1  

   

Doing business in CANADA

Îndrumar de afaceri

Office for Economic and Commercial Promotion Consulate General of Romania in Montreal 1010 Sherbrooke W, POB 56, Montreal (QC) H3A 2R7 Phone/Fax: 514-504-8235 E-mail: romtrade.mtl@videotron.ca  

INFORMAȚII GENERALE 5

2  

Instituțiile politice canadiene

Populația

Clima

Limba

Orarul de afaceri

Sărbători publice

Călătoriile si transporturile

Zonele orare

Valuta

ECONOMIA

Evoluții actuale

Schimburile comerciale externe

Poziția investițională externa a Canadei

Investițiile străine directe

10

SCHIMBURILE COMERCIALE BILATERALE ROMANO-CANADIENE

15

PRIVIRE GENERALA ASUPRA PIEȚEI CANADIENE

Piețele regionale

Piețele zonelor urbane

Trendurile de consum si oportunitățile pieței canadiene

17

SISTEMUL DE COMERȚ

Acorduri comerciale

26

3  

Acordul CETA

Sistemul de Taxe

Taxa vamală

Nivelul taxelor vamale

Documentele de import

REGULI DE COMERȚ

Standardele internaționale si canadiene

Standardizarea

Standardele canadiene

Verificarea

Legi, Reglementari si Controale

Exigentele legate de etichetarea produselor

31

CADRUL LEGAL DE AFACERI

Sistemul juridic canadian

Entități de afaceri

Corporațiile

Incorporarea la nivel federal sau provincial

Branch office

Parteneriate

Parteneriate limitate

Franchising

Joint Ventures

Cooperarea industriala

39

4  

CONSIDERAȚII FINALE PRIVIND PIAȚA CANADIANA

Canale de distribuție

Exigentele pentru exportatori

43

ADRESE UTILE

46

5  

INFORMAȚII GENERALE

Canada este un stat federal constituit din 10 provincii si trei teritorii cu statut special. Canada este o democrație parlamentara, forma de guvernământ fiind monarhia constituțională, MS ELISABETA A II-A, „Regina Regatului Unit, a Canadei și a celorlalte regate și teritorii ale sale” fiind șef al statului. Guvernatorul general, către care regina a delegat puterile sale in Canada, are un rol larg ceremonial, fiind ținut sa respecte opțiunile reprezentanților aleși. Cele doua limbi oficiale in Canada sunt engleza si franceza, cu statut egal in instanțele juridice federale, in parlament si instituțiile federale.

6  

Instituțiile politice canadiene

Puterea este constituțional împărțită intre guvernul federal si guvernele provinciilor. Cele 10 provincii sunt: Quebec, Ontario, Nova Scotia, New Brunswick, Manitoba, British Columbia, Prince Edward Island, Alberta, Saskatchewan, Newfounland and Labrador. Cele trei teritorii cu statut special sunt: Yukon, Northwest Territories si Nunavut. Acestea au legislativ si se guvernează in probleme locale, însă responsabilitățile lor constituționale sunt mai restrânse decât in cazul provinciilor.

Guvernul federal deține controlul in domeniile de interes național, cum sunt comerțul, transporturile si comunicațiile, băncile, moneda, vama si accizele, relațiile externe, apărarea si dreptul penal. Guvernele provinciale au puteri in domenii de importanta locala ca: proprietatea si drepturile civile in cadrul provinciei, instituțiile municipale, educația, sănătatea si asistenta sociala, precum si administrarea justiției.

Puterea legislativa, reprezentata de Parlamentul Canadei, se compune din Coroană, camera superioara, Senatul, si camera inferioara cunoscuta sub denumirea de Camera Comunelor. Senatul este compus din 105 membri numiți de guvernatorul general la recomandarea primului ministru, iar numirile se fac printr-o distribuire pe baze regionale. Membrii Camerei Comunelor (membri ai parlamentului - MP), in număr de 308, sunt aleși pe o perioada de maxim 5 ani.

In urma alegerilor legislative federale care au avut loc la 19 octombrie 2015, Partidul Liberal (PLC) a obținut majoritatea parlamentara, liderul acestuia, Justin Trudeau, formând noul guvern, după 10 ani de guvernare conservatoare.

Provinciile canadiene au sisteme de guvernare paralele cu cele ale guvernului federal. Astfel, un premier conduce fiecare guvern provincial, in calitate de lider al partidului politic cu cel mai mare suport in legislativul provinciei. Dat fiind ca alegerile federale si provinciale au loc separat, pot exista partide politice diferite la putere pe diferite paliere. In provincii nu exista organisme politice echivalente Senatului.

7  

Populația

Conform Statistics Canada, populația Canadei era de aproximativ 35,85 milioane locuitori la iulie 2015, estimându-se sa ajungă la circa 47 milioane pana in 2036.

Deși este a doua tara din lume ca mărime in privința teritoriului, densitatea populației in Canada este cea mai scăzută intre principalele tari industrializate, cu numai 3,7 locuitori pe km2.

In mare parte, Canada se afla deasupra zonei temperate. In partea nordica, temperaturile extrem de scăzute, dificultățile de transport si costul ridicat al vieții afectează agricultura si locuințele. Nu este surprinzător, ca atare, ca densitatea populației in cele trei teritorii cu statut special Yukon, Northwest Territories si Nunavut, precum si in nordul provinciei Quebec, media densității este sub 1 locuitor pe km2.

In zona temperata, totuși, densitatea populației variază intre 24,7 locuitori pe km2 in provincia Prince Edward Island si 1,4 locuitori pe km2 in provincia Newfoundland and Labrador.

Intre 2006 si 2011 populația Canadei a crescut cu 5,9%, cea mai înalta rata intre tarile G7. Creșterea populației se datorează însă mai multor factori.

Pe întregul an 2014, creșterea populației a fost de 2,4% in Alberta, care conduce in acest clasament intre provinciile si teritoriile Canadei in 2014, urmata de Nunavut 2,1% si Saskatchewan 1,5%.

Dimpotrivă, populația a înregistrat descreșteri in 2014 in Northwest Territories cu -0,8%, Newfoundland and Labrador cu -0,4% si New Brunswick cu -0,1%.

Previziunile statistice arata ca prima generație de ‚baby boomers’ de după război, care constituie grosul populației Canadei, va atinge vârsta de 80 de ani in 2026. Declinul natural al populației datorat mortalității va conduce la un necesar stringent de imigrare, la o rata de 7,5 imigranți la mia de locuitori si o rata a fertilității de 1,7 copii pe femeie. Acest scenariu indica faptul ca, începând din 2031, creșterile fluxurilor migratorii ar putea reprezenta peste 80% din creșterea populației Canadei, comparat cu procentul actual de 67%.

8  

Aproape 80% din canadieni locuiesc într-o fâșie de 160 kilometri de-a lungul frontierei cu SUA, in principal in marile centre urbane din partea centrala si vestica a tarii. In 2011, aproape 7 canadieni din 10 trăiau in unul din principalele orașe ale Canadei, comparativ cu 6 din 10 in 2006.

Este interesant de remarcat ca in 2013 Toronto a înlocuit Chicago pe locul 4 intre cele mai mari orașe din America de Nord, in timp ce Montreal se afla si el in primele 10.

Clima

Clima Canadei este caracterizata prin patru anotimpuri, primăvara, vara, toamna si iarna, fiecare din acestea cu influenta asupra tipului de produse cerute de consumatori. Temperaturile variază in funcție de anotimp, uneori atingând peste 30o vara si sub -33o iarna, in timp ce factorii umiditate si vânt intensifica aceste condiții. Exista, de asemenea, variații de temperatura substanțiale de-a lungul tarii. De exemplu, pe Coasta de Vest clima este temperata cu ierni moderate si veri blânde. Zona Nord Atlantica si Coasta de Est este in general mai aspra, cu furtuni de iarna mai puternice. Iarna in munții din Vest, in Canada Centrala si in Preerii este, de asemenea, foarte rece deși mai puțin furtunoasa. Durata iernii se întinde, in general, din noiembrie in aprilie in sud si tinde sa fie mai lunga in zonele mai nordice.

Limba

Canada are doua limbi oficiale: engleza si franceza. La recensământul din 2011, aproape 57,8% din canadieni declarau engleza ca limba materna, in timp ce franceza era prima limba pentru 21,7% din canadieni, cei mai mulți dintre ei rezidenți in provincia Quebec.

In Canada engleza este larg folosita in afaceri deși abilitatea de a comunica in franceza constituie un avantaj clar in vânzarea de produse sau servicii in Quebec. Cerințe de folosire a ambelor limbi pentru ambalare si etichetare sunt in vigoare pentru toate produsele, inclusiv la importurile in întreaga tara.

Populația alofonă, respectiv a cărei limba materna nu este nici engleza si nici franceza, formează o cincime din populația Canadei, aceasta mai ales cu referire la imigrație. Canadienii au peste 200 limbi

9  

materne, inclusiv din cele asociate de mult timp cu imigrația, cum sunt germana, italiana, ucraineana, olandeza, romana si poloneza. Totuși, in ultima decada grupuri lingvistice din Asia si Orientul Mijlociu au înregistrat cele mai mari creșteri, in special cele vorbitoare de tagalog (Filipine), araba, mandarina (China), punjabi si urdu (India), farsi (Iran).

