donitz, ultimul fuhrer vol.1 - peter padfield
TRANSCRIPT
DiinitzUttimul Ftihrer
Volurnul I
autor
Peter Padfield
Cuprins
Mullumiri
Introducere
I. Ich hatt'einen Kameraden...
2. Ofiler ?n Malina ImperialS
3. Spre cel de-al Doilea Rdzboi Mondial
4. Ftihrer der U-boote
5. Batalia Atla-nticului
Note qi referinfe
1
J
5
12
9t
i51
189
265
I!
{
h""ti-4i gi chiar predicareafrlnrrd-emental diferite si au
lcrarte greu cu omologiidinastiilor Tudor sau
&Ei din jurul Kaiser-ului.-i nu au ftcut niciodati
crau departe de agitatulu imercat serios sd fac[
\Teme cdt intr-ofilosofii, istoricii
wrig-leniniqtii acum.hmryartigtii mult mai
i determindri -aqaqe le folosim not azi.ile noastre provin
ipovin din nevoia1r ferea armelor, darffi'gEosancte anumite& wosanctd puterea
ftm; marina{iuni gi ami om cu anumite
de putere centratf ar englez, este maimrii comerciale, iarc poblema! Aga ci,
l.Ich hatt' einen KumeFaden...
O diminea{a de ianuarie senini qi rece; lumina soarelui face sd
sclipeascd ramurile acoperite de zdpadd, tufiqurile qi gardul viu. bine ingrijit,care imprejrnuieqte Aumiihle, in afara Hamburgului, la marginea pbduriisaxone. Casele mari, construite la inceputul secolului al XX-lea, cu fa{adeornamentate qi balcoane. fiecare cu o curte proprie, cu gazon gi tufiquriimpecabile, privesc spre girul de automobile qi trdsuri care se migci ient;cei care le conduc cautd locuri de parcare qi amenin![ sE blocheze traficulacestui or[gel linigtit. Cei care gi-au l6sat maginile se indreapt[ dincolo decase, spre o mullime de oameni care se revars[ dincolo de drum, inaintAndcu greu printr-un splendid peisaj de iamd, cu pini incircafi de nea gi vegetafieinghe{atd, pe ceea ce se numeqte Kirchenweg - drumul spre biselicd.
In cele din urmd, drumul dd intr-o pajiqte, in fa{a unei capele rotunde,acoperiti cu cdrdmidd roqie, aparent in stilul anilor '30. Un acoperiq conicde aramd colorati in verde contrasteazd cuzdpada qi, de pe acesta, se inalldun turn scurt, cu o cruce simpld. Este biserica dedicatd memoriei lui Ottovon Bismarck. Suntem, din mai multe puncte de vedere, pe pdmdnturilelui Bismarck. in interiorul bisericii se afld, intr-un sicriu inv'elit in drapelulnegru-rogu-auriu al Republicii Federale Germane, ultimul dintre cei qase -doar atAli au fost - Mari Amirali ai Marinei de Rdzboi gennane. Pe drapelse afld sabia sa de ofi1er, iar in jurul sicriului o gardd de onoare, format5din oameni in vdrstd, purtAnd cu mAndrie qi rigiditate panglica neagrd-albd-ropie, legatd la butonier[. a Crucii de Fier qi insigna af'erentd. prinsd penodul cravatei negre, intre reverele costumului civil. Toli sunt foqti ofiferi demarin5. Unul dintre ei st[ in fatd, ]inAnd o pern6 de catifea neagrd.,pe care seafl5 decoraliile conferite Marelui Amiral; se disting Crucea de Cavaler. alteCruci de Fier din vremea Imperiului, Medalia ImperialS. qi Medalia Ofilerilorde pe submarine.
Cei care au ajuns primii pe Kirchenweg trec in ordine prin falacatafalcului. pentru a-gi prezenta ultimul omagiu. Majoritatea sunt dinaceeagi generalie cu cei care forrneazl" garda de onoare; nici hainele civileqi nici vArsta nu ascund legdtura indisolubil[ ce ii uneqte. Panglici qi Crucide Fier, ici gi colo Frunze de Stejar. gradul cel mai inalt al decoraliilor,sclipesc pe cravatele lor. Unii poartd,caschete de ofi1eri de marind cu insigna
Dtinitz: Ultimul Fiihrer
U-bootfahrer verband - Asocialia ofileriior de Subrnarine - sau AsocialiaNarral5. Probabil cd jumdtate dintre cei care au venit sunt ofiteri de marin6,dar toate armele celui de-al Treilea Reich sunt reprezentate aici: fogticomandanli de tancuri" pilo{i de avialie, ofi1eri superiori gi generali cu pdrulalb din lTluffen 55...
