domenii prioritare de calificare pentru invatamantul ... · domenii prioritare de calificare pentru...

30
Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul profesional si tehnic, relevante pentru dezvoltarea regionala 1. Zone-tinta Unul din principiile care stau la baza alocarii fondurilor in Uniunea Europeana este si principiul concentrarii, conform caruia resursele se vor focaliza asupra unor aspecte si probleme limitate si clar identificabile. Aplicarea acestui principiu permite si identificarea mai usoara a efectului activitatii sprijinite. Pentru a delimita zonele geografice la nivelul carora se discuta acordarea asistentei financiare in vederea dezvoltarii este necesar a se defini urmatoarele concepte: - regiune de dezvoltare sau regiuni de dezvoltare- sunt zone ce corespund unor grupari de judete, constituite prin asocierea voluntara a acestora pe baza de conventie semnata de reprezentantii consiliilor judetene si respectiv ai Consiliului General al municipiului Bucuresti (Norme metodologice privind aplicarea legii 151/1998 privind dezvoltarea regionala in Romania). -zona defavorizata - arie geografica strict delimitata teritorial care indeplineste cel putin una din urmatoarele conditii: 1.ponderea somerilor in totalul resurselor de munca ale zonei sa fie cel putin de trei ori mai mare decat ponderea somerilor in totalul resurselor de munca la nivel national, in ultimele trei luni care preced luna intocmirii documentatiei de declarare a zonei defavorizate 2.sunt zone izolate lipsite de mijloace de comunicatie iar infrastructura este slab dezvoltata (OUG75/2000). - zone prioritare - definite ca fiind grupari de comune, orase sau judete invecinate, avand probleme semnificative de dezvoltare regionala similare (Carta Verde a Dezvoltarii Regionale in Romania aprobata de Guvernul Romaniei in 1997). - zone asistate-incepand cu anul 2001 politica regionala a Romaniei se concretizeaza si prin sprijinirea altor tipuri de zone denumite « zone asistate » si promovarea unor programme pilot la nivel national. Politica zonelor asistate consta in elaborarea si implementarea in aceste zone a unor programe de dezvoltare menite sa sprijine cresterea economica a acestora. Primele zone beneficiare a unor astfel de programe sunt toate judetele regiunii de dezvoltare Nord-Est (Suceava, Botosani, Iasi, Neamt, Bacau, Vaslui), precum si judetele Hunedoara, Alba, Tulcea, Giurgiu si Caras-Severin. Zone prioritare la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest Revenind la zonele prioritare, in cadrul Cartei Verzi, cu titlu indicativ, au fost identificate 16 zone prioritare - unele dintre aceste zone prioritare intrand in intregime in cadrul unei aceleiasi regiuni de dezvoltare, altele nu. (vezi Carta Verde a dezvoltarii regionale in Romania aprobata de Guvernul Romaniei in 1997) cu specific diferit, in Romania, fiecare continand una sau mai multe dintre cele patru tipuri majore de probleme de dezvoltare regionala: 1.Niveluri ridicate de saracie 2.Declin industrial (inclusiv minerit si metalurgie) 3.Niveluri mari ale poluarii 4.Degradarea solului. In Planul National de Dezvoltare pentru perioada 2002-2005 s-au stabilit 11 zone prioritare la nivel sub-regional (pe care se va focaliza asistenta financiara din cadrul Programului Phare 2001) care au fost aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 399/2001.

Upload: others

Post on 25-Oct-2019

17 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul ... · Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul profesional si tehnic, relevante pentru dezvoltarea regionala 1. Zone-tinta

Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul profesional si tehnic, relevante pentru dezvoltarea regionala

1. Zone-tinta Unul din principiile care stau la baza alocarii fondurilor in Uniunea Europeana este si principiul

concentrarii, conform caruia resursele se vor focaliza asupra unor aspecte si probleme limitate si clar identificabile. Aplicarea acestui principiu permite si identificarea mai usoara a efectului activitatii sprijinite. Pentru a delimita zonele geografice la nivelul carora se discuta acordarea asistentei financiare in vederea dezvoltarii este necesar a se defini urmatoarele concepte:

- regiune de dezvoltare sau regiuni de dezvoltare- sunt zone ce corespund unor grupari de judete, constituite prin asocierea voluntara a acestora pe baza de conventie semnata de reprezentantii consiliilor judetene si respectiv ai Consiliului General al municipiului Bucuresti (Norme metodologice privind aplicarea legii 151/1998 privind dezvoltarea regionala in Romania).

-zona defavorizata - arie geografica strict delimitata teritorial care indeplineste cel putin una din urmatoarele conditii:

1.ponderea somerilor in totalul resurselor de munca ale zonei sa fie cel putin de trei ori mai mare decat ponderea somerilor in totalul resurselor de munca la nivel national, in ultimele trei luni care preced luna intocmirii documentatiei de declarare a zonei defavorizate

2.sunt zone izolate lipsite de mijloace de comunicatie iar infrastructura este slab dezvoltata (OUG75/2000).

- zone prioritare - definite ca fiind grupari de comune, orase sau judete invecinate, avand probleme semnificative de dezvoltare regionala similare (Carta Verde a Dezvoltarii Regionale in Romania aprobata de Guvernul Romaniei in 1997).

- zone asistate-incepand cu anul 2001 politica regionala a Romaniei se concretizeaza si prin sprijinirea altor tipuri de zone denumite « zone asistate » si promovarea unor programme pilot la nivel national. Politica zonelor asistate consta in elaborarea si implementarea in aceste zone a unor programe de dezvoltare menite sa sprijine cresterea economica a acestora. Primele zone beneficiare a unor astfel de programe sunt toate judetele regiunii de dezvoltare Nord-Est (Suceava, Botosani, Iasi, Neamt, Bacau, Vaslui), precum si judetele Hunedoara, Alba, Tulcea, Giurgiu si Caras-Severin.

Zone prioritare la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest Revenind la zonele prioritare, in cadrul Cartei Verzi, cu titlu indicativ, au fost identificate 16 zone

prioritare - unele dintre aceste zone prioritare intrand in intregime in cadrul unei aceleiasi regiuni de dezvoltare, altele nu. (vezi Carta Verde a dezvoltarii regionale in Romania aprobata de Guvernul Romaniei in 1997) cu specific diferit, in Romania, fiecare continand una sau mai multe dintre cele patru tipuri majore de probleme de dezvoltare regionala:

1.Niveluri ridicate de saracie 2.Declin industrial (inclusiv minerit si metalurgie) 3.Niveluri mari ale poluarii 4.Degradarea solului. In Planul National de Dezvoltare pentru perioada 2002-2005 s-au stabilit 11 zone prioritare la nivel

sub-regional (pe care se va focaliza asistenta financiara din cadrul Programului Phare 2001) care au fost aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 399/2001.

Page 2: Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul ... · Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul profesional si tehnic, relevante pentru dezvoltarea regionala 1. Zone-tinta

Criteriile luate in considerare pentru selectarea acestor zone sunt: - fiecare zona trebuie sa aiba clar identificati polii urbani cu un somaj ridicat si serioase probleme de restructurare industriala-datorita concentrarii activitatilor industriale si angajatilor in intreprinderi mari care nu mai sunt competitive - zone cu probleme de mediu care afecteaza calitatea vietii si in acelasi timp imaginea zonei si chiar a tarii - zone cu localitati mono-industriale care au putine oportunitati pentru diversificarea activitatii ca si sa faca progrese in depasirea declinului economic - zonele care au infrastructura de transport (drumuri si cale ferata) si conexiuni cu reteaua trans-europeana de transport sunt situate langa zonele vizate si constituie un suport pentru dezvoltarea economica - localitatile zonei au relatii de cooperare, acestea constituind fie activitati importante fie complementare - zona are retele de comunicatie la standarde europene care sunt esentiale pentru atragerea investitorilor straini - zona are resurse care pot sustine prioritatile dezvoltarii regionale identificate in Planul National de Dezvoltare - comunitatile locale se caracterizeaza prin dinamism si interes in propria dezvoltare si in imbunatatirea calitatii vietii.

Conform HG nr.399/2001 din cele 11 zone de restructurare industriala cu potential de crestere economica - definite ca fiind concentrari geografice de localitati cu intreprinderi aflate in dificultate, nivel ridicat al somajului, probleme de poluare mediului si care au totodata potential de crestere economica - doua intra in Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest:

Zona industriala extractiva a Muntilor Apuseni - ce cuprinde localitatile: Alba Iulia, Turda, Cugir, Campia Turzii, Sebes, Aiud, Blaj, Ocna Mures, Beius, Stei, Zlatna, Campeni, Teius, Abrud, Baia de Aries, Vascau si Nucet.

Zona de industrie extractiva a Maramuresului si de industrie predominant usoara a Transilvaniei de nord- ce cuprinde localitatile: Baia Mare, Bistrita, Sighetu Marmatiei, Dej, Borsa, Gherla, Viseu de Sus, Negresti-Oas, Baia Sprie, Targu Lapus, Beclean, Nasaud, Sangeorz-Bai, Seini, Cavnic.

Page 3: Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul ... · Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul profesional si tehnic, relevante pentru dezvoltarea regionala 1. Zone-tinta

2. Documente programatice de ordin superior

Strategia de dezvoltare a Regiunii Nord-Vest

Obiectivul general de dezvoltare urmarit si care a orientat constructia intregii strategii poate fi

rezumat pe scurt astfel: Cresterea calitatii vietii prin dezvoltarea economico-sociala durabila si sustenabila a regiunii in context european.

Dezvoltarea economica reprezinta tinta imediata pe care strategia isi propune sa o atinga pe perioada 2002-2006. In acest sens, s-au conceput scheme de granturi destinate stimularii unor sectoare in care Regiunea dispune de avantaje competitive si care pot actiona ca motoare ale dezvoltarii, avand efecte de antrenare la nivel regional ex. domeniul serviciilor si aplicatiilor informatice, turismul, productia agroalimentara. Acestora li se adauga masurile privind ameliorarea calitatii infrastructurii de afaceri, a infrastructurii turistice sau de transport toate menite sa creeze, la nivel regional, poli de dezvoltare si sa faciliteze formarea de retele intre acesti poli.

Dezvoltarea economica nu poate fi conceputa fara a lua in considerare dimensiunea sociala a acestui proces. Masurile privind perfectionarea continua sau reconversia fortei de munca disponibilizata, precum si integrarea sociala a grupurilor defavorizate urmaresc sa asigure o difuzare echilibrata a beneficiilor dezvoltarii economice in societate, pentru a preveni fenomene de tipul excluderii sociale sau a formarii de clivaje, care, in conditii favorizante, pot da nastere la tensiuni si situatii de instabilitate, menite a afecta climatul de afaceri si cresterea economica a Regiunii, in general.

Toate aceste procese trebuie gandite nu doar dintr-o perspectiva temporala mai indelungata, ci presupun si luarea in considerare a relatiei dintre om si mediul sau natural ceea ce impune crearea unor conditii pentru asigurarea dezvoltarii economico-sociale nu doar durabile, ci, mai ales, sustenabile. Acest deziderat poate fi atins doar prin asigurarea a trei premise fundamentale:

1.integritatea ecosistemului respectiv asigurarea diversitatii biologice si reducerea semnificativa a poluarii

2.eficienta economica evitarea risipirii resurselor neregenerabile in activitati economice in care Regiunea nu dispune de suficiente competente, resurse financiare sau capacitati de productie pentru a fi competitiva

3.echitate dezvoltarea poate fi una durabila doar daca beneficiile ei se impart in mod echitabil in cadrul societatii ; o forma speciala de echitate, care da sensul notiunii de sustenabilitate, este cea inter-generationala - aceasta solicita generatiei prezente ca, prin modul ei de viata si prin alegerile economice si politice operate sa asigure generatiilor viitoare cel putin aceeasi calitate a mediului de care se bucura ea in prezent.

In acest sens, masura privind reducerea impactului activitatii industriale asupra mediului sau cea de conservare a potentialului economico-social al domeniului forestier vizeaza restabilirea unei relatii echilibrate intre om si natura, singura care poate sta la baza unei dezvoltari sustenabile a Regiunii.