Orarul de afaceri

Orele de afaceri standard in Canada sunt, in general, de luni pana vineri, de la 09:00 la 17:00. Orarul magazinelor de retail variază cumva de la provincie la provincie, dar cele mai multe sunt deschise de luni pana duminica, cu restricții privind duminica in anumite provincii, fiind deschise si mai târziu joi si vineri seara.

Sărbători publice

Canada are mai multe sărbători la nivel național iar unele provincii au, de asemenea, sărbători legale pentru rezidenții lor. In astfel de zile, cele mai multe birouri de afaceri sau guvernamentale sunt închise. Sărbătorile care cad într-o sâmbătă sau duminica sunt, in general, respectate in lunea următoare. Intre sărbătorile mai importante la nivel federal, in afara de cele mari religioase, se includ: 1 Ianuarie (Anul Nou), lunea premergătoare zilei de 25 mai (Victoria Day – Ziua Reginei Victoria), 24 Iunie (St. Jean - Baptiste Day – in Quebec), 1 Iulie (Canada Day – Ziua Națională), prima luni din august (Civic Holiday), prima luni din septembrie (Labour Day – Ziua Muncii), a doua luni din octombrie (Thanksgiving Day – Ziua Recunoștinței), 11 Noiembrie (Remembrance Day – Ziua Veteranilor).

Călătoriile si transporturile

Din cauza dimensiunilor sale, Canada a trebuit sa dezvolte un sistem impresionant de transport maritim, aerian si terestru, inclusiv rețele extinse de autostrăzi si cai ferate. Sistemul național de aeroporturi este compus dintr-o rețea de aeroporturi internaționale, naționale, regionale, locale, mici, îndepărtate si arctice.

Sistemul maritim consta in peste 24 de porturi importante unde se includ calea maritima vitala a fluviului St. Lawrence, care leagă Oceanul Atlantic de vastele piețe continentale ale Americii de Nord. Importurile pot intra prin unul din porturile principale ale Canadei,

10  

deși ele pot intra si printr-un port din SUA si transportate pe uscat in Canada. Porturile principale sunt Vancouver pe Costa de Vest, Montreal, Toronto si Thunder Bay pe sistemul caii maritime St. Lawrence, precum si Halifax (Nova Scotia) si Saint John (New Brunswick) pe Coasta de Est.

Cei mai mulți vizitatori sosiți din străinătate intra in Canada prin aeroporturile internaționale din Toronto, Montreal sau Vancouver. Canada se bucura de legături extinse si stabile intre orașele sale, ca si cu orașele din SUA. Călătoria cu avionul intre Coasta de Est si Coasta de Vest in Canada, făcând abstracție de timpul de escala si diferențele de fus orar, durează circa opt ore; călătoria aeriana intre Canada Centrala (Toronto) si Coasta de Vest (Vancouver) durează aproximativ cinci ore. Zborul de la Toronto la Montreal durează circa o ora.

Zonele orare

Cu un teritoriu de aproape 10 milioane km2, Canada se întinde pe nu mai puțin de șase fuse orare. In fiecare an, Ora de Vara intra in vigoare in a doua duminica a lunii martie când ceasurile in Canada, cu excepția provinciei Saskachewan, sunt date înainte cu o ora. In prima duminica din noiembrie se revine la Timpul Standard.

Valuta

Valuta canadiana se bazează pe sistemul zecimal, cu 100 cenți la un dolar canadian. Monedele se emit in denominări de doi dolari (toonie), un dolar (loonie), 25 cenți (quarter), 10 cenți (dime) si 5 cenți (nickel). Întrucât de la 1 februarie 2013 moneda de 1 cent (penny) nu se mai distribuie de guvern, valoarea tranzacțiilor se rotunjește la nivelul de 5 cenți.

Bancnotele se emit in denominări de 5, 10, 20, 50, 500 si 1000 dolari canadieni.

ECONOMIA

Evoluții actuale

Conform Statistics Canada, Produsul Intern Brut (PIB) al Canadei a crescut in termeni reali cu 2,4% in 2014, urmând unei creșteri de 2,0% in 2013. Valoarea adăugată a crescut in toate sectoarele

11  

economice de baza in 2014, cu excepția agriculturii si sectorului forestier.

Comerțul en gros si de retail, finanțele si asigurările, sectorul serviciilor publice (educație, sănătate si administrație publica), serviciile de transport si depozitare, serviciile profesionale ca si serviciile de cazare si alimentație au contribuit la creșterea industriilor producătoare de servicii in 2014, cu 2,4%.

Declinul preturilor la energie a contribuit la scăderea exporturilor in prima jumătate a anului 2015. Exporturile de energie au totalizat 45,0 miliarde dolari canadieni in primele șase luni 2015, in scădere de la 59,9 miliarde dolari la aceeași perioada in 2014. Deficitul comerțului cu mărfuri al Canadei a înregistrat in prima jumătate a anului 2015 14,1 miliarde dolari canadieni.

Formarea bruta de capital fix in economie a înregistrat o creștere de 0,9% in 2014 si de 0,8% in 2013. Aceste creșteri urmează unei creșteri medii anuale de 8,8% in cei trei ani precedenți. Investițiile de afaceri in structuri rezidențiale au crescut cu 2,8% in 2014, după o descreștere de -0,4% in 2013.

Evoluțiile la preturile petrolului au coincis cu schimbări notabile in ritmul si structura activității economice in prima jumătate a anului 2015. Ca urmare, economia Canadei a suferit o contracție ușoară, cu -0,8% in primul trimestru si cu -0,5 % in trimestrul al doilea 2015. Totuși, după primele cinci luni de scăderi consecutive, PIB real a început sa se redreseze in iunie cu 0,4%, iulie 0,3% si august 0,1%.

Estimările actuale privind creșterea PIB real la sfârșitul anului 2015, se situează intre 1-1,2 %, respectiv de 2,2% pentru 2016. Alături de economiile dezvoltate dependente de exporturile de resurse (Norvegia, Australia), Canada continuă să sufere de pe urma noilor scăderi a prețurilor la materii prime și metale, precum și a scăderii cererii în China. Deprecierea dolarului canadian a fost, de asemenea, un factor cu influență sensibila.

Schimburile comerciale externe

12  

Comerțul exterior total cu mărfuri al Canadei – export plus import – a fost de 1.053 miliarde dolari canadieni in 2014, in creștere de la 966 miliarde dolari canadieni in 2013. Valoarea totala a fluxurilor comerciale externe a reprezentat 53% din Produsul Intern Brut (PIB) nominal, de 1.976 miliarde dolari canadieni in 2014.

Exporturile Canadei au atins 528,8 miliarde dolari canadieni in 2014, in creștere cu 10,3%, in timp ce importurile au crescut cu 7,8% fata de 2013, la 524,2 miliarde dolari canadieni. Ca urmare, balanța anuala a comerțului internațional cu mărfuri al Canadei a trecut de la un deficit de 7,2 miliarde dolari canadieni in 2013 la un excedent de 4,6 miliarde dolari canadieni in 2014.

Exporturile către Statele Unite au crescut cu 11,6% la 400,0 miliarde dolari canadieni in 2014. Ponderea SUA in totalul exporturilor canadiene a crescut la 75,7% in 2014, de la 74,8% in 2013. In același timp, importurile din Statele Unite au crescut in 2014 cu 12%, la 350,7 miliarde dolari canadieni, astfel încât ponderea importurilor din SUA a atins 66,9% comparativ cu 64,4% in 2013.

Exporturile către alte state decât SUA au crescut cu 6,6%, la 128,8 miliarde dolari canadieni, majorările cele mai mari fiind cu Italia (+2,0 miliarde dolari canadieni), Regatul Unit (+1,2 miliarde dolari canadieni) si Belgia (+1,0 miliarde dolari canadieni). Aceste creșteri au fost moderate de exporturi mai scăzute in China (-1,2 miliarde dolari canadieni).

Importurile din tari altele decât SUA au crescut cu un minim 0,1%, la 173,5 miliarde dolari canadieni, existând câteva fluctuații de la tara la tara. Printre tarile cu modificări mai mari la importul in Canada s-au aflat China, cu 3,6 miliarde dolari canadieni creștere, parțial contrabalansata de 2,1 miliarde dolari canadieni scădere la importurile din Algeria.

Drept urmare, deficitul comercial al Canadei cu tari altele decât Statele Unite s-a micșorat de la 52,6 miliarde dolari canadieni in 2013, la 44,8 miliarde dolari canadieni in 2014.

Exporturile de produse din domeniul energiei au crescut cu 13,5% la un nivel record de 128,7 miliarde dolari canadieni in 2014, creșterile fiind la preturi de 9,4% iar in volum fizic de 3,8%. Creșterile de preturi au fost moderate de preturile mai scăzute la țiței brut si bitum in a

13  

doua jumătate a anului. Principala contribuție la creșterea exporturilor in 2014 au avut-o țițeiul si bitumul brut, cu 14,4% si 92,7 miliarde dolari canadieni, precum si gazul natural cu 47,3% si 16,0 miliarde dolari canadieni.

