domniile lui grigore al ii-lea ghica În moldova Şi Ţara românească

7/23/2019 Domniile Lui Grigore Al II-lea Ghica În Moldova Şi Ţara Românească

http://slidepdf.com/reader/full/domniile-lui-grigore-al-ii-lea-ghica-in-moldova-si-tara-romaneasca 1/7

DOMNIILE LUI GRIGORE AL II-LEA GHICA ÎN MOLDOVA ŞIŢARA ROMÂNEASCĂ

Domnul Grigore al II-lea Ghica a fost coborâtorul unor familii celebre, fiind fiul lui

Matei Ghica şi nepotul lui Grigore I Ghica, fostul domn al Ţării Româneşti şi MoldoveiMama sa era Ru!andra Mavrocordat, fiica lui "le!andru Mavrocordat #!aporitul, fost maredragoman al $or%ii, astfel că prin aceasta era şi nepot al lui &eculai Mavrocordat Grigore alII-lea Ghica a fost impulsionat de către bunicul său să 'nve%e limbile străine (după unele sursecunoştea greaca, latina, turca, italiana, france)a, mai târ)iu şi româna* "cest lucru, precum şivaloroasele sale competen%e diplomatice au făcut ca 'n ++ să a.ungă 'n func%ia de maredragoman, func%ie pe care o va de%ine timp de ++ ani şi 'n care 'l va urma pe unchiul său IoanMavrocordat+

$entru Imperiul /toman, 'nceputul secolului al 01III-lea a repre)entat o perioadă foarte

grea2 'n ++ a 'nceput ră)boiul turco-austro-vene%ian3

4n rol esen%ial 'n de)amorsareaacestui antagonism militar i-a revenit diploma%iei otomane, 'n consecin%ă şi marelui dragomanGrigore Ghica, care trebuia să 'ntre%ină legături cu ambasadorii %ărilor europene acredita%i la$oartă şi să poarte coresponden%ă cu diferite cabinete &oul mare dragoman a 'ntre%inut rela%iiamicale cu ambasadorii 5ran%ei, "ngliei şi /landei la Istanbul, cu miniştrii re)iden%i ai Rusiei,$oloniei, cu agen%i de la tătari şi cu internun%iul habsburgic Michael von 6almann7

8a 3 septembrie +3, după ce domnul Moldovei Mihai Racovi%ă este ma)ilit, Grigoreal II-lea Ghica este numit succesor al său, după ce unchiul său &icolae Mavrocordat, domn alŢării Româneşti, intervine la $oartă 'n favoarea sa şi după ce, bine'n%eles, acesta plăteşte către9ublima $oartă suma de :;; de pungi< &oul domn a fost a.utat să achite această sumă de

socrul său Mihail Mano, grec din 5anar, de unchiul său &icolae Mavrocordat şi de =onstantinIpsilanti, pe care-l va numi 'n func%ia de postelnic Domnul Grigore al II-lea Ghica şi-a făcutintrarea 'n Iaşi o lună mai târ)iu 8etopise%ul Ţării Moldovei relatea)ă primirea domnului2>>ieşitu-i-au 'nainte căimăcanii cu slu.itorimea şi cu orăşenii şi l-au băgat cu mare cinste ?n9fetii &icolae, tâmpinându-l şi arhierei cu tot clirosul bisericii 9i l-au 'ncununat spre domnie

părintele Gheorghie mitropolitul>>:

1 Constantin C. Giurescu, Istoria românilor , vol. III, partea I, Dela moartea lui

Mihai Viteazul până la sfârşitul epocei fanariote (1601-1821! ed. a II-a, revăzută

şi adăogită, Bucureşti, 1944, p. 231.

2 usta!a "li e#$ed, Istoria turcilor . Bucureşti, 19%&, p. 2'&.

3 "nastasie Iordac#e, "rincipii #hica! o familie $omnitoare $in istoria %omâniei.

Bucureşti, 1991, p. 44.

4 I&i$em, p. 4'.

' Ion (eculce, )etopise*ul +ării oldovei de la aia-vodă p/nă la a douado$niei a lui Constantin avrocordat 0n )etopise*ele C#işinău, 199, p. 42%.