Doar in acest mod vom putea vorbi despre cresterea calitatii vietii, obiectivul pe termen lung al strategiei Regiunii de Nord-Vest si totodata, principiul ordonator care asigura coerenta interna a acestui document programatic. Atingerea obiectivului trebuie insa, conceputa intr-un context european, definind nu doar un standard de viata, ci si o identitate, o mentalitate, un sentiment de apartenenta dezvoltarea regiunii, cresterea calitatii vietii, toate acestea trebuie completate de o constientizare a apartenentei la un spatiu cultural si spiritual european si de o exprimare a unei optiuni clare in favoarea integrarii intr-o Europa unita.

Transpunerea acestui obiectiv in actiuni concrete se va realiza de-a lungul a sase axe prioritare de dezvoltare :

Page 4: Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul ... · Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul profesional si tehnic, relevante pentru dezvoltarea regionala 1. Zone-tinta

1.Dezvoltarea sectorului productiv si a serviciilor conexe 2.Dezvoltarea zonelor rurale 3.Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului 4.Dezvoltarea infrastructurii 5.Sprijinirea inovarii tehnologice, crearea societatii informationale si IT 6.Resurse umane, forta de munca si servicii sociale Fiecare dintre aceste axe este sustinuta printr-un numar de masuri alese conform unor criterii bine

stabilite: 1.Maximum de impact fundamentarea schemelor de granturi porneste de la analiza impactului

programelor de finantare derulate pana in prezent si se fundamanteaza pe studiile elaborate de Grupurile de lucru ; in ceea ce priveste programele pentru modernizarea infrastructurii sau reabilitarea mediului, masurile propuse se bazeaza pe analizele dezvoltate in cadrul proiectelor aflate in stadii de maturitate avansate, propuse de autoritatile administratiei publice locale si judetene.

2.Consistenta interna impactului individual al fiecarei masuri luate in parte trebuie sa i se adauge un efect sinergic al intregului pachet de masuri, ce se poate obtine doar prin asigurarea unei consistente interne atat in cadrul fiecarei axe prioritare de dezvoltare, cat si inter-axe.

3.Flexibilitate definirea masurilor este suficient de generala pentru a permite o marja de libertate in alegerea instrumentelor concrete care se vor dovedi cele mai eficiente in functie de contextul particular de actiune

4.Coerenta cu reglementarile si orientarile comunitare atat la nivelul alegerii, dar si la cel al bugetarii masurilor.

Page 5: Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul ... · Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul profesional si tehnic, relevante pentru dezvoltarea regionala 1. Zone-tinta

Strategiile de dezvoltare ale zonelor prioritare Elaborarea strategiilor de dezvoltare a zonelor de restructurare industriala cu potential de crestere

economica pleaca de la directiile prioritare identificate in Strategia de dezvoltare regionala, incercand o adecvare optima a masurilor propuse la contextul local. In acest sens, s-au solicitat Primariilor oraselor si municipiilor cuprinse in spatiul acestor zone Strategiile de dezvoltare locala, AJOFM-urilor judetene profilul pietei muncii din respectivele zone, Camerelor de Comert si Industrie date privind profilul economic actual si tendintele de dezvoltare.

Optiunile disponibile pentru realizarea acestui material erau fie de a prezenta domeniile prioritare de dezvoltare la nivelul fiecarei localitati, fie de a purta o discutie pe ansamblul sectoarelor identificate spre interventie, operand apoi o localizare a masurilor propuse. Am preferat cea de a doua varianta, deoarece o analiza la nivel micro ar fi trebuit sa se regaseasca in forma dorita in Strategia de dezvoltare urbana a fiecarei localitati - ceea ce ar fi transformat actiunea ADR Nord-Vest intr-o simpla colationare de materiale.

Se impun, insa, cateva precizari de ordin metodologic. Intr-o economie de piata si intr-un sistem al administratiei publice descentralizate, dezvoltarea

economico-sociala la nivel de urbe porneste, in primul rand de la posibilitatile, traditiile si resursele specifice localitatii. Spre exemplu, Dejul dezvolta sectorul celulozei si hartiei, iar Gherla productia de sticla si artizanat din sticla, fara ca intre aceste domenii sa existe vreo legatura la nivelul lantului productiv: furnizor-producator-piata de desfacere. In aceste conditii, conceperea unui scenariu integrat de dezvoltare se dovedeste a fi un demers anevoios - la nivelul de complexitate al analizelor existente, nu putem elimina intru-totul aspectul de mozaic al Strategiei, dar putem sa identificam anumite legaturi intre domeniile prioritare de dezvoltare ale fiecarei localitati, si chiar sa facem o serie de sugestii privind oportunitatea aparitiei unui sector de activitate intr-o asezare sau alta. In acest scop, unul dintre instrumentele la care vom face apel va fi struturarea Regiunii in baza retelei de asezari, in scopul identificarii dependentelor functionale existente intre diferite localitati.

Cu toate acestea, trebuie subliniat faptul ca limitele zonelor prioritare nu se suprapun intotdeauna peste conturul arealelor functionale care rezulta din partitionarea Regiunii in baza retelei de asezari. De exemplu, oresele Nucet si Stei, dincolo de a avea un potential propriu de dezvoltare, se afla cuprinse in aria de influenta a municipiului Oradea, a carui axe de dezvoltare vor afecta, foarte probabil, necesarul de formare a fortei de munca autohtone, precum si specificul unora dintre investitiile in aceste orase. In acest caz concret, apare in plus si problema impartirii Zonei Prioritare IX intre Regiunile de Dezvoltare Centru si Nord-Vest, care trebuiau sa traseze o strategie unitara - in ciuda faptului ca ambele au optat pentru identificarea unor dependente intre arealele ce le revin si alte areale din cuprinsul Regiunii (ex. legarea zonei Nucet-Stei de dezvoltarea turismului in zona Padis) neincluse in Zona prioritara IX.

In plus, trebuie tinut cont de faptul ca in cuprinsul acestor Zone Prioritare se regasesc si perimetre aferente unor zone asistate, beneficiind de facilitati fiscale si scutiri de la plata TVA si taxelor vamale. Existenta lor e de natura a ingreuna intocmirea unor scenarii de dezvoltare bine fundamentate, deoarece adauga criteriilor resurse si traditii factori de rentabilitate exteriori potentialului endogen al zonei, de natura a atrage investitii dintre cele mai variate. Procesul de dezvoltare poate deveni, in aceste situatii, unul aleator cumulativ, care atribuie rolul primordial in trasarea unor domenii prioritare liberei initiative.

Page 6: Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul ... · Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul profesional si tehnic, relevante pentru dezvoltarea regionala 1. Zone-tinta

Strategia de dezvoltare a Zonei Prioritare X O analiza SWOT la nivelul zonei pune in evidenta urmatoarele aspecte:

Puncte forte 1.Legaturi rutiere si pe calea ferata bune 2.Resurse naturale diversificate 3.Depresiunea Maramuresului este specializata in industria extractiva, prelucrarea lemnului, nordul Transilvaniei este specializat in industria usoara si alimentara 4.Infrastructura de suport are conexiuni inter si intra regionale diversificate; servicii tertiare dezvoltate 5.Populatie cu calificare diversa; o retea densa de scoli si universitati (Baia Mare, Cluj-Napoca, Oradea si Tg.Mures) 6.In Maramures industria textila si a lemnului are caracter traditional 7.Obiective turistice insuficient exploatate 8.Specialitati culinare, obiceiuri traditionale si nationale caracterizate prin unicitate

Puncte slabe 1.Restructurari de personal si lichidari de intreprinderi in industria de echipamente si a lemnului din Maramures si a altor ramuri in Transilvania 2.Somaj ridicat, in mare majoritate in randul femeilor, in Maramures 3.In Maramures, exista un dezechilibru ecologic important cu impact international negativ 4.Distanta mare fata de capitala tarii si relatii putin dezvoltate cu Ucraina 5.Activitatea industriala si forta de munca este concentrata in 19 intreprinderi cu mai mult de 1000 angajati din care 8 in Baia Mare, 5 in Bistrita Nasaud si 3 in Dej 6.Infrastructura fizica inadecvata 7.Drumuri insuficient modernizate 8.Emigrarea populatiei in Germania si spre marile centre urbane: Cluj, Oradea.

1.Oportunitati 2.Existenta unor programe pentru dezvoltarea infrastructurii 3.Existenta a trei zone defavorizate: Baia Mare, Borsa-Viseu de Sus, Rodna 4.Existenta unor centre de atragere a investitorilor straini (Oradea, Cluj) 5.Influenta pozitiva a programelor intrenationale de combatere a calamitatilor si dezastrelor ecologice 6.Intreprinderea de echipamente de la Negresti Oas inclusa in programul de privatizare PSAL1 7.Experienta in ramuri ale industriei usoare in Transilvania de nord 8.Promovarea internationala a turismului local 9.Zona este relativ cunoscuta peste hotare.

1.Amenintari 2.Specializarea accentuata in exploatarea si procesarea metalelor neferoase in zona Maramures 3.3 intreprinderi cu mai mult de 1000 de angajati din domeniile industriei extractive, a metalelor neferoase sau a prelucrarii lemnului sunt vizate pentru inchidere sau au initiat proceduri de lichidare sau faliment 4.mai multe IMM-uri din domeniul produselor agricole, textile, transport, comert vor fi incluse in programe de restructurare sau lichidare 5.zona Maramuresului este recunoscuta ca fiind o sursa de dezastre ecologice 6.emigrarea populatiei tinere 7.defrisari masive.

Intr-un grafic al retelei de asezari, ierarhia localitatilor in functie de capacitatea lor de polarizare pune

in evidenta urmatoarele aspecte: 1.zona este dominata de municipiului Baia-Mare ca si centru urban cu functii interjudetene 2.pe locul doi se situeaza municipiul Bistrita, centru urban cu influenta judeteana 3.exista doua municipii dispunand de un potential de influenta interjudeteana: Sighetu-Marmatiei -

care polarizeaza intreaga Depresiune a Maramuresului si Dej - cu influenta asupra sectorului de confluenta a Somesului Mic cu Somesul Mare

4.in categoria municipiilor cu influenta zonala putem include Nasaudul, deservind cu functii urbane un numar de 8-16 comune

5.exista o serie de orase cu influenta locala I - relativ corespunzator echipate cu dotari urbane vitale: Viseul de Sus, Beclean, Sangeorz-Bai, Gherla, Targul Lapus, Negresti Oas

6.orase cu influenta locala II - - cuprind un numar redus de asezari urbane, in declin economic si cu potential foarte slab de polarizare, de regula incluse in zone defavorizate - Nucet, Vascau, Borsa, Cavnic, Baiut

7.exista un oras agricol cu arie de influenta in curs de consolidare - Seini, la limita vestica a judetului Maramures, care acopera cu servicii urbane un spatiu interjudetean.

Page 7: Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul ... · Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul profesional si tehnic, relevante pentru dezvoltarea regionala 1. Zone-tinta

Aceste relatii de dependenta ilustreaza si potentialul fiecarui oras sau municipiu de a atrage forta de munca, orientand, in acest fel, necesarul de pregatire de la nivelul fiecarei localitati. De asemenea, dezvoltarea previzibila a unui sector economic intr-un centru situat pe o pozitie superioara in ierarhie ar trebui sa determine schimbari in profilul de dezvoltare al localitatilor subordonate - ex. impunerea municipiului Baia-Mare ca tehnopol poate atrage dupa sine dezvoltarea oraselor Cavnic sau Baiut in urma unor investitii pentru construirea unor spatii productive pe specifiul componentelor hard.

In aceste conditii, la nivelul Zonei prioritare X se pot identifica urmatoarele domenii prioritare de dezvoltare, localizate la nivelul urmatorilor poli:

Turismul Axa prioritara - "Dezvoltarea sectorului productiv si a serviciilor conexe" Masura - Dezvoltarea si promovarea ofertei turistice Axa prioritara - "Dezvoltarea infrastructurii" Masura - Dezvoltarea infrastructurii pentru activitati turistice Zona prezinta un potential turistic diversificat, putandu-se identifica urmatoarele centre de

dezvoltare: a) Arealul Sangeorz-Bai - Muntii Rodnei Statiune Sangeorz-Bai dispune de izvoare minerale cu potential curativ, in principal in cazul bolilor

digestive. Structura turistica se bazeaza pe doua hoteluri de mare capacitate, cateva hoteluri mai mici si pensiuni, recent construite. Zona necesita investitii importante, mai ales in modernizarea infrastructurii - in acest sens, exista o propunere de proiect, intitulat "Diversificarea ofertei turistice si reabilitarea arealului turistic al Vaii Superioare a Somesului Mare si Muntilor Rodnei", vizand reabilitarea si modernizarea retelei de apa potabila, a retelei de canalizare, amenajarea unei rampe ecologice si crearea unui centru pentru promovarea turismului.De asemenea, sunt necesare investitii importante pentru cresterea calitatii serviciilor oferite si a conditiilor de cazare, baza existenta fiind intr-un stadiu destul de avansat de degradare.