Exporturile de bunuri de consum au crescut cu 12,8% la 58,8 miliarde dolari canadieni, creșterea in volum fiind de 7,8% iar de preturi de 4,7%. Aceasta se datorează, in principal, creșterii la exporturile de produse farmaceutice si medicinale (+35,6%), la alte produse alimentare (+12,3%) si la produsele din carne (+21,4%).

Vehiculele cu motor si părți ale acestora au crescut cu 9,3%, la 74,5 miliarde dolari canadieni. Jumătate din creșterea exporturilor a fost datorata autoturismelor si camionetelor ușoare, care au crescut cu 6,8%, la 49,7 miliarde dolari canadieni. Motoarele pentru vehicule si părți ale acestora au crescut, de asemenea, cu 15,3%, la 19,6 miliarde dolari canadieni.

Importurile au totalizat 524,2 miliarde dolari canadieni. S-au înregistrat creșteri la 9 din 11 secțiuni din Sistemul Nord-American de Clasificare a Produselor (NAPCS), in frunte cu bunurile de consum si produsele minerale metalice si nemetalice.

Importurile de bunuri de consum au crescut cu 8,9%, la 106,2 miliarde dolari canadieni. Bunurile diverse si furnituri (+10,2%), produsele farmaceutice si medicinale (+12,0%) si îmbrăcăminte, încălțăminte si accesorii (+9,5%) au avut principala contribuție la acesta secțiune. Pe ansamblu, preturile au crescut cu 7,4%, iar in volum creșterea a fost de 1,3%.

Importurile de produse minerale metalice si nemetalice au crescut cu 15,5%, la 46,2 miliarde dolari canadieni, cu o creștere in volum de 9,9%. Creșterile la import cele mai importante au fost la fier brut, otel si feroaliaje si produse de baza si semifabricate din metale feroase (+20,5%), ca si la metale prețioase si aliaje din metale prețioase (+23,3%).

Poziția investițională externa a Canadei

14  

Intrările de investiții străine directe in Canada au depășit ușor ieșirile, respectiv investițiile directe ale Canadei in străinătate, cu 1,4 miliarde dolari canadieni in 2014, comparativ cu 20,6 miliarde dolari canadieni in 2013. Acest domeniu a înregistrat in Canada cinci ani consecutivi de fluxuri de ieșiri nete de fonduri de investiții directe.

Poziția neta a activelor investiționale directe ale Canadei in străinătate a înregistrat un record de 227,2 miliarde dolari canadieni la sfârșitul anului 2014.

Investițiile directe ale Canadei in străinătate au crescut cu 58,3 miliarde dolari canadieni, ajungând la un total de 1.313,9 miliarde dolari canadieni in 2014, in principal datorită fluxurilor puternice de investiții dar si unui dolar canadian mai slab. Reevaluarea ca efect al slăbirii dolarului canadian a contribuit, de asemenea, la creșterea activelor internaționale ale Canadei denominate in valute străine.

Investițiile străine directe

Stocul de investiții canadiene directe in străinătate a crescut cu 67,3 miliarde dolari canadieni, la un total de 828,8 miliarde dolari canadieni in 2014. Statele Unite au deținut aproape doua treimi din creșterea pe ansamblu a investițiilor directe ale Canadei in străinătate in acest an. Fluxurile de învestiții ca si efectul reevaluării dolarului SUA fata de dolarul canadian, au contribuit la întărirea acestei poziții.

Europa a rămas a doua cea mai populara destinație de investiții directe a investitorilor din Canada in 2014. Activele de investiții directe in Europa au crescut ușor cu 0,9% la 191,5 miliarde dolari canadieni. Aceasta reflectă creșterile din Marea Britanie si Elveția, moderate de reduceri, in special din Luxemburg si Franța.

Nivelul investițiilor străine directe in Canada a crescut cu 40,3 miliarde dolari canadieni, la 732,3 miliarde dolari canadieni in 2014. Investitorii direcți din SUA si-au majorat participațiile cu 19,5 miliarde dolari canadieni, la un total de 361,4 miliarde dolari canadieni, reprezentând aproape jumătate din toate investițiile străine directe din Canada.

Investitorii direcți din Asia si Oceania au continuat sa-si consolideze poziția in Canada in 2014, investițiile lor avansând cu 7,9

15  

miliarde dolari canadieni, la un total de 85,9 miliarde dolari canadieni. China a contribuit cu aproape 60% la aceasta creștere.

Sectoarele manufacturiere si ale mineritului au înregistrat peste jumătate din creșterea stocului de investiții străine directe in Canada in 2014. Poziția de investiții străine directe in sectorul manufacturier in Canada a crescut cu 11,2 miliarde dolari canadieni la 215,7 miliarde dolari canadieni.

Sectoarele mineritului si extracției de țiței si gaze naturale au crescut cu 10,9 miliarde dolari canadieni la 152,0 miliarde dolari canadieni. Din anul 1999, aceste doua sectoare împreuna au atras aproape jumătate din investițiile străine directe in Canada.

SCHIMBURILE COMERCIALE BILATERALE ROMANO-CANADIENE

Conform Statistics Canada, exportul romanesc in Canada in 2014 s-a situat la nivelul de 383,1 milioane USD, înregistrând o creștere de 55,4% fata de anul anterior. Datele statisticii române indica un nivel de 207,8 milioane USD si o creștere de 29,6%, la aceeași perioada.

Importul României din Canada in 2014, conform datelor statistice canadiene, se ridica la 98,1 milioane USD, înregistrând o creștere de 3,4% la același interval. Conform statisticii române, importul a fost de 76,8 milioane USD in 2014, in scădere cu -48,5%.

Balanța comerciala a fost excedentara pentru România in 2014, atât conform statisticii canadiene cu 285,0 milioane USD, cat si statisticii române cu 131,0 milioane USD.

Datele indica un record absolut la exportul romanesc in Canada in anul trecut in ambele statistici, iar conform statisticii canadiene inclusiv la total schimburi.

In ce privește exportul romanesc in Canada in 2014, din analiza structurii acestuia așa cum este redata in cele doua statistici se pot desprinde o serie de constatări, pornind de la diferențele importante la total export, mai mare cu 84,4% in statistica canadiana, precum si la creșterea fata de anul precedent.

Principalele constatări se refera la valori superioare care se regăsesc in statistica Canadei pentru o serie de categorii importante de

16  

produse, cum sunt: produsele textile, cu 51,8 milioane USD fata de 6,0 milioane USD in statistica romana, încălțăminte 27,8 fata de 0,2 milioane USD, metale si produse din metal 159,3 fata de 123,3 milioane USD, mașini si echipamente electrice 62,7 fata de 25,3 milioane USD, vehicule 19,2 fata de 10,7 milioane USD, mase plastice, cauciuc (anvelope) 18,1 fata de 11,6 milioane USD, diverse produse (mobila) 14,8 fata de 6,2 milioane USD, produse alimentare, băuturi (vinuri) 6,7 fata de 3,7 milioane USD, etc.

Alte categorii înregistrează niveluri inferioare in statistica canadiana, cum sunt produse ale regnului vegetal (cereale), 6,2 fata de 14,4 milioane USD, datorita specificului de marfa negociata la bursa.

Pe lângă aceste diferențe de pondere, unele din aceste categorii înregistrează si creșteri notabile, cum sunt la metale 106,4%, textile 23,3%, vinuri 118,6%, vehicule 276,8%, mașini si echipamente electrice 39,0%.

O mare parte din diferențele înregistrate între cele două statistici se explică prin re-exporturile de produse românești în Canada făcute de parteneri vest-europeni si americani, in principal companii puternice cu filiale si rețele de distribuție proprii în Canada, fenomen vizibil în cazul produselor textile și de îmbrăcăminte, ca si la încălțăminte, produse din metal, anvelope, mobilier din lemn, vinuri. În timp ce in statistica vamală românească aceste operațiuni sunt înregistrate ca livrări efectuate, de exemplu, către state membre UE, statistica vamală canadiană le înregistrează ca importuri din România (după originea acestora).

În legătură cu exporturile românești în Canada trebuie subliniat că statistica vamală canadiană este precisă, incluzând toate produsele de origine română intrate în Canada, indiferent de câte țări au fost tranzitate înainte ca acestea să pătrundă pe teritoriul vamal canadian și reflectând fidel valoarea mărfurilor în vamă, deoarece, conform principiului „first sale” importatorii canadieni declară ca valoare în vamă prețul la care producătorul român a vândut marfa primului intermediar, neincluzând și costurile ulterioare de transport, asigurare, ambalare, marcare, tranzit, etc., sau alte costuri legate de publicitate pe care, de regulă, intermediarii le adaugă la prețul inițial.

17  

In ce privește importul, diferența principala survine la categoria produse minerale (petroliere), unde statistica canadiana notează 45,5 fata de 0,1 milioane USD in statistica romana, efect al specificului negocierii contractelor pentru produse de bursa aflate in marea libera. La categoria mașini si echipamente electrice se remarca o situație similara cu cea de la export, respectiv un nivel superior in statistica canadiana de 23,4 fata de 16,7 milioane USD in statistica românească. Dimpotrivă, la produse chimice (farmaceutice), statistica romana indica 28,8 fata de 0,8 milioane USD in statistica canadiana, rezultat al politicii de piață a marilor concerne de profil.