Grigore al II-lea Ghica a 'ncercat să normali)e)e situa%ia economică din %ară,restrângând o serie de impo)ite precum >>acele obiceiuri rele 'ntroduse de curând, ca

pescăritul, morăritul, crâşmăritul, %igărăritul şi altele ca acestea>>, dar ulterior domnul vaintroduce un impo)it nou, şi anume >>mucarea>>, un impo)it pe preo%i &u to%i boierii au fost deacord cu politica domnului, 'ntre aceştia aflându-se Dimitrie Racovi%ă, fratele fostului domn,care 'mpreună cu ginerele său Iordache =ostache a apelat la tătari cu scopul de a-i ridica peaceştia 'mpotriva noului domn şi de a-l readuce pe Mihai Racovi%ă pe tronul %ării @noctombrie +3 'n =rimeea i)bucneşte o răscoală 'mpotriva hanului, la a cărei 'năbuşire,alături de trupele otomane participă şi trupe ale lui Grigore al II-lea Ghica, Moldova fiindamenin%ată de atacurile tătarilor "flăm din relatările contemporane că >>orăşenii s-au retras 'nanumite mănăstiri 'ncon.urate de )iduri puternice unde, au de gând să se apere cât vor puteamai bineA cei de la %ară s-au refugiat, unii cu gândul de a nu se mai 'ntoarce, ceilal%i s-auadăpostit 'n nişte codri foarte mari>>B Revolta a fost 'năbuşită, iar domnul Moldovei a 'ncheiatcu tătarii un acord prin care aceştia se anga.au să nu treacă limitele teritoriului lor din Cugeac

şi prin care s-au cerut compensa%ii pentru .afurile 'ntreprinse de tătari 'n %ară +; @n +3, la'mplinirea a trei ani de stăpânire a tronului, Grigore al II-lea Ghica a primit de la $oartăfirmanul de re'nnoire a domniei pe 'ncă trei ani

După aceste evenimente, Grigore al II-lea Ghica şi-a asigurat liniştea necesară pentru a'ntreprinde o 'mbelşugată activitate ctitoricească Dintre construc%iile din această perioadă, oimpresie deosebită a lăsat asupra contemporanilor palatul domnesc de la 5rumoasa (lângăIaşi*, ridicat 'n +3 =u prile.ul călătoriei sale la Iaşi din anul +<3, călătorul grec MarEosFatsaitis descrie palatul de la 5rumoasa ca fiind >>un palat de desfătare>>, proiectat >>'n partedupă manieră turcă, 'n parte după cea france)ă şi este cel mai frumos edificiu din 'ntreaga

Moldovă>>++

Ion &eculce relatea)ă, de asemenea, că2 >>5ăcut-au şi turnu mare pe poartă, 'ncurtea domnească, şi ceasornic mare, aşi.dere şi două cişmele, fântâni aduse pre oale, cumultă cheltuială, una denaintea por%ii cur%ii domneşti şi una denaintea feredeului>>+3

& 'ronica #hiculeştilor Istoria Mol$o)ei *ntre anii 16+,-1,., ed. 0ngriită de (.

Ca$ariano şi ". Ca$ariano-Cioran. Bucureşti, 19&', p. 2'%.

% Constantin C. Giurescu, op cit, p. 231.

'ălători străini $espre /ările române, vol. I, 0ngriit de aria 5olan, ..

"le6adrescu-ersca Bulgaru şi 7aul Cernovodeanu, Bucureşti, 2, p. 1'.

9 Constantin C. Giurescu, op cit, p. 232.

1 888 Istoria românilor! vol. I. %omânii *ntre uropa clasică şi uropa luminilor

(111-1821. Bucureşti, 22, p. 4&'.

11 888, 'ălători străini $espre /ările române, p. 2%.

12 Ion (eculce, op cit, p. 43.



După decesul lui &icolae Mavrocordat, survenit 'n anul +7;, lui Grigore al II-lea Ghicai s-a propus de către unii boieri tronul Ţării Româneşti, 'nsă acesta a refu)at pe motiv că eramul%umit cu tronul Moldovei

@n septembrie +7;, la Istanbul a i)bucnit o răscoală a ienicerilor, care l-au ma)ilit pemarele vi)ir &evşehirli Damat Ibrahim $asha şi l-au ucis prin strangulare, apoi l-au obligat pesultanul "hmed al III-lea să abdice 'n favoarea nepotului său Mahmud I+7 /dată cu acesteevenimente, Grigore al II-lea Ghica a rămas fără principalii săi sus%inători, fiind chiar amenin%at cu detronarea 'n favoarea lui IanaEi Cu%ucachi+<

