o poveste dada

şi acest sediu fost, adică, din ţara aceluiaşi Moineşti), vicepreşedintele de

atunci al asociaţiei (din primul an de mandat interimar al lui Laurenţiu Ulici),

poetul Florin Iaru, când i-a venit rândul la precuvântare, s-a urcat pe masa

prezidiului prezentându-şi dosul asistenţei. Gest-conferinţă, ca să zic aşa.

Evident, şi mai potrivit ar fi fost ca întreaga lume aleasă de lângă el,

îmbrăcată în costume de Moulin Rouge ori de Lacul lebedelor, să facă

acelaşi gest, fără desuuri, ca dansatoarele de cancan din Peripeţiile bravului

soldat Švejk, din adâncuri crescându-le azalee şi-n jur roind păsări muscă şi

păsări ale paradisului, în ritm de imn naţional intonat de Sex Pistols. Altfel

cum dada?

În definitiv (conform uneia dintre poveştile despre începuturi), firea dada

înţeapă cu vârful cuţitului doar dicţionare, nu fiinţe trăitoare. Şi este, cu

certitudine, o fire a spectacolului, căci la Cabaretul Voltaire happeninguri

erau toate cele ce se petreceau, după o posibilă definiţie actuală a termenului.

Reacţie spectaculară faţă de un şir de spectacole oribile din vecinătatea

imediată.

Inevitabil, etalonul este Tristan Tzara (Samuel Rosenstock, după registrele

de stare civilă) pe care ar fi să-l cunoaştem de aici, din curbura Carpaţilor,

mai îndeaproape (la fel şi pe Marcel Iancu) decât pe Hugo Ball şi pe nevasta

acestuia, Emmy Hennings, pe Jean/Hans Arp ori pe Richard Huelsenbeck,

cofondatori şi reprezentanţi ai unui spirit al vremii, mai degrabă decât

teoreticieni gonflându-se în academisme.

La nouăsprezece ani, când ajungea la Zürich, viitorul poet „trist în ţara” lui

(indiferent care va fi fost aceea - familiei Rosenstock pare că i se refuzase

cetăţenia română) fusese martorul a suficiente spectacole începând, probabil,

de la Moineşti, locul naşterii, până în Bucureştiul anilor premergători şi de

început ai primului război mondial, pe unde trecuse ca licean pe la Sfântu

Sava şi Mihai Viteazul. Probabil că Moineştiul nu i-ar fi putut lăsa decât o

senzaţie cam ca în Rondelul oraşului mic al primului lui mentor şi susţinător,

Alexandru Macedonski („Oraşul mic te fură-ncet/Cu ale lui tăcute strade,/Cu

oameni proşti, dar cumsecade,/Ce nici nu ştiu că sunt poet.”), iar Capitala de

pe Dâmboviţa, mirosind deja a posibil război, pesemne că era deja un

veşmânt, totuşi, incomod pentru cel ce pleca în Elveţia pentru studii de

filozofie.

Nu de alta dar, la jumătate de an de la lansarea primului manifest dada,

România avea să intre în război. La drept vorbind, nici ţara de adopţie de

după conflagraţie, Franţa, nu avea să-i iasă în întâmpinare cu flori şi covor

roşu, programul poetului, căruia acum i-am spune de tip fuck the sistem,

atrăgându-i diatribele unui Breton, dar şi ale presei naţionaliste de pe

malurile Senei, care puneau laolaltă, întru morburi de respins, „dadaiştii,

negrii şi metecii”. Minunată asociere dorita insultă: în definitiv, în localul din

Zürich se năştea altceva, la sfârşitul iernii lui 1916, o desprimăvărare în spirit

care inevitabil avea, în cel mai bun caz, aparenţa năstruşniciei şi, în cel mai

rău, a atacului din partea unor corpi străini, malefici, iconoclaşti. În solul

provizoriu (experienţa a şi fost declarată închisă, după câţiva ani, de chiar

creatorii ei) al dadaismului au germinat, în definitiv, toate experienţele,

experimentele şi avangardele ulterioare, începând cu suprarealismul şi, cred

eu, încheind, până una-alta, cu postmodernismul. Iar cei ce le sunt cetăţeni,

inevitabil universali, inevitabil oriunde meteci, inevitabil peste tot în răspăr,

şi-au câştigat dreptul de a arunca în dicţionar cu stiletul şi de a fredona fără

grija logicii, fie ea comună ori academică: „la chanson d'un bicycliste qui

était dada de coeur, qui était donc dadaïste comme tous les dadas de cœur”.

În prezent, vrând-nevrând, maeştrii de acum un veac şi-au luat locul în

parkingul muzeal, pe post de clasici, în special ai literaturii franceze. Până în

1981, lui Tristan Tzara i se publicau, la Paris, în patru volume, operele

complete. Pe un deal al Meudon-ului, Jean/Hans Arp îşi are un minunat

muzeu al cărui custode, locuind la câteva străzi depărtare, e o româncă

naturalizată în Hexagon. Urmaşi direcţi, precum Gherasim Luca, Benjamin

Fondane, Brâncuşi ori Brauner aparţin şi ei aceluiaşi destin de vârf al artelor,

întru o similară stare de spirit. Activând, mai mult ori mai puţin direct, într-

ale politicii militante, actul lor esenţial a însemnat curăţarea instrumentelor

artistice de toate soiurile de prejudecăţi şi, cumva, chiar de ele însele prin ele

însele.

EXTRASE DIN TEXT:

EA/Nonon: Incredibil! Chiar a apărut!

DA: Libertate: DADA

EA/Nonon: Incredibil! Na, că mă iau emotiile. Am şi fluturaşi în stomac.

Cred ca am şi roşit.

DA: Strigăt al durerilor crispate, împletire a contrariilor și a tuturor

contradicțiilor

EA/Nonon: Oare să traversez?

da: DADA

EA/Nonon: Omuleţul roşu stă tot acolo. Ca un strigoi înţepenit.

DA: Tot ce e grotesc și inconsecvent: VIAȚĂ

EA/Nonon: Dacă s-a stricat semaforul?

da: DADA

EA/Nonon: Asta trebuie să fie.

da: DADA

EA/Nonon: Aşteaptă cuminte, ca şi mine, în faţa omuleţului roşu. E exact

cum mi-l imaginasem. Inalt, cu pardesiu negru, mărime medie, pantofii

curaţi, sau cel puţin, aşa presupun. Nu văd până acolo şi omuleţul roşu de la

pietoni mă împiedică în mod evident să verific.

DA: Lume a începutului de secol. Lume a începutului de mileniu!

Inceputuri!

EA/Nonon: Aş risca să traversez, dar n-aş vrea să fac impresie proastă chiar

aşa, din prima. Nu...