PRIVIRE GENERALA ASUPRA PIEȚEI CANADIENE

Piața Canadei

Canada este una din tarile industrializate ale căror economii sunt cel mai dependente de comerțul exterior, importul si exportul Canadei reprezentând împreuna circa 53% din Produsul Intern Brut (PIB) nominal. Cu toate acestea, in mod tradițional, aproape tot acest comerț se desfășoară cu Statele Unite, comerțul cu ale tari fiind, in ca mai mare parte, de o importanta secundara.

La nivelul anului 2002, circa 76% din volumul total al schimburilor comerciale se derulau cu SUA, însă eforturile guvernului canadian din ultimii 12 ani de a diversifica piețele de export si de a încheia acorduri de liber schimb cu numeroase tari dezvoltate si in curs de dezvoltare au dat roade, conducând la cea mai importanta schimbare in direcționarea comerțului Canadei din ultimii 100 de ani.

Canada este o piața prospera si înalt sofisticata care oferă oportunități semnificative pentru exportatori. Însă, data fiind competiția acerba si faptul ca piața este foarte curtata, exportatorul trebuie sa ofere ori un produs cu totul nou ori sa fie capabil sa înlăture furnizorii existenți cu oferte mai atrăgătoare in termeni de design, calitate, preț sau service. Ca urmare, este vital pentru exportatori sa cunoască trendurile de consum la produsele lor, pentru a obține acces pe termen lung pe piața si a-si păstra avantajul competitiv.

18  

Deschiderea Canadei către importuri, PIB-ul înalt pe locuitor si creșterea economica face aceasta piața deosebit de atrăgătoare. Conform datelor Organizației Mondiale a Comerțului, in 2010 Canada se situa pe locul 11 intre tarile cu cele mai multe importuri pe plan mondial. Canada se afla si intre tarile cu cel mai mare import pe locuitor, importând aproximativ de doua ori mai mult, pe locuitor, decât SUA. Proporția in care activitatea economica a Canadei se bazează pe comerțul internațional este mai înalta decât a oricărei alte tari din G7.

Fiind o economie dezvoltata dar cu o populație reprezentând circa 1/10 din cea a SUA, piața canadiana este mai accesibila ca mărime pentru noii exportatori care încearcă sa pătrundă pe piața nord-americana pentru prima oara. De exemplu, comenzile vor fi de regula mai mici, existând debușeuri mai puține si mai concentrate de urmărit. Experiența dobândita pe piața Canadei poate fi utila, mai ales daca exportatorul vizează piața mai larga nord-americana. De asemenea, Canada oferă si avantajul unei populații francofone considerabile.

Întrucât tara are un standard de viată foarte înalt si un venit înalt pe locuitor, aceasta le conferă cetățenilor ei puterea de cumpărare de care au nevoie pentru a-si permite calitatea mai înalta la produsele solicitate.

Canada este una din națiunile cele mai prospere, cu un Produs Intern Brut (PIB) măsurat in baza parității puterii de cumpărare de 1.300 miliarde dolari. In 2010, PIB-ul Canadei reprezenta 2% din Produsul Brut la nivel mondial, iar PIB-ul pe locuitor era unul dintre cele mai înalte, respectiv 39.600 dolari. Ca urmare, canadienii dispun de venituri consistente pentru a cheltui pe produse si servicii, atât din producția interna cat si din import.

In 2009, media anuala a veniturilor, după plata taxelor, la o familie cu doi părinți si copii a fost de 74.700 dolari, iar pentru o persoana singura a fost de 31.500 dolari. Un cămin canadian a cheltuit in medie 71.177 dolari in 2009, in creștere cu 2,2% fata de 2007. Cheltuielile cu locuința au reprezentat 20% din buget, in timp ce transporturile reprezentau 13% iar alimentele 10%. Preturile la alimente au crescut cu 4,4% in 2011, conform măsurătorilor întreprinse prin Indicele Preturilor de Consum, aceasta fiind una din cele mai mari creșteri anuale la acesta categorie din 2002.

19  

Canada este o economie bogata in resurse, cu disponibil ridicat la cele mai multe materii prime minerale si la multe materii prime agricole. Producția interna, ca urmare, satisface cele mai multe din cererile interne de petrol si alți combustibili, peste, cereale, lemn si cherestea, cărbune si un mare număr de metale feroase si neferoase. Cu toate acestea, oportunitățile sunt încă numeroase la cele mai multe din sectoarele bunurilor de consum finite.

Sectorul de retail este o parte vitala economiei si societății canadiene. Contribuția directa a comerțului de retail asupra economiei a fost de 74,2 miliarde dolari in 2009, reprezentând 6,2% din PIB-ul Canadei. Rata de creștere a sectorului de retail al Canadei a fost cu 34% mai rapida decât cea a sectorului de retail al SUA si cu 96% mai mare decât creșterea economica intre 2004 si 2008. Rata angajărilor in retail a crescut cu 2,4% pe an intre 2002-2009, sectorul cuprinzând 2,0 milioane angajați, respectiv 11,9% din totalul populației active in 2009.

Prin investițiile in Tehnologia Informațiilor si Comunicațiilor (ICT), infrastructura comerciala si servicii logistice si de transport, sectorul de retail a influențat semnificativ alte sectoare ale economiei. Sectorul retail a investit :

5,9 miliarde dolari in mașini și echipamente, inclusiv 1,6 miliarde dolari in ICT in 2008, mai mult decât sectorul prelucrător al Canadei sau decât sectorul retail din SUA, in termeni de dolari investiți pe ICT raportat la PIB.

5,5 miliarde dolari in infrastructura si a condus la alte investiții de 2,7 miliarde dolari ale altor industrii pentru dezvoltarea de shopping centre, plaza centre, mall-uri si magazine in 2007

1,0 miliarde dolari in servicii de logistica si transport in 2008.

Piețele regionale

Canada este compusa din cinci piețe regionale de dimensiuni diferite – Canada Centrala, Preeriile, Columbia Britanica, Canada Atlantica si Teritoriile.

Canada Centrala: Aceasta regiune include provinciile Ontario, cu 13,5 milioane locuitori si Quebec cu 8 milioane. Regiunea sudica a acestor doua provincii, care cuprinde 62% din populația Canadei, constituie inima industriala a tarii.

20  

Întrucât Ontario este majoritar vorbitor de engleza iar franceza este limba dominanta in Quebec, cele doua provincii trebuie abordate ca piețe distincte, deși economiile lor au multe in comun. Ambele sunt înalt urbanizate si cu niveluri relativ înalte ale salariilor si ocupării forței de munca.

Luate împreuna, Ontario si Quebec sunt responsabile pentru aproape 58% din vânzările de retail in Canada. Cea mai bogata si mai dens populata zona din Canada este regiunea intens industrializata din sudul provinciei Ontario. Aici este concentrata o mare parte a industriei prelucrătoare la nivelul tarii precum si cei mai mulți beneficiari ai acesteia.

Preeriile: Regiunea cuprinde trei provincii: Alberta, Manitoba si Saskatchewan si aproximativ 17,7% din populația Canadei. In trecut aceste provincii erau predominant agricole, concentrate mai ales pe ferme de cereale si vite. Descoperirile geologice, mai ales de petrol in Alberta, au transformat semnificativ economiile acestora, promovând urbanizarea si creșterea.

Columbia Britanica: Este a treia cea mai intens populata provincie, cu peste 13% din populația tarii. Are o economie diversificata, la care cele mai mari contribuții le au silvicultura, mineritul, turismul, pescuitul, transportul, tehnologiile înalte si industria filmului. Sectorul extracției de petrol si gaze se apreciază ca va înregistra cea mai mare creștere la investițiile de capital.

Canada Atlantica: Cu 2,4 milioane locuitori, provinciile New Brunswick, Nova Scotia, Prince Edward Island si Newfoundland and Labrador dețin aproximativ 6,8% din populația Canadei, in scădere de la 7,8% in 2008. Bazata in cea mai mare parte pe pescuit si agricultura, regiunea este in mod tradițional cea mai rurala si cea mai puțin diversificata parte a Canadei. Totuși, la fel ca pentru Columbia Britanica, sectorul petrol si gaze începe sa aducă cea mai mare contribuție la creștere in Newfoundland and Labrador.

Piețele zonelor urbane

Cele 12 cele mai mari orașe ale Canadei cuprind circa 54% din populația tarii, in timp ce Toronto, Montreal si Vancouver dețin 62% din acest subtotal, prezentând caracteristicele tratate in continuare.

21  

Toronto

Cu o populație de 5,6 milioane, Toronto este cel mai mare centru urban din Canada, fiind capitala provinciei Ontario. Este centrul de greutate al industriei in provincie si prezinta o diversitate etnica din toate colturile lumii. Orașul este centrul financiar si industrial al Canadei, fiind sediul a peste jumătate din cele mai mari companii ale tarii, al principalelor bănci si instituții financiare. De asemenea, un mare număr de importatori si departamente de achiziții ale principalilor retaileri canadieni își au sediul in Toronto.