Proiectul propus este în sinergie cu alte proiecte de dezvoltare a turismului susţinute de Regiunea de Nord-Vest, în special cu cel care are în vedere dezvoltarea Staţiunii Borşa, oferta turistică a zonei bistriţene a Munţilor Rodnei şi a staţiunii balneare Sângeorz-Băi, fiind complementară cu oferta staţiunii Borşa care este concentrată în special pe sporturi de iarnă.

Cele două staţiuni sunt situate la o distanţă relativ mică şi sunt legate şi de un traseu de creastă omologat, fapt care creează premisele conturării unui ansamblu turistic de importanţă regională.

Obiective specifice

•Amenajarea şi marcarea tuturor traseelor turistice; •organizarea unui Centru de Îndrumare a Turiştilor şi formarea personalului pt. acest centru; •organizarea a 5 centre montane pt. învăţarea turismului montan şi a sporturilor de munte, împreună

cu personal specializat şi închiriere de material sportiv; •construirea şi reabilitarea refugiilor de supravieţuire; •selecţionarea unor gospodării ţărăneşti pt. a putea fi transformate în pensiuni agroturistice; •reabilitarea drumurilor de acces spre traseele turistice şi a drumului de legătură dintre judeţele

BISTRIŢA-NĂSĂUD şi MARAMUREŞ; •ecologizarea traseelor turistice; •organizarea unui sistem de colectare şi depozitare a deşeurilor pt. zona avută în vedere în proiect;

Page 8: Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul ... · Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul profesional si tehnic, relevante pentru dezvoltarea regionala 1. Zone-tinta

•realizarea unor instalaţii şi amenajări pt. practicarea sporturilor (amenajare pârtii pt. schi, snow-board, trasee pt. mountain-bike, etc);

•amenajare de terenuri de sport şi agrement.Reabilitarea întregului sistem de epurare - grătare, deznisipatoare, instalaţii tehnologice, sistem de aerare;

•mărirea capacităţii staţiei de epurare; •extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare; •crearea unei rampe ecologice pentru deşeuri.

a) Borsa - Maramures Statiunea turistica Borsa este o tinta preferata pentru sporturile de iarna, dispunand de o baza turistica

moderna, atat la nivel de hoteluri cat mai ales de pensiuni. Potentialul de dezvoltare a statiunii - si implicit a orasului Borsa - este ridicat si datorita existentei unui proiect de infrastructura aprobat de Consiliul de Dezvoltare Regionala si propus spre finantare in cadrul programului Phare 2001 - Coeziune Economica si Sociala, care prevede:

•Realizarea a 5 partii de ski (Stiol inferior, Stiol superior, Olimpica V1, Olimpica V2, Olimpica V3). •Refacerea a doua trambuline (una de 70 m si una de 90 m); •Realizarea a 5 telescaune; •Un lac pe o suprafata de 5 ha si cu un doc de 250 m2; •Dezvoltarea bazei de recuperare existente, bazata pe ape minerale; •Modernizarea retelei de electricitate; •Realizarea unei noi retele de apa potabila; •Extinderea sistemului de comunicatii.

Obiectivul principal al proiectului îl reprezinta crearea unei infrastructuri moderne pentru turism si transformarea orasului Borsa într-o statiune internationala.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt: • Crearea de noi locuri de munca • Atragerea de investitii private • Repopularea zonei

b) Negresti Oas-Luna Ses Zona Negresti Oas-Luna Ses, amplasata la doar 12 km de drumul national DN 19 Satu Mare-

Negresti-Oas-Sighetu Marmaiei, la 8,1 km de calea ferat Satu Mare-Negresti Oas-Bixad, la 60 km de Aeroportul internaional Satu Mare, la 70 km de punctul de trecere a frontierei cu Ungaria prin vama Petea si la 60 km de punctul de trecere a frontierei cu Ucraina prin vama Halmeu) este deosebit de favorabil pentru atragerea turistilor amatori ai sporturilor de iarna, atat din judetele învecinate (Slaj, Bihor, Maramures, Cluj), cât si din tarile vecine: Ungaria si Ucraina. Orasul Negresti Oas si împrejurimile sale dispun de un potential turistic remarcabil, înca insuficient valorificat, desi au aparut dupa 1990 investitiile private; exista în acest moment 4 unitati hoteliere cu 217 locuri de cazare, în timp ce restaurantele ofera 450 de locuri de masa.

De zeci de ani, zona Luna Ses constituie o cautata zona de recreare, agrement si turism montan de interes local si judetean, cu caracter sezonier (vara, în special la sfârsit de saptamâna). Atractia locului se explica prin distanaa mica fata de zonele urbanizate si accesul usor, prin climatul blând ocrotit de vânturi, prin reteaua hidrografica relativ bogata (vaile Talna, Brada, Tiganului) si populata cu pastrav, prin posibilitatile pe care le ofera pentru campare si drumetii montane pe trasee marcate, prin existenta aici a unei cabane silvice cu circa 15 locuri de cazare si nu în ultimul rând prin izvoarele de ape minerale bicarbonatata, indicate în afectiuni digestive si diabet zaharat.

Page 9: Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul ... · Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul profesional si tehnic, relevante pentru dezvoltarea regionala 1. Zone-tinta

Încercându-se valorificarea superioara a potentialului turistic si de agrement al zonei si în special includerea sa în circuitul sporturilor montane de iarna, în anii '80 a fost defrisata o fâsie de 2200 m lungime care porneste chiar de pe vârful Pietroasa (1200 m), având o diferenta de nivel de 560 m si o deosebit de favorabila orientare nordica, ceea ce îi asigura o prelungire a duratei de pastrare a zapezii cu cel putin doua saptamâni în plus fata de celelalte pârtii de schi din zona (Mogosa, Borsa).

Este important de subliniat si faptul ca obiectivul vizat se gaseste într-o zona cu o mare densitate de elemente de interes turistic, Tara Oasului, cu bine-cunoscutele ei traditii folclorice si serbari populare (Sâmbra Oilor), cu alte zone de agrement recunoscute (Valea Mariei - cazare, ape minerale si termale; Calinesti Oas - cazare, lac de acumulare; Mujdeni-Orasu Nou - camping, lac de acumulare), cu izvoare de apa minerala la Certeze, Bixad, Orasu Nou, Boinesti, cu vestigii istorice de arhitectura si arta populara.

Investitii importante sunt necesare insa pentru modernizarea infrastructurii turistice, in acest sens existand un proiect aprobate de Consiliul pentru Dezvoltare Regionala si propus spre finantare in cadrul Programului Phare 2001 - Coeziune Economica si Sociala, avand ca obiective:

•Modernizare drumului comunal DC75 între kilometri 0+000 si 12+400; •Alimentarea cu energie electric a zonei : construcia unei LEA 20kV, în lungime de 13,150 km de la

cariera Cornet; •Conduct de aduciune a gazelor naturale în lungime de 13 km si staie de reglare; •Amenajarea reelelor de drumuri interioare 3 km; •Amenajarea unei reele interioare de distribuie a energiei electrice subteran si a reelei pentru

iluminatul public, 4 km subteran si 4 km aerian; •Alimentarea cu ap potabil a zonei - captare, aduciune, tratare, înmagazinare si reea de distribuie 5,15

km; •Canalizarea menajer si staie de epurare, 4 km cu 80 de cmine de vizitare; •Amenajri funciare la pârtia de schi, 10 ha si la pârtia de sniue, 2 ha; •Amenajri funciare la zona de agrement , 70 ha care includ: nivelri drenaje si înierbri; •Cldiri administrative, de paz, protecie si de prim ajutor - aria desfsurat de 450 mp; •Baz de utilaje de deszpezire, întreinere si salubrizare, aria construit de 300 mp; •Linii de teleferic 2 km si teleschi 0,9 km; •Acumulare pe valea Talna pentru practicarea pescuitului si a sporturilor nautice, în lungime de 45 m

si form trapezoidal.

(Materiale puse la dispozitie de Primaria Negresti Oas si Consiliul Judetean Satu-Mare). 3. Arealul Viseul de Sus - Muntii Maramuresului Viseul de Sus reprezinta un punct cu potential de atractivitate foarte ridicat, in principal datorita

existentei caii ferate inguste, exploatate pentru transportul masei lemnoase cu ajutorul unei locomotive cu abur - unica din Romania si una dintre putinele in Europa.

Pe traseul Mocanitei, un punct de oprire - mai ales pentru turistii germani - ar putea fi cimitirul militar Miraj, in prezent aproape in intregime distrus, unde o arhitectura in lemn aparte strajuia somnul de veci a patru batalioane de vanatori de munte cazuti in Primul razboi mondial. Aici, in toamna anului 1916 s-au dat lupte grele intre armatele ruse si cele germane - iarna a blocat combatantii epuizati, mai ales ca luna februarie 1917 avea sa se dovedeasca deosebit de aspra, cu zapezi cum nu se mai vazusera in acea parte de lume. Revolutia bolsevica si alungarea tarului Nicolai vor pune capat luptelor, moment sarbatorit cu vodca si rom in transee. La venirea primaverii, cei doi comandanti au hotarat sa-si ingroape sutele de morti, astfel luand nastere un cimitir deosebit, atat ca semnificatie cat si ca arhitectura. Cimitirul era amplasat pe patru terase, fiecare avand rangul ei. Deasupra acestora era amplasat mormantul unui general german, strajuit de o Madonna cu prunc, sculptata intr-un brad imens, care n-a fost scos din radacini si de o rastignire impresionanta a Domnului Isus Cristos - ambele opere ale unui arhitect originar din Muntii

Page 10: Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul ... · Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul profesional si tehnic, relevante pentru dezvoltarea regionala 1. Zone-tinta

Padurea Neagra. De asemenea, fiecare batalion avea un model diferit de cruce pe care era incrustat numele celui ingropat. Cimitirul a fost amplasat pe partea stanga a raului Vaser, accesul la apa fiinposibil datorita unui pod de lemn, marginit la ambele capete de cate doua splendide sculpturi ce reprezentau cerbi carpatini in marime naturala, iar mijlocul podului era marcat de doi heruvimi sunand din trompotele lor momentul Invierii. Dupa treceea podului si urcusul unei mici pante, se aliniau terasele, dominate de o capela a carei intrare era pazita de ostasi sculptati in lemn, gata pentru un ultim onor dat celor care-i vizitau sau, poate, celor care si-au gasit aici odihna intru vesnicie.

De asemenea, pe traseul celor 60 de km ai Mocanitei se poate opri in diferite localitati rurale, bogate in traditii, in care se pot dezvolta pensiuni agro-turistice - una dintre deficientele zonei o constituie tocmai lipsa spatiilor de cazare, motiv pentru care exista doua propuneri de proiecte ale Primariei Viseu privind constructia unui complex turistic si de agrement pe Valea Vaserului si a unei cabane turistice in Poiana Novat-Vaser.

(Materiale puse la dispozitie de Holdingul Holz si Primaria Viseu de Sus) 4. Muntii Tiblesului si Valea Ilisua

Zona, bogata in traditii populare si de un pitoresc aparte, poate deveni un punct de referinta pe harta agroturismului din tara. Pentru aceasta, insa, e nevoie de investitii in modernizarea infrastructurii de acces si in crearea de pensiuni turistice, care ar putea fi acoperite prin proiectul aprobat de Consiliul pentru Dezvoltare Regionala si propus spre finantare in cadrul Programului Phare 2001 - Coeziune Economica si Sociala, care isi propune: crearea unei infrastructuri moderne pentru turism si cresterea atractivitatii zonei.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt: •Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii fizice (drumuri de acces, retea de apa si canalizare) •Atragerea de investitii private în zona •Crearea de locuri de munca •Reabilitarea drumului judetean DJ 171 •Marcarea traseelor turistice in M-tii Tiblesului si spre cetatea Ciceu •Crearea unui incubator de afaceri in Caianu Mic •Identificarea gospodariilor corespunzatoare si amenajarea lor ca obiective pilot pentru agro si

ecoturism Proiectul va avea patru directii mari in implementare: •reabilitarea drumului judetean DJ 171, care pe unele portiuni este extrem de avariat si are nevoie pe

langa lucrarile efective pentru drum si de lucrari de intarire si asigurare a pantelor, corectii ale cursului raului, etc.

