dor de basarabia nr. 39_color

Periodic de r\sp`ndire a cuno[tin]elor despre neamul `nstr\inat

Nr. 39, anul IX,12 pagini

Februarie 2014

O ie[eanc\ de laNistru

pagina 5

Unirea, specificulna]ional [i via]a de apoi

pagina 11

Dialog cu senatorul romn Valeriu Todira[cu

pagina 12

Gavril Istrate - 100

pagina 4

Editorial

Ru[ine la superlativpagina 3

R\va[ de la NicolaeM\tca[

pagina 2

Povestea unui steagacoperit de glorii

pagina 8

[email protected]

ISSN 1842 - 1512

Fondator [i coordonator:prof. doctor Ion I. Berghiaprof. doctor Ion I. Berghia

Tel: 0742778041oorrDe Basarabia

SUMARElevi ai {colii {tefan Brs\nescu din Ia[i laZiua Marii Uniri - Biserica Banu, 1.XII.2013

Pia]a MariiAdun\riNa]ionaledinChi[in\u, 3 noiembrie2013

Drag\ frate Ioane, am citit dintr-o r\suflare[i num\rul 38 aduc`nd a miros de p`ine cald\scoas\ de mama din cuptor. Chiar `mi era dor deDor de Basarabia. Ca `ntotdeauna, am `nceputcu editorialul d-tale [i nu m-a dezam\git: ai r\-mas acela[i necru]\tor romn cu fra]ii `mp\una]i[i analfabe]i. Evoc\rile participan]ilor - [i de oparte, [i de alta - la Ziua Limbii Romne [i la{coala de Var\ de la Bucure[ti sunt [i consisten-te, [i pline de suflet, de dragoste de limb\ [ineam. Cum de l-ai prins pe marele nostru patri-ot de la Vatra Romneasc\, dl prof. univ. dr. IonCoja, care este antrenat `n marea lupt\ pentruceea ce `nseamn\ romnism [i demnitate na]io-nal\ [i pentru combaterea inep]iilor r\uvoitori-lor neamului romnesc privind a[a-zisul Holo-caust al evreilor din Romnia [i atentatului lorla marile noastre simboluri na]ionale, de la IonAntonescu la Mircea Eliade? Se zbate ca unpe[te pe uscat, conduc\torii de ast\zi sunt surzila dovezile d-sale c\ romnii nu se fac vinova]i

de nici un Holocaust, c`nd, de fapt, ei au fost su-pu[i unui asemenea flagel. ~l citesc peste tot: `nLimba Romn\ de la Chi[in\u, `n Art-Emis de laStuttgardt, `n Apollon, acum, iat\, la d-ta.

Dumitru Covalciuc din Cern\u]i mi-a r\sco-lit durerea mai veche privind destinul confra]i-lor no[tri bucovineni, decapitarea lui Eminescudin Bucovina (Bravo lui Emil Ianu[ pentru poe-zie!) `mi aminte[te cu durere de dispari]ia de anibuni a bustului Poetului nepereche din Odesa,iar dnii consuli, MAE al Romniei tac [i tac...~]i mul]umesc pentru cuvintele de suflet la adre-sa dlui rector Gheorghe Popa, un intelectual [iun om deosebit, pe care [i eu `l felicit cu multdrag, ur`ndu-i noi `mpliniri [i bucurii. Nu ai pu-tut s\ nu scrii despre p\m`nteanul d-tale (IonDru]\ - n.r.), h`tru ca totdeauna [i care se depla-seaz\ [i acum s\ ne `nve]e acas\ cum se face cuadev\rul [i politichia. ~]i mul]umesc [i pentru

Vangheli. Am sorbit Dorul de Basarabia [i m\simt entuziasmat [i m`ndru c\ este, la Ia[i, unromn basarabean a c\rui suflare s-a contopit cuinima [i durerile }\rii-mame

Eu, frate Ioane, nu o fac s\ te laud, ci m\ mirde efortul [i sacrificiul (nu e un cuv`nt prea ma-re, cunosc`nd mediul [i situa]ia material\) pe ca-re le faci, `n timp ce at`]ia ghiftui]i nu acorda unpic de aten]ie durerilor noastre na]ionale, nupersonale. ~mi pare r\u de s\n\tatea d-tale [u-bred\, dar cred c\, pentru faptele pe care le faci,Dumnezeu `]i va purta de grij\. S\ [tii c\ eu teadmir pentru dragostea fa]\ de }ar\ [i pentrudurerile neamului, pe care le transmi]i cu at`tapasiune. Nu te da b\tut, nu ceda, ]ine-ne mintea[i aten]ia treaz\, treze[te-ne din l`ncezeala `n ca-re ne compl\cem.

Cu aceea[i constant\ [i nedisimulat\dragoste, N. M. Bucure[ti, 16.X.2013

R\va[ de la Nicolae M\tca[

& 3.XI.2013 - Marea Adunare Na]ional\ din Chi-[in\u dedicat\ Summit-ului de la Vilnius unde R.Moldova a parafat Acordul de asociere cu UE;

& 15.XI - `nt`lniri cu conducerile Liceului Gh.Asachi [i a Liceului M. Eminescu din Un-gheni;

& 26.XI - prezentarea c\r]ii De vorb\ cu tine,de col. (r.) Jic\ Aionoaie (Casa Cercului Mi-litar din Ia[i);

& 29.XI - `ntrunire dedicat\ Marii Uniri (Muze-ul din Ungheni);

& 30.XI - Amiaz\ Cultural\ Bucovinean\: 95 deani de la `ntregirea Moldovei `n cadrul Ro-mniei - conferen]iar prof. univ. dr. Ion Agri-goroaiei; Contribu]ia membrilor Societ\]iipentru Cultura [i Literatura Romn\ `n Buco-vina la Unirea din 1918 - conferen]iar ing.Mircea Irimescu, cu lansarea c\r]ii dlui So-cietatea pentru Cultura [i Literatura Romn\`n Bucovina (1862-2012). La 150 de ani,

vol. I-II, Editura Septentrion, R\d\u]i,2012-2013, moderator dr. Liviu Papuc(Muzeul Unirii);

& 1.XII - 95 de ani de la Marea Unire: depunerede coroane la monumentul din Pia]a Unirii,discursuri [i montaj literar-muzical la Biseri-ca Banu, moment de reculegere `n Pia]a Inde-penden]ei din Ia[i;

& 7.XII - Mas\ rotund\ dedicat\ Marii Uniri dela 1918 [i Summit-ului de la Vilnus, organi-zat\ de prof. Marius-Petronel Baciu - pre[e-dinte al Filialei Negre[ti a ACPBB, `n cola-borare cu Prim\ria Negre[ti (or. Negre[ti,Vaslui);

& 10.XII - conferin]\ cu temele: Pribegii la Har-kov - autor cerc. Bogdan Atanasiu; Imposturigenealogice - autor prof. univ. dr. {t. Gorovei(corpul H al Universit\]ii Al. I. Cuza);

& 12-15.XII - edi]ia a treia a Forumului Rom-nilor de Pretutindeni (Bucure[ti);

& lunile noiembrie-decembrie - elaborarea unuistudiu despre Cetatea Soroca;

& 27 decembrie - la morm`ntul lui Ion Creang\[i la Bojdeuc\;

& 6 ianuarie 2014 - interviu la Tele M (Ia[i) le-gat de pr\znuirea Cr\ciunului pe stil vechi `nR. Moldova;

& 15 ianuarie - omagiu Luceaf\rului poeziei ro-mne (Parcul Copou din Ia[i);

& 18 ianuarie - 5 ani f\r\ Grigore Vieru (come-morarea poetului la bustul s\u din ParculCopou);

& 24 ianuarie - festivit\]ile din centrul Ia[iuluicu tema: 155 de ani de la Mica Unire;

& 27 ianuarie - funeraliile fostului coleg de aso-cia]ie, ing. Constantin Ostap;

& 28 ianuarie - interviu la Tele M (Ia[i) despreVasile Stati - autorul Dic]ionarului moldove-nesc-romn, gata s\ publice un nou manualde Limba moldoveneasc\.

Ac]iuni la care au participat membrii Filialei C. Stere dinIa[i a ACPBB, `n perioada noiembrie 2013 - ianuarie 2014

Orice articol publicat `n acest periodic reflect\punctul de vedere al autorului [i nu coincideneap\rat cu cel al redac]iei.

Publica]ia apare la Tipografia Panfilius (Ia[i, strada Lasc\r Catargi,

nr. 72, tel. 0232/211.309)

LA ASOCIA}IA CULTURAL| PRO BASARABIA {I BUCOVINA (ACPBB)2 oorrDD

Nr. 39, anul IX, februarie 2014

orDe Basarabia

e Basarabia

Ziua Marii Uniri, vorbe[te col. Jic\ Aionoaie; Biserica Banu, 1 decembrie 2013

EDITORIAL 3oorrDD

Romnia `nceputului de mileniu IIIare popor, dar nu are na]iune. A-ceast\ realitate trist\ nu se datoreaz\faptului c\ }ara este locuit\ de di-verse neamuri (care automat fac parte din poporulromn cu dreptul lor la specificul ce le caracteri-zeaz\ [i, desigur, f\r\ preten]ii teritorial-separa-tiste!), nici c\ milioane de romni se afl\ `n afaragrani]elor ei actuale etc. Buba cea mare const\ `nincapacitatea ([i de multe ori - `n ignoran]a, indi-feren]a, nedorin]a) unei considerabile p\r]i apopula]iei autohtone majoritare de a con[tientizasensul sintagmei soart\ comun\ purtat\ u[or devalurile in-culturii [i datorit\ dib\ciei sau prostieiunor n\stru[nici dirijori, in-formatori de opinie[.a. C`nd Dumnezeul p\rin]ilor no[tri era cu }ara[i cu familia, vorba domnitorului Al. I. Cuza, `na-inta[ii nostri parc\ altfel `[i concepeau prezentul[i, mai cu seam\, viitorul. Consider\m c\ un statcare se respect\ trebuie s\ fie ca o familie bun\,unde fiecare membru al ei contribuie la consoli-darea [i dezvoltarea averii materiale [i spiritualeadunat\ de predecesori, la `ntregirea/re`ntregireaneamului. Mai ales `n situa]iile `n care statul seafl\ `ntre ciocan [i nicoval\!

Dr. Larry Watts - analist politic [i specialistintelligence, autorul celebrelor c\r]i:Fere[te-m\, Doamne, de prieteni [i Cei dinti vor ficei din urm\..., afirma c\ ... p`n\ `n 1988 unadin ipotezele de lucru ale serviciului de infor-ma]ii american era c\ Romnia nu va r\m`ne unstat unitar `n grani]ele ei de la acel moment(vezi: revista Vatra Veche, Serie veche nou\,anul V, nr 12/60, dec. 2013, pag. 5). Aceea[i p\-rere aveau [i serviciile respective ale altor statemai `ndep\rtate sau mai apropiate, unele chiarinteresate ca acea ipotez\ s\ fie confirmat\ prac-tic. O dovad\ gr\itoare `n acest sens e grija lorpermanent\ de Ardealul romnesc! Apoi, faptulc\ R.S.R. a avut (forma de perfect compus averbului nu e sigur\!) cel mai ridicat procentajde spioni sovietici (`n special militari - G.R.U.)pe cap de locuitor `n lag\rul socialist d\ de g`n-dit [i azi, `nc`t nu trebuie s\ fii academician, ma-re comentator politic ori cunoscut sociolog cauneori s\ te ispiteasc\ `ntrebarea: Drumul aces-tei ]\ri mai e spre Bruxelles sau spre Moscova?Concomitent, alarmant\ r\m`ne atitudinea auto-rit\]ilor, dar [i a romnilor cu preten]ii intelectu-al-patriotice fa]\ de problema teritoriilor str\-mo[e[ti `nstr\inate. E o ru[ine la superlativul ab-solut pentru neamul nostru, dar, `ntì de toate,pentru conduc\torii lui ca de circa 70 de ani peici-pe colo mici grupuri de inimo[i aduna]i `n a-socia]ii pirpirii (aidoma ilegali[tilor de odinioa-r\) s\ consemneze unirea Basarabiei [i a Buco-vinei cu Romnia - teritorii rupte de matc\, iarfactorii decizionali tot de at`ta vreme f\c`ndu-sec\ plou\ [i fiind preocupa]i preponderent depropriile interese! ~n plus, nu numai c\ se negli-jeaz\ problema readucerii acas\ a vechilor pro-vincii cu fra]ii `nstr\ina]i, ci se asmut contra lorfelurite jigodii pentru care democra]ia e echiva-lent\ cu anarhia, cu [tirbirea demnit\]ii umane,cu utilizarea unui lexic abject etc. Aceast\ ano-malie a exitat `ntotdeauna, s-a perpetuat [i dup\