Montreal

Este al doilea mare centru urban al Canadei, cu o populație de 3,8 milioane, fiind si cel mai mare oraș vorbitor de franceza din lume, aflat in afara Europei. Totuși, engleza este de asemenea larg utilizata, mai ales de persoanele implicate in afaceri. Deși provincia Québec este mai puțin prospera decât Ontario, Columbia Britanica sau Alberta, orașul Montreal este foarte căutat iar clienții săi se disting prin sofisticare. Veniturile personale si vânzările de retail pe locuitor sunt peste media naționala. Montreal este un important centru național de afaceri, in special in domenii ca moda vestimentara, engineering, cel aerospațial si al finanțelor.

Un număr semnificativ de mari corporații își au sediul in oraș, inclusiv companii de top in software si biotehnologii, ale căror oficii centrale in Montreal oferă posibilități de angajări de profil înalt. Cu mai mulți studenți de ciclu superior pe locuitor decât oricare oraș din America de Nord, acesta nu are lipsa de tineri înalt educați.

Comunitatea de afaceri de limba franceza din provincia Quebec tinde sa fie mai deschisa decât cea din Ontario, ceea ce face din Montreal un centru dinamic de afaceri deschis la noi oportunități dincolo de America de Nord. In plus, Montreal este un mare port si sediu pentru numeroși importatori.

Vancouver

Un impresionant oraș-port pe coasta Pacificului, Vancouver este un centru de afaceri in creștere, cu peste 2,3 milioane locuitori. Ca cel mai mare centru urban din vestul Canadei, Vancouver este si o dinamica poarta de intrare din regiunea Asia-Pacific. Un mare număr

22  

de imigranți din Hong Kong si multe tari asiatice s-au stabilit in ultimele decade in zona Vancouver, ducând la transformarea componentei etnice si culturale a orașului si la întărirea legăturilor cu regiunea Asia-Pacific.

In același timp, mulți locuitori din alte părți ale Canadei s-au mutat in regiunea Vancouver, pentru a beneficia de vremea temperata, excelentele oportunități recreaționale si modul de viață atrăgător. Ca urmare a acestui influx, costurile imobiliare pentru locuințe si spațiu comerciale au crescut semnificativ.

Companiile din silvicultura si minerit constituiau fundamentul afacerilor in Vancouver, însă sectoarele manufacturiere si ale serviciilor, incluzând producția de film si televiziune, bănci - finanțe, cercetare si dezvoltare high-tech s-au extind in ultima decada, ducând la diversificarea economiei locale. Cele mai multe din exporturile din Asia către Canada intra prin Vancouver, ca si o parte din exporturile din Asia destinate pieței Statelor Unite. Deși un număr semnificativ de importatori au sediul in Vancouver, aceștia sunt mai putini decât in Toronto sau Montreal.

Ottawa-Gatineau

Economia capitalei Canadei, Ottawa, din provincia Ontario, este strâns legata de orașul Gatineau, aparținând provinciei Quebec, cele doua orașe fiind separate de râul Ottawa. Deși predominanta este ocuparea populației in sectoarele guvernamentale si de înaltă tehnologie, aranjamentele de munca ale celor 1,2 milioane locuitori, in cea mai mare parte cu educație înaltă (44% sunt bilingvi, de engleza si franceza), merg si in afara regiunii „capitalei naționale”. Venitul pe locuitor face din Ottawa una din cele mai prospere piețe din Canada.

Calgary

Ca rezultat al Acordului NAFTA si exploatării zăcămintelor petroliere, Calgary a devenit placa turnanta a economiei vestului Canadei. A avut cea mai rapida creștere a populației din tara, de 12,6% in intervalul de cinci ani 2006-2011.

Calgary deține cea mai mare parte a industriei de petrol si gaze a Canadei, ca si multe servicii si capacitați de tehnologii avansate care s-

23  

au dezvoltat in jurul producției de petrol si gaze. Costul vieții in Calgary este al doilea intre cele mai înalte din tara, după Edmonton.

Dificultățile persistente in domeniul energiei si efectele sale colaterale au lovit însă puternic economia din provincia Alberta in 2015, care a avut cea mai puternica rata de creștere intre provincii in 2014, de 4,2%.

Halifax

Situat pe Coasta de Est, Halifax este cel mai mare oraș din Canada Atlantica, cu o populație de circa 0,4 milioane. Halifax este capitala provinciei Nova Scotia si un important oraș-port, fiind cel mai important centru industrial si comercial din regiune. Deși regiunea Canada Atlantica in mare este mai puțin frecventată decât cele mai multe părți din Canada, in 2012 costul vieții a fost pe locul opt in Canada. Capitala provinciei Newfounland, St. John, a fost mai puțin scumpa decât Halifax, dar o alta capitala din provinciile Atlantice, Charlottetown din Prince Edward Island, a fost al treilea oraș după costul vieții din Canada

Trendurile de consum si oportunitățile pieței canadiene

Doua probleme majore au incidenta importanta asupra bazei consumului in Canada: populația devine tot mai diversificata etnic si tot mai vârstnica.

De interes pentru mulți exportatori sunt oportunitățile unei piețe in creștere de produse etnice. Imigrația a devenit tot mai importanta in ultimele decade, in timp ce rata natalității in Canada a scăzut treptat sub nivelul de înlocuire. Aceasta componenta etnica in creștere are un efect foarte important asupra obiceiurilor de cumpărături. Produsele pe care le cumpăra noii veniți si serviciile pe care le utilizează sunt extrem de variate si multi-etnice. Canadienii ne-imigranți sunt, de asemenea, influențați in deciziile lor de cumpărare de diversitatea etnica in creștere care exista azi in Canada. De exemplu, exista un trend îndreptat spre cumpărarea de produse alimentare exotice cum sunt preparatele etnice ușor de pregătit, un tip de produse care ilustrează tipic amestecul de culturi.

24  

Grupurile etno-culturale ale Canadei tind sa fie concentrate mai ales in Toronto, Montreal, Vancouver si Hamilton; alte puternice grupuri etnice se înregistrează in Windsor, Kitchener, Abbotsford, Ottawa, Calgary, London si Victoria. Ca rezultat, aceste orașe dezvolta nișe de piața înalt specializate pentru produse si servicii etnice. Chiar daca 19% din populația Canadei nu exprima o afinitate religioasa, Canada are o larga diversitate religioasa care, in același timp, oferă oportunități de nișa mai ales pentru cadouri specializate, produse alimentare si de îmbrăcăminte.

Canada, la fel ca cele mai multe țari dezvoltate care au cunoscut rate înalte ale natalității la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, are o populație in îmbătrânire, formata din acei ‚baby boomers’ care au atins vârsta de pensionare.

Pana in 2021, circa 19% din populație va avea peste 65 de ani. Spre comparație, in 1971 sub 8% din canadieni aveau vârsta de pensionare. Intr-o anumita măsura Canada reușește, datorita imigrației, sa absoarbă problema demografica reprezentata de numărul ridicat de pensionari si lipsa de forța de munca. Cu toate acestea, variațiile majore ale numărului de canadieni considerați „persoane in vârsta”, constituie mize importante pentru economie si factorii de decizie. Aceste variații oferă, in egala măsura, posibilitatea comercianților si întreprinderilor sa-si vândă produsele către acest segment de populație aflat in rapida creștere. Mai multe sectoare înregistrează impulsuri majore ca urmare a creșterii puterii de cumpărare a acestor persoane in vârsta încă active dar pensionate in cea mai mare parte, a timpului lor liber, a direcțiilor lor de interes si a prosperității lor destul de importante (raportata la cea a pensionarilor din generațiile precedente).

Acest grup reprezintă o piața atractiva, in creștere rapida si înalt specializata. In timp ce in trecut aceasta piață a fost neglijata, acum oamenii de afaceri îndreaptă cu succes oferta de produse si servicii către segment, care are mai mult venit disponibil decât au avut părinții lor, un important avantaj pentru aceasta piață țintă. Exista mai mare cerere si, ca urmare, oportunități de afaceri in domenii foarte diferite ca turism, menaj casnic, renovări locuințe, servicii de livrare produse de sănătate si produse de îngrijire, servicii de sănătate, precum si jucării si articole de copii costisitoare pentru nepoți. Este,

25  

de asemenea, o populație interesata in fitness, recreere si întreținerea unei bune sănătăți.

Într-adevăr, mai mulți din acești ‚baby boomers’ prefera sa se pensioneze înainte de 65 de ani. Turismul, serviciile de sănătate facultative (de ex. intervențiile cosmetice), produsele recreative cum sunt echipamentul sportiv si produsele speciale de foarte mare valoare, inclusiv din sectorul alimentar, de moda si al textilelor pentru decorațiuni sau pentru decorarea casei, pot beneficia de cheltuieli disponibile superioare mediei la astfel persoane in etate. Aceste elemente sunt de luat in seama de exportatorii capabili sa ofere produse sau servicii către acest important segment al populației canadiene precum si către detailiștii sau întreprinderile canadiene ce le oferă serviciile.