E o minune! Asa cum minunile se întâmplă, clar! Deodată ce ai plecat, poţi

ajunge oriunde.

Oriunde. Aici, la Zurich, toţi au ajuns bine. Vecinul de la opt, şi-a găsit

slujbă stabilă şi bună: şofer

de taxi. Acasă era dirijor şi râdea tot blocul de el. O fostă colegă a ajuns

chelneriţă. A terminat

economia deci chiar lucrează în branşă. Eu? Cine ştie? Poate o să fiu, în

sfârşit, casnică. Numai

la Zurich se-mplinesc visurile! O să mă plimb pe stradă, cu 3 copilaşi blonzi,

perfect occidentali, şiatunci

să-mi mai spună cineva imigrant. Toata familia o să mă invidieze! O să le

duc cadouri

scumpe! O să-mi pot aduce pisica.. Ce bine ar fi.. Mor de dorul ei...

Argumentul regizorului:

Ceea ce îmi doresc, este să găsesc un limbaj artistic care să facă dadaismul

prezent, acum și aici. Nu este un spectacol istoric. Mergând mai departe, în

convingerea mea că lumea modernă este construită după toate bunele și

relele lansate în manifeste de dadaiști, cred că orice spectator, care este

prezent în timpul său istoric, se va lăsa purtat de universul literar, vizual,

sonor și teatral al spectacolului. Dacă se-ntâmplă asta, informația propriu-

zisă va fi accesată ulterior și cred că se va asimila natural, într-o înțelegere

firească a fenomenului și nu doar ca urmare a unei curiozități intelectuale.

În text există un fel de motto, care se tot reia: „Ooo, lume a începutului de

secol! O lume a începutului de mileniu! Ooo, începuturi!” E caracteristic

anului 1916, secolului 20; e caracteristic anului 2016, secolul 21? Se

aseamănă între ele „începuturile”?

Ilinca Stihi

Argumentul scenografului:

Conceptul meu scenografic conține imaterialitatea ființei umane, cea din

trecut și prezent, hazardul, confuzia timpului istoric devenit timpul prezent

și, nu în ultimul rand, sistemul simbolic are stă la baza curentului dada.

Această radiografie a umanității este creată printr-o suprapunere de planuri,

aparent imateriale. Evoluția volumelor, transparente total, este urmată gradat

de alte suprafețe gemene, însă cu un nivel ridicat de opacitate. Cu fiecare pas

făcut, în profunzimea scenei, cu atât opacitatea suprafețelor blurează mai

mult elementele aflate fizic în scenă. Este o uzină cu ramificații complicate

de țevi, prin care circulă atât viața, cât și moartea; noi suntem cei care

decidem ce robinet deschidem și cât de neclar sau clar vrem să vedem

lucrurile din jur.

Formula de planuri multi-layer vrea să provoace structura plată a suprafețelor

translucide, cu volumetria perspectivei imaginilor video, în căutarea unui alt

tip de expresie. Decorul trebuie să se topească în imaginea digitală

proiectată. Linii puternice de lumină, construite digital, vor transporta viața

prin țevile inerte și reci, indicând traseul eliberator sau uneori, ciclicitatea

destinului. Viața, natura, briza mării, suflul vieții, se află undeva, în fundal,

și par de neatins, însă ieșiri către, există. Actorii, obiectele reale, elementele

de recuzită existente în scenă se vor reformula digital pe ecranele

transparente, într-o continuă iluzie optică, mereu cu un nou sens, mai

profund, mai adevărat.

Provocarea mea, la nivel conceptual, este aceasta și sper că va ajunge în

sufletul publicului dornic de nou.

Imelda Manu

Argumentul muzicianului:

La un secol de existență a curentului Dada, transpus prin acest spectacol într-

un prezent neliniștitor, aducem în fața publicului protestul împotriva unei

realități absurde – dezumanizarea, fie că are ca proveniență ororile războiului

sau artificialitatea unei vieți instituționalizate.

Având la dispoziție mijloace multimedia extinse – videoproiecție multi-plan,

muzică și sunet în surround – ne-am propus să realizăm un mecanism prin

care publicul să poată "plonja", la nivel senzorial, către stările și trăirile

individuale ale personajelor, precum și către cele colective.

Astfel, muzica are o tentă severă și este prezentă ideea de depersonalizare a

individului, exprimată prin multiplicarea imaginii acestuia pe mai multe

suprafețe de proiecție. Acestea sunt doar câteva dintre elementele folosite

pentru a crea senzațiile pe care le dorim transmise.

Tom Brânduș

Argumentul creatorului video:

Fiecare reîntâlnire cu Ilinca Stihi reprezintă pentru mine o experienţă absolut

inedită, un periplu halucinant, pe cărări încă virgine ale artei, şi un prilej de a

mă redefini ca post-producător.

După ani buni de experienţă în acest domeniu, exact atunci când ajung la

concluzia că nu mai apare nimic nou să mi se ofere, sau cel puţin nu la noi,

dacă sună telefonul şi pe display apare numărul Ilincăi, ştiu că va urma o

nouă provocare de nerefuzat, un nou „proiect de cercetare”.

Relaţia noastră, regizor/ post-producător, îmi pare o reţea complexă de

viziuni artistice, filosofice, religioase şi politice fie aidoma, fie de sens

contrar, fie convergente, fie divergente, dar care, întotdeauna, ajung să

rezoneze în modul cel mai fericit. Chiar dacă lucrăm la montajul unui film, la

sound design-ul surround al unei piese de teatru radiofonic, sau, în cazul de

faţă, la maparea video tridimensională şi a pseudohologramelor, pe scena

teatrului Nottara, un termen – ce cred că defineşte perfect rezultatul

colaborării noastre îndelungate, este colajul, de această dată, unul neo-

dadaist. DADAnoNON reînvie, după mai bine de un secol, cu ajutorul

tehnologiei moderne, mijloacele de expresie ale acestui curent.

Vlad Ioachimescu

REPERE BIOGRAFICE

Regizorul

linca Stihi a studiat Regie de Film la Academia de Teatru și Film din

București și din 2005 e regizor la Societatea Română de Radiodifuziune. În

2013 a inițiat alături de Atila Vizauer, Redactor Șef - Redacția Teatru și

Mihnea Chelaru, inginer de sunet - Redacția Teatru, primul Festival

Internațional de Teatru Radiofonic din România, Grand Prix Nova. A primit

pentru producțiile sale 7 premii internaționale și premiul UNITER pentru cel

mai bun spectacol radiofonic al anului în 2013, e membră al juriului

Festivalului Internațional de Radio de la New York din 2013 și președinte al

juriului de teatru radiofonic în cadrul Festivalului Prix Marulic din Croația în

2014, unde susține și un workshop intitulat ”Iluzia. O hartă”. Semnează regia

versiunii suedeze a unuia dintre spectacolele sale, produs de Radio Suedia.