1990, accentu`ndu-se `ndeosebi `n ultimii ani,de c`nd iar\[i au prins la seu reactivatele fosi-le ro[ii, interesate de a men]ine romnii dezbi-na]i. Astfel, `n timp ce Romnia are un singursubmarin - cump\rat `nc\ de la defuncta URSS[i nefunc]ionabil de circa 20 de ani, c`nd morsupravie]uitorii accidentelor aviatice din cauzacelor obliga]i s\-i g\seasc\ la timp, iar `n spitalepacien]ii stau c`te doi `ntr-un pat etc. pentru a-numi]i in[i cel mai ardent subiect de discu]ii `lconstituie basarabenii l\turi (vezi: emisiu-nea Lumea lui Banciu din 24 dec. 2013, pos-tul B1TV). ~ngre]o[at de acei care umplu lu-mea sa, prezentatorul emisiunii, tenden]ioas\ [ip\guboas\ prin inten]ia lui denigratoare, `n aju-nul Cr\ciunului a reu[it s\ ne strice echilibrulsufletesc [i buna dispozi]ie, a[tern`nd peste mi-racolul Na[terii Domnului un potop de... sc`rb\.Or, pentru el Papa Francisc era c`nd p\rinte,c`nd mo[ule sau dracu [tie cum.... Pe enoria[iì consider\ f\r\ nici o con[tiin]\, meschini, in-teresa]i de micul lor interes. Lui Adrian N\sta-se i se adreseaz\ cu escrocule, prostule, iarDana N\stase este hoa[ca asta b\tr`n\ a Adelu-lui! ~n aceea[i manier\ i-a categorisit [i pe fiiiso]ilor N\stase cu prietenele lor, [i pe vara-nul... care toat\ ziua latr\, [i pe nepatriotulpre[edinte Traian B\sescu, [i pe plimb\re]ulpremier Victor Ponta. Nu au fost ierta]i de lim-bajul s\u necontrolat nici Iurie Leanc\ (Leoar-c\!), nici Mircea Snegur... Peste RepublicaMoldova [i cet\]enii ei, omul delicat la vorb\precum m\garul la fund a v\rsat o avalan[\ deinvective [i obscenit\]i, sus]in`nd c\ Moldovaeste pentru Romnia exact ca ]iganii romni ca-re stau cu m`na `ntins\ pe Champs-Elysees.Ni[te incompeten]i `n toate domeniile, ni[te c`r-na]i, borfa[i care au at`rnat de Romnia, ni[te l\-turi - \[tia sunt moldovenii. Sosi]i la studii aici,unul nu reu[ea s\ treac\ clasa... toate curveleacelea r\m`neau gravide din primul semestru.Pentru basarabeni, `n opinia lui, problema deidentitate, aia cu limba [i spiritul, sunt fix-pix!!.Moldova va intra `n UE peste 20 de ani, iar uni-rea ei cu Romnia nu se va face niciodat\.

Ca [i p\rin]ii no[tri, r\m`nem fideli ortodoxi-ei, dar ne `ntrist\m profund c`nd cineva se pro-nun]\ ireveren]ios la adresa Papei sau a enoria-[ilor de orice alt\ confesiune. Nu facem partedintre simpatizan]ii sau adulatorii lui AdrianN\stase, Dan Voiculescu, Victor Ponta [.a., daraceasta nu ne d\ dreptul s\ ignor\m c\ ei s`ntni[te personalit\]i romne[ti, chiar dac\ unii auprobleme cu justi]ia! A-]i bate joc de ei nu `n-seamn\ numai `ncercarea de discreditare, ci [i oofens\ adus\ milioanelor de aleg\tori care i-auvotat. Apoi, cunosc`ndu-i suficient de bine peprimul ex-pre[edinte al R. Moldova [i pe actua-lul ei prim-ministru, ne st\p`nim cu greu r`sulc`nd un comentatorr`nzos, precum Radu Ban-ciu, `l face pe Mircea Snegur ditamai dictator[i r\m`nem consterna]i c`nd el toarn\ zoi `n ca-pul lui Iurie Leanc\. C`t prive[te mitoc\niile a-runcate peste o `ntreag\ provincie [i peste fiii ei- elevi [i studen]i basarabeni care au `nv\]at saumai `nva]\ `n Romnia, ca romn de la Nistru [i

profesor universitar cu fo[ti discipoli la univer-sit\]ile din B\l]i, Chi[in\u, Ia[i [i la filialele uni-versit\]ilor ie[ene Al. I. Cuza [i Petre An-drei cu sediul `n Buz\u, Bac\u, Piatra-Neam],Tulcea, Boto[ani, Br\ila etc. p\rerea noastr\ co-incide cu cea a prof. univ. dr. Nicolae M\tca[ -ex-ministru al ~nv\]\m`ntului din R. Moldova, aprof. univ. dr. Georgeta Sini]chi - fondatoarea{colii de Alergologie din vechea capital\ a Mol-dovei, a prof. univ. dr. Gheorghe Popa - fost rec-tor al Universit\]ii Al. I. Cuza [i ministru-se-cretar de stat al MECT din Romnia, a prof.univ. dr. Vasile I[an - rectorul aceleia[i universi-t\]i, ale at`tor colegi din alte centre universitare[i licee din Romnia care se m`ndresc cu `nv\]\-ceii lor de origine basarabean\. Cine cunoa[tecu adev\rat realitatea privind elevii [i studen]iidin R. Moldova: profesorii care ì `nva]\ sau celde la Lumea lui Banciu?

{tim ce `nseamn\ publicitate televizat\, inclu-siv care-i rolul publicit\]ii negative, gri sau ne-gre, lipsit\ de decen]\, de sinceritate [i obiectivi-tate ce aduce mari prejudicii `n special consuma-torului neavizat [i, nemijlocit, unei cauze nobile,sfinte. Nu ne s`nt str\ine nici matrapazl`curile dev`nzare-cump\rare a con[tiin]ei unor marionetemoderne, gata oric`nd s\-[i v`nd\ [i mama pentruc`]iva argin]i... Dar ce treab\ au toate acestea cuprezentul [i, mai ales, cu viitorul R. Moldova viza-vi de Romnia `n contextul unui ajun de Cr\ciun?Nu cumva e vorba despre o chestiune de strategie,`n concordan]\ cu at`tea altele dinaintea Summit-u-lui de la Vilnius [i de dup\ el? Mai ales c\, peparcursul emisiunii, vorbitorul [i-a demonstrat bu-na cunoa[tere a alfabetului rusesc...

Pentru a fi respectat de alte neamuri, un poportrebuie s\ fie puternic din punct de vedere politic,economic, social etc. Iar cei care-l constituie - s\`mping\ carul istoriei lui `n aceea[i direc]ie, tin-z`nd s\ devin\ na]iune. Avem convingerea c\ pri-mul pas decisiv `n acest sens const\ `n adunareafiilor r\zle]i]i pe oriunde, care s\ se sprijine reci-proc [i la bine, [i la greu. F\r\ s\ ]in\ cont de [oap-tele neprietenilor, ale celor din lumea unui ban-ciu, din lumea celor de la Socola etc. Descreie-ra]ii care apar `n fa]\ ca gunoaiele pe suprafa]aapei, al]i bolnavi sau prosti]i trebuie ruga]i s\-[iocupe locurile meritate! ~n caz contrar, omul s\-n\tos la cap le va servi drept pre[. {i `n felul aces-ta un neam va deveni doar amintire, fapt care nicim\car ru[ine nu mai poate fi numit Tu ce p\rereai, drag\ cititorule?


Ru[ine la superlativde Ion BERGHIA

e Basarabia

La 14 noiembrie1925, `n familia preotuluiVasile Ostap din satul Cotova (jud. Soroca), s-an\scut fiul Constantin. ~n prim\vara lui 1936adolescentul a venit la Ia[i s\ dea examene deadmitere `n clasa I a Liceului Internat C. Ne-gruzzi. Sub presiunea Armatei Ro[ii, `n1944, el `mpreun\ cu p\rin]ii, fratele [i sora,studen]i la Medicin\, s-a refugiat `n T`rgu Jiu,l\s`nd `n Basarabia casa, p\m`ntul, via [i toat\agoniseala. Tat\l s\u a primit parohie `n satulT`rgu Logre[ti, iar Constantin s-a transferat laLiceul Tudor Vladimirescu din ora[ul carel-a adoptat. Apoi, a absolvit Facultatea de E-lectrotehnic\ a Institutului Politehnic din Ia[i.Aici s-a `mprietenit cu literatur\, cu umorul,iar roadele muncii sale literare au format con-

]inutul mai multor c\r]i despre Ia[i [i electrici-tate, despre Ia[i [i alte aspecte ale vie]ii, print-re care s`nt [i urm\toarele lucr\ri: Cu Ia[ii m`-n\-n m`na, (`n colab. cu Ion Mitican, Ed. Do-softei, 1997 [i Ed. Tehnopress, Ia[i, 1999);Parfum de Ia[i (Ed. Tehnopress, Ia[i, 2002);Despre Ia[i - numai cu dragoste (Ed. Vasilia-na, Ia[i, 2005) etc. Cunoscutul om de litereVal Condurache scria despre Constantin Ostapc\ este unul dintre pu]inii mitografi ai ora[u-lui Ia[i. El resuscit\ figuri uitate sau l\sate lamarginea istoriei, simte c\ sunt lucruri caretrebuie reamintite pentru a nu ne pierde iden-titatea. Inginerul [i literatul ConstantinOstap - fost membru al Asocia]iei CulturalePro Basarabia [i Bucovina [i al Academiei Li-bere P\storel din Ia[i, ne-a p\r\sit fizic pen-tru totdeauna la 23 ianuarie 2014, dar spiritu-al ne va fi mereu al\turi ca un bun fiu al Basa-rabiei [i al Romniei Mari: harnic, frumos lachip, la vorb\ [i la fapt\, cuminte [i iubitor deneam. Dumnezeu s\-l odihneasc\ `n pace!

DdB

In memoriam Constantin Ostap

Pe profesorul universitar dr. dc. Gavril Istra-te l-am cunoscut personal acum un sfert de se-col, la Zilele Culturii Nem]ene Ion Creang\de la Humule[ti [i Tg. Neam], unde eu venisemcu un grup de studen]i ai Universit\]ii Pedago-gice de Stat Ion Creang\ din Chi[in\u, iarDomnia sa era cu prof. univ. dr. Nicolae Cre]u,cu acad. Constantin Ciopraga [i cu prof. univ.dr. Alexandru Husar. De atunci, drumurile noas-tre s-au intersectat mereu [i tot mai frecvent.C\ci `n urm\torii 10 ani am vizitat Ia[iul `mpre-un\ cu sute dintre fo[tii mei discipoli [i aproapede fiecare dat\ dumneasa ne-a fost cel mai ama-bil [i mai competent ghid prin vechea capital\ aMoldovei. Aproape de fiecare dat\, pentru c\ u-neori ne-au `nso]it regreta]ii universitari C. Cio-praga sau Al. Husar. Din anul 2000, s`ntem con-citadini cu cel mai ` n v`rst\ filolog rom=n [i ne-amf\cut invita]ii reciproce: eu l-am `nso]it cu di-verse ocazii literar-culturale la Soroca, Orhei,Chi[in\u etc., iar d`nsul mi-a ar\tat Hordoul luiCo[buc, N\s\udul, Bistri]a P`n\ la un anumittimp, ne-am vizitat unul pe altul acas\, iar `n ul-tima vreme, din motive lesne de `n]eles, mergnumai eu la dumnealui pe care, spre regret, l-aucam uitat autorit\]ile, colegii, prietenii, cei pecare i-a sprijinit s\ devin\ personalit\]i Des-pre profesorul, savantul, omul de cultur\ GavrilIstrate s-a scris mult [i se va mai scrie. Prin pre-zentul semnal privind `mplinirea unui secol dela na[terea Domniei sale vrem s\ subliniem c\distinsul nostru conational, prof. univ. GavrilIstrate, este [i un mare patriot-unionist, dar [i unfidel prieten al Basarabiei cu fiii ei de bun\

credin]\. Dovad\, `n acest sens, r\m`n c\l\tori-ile d-sale dincolo de Prut p`n\ la Nistru, de laCahul p`n\ la Edine] [i mai departe,prelegerile-i ]inute profesorilor, studen]ilor,elevilor din R. Moldova la ei acas\, discur-surile de la Asocia]ia Cultural\ Pro Basarabia[i Bucovina din Ia[i [.a. Pe 23 februarie 2014,

se vor `mplini 100 de ani de c`nd NeposulArdealului a d\ruit romnimii, `n specialIa[iului, un c\rturar [i un om precum mai rar`nt`lne[ti azi altul de o a[a valoare. ~n fa]aDomniei sale, a prof. univ. dr. dc. Gavril Istra-te, avem `nc\ o fericit\ ocazie s\ ne `nclin\mcu aleas\ considera]iune!

Gavril Istrate - 100de I. B.

ARCA{II LUI {TEFAN4 oorrDD


e Basarabia

~n via]a fiec\rui om se `nt`mpl\ [i lucruri ciu-date: unele au, iar altele nu au explica]ii. De e-xemplu, mai mul]i romni n\scu]i [i forma]i `n }a-r\ nu-[i (mai) iubesc patria cu frumuse]ile, istoria[i tradi]iile ei milenare, nu-[i cunosc `n profunzi-me limba matern\ cu normele-i literare, nu-[i res-pect\ cona]ionalii de oriunde cu plusurile [i minu-surile lor etc. ~n acela[i timp, mai mul]i romni ca-re au v\zut lumina zilei dincolo de grani]ele actu-ale ale acestui stat `[i risc\ existen]a cotidian\ aco-lo unde se afl\ `ntru binele Romniei. Acela[i fe-nomen se observ\ [i `n alt sens: circa o treime din-tre cei peste 20 de milioane de cet\]eni romni cuacte `n regul\ t`njesc dup\ teritoriile r\pite. Unadintre explica]iile de rigoare ar fi leg\tura lor di-rect\ de s`nge cu fra]ii de dincolo. Dup\ datele pecare le de]inem, peste 5 milioane din popula]ia ac-tual\ a Romniei e de origine basarabean\ [ibucovinean\.