•marcarea principalelor trasee turistice in M-tii Tiblesului si spre cetatea Ciceu, •identificarea gospodariilor corespunzatoare si amenajarea lor ca obiective pilot pentru agro si

ecoturism, clasificarea si obtinerea tuturor autorizatiilor necesare pentru dezvoltarea activitatilor turistice.

•crearea unui incubator de afaceri in Caianu Mic este o necesitate a zonei deoarece Caianu Mic este la intersectia principalelor drumuri si este un punct de concentrare a populatiei si a resurselor materiale din zona.

Page 11: Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul ... · Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul profesional si tehnic, relevante pentru dezvoltarea regionala 1. Zone-tinta

Tehnologia informatiei Axa prioritara - "Sprijinirea inovarii tehnologice, crearea societatii informationale si IT" Masura - Dezvoltarea IMM-urilor din sectorul IT Strategia de dezvoltare a zonei prioritare X identifica ca oportuna transformarea municipiului Baia

Mare intr-un tehnopol, centru de dezvoltare si implementare a tehnologiilor informatiei. In acest sens, exista cateva premise:

1. Traditia in domeniu In 1990, printre judetele din Ardeal, Maramuresul era bine pozitionat, in dotarea cu tehnologie

informatica, existind cateva concentrari deosebite de firme specializate. Piata deservita de aceste concentrari informatice (G1) era practic intreg judetul, desi fiecare era focalizat pe intreprinderile specifice.

Produsele oferite erau servicii generale informatice : rulare programe, tiparire, eventuale produse software. Competentele din diverse motive erau in general limitate, fie de tehnologie, fie de o implicare a statului in activitatea specifica. Clientii dominanti in 1990 erau companii de stat, in 1998 ponderea clientilor privati (companii + persoane fizice) a devenit dominanta (99%).

Situatia actuala a vechilor structuri informatice, interpretata prin prisma numarului de salariati este urmatoarea :

•organizatiile mari, nerezistente, si-au redus de pina la 10 ori numarul de salariati, pe fondul reducerii activitatii

•organizatiile rezistente sunt cele cu un numar de salariati intre 10-20, indiferent de formula in care s-au mentinut .

Aparitia si mentinerea in piata intre 1990-1998 a peste 20 firme specializate in domeniul informaticii, chiar pe fondul unui declin economic general in regiune, si chiar pe fondul declinului sectorial, pare, cel putin la prima vedere un fenomen ciudat, vis-a-vis de fenomenul intilnit in domeniul statului. Astfel, din doua tipuri de structuri ce dominau, la scara nationala sectorul informaticii, respectiv:

•Reteaua Centrelor de Calcul (I.C.I. ) ca si furnizor de servicii informatice, respectiv •Reteaua I.I.R.U.C. ca si furnizor de servicii-intretinere, s-au dezvoltat, printr-un fenomen oarecum spontan-desprinderea resursei umane, 3.un numar mare de firme de profil, care acopera piata abandonata de structurile anterioare.

Fenomenul poate fi privit global ca un fenomen de reforma (re-engineering) natural, fara interventia nici unui organism de reglementare, in afara legii care permitea libera initiativa .

Dupa opinia noastra el are la baza citeva cauze (factori cheie ai succesului) : 1.schimbul tehnologiilor informatice -explozia calculatoarelor de tip PC (modificari majore in piata) 2.schimbarea rapida a competentelor in favoarea tinerilor specialisti, care prin pregatirea la zi au

devansat specialistii in tehnologiile vechi 3.structurile in care s-au dezvoltat aceste firme sunt intreprinderi mici si mijlocii, in care, in majoritate

managerul (managerii) sunt si proprietari 4.mediul competitiv a stimulat dezvoltarea, creeindu-se o emulatie deosebita in domeniu, intr-o zona

geografica si ecologica nu foarte propice domeniului 5.motivare, participare la management 2. Infrastructuri de comunicatii Conceperea si implementarea unor magistrale comunicationale moderne in Baia Mare au ca si punct

de referinta documentata anul 1994, cind odata cu lansarea primului Centru de Dezvoltare din Maramures: CDIMM-Centrul de Dezvoltare a Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Primaria Baia Mare a initiat si organizat un prim simpozion "Dezvoltare comunitara prin initiativa si comunicare"

Page 12: Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul ... · Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul profesional si tehnic, relevante pentru dezvoltarea regionala 1. Zone-tinta

Cu aceasta ocazie, in contextul prezentarii unor directii strategice Techno, a fost prezentat si un material abordind principial problematica unei retele metropolitane informatice municipale pentru transmisii de date in diverse formate electronice . Ideile promovate in acest prim proiect sunt si in anul 2001 de actualitate, evolutia tehnologica din anii 1994-2000 aducind insa alte noi elemente ale problemelor formulate si alte alternative de rezolvare a acestora.

In baza acestor directii strategice, s-a trecut la implementarea a trei mari proiecte de infrastructura informationala:

CityNET = retea urbana de comunicatii de mare viteza in tehologie wireless (radiofrecventa), proiect realizat cu asistenta financiara a Guvernului Romaniei;

W@N Baia Mare = retea urbana de comunicatii multimedia, prin tehnologie FDD (fibra optica), in fundamentare tehnica in echipa extinsa Primarie-TechnoNET ;

3NET = magistrala urbana pentru interconectarea bazelor de date a Primariei Baia Mare si a serviciilor urbane descentralizate : Vital, Impozite&taxe, Sere, in fundamentare tehnica cu partenerii TechnoNET, Automatic Grup sa, ELCO sa.

(www.training.multinet.ro, www.automaticgrup.ro, www.elcobm.ro) Odata cu implementarea acestor 3 proiecte cu obiective de tip extranet si cu finalizarea retelei

interne_intranet a Primariei, exista create premizele punerii in functiune a elementelor de baza-infrastructura it, pentru a fi putea fi considerat un oras cu o retea digitala metropolitana, componenta de baza a viitoarei : PLATFORME DIGITALE URBANE BaiaMare Digital City 2002

3. Existenta parteriatului administratie publica - mediu privat Parteriatul intre actorii institutionali la nivel local reprezinta o resursa strategica deosebita in crearea

unui mediu de afaceri favorabil manifestarii liberei initiative. In acest sens, la nivelul municipiului exista constituite o serie de consortii menite sa faciliteze promovarea sectorului IT ca domeniu prioritar de dezvoltare:

1997 Consortiul NORD-CAD - Parteneri: CDIMM Centrul pentru Dezvoltare, Consiliul Judetean Tehnologica NORD-CAD, Prefectura MM, Primaria Baia-Mare, Indrest, MultiNET, ARIS, Universitatea de Nord

1999 Consortiul @NET - Parteneri: Primaria Baia-Mare, Consiliul Judetean , CDIMM , ARIS ,TehnoCAD, MultiNET , SurfNET, ReMMed CANAL 7, TL+ - CredeMM, "MM-net"

2000 Consortiul CityNET Parteneri: Primaria Baia-Mare, Consiliul Judetean, Muzeul Judetean MM, Casa Corpului Didactic MM, Academiile Cisco Networking , ISJ MM, Noua.Optiune SRL , Multinet SRL

2001 Consortiul TechnoNET - Parteneri: CDIMM, TechnoCAD, Multinet SRL, Primaria Baia-Mare, CJ Maramures, Elco SA, Automatic Grup 134/2000, Liceul Telecom

2001 Consortiul Milenium III Business Centre" - Parteneri: Primaria Baia Mare, Noua Optiune SRL, Analeco SRL, ELCO SA, Multinet SRL, Automatic Grup SA, SB. Elektronic SRL, Manescu SNC, TechnoCAD SA, CDIMM.

Aceste parteriate stau si la baza proiectelor implementate sau depuse spre finantare in cadrul diferitor programe ale Guvernului Romaniei sau ale Uniunii Europene, dintre care amintim:

SoftVillage -parc IT - in zona Baraj Firiza (pe locatia fostului poligon al Garzilor Patriotice), cu cca. 1.000 locuri de munca in domeniul dezvoltarii produselor software .

Incubator de afaceri IT - Tech-NIC in zona liceului electrotehnic (nr. 1), IMUAS-IMMUM -ELCO, incubator in care ar urma se se sustina initierea unor afaceri in domeniul hardware (dezmembrari, reparatii, rectificari, echipamente electrice, electrotehnice si de tehnica de calcul), cu cca. 500 de locuri de munca (IMM_uri cu max. 10 salariati)

Platforma urbana esentiala in polarizarea Baii Mari in jurul informaticii este Centrul Vechi, cel mai slab punct actual al orasului (depopulat si in degradare accelarata) unde prin proiectul "Millennium III-Business Center" s-a propus realizarea unui model de centru de afaceri cu profil informatic-turistic-

Page 13: Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul ... · Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul profesional si tehnic, relevante pentru dezvoltarea regionala 1. Zone-tinta

educational, astfel incit sa existe o zona adecvata partii comerciale a produselor si serviciilor realizate in parcurile tehnologice propuse in etapa 2002-2003-2004 ._In MillenniumIII sunt propuse obiective specifice prin care se revitalizeaza arhitectural, functional si mai ales uman zona veche a orasului, facind-o atractiva pentru firmele care au activitati cu valoare adaugata mare inglobata prin utilizarea inteligentei specilistilor . Cei circa 1.000 de specialisti in comert, informatica, adminstratie, turism, educatie, arta vor avea pregatatite conditii indentice celor din tarile avansate, inclusiv o retea informatica urbana de mare viteza, cu capacitate de conectare de min. 1.000 de calculatoare.

(Material pus la dispozitie de catre Primaria Baia-Mare). Axa prioritara - "Dezvoltarea sectorului productiv si a serviciilor conexe" Masura - Dezvoltarea IMM-urilor din sectorul productiv Dezvoltarea IMM-urilor din sectorul productiv trebuie corelata cu doua elemente fundamentale:

1.existenta unor companii mari, cu traditie si cu un nivel ridicat de eficienta, adesea privatizate, care pot crea lanturi de productie si avea efecte de antrenare la nivel local sau chiar regional

2.existenta unor zone defavorizate care faciliteaza infiintarea de IMM-uri sau chiar relocarea unor companii.

O analiza complexa a tuturor sectoarelor industriale, pentru a le identifica pe cele in care Regiunea detine avantaje competitive nu este posibila in conditiile cantitatii si, mai ales, calitatii informatiilor disponibile. Pentru depasirea acestei carente, exista o propunere de constituire a unor Grupuri de lucru sectoriale, aflate in subordinea Comitetului de Planificare, propunere considerata la nivelul ADR Nord-Vest ca oportuna. In plus, viitorul program de twinning intre ADR Nord-Vest si DATAR - Regiunea Auvergne din Franta va duce la cresterea capacitatii institutionale a Agentiei de a culege si prelucra asemenea date, necesare pentru intocmirea unor materiale programatice bine fundamentate.

In aceste conditii, analiza la nivel regional s-a axat doar asupra a trei dintre cele cinci domenii identificate de catre Centrul Roman de Comert Exterior ca prezentand atuuri ale Romaniei in relatiile comerciale internationale - industria confectiilor, industria mobilei si industria metalurgica. Trebuie mentionat ca aceste domenii au fost alese si datorita accesibilitatii pentru micii investitori, integrandu-se astfel in aria de cuprindere a masurii din strategia de dezvoltare regionala. In ceea ce priveste industria portelanului si a ceramicii - unde gradul de concentrare a pietei este foarte ridicat, iar axul central al productiei se situeaza la nivelul municpiului Cluj-Napoca - sau a industriei pielariei si incaltamintei - dezvoltata mai ales in judetul Bihor, unde ponderea acestui sector in exporturile judetului a crescut de la 32.8% in 1998 la 41.8% in 2000 - desi exista producatori in domeniu, concentrati mai alesla nivelul municpiului Baia-Mare, nu consideram aceste sectoare drept prioritare pentru Zona X.