În calitate de regizor de teatru, realizează Brand de Henrik Ibsen în spațiul

bisericii Luterane din București, piesă selecționată de un juriu internațional

să reprezinte România la Festivalul Ibsen de la Oslo. Au urmat, EMES,

scenariu propriu după opera lui Mihail Sebastian montat la Teatrul Maria

Filotti din Brăila (2007), CLOSER de Patrick Marber (2009), la Teatrul

Foarte Mic, Zâna Zorilor, text original inspirat de povestea lui Ioan

Slavici(2012) și Hainele cele noi ale Prințului, text original pentru copii

(2013), montate la Teatrul Excelsior.

Autoarea scenariului şi regiei acestei montări îi dezvăluie Mariei Sârbu

gîndurile sale despre O lume a începutului de mileniu şi despre o aniversare

istorică a avangardei româneşti. Vă invităm să citiţi în cele ce urmează

despre intenţiile acestui demers artistic, expuse chiar de Ilinca Stihi,

iniţiatoarea lui.

Maria Sârbu: DadaNoNon, acesta e titlul pe care l-ai dat scenariului ce stă

la baza spectacolului de la Teatrul Nottara. Ce te-a făcut să alcătuieşti acest

text şi să îl pui în scenă?

Ilinca Stihi: Constatarea unor similitudini surprinzătoare, legate de contextul

politic, social și cultural între 1916 și 2016, m-a făcut să-mi doresc să încep

lucrul la scenariu. S-a evidențiat ca o necesitate artistică, un fel de justă

decantare a mesajului ce trebuie conținut. Actualitatea, cel puțin

provocatoare a lumii în care trăim, îndeamnă la nenumărate reflecții. Cred că

suntem într-un moment în care omul este îndemnat mai mult ca oricând spre

autoreflexivitate. La fel și societățile și culturile-far. De asemenea, mi se pare

important să precizez că scenariul a fost lucrat mult înainte de evenimentele

tragice de la Paris, de la finele anului 2015 și nu este, deci, în nici un fel,

rezultatul stării de spirit pe care acestea au generat-o. Și totuși, ideile

vehiculate aici se integrează perfect problematicii acute, omniprezente

recent.

M.S.: Ce surse stau la baza acestui scenariu scris de tine?

I.S.: Sursele sunt multiple. Pornesc, aș putea spune, de la actualitatea

imediată, așa cum ni se arată ea prin intermediul canalelor internaționale de

știri; ea se diversifică pe măsură ce universul cultural, atașat fenomenului

DADA, intervine natural în construcția scenariului. Este o scriitură atipică

pentru că la această abordare îndeamnă spiritul însuși al lui Tzara. Pe de altă

parte, am fost mereu interesată de dramaturgia colajului literar, vizual sau

sonor. Este un obiect de studiu pentru mine și în acest demers. Spectacolul

multimedia, în sine, lansează o provocare spre întâlnire și dialog ale formelor

diferite de expresie artistică. Cred că reprezintă o stilistică foarte potrivită

culturii acestui început de mileniu în care nu mai poți gândi univoc. Spațiul

virtual a deschis artele spre dialog, iar accesul tot mai larg al publicului la

cultură tinde să o redimensioneze și reinterpreteze. De aici, frisonul

apocalipsei care străbate mai ales intelectualitatea lumii. De altfel, e o

anxietate bine cunoscută începuturilor de milenii, acelor momente de

răscruce în timp, când istoria pare să tragă adânc aer în piept pentru o nouă

sarabandă.

M.S.: Atunci când te-ai gândit la proiect, ai avut în vedere şi un public

anume căruia să îi adresezi spectacolul sau ai dorit ca publicul, indiferent de

preferinţele sale, să cunoască sau să înţeleagă câte ceva despre curentul

literar şi artistic denumit dadaism, născut acum o sută de ani?

I.S.: Nu este o noutate că istoria se repetă. Deja există multe speculații, în

spațiul public, legate de posibile asemănări între prăbușirea Imperiului

Roman și reașezarea marilor puteri, cu sferele lor de influență, pe harta lumii

astăzi. Dar, dincolo de scenarii, se simte în aer vibrația schimbării. Și nu este

o energie la nivelul unei singure generații. Din motive diverse, secolul 20,

încă de la început, și-a declarat cu aplomb intenția inovatoare. E greu să

clasifici rezultatele multiplelor mișcări de reformă socială, culturală sau

politică. Societatea civilizată își caută cu siguranță formula ideală de

existență, pe toate planurile. Cert este că nu s-a oprit niciodată la o soluție

sau la alta. De aproximativ o sută de ani, teza este, însă, aceeași: avem

nevoie de altceva. Prin abstracțiunea sa, acest altceva primește orice

deziderat lansat cu pasiune în spațiul public, iar toate demersurile

împărtășesc un element comun - voința de a se despărți radical de orice s-a

făcut până atunci. Deci, după mai bine de o sută de ani de începuturi, ne

aflăm în fața unui lung șir de despărțiri, negări, contestări, un adevărat măcel

al oricărui postulat, indiferent de domeniul pe care l-a vizat. O consecință

firească, de ordin psihologic, a unei asemenea experiențe istorice este

individualismul în care ne-am retras, cinismul și manifestarea psihotică a

întregii societăți. Teoriile diverselor conspirații pun stăpânire pe comunități,

aservindu-și cel mai accesibil mijloc deinformare în masă - spațiul virtual.

Căutăm, de fapt, explicații ale eșecului constant care pare deja fatidic,

insurmontabil și are atunci nevoie de un dușman pe măsură. Dacă ne

desprindem, însă, puțin de context, poate tocmai atunci descoperim chimia

regenerării. Nașterea este un proces dureros și sângeros. Implică exorcizări

psihice, multă distrugere formală, combaterea poate radicală a formei înseși,

pentru a face loc noului. De aici replica ce revine obsesiv pe parcursul

întregului scenariu Ooo, lume a începutului de secol! O lume a începutului

de mileniu! Ooo, începuturi! și care continuă cu La început a fost cuvântul

Ai!ca reacție la împușcăturile în rafală ale unei mitraliere!

M.S.: Pe ce se pune accent în acest spectacol?

