GR. G. TOCILESCU.

DONNA STANCASOCIA LUI

MIHAIU- VITEZUL

STUDIU ISTORIC.

1 5 6 0 1 6 0 4 _

BUCURESCINOUA T1POGRAFIE A LABORATORILOR ROMAN

19. STRADA ACADEME], 19.

1 8 7 7

-

OJ. POPES C11 BAJENARIT

AUTO R sa%.cf2VeAle-fre-44,

V a LaNziendixtsktwa...K.. ...

DOMNA STANCA

Istoria roman& , astfelin precum este eaOne asta-41: serisA, nu ne 'nfAci§ez'a de catun sir neintrerupt de lupte crancene in a-fara si in intru , eruclimi alle despotilor ,

frementari zadarnice alle cellor desmo§tenitii impilati, tablon mohorit unde numai forta

brutale se desvelue in intregimea el iardespre vieta sociale, culturk legs, obiceiuri,grata, simtiment, femeia, nisi chiar uk ser-

trasura nu se zAresce.Nu 'nape der nief-uA, mirare deck in for-

ma-i trunehiata, saraca, Fara culore §i

istoria attrage pe pre pucinf catre densa,

,

hada

si

.

vie a,

SUe

2

influenta el asupra Educatiunii i Instruc-tiunii este ca Si nulla. In adever, pentrua considera lucrul sub un punct de vederemai restrens , ce interes §i simtimintepota inspirk fragedelor copile Si femeii ro-mane in genere nisce manuale de Istoria,cart nu continu un rend macar despre ro-lul ce a giucat femeia in societatea ro-man& , cart nu presinta ua figura eel pucina sexului frumos care sa fi stralucit prin vir-tutile sone, prin devotamentul catre socul

prin eroism, prin iubirea sfanta catrepatria §i religiunea parintilor sell §i catde mare nevoid, n'ar ave aceste fiinte ti-nere, ce at a deveni uadata mame, a'§Y for-ma §i intari caracterul cu pildele ce le pro-cur& insugi trecutul natiunii for ! Cate dinele audit - au ore despre socia unui Stefaneel Mare , despre flea - sea domnita Elena ,

despre Elena a lui Petru Rare§, Elena alui Matheiii-Voda, Stanca a lui Mihaiu-Vi-tezul, Roxandra flea lui Vasilie-Voda, dam-na Kiajna, domna Despina, Elisabetha Mo-vila, etc.?! pe cand cate din cele cefacutt instructiunea in pensionatele nostredirrese in genere de streine, nu cunosc pe :

sett,

gi-all

3

-Joanna Clothilda, domna de Mainte-non , Lavalliere , Pompadour , Montespan§i altele7...

Rail exist& der en urmarile-i fatale, pe'earl nu e locul a le areth, aci, s§i numaiacela nu voesc a le sin*, earl gasesc catotul merge 'n societate bine, pentru eanu doresc nimica a vede inteensa mai bine.

Ultima decada a vecului al XVI-lea nepresinta in Terra-Romanesca uriaga figuraa acellui ne'nspaimantat voevod, care con-centra in sine ca intr'un focar de luminacelle mai scumpe gi mai gloriosse amintirialle unui nem. Mihaiu-Vitezul va fi puru-,

rea eroul national al tuturor Romanilor ,simbolul de unire al fratilor despartiti devitrega sort& gi de vecinif cutropitori ; gi

minunatele ispravi alle acestui Achile Ro-manesc vor forma tot-d'a-una cartea vite-jiei , cartea care sa se eitesca cu drag de,eatre on -cine.

Tocmai prin amurgitul acellor timpuri

d'Arc,

.

§2

de cumplite vijelil i nesfir§ite resboie isto-ricul intampina o flint& blanch.,modest& , un anger de femeia §i de socia ,

a doll sorts a fost One 'n fine legata dea lui Mihatu-Vitezul, far vieta sea un lantde suferiute, rabdate far& reseal& §i desna-dejde. Acesta figurer voim noT aster -4T a oKate din pulberea ultarif atator vecurf,cu draga povestire a intamplarilor el sa a-runcam eel pucin in sufletul eel simtitoral femeilor de a41 ua scanteia de fubireinteres pentru trecutul national , §i sa ledam increderea ea §i 'n paginele istorielromane se afla destulle exemple de virtute,devotament , ginga ia. a detoriel, dragostede patri& , caracter "statornic in fericire ca.

'n nefericire.... Per cu cat dorul nostrude a implini acesta sareina este mai mare,cu atat greutatile sunt insemnate, nu nu-mai din saracia isvorelor , cat din aceadificultate de a citi limpede in oglinda in-terra a unel femel, menita a ne arak mi§-arile multiple alle, sufletulul set; cad amsocotit tot-d'a-una ea istoria nu'O' pOte a-glunge utilitatea scopuri]oru sole, deck nupune pe cititor in faca chlar a simtirilor

4

milossa ,

si.

§i.

§i

5

i suferintelor persenel ce descrie, deca, nurespinge acea forma ve§teda , seek a unlittablot fart viata, §i culore, i nu scie ainsuflk aldura reality if insag.

§.3

Pucinele notiunf respandite grin docu-mentele §i chronicele nostre nu ne permita recompune la it& distanta atat de mareimaginea complete a staxii sociale din Terra-Romanesca, la giumetalea vecului al XVI-lea;§i in neputint& de acesta vom ate-va trasuri numai , earl vor fi , credem , inde aping pentru cunoscerea meliuluf socialin care a vietuit domna Stanca.

Conditiunea femeil in societate este tot-d'a-una adeverata m6sura a progresului so-cial ; acolo unde femefa, este tratata desclava, unde trafeSee in casa pArinteluf seta soeului sea ea 'ntr'ua, inchisere, unde drep-tul despotic set arbitrar asupra,-I null ga-sesee margine in lege sea moravuri,acolo nu trebuesce cautat sentimentul sea&tar notiunea libertatin Acolo nu sunt ce-

indict

.

/ nisi -ut

6

-Latent; tirani cu femeile §i copiii for , etsunt la rendul for robs cellui mat cumplitdespotism... Positiunea femeil In societatearomana nu se pote dice ca era tocmal. ast-feliti. Biserica, admitend egalitatea eivile asexelor In cassatorie, in'altase prin acestaOne la un punet demnitatea morale a fe-melt, IT asicurase libertatea sea si ore-carecapacitate civil& Puterea maritale pastran-

prestigiul si realitatea sea , institu-tiunea cassatoriel proteglata de lege, evolu-tiunea normale a instinctelor families put&da : tataluf autoritatea sea, produsul unelIntreite superioritatf : fisice, intelectuale §imorale; femeil, supunerea, urmare a ata§a-mentului set Tar copiilor respectul catre-creatorii lor.... Virtutile casnice infloriat ;femeia, era sufletul patriotismulut soeulul§i fiilor set; Tar licenta moravurilor nu des-onorase cassatoria.

Divortiurile eras neaudite set eel pueinde tot rare; elle nu pute aye loc de cat cumarl greutatI, §i numaI cu consimtimentulambelor parts §i Incuviintarea Mitropolitulut§i a Domnulul, de multe on &tar a Patriar-ehulul din Constantinopole. Femela pentru

du-11

on -ce vina mare 'f-ar fi imputat soul set"pate sa giustifice nevinovatia sea : deca laqitta, fi).lata 12 giupanese luate pe reva§edomnesci ar fi giurat cu manele pe Sf. E-vangelie inaintea Mitropolitului ca : nu estenimic adeverat din acusarea ce s'a adus a-celel fame!.

Partea femefasca fiind esclusa de la mo-tenire on -de ate-orf se gaga in concu-

renta cu copii de parte barbatesca , ayenumai dreptul de a primi de la acestia uäl

portiune din avere ca zestre, cand se cas-satoria.2. in lipsa inga de fray femeia puteveni la succesiune numai printeu6.speciale"), deal, adica tatal find in view uä.adopta anume printr'un chrisov domnesc finloc de fib ).3

Dreptul canonic regula tote relatiunile

Carte de giudecatA de la Matheiii Basarab-vodg , din1633, in Magaz. istoric pentru Dacia, I, 206209 , Bucu-reset, 1845.

2 Chrisov din 1512 al luI Negoie Bass arab., la ArchivalStatului din Bucures ci, doe. monastirii Cozia.Idem din 1509al lul Mihnea-Vodit tot acolo.

Chrisov de la Negoe Vodii din 1519, in Columna luiTraian, an. V, Nr. 6. Mai pe larg assupra cestiunei vedi stu-diul nostru : Despre legat in dreptul roman fi in dreptul ro-man, Bueure§ti 1874.

7

dnfiie

ti

3

8

families, der .nu tot-d'auna §i de tots dispo-sitiunile stile erat observate. Cei puternici,boerii mai ales unit din domnif crescutiIn legs nul coruptiunei din imperial turcesc,dispunend de ua putere fart, margins, lipsitide respect cure religiune §i societatea pecare aye sa o dirrigA, versati prin nele-giuirile §i desfr6u1 for veninul disolvator alcorpului social, pilngitrind familia, batgio-corind nioravurile, comitend tot ce tirania;Si un suflet degradat pot sa, dicteze.

Concubinagiul incepu a se intinde ca uarank distrugetere in societate, §i a saph latemeliile institutiunif cassatoriel. De§i legeaescludea de la mo§tenire pe bastards, carein limbaglul de atuncl purta numele de co-

spre deosebire de eel legitimi desem-Chrisov. lui Mircea Veda din 1557, la arch. Stat. din

Buc., doc. ep. Minnie, leg. Nr. 82 : as avut Anca pins cufrate-sefi Raft; gi a§a pita Radul pe sora lui, pe Anca, in-naintea domniei-melle, cum ea nu e flcut5 cu tats -seil Nanci este copild (1{01111AA)). Mai ve4I docum. de la nota ur-anittOre.Marula, flea nelegitima a lui Mihain Vitezul se es-clude prin chrisov. lui Alexandra Ilia§ din 1616 (doe. monasti-xii Cozia, leg. Nr. 24 la Arch. Stat. den Buc.), de la mo§te-mirea lui Mihaiu : :ca se cuvine O. tie flit moatenirile

lor, earl sung plug cu cununie).Chronica lui Urechided. CogAln. 1, 113 : era fost Bogdan-Vodii, feeler en cununig,ci copil lui Alexandru-Voav

*i

, 4

parin'tiler

pi',4

9

natl cu acela de feciori sell cuconi nu-menu for insa era, forte mare, §i actiunea.legit neputinciOsa.