De[i la rubrica Locul de na[tere din acte are `n-scris Ungheni (URSS), romnca get-beget SandaToma (foto) se consider\ soroceanc\ pentru c\ defacto s-a n\scut `n preajma Cet\]ii Soroca de pemalul Nistrului, `n casa farmacistului {cerbac de-prinz`ndu-se cu limba mamei, g`ngurind primelefr`nturi de cuvinte, savur`nd `nceputul vie]ii. Ce-darea Basarabiei [i n\v\lirea Armatei Ro[ii au for-]at plecarea ei cu p\rin]ii, Eugenia [i George Vasi-lescu, peste Prut. Clasele I-II primare Sanda le-af\cut `n {coala de Aplica]ii din Bac\u, III-IV - laNotre Dame din Ia[i, apoi a `nv\]at la LiceulOltea Doamna [i la Facultatea de Chimie Indus-trial\ a Politehnicii din aceea[i localitate. A lucratchimist la Facultatea de Medicin\ [i Farmacie dinvechea capital\ a Moldovei, la Tipografia ie[ean\,iar anii principali de munc\ i-a avut la Direc]iaApe Siret-Prut (direc]ie devenit\ ulterior Oficiulde Gospod\rire a Apelor), de unde `n 1988 s-apensionat. Toat\ activitatea d`nsei a fost mereu `n

str`ns\ leg\tur\ cu grija fa]\ de mediul ambiant, cuocrotirea naturii [i a bog\]iilor ei. Sanda Tomaconsider\ c\ omul are obliga]iunea s\ iubeasc\ [is\ protejeze natura care e via]a noastr\: s\ fim `narmonie cu ea pentru a ne bucura de aerul curat; s\nu neglij\m fierul, sticla etc. ce pot fi reciclate, c\cila un anumit moment sursele lor pot seca [i n-o s\le mai avem! P\m`ntul pentru noi to]i continu\ s\r\m`n\ o mare enigm\. A[adar, `ngrijindu-l amocoli diverse cataclisme, cutremure etc. De aici,sus]ine dumneasa, pleac\ multe dintre ne`n]elege-rile `n familie, `n societate, de aici porne[te [i goa-na dup\ bani urmat\ de negligarea prezentului [iviitorului copiilor Totodat\, Sanda Toma r\m`neo harnic\ poet\ [i epigramist\ din Ia[i. Mai jos, v\propunem o epigram\ [i o poezie dedicat\ lui Gri-gore Vieru semnate de domnia sa.

Unui confrate

~]i fac cu drag [i azi reclam\:Ai har [i ai [i mult umor,Dar vezi, s\ r`d de epigram\, C-altminteri r`d de autor!

Fra]ilor no[tri de peste Prut

(r\spuns lui Grigore Vieru)Venim acas\, venim to]i `napoiVenim acas\, venim s\ fim cu voi.Un suflet nu se poate `mp\r]i,Un grai str\bun nu are-alternativeDe frate nimeni nu te poate desp\r]i,Chiar dac\ se g\sesc mii de motive.De-avem acela[i tat\ [i o mam\,Noi suntem fra]i uni]i de Dumnezeu,De alt\ lege nu vom ]ine seam\{i crezul t\u va fi [i crezul meu.Venim acas\, venim to]i `napoiVenim acas\, venim s\ fim cu voi.P\m`ntu-a fost hr\nit cu lacrimi grele,Dar florile ce azi au r\s\ritAduc doar bucurii, uit`nd de rele,~mpodobind un vis ce s-a-mplinit.Venim acas\ cu suflet ne`nvinsCa s\ ar\m p\m`ntul din str\buni,S\ sem\n\m `ntregul necuprins,S\ fim ce-am fost [i, poate, [i mai buni.Venim acas\, venim to]i `napoiVenim acas\, venim s\ fim cu voi.

Dintre cele vreo [apte c\r]ulii `n care [i-a a[-ternut fr\m`nt\rile crea]iei [i pe care ni le-a ar\-tat, ne-au atras aten]ia dou\: Cetatea fermecat\(Editura CERMI, 2007, Ia[i) [i Tinere]e, bucurie[i pu]in\ poezie (aceea[i editur\, Ia[i - 2010),prima lucrare con]in`nd un [ir de decaloguri prin-tre care [i Decalogul apei, Decalogul p\m`ntuluietc. Cel mai tare `ns\ `n cadrul discu]iei noastrecu Sanda Toma ne-a impresionat vorbirea plin\de c\ldur\ [i emo]ie a dumneaei despre ora[ul [iCetatea Soroca: Soroca Un loc al lui Dum-nezeu privind natura, cur\]enia [i rela]iile dintreoameni. Parcul de l`ng\ gimnaziu era de o frumu-se]e rar\, slujbele la biseric\ ne atr\geau prin vo-cile cu totul aparte ale preotului [i c`nt\re]ilor,serb\rile [colare erau minunate. ~n curtea casei a-veam scr`nciob, gr\dina ne era plin\ de flori...Tata, ofi]er de infanterie, m\ lua de m`n\ [i m\plimba pe malul `nalt al Nistrului, `nv\]`ndu-m\ amerge. Iar ora[ul avea mul]i, mul]i copaci, majo-ritatea castani. ~mi amintesc cu drag de acei cas-tani `nflori]i, dar mai cu seam\ de misterioasaCetate. Pentru d`nsa `ns\ la fel de scump\, bapoate [i mai [i, r\m`ne nepoata ei, Alexandra, stu-dent\ la medicin\. Fiindc\ veni vorba de tineri,c`]i dintre ei ast\zi mai s`nt mi[ca]i de cur\]eniacare ar trebui s\ ne `nconjoare, de frumuse]ea flo-rilor, de parfumul castanilor sau al altor arbu[ti,de misterul unor cet\]i? {i la acest capitol, SandaToma - o ie[eanc\ de la Nistru, ne d\ o lec]ie deiubire a naturii, a trecutului [i a unit\]ii neamului,pentru care lucru `i mul]umim din suflet.

O ie[eanc\ de la Nistrude Fr. IONIC|

PETALE GEOGRAFICE 5oorrDD


e Basarabia

Dup\ serbarea [colar\ unde elevele Ira Litvinciuc, Larisa Perjovski, Maria Iusov, Valentina Novi]ki, FiraLerner, Liusia Vizitiu, Lena Guja, Ala Ciobanu (sus mijloc), Jenica C\r\u[u, Haia Grinberg, Vali Spr`ncean\,Clara Capb\tut (jos), Liuba Andricov [i Ada Pascaru au jucat piesa lui Victor Eftimiu ~n[irte, m\rg\rite,printre ele fiind [i copila de 6 ani Sanda Vasilescu. ~n centru e mama ei, Eugenia Vasilescu, profesoar\ de

romn\ [i francez\ - directoarea Gimnaziului Domni]a Ruxandra `ntre anii 1932-11940; Soroca-11939.

La 1 decembrie 2013 s-au desf\[urat `ntr-uncadru solemn activit\]i `nchinate `mplinirii a95 de ani de la formarea Statului Na]ionalUnitar Romn, sub genericul: La Alba clopo-te r\sun\/De se aud `n Cern\u]i [i-n Chi[in\uorganizate de Filiala Constantin Stere dinIa[i a ACPBB, la care au participat elevi, stu-den]i, profesori [i invita]i din municipiul [i ju-de]ul Ia[i (inclusiv din comuna G`rbe[ti), dar[i din R. Moldova. Prof. univ. dr. Ion Berghia,pre[edintele filialei, `mpreun\ cu so]ia au de-pus o coroan\ la Monumentul Unirii din pia]acu acela[i nume a Ia[iului unde se desf\[urauceremoniile oficiale, dup\ care s-au al\turatcelor prezen]i `n num\r foarte mare la BisericaBanu, d`nsul explic`ndu-le de ce s-a ales a-cest l\ca[ sf`nt [i subliniind c\ este o tradi]iepentru filiala ie[ean\ a ACPBB ca evenimen-tele de maxim\ importan]\ pentru re`ntregireaneamului romnesc s\-[i g\seasc\ ecoul emo-]ional `ntr-un ambient sacru. Prof. univ. dr.Ion Agrigoroaiei a vorbit despre unirea din1918 a Basarabiei [i a Bucovinei cu Romnia,precum [i despre des\v`r[irea Form\rii Statu-lui Romn la 1 decembrie, cit`nd din diversemateriale de arhiv\ [i din publica]ii. Colonelul(r) Jic\ Aionoaie s-a referit la aportul ArmateiRomne [i al eroilor neamului `n `mplinireaactului unirii, iar studentul Silvian-EmanuelMan - pre[edintele Ligii Studen]ilor din Uni-versitatea Al. I. Cuza, a subliniat rolul fami-liei [i al [colii `n educa]ia patriotic\ a copiilor,dar [i la importan]a cunoa[terii istoriei noastrenemistificate. Emo]ia transmis\ de preotul pa-roh Dumitru Merticariu - vicepre[edinte al Fi-lialei Constantin Stere (care a oficiat o spe-cial\ slujb\ de pomenire a tuturor eroilor nea-mului romnesc) a fost `mp\rt\[it\ de `ntreagaaudien]\, sus]inut\ de studen]ii [i elevii din R.Moldova care au fluturat steagurile tricolore`n interiorul bisericii ce s-a dovedit ne`nc\p\-tor. Interven]iile invita]ilor de onoare au alter-nat cu momentele artistice preg\tite [i prezen-tate de elevii {colii Gimnaziale {tefan Brs\-nescu din Ia[i `ntr-un emo]ionant program ar-tistic, coordonat de profesoarele Monica Gr\-dinaru [i Mihaela Grigora[. Copiii au fost r\s-pl\ti]i cu daruri, dulciuri [i cu diferite numereale revistei Dor de Basarabia, prin contribu-]ia enoria[ilor bisericii, a {colii {tefan Brs\-nescu [i, `n mod deosebit, a profesoarei MariaApetroaiei de la aceea[i [coal\ - secretara Fi-lialei Constantin Stere a ACPBB. Ac]iuneacomemorativ\ a continuat cu un alt momentemo]ionant: un num\r mare de studen]i [i elevi,`nso]i]i de p\rin]i [i de cadre didactice, dar [ial]i participan]i s-au deplasat la U.M.F. Gr. T.Popa din Ia[i unde au participat la conturarea`nsufle]it\ prin prezen]a fizic\ a h\r]ii Rom-niei Mari, activitate organizat\ de Liga Studen-]ilor `n frunte cu Silvian-Emanuel Man.

La `ntrunirea din 7 decembrie, organizat\de profesorul Marius-Petronel Baciu, pre[edin-tele filialei ACPBB din or. Negre[ti (Vaslui), aufost prezen]i conduc\tori ai ACPBB din diverselocalit\]i: Marian Clenciu (Bucure[ti), NadejdaAnghel (Roman), Constantin Rusanovschi (O-ne[ti), Vasile Puiu (Bac\u) [i Ion Berghia (Ia[i).Acestora li s-au al\turat un grup din 5 persoanevenit de la C\u[eni (R. Moldova) `ntre care do-u\ liceene, grup condus de profesorul ValeriuOsta[; vreo 3-4 elevi basarabeni care `nva]\ laNegre[ti [i unul la One[ti; Vasile Voicu - prima-rul de Negre[ti, cu c`]iva concitadini. Ac]iuneas-a desf\[urat `n sala Prim\riei localit\]ii undeparticipan]ii au f\cut un schimb de opinii pri-vind Marea Unire de la 1918, pulsul popula-]iei R. Moldova vizavi de Summit-ului de laVilnius, dar [i diverse probleme de ordin cultur-al, educa]ional, de comunicare etc. Dac\ lu\rilede cuv`nt ale unui participant la `ntrunire (cammulte `n compara]ie cu ale celorlal]i vorbitori,mai ales c\ el nu reprezenta colectivul vreuneiorganiza]ii ori institu]ii!) care a pledat pentrudesf\[urarea unui referendum `n R. Moldova petema ader\rii acesteia la UE (idee care coincidecu cea a opozan]ilor actualei conduceri moldo-vene), dar [i pentru revenirea la modul depromovare a ini]iativei de jos `n sus ni s-aup\rut exact opuse votului celor peste 100.000de basarabeni aduna]i pe 3.XI.2013 `n Pia]aMarii Adun\ri Na]ionale din Chi[in\u care auvotat cursul Moldovei spre UE, apoi primarul-gazd\ Vasile Voicu s-a dovedit a fi un adev\ratromn unionist [i prin vorb\, [i prin fapt\:chiar `n toiul discu]iei domnia sa a lansat opropunere pentru oaspe]ii s\i din R. Moldova- `n vacan]a de var\ Prim\ria din Negre[ti vaorganiza o tab\r\ de odihn\ [i crea]ie pentruun grup de elevi din C\u[eni! Iar elevilor pre-zen]i la `ntrunire le-a promis o excursie la Put-na(?). A[adar, am cunoscut `nc\ un primar ro-mn care [tie ce vorbe[te, iar vorba sa e `nconcordan]\ cu fapta, ci nu bate apa-n piu\Cu regret, ne-a durut lipsa de la adunarea res-pectiv\ at`t a conducerii or\[ene[ti, raionale [i[colare din C\u[eni, c`t [i a elevilor, profesori-lor, directorilor din Negre[ti. Or, multe dincele rostite, atunci [i acolo, erau destinate toc-mai unei audien]e solide, ci nu doar vorbitori-lor `n[i[i