I.S.: E greu să definești un element anume, reprezentativ, pentru un demers

artistic. Cred că, din punct de vedere stilistic, urmăresc identificarea

punctului just de convergență și dialog între diferitele arte. Astfel, teatrul,

imaginea grafică și cinematografică, muzica și arta sonoră și-ar da mâna, în

mod ideal, pentru a crea un tablou pluristratificat. În perfectă concordanță cu

tipul de senzitivitate a omului modern. DadaNoNon își dorește să fie un

spectacol cameleonic care, în funcție de atenția selectivă sau interesul

intelectual propriu fiecărui spectator, să ofere o altă perspectivă a unui

univers. Mă refer la universul liber de formă și prejudecăți oferit de cultura

DADA. O cultură care ne este atât de aproape, în care trăim zi de zi, fără să

conștientizăm acest lucru. DADA este, cred, mai mult un mod de viață, decât

doar un curent cultural. DADA reprezintă măsura vitezei, aplicată la orice:

cotidian, politică, sentimente și idei. Colajul, care se construiește după rețeta

dadaiștilor, redă viața umană într-o dimensiune fără extensie în distanță și

timp și astfel poate mult mai realistă, decât aceea oglindită de marii artiști ai

școlilor clasice.

M.S.: De fapt, ce fel de spectacol pregăteşti publicului de la Nottara? La ce

să se aştepte spectatorii?

I.S.: Ideal ar fi să nu intre nimeni în sală cu altceva decât dorința de a

participa la un spectacol. Asta cu atât mai mult cu cât nu facem apel la repere

culturale clasice. Orice preconcepție ar însemna o baricadă pe care corpul viu

al spectacolului ar trebui să o frângă, spre libera comunicare cu fiecare

conștiință. De fapt, conștiința anume a spectatorilor este componenta intimă

căreia ne adresăm. Pe toate palierele sale, pornind de la natura sa scriptică

(scenariul) și, adăugând, apoi, imaginea, teatralitatea sau muzicalitatea,

spectacolul dorește să trezească spre un anume tip de asumare. Asumarea

unei vocații a omului modern spre construirea istoriei. Este o misiune de la

care este foarte periculos să abdicăm, cred. Scepticismul sau prudența nu

sunt argumente în fața unor generații viitoare și, până la urmă, nici în fața

ratării personale. Confortabil sau nu, trăim un timp crucial, un moment de

cumpănă la nivel global și nu trebuie lăsat în seama ideologilor destinul

viitorului individual sau al nostru, al tuturor ca societăți diverse. Spectacolul

nostru poate că este o inventariere a patimilor definitorii pentru ultima sută

de ani, dar astfel el devine și un avertisment pentru pericolul teribil când

ideile nasc uriașe pasiuni.

M.S.: Ce ne poţi spune despre echipa spectacolului; cum s-a închegat?

I.S.: Echipa spectacolului s-a alcătuit de-a lungul timpului. Cu scenograful

Imelda Manu și lightdesignerul Gheorge Jipa am realizat primul meu demers

teatral cu Brand de Henrik Ibsen, la Biserica Luterană din București.

Inițiativa acestei întâlniri a avut-o marele regizor Cătălina Buzoianu,

personalitate artistică pe care o admir enorm și care ne-a sugerat să lucrăm

împreună.

Intuiția dânsei a fost, evident, extrem de reală. De-a lungul timpului,

diferitele proiecte nu au făcut decât să ne descopere din ce în ce mai multe

viziuni comune.

Vlad Ioachimescu este editor de film și mare pasionat de sunet și muzică. Ne

știam din facultate și, întâmplător sau nu, ne-am regăsit și am lucrat

spectacole sonore împreună.

Tom Brânduș este o personalitate a lumii muzicale cu care mi-am dorit de

mult să colaborez și, în sfârșit, acest proiect a făcut totul posibil. Ceea ce

iubesc la această echipă este imensa ei diversitate. Fiecare vine cu ceva

diferit în procesul de lucru. Cred că acest lucru îmi oferă un mare avantaj.

M.S.: Ai absolvit Regia de Film, dar ai creat numeroase spectacole

radiofonice, scriind la acestea şi scenarii; ai fost răsplătită cu premii

prestigioase. Nu eşti străină nici de scena de teatru. Cum parcurgi calea între

teatrul radiofonic şi scenă?

I.S.: Sincer, nu prea știu ce să răspund. Eu cred în fiecare proiect în parte,

fără să-l consider de teatru sau de film. Un regizor cunoscut internațional, dar

al cărui nume nu mi-l aduc aminte, spunea că există o singură meserie: aceea

de regizor; cumva, mă identific cu această afirmație.

De altfel, mari personalități au glisat continuu între teatru și film, de

exemplu, fără să simtă că trădează vreun crez anume. Nu mă simt, nici eu, în

mijlocul unui proces nefiresc. Cred că, pe cât experiența artistică se extinde,

pe atât fiecare realizare în parte are de câștigat. Am învățat enorm lucrând

spectacole sonore și învăț continuu. Este un gen privilegiat pentru că nu pare

să aibă vreo miză la noi în țară. Cu atât mai bine. Liniștea regizorului de

spectacol sonor este binecuvântată.

Acolo am putut să experimentez mult și să-mi găsesc drumul. La aceasta s-a

adăugat experiența teatrală scenică și cinematografică. Unde să se poată

regăsi mai frumos toate aceste aventuri, decât simultan, într-un spectacol

multimedia. Poate că aici trebuia să ajung.

Prezentarea actorilor

Cristina Florea

Cristina Florea a absolvit Facultatea de Teatru, Secţia actorie, în 2009, clasa

profesor Doru Ana. A obținut şi Masterul de Pedagogie, din cadrul aceleiaşi

facultăţi a Univerităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică

(UNATC), I.L. Caragiale, Bucureşti.

De la absolvire, Cristina Florea a activat atât în sfera teatrului independent –

Godot Café Teatru, Teatrul de Artă (Bucureşti), cât şi în teatre de stat, din

Capitală şi din ţară. A colaborat cu regizori consacraţi: Victor Ioan Frunză,

Cristi Juncu, Petre Bokor, Diana Lupescu, Cristian Dumitru.

Talentul său este completat şi de calităţi de dramaturg; Cristina Florea a scris

piesa intitulată Cineva ca tine care se joacă, în prezent, la Godot Café Teatru.

Cristian Nicolaie

A absolvit Academia de Teatru şi Film din Bucureşti în anul 1994 şi s-a

format profesional sub îndrumarea profesorilor săi, Dem Rădulescu și Dinu

Manolache

La începuturile activității sale artistice, a jucat în spectacole montate de

regizorii Dan Micu și Silviu Purcărete (Teatrul din Râmnicu Vâlcea), iar

aceste întâlniri au fost definitorii pentru evoluția sa profesională. A dat viață

multor personaje, ce aparțin unor tipologii diferite, la Teatrul Nottara, la

Teatrul Excelsior, ca și pe alte scene din țară. Are creații și în filme, la

Teatrul TV, la Teatrul Radiofonic, lucrând cu importanți regizori.