Unit domni, deli cassatorip, aveii peepiny la doue-spre-dece concubine.5

Ecce ce dice un mitropolit grec Matheiade Pogoniania , care a trait in terra subdomniile lui Radu §erban Basarab urniato--rul lui Mihaiu-Voda, alle lui Radu Michnea,Gavrila Movila §i Alexandru Voda, §i carea figurat chiar In divanul domnesc ca giu-decator : «Deck to -ai insurat (se adresezaccatre Alexandru Voda) insa, practica infre-cnarea §i pazesce credinta de soya , care e

Negotiations de la France dans le Levant, par E. Char-riere, Paris, 1860, t. III, p. 924; t. IV, p. 78. Important pen-tru moravuri este §i do..orn. de la Michnea Voda (din anal 1586,leg. Mitropol., Nr. 8) care arefa cum sub Alex. Vodil, : cDi-4spot a cerut sa gonad'', din averea pgrintescit pe surorile+sale, cad §i el e frate bun cu ddnsele dintr'un tats §i din-stela mums. Ior Stana §i Nap, surorile lui Dispot, a§a adepirit improtiva lui ca nu le este frate adev6rat, nisi ca e«niscut din trupul tatalui for lagers, pentru td ad fost prinsCtatcil for ,`ufan pe maica lui Dispot anume Voica, umbldndargil cu to: Wigan in fapta curviei; apoi ea a fugit, pentruccci a vrut flubs sei o repue, tar la urmd Voica, clam acnciscut pe acest fill mai sus clis Dispot pe sub garduri, caape un bastard (KOriEn), §i a clis Voica, maica lui Dispotzed a fost ingreuiatd de ,,Itqans..

10

(corona barbatului; iubesce-ti donna §i nu(te uith la alta muiere, ca se mania Duni-tne,j.et 'tf iea darul; mergi la densa preccalea lui Dumneljet i feresce-te de patulcaltufa, ea, e plin de blestem §i de urgik era,al tell de bine-cuventare de fericire. Iea

aminte sa nu'ti intinl sufletul cu precurvia,(care ca o pestilencii se intinde )Si pierdecfera peste care domnesci, cum a perdut ono-crea, gloria si puterea multor predecesori alttei, earl astqf amble incarcatt de miseriktru§ine i batglocurk6

Clerul nu avo nici prestigiul moral nicteel politic pentru . a pute infrena poftelecelle luti ale puternicilor, i a intorce lacallea drepta oile ratacite. Ignoranti in cul-me, nesciind de cat s5, manance colivele §icolacil ce li se aducea ,7 preotif eraU des-pretuiti, objectul de ris al tuturor anecdo-telor §i istorielor scandalOse.8

o laropEcc reb-Y xcaac Till, O'vpspxo-(3Xccxiocv reXeckasvrio'v,Venetia 1785, apud Papi5, Tesaur de monumente istorice, Bu-curesci, 1862, t. I, p. 366.

7 Matheiii de Pogoniania, op cit., p. 370: preotiI nu soilsg, boteze, nu sci5 se fad liturgig; sand le vorbesci de miste--riele credintel, stag §i se mill ca gi cum le-ai vorbi de lucruffi-de pre alaltg lame; barbaria for e complete, nesciind de catsg manance colivele §i colacil ce le aduc.'

Idem, p. 260-361.

si

si

'0

8

Adeverata moral& cre§tina , uses 1110164set practicata, se confundk inteutt, evlaviaipocrita, sett- in implinirea numal a forme-lor esterne alle cultului ; observari rigidealle tuturor posturilor de peste an ; sfintiiamestecati pone §i 'n betiile §1 orgiile cel-lor pravoslavnici 9 ; monitstiri si bisericeinaltate de meta% &lent alle carora maulera manjite 'n sangele nevinovat al supu-§ilor lor; inzestrate adesea cu averea vedu-velor §i orfanilor desmo§teniti prin simplavOinta a tiranului. Era destul ua u§orabanufala pentru ca belul incongiurat desbirii turcescf sa'§f Impante hangerul inr&runchif boerilor, sa le confisce averile pesoma domniei, lase astfelin intregefamilif in preda miseriel! Ar trebui pennalui Tacit pentru a descrie negrele fapte alleuntil Mircea eel Alexandru, DonnaKiajna, Michnea Turcitul!

Boerii favorite ai Curtis tiranisat la ren-dul for poporul, care de pe acum

asaracit

9 Idem, p. 369; .Bet (boerii) in numele luibail pentru pre-curata , bell pentru tote erantii pre rend, pantce ne mai &tend lupta , cad morn §i roman lungiti ca por-cii; nu bell qi sa taert, ci amested In paharele for §i pre Anti§i-i fac betivi ca pe sine.'

li .

gi st,

Rest,

.

Dumnepii.;

12

de angarale i tot felul de dajdil, incepusea se vinde cu pamentul lul cu tot la eel

-avutl : domni, boerf set danger'. Imposi-tele din fie-care giudet fiind arendate la per-sone influente , acestea avett la rendul foromen! necessari pentru executiune §i earlse numlat clocoi,10

Boeril pe la finele secolulul al XVI-leaincepusser& a se amestech §i 'n afacerilereligiose. Alegerea egumenilor de la monA-stir! era consacratA de legile canonice §iprin chrisovele fundatorilor a se face desnit Calugerif §i dintre ciaugeril locuitorlin monastire. El bine , boerii, mituiti cuhalal §i daruri de care calugLrii greet depe la inuntele Athos , precupetlali egume-

1° Idem, 357: chid nn lucru, pre luminate dome, se cadesrt mai fad : administrezi bine terra ta, gi ordinit servitorilortei §i color ce string aril° sit nu nedreptittiasd, sit nu des-pole pre grad ca Ianiciarii : cid nu mai e Indointg, cautg s'osciT, ca tera ta se despoporI de malt's' greutate, de nedrep-tatea ce cioconicii (rCoxthavvrCE0 fac pre aid prin provin-citi. Cand trAmiti undo -va prin tern, perlesc §i and pre g-rad ca In flacirile foculni...; bietii tel supn§i, ne mai putendrib& crudele nedreptitiri , grelele dirt ce li se cer neconte -nit, 41 last ciminele, fug §i implu marginile Ardelului... Fabine, pre luminate Domne, de-I usurezi pucin §i-i scapg de cio-conici...

13

niile , cum vizirii §i favoritele Sultanuluila Constantinopole precupetlat tronul Terif-Romanescf. tacomf de avere, ef schimbatdes pe acesti cinincino§f ieromona§f set lupfimbrAcati in piele de dies cum if nu-mesce Patriarchal TarigrAdean in chrisovulset din 1592," pentru a lua mitt, de lamai multi, §i prin acesta se prapaidia lu-crurile monastirescf, §1 se introducea corrup-tiunea §i imoralitatea pene §i 'n sanctua-rele lui Christ

Comerciul se alit pe mama Armenilornumiti §i Gelepi , a Grecilor, a Ovreilor§i a altor streinf, earl aducet marfurf : a-tlazurf , tafte le§escf , gIuvaericale de prinVenetia, Constantinopole, Polonia ,12 §i ex-portau productiunile agricole §1 animaleledomestice alle terrif. Imprumuturile de haul.se fitcea cu neaulite camete ," §i. credi-

" Condica Nr. 105 rope, pag. 120 sectiunea istorica.', laArchival Statulul din Bucuresci.

" Mateiii de Pogoniania, op. cit.; p. 369.12 Docum. Episc. Ramnic, leg. Nr. 34 la :Archly. Stat. din

Buc., chrisov din 1587 al lui Mihnea-Vodil : edupit aceTa v6-lend (pe mai multi Omen)) pirintele Vladica (Michail) la mul-tele for neva §i deter% §i ingreoiatI cu matte la Ovrei, ailfost rgmas grad de p5rinti, gi Sfintia. Sea 1-aii pldtit de ti-tre Gelepi i de la Ovrei, gi de care multe parti.»

!

14

torif, in de regula, negutetori streinf, la casde neplatit putet, spre despagabire, devenistapeni pe averea imobiliara, a debitorilorlor. Celle de mai multe on lass deca, de-tornicul era din clasa boterescA, interveniadomnul set alt boer achitand detoria §i o-prind pe soma, moiile, pentru ca nu : strei-nil sea negutetorif sit intre in satele bole-reset, ;" far diet eraa terrani sea tigani§1 nu-'T rescumpOra, stapenif for , putea safie legati, dull §i venduti in on -ce tera,15.

14 Chrisov. lui Alexandra Ilia§ din 1626, originalul la d. Bo-liac in Bucuresci, ua copig la mine : «Danciul Vornicul a fostedetor unui negutgtor de la Bucurosci anume Mavrichie, finl«bgtranului-Manta negutgtorul, carele a luat acel sat Dralea4pentru ?TA (130,000) aspre, pentru ca n'a putut sal pinnedaceste aspre nici-de-cum, peng cand i s'a intemplat §i mode

4de a reams acea detorie neplatita. Apoi inteacesta Mavrichieecupetul a luat acel sat Dralea, §i and a. vrut sa iea §i alte«sate ale Dandului Vornicul, cad nu i se indeplinia prtul«mai sus 1.iselor aspre; era rgposatul Mihaiu Voda n'a vrutesci lase ca set intre aliii in sate boeresei, ci a dat Mihaiu-(Voda acele de mai sus Elise 130,000 aspre in mina lni Ma-«vrichie negutgtorul..."

" Chrisov de la Michnea-Voda din 1590 , doe. Ep. Rgm-nic, leg. nr. 34 : «.. acel tigan anume Oprea el a fost luat v(400) aspri cu camg.tg, (KAAV,T) de la ore-§i-cari Gelepi a-nume Pgrutil ci Apostol, Inca cand ail fost gmetea cea mare.Iar cand a fost la cli qi la soroc, acel tigan putut sa plg.-tacit Apoi Ping §i Apostol Gelepil (llama° legat peOprea tiganu, vrand sl '1 dud in terra-turcescg.)

aun'aii

15

Instructiunea lipsia cu totul. Afara deboieri , earl trebuta sa cunoscrt eel pucin

slavona in care se redact, chrisoveledomnesci §i actele de transactiune , afariade preoti i unii cAlugeri , massa natiuniizacea intr'un actinic intunerec." Unele monAstiri earl anc6, de la fundarea for in-tretineil anume scoli pentru instruirea per-sonalului necesar serviciului religios, pela finele vecului al XVI-lea, din neingrigi-rea desa schimbare a Egumenilor , parec6, incetassera d'a mai cugeth la vieta in-telectuale.

Moravurile in genere awl simple ; luxulpetrunsese insh, in Societatea ceaelegantele nostre Domne, Domnite i jupa-nite se 'ntrecet care de care prin grelelestofe cu bogate despmnuri able lungelor forcostume , prin gratiese podobe : giuvaeruride aur, de smalt §i de pietre scumpe.