-War das nicht Mohnke?Afar5, mullimea continud sd creascd.-Der Mohnke!,repetl cineva. (\l,rilhelm Mohnke, ultimul general SS
din buncdrul Ftihrer-ului de la Berlin.)S-a frcut coadd qi la semnat in cartea de condoleanp, deschisl pe o
mas5, i6ngd baldachinul lung din afara capelei. \iechii camarazi se recunoscunii pe allii; s-au format grupuri: se r.,ede crun se ridici valurile de respiraliein aerui inghefat. Se aud voci care criticd fapful cE" guvernul a refulat sdpermitd frrneralii na{ionale sau onorurile rnilitare cuvenite unui Cavaler alCrucii de Fier: nici nu a permis vreunui reprezentant al autoriti.lilor sd asistela ceremonie gi nici mdcar celor de fafd nu le-a dat voie sd poarte uniforma,in vreme ce allii se minuneazd de citt de mulli sunt cei care au sfidat aceastddimineafd geroasd qi au venit...
-Mensch, der Rudel! Hast du den Rudel gesehen?colonelul Hans-ulrich Rudel" asul piloqilor de avioane Stuka, distins
cu cele mai inalte decoralii de rdzboi germane, un om cu fata arsd de soare,cu pdrul r5rit qi alb, se sprijinS pe douS carje in timp ce ofer6 autografe unoroameni la fel de in vdrstd ca qi el, care se ingrimddesc in jurul siu.
Cei cdliva din generalia mai tAniri qtiu instinctiv cd n-au ce cduta aici;nu este nimic de spus, totul se vede in atitudine gi cornportament, in rrocilevenite din alte vremuri, obignuite s6 execute qi sd comande, cu experientapalpabild a unor bdrbali tineri care, pentru o scurtd perioad[ de timp, au foststrpdnii Europei qi apoi au kdit experienla dezastrului, Niedergang. teribilarlsplatd. Aceqtia sunt supravieluitorii holocaustului german, r'enili aici sA-$iomagieze ultimul lider, de multd vreme blama{i sau aclamali de iitorie. gatasa-gi justifice propria onoare in cadrul evenimentelor la care au participatqi de la care restul lumii, qi chiar guvernul noii lor Republici Federale,-igiintoarce fata cu oroare. Cei capiva tineri tungi perie qi purtand geci de pieli,din Gau-Hansa qi alte migcdri neonaziste care i s-au aliturat, le sunt la iel destr6ini ca qi acei pufini qi sceptici tineri jurnaliqti. mai degrab[ contraria{i deaceastd mare adunare, al cdrei sens incearcd si il inleleagd.
Poate cd inscripfiile de pe coroanele de flori ofer6 vregn indiciu:,,IJr1serern Reichspriisident zum Gedenken" - in memoria preqedintelui nostru-, de la asociaJia expatriafilor din teritoriile germane din rdsdr-it; ,,Geschichtewerlet, Menschen irren" - istoria restabileqte adevirul. oamenii gregesc -,de la un membru al Bundestag-ului; o coroand simpld de la w,ofi-nLaig"iIlse si Rudolf Hess, alta dela Asocialia submarinistilor walther Forstminn
6
- numeie unui as al subde fapt primul dintre corsupravieluitorii lui U 30de la Oberleutnant zur S
\brbild an Tapferkeit. rrrloialitate qi cavalerism -panglici ro gie-alb-ro gie.Er hielt unserem Vaterlade la soldafii fostului lf.iTreue - loialitate pentruleben-Germaniatatriva strdbate timpuriie - Ident Grossadmiral, dem
- salvatorului a rnilioanrultimul $ef de Stat, cu re
Sluiba religioasas-au deschis uqile biseridoreau sd treacd prin fa1
difuzor. se transmit mul\\'egener, care vorbeqte- acum atdt de nedrept c
onoare, devotament ;ipatriotism, loialitate necr
Heinrich Jaeneck,zilpaddde afar6,, igi aminrzile ale celui de-al Treilefusese incartiruit intr-o ca
depdrlare de Aumi.ihle. ;,,Asta e! Deviza care sctun singur cuvAnt: LOIAIvalabild pentuu orice fel c
De la difuzor" se i
Marele Amiral Dsdtt se tnlemeia pe lenatcuc erit inimile a ant enil ot
Avea capacitateaoricdrei prahleme Si de ,
esenlial. Aveafler in luattnfapte a ceea ce el continere, dornicd de inovalttdndrul corp ofitreresc de
de Submarine - sau Asociatiavenit sunt ofiteri de marind,
sunt reprezentate aici: foqtisperiori qi generali cu plrul
*hhnke, ultimul general SS
mdoleanle, deschisd pe ox camarazl se recunosc
ilice valurile de respiralieci guvernul a refuzat sdcurrenite unui Cavaler al
al autoritdtrilor s6 asistewie si poarte uniforma,cci care au sfidat aceastd
avioane Stuka, distinsecu fala arsb de soare.