Prezenţa impozantă, abordarea introspectivă, vizibil meticuloasă a rolurilor,

dar şi ludicul, care îşi face apariţia în cele mai neaşteptate momente, dar

întotdeauna potrivite, l-au recomandat pentru a face parte din distribuţiile

celor mai diverse spectacole, colaborând cu numeroşi regizori de referinţă:

Piaţeta de Carlo Goldoni, Emigranţii de Sławomir Mrożek şi Noaptea

marilor speranţe de Tudor Popescu, toate în regia lui Silviu Purcărete,

Lăpuşneanul şi Svejk în spatele frontului, ambele dramatizări de Dan Micu,

care semnează şi regia acestora, Trei surori de A.P. Cehov, în regia lui Dinu

Manolache, Concurs de frumuseţe de Tudor Popescu, în regia lui Gheorghe

Marinescu, Cabaret de Fred Ebb, în regia lui Dinu Manolache, Miresele

căpitanului, după Plaut, în regia lui Petre Bokor, Opera de trei parale de

Bertolt Brecht, în regia Dianei Lupescu.

Nuanţarea subtilă şi precizia cu care îşi conturează personajele sunt marca

stilului său de joc.

Dan Bordeianu

Dan Bordeianu a studiat Actoria la Academia de Teatru şi Film din Bucureşti

– astăzi UNATC, clasa profesor Mircea Albulescu, absolvent al promoției

1999.

Aşa cum mărturiseşte el, o întâlnire importantă a fost aceea cu regizorul

Cătălin Naum – un excepțional profesor al multor actori de prim-plan, din

generații diferite. Acesta i-a fost mentor, încă din anul I de facultate, când

începe să activeze și la Teatrul Studenţesc Podul, trupă condusă de Naum -

veritabil laborator teatral.

Pentru atașamentul său față de Teatrul Nottara, care l-a consacrat, pentru

simpatia pe care i-o arată multe categorii de public, el a fost ales ca, pe

parcursul anului 2014, să reprezinte instituţia în relaţiile cu publicul şi presa,

în calitate de ambasador onorific.

Sursa: Bucharest-Guide

24. Le Courrier des Balkans din data de 29 Iunie 2016

http://www.courrierdesbalkans.fr/bazar/agenda/spectacle-

dadanonon.html

Spectacle DADAnoNON9

juin 2016

Vous êtes chaleureusement invités au spectacle théâtral et multimédia

« DADAnoNON » du Théâtre Nottara de Bucarest.

Sursa: Le Courrier des Balkans

25. Teatrul Nottara

din data de 29 Septembrie 2016

http://new.nottara.ro/?act=stiri&sid=108

DADAnoNON...

DaLaParis

La invitaţia ICR Paris, Teatrul Nottara va prezenta publicului francez, în

data de 29 iunie, la Paris, spectacolul experimental DADAnoNON.

Producţia, care face referire la Centenarul Mişcării Dada şi al Avangardei

Istorice Româneşti, va fi găzduită în Sala Bizantină a Palatului Béhague.

Spectacolul a fost jucat în premieră în luna mai a acestui an, la Cracovia,

unde a deschis Festivalul Culturii Române, la invitaţia ICR Varşovia,

organizatorul celei de-a IX-a ediţii a evenimentului.

de: Sanda Vișan

26. IQool din data de 04 Aprilie 2016

https://www.iqool.ro/teatrul-nottara-reia-repetitiile-la-spectacolul-

dadanonon-de-ilinca-stihi/

Teatrul Nottara reia repetiţiile la spectacolul DADAnoNON de

Ilinca Stihi

Teatrul Nottara reia repetiţiile, începute în luna decembrie, la

spectacolul DADAnoNON, scenariul și regia: Ilinca Stihi. Proiectul, realizat în

parteneriat cu Institutul Cultural Român, celebrează cei o sută de ani de la

lansarea mișcării artistice DADA, de către Tristan Tzara, Hugo Ball, Hans Arp,

Marcel Iancu și alți artiști înnoitori din epocă, la Zürich (5 februarie 2016), în

Cabaret Voltaire, spațiu ce va rămâne definitiv atașat, istoric și cultural,

dadaismului.

Spectacolul DADAnoNON îi are în distribuție pe Cristina Florea, Dan

Bordeianu și Cristian Nicolae, îndrăgiți actori ai reputatei trupe de la Nottara;

scenografia este semnată de Imelda Manu, muzica originală îi aparţine lui Tom

Brânduş, iar Vlad Ioachimescu realizează componenta video a spectacolului.

Despre acest nou demers artistic al său, Ilinca Stihi afirmă: „Ceea ce îmi

doresc, este să găsesc un limbaj artistic care să facă dadaismul prezent, acum și

aici. Nu este un spectacol istoric. Mergând mai departe, în convingerea mea că

lumea modernă este construită după toate bunele și relele lansate în manifeste de

dadaiști, cred că orice spectator, care este prezent în timpul său istoric, se va lăsa

purtat de universul literar, vizual, sonor și teatral al spectacolului. Dacă se-

ntâmplă asta, informația propriu-zisă va fi accesată ulterior și cred că se va

asimila natural, într-o înțelegere firească a fenomenului și nu doar ca urmare a

unei curiozități intelectuale.”

Primele reprezentații ale DADAnoNON sunt programate la începutul lunii

mai, iar premiera oficială la Cracovia, în Polonia; grație suportului oferit de

ICR, prin parteneriatul menționat, spectacolul va fi jucat și în alte mari centre

culturale europene, Paris, Londra , Bruxelles.

Deşi a fost nevoit să suspende reprezentațiile spectacolelor la sediul din

B-dul Magheru, nr. 20, Teatrul Nottara reușește, totuşi, să ducă mai departe

proiectele inițiate înainte de promulgarea Legii nr.282, din 18 noiembrie 2015,

care interzice desfăşurarea de activităţi publice, în clădirile cu risc seismic.

de: Alexandru Mihai Ursei

27. Radio România Cultural din data de 05 Aprilie 2016

http://main.radioromaniacultural.ro/pages/view/47217/slug:teatrul_not

tara_reia_repetitiile_la_spectacolul_dadanonon.html

Teatrul Nottara reia repetiţiile la spectacolul DADAnoNON

Teatrul Nottara reia repetiţiile, începute în luna decembrie, la spectacolul

DADAnoNON, scenariul și regia: Ilinca Stihi. Proiectul, realizat în parteneriat

cu Institutul Cultural Român, celebrează cei o sută de ani de la lansarea mișcării

artistice DADA, de către Tristan Tzara, Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu și

alți artiști din epocă.

Spectacolul DADAnoNON îi are în distribuție pe Cristina Florea, Dan

Bordeianu și Cristian Nicolae. Primele reprezentații ale spectacolului sunt

programate la începutul lunii mai, iar premiera oficială va avea loc la Cracovia,

în Polonia.