0 ie lucrata cu margaritar sermfi, , me-

16 Matheiii de Pogoniania, op. cit., 370: edeschide prinmilele tele sail de unde SA se rdspIndescii lumina in tera ta;astrt-0 nu afli in acest5, terra om inv6tat, nu, nici preot, nicidiner, nici archiereii , nici laic; pentru ca n'aii unde sa in-vete carte... In tote Imp5rg4iile se afli stole case,de crescere;numai in terra ta nu se afla,

limba

gi

Malta, §i

v

nici-nna.z

16

tase set fir, in colors destul de vii; d'asu-pra o rochiii de serassir, hataik, atlas settbelacossa, rosin, on galbenk cu gurile de firset de fitinghi4, cu sponci de argint poleite,deschisA, rotund la pept , far fusta in cute§i ingusta, ; mi4locul incins de un brio cuvergile de fir; peste rochig ua bogate, dulamalung& de serassir inflorat, sea de lasts verde,on rosin, , cu pacek de samur , cu nasturiide aur, mArgAritar on sirmk; set un zeiburtlung de Sandal de Venetia colorat , seaghiordici de hataik verde lucrat6, tot ca du-lama ; in piciore nisce caltuni ro§ii , lungsi incovoiati la verf; la cap IA metramei de-eang,vet cusutA, cu fir §i cu mAtase ; de a-mendoue cositele nisce lungs cercei attirnAndpane pe pept; 6cce costumul unei bogatejupanite din secolul al 4VI-lea, a§a cum ni'ldescrit portretele etitoricesci de biserice"foile de zestrels si chrisdvele clomnesci."'

17 In Revista Romania , 1, 376, se desemneg un Costumde &mini mulling din secolul al XVI-lea de pe portretele dela Curtea de Arge§; si la pag. 378 unul din cerceii :stratifn sicriul Sf. Filothel. Copie dupg, portretele de la bisericamonastirei CImpu-Lungu, la mine.

" Foia de zestre a Stanchii , Rica monachulni Dositheiiiaped A. Odobescu, Cate-va ore la Snagov, in Revi-

sta Romano, I,'378 -380.19 Condica mongstirii Snegovu, fila 55.

BrOiloin,

17

Costumul boierilor era larg, oriental, -caf-tane lungs de cofterie, negre sell ro01 , enguler de bland ; chintep cu ranturi ,

de inatase sett panza, cu gulere de fir, .briuri-de argint on do matase , duldmi de po-stay, etc. 20. Slugile denanesei purtat : fe-.regele verse de *oearlat, set galbene de cof-terie, cu ceprazuri albe ; nadrugi wilt de§ocarlat, set nadragi de grana ; dulame deatlas, de grana sett de cofterie verde, gal-beta on 'Agra, ; timbar negru de skirletceiciu/i X51 cisme,

Ocupatiunea casnica a jupanitelor , ca §ia fetneilOr din popo', era, pe lang6, altele,furca §i eafern' ; resboiul (tessetura) §i cusatura. 22 Pole de canavet en fluturi de

20 Chrisov. lul Petrapu yea.' din 1557, in condica m-riiViero§u pag. 9 13 la Archie. Stat., publicat de not in FactSocietdfii, Bonitinismul I, 153-155. Tablouri ctitoricesci lam-rea Bistrita , ap. Odobescu, Bistrita (Bulet. Instr. Publice,I, 140), etc.

21 Chrisov de la Alexandra vodg din 1573 , in ArchivutStatului din Bucur., docum. Mitropoliel, leg. nr. 4.

22 Matheili de Pogoniania , op. cit. , 341 : =ca nu e datfemeielor sg se ostescl, sa se bath §i sit flit generari; ci sit seingrginescil la furcit §i caier, , canto de casa, sit tesgsit coal.>

2

came#

21

.i

,

50-33

18

aur §i cu m5,rgAritare , 23 rucavitecute preotesci) , 24 stite , felone , 25 patra-

la Cond. m-ril Snegovul fila 55 : .Jupanita Rada (filesBarbu Comisul) dit : uiti pill de cgnivet cu fluturi de aur

ti en marggritar sit o puny la icona Precistff.. ; ci ler a datsit fad tfa sfiti §i sit scrie pgrintii.* (Chrisov din 1565).

" Uh' pereche de rucavite cusute pe pgnzg de la m-reaGovora represintA Buna - Vestire : pe una e Malca Domnultif,qi pe cea altit ingerul vestitor. (Veil A. Odobescu, Govora, Bu-letinul Instr. Publice , 1868, p. 146) Actualmente se afhl inMuseul de antiehigti din Bucuresei impreung cu alta perecherucavite din m-rea Horez representind nisce balauri brodatien mates°. Tot aci : mai multe covore, epitafe §i patrafirecu figuri in aur gi matase.

25 In monastirea Krupdol (Serbia) se piistreza un felon S-cut de &tuna Despina a lui blogoe-Voda: en urm'Atorea inter&

inscriptiune :

CH CPEAONII C6T130141 r(ocrio)inE AEC111111c1

ANN rOCF10MINA cEoEro 1w H'kroE

BOEBOAA HXZ 4}E0A%AlCiE

HETp8 1,1 GTANA POSANAA. B AtT(0)

ol; K. hlekCE)144 11811. A1114.

odic): :

Acest felon l'a gent DOmna Despina in DomnuluiIon Negoe Voevod §i a copiilor for Theodosie, Petra; §i

4Stana, Roxanda, in anal 7027 (1519), luna lunie 15.,U asemenea inscriptinne se Hit §i pe un felon al aceleia§1

domne Despina, ce archimandritul de la Deciani, Hagi Ky-rill, l'a adus din monastirea lui, la Carlovitz. VeAl 0 napisuna e koji je sada u manastiru Bcinji blizu kotora.Od llarion Elam., (Inscriptiunea de pe patrafirul aflgtor a-cum in monastirea Banja bine Cattaro, de llarion Ruvarat,

lai

.

santi

11 `111A7

4ilele4s6ii

(mkui-

Bh

El.

19

fire, 26 covare , marame §i alte grele §itrainice cusitturi lucrate cu u& mitiestrie §ian gust deossebit §i cu felurite desemnuri,-se -drtrulat. de femeile avute pe la bissericeca odore spre podoba sfintelor icone, si pen-tru trebuinta serviciului divin.

Situatiunea politic, a terif era din cele-mai vrednice de plins. Considerate: tera mai-rOil de cat un pa§alie turcesc, tronul se yin-dea ce da mai mult ; 27. §i ace§ticumperatori, niste bei pup sub ascultareaBeglierbergului Grecief, venial in Romaniacu turma creditorilor for Greci, Ovrei, §i Ar-meni, §i cu armata de Ianiceri, earl se datala tot felul de nelegiuiri. cNu. se mai mul-turn% , dice contimpurenul Walther , a ir-umpe in casele Omenilor §i a'i despoil, de:avers, ci, asa precum in unele locuri se ieadicirnA, de vite, el, prin un exemplu de tot

archivistul patriarchatului Serb din Carlovitz), apud Rad jugo-slavenske akademije (Actele academies jugoslave din Agram),t. XVI (1871) p. 19-21.

20 Ve4i studiul nostru : Inseriptiunea de pe patrafirulde la Stcinesei, Bucuresci, 1876.

27 Pe hugs dh,arriere, op. cit., Walther (ap. Papiii op.cit.), §i altii, ve0 Relazioni degli Ambaseiatori Veneti al Se-nato, raccolte da Eugenio Alberti, Seria III , v. II, p. 388'389, ei seria III, v. III, p. 217, Firenze 1844-46.

.

cellui

20

non , rkpik acorn , blestematil , tot al 4e-cele copil; afar, de acestea, spre skturaneominescile desfrenkri merge pen'acolo demina, femeile i fetele in fiinta de fast), abarbatilor si a pftrintilor, i alte marl fkrk-de-legi facea cu cutellare §i Malt pedep-sA.) 28

Niel chiar locasurile sfinte nu remaserknepang&rite de fiii Semilunel ; 29 elle in-cepuserk, degia a se transforms in mece-turi.30

Aceste impregfurkri nenorocite dotes e-pocei ua fisionomik tristii, i 'nfiorktOre. Uasingura scantelli de view, mai intretinea a-eel corp aprope in disolutiune, care se nu-mesce societate : simtimentele nationalevirtutile resbolnice nu se slabiserk anck; e-lementul strein nu parunsese pane 'n inimasocietktii romane, nici stricase de tot insti-

29' ap. Papiii, op. cit., p. 7.29 Din chrisov. ha' Mihnea-Vodb: cu data 1580, doe. Mi-

tropoliei, la Arch. Stat. din Buc., leg. Nr. 4, se vede can timpul lui Alexandru Vodl Tamil euprinseserti local din

earn] bisericei Gheormei (In Bucuresci) 4 i au taut acolomare reotate, fi multci curvie fi SpUrCeiCitille.)

99 Chronica anonimci, in Magaz. Istoric pentru Dada, IV,277; c§i Ineepurit Tureil a coprinde Terra-RomInese5, a'§iface Wapiti qi meeeturi.

will

si

.

i

21

tutiunile vechi milittiresci; §i familia 1§1

mai pastra knell selle morale."

Donna Stanca s'a rt. &scut in Terra -Roma-nescrt cam pe la anul 1560 din mumaseaNeqa32 §i taW" set vestitul Jane vistie-ru1,83 grec de origine, dare venind anckde tin& in terra sciuse prin norocosse,, i-stete Si bine nemerite afaceri comerciale, adobendi u6, avere Insemnatb",. El se insura,

81 Mal veil tot asupra acestel epoce studiul nostru Pe-tru Cercel, Bucuresei, 1874.

82 Chrisov. lui Michnea voevod din 1588, docum. Ep. Rum-nic, leg. nr. 87, doc. nr. 1, la archiv. Statului din Buc., dincare se mai vede cit : domna Stanca ave un frate DragomirPostelnicul.

88 Urmgm actelor contimpurene dupg earl Iane era socruMihalu Vitezul , iar nu unchiul sgg (adieg fratele mama

selle Tadora), cum sustine Walther, op. cit. p. 9. Intre al-tele, veil doe. Ep. RAmnic, leg. nr. 30 la arch. Statului dinBuc., din care restate: cg : BrIncoveuu, fiul lul Da-vid, vi tatA al lui Matheiii Bassarab, a dat lui -Jane banalCraiovil mogia Bailescii, pentiu ca sg '1 pung in slujba, gi elnu l'a pus, der mogia 1-a luat'o. Apoi gs'a fdcut rudii Mi-chain vodd cu lane banu,* gi murind acesfa , Mihaiu di-ruesce acea movie Ep. Ramnic.