Sectorul produselor de sănătate naturale este un sector care ce cuprinde o mare varietate de produse cum sunt vitaminele, suplimentele alimentare si medicamentele homeopatice, in cea mai mare parte vândute in Canada persoanelor in vârsta.

Canadienii, in general, se bucura de un înalt standard de viată. Peste 20% din familii se bucura de un venit de peste 70.000 dolari. O astfel de prosperitate s-a tradus intru-un trend crescător al proprietarilor de case – fie ei persoane singure, cămine cu dublu venit sau persoane mai in vârsta, ceea ce a condus la o creștere puternica a construirii de case noi, a activităților de renovări si remedieri la case. Numărul mare de cămine canadiene a susținut un nivel semnificativ al cheltuielilor îndreptate spre o gama larga de bunuri de folosința îndelungata, de la automobile si case, la mobila, produse electrocasnice si electronice, decorațiuni interioare. Exista, de asemenea, o piață semnificativa pentru o gama larga de produse destinate timpului liber si recreerii.

Specificul căminelor canadiene prezinta mai multe oportunități pentru furnizorii in aceasta piață. De exemplu, căminele de o persoana reprezintă mai mult de 26% din total. Produsele care economisesc efort si timp cum sunt alimentele semipreparate si electrocasnicele ajutătoare sunt cerute de acest segment.

Un trend asociat este legat de numeroasele case canadiene recent construite care includ si un birou in locuință, conectat la internet si

26  

mai multe computere. Astfel de birouri in casele deja existente reclama si unele renovări. Spre deosebire de trecut, aceste birouri sunt spatii de munca eficiente, solicitând produse si servicii adaptate corespunzător necesitaților individuale. Mobila si accesoriile pentru birourile de locuință sunt afaceri înfloritoare in Canada.

Canadienii au un bun nivel de educație si sunt avizați in privința cumpărăturilor care le fac. Ei sunt interesați in hrana sănătoasă si articole de valoare înalta. Sunt clienți exigenți, interesați mai mult in bunuri durabile si pe care se pot baza decât in articole de calitate scăzută. De asemenea, sunt si buni cunoscători in privința preturilor, devenind dificila chiar si vânzarea produselor cu caracter de noutate.

In completarea acestor trenduri principale si a oportunităților pe care le reprezintă se disting si alte oportunități la consumatorii canadieni, provenite din preocuparea curenta (si in creștere) pentru mediu si sănătate. Conștientizarea acestor probleme face ca, in Canada, regula sa o constituie oferirea numai de produse sigure si nedăunătoare. Aceasta se aplica mai ales in cazul produselor pentru copii. In general, produsele prietenoase cu mediul ca detergenți mai puțin poluanți, produse si ambalaje biodegradabile sau reciclabile sunt privite mai favorabil.

Exista un trend către incorporarea de noi tehnologii in îmbrăcăminte, accesorii casnice si produse de agrement, ca si la cumpărarea de produse de înalta calitate sau exotice. Canadienii vor continua sa pretindă accesibilitate si utilitate imediata la produsele cumpărate. Întrucât consumatorii sunt inclinați atât către cariera cat către recreere, ei vor avea mai puțin timp disponibil pentru sarcini casnice. Ca urmare, produsele si serviciile care vor economisi efort si timp vor continua sa rămână populare.

SISTEMUL DE COMERȚ

Acorduri comerciale

Canada este parte la mai multe acorduri regionale, bilaterale si multilaterale pentru comerțul cu bunuri si servicii. Aceste acorduri acoperă domenii ca accesul pe piețe, investiții, achiziții guvernamentale, subvenții, concurenta in agricultura si servicii, drepturi de proprietate intelectuala, soluționarea diferendelor, taxe antidumping si compensatorii. Exista, de asemenea, un Acord Privind

27  

Comerțul Intern, care urmărește sa reducă barierele inter-provinciale in mișcarea de persoane, bunuri, servicii si investiții in interiorul Canadei.

Acordul CETA

CETA, respectiv „Acordul Cuprinzător in Domeniul Economic si al Comerțului intre Uniunea Europeana si Canada” (The Comprehensive Economic and Trade Agreement Canada-EU) este considerat acordul de liber schimb cel mai ambițios negociat de Canada după Acordul de Liber Schimb Nord-American (NAFTA) si aceasta din doua motive.

Primul, este amploarea acestuia. Acordul va oferi întreprinderilor canadiene un acces privilegiat la o piață de 500 milioane de consumatori europeni. Astfel, Canada va deveni singura tara din G7 cu acces preferențial către cele mai mari piețe din lume, UE si SUA.

Al doilea privește calitatea sa. CETA este un acord de liber schimb de a doua generație. Pe lângă reducerea barierelor de natură directa cum sunt taxele vamale si cotele, acordul vizează eliminarea barierelor indirecte care dăunează cooperării economice dintre cele doua regiuni. Intre altele, acordul urmărește sa genereze o mai buna armonizare a reglementarilor si regulilor comerciale, o mai mare mobilitate a persoanelor, un mai bun acces la piața achizițiilor publice si o mai buna protecție a proprietății intelectuale si a investițiilor străine directe.

Aceasta ultima caracteristica va fi îndeosebi pusa in valoare in măsura in care reflecta o noua realitate in comerțul internațional. Mai mult ca oricând, întreprinderile canadiene si europene dezvolta colaborări internaționale pentru a produce bunuri si servicii in cadrul lanțurilor de aprovizionare globale. Exista deci o cerere crescândă a comunității de afaceri pentru crearea unui mediu in care întreprinderile pot sa se conecteze mai rapid si mai eficace cu partenerii lor din străinătate.

In ansamblu, CETA va permite un acces mai rapid si mai puțin costisitor către piețele din Canada si UE pentru întreprinderile exportatoare, introducând masuri ce vizează reducerea obstacolelor tehnice asupra comerțului si intensificarea cooperării in reglementare.

28  

Aceasta se va traduce intre altele, prin reducerea costurilor si câștiguri de eficienta pentru cele doua Părți ale CETA.

Acordul Cuprinzător in Domeniul Economic si al Comerțului intre Canada si UE este aducător de noi perspective pentru întreprinderile stabilite in teritoriul fiecărei din cele doua Părți. Fie ca este vorba de impactul asupra lanțului de valori, asupra comerțului cu tarile terțe la Acord sau a schimburilor intre cele doua Părți la Acord, peisajul economic si de reglementare existent va fi parțial bulversat.

Precursor al acordurilor de noua generație, Acordul aduce eficacitatea atât de mult așteptată de lumea întreprinderilor, acționând mai ales asupra obstacolelor așa-numite „în spatele frontierelor”. Acestea sunt cele pe care întreprinderile le reclama cel mai frecvent, invocând diferențe de reglementari justificate de rațiuni multiple, dar care sunt surse de veritabile intervenții in comerțul de bunuri si servicii.

Anumite sectoare si, mai ales, industriile farmaceutica, agroalimentara si de automobile sunt printre sectoarele cele mai favorizate prin acest acord. Printr-o proprietate intelectuala protejata, o eliminare aproape completa a barierelor tarifare ale comerțului, schimburile comerciale si investițiile reciproce vor creste sensibil, in avantajul celor doua Părți la Acord.

Sistemul de Taxe

Guvernul federal impune 5% prin Goods and Services Tax (GST) aproape asupra tuturor bunurilor si serviciilor vândute in tara. Numai alimentele vândute in magazinele alimentare, serviciile medicale si stomatologice si puține altele sunt exceptate. Din anul 2010, provincia Ontario a înlocuit taxa provinciala asupra vânzărilor si taxa federala GST cu o taxa armonizata asupra vânzărilor (HST). Aceasta se aplica la cele mai multe furnizări de bunuri si servicii din Ontario la un nivel de 13%, constând din 5% partea federala si 8% partea provinciei. Un HST se aplica si in Provinciile Atlantice.

Importurile fac obiectul GST sau părții federale din HST, cu câteva excepții. De exemplu, bunurile importate de companiile care efectuează servicii de procesare pentru nerezidenți si exporta ulterior

29  

produsele rezultate fără a fi folosite in Canada, sunt considerate importuri netaxabile. GST/HST este calculat asupra valorii mărfurilor in dolari canadieni, inclusiv taxa vamala si accizele, si se percepe la frontiera in același timp cu taxele vamale. Importatorul este responsabil cu plata taxelor bunurilor importate. Detalii pe Canada Revenue Agency www.cra-arc.gc.ca.

Actul normativ Special Import Measures Act reglementează aplicarea de taxe compensatorii asupra bunurilor importate care cauzează daune industriei canadiene prin subvenții in tara de origine. Taxele antidumping pot fi, de asemenea, aplicate daca mărfurile sunt importate la preturi mai mici decât prețul lor de vânzare in tara de origine. Aceste masuri sunt conforme cu reglementările care guvernează taxele de dumping, subvenții si compensații trasate prin WTO Anti-dumping Agreement si prin WTO Agreement on Subsidies and Countervailing Measures.