Edi]ia a III-a a Forumului Romnilor dePretutindeni (Bucure[ti, 12 - 15 decembrie2013) a fost organizat\ de Departamentul Poli-tici pentru Rela]ia cu Romnii de Pretutindenial MAE. Angaja]ii Departamentului merit\tot respectul pentru truda depus\ de ei, fapt ce af\cut ca ac]iunea s\ se desf\[oare la un nivel`nalt. Aceasta s-a `nt`mplat `n pofida faptului c\personalit\]ile de prim\ m\rime care figurau `nprogram au lipsit de la lucr\rile forumului, c\mul]i oficiali au venit cu `nt`rziere [i au plecatmai devreme, fiind ocupa]i cu lucruri mai im-portante. P`n\ la urm\, dintre to]i demnitariimari au r\mas cu participan]ii doar secretarul destat Stej\rel Olaru [i Cristian David - ministrudelegat pentru Romnii de Pretutindeni, al doi-lea fiind convins c\ Romnii din afara grani]e-lor sunt corp comun cu romnii din Romnia [ipractic `ntregesc spiritualitatea, esen]a [i creati-vitatea poporului romn [i nu putem s\ facem odistinc]ie, din aceast\ perspectiv\, `ntre cei caretr\iesc `n Romnia [i cei care tr\iesc `n afaragrani]elor pentru c\, p`n\ la urm\, cu to]ii avemo r\d\cin\ comun\, r\d\cina neamului rom-nesc. Un discurs cald a avut delegatul Preafe-ricitului P\rinte Patriarh Daniel, Preasfin]itulVarlaam Ploie[teanul, episcop-vicar patriarhal.Spre finalul lucr\rilor Forumului s-a schi]at caobiectiv organizarea `n 2014 a primei edi]ii aCongresului Romnilor de Pretutindeni. ~n `n-cheiere, nu putem s\ nu amintim un lucru com-parabil, `ntr-un fel, cu congresele diasporeimoldovene[ti desf\[urate la Chi[in\u acum cevatimp: dac\ acolo participau ru[i, ucraineni, g\-g\uzi [.a. cu preten]ii de moldoveni [i nici unulcare s\ se fi considerat romn (inclusiv cei ve-ni]i din Romnia), aici am `nt`lnit evrei vorb\-re]i, lipoveni taciturni, romni n\scu]i `n alte]\ri care `n pauze discutau `ntre ei `n limba sta-tului `n care locuiesc, cona]ionali pleca]i dinRomnia, moldoveni [i romni din R. Moldo-va [.a. Dintre ace[tia, cei care beneficiaz\ desus]inere financiar\ din partea Statului Romnnu au intrat `n discu]ii contradictorii care ar fiputut s\ le sub]ieze re-sursele, astfel anumiteprobleme r\m`n`nd pe vechi, adic\ a[tept`ndu-[irezolvarea la Sf`ntul a[teapt\ Dar [i a[a st`ndlucrurile, `ntrunirea a meritat s\ aib\ loc. Chiardac\ la balul de adio Ramona B\descu era c`t pece s\ fie perceput\, de anumi]i romni de pretu-

Cinci evenimenteLA FILIALA CONSTANTIN STERE DIN IA{I A ACPBB6 oorrDD


e Basarabia

Prezidiumul Forumului - vorbeste ministrul Cristian David

Nu te-am cunoscut, maestre, Dar te v\d sculptat `n piatr\: Sufletul cer-nit ne este C\ci te-ai stins a[a, deodat\. Stau [i te privesc t\cut, Ceasuloare s\ conteze?

Chiar de glasul t\u e mut,Face inimi s\ vibreze.

Tu, cu scrisul t\u divin,Chemi cu dragoste poporul,

Prin cuv`ntul t\u sublimM`ngì sufletul [i dorul.Ai trecut pe l`ng\ noi

{i-ai l\sat `nscris pe ]ar\:Eu sunt pururea cu voi,

Neamul nu `mi las s\ piar\!Ai f\cut tot ce-ai putut: Prin fapte, prin poezie

N-ai trecut doar peste Prut,Ci-ai sl\vit o Romnie.Tu `n piatr\ d\inuie[ti,

Din Copou z`mbe[ti spre soare,Peste v`rfuri lung prive[ti

Cu durere la hotare.Frate Grig, s\ dormi `n pace,

Domnul vede grani]a!

C`nd sim]i-va c\ nu-i place,El o va desfiin]a...

{i vom fi cu to]ii iar\Scut originii str\bune,Vom avea aceea[i }ar\

{i o demn\ na]iune.DdB

C\tre Grigore Vierude Corneliu CARP

tindeni, cea mai `n drept reprezentant\ a culturiineamului!

15 ianuarie e ziua na[terii lui Eminescu, dar[i Ziua Na]ional\ a Culturii `n cele dou\ state ro-mne[ti. Iat\ ce ne relateaz\ corespondentulnostru Culai, din Piatra Neam]: La ... sc\ri pro-por]ionale, peste tot s-a s\rb\torit Eminescu pel`ng\ Ziua Culturii Na]ionale: ieri-azi-mìne [i-o vor ]ine unii p`n\-nspre duminic\; un fel debotez cu nunt\ sau invers, la care p`n\ [i amba-sadele ro [i ICRo-ele au primit ordin activistic`n acest sens, pe linie MAE. ~n Tg. Ketrii n-afost mai bine dec`t am prognosticat: vacarmstradal [i haloim\s organizatoric `n jurul unuibust coco]at la vreo 3m; nu ca s\ vad\ mai binetelegondola (vorba lui Manoleunesco, care n-amai f\cut cruci [i temenele, c\ nu mai e corectuece[te), ci de teama pur\ a pohtitorilor la bron-zul bustului. N-o fi bronzul busturilor din Co-

pou, sper... {i, desigur, n-au lipsit oficialii [i ne-chema]ii care s-au f`]ìt `n timpul serviciului re-ligios mai r\u dec`t cei f\r\ 7 ani de acas\... Numai pu]in de 5 (cinci) preo]i cu dasc\lii din do-tare au izbutit cu greu s\ acopere zgomotoceala.Doar sirenele celor care se duc dup\ accidentede cele mai multe ori idioate, sem\n`nd `n caleinfarcte [i panici, au reu[it de i-au acoperit epi-sodic. {i astfel, s-a mai bifat un Eminescu.

La Ia[i, ac]iunea de cinstire a Poetului organi-zat\ de Casa de Cultur\ Mihai Ursachi s-a des-f\[urat `n Parcul Copou, `n fa]a bustului s\u. Auluat cuv`ntul actorul Constantin Popa, criticul deart\ Valentin Ciuc\, poetul Adi Cristi - directorulCasei de Cultur\, reprezentan]i ai conducerii lo-cale [.a. Ca [i `n al]i ani, prin preajm\ s-au plim-bat actori ie[eni `mbr\ca]i `n costume de epoc\,elevi ai Liceului G. Ibr\ileanu au spus poezii,au c`ntat. Deliciul publicului a venit `ns\ spre fi-

nalul ac]iunii, c`nd lumea se cam r\rise: inter-pre]ii Ady Bezn\ [i Cezar Popescu sus]inu]i depoetul Andrei Maftei au fost superbi!

Nu ar fi corect dac\ nu am aminti c\ [i de a-ceast\ dat\ au lipsit de la ceremonie conduc\toriiprim\riei, ai CJ Ia[i, ai unor institu]ii importantedin municipiu at`t culturale, c`t [i de alte pro-filuri. Cel mai trist ni se pare faptul c\ la oma-gierea lui Mihai Eminescu nu au venit scriitoriiie[eni! C\ mul]i dintre ei au participat la ac]iunilede la Boto[ani [i Ipote[ti nu e o scuz\, c\ci nu aumers to]i acolo. Dac\ ` ns\ majoritatea lor au avut,`n aceast\ zi sf`nt\, `nt`lniri cu cititori de diferitev`rste, mai ales cu elevii [i studen]ii c\rora s\ levorbeasc\ despre Luceaf\rul poeziei noastre eminunat, dar s-ar putea s\ nu fi fost a[a. Iar lipsalor din Copou l-a obligat pe Adi Cristi s\ mearg\cu coroana la bust de dou\ ori

Ni s-a p\rut straniu [i faptul c\, la momentulpotrivit, nimeni dintre organizatori [i partici-pan]ii activi nu [i-a amintit de Veronica Micle,Ion Creang\ [.a. la busturile c\rora s\ fi depusm\car o floare.

Pe 18 ianuarie curent, s-au `mplinit 5 ani dela moartea lui Grigore Vieru. Cu aceast\ ocazietrist\, filiala ie[ean\ a ACPBB a desf\[urat ofrumoas\ ac]iune la bustul poetului basarabeandin Parcul Copou, la care au participat maimul]i membri ai ei, copii, dar [i confra]i care seplimbau prin parc la acea or\. Dup\ ce prof. dr.Ion Berghia - pre[edintele filialei, a rostit un cu-v`nt despre Gr. Vieru [i crea]ia lui, ing. CorneliuCarp a citit o poezie proprie dedicat\ poetului (opublic\m al\turat), iar prof. univ. dr. Petru Zu-gun a prezentat o carte de-a lui Vieru pe care a-vea autograful autorului. Tot actunci, cei pre-zen]i [i-au amintit [i despre regretatul actormoldovean Victor Ciutar, decedat `n aceea[i zi[i acela[i an cu Grig. Vieru. Apoi, copiii s-au `n-fruptat cu bomboane Lapte de pas\re de laChi[in\u, cu alte dulciuri, iar cei maturi au b\utcite un pahar - dou\ de izvar basarabean (vinfiert) `ntru odihna celor comemora]i.

LA FILIALA CONSTANTIN STERE DIN IA{I A ACPBB 7oorrDD


e Basarabia

Cu g`ndul la Grigore Vieru, 18 ianuarie 2014, Parcul Copou din Ia[i

La bustul lui Eminescu, vorbe[te Valentin Ciuc\ - critic de art\ [i eseist

Marea noastr\ Unire nu s-a f\cut de la sine, ci cumari sacrificii ale poporului nostru de-a lungul `ntregiisale istorii. Despre implicarea belin]enilor `n actul de la1 Decembrie 1918 g\sim informa]ii `n manuscrisulCronica Parohiei Ortodoxe Romne Belin], elaborat\de preo]ii Ion Dulcu [i Ioan Belei. Le rezum\m aici:

La Primul R\zboi Mondial au participat din Belin]TM `n armata austro-ungar\ 456 de combatan]i, dincare 78 (17,10 %) au c\zut pe cmpul de lupt\: jum\ta-te (39) `n Rusia, restul `n Italia (19), Romnia (9), Un-garia (8), Albania (3), Austria (1), loc necunoscut (1).Numele lor este trecut pe Monumentul Eroilor dinBelin], `n\l]at `n 1938.

C]iva dintre ei au c\zut prizonieri la ru[i. ~n no-iembrie 1916, cam 40.000 de prizonieri b\n\]eni [i ar-deleni din Rusia au cerut s\ fie primi]i `n armata rom-n\ ca voluntari (Romnia fiind atunci aliat\ cu Rusia).Doi ofi]eri romni - generalul C. Coand\ [i colonelul C.G. Pietraru - au muncit cu trup [i suflet pentru forma-rea corpului de voluntari. La 3 martie 1917, colonelulPietraru a f\cut un angajament `ntre autorit\]ile romne[i voluntari pentru organizarea unit\]ilor de voluntari,fixndu-se, ca punct de concentrare a voluntarilor, lo-calitatea Darni]a de lng\ Kiev, numit\ de P. NemoianuPrima Alba Iulie a romnilor (Petru Nemoianu, Pri-ma Alba-Iulie a romnilor. Voluntarii romni `n r\z-boiul pentru `ntregirea neamului, Timi[oara, 1922). A-colo s-a format cea dinti unitate de voluntari: Compa-nia 1 din Batalionul I, aproape numai din b\n\]eni, care[i-au confec]ionat, punnd mn\ de la mn\ 2,80 ruble,un steag tricolor, cu benzile de culori dispuse perpendi-cular pe lance, iar nu paralel cu ea, purtnd pe o parteinscrip]ia Tr\iasc\ Romnia Mare! [i pe cealalt\ par-te: Unire! Purt\torul lui a fost dintru `nceput sergen-tul voluntar Dimitrie L\z\rel (T\lianu) din Belin]. La 3iunie 1917, primul batalion de voluntari, instruit [icomplet echipat, a pornit din Kiev spre Ia[i. Era com-pus din 16 ofi]eri [i 1250 de subofi]eri [i solda]i, sub co-manda maiorului Sebastian Aldescu. ~n ziua de 5 iunie,batalionul a ajuns la Chi[in\u. Maiorul Murafa, care i-a primit acolo, le-a dat un steag pentru a-l `mplnta pecetatea Alba Iulia, iar un bun romn, Vladimir Her]a,le-a dat o icoan\ a Mntuitorului spre a fi depus\ `n ca-tedrala de la Sibiu. Primirea `n Ia[i din 7 iunie a fost oadev\rat\ s\rb\toare. Voluntarii coboar\ din tren cn-

tnd Pe-al nostru steag, la care li se r\spunde de c\treie[eni cu S\ trecem Carpa]ii. ~n gar\ i-a `ntmpinat ge-neralul Prezan, apoi la cazarma Regimentului 7 Ro[i-ori, unde au fost `ncartirui]i, i-a primit generalul Vl\-descu. Cuvnt\rile celor doi generali erau rupte din su-fletele lor. ~n curtea Regimentului 7 Ro[iori s-a desf\-[urat o adev\rat\ s\rb\torire, despre care cineva dintrecei prezen]i a spus: A[a ceva nu s-a mai v\zut de la1848. Dac\ atunci a fost o Cmpie a Libert\]ii, asta esteCmpia Unirii. A doua zi, ` n fa]a ~. P. S. Pimen, s-a de-pus jur\mntul de credin]\ c\tre }ar\ [i Regele Ferdi-nand, prezent la aceast\ solemnitate. A urmat o mas\a `nfr\]irii, la care a luat parte [i a toastat [i regele. Co-mandantul Corpului I de Armat\, generalul Nicolae Pe-tal, a toastat pentru primul rege al tuturor romnilor.Apoi s-a pus `n mi[care o procesiune `n ora[, la sta-tuia lui Alexandru Ioan Cuza, cnd [i unde - scrie port-drapelul L\z\rel - am v\zut viziunea grandioas\ amarelui vis na]ional `nf\ptuit. ~n acea zi, parlamentul[i-a suspendat lucr\rile, iar to]i mini[trii, senatorii [i de-puta]ii au venit la statuia lui Cuza spre a lua parte la m\-rea]a s\rb\toare de `nfr\]ire a voluntarilor b\n\]eni [iardeleni cu osta[ii Romniei. Prim-ministrul I. C. Br\-tianu a cuvntat cu mare `nsufle]ire.