oferd autografe unorhjurul sdu.cf,n-auce ciutaaici:
in vocilecu experienta
de timp, au fostIfredcrgang, teribila
l4i de isrorie. gamh cae au participat
Federale, iqid geci de piele,le sunt la fel de
*ri yreun indiciu:Winteluinostru
-Geschichtegre$esc -,
Peter Padfield
- numele unui as al submar"inelor din Primul R[zboi Mondial, care a fostde fapt primul dintre comandan{ii de submarine ai lui Dcinitz -, unul dintresupravieluitorii lui U 309; alta de la Echipajul '36; ,.ln treuem Gedenken",dela Oberleutnant zur See Kurnmetz, fost comandant pe TJ 235;,,UnseremVorbild an Tapferkeit. treue und Ritterlichkeit" - modelului nostru de curaj,loialitate gi cavalerism -, de la liderul Tineretului German; pe o coroand, opanglicd roqie-a1b-roqie, culorile fostului Hitlefiugend - Tineretul hitlerist;Er hielt unserem Vaterland die TTeue - el a fost credincios patriei noastre -,de la soldatii fostului Waffen SS; pe o coroand argintie cu negru, Treue umTreue - loialitate pentru loialitate -, de la 3 Ponzerkorps; Deutschland wh,dleben - Germania va tr[i, Sein Ruhm iiberdauert die Zeit - renumele s5uva strdbate timpurile - Dem Retter von Millionen astdeutscher Fltichtlinge,dem Grossadmiral, dem letzten Staatsprcisidenten in Dankbaykeit und Treue
- salvatorului a milioane de germani refugiali din R5.sdrit, Marelui Amiral,ultimul $ef de Stat, cu recunoqtinld qi loialitate... mesajele sunt nenumdrate.
Sluiba religioasd a inceput. Au trecut mai bine de doud ore de cAnds-au deschis ugile bisericii gi numdrul ultimelor persoane dintre cele caredoreau s5. treacd prin fata catafalcului s-a restrAns vizibil. Acum, printr-undifuzor. se transmit mullimii de afard cuvintele contraamiralului Edward'Iil/egener, care vorbeqte despre viala Marelui Amiral, ,,bazatd pe virrulile- acum atdt de nedrept contestate - Corpului Ofilerilor Marinei Imperiale:onoare, devotament qi spirit de sacrificiu pentru implinirea datoriei,patriotism, loialitate necondilion atd fa!d, de guvern... ". ( 1 )
Heinrich Jaenecke, unul dintre cei care ascult6 pe pajiqtea acoperit6 dezitpadd, de afafi., iqi aminteqte cu emo{ie teroarea care domnea in acele ultimezile ale celui de-al Treilea Reich, cAnd, fiind copil de qcoalS ceva mai mare,fusese incartiruit intr-o cazarmdaflat6 la mai pulin de o ord de mers cu maginadepdrtare de Aumiihle, qi face in sinea sa un comentariu lipsit de echivoc:,,Asta e! Deviza care scuzd orice! Difuzorul coplegegte intregul cimitir cuun singur cuvdnt: LOIALITATE! Uriaga minciuni nem{easc6, scuza generalvalabili pentru orice fel de orbire, lagitate, iresponsabilitats...". (2)
De la difuzor, se aude:
A'farele Amiral Ddnitz afost un mare camandant militar. Prestigiulsdu se intemeia pe lenacitalea cu care iqi urmdrea lelul gi pe claritare. Acucerit inimile aamenilor sdi gralie carismei sale unice...