1. Industria confectiilor - polul Baia-Mare - Sighetu-Marmatiei Centrul Român de Comerţ Exterior, în analiza sa sectorială, sublinia următoarele avantaje

competitive ale acestui domeniu: •o lungă experienţă de producţie în sistem lohn •un raport preţ - calitate superior celui înregistrat de firmele din Polonia şi Ungaria - competitori

tradiţionali - care au înregistrat creşteri mari ale costurilor de producţie şi a preţurilor finale - sau din Rusia, Belarus sau Ucraina - care au început mai târziu procesul de reforme.

•flexibilitatea companiilor la cerinţele clientilor, în adoptarea unor metode moderne de marketing şi în respectarea termenelor de livrare.

•aproprierea de piaţa UE şi existenţa unor căi de transport rutier sau feroviar convenabile.

Page 14: Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul ... · Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul profesional si tehnic, relevante pentru dezvoltarea regionala 1. Zone-tinta

•liberalizarea comerţului cu tarile UE încă din 1998 pentru produsele în tip lohn sau utilizând integral materii prime din ţară

•bună cunoaştere a limbilor străine de către angajaţii din România, ceea ce a dus la existenţa a puţine probleme de comunicare cu partenerii străini.

Cu toate acestea, respectiva analiză punea în evidenţă şi faptul că aderarea României la UE presupune ca nivelul de salarizare să anuleze profitabilitatea actuală a afacerilor în sistem lohn. Reorientarea partenerilor externi către ţările din spaţiul CSI sau alte zone mai ieftine de pe glob este un risc actual, pentru evitarea căruia dezvoltarea unor produse sub marca proprie, promovate agresiv pentru piaţa internă sau pentru export se impune ca o necesitate. Realizarea unei acţiuni convergente între sectorul privat şi autorităţile publice, restructurarea şi modernizarea industriei textile reprezintă toate elemente vitale ale menţinerii viabilităţii sectorului în perioada următoare.

Impactul acestei industrii Dezvoltarea industriei confecţiilor va avea trei efecte de antrenare: Efecte economice: •dezvoltarea producţiei în sistem lohn a permis şi permite încă un transfer rapid de tehnologie şi de

know-how către partenerii români - conform unor estimări publicate de Revista "Piaţa Financiară" în nr. 11, oiembrie 2001 – Nicoleta Cretu – „Confectiile – haina de vreme rea a industriei textile”, datorită efortului investiţional din perioada 1999-2000, la nivelul întregii ţări, peste 85%din capacităţile de producţie ale acestui sector sunt modernizate şi peste 90% din producţie este competitivă la export - în fapt, România ocupă, din 1999, primul loc în Europa Centrală şi de Est la exportul de confecţii către UE.

•sectorul are efecte de antrenare în aval, creând cerere pentru produsele industriei textile - la nivelul întregii ţări, trendul ascendent al exporturilor de confecţii nu s-a bazat doar pe producţia în sistem lohn, ci mai ales pe o tendinţă de producţie bazată pe materii prime indigene şi deci orientarea spre aşa numitul "export integral".

Efecte sociale •sectorul confecţiilor este unul dintre puţinele în care majoritatea forţei de muncă angajată o reprezintă

femeile •sistemul de producţie în lohn a permis formarea unei culturi a calităţii, sporind în acelaşi timp

productivitatea forţei de muncă angajate Efecte asupra mediului •creşterea cererii pentru produsele industriei textile reprezintă o premisă pentru creşterea suprafeţelor

cultivate cu in şi cânepă, foarte bine adaptate condiţiilor de climă ale Bazinului Tisa •industria confecţiilor nu este în sine una poluantă, iar instalaţiile şi utilajele moderne reduc la

minimum impactul asupra mediului O ultima intrebare care se pune se refera la alegrea polului Baia-Mare-Sighetu Marmatiei ca punct de

referinta in dezvoltarea acestui sector. La urma urmei, firmele de confectii au aparut peste tot, gradul de concentrare a sectorului fiind foarte redus.

Alegerea celor doua municipii are la baza urmatoarele considerente: 1.existenta unei traditii care a permis dezvoltarea unui numar mare de firme in domeniul confectiilor,

competitive pe plan intern si extern - o dovada in acest sens fiind alegerea municipiului Sighetu Marmatiei pentru prima investitie a grupului international Steilmann. De asemena, o analiza a Certficatelor Definitive de Investitor in zona defavorizata eliberate pentru firmele care, printr-o investitie nou, duc la crearea de locuri de munca, inclusiv din forta disponibilizata, pune in

Page 15: Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul ... · Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul profesional si tehnic, relevante pentru dezvoltarea regionala 1. Zone-tinta

evidenta concentrarea, la nivelul municipiului Baia-Mare a unui numar de 26 de firme specializate in fabricarea articolelor de imbracaminte si lenjerie din textile.

2.existenta unui numar mare de firme din sectorul textilelor, care pot furniza materialele prime necesare sectroului confectiilor - doar la Baia-Mare exista, la nivelul lui 31.12.2001, 15 firme activand in acest domeniu care au beneficiat de Certificatul Definitiv de Investitor in Zona Defavorizata, pentru investii noi ducand la aparitia de locuri de munca, inclusiv din forta disponibilizata.

3.statutul municipiului Baia-Mare ca zona defavorizata, care poate asigura un plus de competitivitate firmelor datorita facilitatilor de care acestea beneficiaza.

4.retelele de transport existente care deschid piete catre UE, dar si catre statele membre CSI. In perspectiva, constructia podului rutier peste Tisa la Sighet poate oferi acces direct pe piata Ucrainei, atat pentru aprovizionare, cat si pentru desfacere.

5.dezvoltarea sectorului transporturilor rutiere de marfa - doar in municipiul Baia Mare, peste 100 de firme au beneficiat, la nivelul datei de 31.12.2001, de Certificatul Definitiv de Investitor in Zona Defavorizata, pentru investii noi ducand la aparitia de locuri de munca, inclusiv din forta disponibilizata.

2. Industria mobilei - axa Viseu de Sus - Sangeorz-Bai

Analiza Centrului Român de Comerţ Exterior pune în evidenţă următoarele atuuri ale sectorului: •suficienţa materiei prime interne - aprox. 95% din totalul materiei prime consumate •distanţe scurte în raport cu sursele de aprovizionare costuri reduse ale materiei prime •costuri reduse cu forţa de muncă raportat la calificarea acesteia •procentul ridicat al exportului în totalul producţiei - peste 80% şi în consecinţă, o influenţă redusă a

pieţei interne în perioadele de recesiune •menţinerea accesului pe o serie de pieţe externe tradiţionale. În condiţile în care industria mobilei va reuşi să depăşească dificultăţile generate de procesul de

reorganizare internă şi să beneficieze de implementarea unei strategii coerente la nivel macroeconomic, se estimează că producţia de mobilă ar putea să crească la nivel naţional în anul 2010 la 1 mil. $, repectiv cu o rată anuală de creştere de 4,7% faţă de anul 1997. (Nicoleta Cretu – „Aurul verde, un profit pe termen lung”, Piaţa Financiară, Numărul 10, Octombrie 2001).

Impactul dezvoltării sectorului Efecte economice •industria mobilei râmane unul din puţinele sectoare de activitate în care balanţa comercială externă s-

a menţinut excendentară după 1990 - în 2000, la nivel naţional, 70% din producţia de mobilă era exportată. Prezenţa importurilor de mobilă se explică prin existenţa unui segment de consumatori, dispunând de resurse financiare importante, care se orientează spre mobilier superfinisat.

•perspectivele de dezvoltare ale sectorului par să se orienteze către o tendinţa de concentrare a capitalului - 82 de agenţi economici (reprezentând 5% din total) realizează 66% din cifra de afaceri, 71% din volumul producţiei şi 78% din exporturile totale.

Efecte sociale •dezvoltarea industriei mobilei poate asigura prelucrarea superioară unor materii prime locale,

reprezentând, adesea, una dintre puţinele opţiuni ale unor comunităţi relativ izolate în raport cu fluxurile comerciale şi de investiţii. În acest sens, la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest epicentrul de dezvoltare al sectorului mobilei îl constituie axa Vişeu de Sus - Sângeorz-Băi, oraşe

Page 16: Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul ... · Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul profesional si tehnic, relevante pentru dezvoltarea regionala 1. Zone-tinta

concepute ca şi centre de colectare şi prelucrare a materialului lemnos exploatat în zonele limitrofe. La nivelul Regiunii de Dezvoltare Centru, polul care atrage investitiile in domeniu este format din orasele Targu-Mures si Reghin, adevarate centre ale productiei de mobila pe plan national.

Efecte asupra mediului •industria mobilei poate stimula exploatarea neraţională a fondului forestier - cu atât mai mult cu cât

implementarea unor sisteme de calitate care să prevadă explicit diminuarea impactului negativ asupra mediului nu constituie incă un deziderat pentru IMM-urile din acest sector.

•la fel ca şi în etapele anterioare ale lanţului productiv este nevoie de investiţii importante pentru dezvoltarea unor cicluri integrate de producţie, menite să evite degradarea mediului prin produse derivate - ex. rumeguş.

La nivelul Zonei Prioritare X se observa doua fenomene: 1.dezvoltarea sectorului mobilei la nivelul municipiului Baia-Mare: 16 firme beneficiind de Certificat

de Investitor in zona Defavorizata pe acest domeniu. 2.existenta unui numar impresionant de exploatari forestiere in zonele Viseu de Sus si Sangeorz Bai

(mai ales zona Sant-Rodna). In aceste conditii, consideram ca o evolutie previzibila, dupa modelul municipiului Baia-Mare, se va

inregistra si la nivelul celor doua orase selectate, ambele cuprinse in perimetrul unor zone defavorizate, aflate foarte aproape de sursele de materii prime - cazul orasului Viseu, in care a fost repusa in functiune o cale ferata ingusta pentru transportul bustenilor. De asemenea, conturarea acestui pol pleaca si de la un deziderat - acela de a creste gradul de prelucrare a resurselor locale, ducand la obtinerea de produse cu valoare adaugata superioara.

De asemenea, consideram ca orasele Viseu si Sangeorz pot actiona ca si centre de colectare si prelucrare a materialului lemnos exploatat in zonele limitrofe. De asemenea, in aceste zone este nevoie de investitii importante pentru dezvoltarea unor cicluri integrate de productie, menite sa evite degradarea mediului prin produse derivate - ex. rumegus.

3. Industria metalurgica - Baia Mare, Baiut, Cavnic, Baia Sprie Doua caracteristici speciale ale domeniului metalurgic il individualizeaza in conetxul dezvoltarii

sectorului IMM in regiune: 1.dependenta sectorului de existenta unor materii prime in regiune, pentru a evita transportul de la

distante mari 2.necesitatea unor investitii mai importante pentru achizitionarea utilajelor sau modernizarea

tehnologiilor de fabricatie, care ridica obstacole pentru patrunderea pe piata a agentilor economici din categoria IMM-urilor.

In acest context, dezvoltarea sectorului industriei metalurgice la nivelul Zonei Prioritare X trebuie sa porneasca de la pozitia municipiului Baia-Mare ca si centru de prelucrarea a minereurilor neferoase, beneficind de existenta unor mari intreprinderi, asigurand 16,5% din totalul cifrei de afaceri realizate la nivelul municipiului la sfarsitul anului 2000, cu potential de creare a unor lanturi de productie importante. In acest sens, consideram ca de vitalitatea sectorului metalurgic in municipiul Baia-Mare depinde in mare masura dezvoltarea oraselor Cavnic, Baia Sprie sau Baiut, situate in apropierea surselor de materii prime si dispunand de infrastructura de exploatare si prelucrare primara necesara - ex. existenta unor exploatari miniere inca in functiune in Baia Sprie.

O problema deosebita ridicata de acest sector este, insa, gradul invechit al tehnologiilor folosite, care il transforma intr-un important factor de poluare. In "Agenda Locala 21" - Document programatic al Primariei Baia-Mare, se subliniaza faptul ca sursele industriale de poluare a aerului cele mai importante

Page 17: Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul ... · Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul profesional si tehnic, relevante pentru dezvoltarea regionala 1. Zone-tinta

sunt uzinele SC RGB PHOENIX SA - productie cupru primar si ROMPLUMB SA Firiza - productie plumb primar. Amplasarea celor doua uzine in perimetrul urban, in zonele de est si, respectiv, nord-vest (Valea Firizei), pe directiile dominante ale vantului si in conditiile unei dispersii reduse a poluantilor (circulatie slaba a aerului, calm atmosferic si inversiuni termice frecvente) generate de relieful zonei determina nivele ridicate de poluare cu noxe specifice in intreaga arie a municipiului Baia-Mare. Situatia e accentuata de scaparile de poluanti la sol (emisii fugitive) de la ambele uzine.