Pu]ine deta[amente de voluntari au ajuns pe front,dar Batalionul I a participat la luptele de la M\r\[e[ti,Muncelu [i Panciu sub tricolorul adus din Rusia. Dup\terminarea r\zboiului, steagul acesta a `nso]it delega]iabelin]enilor la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1Decembrie 1918, a `nso]it apoi la Bucure[ti batalionul

de onoare al Regelui, a primit delega]ia romnilor dinArdeal [i Banat care au cerut la Alba Iulia unirea cuPatria Mam\, a participat la diferite festivit\]i la Sibiu,Arad etc., ca s\ poposeasc\ `n cele din urm\ la Belin],mai `nti `n casa portdrapelului D. L\z\rel, apoi la Bi-serica Ortodox\ Romn\ de aici (alte am\nunte `n arti-colul al\turat al preotului Ioan Belei, n\scut `n 1889 laRuc\r BV, p\storind `n Belin] din 1916 pn\ `n 1950,cnd s-a pensionat).

Felul incorect `n care s-a aplicat `n Banat Legeareformei agrare din 30 iulie 1921 i-a determinat pecombatan]ii `ndrept\]i]i a primi p\mnt s\ se consti-tuie `ntr-o Uniune a Fo[tilor Volunari Romni(UFVR). Un rol activ `n cadrul Desp\r]\mntuluiUFVR Belin]-Chiz\t\u l-a avut Dimitrie L\z\rel(1885-1959), care-[i adaug\ de-acum la nume [i peL\z\rescu. La prima adunare a UFVR (Arad, mai1923) a participat din desp\r]\mntul Belin]-Chiz\t\uun grup de 400 voluntari care aduceau `n frunte stea-gul pe care l-au ap\rat pe front [i o fanfar\ admira-bil\, dup\ cum informeaz\ gazeta Solidaritatea dinArad, I (1923), 27 mai, p. 1. Inutil s\ mai amintim c\portdrapelul era Dimitrie L\z\rel-L\z\rescu. La `nce-put a fost secretar [i casier, iar din 1929 pre[edinte aldesp\r]\mntului Belin]-Chiz\t\u, care cuprindea 520de membri din 56 de comune. Steagul a fost prezentla toate adun\rile. Ast\zi se afl\ la Muzeul Banatuluidin Timi[oara, ca exponat de mare pre], singurul steagp\strat din cele 6-7 cte au avut voluntarii b\n\]eni [iardeleni din Primul R\zboi Mondial.

Povestea unui steag acoperit de gloriide Simion D|NIL|, Belin] (jud. Timi[)

Ridicat `n memoria celor ce au c\zut`n lupt\ pentru eliberarea Basarabiei, peo colin\ din apropierea Chi[in\ului, pemo[ia satului Ghidighici, de unde Gene-ralul Ion Antonescu a condus opera]iu-nile de eliberare a ora[ului Chi[in\u,Turnul dezrobirii Basarabiei a fost inau-gurat `n zilele de 1-2 noiembrie 1942.La festivitatea inaugur\rii au participat

membrii Guvernului Romniei, FamiliaRegal\, Generalul Ion Antonescu, Gu-vernatorul Basarabiei, elevi [i alte perso-nalit\]i marcante din vremea aceea.

Turnul dezrobirii Basarabiei a avuto via]\ prea scurt\. Dup\ r\zboi ampierdut din nou Basarabia, iar Monu-mentul, Turnul, a fost aruncat `n aer decomuni[tii cotropitori, dup\ cum toate

simbolurile romne[ti au avut aceea[isoart\, `n multe cazuri [i `n dreaptaPrutului.

Am avut ocazia s\-l cunosc la Bu-cure[ti pe regretatul Vlad Dumbrav\,originar din satul Ghidighici, care mi-apovestit cu lux de am\nunte prin cegroz\vii au trecut romnii basarabenisub eliberarea a[a-zis\ sovietic\.R\zboiul l-a g\sit elev la SeminarulTeologic din capitala Romniei. A r\-mas `n ]ar\, la Bucure[ti, [i a murit cudorul de a vedea Basarabia din nou ali-pit\ Patriei-Mame.

Turnul dezrobirii Basarabieide Ioan DAN, Satu Mare

REPERE ALE MEMORIEI8 oorrDD


e Basarabia

TurnuldezrobiriiBasarabiei

de laGhidighici

- 1942,ast\zi

disp\rut

O adunare a UFVR din Desp\r]\m`ntul Belin]-CChiz\t\u ]inut\ `n Belin] `n 1930. ~n spate: steagul. Pe ultimul r`nd, al 4-llea de la dr. - sergentul Dimitrie L\z\rel-LL\z\rescu, portdrapelul celebrului steag.

Vitregiile istoriei ab\tute asupra unui neam bine-cuv`ntat de Domnul pre p\m`nt cu alese calit\]i i-auh\r\zit o soart\ pe care, oric`t s-ar str\dui el s-o `n-frunte [i s\-[i rea[eze traiul `n matca original\, se parec\ mai trebuie s\ depun\ eforturi care de multe oriparc\ stau sub zodia z\d\rniciei. {i atunci, ca oriceom de bun\credin]\, stau [i m\ `ntreb: Oare c`nd,Doamne din `naltul cerului, vei slobozi lumin\ [i `n-]elepciune `n min]ile acelor atotputernici ce ]in frìe-le P\m`ntului spre a ne picura `n suflete [i nou\ unstrop din m\rinimia Ta [i s\ `mpline[ti un vis at`t defiresc: re`ntregirea neamului romnesc? Sim]im, pezi ce trece, c\ opreli[tile se `nmul]esc voit sau nevoit,c\ at`t propaganda din exterior, c`t [i cea din interiorpun stavil\ `n loc s\ netezeasc\ drumul izb`nzii. Cata-clisme naturale, istorice sau create inten]ionat de a-numite structuri interesate `n desp\r]irea fra]ilor de a-cela[i s`nge ne fac s\ sc\p\r\m sc`ntei `ntre noi [i `nmileniul al III-lea, `n loc s\ ne `n]elegem, s\ ne ac-cept\m reciproc a[a cum s`ntem, con[tientiz`nd cu to-]ii importan]a acelui vis realizat de `nainta[i, spulbe-rat apoi nu [i f\r\ contribu]ia unora dintre noi. {i a-tunci g`ndesc c\ la temelia relelor se afl\ fie r\m\[i-]ele trecutului activate de fosilele dezbin\rii noastre,fie de nepriceperea, ignoran]a sau nedorin]a ce ne ca-racterizeaz\, fie de `ns\[i cucoana prostie. Am fostmartor ocular sau implicat direct `n anumite situa-]ii/scene de-a dreptul deocheate `n care basarabenisimpli veni]i `n Romnia s\ fac\ un ban, la `ntoarcere,`n trenul spre ]ara de dincolo de negura Prutului o-c\rau autorit\]ile de aici pentru nu [tiu ce m\suri lua-te. Totodat\, unii demnitari din v`rful politicii moldo-vene se tem de re-unire ca dracul de t\mìe [i `ncercs\ le `n]eleg motivele. Pe de alt\ parte, usc\turile detoate rangurile din Romnia de azi nu s`nt cu nimicmai prejos dec`t cele de dincolo, jongl`nd cu o dis-criminare josnic\ ce `[i are ob`r[ia `n glorioasa er\ `n-c\ neapus\. Mai dureros `ns\ e faptul c\ oamenii devaloare din ambele jum\t\]i ale neamului nu ripos-teaz\ la gogom\niile de tot felul! Bine`n]eles c\, `n a-cest sens, exist\ [i excep]ii. De exemplu, unii cores-ponden]i [i simpatizan]i ai revistei noastre fie ne-aul\sat f\r\ r\spuns c`nd i-am `ntrebat ce cred despre e-misiunea Lumea lui Banciu, din 24 decembrie2013, postul B1 TV (`n care moderatorul m`nje[tecras R. Moldova [i cet\]enii ei), fie ne-au dat unulambiguu sau a[a-zis diplomatic, neutru. Se pare c\nu to]i cona]ionalii nostri care ar avea ceva de spuspercep gravitatea situa]iei `n rela]iile dintre cei de-oparte [i de alta a grani]ei. Or, fiece pozi]ie rezervat\,delicat\ de la o vreme este contra normalului, trep-tat transform`ndu-se `n complicitate cu `ntunericul.Exist\ `ns\ [i oameni care au taxat obiectiv faptapalavragiului lipsit de orice norm\ de bun-sim].Acum 2-3 zile, fiic\-mea `mi scria de peste ocean:Tata, ai v\zut emisiunea? Eu n-am cuvinte... Tu cudobitocul acesta vrei s\ faci re-unirea? Cel mai tristeste faptul c\ cei care g`ndesc ca el s`nt majorita-tea.... Da, draga mea, nu o singur\ dat\ am vizionatemisiunea care mi-a spurcat cons`ngenii, m-a umilitpe mine [i pe miile de studen]i care mi-au frecventatcursurile aici [i dincolo de Prut, mul]i dintre ei bunispeciali[ti [i buni romni. Am vizionat-o ca s\-i potda obraznicului riposta meritat\! Pentru c\ m\ oblig\propriile-mi convingeri, anii tr\i]i at`t `n R. Moldova,c`t [i `n Romnia, titlul revistei etc. Dar [i pentru c\problema discrimin\rii exist\ de c`nd haul [i p`r\ul [i

nu mai poate fi tolerat\. Lipsea doar un nemernic ca-re s\ sar\ calul, adic\ `n fa]a `ntregii lumi s\-[i [tearg\picioarele jegoase de memoria martirilor unioni[ti(primii fiind basarabenii!), de cea a sutelor de mii dedeporta]i, maltrata]i, uci[i numai pentru c\ au ]inut s\se numeasc\ romni! Vinovat s`nt [i eu c\ materia-lul a ajuns la tine [i la al]ii ca tine, care v\ afla]i de-parte de p\m`ntul str\bunilor. Or, cineva trebuie s\dea alarma c\ a sosit ora c`nd romnimea trebuie s\-[i cunoasc\ [i s\-[i pun\ la respect tr\d\torii (avem `ns`nge gena tr\d\rii, dup\ afirma]iile acad. R\zvan Te-odorescu), provocatorii, puturo[ii, ho]ii Dup\ emi-siunea mizerabil\ am trimis mesaje mai multor cu-noscu]i, colegi, amici de diverse v`rste [i profesii dinlocalit\]i ale celor dou\ ]\ri-surori, cu rug\mintea s\ia atitudine. Mai jos, cite[te r\spunsurile care mi-aufost date [i trage concluziile de rigoare. Eu doar at`taam de ad\ugat: nu ai dreptate c`nd sus]ii c\ cei careg`ndesc ca el (ca Banciu-n.r.) s`nt majoritatea. ~ncompara]ie cu ni[te mizerabili `nfumura]i, Romniaare mai mul]i oameni de isprav\, competen]i, educa]i,iubitori de limb\ [i neam. Ei doar trebuie sco[i dinamor]ire!

Cona]ionalilor [i celor de alte etnii din diferiteconsilii sau grup\ri (romne[ti) de aici, de peste rùori de peste ocean care nu ne-au r\spuns la mesajullegat de lumea lui banciu, nu au scris altor publica]iifie pentru c\ s`nt oameni cumin]i care nu se bag\ `nasemenea mizerii, fie cred c\ le `ntindem o capcan\la comanda vreunor neispr\vi]i, fie c\ nu presimt pe-ricolul ce ar defecta busola }\rii, fie c\ umbl\ cu fun-ful `n mai multe b\rci profit`nd de chermeze, diplo-me, sponsoriz\ri etc. pe tema Basarabiei sau pe cea aromnismului - `n felul acesta, voit sau nu, pactiz`ndcu necuratul, le comunic\m urm\toarele: [i nou\ neplac ru[ii, dar numai acei care stau la casele lor saune vin `n ospe]ie cu g`nduri bune, care-[i iubesc pro-priul neam [i nu tind s\ rusifice alte popoare! Totoda-t\, ca [i Nicolae Timofti - pre[edintele R. Moldova,dup\ o via]\ `mpreun\ cu ei vrem s\ sim]im cum setr\ie[te `n UE. Iar vorbele [i (in)ac]iunile unor troglo-di]i nu ne pot schimba convingerea c\ re`ntregirea es-te calea unic\ a supravie]uirii noastre ca neam.