Avea capacitatea de a recunoaste tn ce consta elementul esenyial aloricdrei prohleme si de a prezenta oricui, in cuttinte simple, acest elementesen{ial. Aveafler in luarea deciziilor gi avea energia necesard transpuneriitn fapte a ceea ce el considera cd trebuie fdcut. A fost omul unei generaliitinere, dornicd de inovalii, plind de idei. El i-a intrupat spiritul. El a inspirattdndrul corp ofiseresc de pe submarine, lafel ca gi pe cel al subffierilar si
7
bb Wolf-Rudisermr Forstmann
Diinitz: Ultimul Fiihrer
al soldafilor, tntru tmplinirea datoriei. Chiar gi infazele cele mai grele alerilz-boiului, cu pierderi colosale, subrnarinele nu au dus niciodat{tipsd devaluntari.
conducerea bazatd pe virtu{i militare i-a fdcut pe submariniqtii dincel de-al Doilett Rdzbcti Mondial sdfie o asocia{ie admiiabil sudqtd, mdndrdde succesele ei, care la final a Jdcut sacrificii demne de mdrelele pilde aleistoriei antice.
Cdnd afost numit Comandant Suprem al lv{arinei de Rdzbai (continudwegener), Donitz a depdgit sJbra obtigayiilor militare si s-a intplicat fnpoliricd. Pentru a-Si duce la bun-sJiirSit indatoririle asurnateJizya ie Marinade Rdzboi, avea nevaie de fncrederea lui Hitler si a cdstigat-o, iar loialitateasa neconditrionatd, pdnd la sJkrsit, l-a determinat pe Hitler sd-l numeascdsuccesorul sdu.
Astdzi, eliberali de prejudecdlile epocii, oricine trebuie sd-gi pundtntrebarea dacd doar spiritul de obedienld poate justifica principiile-eticeale militarilor germani...
spre sfhrqitul discursului sdu, wegener mentioneazd faptul cdMinisterul Federai al Apdrrrii nu este reprezentat la aceste funeralii;dezaprobarea mullimii pentru atitudinea guvernului se exprimd energic, prinfluierituri.
,,Marelui Amiral i-au fost refazate pdn6 gi onorurile cuvenite unuiCavaler al Crucii de Fier... ".
$i mai multe fluierdturi.,,Yiafa unui mare soldat s-a ilrcheiat. De acum inainte. numere
s[u aparfine istoriei. Noi, cei din vechea Marin5 de R6zboi, ii mulpmimpenffu cE ne-a oferit exemplul siu de comandant. ii mulfumim pentru c6ne-a condus impecabil in timpul rdzboiului. ii mulEumim pentru fermitateacu care a purtat rdzboiul pani la sfdrgit. Dincolo de mormAnt, el se bucuri$e afecliunea noastrd, de recunogtinta gi veneratia noastrd. cei din vecheaMarind de R5zboi sunt mAndri cd a frcut parte dintre noi."
- . urmazd, alli -vorbitori,
care ?6i aduc ai ei omagiile. La final, preotulparohiei, pastorul Hans Jochen Arp, vorbegte desprE omul care qi-a traitultima parte a vietii printre cei de aici, ca ,,u.,
"etalearr obignuit, iipsit de
orice ar fi ardtat ralgul sau demnitdtile candva definute.,, A iost un creqtinadevrrat, care frecventa regulat aceastd bisericd, unde.se aqezain al doileardnd din centru, imbricat intr-un pulover de l6nd. Dup6 decesul sotiei sale,l-a intrebat pe pastor dacd nu cumva ar trebui sd infrumuseleze
"uuo,rifamiliei cu un crucifix mare, sculptat din lemn..Eu i-am spus: Pe aici nu prea se obigrutieste. De ce dorili acest
lucru?.Rdspunsul lui afost: Pentru cd El este siigurul cdruiamdpot aldturaacltm, lafinal."