In acest context, e nevoie de eforturi investitionale importante pentru retehnologizare si reconstructie ecologica a perimetrelor afectate. In conditiile aderarii la Uniunea Europeana si a implementarii acquis-ului comunitar, principiul internalitatilor sau "poluatorul plateste" risca sa creeze dificultati majore firmelor respective.

Ca o ultima observatie, se remarca dezvoltarea exploziva in domeniul constructiilor metalice - 34 de firme beneficiind de Certificate Definitive de Investitor in Zona Defavorizata, care pot indica inceputul unei restructurari si reorientari in domeniul industriei metalurgice catre activitati de mai mici dimensiuni, cu impact ecologic redus.

O posibila reconversie in viitor a sectorului ar putea fi reprezentata de preocuparile pentru dezvoltarea unei industrii de reciclare a diferitelor tipuri de deseuri – Baia Mare devenind astfel dintr-un oras poluat unul care depolueaza..

Alte domenii de dezvoltare - specifice unor localitati din regiune Asa cum se observa, analiza noastra s-a centrat in principal asupra potentialului de dezvoltare al

zonei Maramuresului, ignorand arealul Bistrita-Nasuad-Beclean-Dej-Gherla. Aceasta optiune se datoreaza lipsei manifestarii unor optiuni clare de dezvoltare in aceste areale, sau, in cazul in care ele exista, se centreaza in jurul unor domenii dominate de cate o intreprindere extrem de puternica - cazul municpiului Dej, care graviteaza in jurul Combinatului de celuloza si hartie Somes Dej, membru al grupului international HOVIS. In cazul specific al acestui municipiu, cele mai importante obiective ale dezvoltarii urbane, prezentate in cadrul "Strategiei de dezvoltare economica a municpiului Dej" sunt:

1.dezvoltarea prelucrarii hartiei 2.dezvoltarea productiei de derivate din sare O situatie similara se regaseste la nivelul municipiului Gherla, centrat pe dezvoltarea sectorului sticlei

si a prelucrarii lemnului. Ideea unui proiect comun de dezvoltare a conurbatiei Dej-Gherla este doar in stadiul de idee,

demersurile concrete ramanand inca sa fie decise. Cat despre municipiul Bistrita, pe langa dezvoltarea exploziva a sectorului constructiilor, in

"Programul de dezvoltare 2002-2004 al municipiului Bistrita" se identifica ca prioritare doua investitii, una intr-o fabrica de textile cu activitate de filatura, manufatura si vopsitorie", iar cealalta in domeniul cablurilor auto - cablajele auto produse la Bistrita de catre compania germana Leoni AG, destinate automobilelor Mercedes A Classe, vor asigura, in urma unei investitii de aproximativ 20 mil. Euro, aproximativ 3000 de locuri de munca, dintre care 80% femei.

Construirea unei cai rapide de acces Bistrita-Nasaud devine o prioritate pentru a preveni dezechilibrele in dezvoltarea celor doua municipii si a asigura un premisele pentru un efort coordonat. In prezent, la nivelul municipiului Nasaud, unde masele plastice detin inca ponderi importante in economia locala (p fundalul declinului industriei materialelor textile). In fine, la nivelul orasului Beclean prelucrarea produselor agroalimentare poate asigura valorificarea potentialului de concentrare a resurselor respective existente la nivelul zonei.

Page 18: Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul ... · Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul profesional si tehnic, relevante pentru dezvoltarea regionala 1. Zone-tinta

Strategia de dezvoltare a Zonei Prioritare IX O analiza SWOT a zonei pune in evidenta urmatoarele aspecte:

Puncte forte 1.zona geo-economica bine delimitata, cu facilitati detransport in toate directiile, inconjurata de coridoarele europene de drumuri, deservita de cale ferata internationala, avand in apropiere aeroporturile de la Cluj-Napoca, Sibiu, Arad si Timisoara 2.industrie diversificata, personal bine calificat 3.resurse minerale (aur si argint) si paduri 4.centre de scolarizare (Cluj, Tg.Mures, Sibiu, Timisoara, Oradea) 5.retea urbana complexa, bine structurata cu serviciiadecvate (ex. retea de gaz) 6.populatie cu dorinta de munca, un inalt nivel de civilizatie si relatii puternice cu Europa Centrala 7.identitate etnografica pronuntata 8.initiative locale generate de IMM-uri, multe dintre ele cu infuzie de capital strain

Puncte slabe 1.centre urbane mono-industriale 2.multe intreprinderi cu echipamente depasite 3.probleme majore legate de procesul de restructurare in industria miniera, metalurgica si militara 4.migratia populatiei de etnie germana si a populatiei tinere calificate 5.defrisari masive

Oportunitati 1.multe intreprinderi sunt cuprinse in procesul de restructurare 2.sanse reale de a recupera decalajele aparute 3.potential turistic remarcabil: agroturism in zona montana, vanatoare si pescuit sportiv etc.

Amenintari 1.dezechilibru ecologic cauzat de multiplele poluari ale aerului, apei si solului 2.multe intreprinderi sunt amenintate de faliment 3.activitatea industriala si forta de munca sunt concentrate in 10 intreprinderi cu mai mult de 1000 angajati, care sunt foarte dificil de restructurat.

Discutia domeniilor prioritare de dezvoltare a Zonei IX implica doua observatii metodologice preliminare:

•Zona IX este impartita intre Regiunea de Dezvoltare Centru - unde e cuprinsa marea majoritate a teritoriului - si Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest - unde s-a cuprins doar o fasie restransa, delimitata de orasele Nucet, Stei, Vascau si Beius la un capat si municipiile Turda si Campia Turzii la celalalt. In aceste conditii, elaborarea unei strategii de dezvoltare a zonei ar impune redactarea unui material unitar, comun ambelor Agentii de Dezvoltare Regionala interesate. In lipsa lui, abordarea domeniilor prioritare de dezvoltare a localitatilor cuprinse in arealul aferent Regiunii 6 Nord-Vest reprezinta doar o solutie de moment, incompleta si insuficienta.

•Dezvoltarea arealului cuprins in Zona Prioritara IX nu poate fi conceputa independent de actiunea unor poli de influenta extrateritoriali zonei, dar care influenteaza viitorul acesteia - in speta municipiile Cluj-Napoca si Oradea. In caz contrar, se porneste de la premisa falsa a unui sistem inchis, lipsit de influente exogene, a carui dezvoltare e influentata in mod exclusiv de forte ce se manifesta pe plan local. Ca atare, analiza la nivel zonal consideram necesar a fi completata de o studiere atenta a relatiilor ce se stabilesc intre dezvoltarea municipiului Cluj-Napoca si cea a municipiilor Turda si Campia Turzii, pe de o parte, respectiv Oradea si Nucet, Stei, Vascau si Beius pe de alta parte - mai ales daca obiectivul respectivei analize il constituie o ajustare optima a calificarilor existente la evolutia pietei muncii.

Odata facute aceste precizari, putem identifica, in aceasta etapa a analizei, urmatoarele domenii prioritare pentru arealului Zonei Prioritare IX cuprins pe teritoriul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest:

Page 19: Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul ... · Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul profesional si tehnic, relevante pentru dezvoltarea regionala 1. Zone-tinta

Turismul

Axa prioritara - "Dezvoltarea sectorului productiv si a serviciilor conexe" Masura - Dezvoltarea si promovarea ofertei turistice Axa prioritara - "Dezvoltarea infrastructurii" Masura - Dezvoltarea infrastructurii pentru activitati turistice Dezvoltarea turismului in zona Muntilor Apuseni trebuie conceputa de o maniera integrata, care

depaseste limitele trasate pentru Zona Prioritara IX. Doua sunt axele prioritare in acest sens: "Parcul Natural al Muntilor Apuseni" - proiect avansat inca din 1997 de Clubul Ecologic

Transilvania. Amplasamentul Parcului va fi in partea nordica a Muntilor Bihor, cu epicentru in Bazinul inchis Padis - Cetatile Ponorului si, radial de acesta, in bazinele superioare ale raurilor Somesul Cald (la N si E), Garda Seaca si Ponorasul (la S, afleunti ai Ariesului), Crisul Pietros (la V). Administrativ, Parcul s-ar intinde pe teritoriul a doua judete - respectiv zona S-E a judetului Bihor si N-V judetului Alba - cea mai mare parte a Parcului fiind situat pe teritoriul judetului Bihor.

Limitele Parcului au fost stabilite dupa urmatoarele criterii: •includerea tuturor obiectivelor naturale de protejat, cu zonele tampon aferente •respectarea unor delimitari naturale existente cum ar fi limitele de bazin hidrografice, lizierele de

padure, creste muntoase sau limitele intravilanului unor localitati •ocolirea, pe cat posibil, a zonelor locuite sau supuse (vizate) unor activitati economice •asigurarea cailor de acces prin Parc si a unor "Porti de intrare in Parc", unde exista posibilitatea

realizarii unor dotari turistice ce pot satisface un numar apreciabil de turisti •ocolirea pe cat posibil a terenurilor cu situatie cadastrala incerta.

Zona propusa prin proiect este delimitata de: •Varful Cornu Muntilor - Culmea Carligatelor - Vf. Piatra Graitoare - Piatra Talharului - Vf. Gardul

de Piatra - la N •Valea Ponorului - Cantonul Runcu Ars - Valea de la Casoaie - Poiana Tomnatec - Paraul Suru -

Paraul Izbucul Mic - Culmea Batrana - Casa de Piatra - la E •Casa de Piatra - Valea Soholodului - Paraul Secu - Varful Glavoaia - Culmea Glavoaia - Varful

Bortigului - Valea Luncsoara - Varful Tapu - la S •Varful Stirbina - drumul forestier pe Paraul Tiganilor - Cantonul Pauleasa - drumul forestier pe

deasupra Cheilor Jgheabului - Intre Ape - Culmea Magura Seaca - Varful Sulita - satul Boga - Culmea Rugoiu - Varful Cornu - la V.

Zona propusa prezinta o serie de puncte cu un potential de atractivitate turistica ridicat, dintre care amintim: Pestera "Ghetarul Focul Viu", Cetatile Ponorului, Pestera Cetatea Radesei, Cheile Somesului Cald, Valea Galbenei, Poiana Florilor etc.

Din pacate, infrastructura turistica necesara pentru punerea in valoare a acestui patrimoniu natural este departe de a se ridica la standardele unui turism modern. Pe langa numarul insuficient de spatii de cazare, calitatea serviciilor oferite lasa mult de dorit; caile de acces sunt reprezentate de drumuri forestiere necesitand lucrari ample de modernizare; in fine, reteaua electrica e slab dezvoltata.

Cu toate greutatile existente, numarul vizitatorilor obiectivelor turistice din regiune a fost foarte mare in ultimii ani - pe langa cei care si-au petrecut vacantele si week-end-urile venind cu autoturismul propriu si campand in zona - categorie care a predominat - zona a reprezentat o destinatie si pentru grupuri mari de turisti organizati - prin scoli sau agentii de turism - sau pentru o serie de tabere, organizate de diferite ONG-uri. Din pacate, un numar mare de turisti sositi in Padis s-au aratat profund dezamagiti de conditiile intalnite, parasind in graba zona in cautarea unor conditii "mai omenesti" de cazare si masa. Intre turistii straini care au vizitat zona, au existat grupuri organizate, sosite cu autocare de lux, care au preferat sa

Page 20: Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul ... · Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul profesional si tehnic, relevante pentru dezvoltarea regionala 1. Zone-tinta

doarma in autocar si sa-si scurtze sejurul, decat sa accepte conditiile oferite de unitatile de cazare din zona.

Un remediu la aceasta situatie il reprezinta dezvoltarea retelei agro-turistice, mult mai eficienta din punct de vedere al investitiilor, cat si a cuprinderii intregii palete de servicii oferite turistilor. O asemenea solutie poate oferi o alternativa viabila si comunitatilor locale din jurul Parcului, care se tem ca, in urma declararii zonei ca arie protejata, anumite activitati economice - precum exploatarea lemnului, cresterea animalelor sau recoltarea fructelor de padure - vor fi afectate de restrictiile impuse in vederea prezervarii patriomoniului natural.