~n continuare, v\ oferim alte opinii vizavi de pro-blema abordat\:

Dan Ioan: Referitor la Lumea lui Banciu (B1TV) din 24 decembrie 2013, `n primul r`nd sunt decondamnat autorit\]ile competente care `ng\duietransmiterea pe post a unor emisiuni televizate de de-f\imare a na]iunii noastre, iar vr\jba[ii no[tri s\ [tie c\Basarabia face parte din hotarele str\vechi ale Rom-niei. Ace[ti tr\d\tori de neam [i ]ar\ `[i `ncaseaz\ sim-bria de la cercuri externe interesate s\ z\d\rniceasc\realipirea Basarabiei la Patria-Mam\. De unde provinbanii cu care tr\d\torii sunt pl\ti]i? Cu ani `n urm\, `ncadrul unor tratative de recuperare a tezaurului nos-tru de la Moscova, ru[ii au l\sat s\ se `n]eleag\ c\ oparte din tezaurul nostru s-a cheltuit cu finan]area `nperioada interbelic\ a activit\]ii de sus]inere `n Ro-mnia a agenturii comuniste cu scopul schimb\rii o-r`nduirii de stat `n ]ara noastr\. O fi mai r\mas cevab\net din tezaur ce se folose[te [i `n prezent pentru a-cela[i scop, urm\rit de aproape de Moscova. ~n poli-tica duplicitar\ a Moscovei s\ nu avem `ncredere. Otrist\ zical\ auzit\ `n Basarabia spune c\ unde rusulpune piciorul pe p\m`nt str\in greu se hot\r\[te s\plece acas\. Ce caut\ solda]ii ru[i `n Basarabia? Se

spune c\-i caut\ pe cei care i-au chemat [i nu-i maig\sesc! Guvernan]ii no[tri sunt preocupa]i `n primulr`nd cu interesele lor individuale [i de partid. Trans-miterea pe un post TV a unui program de def\imarea romnilor basarabeni cu certitudine atrage dup\ si-ne retragerea licen]ei de transmisie [i, `n acela[i timp,poate face obiectul unui dosar penal.

~n concluzie, se [tie c\ ]ara noastr\ este proiectat\la o mare r\scruce de drumuri. Bog\]iile [i frumuse-]ea natural\ a Romniei fac ca du[manii no[tri s\ r`v-neasc\ uit`ndu-se la ele. Cozile de topor s\ [tie c\ roa-ta se `nv`rte[te. Pe c`t ne st\ `n putin]\, s\ `mb\rb\t\mpe romnii din st`nga Prutului: cu ei vom fi maiputernici!;

Nicolae M\tca[: Drag\ Ioane, dintre to]i forma-torii de opinie, eu `l ascultam mai des pe Banciu. Cuunele comentarii eram de acord, cu altele, mai a[a, `n-sa, spre deosebire de al]ii, `mi p\rea mai citit [i cunos-c\tor (uneori chiar mai f\cea parad\ de erudi]ie). La`nceput evita [i limbajul licen]ios al altor canale.

Emisiunea din 24 decembrie 2013 [i, `n spe]\, re-feririle la basarabeni, m-a dezam\git amarnic. Ce `n-seamn\ un romna[ care nu cunoa[te istoria zbuciuma-t\ a acestei palme tr\date de p\m`nt romnesc, care secheam\ Basarabia, [i a acestei a[chii de popor rom\n,c\reia i-a fost mutilat\ con[tiin]a identitar\, dar care aavut inc\p\]`narea de a supravie]ui [i a visa la ` nt`lnireacu fra]ii s\i din patria de dincolo de negur\?

Emisiunea cu pricina demonstreaz\ c\ nici Ban-ciu nu e mai breaz [i tare departe de miticii dintotdea-una din regat, cu referire la natura [i sufletul ardeleni-lor [i ale basarabenilor. {tii ce m-a sup\rat cel maimult? Atitudinea jandarmului romn din perioada in-terbelic\ fa]\ de basarabeanul reunit cu ]ara.Tifla pecare [tie s\ ]i-o dea reg\]eanul tocmai c`nd te credeai[i tu frate cu d`nsul. Sfidarea lui de B`rzoi ot B`rzo-ieni! De parc\ eu nu [tiu ca fost `ndoctrinat, de parc\eu nu sunt con[tient c\ au vrut s\-mi ia (ru[ii) nu nu-mai ]ara [i limba, ci [i con[tiin]a identitar\. S\ m\ ab-solve de con[tiin]a de neam, s\-mi atribuie alt\ con-[tiin]\, iar eu s\ o accept f\r\ cr`cneal\. Uite, mitoca-nule ce e[ti, c\ au vrut s\ m\ fac\ rus, [i m-au rusifi-cat, de la limb\ p`n\ la u[ank\, dar mi-a mai r\mas `nsuflet, t\inuit\, o speran]\, o lic\rire, un tremur de ro-mn, pe acesta nu au reu[it s\ mi-l distrug\. Tu, miti-cule, ar trebui s\ te miri cum de mi-am p\strat acesttremur prin siberii de ghea]\ [i gropile cu var, ar tre-bui s\ te `nchini `n fa]a mea tocmai pentru c\ nu m-aml\sat `nfr`nt definitiv. Orbec\ind doua sute de ani prin`ntuneric, rupt de la matc\, tr\dat, ve[nic timorat [i u-milit, eu `nc\ mai am un vis, visul de a-mi vedea ]ara,visul de a reveni la matc\, a[teptarea ca de la Prut `n-colo s\ fie numai fra]ii mei, care nu p`ndesc s\ m\ u-mileasc\, ci s\ se bucure de supravie]uirea mea mira-culoas\, de revenirea mea acas\ din str\fundurileinfernului.

Nu-mi spune tu, Banciule, de Snegur sau de Le-oarc\, a[a cum te-ai f\cut c\ ai gre[it la rostirea nu-melui, care vor regatul lor, ciolanul lor, slugoii lor [i

Reflec]ii cu sau f\r\ ochelaride Ion B.

EMO}II CU COMO}II 9oorrDD


e Basarabia

care se g`ndesc numai la burduhanul lor, nu-i con-funda pe ace[tia cu cei care au a[teptat o via]\ [i omoarte s\ vin\ fra]ii s\ cear\ Basarabia cedat\ f\r\ unfoc de arm\. De parc\ la tine ar fi pu]ini dintr-ace[tia.Nu-]i aroga obr\znicia de a-i numi pe to]i moldoveniiincompeten]i sau de a-i insulta ca un mahala-giu: ni[te l\turi. L\turi, obr\znicie curat\! sunte]ialde voi, m\i frate, cei care ì desconsidera]i pe rom-nii suferinzi, dezna]ionaliza]i din m\rginimea Rom-niei, cei care n-a]i tr\it m\car 50 de ani `n bra]elestrangulatoare ale ocupan]ilor, cei care nu v\ mai da]iseama c\ sunte]i romni nici `n libertatea `n care v\b\l\ci]i. Nu e[ti tu cel mai indicat s\ m\ identifici cu]iganul sau cu cer[etorul de la col] de strad\, m\i t`-rìe-opinc\! Tu e[ti cel care cer[esti mereu fie de laUE, fie de la americani, care te consideri s\r\ntoc,care te temi c\ o s\ mori de foame `n urma re-unirii adou\ s\r\cii. Sunt alte valori, nobile, care mult trag lac`ntar, care ne determin\ fiin]a, s\r\ntocule de sim]ire[i de minte, nu bog\]ia sau s\r\cia. S\ nu-mi spui tub\t`nd c`mpii c\ orice elev sau student basarabeancare `nva]\ ori studiaz\ `n Romnia pe bursele statu-lui romn nu reu[e[te s\ treac\ clasa ori cursul. Maibine holbeaz\-te mai tare [i vezi c`]i dintre basarabenile-au dat chi[ca la `nv\]\tur\ celor din ]ar\. Nu ai tudreptul moral s\ le nume[ti curve pe toate basaraben-cele, h\rm\sarule! Nu [tii tu c\ numai acolo undesunt curvari apar [i curvele? ~n ceea ce prive[te pro-nosticul t\u privind data intr\rii RM `n UE, nu s-omai ]ine UE de oraculul de pe D`mbovi]a.

Drag\ frate Ioane, m-ai adus `ntr-o stare pe ca-re nu mi-o doresc [i de care nu am nevoie cu inimamea. M-a indignat la culme arogan]a, tonul catego-ric, generaliz\rile, insulta mojicului. Eu multe lev\d de c`nd sunt aici, multe le tac, dar acum nu maipot. ~mi aduc aminte mereu de spusele maestruluiUngureanu: Dle M\tca[, noi, mai `ntì, trebuie s\facem Unirea [i dup\ aceea s\-i romniz\m pe ro-mni!. C`t\ dreptate are! Ne va fi nespus de greu,dar trebuie s-o facem. N-am pierit noi 2000 de ani,nu vom muri noi nici 20 de-acum `nainte. Dar nuvezi c\, `n calitate de conduc\tori, ne men]inem nu-mai la nivel de declara]ii? Nu desconsidera]i, cisus]inu]i `n g\sirea identit\]ii! Nu Basarabia f\r\basarabeni, ci `ntreaga Basarabie (Sudul [i NordulBucovinei, }inutul Her]a, Insula {erpilor)! Nu ba-sarabenii cu limba de lemn [i nici d`mbovi]enii cuberic\ [i mici, ci romnii basarabeni [i [tefani culimba vechilor cazanii, mo]ii cu buciumul cr\i[oru-lui mun]ilor, ardelenii cu sacrificiile `nainta[ilor [ic`]i romni au mai r\mas `n }ar\ sunt cei care vorface adev\rata [i definitiva unire. De ast\ dat\ -pentru totdeauna!

Cu o cald\ `mbr\]i[are de frate, N. M.;Mihai P\str\gu[: Cred c\ individul care a debi-

tat astfel de enormit\]i e pus `n serviciul PCRM, pro-babil [i al comuni[tilor din Romnia... Oricum aces-ta este un descreierat iresponsabil care face grave de-servicii at`t celor dou\ state, c`t [i cauzei unirii. De a-ceea cred c\ trebuie reclama]i astfel de indivizi [iposturile TV care tolereaz\ aceste gogom\nii;

Liviu Papuc: Din p\cate, Banciu este un troglo-dit care `nc\ n-a ie]it din grot\ [i care scoate pe gur\ceea ce-ar trebui s\ scoat\ prin alt\ parte a corpului.De condamnat sunt [i cei care-l g\zduiesc [i-i permitb\l\c\reala mai mult dec`t balcanic\. Oare nu ]i-ar fi

dor de oarecare cenzur\, c`nd dai peste astfel de...nici nu-mi mai vine s\ `n[ir cuvinte;

Nicolae Ciobanu: ~mi cere]i p\rerea despre b\-d\ranii din mass-media: prostu-i cine-n ei crede. Maidegrab\ treci mai departe ca pe uli]a r\u famat\, undepuradeii [i cotarlele te atac\, iar ba[tanii [i chivu]eleabia a[teapt\ s\ te revol]i ca s\ te spurce [i cotono-geasc\... Iar, de-i tragi la r\spundere altfel, coana ceaoarb\ [tie ea cum face, c\ tot agresatul iese vinovat;Eu V-a[ propune s\ V\ vede]i de drum, de golgot\ [is\ nu le a]`]a]i r\utatea criminal\.

Maria-Diana Popescu: Of, Doamne! Regretnespus! Trebuie s\-i punem la punct. Nu se poate alt-fel. Banciu e dus cu pluta, se [tie. Face mi[to de toat\lumea care nu-i c`nt\ la ureche. Vrea audien]\ peviolen]\;

Iuliu-Laurian Popovici: ~naintea criticilor f\-cute basarabenilor guristul i-a zis [i papei mo[uleetc. A[adar, se vede de departe c\ n-are nici un Dum-nezeu. C\ a nimerit ca l\tr\tor la un post de televiziu-ne nu-i mare performan]\, c\ sunt din ce `n ce maimul]i ca el e p\catul mare. Poate i s-o fi promis ni[tevodk\ pentru vorbele otr\vite, `ns\ mai degrab\ lui ìplace s\ intrige telespectatorii cu ideile sale deosebi-te. Oricum, p\rerile sale nu coincid cu cele ale majo-rit\]ii romnilor;

Valerica Moro[an: Basarabia e p\m`nt rom-nesc, e acel col] al gr\dinii p\rinte[ti ce mi-a fost fu-rat [i e timpul s\-l primesc `napoi. A[a simt `n leg\tu-r\ cu aceast\ problem\. P\dure f\r\ usc\turi nu este,dovad\ [i prietenul nostru, dar apa trece cu tot cugunoaie...