§ 4

.

lui7-

D..nclul

22

apol en u` fart de borer," §i prin acestadeschiclendu-i-se calea dregittoriilor publice-agiunse sub Petra§cu eel Bun : mare postel-nic;35 sub Petru Voda fliul lui Mircea36 Sisub Petru Cercel : mare vistier;37 Tar Mich-nea-Voda it Wrath la cea mar inaltil treptsa,bania Cratovei. 38 FiTca uner persOne atatde influente i avute, Stanca nu pate primiua educatiune neingrijita. Ajungend la v6rstade miiiitat ea se casatori en un fecror de.borer, al carer nume nu a strobiltut pen&la not, care dupa, forte pucin timp murind,.

34 Nu putem decide a cul filed va fi fost Nec§a, sinia lui,lane. Ea trebue Ins5 sit fi fost romans, cnci Green' altfelii nuputeati sa ocupe functiuni publice, gi cu atat mai pucin sit fiebani ai Craiovei. Prin faptul chgtoriei fug cu pitmentene erdobendiail nationalitatea de roman qi incdpeaii in boerli.

az Chrisov. lui Paragon de la rota Nr. 20. Idem dinleg. Nr. 37 docum. Mitropol., la Arch. Statedui, anul 1556 :.«lane veliki 'postelnic.s. Idem. Cond. M-rii Bistriti, p. 19.

1 86 Condica Vieroqu, la Arch. Stat., fila 1048, chrisov din1560.Doc. m-rii Bistrita leg. Nr. 14.

37 Condica istoricd , la Arch. Statului , fila 38, chris. al'lui Petru Cercel din 1584; Idem din 1585 tot acolo, fila 69;Condica Viero§u, p. 41 , 59 , 496 , etc. ; doe. Mitropoliei leg.Nr. 116

38 Chrisov. de la Nr. 32. Condica Viero§u, p. 61, Condica Mitropol., giudetn Dimbovita, p. 101, chris. din 1587, la-Arch. Statului. Condica m-rilor din Terra RomXnesd , sect.istor., fila 215. . -

:

23

nu mina din insocire nicf-un copil. 39 Toe-mal atunci strAlucia in Craiova un Wierales i vestit prin frumusetea trupului §i

a caracterulul sea, prin virtutile lui felu-rite, si care de la nature }Area a fi chitmat la fapte marl." Mihalu, act ala senumla acest barbat eroic, cern §i dobendimama v6duvef Stanchif. 41 De aci 'nainteIane banul devine protectorul eel mal in-focat al ginerelul sett; bucurhndu-se de marlfavorurf pe Pang, Mihnea reupsce,ca ban al Craiovei, aincredinta 1:0nia giu-detuluf Mehedinti lul Mihalu , 42 pe care

39 Chrisov. de la nota 32.40 Walther, op. cit., p. F.41 Chrisovul de la nota 32. Despre erorea lei Bethlen

Biseliu §i a istoricilor moderni cum ca : socia lui Michaiiis'ar fi chemat : Florica, Vagarossa, Flora ve4i studiulstru Familia lui. Mihaiu Vitezul , Bucuresci 1874. Cese-toria a avut loc pote in 1583; de sigur ins nu dupe acestedata, caci Nicolae , primul copil din aste cesetorie , era de13 ani la 1597. (Walther, op. cit. 47).

" Chrisov. lni Michnea fire let, leg. netrebuincioselorTismanei , titre Mihaiu ban of sud Mehedinti, §i chrisov. dela nota 32. Cf. ms. de la Hevenesi ap. Chro-nica, II, 244 : (Mihail. Veda au fost mai nainte Ban de Me-4chedie, dupii, aceea s'afi lent Ban de Craiova., Cum aOltenia era administrate: de mai multi bani pu§i sub autori-tatea cellui de la Craiova, yell docum. lei Vlad Tepe§ din 1491,in condica Tismena, pag. 536 : ei se se adune in o-:

Valli, el

. ,

no

,,5'incat

24

de la 1586-1590 it afihan intre frunta§iiconsiliului domnesc, ca mare agrt, §i stolnic,ca §ef a,dicrt peste tote trupele ost4escidin tora," Jane , care veoluse in pululOften stofa unui mare Si vitez voevod, in-cepuse de mult a intrigh in secret pe lavizirii §i puternicif Portit cu bans §i damnsurparea cles6ver§itrt, a lui Mihnea, in6,1-

tarea la tron a ginerelni s6ii; pentru a-cesta la finele amulet 1590 se §i duse laConstantinopole. Mihnea in celle din aminocade prin miqlocirile selle 44 i alle lui

rat in Tismena inaintea cinstitilor Bumf al Domniel-melle, in-naintea lui : Jupan Dietco, Ili a jup. Diediul, a jup. Diicul,§i a jup. Dragomir...»

43 Condica m-rilor din Terra-Romfinesci , sectiunea isto-riot, fila 198.Chrisov de la Mihnea-Von, din 1590 decem-bre , doc. Ep. Mimic , leg. Nr. 34 Ili Mitrop leg. Nr. 8.Chrisov. lui Radu Michnea cu data 1612, doc. m-rii Cozia,leg. Nr. 24 : .apoi CELIA a fost rgposatul Mihaiu-Veda boler,=find atunci mare stolnic. Idem Matheiii Von, acela§ pachet :4cand Mihaiu Von a fost mare aga §i mare stolnic.,

81 Matheiti de Pogoniania, op. cit. , p. 336 : (Wei unBanul Ianne, om prost, necioplit, crud, r6sbunittor §i plin demutate, ajunse prin intrigele sale la Porta' sit scotli din dom-niii pe Michnea; ba finch §i en mOrte : se fa'cu decimusulman ca pots asigura vieta.i Tot Ianne banul sillpe Petra unchiul lul Michnea §i domn in Moldova,a'§i Lisa tronul §i a fugi in Germania, nunaindu-se inprin iufluenta sea, Aron, amicul lui Mihaiu. Lorenzo Ber-nardo , reledintele venetian in Constantinopole, scrie Republi-

,si

si

§i

.

sill

loon

l'amerinta

8.1Iopul,

25

Petru Cercel 45 care tocmal umbla, a-tunci din not sa,'§i redobendesca, tronul,der se trimise in local Stefan Surdul , §i

dupA el Alexandra Bogdan. Acest dome, far&a intelege indestul marimea pericolului ce'§f facea singur, numesce in 1592 pe Jane-capikehaia al Orif la POrtA, iar pe Mihaiu,ban al Craiovii. 46 Ourend ins& renumelemare cell facuse acesta prin faptele sellecunoscute §i trimbitate in tote partite

deOepta, in sufletul crudului Alexandranegre banueli, §i inspMmantat trimise uci-ga§i primp §i s5,1 aduca in Bucuresci,set sal ucigA prin taini. Mihaiu, descope-rind cursa, §i nesimtindu-se sigur in Craiova,

eel despre acesta, la 7 Sept. 1591 : ell Principe Pietro di Bog-dania... ha scritto che avendo servito 15 anni fidelmente inquel govern° vedendo che pin non poteva sopportar tante gra-vezze , che gli erano imposte per suggestione del Bano, itquale sotto nome di suo agents lo tirannegia a questa Por-ta... etc., (Documente din Venetia publicate de d. C. Esarcuin Columna lui Traian, 1876, p. 285).

45 Charriere, op. cit., t. IV , scrisorile regelui FrancieiHenrich 111, qi alle ambasadorilor sel la Porta: gi Venetia.Veil studiul nostru Petru Cercel , 1874 , §i docum. publicatede d. C. Esarcu, in Columna lui Traian, 1879-1876 §i InRevista Contimporand 1873-74.

46 Walter, op. cit. 8. W. de Bethlen , Historia de re-bus Transilvanicis, ed. secunda, IV, 274, relatiunea lui PetraArmenu despre Michaiu.

'

rii,ter-

sal

26

ascunse intr'un sat pe socia §i pe flea sea.Florica travestite terranesce; pe baiatul sett_Nicolae it PAO... in bordeiul unor tiganicla cart a§a, s'a tinut dice un contimpu-area,'" cat de abia fu cunoscut citedcinturnat tata-seas , tar el pleca in se-cret spre Constantinopole la socrul sea Jane.Prins in cale §i adus de omenit lul Alexan-dru fu aruncat in pu§carie, chinuit §1 °set:E-dit la morte: infaci§area lui cea mareta ,

cautatura-i selbatica §i ingrozitore in mo-mentul chiar al executiunii, bagara in fioride morte pe calaii, care trantind satirul lapament fuge prin multime, ca un om ne-inarmat la vederea unui taur fioros. Popo-

§i boerif cer §i ca§tiga ertarea pentru o-sindit. 48 Mihaiu se intorce peste Oita, i§i

lea socia §i copiii, §i in Ardebila =tealui Sigismund Bathori, uncle afla, ua primirecaldurosa, gratin prieteTigului lui cu Bal-thasar Bathori, v6rul priucipelut transilvan.pupa doue s6ptemani: de zabava aci, im-puternicit recomandatiuni dare vizirul

47 Ms. la Hevenesi, ap. incai, II, 245.48 Bethlen, op. cit , 275. Ms. la Hevenesi , 1 c. in nota

precedend

,

, -

rul

t s:c

s'at

cu

27

Sinaan pa§a Eduard Barton, solul regi-nei Engliterei pe laugh, Turd, Mihaiu pornila Constantinopole spre a cere domnia ter-rif, pe care in fine in tOmna anului 1593,cu agiutorul socrului set, care-i inlesni martsume de bans, a partitel numerose ce ave-in tern, §i a 400 mil florinti impart* inclamant pe la Sultan O. pe la ministrii lui,§i dolAndi.4°

Urt flout, epoca incepe acum in vieta Dom-net Stanchif, ua epoca plina de grip O. de,primejdii. Soda unlit domn aprins spre faptevitejesci, §i care giurase a DU_ pune spadagibs pone ce natiunea sea nu va fi liberai Tamil goniti din Europa,5° ea trebula

49 Walther, op, cit , 9; Bethlen, IV, 274 MignOt,Histoire de l'Empire Ottoman, II, 260-261. Ms. la Hove-nesi 1. c.

5° Veg epistola lui Mihaiu din 1600 cetre Papa Cle-ment, VIII public. de d. Hasdeil in Columna lui Traian, 1874,215-216, in care IT dice : g... Spriginit de sintia-vostrit §i degprincipii crestini, trecend Duntirea., void infrunta nu numalRprovinciile invecinate, ci chiaru Constantinopolea, scaunul im-gperialui ottoman...* Spontoni, Walther. etc.

§i'

o.

t

Sc ^I I I,.

5

77;

.