Sursa: Radio România Cultural

28. Șapte Seri din data de 16 Mai 2016

http://7seri-ro-news-

yahoopartner.tumblr.com/post/144448271118/teatrul-nottara-succes-

cu-dadanonon-la-cricoteka

Teatrul Nottara, succes cu DADAnoNON la Cricoteka

Teatrul Nottara a prezentat spectacolul DADAnoNON la Cracovia, pe 12

mai, în deschiderea Festivalului Culturii Române (12 - 15 mai 2016), la invitaţia

onorantă a Institutului Cultural Român de la Varșovia. Scenariul îi aparţine

Ilincăi Stihi - care a semnat şi regia spectacolului - şi are în construcţia sa texte

de Tristan Tzara, Antonin Artaud, V.I. Lenin, iar scenografia a fost concepută de

Imelda Manu.

DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara, celebrează

cei o sută de ani de la lansarea primului manifest poetic DADA, de către Tristan

Tzara, Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu și alți artiști înnoitori din epocă, la

Zürich (5 februarie 2016), în Cabaret Voltaire. Montarea multimedia aduce

împreună diferite arte, care intră în dialog pentru a amplifica momentele pline de

emoţie create de jocul celor trei actori din distribuţie - Cristina Florea, Cristi

Nicolaie, Dan Bordeianu.

Fie că vorbim de componentă video fascinantă, realizată de Vlad

Ioachimescu, de muzica şi sound design-ul create de Tom Brânduş sau de light

design-ul lui George Jipa, fiecare element are rolul său în acest spectacol

inovator. Doamna Sabra Daici, director ICR Varşovia, a declarat „În seara zilei

de 12 mai, s-a deschis la Cracovia cea de-a noua ediție a Festivalului Culturii

Române, organizat de Institutul Cultural Român de la Varșovia, în colaborare cu

parteneri locali de marcă. Primul eveniment al Festivalului a fost spectacolul

DADAnoNON. (…) Un prim succes românesc la Cracovia, aplaudat de publicul

polonez, venit în număr mare la CRICOTEKA – Centrul de Documentare a

Artei lui Tadeusz Kantor, un spațiu perfect ales și adecvat pentru tema și

structura spectacolului românesc. Reprezentația s-a bucurat de prezența unui

public format din oameni de teatru, profesori ai Universității Jagiellone, literați

atrași de subiectul avangardist și dadaist al piesei, prieteni ai României,

admiratori și pasionați ai culturii române.“ Deplasarea echipei Teatrului Nottara

a fost posibilă prin parteneriatul cu ICR căruia instituţia îi adresează mulțumiri,

ca și gazdelor de la Cracovia.

Sursa: Șapte Seri

29. eClar.ro din data de 07 Mai 2016, ora 02:16

http://www.eclar.ro/s/dadanononon-deschide-festivalul-culturii-

romane-la-cracovia/

DADAnoNONON deschide Festivalul Culturii Române la

Cracovia

Foto: (arhiva eClar)

DADAnoNONON deschide Festivalul Culturii Române la Cracovia

DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara, deschide

Festivalului Culturii Române la Cracovia, la invitaţia ICR Varşovia,

organizatorul celei de-a IX-a ediţii a evenimentului. Spectacolul va avea loc pe

12 mai, la Cricoteka - legendarul spaţiu teatral din Cracovia, înfiinţat de

regizorul Tadeusz Kantor. Prin această participare, onorantă pentru Nottara,

teatrul românesc se va afla în prim-planul vieţii artistice din Cracovia.

Scenariul pentru DADAnoNON îi aparţine Ilincăi Stihi - care a semnat şi

regia spectacolului - şi are în construcţia sa texte de Tristan Tzara, Antonin

Artaud, V.I. Lenin. Din distribuţie fac parte îndrăgiţii actori Cristina Florea,

Cristian Nicolaie, Dan Bordeianu. Scenografia a fost concepută de Imelda

Manu, iar muzica şi sound design-ul au fost create de Tom Brânduş. Vlad

Ioachimescu a imaginat componenta video a spectacolului şi George Jipa light

design-ul.

Proiectul, realizat în parteneriat cu Institutul Cultural Român, celebrează

cei o sută de ani de la lansarea primului manifest poetic DADA, de către Tristan

Tzara, Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu și alți artiști înnoitori din epocă, la

Zürich (5 februarie 2016), în Cabaret Voltaire, spațiu ce va rămâne definitiv

atașat, istoric și cultural, dadaismului.

Întrebată pe ce pune accent spectacolul, Ilinca Stihi a răspuns: „E greu să

definești un element anume, reprezentativ, pentru un demers artistic. Cred că,

din punct de vedere stilistic, urmăresc identificarea punctului just de

convergență și dialog între diferitele arte. Astfel, teatrul, imaginea grafică și

cinematografică, muzica și arta sonoră și-ar da mâna, în mod ideal, pentru a crea

un tablou pluristratificat. În perfectă concordanță cu tipul de senzitivitate a

omului modern. DADAnoNON își dorește să fie un spectacol cameleonic care,

în funcție de atenția selectivă sau interesul intelectual propriu fiecărui spectator,

să ofere o altă perspectivă a unui univers.”

DADAnoNON este cea de-a patra producţie a Teatrului Nottara din acest

an, după spectacolul-manifest Familie de artişti de Kado Koszter şi Alfredo

Arias, regia: Alexander Hausvater, Tango, monsieur de Aldo Lo Castro, regia:

Anca-Maria Colţeanu, şi Efecte colaterale de Alexandru Popa, regia: Vlad

Zamfirescu. Următoarea reprezentaţie va avea loc pe 26 mai, când

DADAnoNON se opreşte la Paris, în faţa spectatorilor invitaţi la Palatul

Béhague, clădirea în care se află sediul Ambasadei României. Bucureştenii vor

avea şi ei ocazia să vadă cât de curând acest spectacol excepţional.

Sursa: eClar.ro

30. Sursa de știri din data de 09 Noiembrie 2016

http://www.sursadestiri.net/dadanonon-si-acasa-la-nottara-cu-nume-

mari-din-teatrul-romanesc-s4292832360.html

“DADAnoNON” și „Acasă” la Nottara, cu nume mari din teatrul

românesc

DADAnoNON şi Acasă, două spectacole neconvenţionale şi

provocatoare, intrate din această stagiune în repertoriul Teatrului Nottara, le

oferă amatorilor de teatru ocazia de a vedea generaţii diferite de mari actori,

precum Maestrul Alexandru Repan sau Dan Bordeianu. Ambele spectacole se

vor juca săptămâna aceasta, la Sala George Constantin.