Mai tdrziu, discutfuneraliile sale, DrinitzRepublicii Federale Gentrebuie invelit in drapelul
Pastorul continuECred cd nu putem decdt siaceasti loialitate. Din ace& rel'olt5, de uri sau depoal€ fi vindecat! Sd salvig pe noi... Pentru mine, am int6lnit."
Dupi discursuri,ofiFri ai Marinei de Rdztmbrii Asocialiei sunt irk6rorii de drapel fin s
d Imperiului qi merg inepe umerii fogtilor ofi1eride con'eti Adalbert SchtCfodva, a fost un vestit c(
dh Statul Major al Mannnrl se prdbuqise; Alia{iih ape un prim submarin,doisprezecelea, sd reia ofe
Printre cele doud q
z;F,ffln, pe ambele pdrii r
esle purtiat, in r[piitul de ndsuri qi iatd-l dintr-odatMult deasupra oamenilorcsne fntuit, cu capul aplerrEr primi slujitorul.
Mai jos, pe un blsingur cuv6nt: DONITZ. I
)
Mai este incd o pidoui nume:
KI14 mai I
Pett20 maytie ,
Submaliniptii ocolpi coboar[ sicriul la picioz
cele mai grele ale& niciodatd lipsd de
1re submarinigtii dinil sudatd, mdndrd
& mirelele pilde ale
-ide Rdzbai (continuf"gi s-a implicat in
fald de Marina-o, iar loialitatea
1n lfitler sd-l numeascd
2fu trebuie sd-Si pund,fr$rca principiile etice
rertioneazd faptul cd.
lr aceste funeralii;tqrtrimi energic, prin
oqrrrile cuvenite unui
tnm inainte, numele& Rizboi, ii mulfumimI E mullumim penhu cd
im pentru fermitateamment, el se bucuri
ffi Cei din vecheami-"
La final, preotulomul care gi-a trdit
obignuit, lipsit de" A fost un cregtin
se a$eu in al doilea\rd decesul sotiei sale,li fufrumuseteze cavoul
De ce dori{i acest&uiamdpot aldtura
Peter Padfield
Mai tArziu, discutdnd despre modul in care trebuiau s6 se desfiqoarefrneraliile sale, Donitz i-aspus cd vrea sd fie inmormdntat sub culorilelcprblicii Federale Germane. ,,Drapelul imperial se exclude: Sicriul meuhhie invelit in drapelul negru-ro$u-auriu."
Pastorul continud: ,,Asta inseamn[ loialitate fa
Diinitz: Ultimul Fiihrer
in cavou. Pastorul recita ultimele versete din slujba morJilor qi atunci -spontan. din cdte se pare -, dinu-o mie de piepturi, se inilla vlchiul imngerrnan. primele versuri, pe atunci interzise:
Deutschland, Deut schland itber alles,Uber alles in der Welt...Buzele pastorului sunt incleqtate.Pentm Heinrich Jaenecke, imnul rrsund ca o blasfemie. iqi amintegte
clar acea zi de r mai 1945. cand a auzitla radio vocea metalici a MareiuiAmiral: ,,Filhrer-ul a e1zut la datorie. A fost unul dintre cei mai mari eroidin istoria Germaniei. Dar lupta trebuie s6 continue...". Heinrich Jaeneckegi altii ca el au s6rit pe ferestrele cazdrmii qi au luat-o la fug6 peste campuri.,,Voiam s6-l lSsim pe lMarele Amiral s6-qi duci singur razboiul pAnd la sf6rpit.Am trecut prin sate gi am vdzut dezertori spanzurali de copaci. f,dranii ,r"-uuspus despre cumplitele Jagdkommandos: sunt mai besiii clziar decdt sS-igtii; vd lichideazd/drd sd vd tntrebe nimic...,,. (4)
Heinrich Jaenecke qi catnarazii sd.i au reuqit sL supraviefuiascd ftrdy fi" captura{i gi doui sau trei ztle au stat ascungi pe o piiiqt", iub soarelede primdvard, pani cand au auzitzgomotul unui motor. Era un jeep cu patruenglezi, care cantau. ,,Arn privit cu incantare acele uniforme kai<i. M-a uimitun mic detaliu: solda{ii nu aveau cenfuri de piele, ci doar din material textil.M-am gendit: centura din material textil.a intatuiaro pe cea d^in piele. Ne-acopleqit un sentiment extraordinar de eliberare, de li6ertate. intr-o singurdclipd, totul, intregul edificiu ingrozitor de fric6 gi distrugere in care triiim,s-a prdbuqit. stiteam intinqi pe pajigtea aceea din Holstein gi ne uitam unuila altul. Lacrimile ne curgeau pe obraji, dar pe urm6 am ras pana am r6guqit.A fost cel mai fericit moment din toati tineie{ea mea.', Aga am gandit lana,{upa 35 de ani, Deutsc.hlandlied a risunat peste mormdntul deschis al luiDcinitz. Nu, meine Heryen, nu am uitat nimiC. nimic nu s-a cicatrizat.Existiin Germania o pripastie invizibil[, dar peste care nu se poate construi nicignpod sipe o pafie se strang tot mai mulli oameni. Karl ncinitz se afld pe parteacealalt5.