§

28

se impartil cu densul acelagi sorts, §i no-bilut el suflet, ce nu forma, de cat ua flint&din bilrbatul sett, sa reproduca cu miste-riOsa putere a iubiril tote simtirile de du-rere , victorie , temere, grije , tote fremen-tarile §i pulsurile inimel lui Mihalu , totemarite anca prin sticla macroscopic, a fiin-

femeesci.De cate-orl ea nu s'a veclut amenintat'a,

chiar in palatu-1 din Bucuresci de armataturd,, care venise cu Emirul sa, primp, si

pe Mihalu 1" In cate pericolenu s'a aflat cu copiii sel, departe de soculpe care '1 scia in flaara resbOielor, luptan-du-se ca un uria§, fiind tinta a mil delovituri 1

Potopul eel grosnic de Turd cu care Si-naan pap venla s innece Terra-Roma,nesasili pe domna Stanca, pentru siguranta,, ase duce la Sibiu in Ardel, impreuna cu Tu-dora muma lul Mihalu, cu copiii §i cu totce aye, mai scump ; 52 §i aci agtepta re-sultatul luptei inver§unate de vieta, §i de

" Walther, op. cit., 14.52 Bethlen, III, 591. Walther, 27. Sagredo, Memo-

rie Istoriche de Monarchi Ottomani, Venetia, 1679, p. 495.

tel

sa ucid6,

si

29

morte, ce se incinsese intre Cruce §i Semilung, §i care se fini prin deskver§ita nimi-cire a paganilor. La decembre 1595 ea se In-torse in terra la Toigovi§te, §i cu inima plinkde 'ndulo§are §i mandrie pute sa 'mbraci§ezeacum pe eroul de lit Oklugereni, sufletul mi-nunatef. §i nemuritoref campanif din acelan ; §i sa impart& cu inbil§ugata sea. mane,agfutore nenorocitilor rema§f fare hrank §iadepost, earl incepusera la glasul domnu-luf a e§i din padurile §i vizuinele muntilorcatre §esurile terril. Un alt act de genero-sitate fActi cu femela, fiul §i flea luf Mi-hai-Oglu soli Oglan un turc deossebiti forte avut,pe earl osta§if romani, prin-

clendu-f la incongiurarea §i arderea cetktifPelvinul, if adusera in dar luf Mihafu. A-cesta , impreuna cu (Minna sea, dupe ce iftratara cu multi omenie , 1-a inapolat ne-vktkmati soculuf §i tataluf for pentrurescumperare de mai mult de 50 mil gal-benf.53

53 Walther, 27-37; C. Lorehianus , Ungarische Chrono-logia, Gillen. 1605, p. 35 37. Chronica anonimci, in Ma-gaz. Istoric pentru Dacia, IV, 282. Cf. Wakes, Istoria Ro-manilor sub Mihaiu Voevod Vitezul, in Revista Romano, I645-650, 755-768; II, 85. -106, 283 -303.

. _

ui

30

Per bucuria domnel Stanchil se sehimba,repede in mare intristare §i apasatOre grije :ua intinsa conspiratiune urclita de unit dinholed, mar§avi venVetori of domnulul .lorSi of terrii, earl intrasera in intellegere cu§ese mii Tatars din Dobrogia §i trei milTurd spre a navali la momentul dat §i ale fi in aglutor pentru meschinele for planuri,ave de scop sa ridice vieta lul Mihalu sla intregel sele familii, §i sa 'ngenuchia terrafarali la robia streina. Din fericire conspi-ratiunea se descopera ca grin minune pa-tru Vile inainte d'a isbucni; cats -va din ne-legluitii bolerl platesc cu capetele cutezarea,lor, far Tataril §1 Turcil ce trecusera Du-narea sunt birnii §i puss pe gena." Po-tolit acest foe se riche& un altul mai gros-nie ! Amagit de fagaduelile Hanulul Ghe-rai , care trimisese doul din eel mai in-semnati Tatari ea zaloge , ca vaimpacluirea cu Turcil, Mihalu dede drumultrupelor transilVane. Atat a§tepta §i Hanul.El navalesee de la data in terra cu Omenil

arVend, pustiind §i robind totul de la

5'1 Walther, 38.

-

i

mi4loci

sel,

31

Buzau pane la Bucuresci, §i cautand in tote-anghlurile a pune mana pe domn §i pe so-,cia sea. Ace§tia se afiau in positiunea ceamai grea;.retiiciati din loc in loc pe timpde farm, fare, armata ce era respanditain terra, faia, bans, pe fie-ce minut cu te-merea in sufiet ca in§i§i vrAjma§ii borers iivor mana dumanilor pagans. In fine,,cu nadejdea in Dumnellet i cu 6000 deomens adunati in pripa, Mihaiu se is in:gona Tatarilor, be ucide un Mater insem-nat, §i victorios merge §i coprinde Braila ,penprand Wand tot ce era Turc seta'.`Tatar. 55

Grelele nevoi cart' se scursera in ala pu-yin timp peste capul nesprtimantatuluf voe-vod far& a'l dobori u& clips, am ,rise, deconu mai mult , ua inima de femeia, slabs,pacinica , care tot-d'a-una vede 4ilele so-cului i ale copiilor set' in primejdie, §i care

55 Valther, 39 43. Orthelins , p. 304. Campana,p. 51 area numeral Tatarilor uci§i de 'Chain ca la 8000.

da in

§6

32

tremura la on -ce intreprindere resboinica,..Propunerile der de pace ale Sultanului, si-lit la acesta de revolta osta§ilor , lips& §ifomete, 56 nu pate de cat s'o imbucure,mai ales ctnd in 12 august 1597 solii tur-cesci adusera pentru Mihaiu §1 fiul seb. Ni-colae, atunci in versta de 13 ani , un fir-man de domnie pe vieta, lance §i buzdugan,ca semnele puterif ,57 alte multe daruriimperatesci: ua corona de diamante, un stir-glue impodobit cu brilliante, rubine, doue-spot caftane tessute cu fir de aur, usa, sabiecu tem de aur §i cu pietre scumpe, cat im-peratesci, etc. 58. Singura indetorire dinpartea domnului roman era d'a fi neutruin resboiul ce Turcii Linea in Ungaria, §id'a respunde giumetate din tributul cetia principii de mai 'nainte; chef cat pen-tru Mihaiu, pane acum nimic nu respunsesePortif .69

Voevodul primi pacea, pentru ca sub um-

56 Montreux , p. 642. I. A. Thuani historiarum stiff

temporis, ap. Papiii, op. cit., 220.57 Valther, 47.

Stavrinos, ap. Papiii, op. cit., 302.69 Valther, 47.

'

.

plA,-

"

33

bra el crede a pute mai bine sa't' inflin-teze giganticul plan ce concepuse: unirea toturor elementelor de putere ale patties sele,-unitatea nationals prin cucerirea, Moldova0 a Transilvaniel; ideiei mare si nereali-satei pe deplin tined, der tot-d'a-una undrept si o detoriei sfeinta pentru on -ce na-tiune care voesce a treii cleaver* neateir-natei, liberei, fcirei a neizui la streini! Jandsocoti priincios a intra In Ardel, :domnulimpartA0 proiectul, ce tinuse talnic Oneatunci, sociei sele §i la cast -va din eel maicredinclo§1 sfetnici al set. Domna Stanca §iun mic num& de borers, intre care betra-nul logofet Teodosie, 11 desf&tuir`a, puterniela acesta , aretandu-1 marile primejdil §igreutati ce sunt de 'nt'ampinat, putinele fo-lose, chiar reu§ind intreprinderea, i neno-rocirile ce pate mtepta pe Terra-Rom 6,nescii,lasata, 'n voia Turcilor , Tatarilor §i Po-lonilor, cart de sigur vor navali i o vor pu-stii fare, term,. Domna mai ales, cuacea grije §i lubire ce un suflet bun ca alel puts sa alba, pentru socul set, ii amintinestatornicia Norocului i a lucrurilor ome-nesci, renumele i puterea ce dobendise el

3

,

nisi -uti,

.

34

indestul One acum, nevoia de repaos i deIntremare ce simte poporul sdruncinat de a-tatea resbOie , recunoscinta in fine ce Mi-haft' detorh Bathorescilor, nu numai pentrumAna de aglutor ce-i intinsese spre a do-bendi tronul,-atund cand tiranul Alexan-'dru vod'a, venAndu-i mortea la on -ce pri-lej, el fusese silit a pribegi din terra, , cati acum in urmA , dupes bAtAlia de la CA-

lugereni , cand Sinaan Pap coprinsese totpAmentul romAnesc cu foc sable. 6° Incelle din urma ve4end ca prin nimic nupote Induplech pe Mihaiu, eel netermurit Inambitiunea sea, ca sa,V schimbe planul, eahotArl ca ImpreunA cu Nicolae i Floricas 'ntovArAVascA pe bArbatul sell in totenorocirile i primejdiile. AtAt de mult facefubirea, cand locuesce intr'un suflet de femeiA,Meat ea suferi farm murmur greutatile u-nui drum facut prin potecile neumblate aleCarpatilor, pe un timp rece, uA napteintregA far& clip: de repaos , pene ce bi-

" Bethlen IV , 336-339. Imprecatiunea ce acest antOrpune in gura Domnei &natal nu e cum obiectivX,conforms cu caracterul personei. Un Ungar seu un Sas, pen-tru earl coprinderea Ardelului de Romani era i este lig trimsneiertata.", pute numai vorbi

§i

Ali Si ua

nici-de

astfeliti.....

35

ruind verfurile muntilor trecura cu tota ar-mia in Transilvania." Ce e mai mult ,

inima eroica, in bataia de la §elimber con-tra Cardinaluluf Bathori , ea se afla facia

imediat dupa cele trei cruel marl de ourearl preceda &tea, 62 ce timpuri! niciresunetul bombelor, nici fulgerile tunurilor,nici loviturile du mane nu o 'nspaimantit, ,

a§teptand cu barbatie la costa dragului elsect norocul bataliei chiar cu pericolul vie -ii. fu indaratnica., ba anca un

minut paru totul a fi perdut pentru Mihalu,in celle din urma ea se allese in parteasea. 63

Intrarea Romanilor in Belgrad , capitalaprincilor Transilvaniel , se sevAr§i cu ceamai mareta, pompa ; acea Ali era pOte ceamai strelucita din cele ce viitorul pastrylui Mihalu §i sociel sale. Vuetul clopotelor,bubuitul tunurilor , resunetul trambitelor

81 Bethlen, IV, 343 seq.61 Stavrinos , loc. cit., 306. : « Tref cruel de am mergea

inainte, era dupe cruel urma chiar DOmni sea.,68 Bethlen , 1. c., Biseliii , ap. Papit, op. cit., 129

182; Thuan, 1. c., p. 233 -235. Chronica anon., in Magaz.Ist., IV, 293 : «Fu rgsboill forte tare pang sera, qi Scare Incata'l invinge Bator Andreias cu Unguril, der apol birui

C. Lorchianus, op. cit. 58.

§i

Biruinta

,

Mi-Achai5

^ 9.