DADAnoNON celebrează împlinirea a o sută de ani de la lansarea

mișcării artistice DADA, printr-o montare inedită, care îmbină teatrul, imaginea

grafică și cinematografică, muzica și arta sonoră. O parabolă despre conflictele

lumii de azi, văzute prin textele revoltaṭilor de acum un secol. Scenariul şi regia

sunt semnate de Ilinca Stihi, iar din distribuţie fac parte Cristina Florea, Cristi

Nicolaie şi Dan Bordeianu. Următoarea reprezentaţie are loc miercuri, 9

noiembrie, ora 19:30.

“Ceea ce îmi doresc, este să găsesc un limbaj artistic care să facă

dadaismul prezent, acum și aici. Nu este un spectacol istoric. Mergând mai

departe, în convingerea mea că lumea modernă este construită după toate bunele

și relele lansate în manifeste de dadaiști, cred că orice spectator, care este

prezent în timpul său istoric, se va lăsa purtat de universul literar, vizual, sonor

și teatral al spectacolului. Dacă se-ntâmplă asta, informația propriu-zisă va fi

accesată ulterior și cred că se va asimila natural, într-o înțelegere firească a

fenomenului și nu doar ca urmare a unei curiozități intelectuale.

În text există un fel de motto, care se tot reia: «Ooo, lume a începutului de

secol! O lume a începutului de mileniu! Ooo, începuturi!» E caracteristic anului

1916, secolului 20; e caracteristic anului 2016, secolul 21? Se aseamănă între ele

«începuturile»?”, mărturiseste Ilinca Stihi.

Conceptul scenografic foloseşte sistemul simbolic care stă la baza

curentului Dada. O radiografie a umanității, creată printr-o suprapunere de

planuri, aparent imateriale. Evoluția volumelor, transparente total, este urmată

gradat de alte suprafețe gemene, însă cu un nivel ridicat de opacitate.

“Cu fiecare pas făcut, în profunzimea scenei, cu atâtopacitatea

suprafețelor blurează mai mult elementele aflate fizic în scenă. Este o uzină cu

ramificații complicate de țevi, prin care circulă atât viața, cât și moartea; noi

suntem cei care decidem ce robinet deschidem și cât de neclar sau clar vrem să

vedem lucrurile din jur.

Formula de planuri multi-layer vrea să provoace structura plată a

suprafețelor translucide, cu volumetria perspectivei imaginilor video, în căutarea

unui alt tip de expresie. Decorul trebuie să se topească în imaginea digitală

proiectată. Linii puternice de lumină, construite digital, vor transporta viața prin

țevile inerte și reci, indicând traseul eliberator sau uneori, ciclicitatea destinului.

Viața, natura, briza mării, suflul vieții, se află undeva, în fundal, și par de

neatins, însă ieșiri către, există. Actorii, obiectele reale, elementele de recuzită

existente în scenă se vor reformula digital pe ecranele transparente, într-o

continuă iluzie optică, mereu cu un nou sens, mai profund, mai adevărat”,

explică scenografa Imelda Manu.

Muzica, semnată de Tom Brânduș, are o tentă severă și conţine ideea de

depersonalizare a individului.

Şi spectacolul Acasă are un mesaj puternic, despre Europa de azi şi

dintotdeauna, spus, de asemenea, într-un mod neaşteptat, în care gesturile

actorilor Alexandru Repan, Crenguţa Hariton, Raluca Gheorghiu, Liliana

Gavrilescu, Florin Mititelu, Olga Bela transmit la fel de multe ca vorbele rostite

de aceştia. Un spectacol de Nona Ciobanu și Francisco Alfonsin, cu texte

de Ana Blandiana, Horia Lovinescu / F.M. Dostoievski şi Alexandru Repan, pe

care îl puteţi viziona joi, 10 noiembrie, la ora 17:00.

O familie în care gesturile cotidiene se regăsesc alături de marile gesturi

ale Istoriei care ne-a construit aşa cum suntem astăzi. O familie care poate fi a

fiecăruia dintre noi, forţată să trăiască într-o cameră-personaj. Este vorba despre

un spaţiu condensat, ai cărui membri îşi consumă existenţa şi se consumă unul

pe celălalt, în venire şi devenire, iubire şi ură, naştere şi moarte. O familie în

care natura contradictorie a fiinţei umane aşează dorinţa de putere alături de

sacrificiu şi iubire. “O familie nebună. Pentru că noi suntem, şi pentru că am

devenit, din ce în ce mai ne-buni. Repetăm aceleaşi gesturi sau cuvinte, fără să

fim atenţi la momentele importante ale existenţei noastre. Le bifăm şi, uneori,

stăm la masă cu Medeea, Ulise sau Penelopa, cu Zeus sau Dionisos, fără să

avem habar. E adevărat, destul de rar. Încercăm să nu abandonăm familia asta,

care se tot reinventează ciclic, după câte o furtună, din contradicţii

ireconciliabile uneori. Încercăm să ne redefinim înlăuntrul ei, să găsim alături de

sensul lui „acum", acele sensuri pierdute, care ne aşează firesc în iubirea unuia

faţă de celălalt, ca într-o călătorie în care velele fiecăruia ne forţează să navigăm

pe loc”, afirmă regizoarea Nona Ciobanu.

Sursa: DC NEWS

31. Știri AZ din data de 18 Septembrie 2016

http://stiriaz.ro/dadanonon-cea-mai-recenta-productie-a-teatrului-

nottara-deschide-festivalul-culturii-romane-la-cracovia-449867

DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara,

deschide Festivalul Culturii Române la Cracovia

Eticheta: cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara, DADAnoNON, deschide Festivalul Culturii Române la Cracovia

DADAnoNON, cea mai recentă producţie a Teatrului Nottara, deschide

Festivalului Culturii Române la Cracovia, la invitaţia ICR Varşovia,

organizatorul celei de-a IX-a ediţii a evenimentului. Spectacolul va avea loc pe

12 mai, la Cricoteka – legendarul spaţiu teatral din Cracovia, înfiinţat de

regizorul Tadeusz Kantor. Prin această participare, onorantă pentru Nottara,

teatrul românesc se va afla în prim-planul vieţii artistice din Cracovia.

Scenariul pentru DADAnoNON îi aparţine Ilincăi Stihi – care a semnat şi regia

spectacolului – şi are în construcţia sa texte de Tristan Tzara, Antonin Artaud,

V.I. Lenin. Din distribuţie fac parte îndrăgiţii actori Cristina Florea, Cristian

Nicolaie, Dan Bordeianu. Scenografia a fost concepută de Imelda Manu, iar

muzica şi sound design-ul au fost create de Tom Brânduş. Vlad Ioachimescu a

imaginat componenta video a spectacolului şi George Jipa light design-ul.