Nu am vizionat p`n\ `n prezent nici o emisiune aacestui... nu [tiu cum s\-l numesc, ca s\ nu cad `ncapcana `ntins\ de el, dar am r\mas f\r\ cuvinte. Unadev\rat maestru `n m`nuirea invectivelor. M-am `n-grozit! Oare ce se urm\re[te de fapt? O `ndobitociregeneral\? La mod\ sunt cuvintele licen]ioase, jigniri-le, `njur\turile `n direct, timp `n care a[tept\m s\ sepetreac\ lucruri m\re]e. Din ce s\ se nasc\? Din acestmod absolut abject de a prezenta lucrurile `n fa]a uneina]iuni? Ce putem `nv\]a bun din discursul lui? Ceimul]i, la[i [i puturo[i se simt bine c`nd acest individ`mproa[c\ cu venin `n toate p\r]ile. ~ntre toate t`mpe-niile ce le-am ascultat, cu un singur lucru am fost deacord [i m\rturisesc, cu m`na pe inim\: c`nd a spus [ia accentuat c\ de seara p`n\ diminea]a [i invers ì esteru[ine c\ este roman. Sunt sut\ la sut\ de acord cu el`n aceast\ privin]\: [i mie `mi este grozav de ru[ine c\acest individ e romn;

Iulian Moldovanu: Aici e loc de m\suri radica-le!! Cum s\ te lup]i cu str\inii c`nd ai t\i tr\deaz\ a[a?Eu vreau s\ modific[m constitu]ia `n sensul ca cet\]e-nia s\ nu mai fie un dat din na[tere. {i cine `ncalc\ va-lorile acestui neam s\ piard\ dreptul la cet\]enie [i s\nu mai aib\ nici un drept pe aceste meleaguri! Ca [iungurul acela care l-a sp`nzurat pe Avram Iancu, ca [imul]i al]ii!!!! Amenda CNA-ului nu are prea marevaloare... E bine c\ s-a aplicat, dar nu `nseamn\ nimicpentru noi. Cine este acest moderator? Cine-l pl\-te[te, cine se afl\ `n spatele lui? Trebuie desfiin]at cajurnalist!;

Iulian Filip: Drag\ Ioane, referitor la Lumea luiBanciu, referitor la declara]iile nes\buite ale actorilorpolitici (care [i ei vor reiting aidoma TV-i[tilor) credtriste]e, Ioane.

Aveam un dialog la tem\:- De ce nu zici nimic?- Despre ce?- Despre Unire!- Dar tu de ce nu faci nimic pentru Unire?{tiu [i `n]eleg s\ lucrez pentru a ne ]ine pe linia de

plutire, de[i suntem betegi r\u. {tiu c\ lucrurile-s delung\ durat\, dar nu ai cum le gr\bi - pr\v\lim lun-

trea. Mi-ar p\rea r\u de r\ul mare pe care-l pot (`nc\!)genera confrunt\rile la aceast\ tem\ `n scena politic\de o parte [i de alta a apelor, iar rezonan]a amplificat\de jurnali[ti nu poate fi controlat\ - vor subiecte fier-bin]i [i uneori le a]`]\;

Vasile Vajoga: Banciu este un personaj pe carenu-l agreeaz\ mul]i, tocmai datorit\ felului `n care ju-dec\ anumite probleme [i datorit\ tonului cu care oface. S\ emi]i cu r\utate calculat\ p\reri proprii des-pre o ]ar\ [i despre cet\]enii ei e un lucru de neiertat.Poate `n spatele acestuia or fi personaje sau intereseoculte. Dar indiferent de acest lucru, limbajul utilizat`n emisiune e de neacceptat, chiar dac\ pentru Banciuar fi starea lui de normalitate. Regret sincer c\ pe unpost TV de oarecare audien]\ se propag\ astfel de e-misiuni. Dezavuez con]inulul [i modul de expresie alunei emisiuni care jignesc un popor European. Unpersonaj destul de dubios nu are c\derea de a faceprognoze asupra destinelor unei na]iuni, cu toat\libertatea de exprimare [i cu mult monetizatatransparen]\;

Paul-Mircea Iordache: S\ comentez despre a-ser]iunile acestor b\ie]i (sunt [i alte emisiuni dup\ a-cest tipic) mi s-ar p\rea c\ p\[esc `ntr-o mla[tin\ sul-furoas\ [i nu agreez o asemenea ipostaz\ Din alteocazii am remaract infatuarea personajului. El are cu-vinte execrabile [i despre religie, [i depre alte laturiale sacralit\]ii na]ionale. Gr\dina lui Dumnezeu e pli-n\ cu de toate [i cu to]i (inclusiv... neto]i). Este evi-dent c\ nu pot fi acceptate asemenea afirma]ii [i eti-chet\ri. Dac\ nu e ignoran]\ `n t\r`mul istoric, atuncieste `ngustime a min]ii, un egoism antropoid sau opervers\ mascare a antiromnismului;

Doina Grosu: Atacul lui Banciu la adresa rom-nilor din Basarabia este unul premeditat din parteapre[edintelui Traian B\sescu, care a `nceput o campa-nie de denigrare a guvernului R. Moldova prin consi-lierii s\i, dup\ ce Iurie Leanc\ a r\mas impresionat deproiectele Guvernului Romn condus de Victor Pon-ta, proiecte care vizeaz\ concret Basarabia;

Maria Apetroaiei: S\r\cia, ho]ia [i prostia credc\ sunt evidente pe ambele maluri de Prut. Apoi, dac\ne g`ndim la noi, romnii de aici, c`]i nu-l jelesc peCeau[escu... Desigur c\ nu aceea[i opinie am `nt`lnit-ola adev\ra]ii patrio]i. Pozi]ia pre[edintelui B\sescu afost dintotdeauna una corect\ de adev\rat prieten [ifrate de s`nge cu romnii de dincolo de Prut. Iliescu?!La `n]elegere cu Snegur [i apoi cu al]i ale[i din voin]apoporului [i-au v\zut de rela]iile lor cu ru[ii [i de po-zi]ia lor de lideri `n propria ]ar\, peste propriul popor!Tonul critic al lui Banciu poate are [i suportul reac]ieilui Iurie Leanc\ fa]\ de pre[edintele Romniei. Miemi-ar pl\cea ca incidentele m\runte s\ nu tulbure, s\nu distrug\ un vis frumos: unitatea na]ional\, re`ntre-girea [i patriotismul adev\rat. De aceea, dincolo dedecep]iile personale sim]ite cu diferite prilejuri, tre-buie s\ continu\m lupta care e lung\, dar izb`nda edin cale afar\ de frumoas\ [i merit\ tot sacrificiul.

Iurie Colesnic: Drag\ Ioane! Pro[ti au fost, sunt[i vor fi mereu pe acest p\m`nt!.

~n loc de P.S. Mul]umim tuturor celor care ne-aur\spuns, iar `n mod special - jurnalistei Maria-DianaPopescu - editorialist\ la revista AGERO, Stuttgartunde, referindu-se la lumea lui banciu, scrie: Emi-siunile sale nu au de-a face cu problemele romnilorsau cu starea de fapt `n care a fost t`r`t\ Romnia dec\tre clasa politic\. Atitudinea tot mai bombastic\ nue una fireasc\ pentru o persoan\ public\ De cevavreme, mult mai slobod la gur\, a luat-o r\u pear\tur\ cu exprim\ri ce caracterizeaz\ de fapt proprii-le sale limite [i limit\ri. Prezint scuze fra]ilor de pestePrut! (vezi: http://www.art-emis.ro/editoriale/2072.html).

I.B.Nr. 39, anul IX, februarie 2014

EMO}II CU COMO}II oorrDDe Basarabia10

Anul acesta este unul electoral at`t `n Repu-blica Moldova, c`t [i `n Romnia. De aceea erainevitabil ca `n mass-media temele eterne,precum cea despre Unire, s\ `nceap\ a ]ine ca-pul de afi[. Tema are un poten]ial formidabil dea `ncinge spiritele `n egal\ m\sur\, ca [i o tem\mai vast\ - cea a definirii specificului na]ional.

Unul dintre motivele pentru care se `nt`mpl\acest lucru este faptul c\ at`t `ntr-o parte, c`t [i`n alta a Prutului, Unirea a devenit un substitutal visului ne`mplinit [i permanent am`nat, cel alcomunismului. Chiar dac\ pu]ini nebuni au cre-zut cu adev\rat `n comunism, aproape to]i aumimat, mai ales `n cadrul unor ritualuri publice,credin]a `n comunism [i `n victoria acestuia. Lo-gica unionismului este foarte asem\n\toare cucea a regimului de care ne str\duim s\ ne `nde-p\rt\m cu insucces `n ultimii 20 de ani: Unireava veni odat\, dar nimeni nu [tie exact c`nd [icum e posibil acest lucru, nici m\car marii po-tenta]i ai zilei de ieri, de azi [i de mìne. {i, deobicei, cei care pleac\ de la putere sunt mai op-timi[ti dec`t cei care vin [i sunt foarte genero[i`n a men]ine, fie [i numai discursiv, suflul, `n-crederea `n marele proiect, de ]ar\, evident.

Ca [i ` n cazul marii iluzii a secolului al 20-lea- comunismul, e considerat de bon ton s\ te de-clari unionist, adic\ `ncrezut `n dreptatea [i ne-voia `mplinirii visului. Alte chestiuni sunt deta-lii [i conteaz\ mai pu]in sau deloc. De pild\,cum de ajuns acolo, cu ce mijloace etc. Da, [idespre mijloace: `ntr-adev\r mai pu]in conteaz\asta, la o na]iune de poe]i. Adic\, e clar: se va`nt`mpla printr-o minune. Doar cum a fost `n1918, atunci c`nd nimeni - cu excep]ia notabil\a ne`mpu[catului Stere, vorba lui Ionel Br\tia-nu, nici m\car nu presupunea c\ prima provin-cie care se va uni - de voie-de nevoie - cu Rega-tul va fi chiar Basarabia. Prin urmare, solu]ia ea[teptat\ s\ vin\ de undeva din afar\, s\ apar\vreo catastrof\, poate se destram\ Rusia [i atun-ci va fi ceasul cel de gra]ie. De aici se trage [ipopularitatea mare a [tirilor negative la noi des-pre marele vecin din est, vecin direct prin pre-zen]a mai mult dec`t partizan\ `n Transnistria. {iOccidentul atunci nu se va mai `mpotrivi, c\unii de asta nici nu prea `nghit ideea, pentru c\[tiu c\ Moscova nu o agreeaz\ [i se sup\r\ tarepe to]i care g`ndesc potrivnic. {i le d\ cu pre]ulla gaz `n cap! Lipse[te din aceast\ versiune a U-nirii pe model 1918, dintr-o mi[care, f\r\ plande realizare, strategie, tactic\, calcul, ceva delocde neglijat - voin]a cet\]enilor at`t dintr-o parte,c`t [i din alta a rùlui blestemat. Parc\ o sut\ deani au trecut `n zadar. Se zice, implicit, c\ vordecide elitele, iar masele vor merge ca turma demiei cu cei trei ciob\nei. ~ndoielnic `ns\: tr\im`n era ochlocra]iei [i a oligarhiei. Dar s\ presu-punem c\ `ntr-o bun\ zi se face c\ vine comu-nismul, pardon, Unirea peste noi. Se `nt`mpl\ceva cu Rusia [i cu mintea moldoveanului, maiexact, a basarabeanului [i cu cea a fratelui doritde unii a fi mai mare, a romnului, alias reg\]ea-nul `n primul r`nd. Ce facem? Mai e via]\ dup\asta? Sau putem muri `n tihn\, `mplini]i [i sal-va]i pentru vecie? ~n cazul `n care majoritateadecide totu[i c\ via]a de apoi (de dup\ Unire)mai are sens: oare cum va fi? Cu siguran]\, va fi

mai plictisitor. Dar, vorba plastic\ a lui Leanc\(s-a referit la via]a `n UE, dup\ ce RepublicaMoldova ar nimeri acolo), m\car vom sc\pa deat`ta dinamism care prisose[te ast\zi. Unii vorspune numaidec`t c\ ne-am gr\bit, c\ trebuia operioad\ de pre-Unire, cum e cu UE, de pre-a-derare, c\ ar fi fost mai bine s\ facem reformecare s\ premearg\ alipirii celor dou\ state [i s\sincronizeze sistemele din cele dou\ ]\ri. Vai, [iera bine s\ nu mai fie [i autonomia asta a g\g\-uzilor, c\ ì `nt\r`t\ [i mai mult pe maghiari [i se-cui, care vor s\ ne ia cel pu]in juma de Ardeal.Ca s\ fie numai al lor. Basarabenii \[tia, de la eivin toate necazurile na]iunii! {i c`nd te g`nde[tic`t am investit `n ei - [i c\r]i, [i manuale, [i bani,[i, mai ales, promisiuni. Sunt ingra]i, domle, lecerem dezunire, pe veci, dar s\ ne lase nou\ Ba-sarabia, c\ e a noastr\, de la {tefan cel Mare, ca-re a fost romn, nu moldovean, cu at`t mai pu]inbasarabean. S\ [tie to]i. Iar Unirea o am`n\mdin nou, c\ e mai frumos a[a. Altfel murim capoe]i [i atunci ce mai r\m`ne din specificul nos-tru na]ional, autentic, din vremuri imemorabile?(Surs\: Adev\rul-Moldova)

C`rmacii

de Alexandru VLAHU}|, T`rgovi[te, iunie 1881

Vai, nenorocit\ ]ar\, rele zile-ai mai ajuns!A lor gheare-nfipte-n pieptu-]i f\r\ mil\ l-austr\puns{i-n buc\]i ` mpart, infamii, carnea ta, avutul t\u!Tot ce s-a g\sit pe lume mai stricat, mai crud,mai r\u,|[ti nemernici f\r\ suflet, f\r\ nici un c\p\ti,}in a tale zile-n mn\, [-a ta cinste sub c\lci.{i c\l\ri pe tine, ]ar\, se cred zei aceste bestii,Cum se cred ades copiii `mp\ra]i c\l\ri petrestii.Ei sunt mari [i tari, [i nu au nici ru[ine, nicisfial\C\-ntr-o zi, poate, urma[ii le vor cere socoteal\De-a lor fapte. Ce le pas\? Lop\tari, la crma]\riiSunt st\pni pe vas, pe vnturi, [i pe valurilem\rii!{i cnd cuge]i c-ace[ti trntori, ast\ hait\ desamsariPrin tertipuri [i prin intrigi au ajuns puternici,mari,{i cnd vezi pe-a vie]ii scar\ unde-au fost [iunde sunt,Cnd ì vezi cu ce mndrie, cu ce ochi seme]i[i cruntPrivesc azi din `n\l]ime spre norodul t\v\lit~n mizeriile-n care ei, c\l\ii, l-au trntit,Cnd te ui]i cum se r\sfa]\, cum `[i fac de capmi[eii,Vai, `ncepi s\ crezi c\-n ceruri adormit-au demult zeii!{-apoi, dup\ ce-au dat palme, [i-au scuipat `nfa]a ]\rii,Dup\ ce-a-mbrncit poporul `n pr\pastiapierz\rii,Dup\ ce n-a r\mas lucru nebatjocorit de ei,

Au curajul ace[ti oameni de nimic, ace[timi[eiAu curaju-n fa]a lumii ca s\ strige-n guramare:Ne vrea ]ara! ì vrea ]ara? Auzi]i neru[inare!Vai, de-ar fi pe voia ]\rii, [ti]i voi unde v-a]itrezi!~ntr-o ocn\ da! acolo oasele v-ar putrezi!Cum s\ mai vedem `n ]ar\ cinste, munc\,prop\[ire,Cnd spoiala azi e totul, cnd vezi c\ prinlingu[ire{i f\]\rnicii, neto]ii, au ajuns a[a departe!Cum s\-]i mai trude[ti via]a ca s\-nve]i pu]in\carteCnd te ui]i c\-n ast\ ]ar\, dat\ prad\ celor r\i,~n]elep]ii sunt victime, tic\lo[ii sunt c\l\i!