In ceea ce priveste impactul acestui Parc National asupra Zonei Prioritare IX, la nivelul zonei Beius-Stei, s-ar putea dezvolta o serie de servicii conexe asigurand buna administrare a Parcului, care vor cuprinde:

•intretinerea drumurilor de acces prin Parc •servicii de salubritate si reciclarea materialelor •reparatii si intretinere - pentru infrastructura din cadrul Parcului •mijloace de transport - pentru turisti si administratia Parcului etc.

(Material pus la dispozitie de Clubul Ecologic Transilvania)

Dezvoltarea turismului pe Valea Ariesului - axa Turda - Campeni - Arieseni - Nucet Unul dintre principalele atuuri ale Vaii Ariesului il reprezinta calea ferata ingusta, destinata

"Mocanitei". Desi in prezent scoasa din exploatare, exista o serie de proiecte vizand repunerea ei in functiune si introducerea in circuitul tursitic. Astfel, in Strategia de Dezvoltare a Judetului Cluj, unul dintre programele prioritare ale Consiliului Judetean Cluj il reprezinta "Dezvoltarea turismului in zona Muntilor Apuseni", in cadrul caruia se urmareste "Constituirea unui consortiu pentru repunerea in functiune si exploatarea in scop turistic a Mocanitei pe Valea Ariesului".

O observatie se impune in ceea ce priveste potentialul turistic al municipiului Turda - situarea sa in proximitatea Cheilor Turzii si a Cheilor Turenilor ii confera pozitia de punct de plecare si destinatie in drumetii si campari de o zi; de asemenea, potentialul balnear al Bailor Sarate Turda, insuficient exploatat in prezent, in ciuda investitiilor in dotari si in imbunatatirea serviciilor oferite, poate contribui la o revitalizare a turismului de cura - eventual prin filiera biletelor de odihna si tratament.

Industria alimentara - polul Rieni - Stei - Draganesti Intreaga zona Nucet-Stei-Vascau-Beius, din punct de vedere al pietei muncii, a fost puternic

influentata de investitiile Grupului de firme "European Drinks", concentrate in domeniul produselor alimentare. Astfel, dupa 1999 investitiile totale pe cele trei platforme: Stei, Draganesti si Rieni s-au ridicat la un total de 88 mil. Euro, angajand 2906 persoane, din care 1231 cu domiciliul in zona defavorizata Stei-Nucet-Draganesti, din care 521 din forta de munca neocupata. Accentul pus pe valorificarea resurselor locale pentru realizarea unor produse de calitate ireprosabila, certificata pe plan international, reprezinta premise pentru dezvoltarea zonei si in viitor.

Polul Turda - Campia Turzii Denumirea "pol" este improprie, deoarece strategiile de dezvoltare ale celor doua municipii nu sunt

corelate - ideea unui parc industrial nu a prins contur sub forma unui proiect, colaborarile limitandu-se la probleme de mediu.

La nivelul municipiului Turda, ramurile industriale traditionale sunt: materialele de constructii (ciment, var, ipsos, prefabricate din beton, produse din material plastic pentru constructii), chimica (clor,

Page 21: Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul ... · Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul profesional si tehnic, relevante pentru dezvoltarea regionala 1. Zone-tinta

acid clorhidric, soda caustica, antidaunatori, produse chimice auxiliare), sticlarie (sticlarie de menaj, sticle si borcane), izolatori de înalta si joasa tensiune si alte piese electroizolante din ceramica si piese de schimb auto. Trebuie observat insa puternicul declin al economiei municipiului in perioada 1997 - 2000 si care a dus la reducerea numarului de locuri de munca in domeniul industrial si la declinul unor sectoare industriale cum ar fi : industria chimica, sticlei, materialelor de constructii.

La data de 30.06.2001, in evidentele Directiei Generale a Finantelor Publice a Judetului Cluj erau inregistrate la nivelul Municipiului Turda 2346 societati comerciale dintre care au depus bilant 1437, din care cu activitate 966 si cu pierderi 607. La data de 28.11.2001, in evidentele Camerei de Comert, Industrie si Agricultura Cluj, Oficiul Turda figureaza un numar de 1271 societati, dintre care 971 active.

Principalii agenti economici industriali sunt : S.C. Cimentul, Izocer, Izomac, Casirom, Electroceramica, Turdeana, Turdalact si Turdapan.

Activitatea agricola se desfasoara pe o suprafata de 8631 ha din care 6626 ha arabil, 1161 ha pasuni, 733 ha fânete, 54 ha vii si pepiniere viticole si 57 ha livezi si pepiniere pomicole. Culturile mai importante sunt : cereale pentru boabe (grâu si porumb), plante pentru nutret, legume, cartofi si sfecla de zahar. In municipiu pe linga cele 6165 gospodarii ale populatiei care detineau terenuri agricole îsi desfasoara activitatea o statiune de cercetari agricole profilata pe probleme legate de sectorul vegetal.

In domeniul comertului, activitatea se desfasoara în 576 unitati dintre care 48 cu capital de stat, 9 cooperatiste si 519 apartinând sectorului privat.

Intr-o analiza SWOT a situatiei existente la nivelul Municipiului Turda, se surpind urmatoarele puncte importante:

Puncte tari

1.Traditie in domeniul materialelor de constructii 2.Posibilitatea refolosirii pietrei de calcar la fabricarea cimentului 3.Existenta unor puncte turistice cu atractivitate ridicata

Puncte slabe 1.Probleme de ordin ecologic - pulberi, depozite de hexaclorcilohexan etc. 2.Dezvoltarea insuficienta a serviciilor

Posibile amenintari 1.Pierderea atractivitatii municipiului din punct de vedere investitional, pe fondul instituitrii unei crize economice cronice

Posibile oportunitati 1.Dezvoltarea sectorului de prelucrare in cadrul indusriei usoare 2.10 ha terenuri disponibile pentru investitii 3.Active industriale disponibile (ex. uzina chimica)

In urma analizei SWOT, au rezultat urmatoarele directii strategice de actiune:

1.Dezvoltarea sectorului materialelor de constructii 2.Dezvoltarea turismului 3.Dezvoltarea sectorului procesarii materiilor prime pentru industria usoara si sectorul agroalimentar 4.Trecerea in domeniul public a terenurilor si siturilor industriale dezafectate si elaborarea unor

programe privind ecologizarea si reintroducerea lor in circuitul economic. Declararea municipiului Turda ca zona defavorizata - proiect aflat acum in stadiul aprobarii

documentatiei de catre CDR - poate contribui la revitalizarea intregii zone, prin atragerea de investitii. In ceea ce priveste municipiul Campia Turzii, acesta prezinta un mult mai pronuntat caracter

monoindustrial, fiind centrat in jurul Combinatului " - Industria Sarmei" - societatea comerciala cu cea mai mare cifra de afaceri in anul 2000 din judetul Cluj. In afara domeniului industriei metalurgice si a constructiilor metalice, potential de dezvoltare prezinta si sectorul chimic - aflat in apropierea unor surse de materii prime si beneficiind de existenta in apropiere a unei forte de munca pregatite in domeniu (cazul personalului disponibilizat de la Uzinele Chimice din Turda). (Materiale puse la dispozitie de Primaria Turda)

Page 22: Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul ... · Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul profesional si tehnic, relevante pentru dezvoltarea regionala 1. Zone-tinta

3. Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul profesional si tehnic

Judetul Maramures

Domeniile prioritare de calificare alternativa la nivelul localitatilor judetului Maramures cuprinse in Zona Prioritara X pot fi grupate in doua categorii:

Domenii si calificari prioritare asigurate de oferta educationala existenta Domenii si calificari prioritare propuse pentru a fi incluse in nomenclatorul ocupatiilor, meseriilor si specializarilor pentru care se asigura pregatire profesionala prin invatamantul preuniversitar (HG 456/2000). Domenii si calificari prioritare asigurate de oferta educationala existenta

Localitatea Domeniul Calificări relevante Codificare cf.

HG 458/2000

Tehnician operator tehnică de calcul 1/27 Electronică, automatizări şi

informatică tehnologică industrială Tehnician electrotehnist 1/19

Electronică Electronist – reţele de telecomunicaţii 2/85 Construcţii – lucrări publice Instalator tehnico – sanitare şi de gaze 10/148 Mecanic Tehnician mecatronist 1/25

Tehnician în alimentaţie publică 1/4 Tehnician în turism 1/3

BAIA MARE

Alimentaţie publică, turism şi activităţi conexe Ospătar / vânzător în unităţi de

alimentaţie publică 2/141

Mecanic auto 2/29 Mecanic Tehnician în transporturi 1/23 BAIA SPRIE Electronică, automatizări şi informatică tehnologică industrială Electrician auto 1/109

Tehnician în prelucrarea lemnului 1/11 Fabricarea produselor din lemn Tâmplar universal 2/154 Tehnician mecatronist 1/25 Mecanic auto 2/29

SIGHETU MARMAŢIEI Mecanic

Tinichigiu vopsitor auto 2/16 Tehnician în alimentaţie publică 1/4 Tehnician în turism 1/3 Bucătar 2/142 BORŞA Alimentaţie publică, turism şi

activităţi conexe Cofetar/patiser 2/140 Tehnician mecatronist 1/25 Mecanic Mecanic motoare termice 2/7 CAVNIC Alimentaţie publică, turism şi

activităţi conexe Tehnician în turism 1/3

Servicii Tehnician în activităţi financiar contabile 1/1

Tehnician agromontan 1/7 Tehnician veterinar 1/8

SEINI Resurse naturale şi protecţia mediului Tehnician în agricultură 1/6 Servicii

Tehnician în activităţi financiar contabile 1/1

Tehnician agromontan 1/7 Tehnician veterinar 1/8

ŞOMCUTA MARE Resurse naturale şi protecţia

mediului Tehnician în agricultură 1/6

Page 23: Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul ... · Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul profesional si tehnic, relevante pentru dezvoltarea regionala 1. Zone-tinta

Domenii si calificari prioritare propuse pentru a fi incluse in nomenclatorul ocupatiilor, meseriilor si specializarilor pentru care se asigura pregatire profesionala prin invatamantul preuniversitar (HG 456/2000).

Localitate Domeniu Calificari relevante

Operator tehnica de calcul

Instalatori/depanatori tehnica de calcul

Operator multimedia (audio, video, digital Info)

Electronist retele de telecomunicatii si

Administrator de retele de comunicatii digitale si analogice (LAN, WAN, Wireless-Campus)

Retele de infrastructura urbana: • informatica aplicata in domeniul infrastructurii urbane-telecomunicatii si

networking, energie electrica, apa-canal, gaze, transport etc.) • GIS prelucrare a datelor geografice digitale si analogice, topo, cadastru,

harti, etc. CAD/CAM (CAD+Computer Aided Design)

Web Design, procesare digitala a imaginilor etc

Informatica economica

Tehnicieni IT si comunicatii

Informatica aplicata in domeniul eGov, eBusiness, eCommerce , e-economy Recuperarea si reciclarea deseurilor textile organice si anorganice

Recuperarea si reciclarea materialelor electrotehnice Tehnicieni Ecologie

Eco Turism Tehnicieni industrie

usoara Proiectare vestimentatie asistata de calculator

BAIA-MARE

Tehnicieni in domeniul calitatii

Specializare in asigurearea calitatii in domenii complexe, metrologie si standardizare

Tehnician CAD Constructii si arhitectura cu materiale moderne (casute lemn etc.) SIGHETU MARMATIEI Tehnician IT Componente electronice si tehnica de calcul

BORSA Turism Tehnician info-marketing Electronica aplicata Tehnologii moderne de transport si telecomunicatii

BAIA-SPRIE Turism Instalatii de transport aferent turismului (auto-moto, velo, parapanta, navigatie usoara, cablu etc.)

CAVNIC Servicii electromecanice

Reparatii, intretinere, instalare aparatura electrocasnica

SEINI Informatica aplicata Aplicatii info-educationale Agro si eco-turism Produse agricole ecologice si agroturism SOMCUTA

MARE Automatizari Informatica aplicata - tehnologii moderne in automatizari

Aceste calificari relevante nu sunt cuprinse in nomenclatorul ocupatiilor, meserilor si specializarilor prevazut de HG 458/2000. Prin urmare Inspectoratul Scolar Judetean Maramures s-a angajat sa faca demersurile stabilite de Ministerul Educatiei si Cercetarii, necesare pentru aprobarea si introducerea in nomenclator a noilor ocupatii, meserii si specializari.