@n aprilie +77, lui Grigore al II-lea Ghica i s-a oferit din nou domnia 'n ŢaraRomânească, ofertă pe care nu a mai refu)at-o, date fiind 'mpre.urările 'n care se afla2 >>a şisosit veste de la terd)imanul la frate-său, la Grigore 1odă, precum ca să se mute cu domnia'n Ţara Rumânească>>+: @n Moldova a fost numit domn =onstantin Mavrocordat @n drumspre scaunele lor de domnie, Grigore al II-lea Ghica şi =onstantin Mavrocordat s-au 'ntâlnit la5ocşani, ceea ce duce la conclu)ia că domnii se aflau 'n bune rela%ii, care 'nsă ulterior s-au

'nrăută%it, =onstantin Mavrocordat plătind sume mari la $oartă pentru a recăpăta tronul ŢăriiRomâneşti, ac%iune 'ncununată de succes

@n timpul primei domnii 'n Muntenia, Grigore Ghica a reformat 'ntreg sistemul vamal,sporind ta!ele şi revi)uind cotele pe care le aveau mănăstirile 'n urma diferitelor dona%iidomneşti, din aceste ta!e 8ui i se datorea)ă totodată vama din Cucureşti, 'nfiin%ată 'n +77,

prin intermediul căreia au a.uns noi venituri 'n vistieria domnească, pe ba)a mai buneireglementări a ta!elor la mărfurile vehiculate 'n schimburile economice+

#volu%ia situa%iei politice 'n sud-estul şi centrul #uropei a impus domniei urmărirea cuaten%ie a intereselor marilor puteri, aceasta şi 'n legătură cu misiunile 'ndeplinite de

dragomanul $or%ii, "le!andru Ghica, 'n prea.ma declanşării ră)boiului ruso-austro-turc(+7:*+

Grigore al II-lea Ghica a domnit 'n Ţara Românească timp de doi ani şi .umătate, pânăla + noiembrie +7:, după care a revenit pe tronul Moldovei, 'n urma unor plângeri pornitedin %ară şi a unor intrigilor 6otodată, =onstantin Mavrocordat revine pe scaunul muntenescIon &eculce relatea)ă că la 'ntoarcerea sa 'n Moldova >>numai i să cunoşte fa%a, că-i pare rău şii-i ruşine, unde l-au scos văru-său din Ţara Muntenească>>+B @ncă de la 'nceputul acestei noidomnii, nevoile şi obliga%iile financiare 'l determină să stabilească noi impo)ite apăsătoare @n

13 "nastasie Iordac#e, op cit, p. 49.

14 Constantin C. Giurescu, op cit, p. 232.

1' Ion (eculce, op cit, p. 434.

1& Constantin C. Giurescu, op cit, p. 2'.

1% 888 Istoria românilor! vol. I, p. 4&&.

1 Ion (eculce, op cit, p. 444.

https://en.wikipedia.org/wiki/Nev%C5%9Fehir

https://en.wikipedia.org/wiki/Damat

https://en.wikipedia.org/wiki/Pasha

https://en.wikipedia.org/wiki/Damat

https://en.wikipedia.org/wiki/Pasha

https://en.wikipedia.org/wiki/Nev%C5%9Fehir



ceea ce priveşte conte!tul e!tern, o posibilă cau)ă a readucerii lui 'n Moldova ar putea să o firepre)entat ră)boiul ruso-austro-turc Ruşii doreau să a.ungă la Marea &eagră, iar habsburgii,

ba)ându-se pe victoriile anterioare, voiau să 'mpingă grani%a cu Imperiul /toman spre sud+

8a aflarea veştii că trupele ruse se 'ndreaptă spre =rimeea şi spre ")ov, $oarta a declaratră)boi Rusiei la 3B mai +7 @nsă armatele %ariste au cucerit şi au ars CaHasaraJ (reşedintahanului*, /r Kapi, Finburn şi chiar ")ov3;

Grigore al II-lea Ghica era considerat de către $oartă omul cel mai indicat să se afle 'nacele 'mpre.urări critice pentru imperiu pe tronul de la Iaşi 9e poate spune că alegerea a fostinspirată, deoarece ac%iunile sale au coincis cu sarcinile cerute de otomani =onformdocumentelor otomane, Grigore al II-lea Ghica a primit 'n primul rând ordin să asigurearmatei otomane provi)iile necesare2 >>'n principatul Moldovei să nu rămână gol nici un loc

bun pentru arătură, de asemenea să vă irosi%i cu to%ii for%ele şi puterile pentru bunăstareaoştilor islamice>> 8a dispo)i%ia $or%ii au fost puşi lucrători pentru 'ntre%inerea drumurilor saurepararea cetă%ilor turceşti Dar 'n urma unei puternice reac%ii antiotomane din Rusia, sus%inută