Vat.*

36

tobelor, buciumelor Insgomoth aerul; inaintemergki boleril calare printre rendurile deseale soldatilor; dupa et opt cat frumos Inge-latt, numai in our ci argint, erat tract decapestru ; apoi Mihalu pe un armasar , im-bracat In cele mai scumpe haine, avend infaca-1 stegurile lut Andreit Bathori luate inbatalia, desfacute Si aplecate in semn de su-punerea Transilvaniei; alaturt donna Stan-ca cu copiit set; in drepta, in stanga cila urma alts boleri calari; tar poporul dintote partile se irabullia cu strigatele ne-precurmate de bucurie. 64

De ci inima de femeia, se incanta c1 la--comesce dupa pomp putere, (Minna Stancasingura in veselia generale pastry ua figuramelancolica. Ea ve4use prin cite gertfe seinaltase Mihalu aci , geniul batalielorrocu de sange, Si pericolul cu capul de Me-dusa, stetet pururea in minte-l. to nea-stinipar presimtire a unel nenorociri cene amenintastapania tote miccarile sele.Onorurile marl ce i se aducea, ca InletCralese, o obosia mat mult de cat s'o mul-tamesca; i adesea retrasa in fundul pala-

64 Bethlen, IV, 431 seq.

§i

F

i

37

tului de sgomot gi de fastidiul Curtis, de-.dea sbor slobod tristelor sole gandiri.

Cand uciga*i Cardinalului Andreiu Ba-thori adusera ca dar lui Mihaiu capul ne-fericitului principe cu nadejde de resplatirepentru criminala for fapta , Stanca ce erapresinte la asta jalnica privaligte fu podiditade lacrimi. Intrebata, de Mihaiu de ce plange,ea respunse cu adanci suspine, §i ca ua pro-fetie : a Ceia-ce s'a intdmplat lui, ti se potei tie si cestutia (aretand pe fiul for Ni-

eolae) tot ast-felirt sei se inample h Dom-nul mirat de aceste cuvinte, §i gandind la

intorsenestatornicia sortei omenesci 1§i faciaca sa'§i ascumla lacrimile, esclamand : 0seracul Popei! seracul Popes ! 65 Cautan-du-se §1 trupul, dupes indemnul Stanchesal logofOtului Tudosie, 66 Cardinalul fu in-gropat cu mare pompa , insu§i Mihaiu du-cend candela mortuary in mans. 67

Blandul caracter al domnei Stanchei erain opositiune cu inima de lea a vitezului

65 Bethlen, IV, 461.66 Bethlen, IV, 465-8.67 Heidenstein., Rerum Polonicarum XII libri, Francofurti

1672 , pag. 347 : ...Michaeleque ipse candelam manu ge-4stante.,

.

§i

.

l

38

sea soca ; ea adesea domolfa tutimea §i

asprimea caracterulut luf , §i suferia curesignatinne dulce §i pacientit brusqueriaselbatica a unlit om de arme, cum §i pu-tina-f credintA, de soca ce-f 'Astra. 68 Ca-

&Simnel romane stint incununate culaude entusiastice de cigar du§manit bar-batulut set. 69

Sufletul et se reversh prin generdse .fapteasupra supu§ilor in Ard61 ca §i 'n Terra-Roma,nesc5,. Ori-unde era durere de alinat ,

bola de ingrijit, lacrime de §ters, merite deresplatit, ea se aflk pretutindeni ca un an-ger de mum& , §i ajutorele sele nu lipsianimenut. A,sa , in Belgrad , bolnavindu - seDanciul Vornicul , Stanca '111 ingriji maimulte lunt, §i murind, 11 immormenta la bi-

as Idem, p. 375, dice despre Mihaiu Veda : gllabitu cor-poris sicco fuit : ambi dexter, barba longa : intuitu turpi : re-ligione vel nulla, vel, gum par illi est, paganica. Uxorem fi-liamve per vim alicui auferre, pro nihilo illi erat, militem li-centia crudelitateque sua maxime sibi devinciebat quo con-silio, si vidua intra annum alteri non nupsisset, ut possessioni-bus fortunisque suis cederet, constitnerat vSpontoni, Historiadella Transilvania, passim.

69 Bethlen, IV, 336 : t...Vajvothe uxor, fcemina matrona-libus dotibus conspicua, et a mariti-sui moribus longe abhor-.rens.

o

litatile

_

set

.

39

serica Mitropoliel din Belgrad , cheltuind20,000 de aspre. lui. Daman , Stana,drept recunoscinta, daruesce domnif romanmosia Pireia , cu care ea milui pe OpreaPostelnicul pentru slujba lul cea credinctosacatre domn in terra cat si in streinetate."

§7

Steata lul Mihalu, dupe. coprinderea Mol-dovii, incepuse sri, palesca. Ungurul , Nem-tul, Turcul, Polonul, Tatarul, One chiarRomanic venduti streinilor, toti venal peirea

7° Chrisovul lui Mihaiu Vodg, doc. Ep. Minnie, leg. nr.103 , doe. nr. 1, la Archiv. Stadia din Buc. AcestDanciul Vornicul BrIncovenn era fiul lui Datco (David), §itatal lui Matheiu Basarab, care ficendu-se domn a stritmutatin anul 1648 osele pIrintelui sell din Belgrad la monastireaArnota (giud. VIlcea) cea fundatii de (Mosul, minded pestemornAntu-I (ce se afia,' in tinda bisericel) inscriptiunea pe carenot o citim §i completam ast-feliii :

ciii4A ;AK WACEAE A K (re§tinulut)tw14 MANE KpEAVIHNOC (111111 §i a nOst)

CpE pma swim A ruse Danclului)caopais8n8ii Hphmoirk (nu §i prilej)6 HOKE MOOTEA (In Cara) ApAtA8A814

Soria

§i

40

unui singur om , care cu fruntea senina,asculta urletul viforului apropiat. DOmnaStanca ne mai simtindu - se sigura, nici inBelgrad , nici in Tergoviste unde venise cu

(mono 14 CAS (§i ingru) NAT Tp8n8n IN MNTp0110AHA HEArpm8n8ti I Kopc8A ANHAOp

(Gpo. rap clmocE8 npt AOAANNATSAS

K IWN MATH° RIICI9AR BOEBOA (§i doll tai)«phn pSAAKNEWN I TpAA ei AN AEN A[OMF]N

(A ASH TpHAAHCAS (WE KpEAHN10(00A mhpHI CARE

Aparomup BEA somas AA8C WACEAE AE A`kirp8riaT ITpANACTK CRIZNITh MhNIACTI1pE

«nplioT Kara E war[a] ANN TEMEAUE1 AE napalm.Ilustrul nostru archeolog d. A. Odobescu, care a publicat

nn fac-simil de pe matt inscriptiune in interesantul d-sale stu..diu Arnota (Atheneul Roman, Bucuresci, 1869, p. 17) sustine

: inscriptiunea s'ar referi nu la tatal lui Mathelu, VorniculDanciu Brincovenu, ci la nal rude a acestuia, care va fi muritin Ardel la anul 1600. Acesta dupe opiniunea nostril nu estede admis pentru ca : I° Faptul cert atestat de chrisovul indicatmai sus este ca : Danciu Vornicu a murit la anu 1600 in Bel-grad gi s'a ingropat in mitropolia de acolo; 1I° De nicfiiri nuse vede ca vre-ui rude a lui Danciu Vornicu tot in acel timp

loc sfi fi r6posat ingrcpat; III° Chiar de am admite ace-sta, Mathelu Voda' zidind m-rea Arnota era natural sg, adncadin Ardel ossele pdrintelui sea , Tar nu ale rudei acestuia ;IV° ITa.' inscriptiune mortuary areta in de regula numele Aposa-tulul, Tar nu numai : a cui rudd a fost; gi V° Inscriptiunea,aga cum o citim gi o completam noi, socotim a fi

18

Zvi si

decisive:.

si

41

fiul set Nicolae, domnul Terrii-Ronianesci,71se retrase cu tot ce aye mai pretios la Fa-gams." Aci, sub ocrotirea positiunei na-turale a locului, intaxiturii §1 a unlit miccorp de este romans, se intristh set bucurkde pe ve§tile ce primia despre socul §i

fiul set.Der Ardelul clocotind isbucni ca un vul-

-can.Iel nobilimea maghiafa, inver§unat5, con-

tra lui Mihaiu se strange la Turda ,mand pe d'ua, parte in agiutor pe Basta, pede alta pe Sigismund cu Turcii §i Polonii;§i sand cei mai strAlueiti sfetnici ai luiMihaiu, Banul Mihalcea i Radii Buzescu,venira, a intreba 'pe nobili ce voese , el

dederi, affara din adunare cu ru§ine.73Collo Basta i§i mica, infrico§ata sea ar-

mia,, indreptandu-se spre Mirislat; mai collo

71 Chronica anonimd in Magaz. Istor., IV 301 : tSimionTorii... ea au venit aid In tera Roma:ascii, Cu Leff gi cu Mol-dovenI, de au gonit pe 'Minna lui Michaiu Yodel, §i pre fiusell Nicola Vodg....

72 Spontoni, Historia della Transilvania, Venetia 1638,p. 122.

72 lstuanfius , Historia Regni Hungarici , Colonise Agrip.,1724, p. 462. Betblen, IV, 570.

.

,

chia,-

11

42

norul acella negru vestesce apropiarea denoun du mans Potent §i Turd.

Vita fatal& pentru nemul roman §i pentruMihaiu, 18 Septembre 1600, veni. MirislauWaterloo al Bonaparte lui Romanilor , loede gelania al on -carii inime romanescl; cam-piele sele se scaldaril, in sangele roman; un-dele riului Mure*, roVatice ca cerul In ap-pusul serelui, rostogolira cadavrele ostenilorlui Mihalu; §i la acea privelite terribile cafaca mortil, In acel raget al miilor de su-flete espirande , in acea plea de glontede puciosa, voevodul Roman In loc d'a pa-rasi campul sangeros al luptel, sta nerhi§-cat pe callul set in mans drepta steguleel mare al armies, in stanga sabia sea ceauria§a er In giuru-i cats -va citpitani im-plorandu-1 cu lacrimele 'n ochi a lua fuga,caci du§manul s'apropie i viueta-i e in pri-me§die.74

Sublime momente de devotament, cand o-mul uIta ca, este came §i esse, §i a0eptit castanca neclintita in verful mo§negului Car-

74 Vecli in Spontoni, op. cit. , p. 115 119 , descrierea a-cestei nenorocite

§i

Wit

43

pat a trasnetelor detunatore loviture ! 75

De la Mirislat Mihaiu se duse cu grab& laBelgrad, apoi la Fagiira§, uncle se afla dom-na Stanca. 76 Aci el voi sA: se oprescrtpentru a'§i 1ncerca, d'a doua ores noroculcontra armies imperiale. Baba Novae, credinciosul §i vitezul sett general , care toc-mai atunci sosise cu perul i barbapirlite de foe, it conjura sit plece cat de'n-grabA In terra, cad norocosul Basta 11 ur-maresce , Nerntii vor incongiurk cetatea, §i.slava, 4ilele lui §i a sociei sele sunt in pri-mejdie. Mihaiu incArch atunci pe cal §1 carethesaurele sele, §i ducenda-le intr'ua marei IntunecosA padure nu departe de FAO,-

rag, numita a Dracului, acolo le ascunseintr'ua, gropes adfinca,. Intors la Fagiira, pecare'l Bede preda soldatilor, i§i lua socia,flea, pe Baba-Novae cu o tenii ce-I mairerhasese §i se indrepta spre Terra-Romane-sea printre munti. 77 Apropiindu-se de ho-

75 Studiul nostru Mihalcea Banul In Columna lui Traian1872, Nr. 29, 30, 31, 32, 33; 1873, Nr. 2 §i 3.

" Spontoni, 1. c. :.dove tenea la moglie, e le cosepretiose.,

77 Spontoni, op. cit. 122-123.

ranit ,

-.

pin.