Taxa vamală

Numai guvernul federal poate impune taxe vamale asupra bunurilor si serviciilor care intra in Canada. Toate produsele care intra in Canada trebuie sa fie declarate la Canada Border Services Agency (CBSA), agenția federala responsabila cu respectarea legislației vamale canadiene. Aceasta se realizează, de regula, la punctul de intrare printr-un broker vamal reprezentând pe importator sau chiar de importator in persoană. In general, bunurile sunt eliberate imediat după prezentarea documentației minime solicitate. In termen de câteva zile, ori importatorul ori brokerul trebuie sa prezinte documentele vamale finale si sa plătească toate taxele si taxele vamale datorate. Pentru a facilita vămuirea mărfurilor, exportatorii trebuie sa se asigure ca documentația furnizata importatorilor ajunge completa si la timp.

Nivelul taxelor vamale

CBSA poate asista pe importator in determinarea taxelor vamale pe care le are de plătit asupra mărfurilor. Importatorul, folosind informația de la furnizor, trebuie sa pună la dispoziție o descriere detaliata a mărfurilor, inclusiv codul de 10 cifre din Sistemul Armonizat (HS), valoarea acestora si originea. Pe aceasta bază, CBSA poate consilia asupra metodei potrivite de evaluare, clasificare si

30  

tratament tarifar. Detalii privind taxele vamale sunt disponibile pe www.cbsa-asfc.gc.ca.

Nivelul taxelor vamale depinde de tratamentul vamal acordat de Canada tarii de origine a importurilor. Tratamentul tarifar, care poate fi influențat de tara de origine materiilor prime si componentelor, prevede acordarea tarifului Clauzei Națiunii celei mai favorizate (MFN) pentru toate tarile membre ale Organizației Mondiale a Comerțului (WTO) si tarilor care beneficiază de acorduri bilaterale cu Canada; tarifului pentru tarile din Caraibe membre ale Commonwealth; tarifului pentru cele mai puțin dezvoltate tari (LDCT), tarifului vamal preferențial prin diferitele acorduri de liber schimb si Tarifului General Preferențial (GPT) pentru tarile in curs de dezvoltare. Pentru a se califica pentru unul din aceste tarife vamale, companiile exportatoare trebuie sa furnizeze un certificat de Origine si sa completeze declarații de import conform formularelor utilizate de inspectorii Guvernului canadian. Formularele de declarații de import trebuie sa fie completate de producătorul sau expeditorul mărfii, pentru uzul inspectorilor Guvernului canadian. Informații detaliate pot fi obținute prin intermediul cumpărătorului.

Conform Customs Act, baza primara a determinării valorii de vămuire pentru importuri este valoarea de tranzacție, respectiv prețul plătit sau plătibil pentru mărfuri, de regula după cum este specificat in factură. In cazul tranzacțiilor intre entități din aceeași companie, valoarea de tranzacție poate fi acceptata cu condiția ca CBSA sa fie convinsa ca legătura intre părți nu afectează prețul de import. Reducerile (discount) acordate la momentul in care bunurile intra in Canada pot fi deduse din valoarea tranzacției înainte de calcularea taxei vamale. Dacă metoda valorii de tranzacție nu poate fi aplicata, se vor aplica una din cele 5 metode subsidiare prevăzute in reglementările CBSA.

Documentele de import

Setul de documente cerute pentru exporturile in Canada pot include:

- Bill of Lading (conosament, pentru transport maritim) sau Airway Bill (scrisoare de transport aerian): acest contract de transport emis de

31  

cărăușul maritim sau aerian este, de asemenea, o chitanță. Da titlul de proprietate asupra mărfurilor, iar copiile semnate sunt dovada proprietății.

- Certificat de Origine (Forma A): CBSA solicita un certificat de origine pentru a stabili unde au fost produse mărfurile si a determina taxa vamala aplicabilă.

- factura comercială: este utilizată de exportator pentru a factura mărfurile către cumpărătorul canadian. Exportatorii folosesc propriile lor formulare, dar conținutul trebuie sa includă informații standard cum sunt: data emiterii, numele si adresa cumpărătorului si vânzătorului, numărul contractului, descrierea mărfurilor, prețul unitar, numărul de unități per ambalaj, greutatea totală si condițiile de livrare si de plată. Factura comercială este, de asemenea, folosită de CBSA pentru determinarea taxelor vamale si a altor taxe de import (ex. GST).

- Certificate de Inspecție: certificate sanitare si de alta natura sunt cerute pentru anumite tipuri de produse care intra in Canada, inclusiv plante, semințe, animale, carne, farmaceutice si furnituri medicale.

- Packing List: Este cerut câteodată in completarea Facturii Comerciale.

REGULI DE COMERȚ

Standardele internaționale si canadiene

Canada are reglementări stricte la nivel național, provincial si municipal privitor la bunurile si serviciile care intra in tara. Sănătatea umana, sănătatea mediului precum si siguranța si eficacitatea produsului sunt primele considerații avute in vederea la aprobarea produsului. De asemenea, reglementari cuprinzătoare se aplica in ce privesc conținutul, ambalarea si reambalarea, etichetarea, transportul, expedierea de mostre, manipularea, depozitarea, distribuția, expunerea si utilizarea importurilor.

In Canada standardele internaționale pentru produse si servicii au o importanta crescânda, considerându-se vitale pentru competitivitatea economica si contribuind la îmbunătățiri la toate nivelurile ciclului de producție, de la concepție la fabricare, vânzare,

32  

consum si activitățile post-vânzare. Organizațiile aplica standarde la o gama tot mai larga de produse, proceduri si servicii, ca de exemplu Organizația Internaționala pentru Standardizare (ISO) promovând, in acest mod, inovarea si reducând riscul ca standardele sa devina o bariera in calea competiției.

Dezvoltarea standardelor naționale canadiene este influențata de standardele internaționale actuale sau potențiale. Aceasta permite ca interesele cetățenilor canadieni sa fie protejate iar Canada sa-si mențină marja competitiva a ofertei sale de produse si servicii. Standards Council of Canada (SCC) coordonează participarea Canadei la sistemul internațional de standarde si acreditari ale celor patru organizații canadiene implicate in dezvoltarea de standarde si a celor 225 de organizații implicate in activitățile de certificare a produselor sau serviciilor, de înregistrare a testărilor si sistemelor de management.

In Canada exista trei niveluri ale serviciilor care monitorizează si verifica conformarea la standarde:

Organizațiile de certificare (CO), care desfășoară audit-uri la fata locului, preiau mostre si testează produsele si serviciile in scopul de a emite certificarea CO, ce atestă ca acestea sunt conforme cu standardele.

Organizațiile de testări, care executa teste conform cu procedurile recunoscute si documentează asupra rezultatelor, in ce privește conformarea la standarde a produselor sau serviciilor.

Registrele sistemului de management emit certificate companiilor care întrunesc standardele ISO.

Standardizarea

In Canada, importanta crescândă a standardelor internaționale pentru produse si servicii a fost influențată de mai mulți factori, incluzând: producția de masa, specializarea muncii, cererea de componente interșanjabile, globalizarea, preocupările producătorilor privind responsabilitățile in litigii, cererea de bunuri mai ieftine, cererea consumatorilor pentru informații ușor de înțeles, cererea publica de siguranța produselor si controlul de calitate si preocupările

33  

privind compatibilitatea tehnica si cerințele privind precizia in măsurătorile produselor.

Standardele au devenit vitale pentru competitivitatea economica si au contribuit la îmbunătățiri la toate nivelurile ciclului de producție, de la concepție la manufacturare, vânzare, consum si activități post-vânzare. Referirea la Organizația Internațională pentru Standardizare (ISO) cu privire la managementul calității, managementul mediului si altele (www.iso.org) constituie o sursa de prestigiu si un apanaj in marketing pentru firmele beneficiare. Acest trend promovează inovarea si minimizează riscul ca standardele sa devina o bariera in calea competiției.

Standardele canadiene

Dezvoltarea de standarde naționale canadiene este influențată de standardele internaționale actuale sau potențiale. Acestea asigură protejarea intereselor cetățenilor canadieni iar pentru Canada protejează marja competitivă a ofertei sale de produse si servicii. Standard Council of Canada (SCC) coordonează participarea Canadei la sistemul internațional de standarde si acreditează cele patru organizații implicate in dezvoltarea de standarde si cele 225 de organizații implicate in certificarea de produse sau servicii, testare si înregistrare a activităților de înregistrare a sistemelor de management in Canada (www.scc.ca).

Agențiile acreditate SCC pentru dezvoltarea de standarde in Canada sunt Canadian Standards Association, Underwriters Laboratories of Canada, Canadian General Standards Board si Bureau de Normalisation du Quebec. Aceste organizații dezvoltă patru tipuri de standarde:

- Standarde de performanță: acestea sunt stabilite după simulări ale produsului in condiții reale de serviciu si sunt folosite in domenii ca siguranța alimentelor, economia de combustibil si proiectarea ambalării pentru transportul bunurilor periculoase.

- Standarde prescriptive: acestea identifica caracteristici ale produsului cum sunt grosimea materialului, tipul si dimensiunile pentru, de exemplu, containere metalice subterane de depozitare lichide inflamabile.

34  

- Standarde de proiectare: acestea identifica proiectarea specifica si caracteristicile tehnice ale unui produs, ca de exemplu pentru conducte petroliere.

- Standarde de management: acestea stabilesc standarde de calitate si de sistemul managementului de mediu.