şi de ofi%eri originari din principate trupele ruse pătrund 'n Moldova 'n a doua .umătate aanului +7

/ altă importantă misiune acordată domnului Moldovei a fost cea diplomatică=unoscându-i abilită%ile politico-diplomatice, $oarta i-a 'ncredin%at să poarte trative directe cuRusia 'n vederea 'ncheierii păcii După ce şi Imperiul Labsburgic a declarat ră)boi Imperiului/toman (3 mai +7*, un corp de oaste de :;;; de oameni a pătruns din ordinul generaluluiconte 5ran) $aul von allis, pe la =âmpulung Moldovenesc, /itu) şi 6rotuş, pentru a-ldetermina pe domn să accepte su)eranitatea imperialilor sau să părăsească tronul =u oştenii%ării şi cu a.utor de la turci şi tătari, Grigore Ghica a reuşit să respingă trupele austriecilor, fapt

apreciat de marele vi)ir3+

Grigore al II-lea Ghica a participat 'n calitate de mediator latratativele de pace dintre ruşi şi imperiali pe de o parte, şi otomani pe de altă 8a 7 septembriefeldmareşalul MNnich intră 'n Iaşi şi 'i 'ncredin%ea)ă pe boieri că >>acest %inut a eşit de acum desub stăpânirea turcă prin puterea armelor 'mpărătesei sale şi că 'n nici un ca) nu se va 'ncheia

pacea fără a avea stăpânire pe acest %inut>>33

Grigore al II-lea Ghica a fost nevoit să se retragă spre Gala%i @n Moldova pătrund unită%iale armatei ruse, completată cu emigran%i din principatele române aşe)a%i 'n Rusia, conduse defiii lui "ntioh 1odă O =onstantin ('n rang de general de brigadă* şi Dimitrie (maior*5eldmareşalul MNnich impune boierilor condi%ii de trecere 'n supuşenia rusă, aşa-numitelePponturiQ, care mai prevedeau o contribu%ie de 3;;;; de duca%i, orânduirea a tot atâ%ia oşteni,instalarea unei garni)oane ruse la Iaşi 9e mai prevedea +3;;; de duca%i care urmau să fie

plăti%i lui MNnich personal Dar din cau)a victoriei Imperiului /toman asupra celui

19 Constantin C. Giurescu, op cit, p. 23'.

2 I&i$em, 23'.

21 888 Istoria românilor! vol. I, p. 4&%.

22 'ronica #hiculeştilor, p. 44'.



Labsburgic, la septembrie +7, este 'ncheiată pacea de la Celgrad 6rupele ruse părăsescMoldova, Grigore al II-lea Ghica se 'ntoarce la Iaşi, unde 'ncepe să-i persecute pe boierii careau colaborat cu ruşii şi austriecii, printre aceştia fiind şi Ion &eculce, care men%ionea)ă că Pşi pe mine, Ioan &eculce vornic, tâmplându-mă de am fost la vremea moscalilor 'n Ieşi, m-auamestecat la Gligori 1odă i m-au 'nchis la başbulucbaş câteva d)ile socotind că am fostşi eu amestecatu la niscaiva fapte i atunce, la ace prime.die, am cheltuit mul%i bani>>37

/dată cu terminarea ră)boiului, cei doi domni din principate a.ung la conclu)ie că e mai bine să conlucre)e decât să se duşmănească 8a 'nceputul anului +<; ei 'ncheie o 'n%elegeresecretă de sus%inere reciprocă @nsă această 'n%elegere ia sfârşit la 3+ februarie +<+, cânddragomanul "le!andru Ghica este decapitat Grigore al II-lea Ghica, speriat de e!ecutareafratelui său, trimite pentru orice eventualitate sultanului 3;; pungi cu aur =u toate acestea, nureuşeşte să se men%ină prea mult pe tronul Moldovei şi la +7 septembrie +<+ este ma)ilit 3<

@n mai +<, după ce domnul Moldovei, Ioan Mavrocordat, este ma)ilit, tronul estecedat pentru ultima oară lui Grigore al II-lea Ghica (mai +<-aprilie +<B* #ste bine primit2