Adalbert Schnee a scris un articoi penfl'u asociatia submarinigtilor,in care a descris inmormantarea. A menlionat gi acest moment, ca ,,urlemofionant rdmas-bun" de la Marele Amiral:
,....$i, dintr-odatd, din mullime a risunat Deutschlandlied. Afost celmai indl{itor omagiu pentru cel plecat dintre noi. Se impliniserd cuvintelepe care cele trei asociatii navale le publicaserd in ferparile lor Venerat desoldalii sdi, respectat.de inamici, aproape uitat in pripria-i patrie.,, (5)
schnee a continuat sd nege acuza[iile,adesea formulate impotriva luiDdnitz, mai ales acelea care afirmau cd nu fusese dec6t un vasal ail,ri Hitl"r.El, Schnee, nu cunoagte niciun caz, in tot ceea ce a insemnat conducereardzboiului naval, in care voinla lui Drinitz sd nu se fi irnpus in fa{a lui Hitler.
10
In final, a ajunsacuza\ie":
,.Drinitz qi-a ficutnu era un oln care sb-qi fi par fi echivalat cu rdztndtk
infinalul arricolulruitirii qi este sigur cd., intun loc onorabil in istoria (
Aceste doud opinidoud puncte de vedere diain cele doud tabere care c(
morfilor qi atunci -vechiul imnse inalla
o blasfemie. tgi amintegterc metalicd a Mareluidlnte cei mai mari eroi
..". Heinrich Jaeneckela fuga peste c6mpuri.
iul pAna la sfArqit.i de copaci. firanii ne-au-i fustii chiar decdt SS-
si zupravieluiascd fbrdipe o pajiqte, sub soarele
mtor. Era un jeep cu patrumifomre kaki. M-a uimitcidoff din material textil.
Peter Padfield
in final, a ajuns sd vorbeascd despre ,,ultima qi cea mai grav6*uzalie":
,,Dcinitz qi-a ficut datoria de soldat p6nd la sfrrqitul sfdrqitului, cdcitrr era un om care si-gi fi putut trdda principiile. Pentru el,rcfuzarea ordinelorI fi echivalat cutdrx.rdtirea...".
in finalul articolului sdu, Schnee afirmd cd Marele Amiral nu va fl datuidrii gi este sigur c6, intr-o zi, sub o guvemare curajoasS" Ddnitz va primiun loc onorabil in istoria Germaniei.
Aceste doud opinii - formulate de Jaenecke qi Schnee - reprezirrtLdoud puncte de vedere diametral opuse; ambele dispun de o ampl6 suslinerein cele dou[ tabere care continud s5 divizeze Gennania de azi.
nt-o pe cea din piele. Ne-adc libertate. intr-o singurdi dismgere in care trdisem,
Holstein qi ne uitam unulam r6s pAnd am rdgugit.
@--Aga am gAridit cdnd,morrndntul deschis al lui
fuiic nu s-a cicatrizat. Existim s€ poate construi niciun
Kal D<initz se afli pe partea
asociatia submariniqtilor,5i acest moment, ca ",un
Mtschlandlied. Afost celni Se impliniseri cuvintele
h ferparele loli. Venerat defut propria-i patr ie." (5)
formulate impotriva I uidecdt un vasal al lui Hitler.ce a insemnat conducerea
se fi impus in fata lui Hitler.
11