1

44

tare afla, ca nu departe Sigismund §i MoiseSekeli cu Polonii it a§teptb, sit '1 lovesca.Pus intre done focuri se decise a se 'mpAckcu Basta, §i trimise la densul patru solicars incheiar'a pacea cu conditiune ca : dom.-na Stanca, fiica-sea Florica, §i fiul ski Ni-colae Voda sa remkna ostatici in Arde1.78 -

§8

Familia lui Mihaiu se indrepta, titre Bra--§ov, der fu prinsa pe drum de Unguri, §i

retinuta, in tabeth doue Mile; dobendind li-

Te Spontoni 123 spune ca : Mihaiu ar fi dat ca ostaticipe muma , pe socia §i pe fiul seri Paralcu; la pag. 124 sealromani clie : cOfferendovi per ostaggi in sicurta della nostrafede... Petrasco carissimo Figlio del Signor nostro insieme consua Madre, e sua Moglie.. Muma lui Mihaiu Tudora, a§qati

m-rea Cozia find de la plecarea fiului sell pentru cucerireaArdelului, nu s'a mi§cat de acolo pea la mode. Veda Bethlen IV343, 519, despre Tudora; p. 594: Mihaiu dede : cpro obsidibusuxorem suam cum filio Petraskone.... Decisive sunt unialtOreledin memorialul mai Mihaiu Voda care lmperatul Rudolf : 4spreca-i convinge §i mai tare despre fidelitatea mea, am trimis inaTransilvania chiar socia mea, fiul me5 §i pre fie-mea, insacsub conditiune ca pre fiul men sal lase a veni indatii la Ma-aria Tea ) Thesaur. de mouton. istor. 1. 267. Lorchianus,op. cit., 66-67.

In

I.

45

bertatea demna Stanca veni la Brapv, dernu fu primith in cetate, 79 i mase uanopte intr'un obscur ospel din Suburbiu; adota nOpte pleca sa,'0 mute pe fiul set ce'1 socotla ca va fi fost omorit, der pe careNemtii la 18 Octobre 11 dusesera la Riga-ra1.80 Causa acestel rele primiri din par-tea Braovenilor era minciunile respanditede Petru Armenu, care fusese in serviciullui Mihatu , cum ca domnul roman , dupes

coprinderea Moldovel ar fi avut intentiuneasa ucida pe apeteniile oraplut, sa, jefutascatot, *i sa incredinteze guvernul la cati-vaboieri d'ai lui."

Silita de Unguri a veni la Filgaral, Stancacopiit set fury tinuti din ordinul lui Ba-

79 Petru Banfi (Tagebuch, in E. Trauschenfels, DeutscheFundgruben, Kronstadt, 1860, p. 248) scrie :41600 den 1. tagOctobris ist der Michell Wayda mit den Ratzen und Zeckelncuff die stat komen und die Ratzechs weiber auss gheheichsen(ausgestossen ?) den sie domols in der stat Cronen worn aberin (Ihnen) nix gheben ja hott man auch auf sie ghesossenausse den bostaien mit stiikern.,

8° Simonis Czauck Ephemeris Libellus , anno 1600, ap.Trauschenfels, Deutsche Fundgruben, Kronst. 1860, p. 120aAm 18 tag. bringen die Teutschen auss dem Tabor den Pe-traska Wayda wnd furen ihn zum Fugrisch.

81 Chronicon-Fuchsio-Lupino-Oltardinum, p. 1 70.

. .

'

§i

:

46

sta inteug, pazh, onorabile, dupe, cuviintapersonelor lor.82

Der curend vieta for se umplu de chi-nuri i amaraciuni. Mihaiu infrant la Si-ret, Telegen, Arge i alte locur1,83 stram-torat de tote pArtile, abia putu cu 2000 degalbeni s& cumpere de la Gaspar Cornis voiad'a trece prin Transilvania cadre Impera-

. tul Rudolf. 84 Familia sea ins& remasepreda urei neimpacate §i resbunarii de Un-gar, care aprinse acum in vilvOre se re-versa asupra unor fiinte slabe. Basta subcuvent de mai mare siguranta 1ua pe Stancacu copiii §1 cu tote thesaurele ei la Cluja§i o puse In inchisOre sub aspra. priveghie-re." Constrins apoi a para,si Clujul, fami-lia captiv& cqu in manele lui Stefan Csaky,,

82 Bethlen, IV, 594. -- Simonis Czauck Ephemeris Libel-Ins, 1. c. p. 120 : Am 23 tag (October) bringen die Ungeranss dem Tabor gefencklich die Michel Weddin sampt denTarwegen in die Altstadtt, wnd furen sie auch davon kegenFugrisch (wnd man helt sie ein jar aldo gefangen).. Cuvintelein pare ntes suet de metal mini, der mai tarp §i cn dife-rita scrise.

83 Heidenstein, op. cit., 359-364. Pauli Piaseci Chro-nica gestorum in Europa singularium, Cracovite, 1648 p. 189.

sa Bethlen, IV, 609.85 Biseled ap. Papiti, op. cit., 157.

cerneli

47

crudul vemptor si duman de mOrte al dom-nului roman., 86 care o duse din not lal'agfi,ra* o asverli inteua negra inchisore,fare, formA de judecatA ,97 tratan-d-o in moduli cel mai barbar §i despuind-ode tot ce ave. 88 De la l'Agara§ ea futransportata din ordinul lui Sigismund Ba-thori, ce venise sa resbune mortea veruluisea Andrein. Cardinalul , la Sibii ,89 undear fi a§teptat-o pete u6, peire nu mai pucincrud de cat a lui Baba Novae §i a preotului §a§c`a, fripti de vii in plata Clu-jului in Limp d'ua, ora, §i jumetate9°deca Mihaiu Veda nn mi4locia la CurteaImperiale spre a opri feria unguresa d'amerge mai departe. 91 Domna Stamm §i

88 Spontoni, op. cit., 142.87 Stavrinos, 317.88 Biseliii, 1. c. Spontoni, op. cit., 149-150. Pala-

tie, Bulenger, Piasetky ap. §incaI, Chronica, II, 285.Thnan1. c., p. 243 observg. ironic : «Stefan Csaky... pentra castea faro a face §i el ceva, prinde §i pine la arest pe femeia§i copiii lei Mihain...,

89 Bethlen, IV, 591.90 Spontoni, 143-144 descrie cumplitele chinurt Cf.

Chronicon Fuchsio-Lnpino-Oltardinum I, 177. Bethlen V, 7.Enyedi Pal etc.

91 Spontoni, op. cit., 149-150 : gHaveva in tanto it Bat-tori (entrato gia nella Transilvania) fatto carcerare la Madre,

si

sci rn

nici-u&

48

copiii sei furs readu*i la F6,gitrq, der dupe.,pucin timp aruneati din not in 92-

i sub paza, mare, chiar atunei eandsabia lui Mihaiu strAlueitore la Goroslatineepuse a .bagh far4i fiori de morte indu§manii se1.93

RAnit adtme in suflet seiinduli familia

la Moglie, e'l Figlio di Michele Vaivoda , the come Ostaggid'ordine del Basta si trattanevano in Fogaras, per isdegno dinon haver trovato arrestato, come presupposto s'haveva it Ge-neral dell' imperadore. Trasisse questo accidente it cuor di Mi -chele , pert the haveva negotiato nella Corte Cesarea la re-stitution di essi, e'l trattato havea preso assai buona piega.,

158.Spontoni, Attioni de' Re Ungaria, Bologn.1620, pag 127.

92 Ecce cum se plane Mihaiu de acesta fn memorialulseq. catre Imperatul : =Am trImis in Transilvania chiar sociamea, fiul mefi si pre fira-mea. Dupe. cum and inse., sunt re ti-nuti in inehisore, teat* miplesee si in lipsd de tote.*Thes. de monum., I, 267.

98 Bethlen t. V, 37, 39 , sustine ca dupe., invingerea dela Goroslal Sigismund ar fi dus pe Stanca §i pe copiii seiin Moldova; eft Mihaiu afland de neomenesa faptI, ar fi trimis la el scrisori prin unii din credincio§ii sei : ca sit nuridice vieta uniculni sed fin si sociei, ci sit le dea libertate;caci el ii fIgIduiesce , ca gonind §i biruind pe Nemti, fiva reda iare.gi in stipenire Transilvania, si in fine, ca a-ceste scrisori, cum Qlic unii, s'ar fi prins si dus la Basta.

autori mai adaogg ca : din Moldova familia lui Mihaius'a expediat la chanul tittiresc unde a si murit. Ca aceste pa'-reri sunt nefundate, ve4i mai la valle, §i studiul nostru Fa-milia lui Mihaiu Vitezul, Bucur., 1874.

tinny

Biseliii dell'

Alti

49

ca steer& pentru densul in robie, Mihalutrimise spre liberarea el pe apitanii Geor-giu i Marzea cu catanele , maziliiValonif , sa 'ncongiure sa inchida cetateaFfigaralul, i chiar sa o sfarame la cas deopositiune.94 Insu§1 el era hotarit a doua4i (18 August 1601) sa vines in agiutor cualte trupe ce-i fagaduise Basta, der... nuputu sa 'V mai yelp, fiintele luiTrupele trimise de generalul imperial eraufi, ceta de asasini care-I strapunge inimahotesce, li taie capul , it rostogola la pa-ment... 95

Ca de trasnet isbita nenorocita &mann,afland de perderea unicului el sprijin pepament , nu scia ce sa faces 3 in cotro safuga,1 Cu sufletul ingrozit de atatea primejdii ea '*f a§tepth pe fie-care minut mar-tea de la selbaticif duvnani al soculuiCate va mai fi suferit nefericita femeia, cumse va fi strecurat din Inchisore §i din ghiara,

94 Stavrinos, 318.Stavrinos, 318-320. Spontoni 171-172. Bethlen,

V, 44-46.Bisselitl, I. c. p. 167-171.Thuan, 1. c. 246.Chronic° anonini, In Magaz. Ist. IV, 300. Lorchianus, op.cit., 68.