Catrene de Nicolae Mihu, SibiuTransnistria, cea mai mare ]ar\ din

lume... Cu tot t\rhatu-n rani]\, Solda]ii ro[ii pe-un drumeag De cinci decenii se retrag {i n-auajuns la grani]\.

Lui V. Stati, cel care a scos dic]ionarulmoldo-romn Le-a f\cut la ru[i tot jocul {i-ast-fel [i-a for]at norocul. Totu[i nu-i un tr\d\tor, Cidoar coad\ de topor.

{coala comunist\ Vroia s-aduc\-un nouprofil, Pe l`ng\ scopuri ateiste: S\-ngroape-nmintea de copil Spre veci cadavre comuniste.

Unirea, specificul na]ional [i via]a de apoide Igor CA{U, Chi[in\u


DE LA GLUM| LA SATIR|oorrDDe Basarabia 11

ARCA{II LUI {TEFAN12 oorrDDe Basarabia

Cor. DdB: - Cine este parlamentarul romnValeriu Todira[cu?Valeriu Todira[cu: - Sunt n\scut la Chi[i-

n\u, `n anul 1969. Dup\ absolvirea {colii ge-nerale nr. 11 (de 10 clase), `n 1986, mi-amcontinuat studiile la Facultatea de Economie aUniversit\]ii (USM) din capitala RepubliciiMoldova, de unde m-am transferat la Acade-mia de Studii Economice din Bucure[ti pe ca-re am absolvit-o `n 1993. Men]ionez c\ am f\-cut parte din prima genera]ie de studen]i basa-rabeni care, dup\ Podul de Flori din anul1990, a beneficiat de transferul la studii `n Ro-mnia, cu contribu]ia semnificativ\ a prim-ministrul de atunci, D-lui Mircea Druc. Dup\ob]inerea licen]ei de economist, cu specializa-rea Marketing [i Rela]ii Economice Interna-]ionale, timp de 20 de ani am desf\[urat `nRomnia activit\]i economice private bazatepe propriile sisteme economice performante,realiz`nd de la zero proiecte de business `n do-meniul medical, nout\]i absolute pe pia]\, pecare le-am propulsat de la etapa no name [icu zero cot\ de pia]\ la nivel de brand - ceamai bine v`ndut\ marc\. Aceste activit\]i serezum\ la produc]ia de analize medicale, pro-duc]ia de servicii de control extern al calit\]iidin laboratoarele medicale [i importul de pro-duse destinate diagnosticului de laborator.

Cor.: - Cum a]i devenit senator romn [i cu ceinten]ii?V.T.: - Cuno[tin]ele [i experien]a pe care

le-am dob`ndit `n cele dou\ decenii de activi-tate economic\ privat\ m-au ghidat spre for-mularea unor opinii proprii privind modul dedezvoltare al societ\]ii. Ele s-au materializat`n elaborarea unor proiecte de politici publicepentru mai multe domenii, precum ar fi s\n\-tatea, anticorup]ia, antirisipa, fondurile [i a-chizi]iile publice, organizarea [i managemen-tul partidelor politice, inclusiv elaborarea atrei proiecte de legi. Toate aceste proiecte,depuse `n perioada 2004-2010 la Parlamentul,Guvernul [i Pre[edin]ia Romniei nu au pro-dus nici o schimbare, nici o reac]ie a autorit-\]ilor. Faptul respectiv m-a dezam\git foartetare, ba chiar m-a indignat, m-a revoltat, f\-c`ndu-m\ s\ m\ implic `n politic\ pentru ag\si rezolvarea problemelor amintite. Astfel,am fondat un partid nou cu care `n anul 2012am participat la campania electoral\ pentrualegerile parlamentare din Romnia, cam-panie `n urma c\reia am ob]inut mandatul deSenator.

Cor.: - Ca basarabean ce s`nte]i, cum aprecia]irela]iile dintre cele dou\ state-surori la etapaactual\ [i `n perspectiv\?V.T.: - Cred cu t\rie c\ anume cursul euro-

pean trebuie s\ r\m`n\ cel prioritar pentru am-bele state-surori. Este necesar ca fiecare din-tre noi, cet\]eni ai Romniei sau ai RepubliciiMoldova, s\ sus]inem acest curs, acord`nd nunumai sprijinul de zi cu zi, ci [i votul nostru,la alegeri, acelor for]e politice de pe ambelemaluri ale Prutului care prezint\ dovezi sigurede angajare `n acest proiect politic european.

Cor.: - Presa romneasc\ de toate categoriilepractic nu con]ine materiale despre realiz\rilefra]ilor no[tri din R. Moldova, `n schimb nu elipsit\ de cele cu caracter negativ. Un exempluproasp\t e emisiunea Lumea lui Banciu (B1TV) din 24.XII.2013, `n care cona]ionalii ne-aufost categorisi]i drept c`rna]i, l\turi etc. careat`rn\ de Romnia ca ]iganii romni care cer-[esc prin Fran]a. Ce crede]i despre aceasta?V.T.: - ~n Romnia, atitudinea fa]\ basara-

beni este una foarte pozitiv\. Spun asta dup\24 de ani din via]\ petrecu]i aici [i av`nd do-vezi, `n acest sens, at`t din activitatea mea e-conomic\, c`t [i din cea politic\. ~n campaniaelectoral\ m-am `nt`lnit cu mii de cet\]eni ro-mni care [tiau c\ sunt originar din RepublicaMoldova [i m-au `ncurajat foarte mult s\ m\implic [i s\ contribui la bunul mers al acestei]\ri. Atitudinea jurnalistului la care face]i re-ferire este una punctual\ [i nereprezentativ\pentru Romnia, iar r\spunsul meu c\tre el co-incide cu formularea `ntreb\rii Dvs. - s\ ob-serve, s\ descopere realiz\rile cet\]enilor ori-ginari din R. Moldova `n Romnia [i s\ pre-zinte informa]ii despre ele. Sunt foarte multeastfel de exemple. Cu toat\ modestia, de pild\,dac\ m-a[ referi la propria-mi contribu]ie, prinactivitatea economic\ pe care am desf\[urat-otimp de 20 de ani [i `n care am creat `n Rom-

nia zeci de locuri de munc\ `n domeniul s\n\-t\]ii, am pl\tit zeci de milioane de euro impo-zite c\tre Statul Romn, am creat segmentenoi de pia]\ care prin sisteme economice per-formante diminueaz\ risipa banilor publici dindomeniul s\n\t\]ii de alte zeci de milioane deEURO anual, mi-am `ntemeiat o familie, amcrescut [i educat 2 copii care au rezultate bunela [coal\, am contribuit la reformarea claseipolitice din Romnia prin crearea unui partidnou [i netributar uzan]elor sistemului politiccomunist, iar `n primul an de activitate parla-mentar\ am depus zeci de proiecte de legi laParlament privind reformarea Statului Romn[i alte zeci de propuneri `naintate GuvernuluiRomniei cu solu]ii de economisire a banilorpublici `n valoare total\ de peste 1 miliard deEURO anual (vede]i: http://www.tody.ro/do-cument/Senator-Valeriu-Todirascu-detalii-ac-tivitate-parlamentara-2012-2016), consider c\am onorat cu v`rf [i `ndesat bursa de studii pecare mi-a acordat-o Guvernul Romn.

Cor.: - Referindu-ne la activitatea de parla-mentar, care s`nt momentele cele mai pl\cute,dar [i cele mai nepl\cute din perioada manda-tului dvs.?V.T.: - ~n activitatea parlamentar\ am avut

c`teva bucurii de etap\ atunci c`nd am `n]elescum [i de unde pot `ncepe reformele profundeale societ\]ii romne[ti, respectiv din interio-rul partidelor politice, restul problemelor dinsocietate fiind doar efecte. Dezam\girile `ns\au fost mult mai multe, atunci c`nd am consta-tat cum [i pentru cine se legifereaz\ `n Rom-nia, cum se distribuie banii publici [i cum apoise comunic\ sau se raporteaz\ modul de utili-zare a lor (a banilor), cu un dispre] [i o lips\de responsabilitate uluitoare, demn\ de o nou\revolu]ie anticomunista autentic\.

Cor.: - ~n Romnia locuiesc [i activeaz\ mii debasarabeni. ~n ce rela]ii s`nte]i cu ace[tia, cep\rere ave]i despre ei [i cum ar putea d`n[ii s\contribuie mai consistent la prosperarea}\rii?V.T.: - Sunt convins c\ cea mai puternic\

contribu]ie pe care o poate avea fiecare dintrenoi fa]\ de }ar\ este s\ fim buni cet\]eni, res-pect`nd legea, pl\tind impozitele [i sus]in`n-du-i pe cei care se implic\ `n schimbarea so-ciet\]ii, r\m`n`nd deschi[i la a `nv\]a [i aplicapractic cuno[tin]ele dob`ndite. Societateanoastr\ are nevoie de modele de succes, de oa-meni `n]elep]i care s\ fie recunoscu]i [i pro-mova]i, la orice nivel [i `n orice domeniu. So-cietatea are resursele necesare de a rena[te,dar asta nu se va `nt`mpla f\r\ contribu]ia fie-c\ruia dintre noi.

Cor.: - Domnule Senator Valeriu Todira[cu, v\mul]umesc pentru dialog [i v\ urez succes! V.T.: - Cu reciprocitate!

Dialog cu senatorul romnValeriu Todira[cu


/ColorImageDict > /JPEG2000ColorACSImageDict > /JPEG2000ColorImageDict > /AntiAliasGrayImages false /CropGrayImages true /GrayImageMinResolution 300 /GrayImageMinResolutionPolicy /OK /DownsampleGrayImages true /GrayImageDownsampleType /Bicubic /GrayImageResolution 300 /GrayImageDepth -1 /GrayImageMinDownsampleDepth 2 /GrayImageDownsampleThreshold 1.50000 /EncodeGrayImages true /GrayImageFilter /DCTEncode /AutoFilterGrayImages true /GrayImageAutoFilterStrategy /JPEG /GrayACSImageDict > /GrayImageDict > /JPEG2000GrayACSImageDict > /JPEG2000GrayImageDict > /AntiAliasMonoImages false /CropMonoImages true /MonoImageMinResolution 1200 /MonoImageMinResolutionPolicy /OK /DownsampleMonoImages true /MonoImageDownsampleType /Bicubic /MonoImageResolution 1200 /MonoImageDepth -1 /MonoImageDownsampleThreshold 1.50000 /EncodeMonoImages true /MonoImageFilter /CCITTFaxEncode /MonoImageDict > /AllowPSXObjects false /CheckCompliance [ /None ] /PDFX1aCheck false /PDFX3Check false /PDFXCompliantPDFOnly false /PDFXNoTrimBoxError true /PDFXTrimBoxToMediaBoxOffset [ 0.00000 0.00000 0.00000 0.00000 ] /PDFXSetBleedBoxToMediaBox true /PDFXBleedBoxToTrimBoxOffset [ 0.00000 0.00000 0.00000 0.00000 ] /PDFXOutputIntentProfile () /PDFXOutputConditionIdentifier () /PDFXOutputCondition () /PDFXRegistryName () /PDFXTrapped /False

/Description > /Namespace [ (Adobe) (Common) (1.0) ] /OtherNamespaces [ > /FormElements false /GenerateStructure false /IncludeBookmarks false /IncludeHyperlinks false /IncludeInteractive false /IncludeLayers false /IncludeProfiles false /MultimediaHandling /UseObjectSettings /Namespace [ (Adobe) (CreativeSuite) (2.0) ] /PDFXOutputIntentProfileSelector /DocumentCMYK /PreserveEditing true /UntaggedCMYKHandling /LeaveUntagged /UntaggedRGBHandling /UseDocumentProfile /UseDocumentBleed false >> ]>> setdistillerparams> setpagedevice

dor de basarabia nr. 39_color

Documents