>>='nd s-au apropiat de #şi, i-au eşit to%i boierii şi caimacamii, cu toate alaiurile 'nainte,'ntrând 'n 9fete &eculai de s-au 'nchinat>> 3: =a şi 'n primele domnii, Grigore al II-lea Ghicaeste preocupat şi de această dată de starea contribuabililor din %ară &eculce relatea)ă că >>maristăpân au stătut acest domnu 'n %ările aceste şi cu mari orânduele, căci giudecă%ile foarte lecăuta şi nu lipsie 'n toată săptămâna să nu facă divan săracilor>> De aceasta, evident, suntnemul%umi%i boierii

Domnia lui Grigore al II-lea Ghica 'n Moldova ia sfârşit şi din nou se schimbă cu=onstantin Mavrocordat, devenind domn al Ţării Româneşti (+<B-+:7* @n timpul acesteidomnii, Ghica păstrea)ă aşe)ământul fiscal al lui Mavrocordat Domnia este una liniştită, fără

evenimente notabile, atât pe plan intern cât şi pe plan e!tern Grigore al II-lea Ghicaconstruieşte 'n această perioadă mănăstirile $antelimon (+:;* şi 1isarion, precum şi douăspitale 'n vecinătatea lor, destinate tratării bolnavilor de ciumă

După o domnie de aproape patru ani şi .umătate, Grigore al II-lea Ghica moare fiind 'nscaunul domnesc la 37 august +:3 #ste 'nmormântat la mănăstirea $antelimon Moarteaunui domn 'n timp ce se afla pe tron este un eveniment rar 'n epoca fanariotă Grigore Ghica afost căsătorit cu Doamna Soi%aA ea a 'ncetat din via%ă la 3: martie +: şi a fost 'nmormântatălângă so%ul ei "u avut mai mul%i copii, 'ntre care 9carlat, fiul cel mai mare, şi Matei, audomnit amândoi

@ndelungata domnie 'n Moldova şi Ţara Românească a principelui luminat şiureformator Grigore al II-lea Ghica se datorea)ă, 'n primul r'nd, concordan%ei dintre ac%iunilesale şi con.unctura politică din principatele române 'n acea perioadă, 'n al doilea fireşte,datorita devotamentului cu care a slu.it $oarta şi, 'n al treilea, datorită pregătirii şi calită%ilor deosebite pe care le-a avut @n cele cinci domnii din Moldova şi Ţara Românească a căutat săasigure o cale mai bună de de)voltare a $rincipatelor şi de stabilitate a vie%ii locuitorilor

23 Ion (eculce, op cit, p. 4&%.

24 Constantin C. Giurescu, op cit, p. 23%.

2' 'ronica #hiculeştilor, p. '13.



BIBLIOGRAFIE:I. Surse is!ri"e+ Giurescu, =onstantin =, Istoria românilor , vol III, partea I, Dela moartea lui Mihai

Viteazul până la sfârşitul epocei fanariote (1601-1821! ed a II-a, revă)ută şi adăogită,Cucureşti, +<<3 Iordache, "nastasie, "rincipii #hica! o familie $omnitoare $in istoria %omâniei Cucureşti,++7 Mehmed, Mustafa "li, Istoria turcilor Cucureşti, +< TTT Istoria românilor! vol 1I %omânii &ntre 'uropa clasică şi 'uropa luminilor (111-

1821 Cucureşti, 3;;3

II. Lu"r#ri $e%er&'e+ &eculce, Ion, )etopise*ul +ării Mol$o,ei $e la Dai.a-,o$ă până la a $oua $omniei a lui

/onstantin Ma,rocor$at &n )etopise*ele =hişinău, +;3 /ălători străini $espre *ările române, vol I0, 'ngri.it de Maria Lolban, MM "le!adrescu-Dersca Culgaru şi $aul =ernovodeanu, Cucureşti, 3;;;7 /ronica #hiculeştilor Istoria Mol$o,ei &ntre anii 163-134, ed 'ngri.ită de & =amarianoşi " =amariano-=ioran Cucureşti, +:

4&I1#R9I6"6#" DI& $I6#6I5"=486"6#" D# 6II&Ţ# 9/=I/-4M"&#9$#=I"8IS"R#" I96/RI#"&48 III



DOMNIILE LUI GRIGORE AL II-LEA GHICA ÎN MOLDOVA

ŞI ŢARA ROMÂNEASCĂ

-R#5#R"6--ŢURI8# R/MV&# @& 9#=/848 5"&"RI/6-

964D#&62 6#5"& I/& =/9MI&$R/52 =/&5 4&I1 DR =8"4DI4 &#"G/#

domniile lui grigore al ii-lea ghica În moldova Şi Ţara românească

Documents