4

Rat

,

et...

95

§i

§i

drage...

ueiga§ilor de Ungurf, nu putem cu sigurantkspune.

La 1602 Septembre ea era libel% impreung,cu Nicolae §i Florica in Bra§ov , dAruindBisericel Sf. Nicolae din &Mai de acolo sa-tul Miqunescii din judetul Ilfov tin fatapoporului adunat §i a tuturor preotilor §islujitorilor bisericei).96 Trist6, ea trecu a-pof en Florica peste munti in Terra-Rom 6,-nesca , far Nicolae Voila, se duse la Curteadin Viena97 pentru a cere tronul §i ave-

96 Actul de daub', scris romgnesce in Bra§ov (Papid, Thes.de Monum., I, 375 387) ports data de la facerea lumii7110 Septembre 28, iar de la Nascerea lul Christ 1602. Unadin aceste eifre rase trebue sg fie gre§itg, ca.'ci 7110 Septem-bre corresponds anulul 1601, pe dud la 160'2 Septembre cor-r6spunde 7111 Septembre. Nol inclinam a crede ca actul estedat in 1602 Septembre , si ca scriitorul actului a ignoratregula chronologicg dime care : 5509 Tar nu 5508 se adaoggpentru lunele de la Septembre peng la Decembre, la anal dela Christos, spre a forma veletul de la Crearea Luna Sigi-liul &Seine Stanchii ce se vede stampat pe an ',ghat de char-tig si lipit en cell, are ug truce mare; in drepta ei semi-luna;in stanga sorele, impregior inscriptiune a CTAIIKA rocrionli.

" C. Lorchianus, Ungarische chronologia oder Historischebeschreibung, alien, 1605, dice ca In 1603 soda /0, Mihaiuimpreung cu fiul seil a venit la Vienna a dobendit permisiunede la Archiducele Mathias de a °Maori la impdratul InPraga. Acesta este adeverat numal in cat privesce pe Nico-lae Voila cu sogia lul Anca, del Stanca in acel an se afla interra Itomineseg.

50

:2i

51

rea de care fuseserit jefuitf muma §itele sea.98 .

Abatendu-se pe la monAstirea Cozia, Stan-ca gasi Mica, to vie a pe muma lui Mihaiu.IA, carte de danigt a acestia ne descrie in-tr'un mod dramatic §i forte natural scenaintrevederii for , §i mahnirea, de care eratcoprinse dup6,' atatea bogate reutAti §i su-ferinte trecute :

cE6 rOba Domnul Lit' Is. Chr. calug5,rita

98 Ms. la Hevenesi, ap. §incal , II, 290 : cCe au dat,(Dianna lui Mihaiu Volt lul Menhard Bogati, ca sit i le Dina.shot acestea : trel minter en moth de am §i eaptu§ite cucsoboli; un asfurcan forte frumos inplat , Infrenat en ears,cmuri tintuite cu pietre scumpe, care ,cal Pei dat dup6 aoeeacBogati lui Ladislav Giulafi; un lant de aur, ce pl6tea na mieode galbeni; ua bits forte frum6s6, ce o cump6rase Mihain Pork'Odin Tarigrad cu ua mie de tiering nemtesei. Pentru intOrcereacacestora trimisese Para§co feciorul lui Mihaiu Voc16 poruneacimperRescA in Ardel asupra lai Menhard Bogati, ca prin co-misarul«Crau§eneg

Crau§eneg sa le pots dobendi. Ci Bogati a (limit preen cupe gi scafe de argint, orbindu'l cu daru

«rile, nemica au tutors lui Petrasco.,Despre Nicolae Vod6vedi : I. Liber annalium raptim scriptus per Michaelem Weyssap. trauschenfels, op. cit., p.201, care sub anul 1608 dice : crap-tivantur Albre Julio tumuli Radulii : Petrasco Vayvoda, filiusMichaelis Vayvodre, Logofet Stoikicza, Camaras Mihaly etc.,Tot acolo, p. 233,. '234. II, Tagebuch des Peter Banff, 1. c.p. 251;III. Georg Kraus, Siebenbiirgische Chronik, Wien 1862

64 : I, 20, 195, 196, 211.

gi

52

Theofana, muma raposatului Mihail voevo'da diin -Ora romamesca , vietuitamce§tif lumi de§arti... piny ajun§ii §i la ne'putinta bitrAnetelor mole , §i la stabicru,nea mea in svanta mAn'astire in Kozia.acii§ me ajunse §i vestea de svra§irealelor drag fiiulut mien Mihail voevod , §i

de saalleia doamnisa, §i a coconilor domnieflui, priin terele streine, fuit de plingere §ide suspine qua, §i noptea. Dupa cent cuvrerea, §i cu ajutoriul donanului diin certi,§i cu rugaciunea cinstitilor peril* in 4i,0 in nopte, §i plingerea mea §i suspinelesaeaciei for de tirele streine, doara, sventialui diin naltul cerfulul au audit , §i s'atimilostivit, de WI scos diin tirele streine,in tera de mo§tenie, §i Mal crates au cu-getat la svanta mintstire in Kozia pentrubAtrana §i jalnica a for maiki, §i deca saadunar unit cu alalti mare plingere §i sus-pin fu intru el de jalea fiiuseil Mihail vod.§i pentru patima for ce-ati patit priin 0,-rale striine, doamna Stanca , §i fiiuseti IonNicola vod , §i fiesa doamna Floriica. Fudupa, aceta intrebare intru eale, cine cumailpetrecut, grei doamna Stanca, cum am pa-

qi,

viiaty

53"

tit noi, maiki, sti nu pats nime de rudanoastri. dari milostivia maiki, cumai pe-trecut; maim Elise, cu mult foc, de moartea

, de jalea domniilor voastre, iarde cart sveinta meineistire, am har dragu-lui domn, diin cer, si multemescdiin sveinta meineistire c'am avut pace, rti-pans, ceiii tare, de milostivele lor, la ne-voa mea, 4iseri domnia lor, mugemimnoi milostivelor lor, pentru milostivia tea,ceici ai avut caitare de

De la Cozia domna Stanca , sdrobitA denespus& §i nemingMata durere, se retracela Rimnicul-Talcii petrecend restul pucine-lor Mile ce-i mai remAnea in axle de pie-tate, §i resgindind la tote restri§tele trecute,earl se resfringeat ca- nisce umbre sange-rate in _oglinda inimei.

Ea marita in 1603 pe film sea Floricadupe, clucerul Preda din Greet (numit §iFloricolul), fiul lul Papa logofetul de la

99 Cartea de danig cu data 1602 noembre se aflri. in Ar-chivulSta tului din Bucur., docum. Cozia.E publicati§i in Thesaur. de Monum. Istorice a d-lui Papiii, I, 389,ping la 390, der sub data greqitA de 1603 noembre.

ta

)5i

peirintilor,,

fifi

» 99

m-rii

54

Gred §i nepot lui Mitrea Vornicul.1°' In1064 ciuma, care secera cumplit Arden 11°1§i se intinsese §i in terra-RomMiescft, o ra-puse... Simtindu-se aprope de morte, ea da-rui mosia Pavicenif Sf. Episcopii din Rim-nicl°2 unde se §i immormentft.'"

* *

Asti -lf nici ua lespede, fie cat de innegrith,set stirbita de timp , nimic nu mai amin-

to Chrisovul lul Matheiii Basarab din 1643 , la Archiv.Stat., docum. m-ril Bistrita , leg. nr. 6. Idem al lui Ale-xandru Iliag din 1616, doc. m-rii Cozia, leg. nr. 24. Idemal lui Radu §erban Bassarab din 1608 in Traian nr. 58 din1870.Chronica anonimd in Magaz. Istoric, IV, 313: gala-t-ail (Leon VodU.) gi pre Adam Banul acolo in tabard, gi preFreda Floricaul din Greci...,

101 Simon _Marne,. ap., Trausehenfels, op. cit., p. 63.Simon Czauck tot acolo p. 122; Mich. Weiss 1. c., p. 157. --Spontoni. op. cit., p. 204 : eNella Transilvana Provincia intanto , ov' erano seguiti con tante straggi varij, e tristissimiFatti d'arme, essendosi gia l'Aria corrota, facevasi sentire laPeste con istrana mortalita., Chronicon Fuchsio-Lupino01tardinum, etc.

102 Ea daruise ling din 1598 alte mogii mingstirii Mi-haiu-Voda: din Bucuresci cea ziditi de socul sett. Veil chriso-vul citat la nota 14. De asemenea mIngstiriI Snegovn , schitului Turbatil de line. monastire; in biserica schitului se afo,'portretul &mind Stanchei gi al lui Mihaiu Voila forte grosso-lan lucrate (A. Odobescu, Cate-va ore la Snegov, loc. cit. p. 366).

108 Chrisovul lui Alexandru-VodI din 1693, Condica mo-

55

tesce ckletorului oprit in colinda-1 iscoditorela acest cuvios local, despie ua flint& allesk,bunk , bland , supusk, incununat& de vir-tuti, Mager de mum& §i martirk pentru so-c,u1 §i terra sea...

Viena, 25 Decembre 1876.

P.S. La monastirea lulu de peste Olt,fundatiunea familiel nuzescilorse aflk por-tretul mural al DOninei Stanched( : uk figuramelancolick §1 dulce , plink de inteliginta ,

in costum de &mina, cu uk corona pe cap,hams de stofa, roOk brodata cu aur,, lackde blank alba cu codite negre. (Albumuld-lui Odobescu).

nastirelor, distr. Dimbovita, p. 178 la Arch. Statului :au fost data §i adaosa la Sf. Episcopie de dim-

na Stanca pentru pomang, uncle zac Ossele chri-soya]. lui Constantin §erban (Carlin) aceia§ condicrt fila 173.Idem cartea lui Mare§ ban, fila 176.

.

.

eMo§ia-Plavicenii

-

el.aIdem

OPERE DE ACELII AU'rORt:

i

i

-PETRI' CERCELO, St Min iStaiCil.

DUOI Isro Rid, G. Panic §i P. Cernatescu; studio criticii.1 FAMILIA Jul MILL& VITEZULV, =BA eritiert./ DESPRE LEGATO iN DREPTULU ROMANO ,T,,IN PU1'1111.40 Ro-

i NANO.r

INSCRIPTIUNEA PE PE PATRAFIRLia RE LA '11'INESCI.

NICOLAE BALCESCl/, Viata, tinipul §i operile sale.

1

,

-.........

1

1

Pretulii 1 leg mill.

r.

ti

,

WV