Proiectul, realizat în parteneriat cu Institutul Cultural Român, celebrează cei o

sută de ani de la lansarea primului manifest poetic DADA, de către Tristan

Tzara, Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu și alți artiști înnoitori din epocă, la

Zürich (5 februarie 2016), în Cabaret Voltaire, spațiu ce va rămâne definitiv

atașat, istoric și cultural, dadaismului.

Întrebată pe ce pune accent spectacolul, Ilinca Stihi a răspuns: „E greu să

definești un element anume, reprezentativ, pentru un demers artistic. Cred că,

din punct de vedere stilistic, urmăresc identificarea punctului just de

convergență și dialog între diferitele arte. Astfel, teatrul, imaginea grafică și

cinematografică, muzica și arta sonoră și-ar da mâna, în mod ideal, pentru a crea

un tablou pluristratificat. În perfectă concordanță cu tipul de senzitivitate a

omului modern. DADAnoNON își dorește să fie un spectacol cameleonic care,

în funcție de atenția selectivă sau interesul intelectual propriu fiecărui spectator,

să ofere o altă perspectivă a unui univers.”

DADAnoNON este cea de-a patra producţie a Teatrului Nottara din acest

an, după spectacolul-manifest Familie de artişti de Kado Koszter şi Alfredo

Arias, regia: Alexander Hausvater, Tango, monsieur de Aldo Lo Castro, regia:

Anca-Maria Colţeanu, şi Efecte colaterale de Alexandru Popa, regia: Vlad

Zamfirescu. Următoarea reprezentaţie va avea loc pe 26 mai, când

DADAnoNON se opreşte la Paris, în faţa spectatorilor invitaţi la Palatul

Béhague, clădirea în care se află sediul Ambasadei României. Bucureştenii vor

avea şi ei ocazia să vadă cât de curând acest spectol excepţional.

Sursa: Știri AZ

32. Modernism din data de 10 Mai 2016

http://www.modernism.ro/2016/05/10/incepe-cea-de-a-ix-a-editie-a-

festivalului-culturii-romane-la-cracovia/

ÎNCEPE CEA DE-A IX-A EDIŢIE A FESTIVALULUI

CULTURII ROMÂNE LA CRACOVIA

|

În 2016, Festivalul Culturii Române la Cracovia ajunge la cea de-a IX-a

sa ediție. Proiect complex şi multidisciplinar, Festivalul Culturii Române îşi

propune an de an să aducă România mai aproape de publicul polonez prin

organizarea unor evenimente originale, atractive, promovând valorile şi

patrimoniul naţional româneşti şi construind o imagine plină de dinamism şi

diversitate a culturii noastre. Festivalul Culturii Române la Cracovia a devenit

deja o tradiţie, fiind un eveniment aşteptat nu numai de polonezii pasionaţi de

România, ci şi de publicul larg, tot mai numeros de la an la an şi tot mai

familiarizat cu diversele forme ale culturii române.

Ediţia a IX-a a Festivalului Culturii Române, care va începe la Cracovia în

data de 12 mai, se înscrie în tradiţia festivalurilor din anii precendenţi printr-o

bogată ofertă de evenimente culturale, adresate unui public diversificat, realizate

în colaborare cu unele dintre cele mai cunoscute instituţii

cracoviene: CRICOTEKA – Centrul de Documentare a Artei lui Tadeusz

Kantor, Centrul Internaţional pentru Cultură, Cinematograful de artă Pod

Baranami, Fundaţia Judaica – Centrul Culturii Evreieşti, Biblioteca Publică

Voievodală din Cracovia, Kornet Klub Drum Bun.

Programul manifestărilor care vor alcătui această ediţie a Festivalului va fi

următorul:

Spectacolul DADAnoNON, în regia Ilincăi Stihi și interpretarea Teatrului

Nottara din Bucureşti, în deschiderea Festivalului, în data de 12 mai, la

CRICOTEKA – Centrul de Documentare a Artei lui Tadeusz Kantor;

de: Cosmin Nasui

33. News.ro din data de 05 Mai 2016

http://www.news.ro/cultura-media/teatrul-nottara-va-deschide-

festivalul-culturii-romane-la-cracovia-cu-productia-dadanonon-

1922413905162016051515443330

Teatrul Nottara va deschide Festivalul Culturii Române la

Cracovia, cu producţia ”DADAnoNON”

Teatrul Nottara din Bucureşti va deschide cea de-a noua ediţie a

Festivalului Culturii Române la Cracovia, pe 12 mai, la Cricoteka, cu cea mai

recentă producţie, ”DADAnoNON”, proiect realizat în parteneriat cu Institutul

Cultural Român (ICR), prin care este sărbătorită împlinirea unui secol de la

lansarea primului manifest poetic DADA.

de; Ana Maria Anitoiu

34. Romanian Global News din data de 11 Mai 2016

http://www.rgnpress.ro/rgn_14/categorii/cultura--culte/21682-incepe-

cea-de-a-ix-a-ediie-a-festivalului-culturii-romane-la-

cracovia.html?jjj=1481894951097

Începe cea de-a IX-a ediţie a Festivalului Culturii Române la

Cracovia

În 2016, Festivalul Culturii Române la Cracovia ajunge la

cea de-a IX-a sa ediție. Proiect complex şi multidisciplinar,

Festivalul Culturii Române îşi propune an de an să aducă România

mai aproape de publicul polonez prin organizarea unor evenimente

originale, atractive, promovând valorile şi patrimoniul naţional

româneşti şi construind o imagine plină de dinamism şi diversitate

a culturii noastre.

Festivalul Culturii Române la Cracovia a devenit deja o tradiţie, fiind un

eveniment aşteptat nu numai de polonezii pasionaţi de România, ci şi de

publicul larg, tot mai numeros de la an la an şi tot mai familiarizat cu diversele

forme ale culturii române.

Ediţia a IX-a a Festivalului Culturii Române, care va începe la Cracovia în

data de 12 mai, se înscrie în tradiţia festivalurilor din anii precendenţi printr-o

bogată ofertă de evenimente culturale, adresate unui public diversificat, realizate

în colaborare cu unele dintre cele mai cunoscute instituţii cracoviene:

CRICOTEKA – Centrul de Documentare a Artei lui Tadeusz Kantor, Centrul

Internaţional pentru Cultură, Cinematograful de artă Pod Baranami, Fundaţia

Judaica – Centrul Culturii Evreieşti, Biblioteca Publică Voievodală din

Cracovia, Kornet Klub Drum Bun.

Programul manifestărilor care vor alcătui această ediţie a Festivalului va fi

următorul:

Spectacolul DADAnoNON, în regia Ilincăi Stihi și interpretarea Teatrului

Nottara din Bucureşti, în deschiderea Festivalului, în data de 12 mai, la

CRICOTEKA – Centrul de Documentare a Artei lui Tadeusz Kantor;

Sursa; Romanian Global News