Page 24: Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul ... · Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul profesional si tehnic, relevante pentru dezvoltarea regionala 1. Zone-tinta

Judetul Cluj Localitate Domeniu Calificări relavante Codificare

HG 458/2000 Anexa /Nr.

Prioritate

Tehnician mecatronist 1/25 Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii 1/14 Mecanic în industria construcţiilor de maşini 2/ 5 Mecanic auto 2/ 29

Mecanică

Tinichigiu vopsitor auto 2/ 16

1

Tâmplar universal 2/ 154 Fabricarea produselor din lemn

Maistru tâmplar mobilă şi binale 6/ 70 2

Tehnician în industria textilă 1/ 21 Confecţioner produse textile 2/ 163 Confecţioner articole din piele ţi înlocuitori 2/ 167

Industrie textilă şi pielărie

Croitor îmbrăcăminte femei 2/ 165

3

Tehnician electrotehnist 1/ 19 Electrician instalaţii şi echipamente electrice industriale 2/ 104 Electrician auto 2/ 109

Electric

Maistru montare şi reparaţii maşini şi aparate electrice 6/ 12

4

Brutar-patiser-preparator produse făinoase 2/ 144 Industrie alimentară Preparator produse din lapte 2/ 147

5

Bucătar 2/ 142 Cofetar-patiser 2/140

Alimentaţie publică,turism şi activităţi conexe Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie

publică 2/ 141

6

Operator în fabricarea celulozei şi hârtiei 2/ 93 Chimie industrială Maistru fabricarea celulozei şi hârtiei 6/ 65

7

Tehnician operator tehnici de calcul 1/ 27

DEJ

Electronică,automatizări şi informatică tehnologică industrială

Electronist aparate şi echipamente de electronică profesională

2/ 84 8

Page 25: Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul ... · Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul profesional si tehnic, relevante pentru dezvoltarea regionala 1. Zone-tinta

Judetul Satu Mare In ceea ce priveste municipiul Negresti-Oas, domeniile previzibile a se afirma in stransa legatura cu dezvoltarea zonei turistice Negresti Oas-Luna Ses sunt:

Localitatea Nivel Prioritate Domeniu Calificari relevante Codificare

HG 458/200 Nr. anexă/ Nr.

crt

1

Servicii Tehnician în activităţi financiare şi comerciale Tehnician în alimentaţie publică Tehnician in turism

1/1

1/4

1/3

2 Resurse naturale şi protecţia mediului

Tehnician agromontan 1/7

Liceal

3 Tehnic Tehnician în transporturi 1/23

1 Construcţii şi lucrări publice

Instalator tehnic-sanitare şi gaze

2/122

2 Fabricarea produselor din lemn

Tâmplar universal 1/154

3 Textile şi pielărie Agricultura

Confecţioner produse textile Fermier montan

2/163

2/130

4 Mecanic Mecanic auto Mecanic agricol

2/29 2/54

NEGRESTI

OAS

Profesional

5 Comerţ şi servicii

Comerciant vânzător mărfuri alimentare

2/137

Page 26: Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul ... · Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul profesional si tehnic, relevante pentru dezvoltarea regionala 1. Zone-tinta

Judetul Bistrita-Nasaud Localitatea Prioritate Domeniu Calificari relevante Codificare

HG 458/200 Nr. anexă/ Nr. crt

Tehnician prelucrari mecanice 1/15 Tehnician în transporturi 1/23 Tehnician în telecomunicatii 1/18 1

Tehnic

Tehnician în automatizari 1/17

2 Constructii si lucrari publice Zugrav-ipsosar-vopsitor-tapetar 2/121 Electronist aparate 2/82 Electronist retele de telecomunicatii 2/85 Tehnician în prelucrarea lemnului 1/11

3

Electronica

Tehnician în chimie industriala 1/12

Tehnician în agricultura 1/6 Tehnician agromontan 1/7 Tehnician veterinar 1/8

4

Resurse naturale si protectia mediului

Tehnician în protectia mediului 1/13

BISTRITA

5 Electric Electrician auto 2/109

1 Resurse naturale si protectia mediului

Tehnician în silvicultura 1/9

NASAUD 2 Silvicultura si protectia

mediului Padurar 2/131

Tehnician mecanic pentru întretinere si reparatii

1/14 1 Tehnic

Tehnician în industria textila 1/21

Tehnician în agricultura 1/6 Tehnician agromontan 1/7 2 Resurse naturale si protectia

mediului Tehnician veterinar 1/8 Mecanic auto 2/29

BECLEAN

3 Mecanic Tinichigiu vopsitor auto 2/16

1 Servicii Tehinician în activitati financiare si comerciale

1/1

2 Mecanic Mecanic auto 2/29

CAIANU MIC

3 Industrie textila si pielarie Tricoter confectioner 2/162

1 Tehnic Tehnician în industria textila 1/21 2 Mecanic Mecanic auto 2/29 3 Electric Electrician auto 2/109

Confectioner produse textile 2/163 4 Industri textila si pielarie Croitor îmbracaminte femei 2/165

MAIERU

FELDRU

TELCIU 5 Electric Electrician de întretinere si reparatii 2/110

Page 27: Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul ... · Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul profesional si tehnic, relevante pentru dezvoltarea regionala 1. Zone-tinta

Domenii prioritare de calificare identificate la nivelul Zonei Prioritare IX Judetul Cluj

Localitate Prioritate Domeniu Calificări relavante Codificare HG 458/2000

Anexa /Nr. Tehnician în chimie industrială 1/ 12 Sticlar 2/ 99 Operator ceramică fină 2/ 97

1

Chimie industrială

Maistru sticlar 6/ 58 Tehnician în industria textilă 1/ 21 Confecţioner produse textile 2/ 163 Confecţioner articole din piele şi înlocuitori 2/ 167 Croitor îmbrăcăminte femei 2/ 165

2

Industrie textilă şi pielărie

Maistru croitor 6/ 90 Tehnician în transporturi 1/ 23 Tehnician mecatronist 1/ 25 Mecanic motoare termice 2/ 7 Mecanic auto 2/ 29 Tinichigiu vopsitor auto 2/ 16

3 Mecanic

Maistru electromecanic auto 6/ 75

4 Industrie alimentară

Brutar-patiser-preparator produse făinoase 2/ 144

Tehnician operator tehnici de calcul 1/ 27 Tehnician electrotehnist 1/ 19 Electrician auto 2/ 109 Secretar-stenodactilograf-operator birotică 5/ 89 Electronist radio TV şi aparatură audio-video 5/ 90 Analist programator 5/ 11

5

Electronică,automatizări şi informatică tehnologică industrială

Maistru electromecanic aparate de măsură şi automatizări 6/ 11 Tehnician în alimentaţia publică 1/ 4 Tehnician în turism 1/ 3 Bucătar 2/ 142 Cofetar-patiser 2/140

6

Alimentaţie publică,turism şi activităţi conexe

Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie publică

2/ 141

Tehnician în lucrări publice şi construcţii 1/ 20 Dulgher tâmplar-parchetar 2/ 119 Zidar-pietrar-tencuitor 2/ 120 Zugrav-ipsosar-vopsitor-tapetar 2/ 121

Construcţii şi lucrări publice

Instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze 2/ 122 Tehnician în prelucrarea lemnului 1/ 11

TURDA

7

Fabricarea produselor din lemn

Tâmplar universal 2/ 154

Bucătar 2/ 142

1 Alimentaţie publică,turism şi Cofetar-patiser 2/140

Page 28: Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul ... · Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul profesional si tehnic, relevante pentru dezvoltarea regionala 1. Zone-tinta

activităţi conexe Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie publică

2/ 141

1 Electronică,automatizări şi informatică tehnologică industrială

Tehnician operator tehnici de calcul 1/ 27

Tehnician în industria textilă 1/ 21

Confecţioner produse textile 2/ 163

2 Industrie textilă şi pielărie

Confecţioner articole din piele şi înlocuitori 2/ 167

Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii 1/ 14

Mecanic motoare termice 2/ 7

Mecanic în industria construcţiilor de maşini 2/ 5

Lăcătuş mecanic prestări servicii 2/ 32

Laminorist-trefilator-trăgător 2/ 41

Strungar 2/ 13

Maistru mecanic 6/ 3

CÂMPIA TURZII

3 Mecanică

Maistru laminator 6/ 31

Page 29: Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul ... · Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul profesional si tehnic, relevante pentru dezvoltarea regionala 1. Zone-tinta

Judetul Bihor Localitatea Domeniul Calificarea relevantă Forma de

şcolarizare Codificare HG 458/2000

Prioritate

Operator in ind. zahăr, glucoză şi produse zaharoase

Şc. Prof. Anexa 2 poz. 148

Operator în vinificaţie alcool drojdie şi băuturi alcoolice

Şc. Prof. Anexa 2 poz. 150

Industrie alimentară

Operator în industria malţului, berii şi tutunului

Şc. Prof. Anexa 2 poz. 151

1

Tâmplar universal Şc. Prof. Anexa 2 poz. 154 Sculptor intarsier Şc. Prof. Anexa 2 poz. 156

Fabricarea produselor din lemn Tapiţer saltelar plăpumar Şc. Prof. Anexa 2 poz. 157

2

Tehnician în ind. alimentară Liceu Anexa 1 poz. 10 Tehnician în silvicultură Liceu Anexa 1 poz. 9

Resurse naturale şi protecţia mediului

Tehnician în prelucrarea lemnului Liceu Anexa 1 poz. 11 3

Tehnician în activităţi financiar contabile Liceu Anexa 1 poz. 1 Servicii Tehnician turism Liceu Anexa 1 poz. 3

Alimentaţie publică

Cofetar patiser Şc. Prof. Anexa 2 poz. 140 4

Tehnician mecanic întreţinere şi reparaţii Liceu Anexa 1 poz. 14 Tehnician electronist Liceu Anexa 1 poz. 16

Tehnic

Lăcătuş construcţii metalice Şc. Prof. Anexa 2. Poz. 1 Lăcătuş mecanic prestări servicii Şc. Prof. Anexa 2 poz. 32 Mecanic în industria construcţiilor de maşini

Şc. Prof. Anexa 2 poz. 5

Strungar Şc. Prof. Anexa 2 poz. 13

Mecanică

Sudor Şc. Prof. Anexa 2 poz. 10

5

Arte plastice Tehnician pentru tehnici artistice Liceu Anexa 1/b poz. 6 6 Instalator instalaţii tehnco-sanitare şi gaze Şc. Prof. Anexa 2 poz. 122 Construcţii şi

lucrări publice Zidar pietrar tencuitor Şc. Prof. Anexa 2 poz. 120 7

Beiuş

Industrie uşoară

Croitor îmbrăcăminte bărbaţi Şc. Prof. Anexa 2 poz. 164 8

Page 30: Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul ... · Domenii prioritare de calificare pentru invatamantul profesional si tehnic, relevante pentru dezvoltarea regionala 1. Zone-tinta

Localitatea Domeniul Calificarea relevantă Forma de

şcolarizare Codificare

HG 458/2000 Prioritate

Tehnician în ind. alimentară Liceu Anexa 1 poz. 10 Tehnician controlul calităţii produselor alimentare

Şc. Postliceală Anexa 5 poz. 54 Industria

alimentara

Operator în industria zahărului, glucozei şi prod. Zaharoase

Şc. Prof. Anexa 2 poz. 148 1

Mecanic auto Şc. Prof. Anexa 2 poz. 29 Transporturi auto

Tinichigiu vopsitor auto Şc. Prof. Anexa 2 poz. 16 2

Tehnician în transporturi Liceu Anexa 1 poz. 23 Tehnica Tehnician operator tehnică de calcul

Liceu Anexa 1 poz. 27 3

Tehnician în activităţi financiare şi comerciale

Liceu Anexa 1 poz. 1

Tehnician turism Liceu Anexa 1 poz. 3

Servicii

Tehnician coordonator activităţi comerciale

Şc. Postliceală Anexa 5 poz. 41 4

Ind. Usoara Tricoter confecţioner Şc. Prof. Anexa 2 poz. 162 5

Ştei

Construcţii si lucrari publice

Zidar zugrav vopsitor Şc. Prof. Anexa 2 poz. 120 6