Verificarea

Exista trei niveluri ale serviciilor de monitorizarea si verificarea conformării la standarde in Canada:

- Organizațiile de certificare (COs) desfășoară audituri la fata locului, preiau mostre si testează produsele si serviciile in scopul de a emite marca CO, care atesta ca acestea sunt conform standardelor.

- Organizațiile de testare, efectuează teste in conformitate procedurile recunoscute si își documentează constatările cu privire la faptul daca un produs sau serviciu întrunește standardul corespunzător.

- Registrele managementului de sistem emit certificate către companiile care întrunesc standardele ISO.

Legi, Reglementari si Controale

Exportatorii trebuie sa verifice atent cerințele relevante înainte de a produce sau expedia mărfurile spre piața canadiana. Toate etichetele trebuie sa conțină numai informații veridice si care nu induc consumatorul in eroare.

Principalii emitenți de legi si reglementări care se constituie într-o rețea complexa care privesc importurile sunt CBSA, Canadian Food Inspection Agency (CFIA), Health Canada si Industry Canada.

Pe website-ul CFIA www.inspection.gc.ca se pot găsi detalii despre:

Canada Agricultural Products Act – cuprinzând reglementari legate de produsele lactate, oua, legume si fructe proaspete, miere de albine, animale de șeptel si păsări, produse procesate din acestea.

Consumer Packaging and Labelling Act – ambalajele trebuie sa fie produse, utilizate si expuse astfel încât consumatorii sa nu fie dezinformați in privința calității si cantității produsului din ambalaj.

35  

Pentru unele produse preambalate se cer contenitori standard, alte produse se vând la greutate, greutate uscata sau volum. Potențiale infestări ale ambalajelor din lemn se afla de asemenea in atenția CFIA.

Health of Animals Act – acoperă protecția generală a animalelor, in mod specific contra bolilor care pot afecta animalele sau pot fi transmise de la animale la oameni.

Pe website-ul Health Canada www.hc-sc.gc.ca se pot găsi detalii despre:

Consumer Product Safety Act – urmărește protecția si siguranța consumatorului, aplicându-se la o mare varietate de produse de consum incluzând jucării, produse casnice si sportive, dar nu si produse ca vehicule cu motor si părți, alimente, medicamente (inclusiv naturiste) si animale, acestea fiind reglementate de alte legi canadiene. Principalele prevederi includ: raportarea incidentelor, pregătirea si respectarea păstrării documentelor, astfel încât produsele neconforme sa fie identificate la sursa, informații asupra siguranței produsului, ambalarea si etichetarea, prohibiții relative la producerea, importul, vânzarea sau publicitatea de produse de consum care ar putea prezenta un pericol nerezonabil pentru siguranța sănătății canadienilor.

Tariful Vamal, accesibil pe www.cbsa-asfc.gc.ca. Taxele vamale se aplica asupra produselor importate, nu si serviciilor.

Legislația asupra mediului, accesibila pe www.ec.gc.ca. Cele trei acte normative importante in domeniu sunt: Canadian Environmental Assesment Act, Canadian Environment Protection Act si Species-At_Risk Act. Acestea afectează importurile comerciale de produse agricole care pot amenința speciile aflate in pericol de dispariție.

Reglementările de permise de export si import, accesibile pe www.international.gc.ca. Comerțul internațional cu anumite produse este controlat sau restricționat la frontiera canadiana. Aceste produse necesita permise de export sau import.

CBSA solicita permise de import pentru mărfurile supuse controlului, in particular textile si îmbrăcăminte, anumite produse agricole, produse pentru hoteluri, arme si muniții. Cumpărătorul

36  

trebuie sa obțină permis de import de la Export and Import Controls Bureau (EICB).

Legislația pentru alimente si medicamente accesibila pe www.inspection.gc.ca. Food and Drugs Act and Regulations se aplica la alimente, farmaceutice, produse naturiste, cosmetice si instrumente terapeutice. Astfel de produse nu pot fi in nici un caz etichetate sau publicizate de maniera de a înșela consumatorii. Susținerea unor afirmații ca produsele au abilitatea de a asista in tratamentul sau de a vindeca anumite boli cum sunt alcoolism, cancer, boli de inima sau obezitate sunt strict interzise. Daca se fac afirmații nutriționale sau de alta natura, se intra in zona unor reglementari suplimentare. De exemplu, daca un produs este publicizat ca low-fat, atunci trebuie menționat conținutul sau in proteine; daca este prezentat ca low-sodium, trebuie specificat conținutul in potasiu; daca sunt afișate căpșuni proaspete pe o plăcintă congelata, trebuie furnizate informații despre toate aromele artificiale folosite.

Meat Inspection Act – importurile de carne proaspăta si carne congelată si produse din carne sunt supuse la anumite restricții din rațiuni de sănătate si sanitare. Numai produsele care provin din unitățile acelor țari ale căror standarde guvernamentale au fost aprobate de autoritățile federale canadiene pot intra in Canada. Ambalajele cărnii importate destinate unei procesări ulterioare in Canada, precum si conservele si semiconservele de carne trebuie sa poarte etichete conforme cu aceasta reglementare. Exportatorii aprobați pentru a expedia produse de carne in Canada trebuie sa obțină Certificat de Origine conform Animal Disease and Protection Act, precum si certificat de inspecție conform Meat Inspection Act.

Tot pe acest site se găsesc informații legate de Health of Animals Act, care guvernează protejarea animalelor, in special de bolile si substanțele toxice care pot afecta animalele, sau pot fi transmise de la animale la oameni.

Health Canada, www.hc-sc.gc.ca, prezinta reglementări privitoare la etichetarea alimentelor, in special informații nutriționale si mesaje cu privire la exigentele de diete si alergii. Aici se găsesc si regulile care se aplica la importurile de aparatura medicala.

37  

Tot pe site se găsesc informații legate de Hazardous Produscts Act, care definește restricțiile si condițiile sub care diferite tipuri de produse periculoase pot fi vândute sau publicizate, specificând simbolurile cu care trebuie marcate, caracteristicile produselor ca inflamabilitatea sau pericolul chimic si biologic care trebuie bine identificat. Multe fibre, produse din fibre si îmbrăcăminte necesita trecerea unor teste de inflamabilitate. Un set detaliat de reguli se aplică la jucării, anumite echipamente sportive, ca si mobila, mai ales daca acestea sunt destinate utilizării de nou-născuți si copii.

Textile Labelling Act, accesibil pe www.competitionbureau.gc.ca, prevede ca importurile de îmbrăcăminte destinate consumului privat trebuie sa poarte etichete in engleză si franceza, care sa indice: numele si adresa sediului central al producătorului sau numărul de identificare (licența CA sau CSS) a dealerului; tara de origine; conținutul fibrelor (mai ales pentru căptușeli).

Reglementari ale Provinciilor, in principal privind importurile de băuturi alcoolice pe www.cra-arc.gc.ca. Acestea necesita autorizare prealabila din parte comisiei provinciale pentru alcool, înainte de a putea fi supuse aprobării din partea autorităților vamale.

Exigentele legate de etichetarea produselor

Exportatorii trebuie sa acorde o atenție deosebita cerințelor legate de etichetare, aceasta fiind una din cele mai importante variabile ce trebuie aplicata corect, in vederea asigurării unui acces ușor pe piața si pentru a-si câștiga aici avantaje competitive.

Etichetele aplicate pe importuri trebuie sa fie conforme cu standardele canadiene. In general, toate etichetele trebuie sa conțină numai informații care sunt adevărate si nu induc consumatorul in eroare. Pentru anumite produse si sectoare cum sunt îmbrăcămintea sau alimentele, reglementările privind etichetarea sunt si mai stringente, iar din aceasta cauza exportatorii ar trebui sa consulte importatorul si sa aibă aprobarea acestuia pentru toate proiectele de etichete înainte de tipărire. Daca oricare din cerințele reglementarilor canadiene de etichetare lipsește, mărfurile nu pot fi vândute. Schimbarea sau atașarea de etichete suplimentare consumă timp si este costisitoare.

38  

Cu foarte puține excepții, etichetarea bilingvă in engleza si franceza este cerută pe toate mărfurile preambalate vândute in Canada. Mai mult, întrucât franceza este limba oficiala in provincia Quebec, exista cerințe legale suplimentare pentru folosirea acesteia la etichete, dar si la contracte, formulare de comanda, facturi, broșuri, etc. Ambalajul produselor pentru retail in Quebec trebuie sa fie etichetat neapărat in franceza, si tot in franceza trebuie redactate si certificatele de garanție, instrucțiunile de utilizare, reclama.

De subliniat ca reglementările din Canada, inclusiv pentru etichetare, diferă adesea fata de cele din SUA, existând standarde si controale de conformitate diferite asupra produselor înseși. Luând ca exemplu sectorul alimentar, rația zilnic recomandata in SUA (U.S. recommended daily allowance – RDA) pe etichete nu este acceptata, întrucât RDA diferă in Canada fata de cea din SUA.

Instituțiile majore care reglementează domeniul etichetării in Canada sunt Canadian Border Services Agency (CBSA), Canadian Food Inspection Agency (CFIA), Health Canada si Industry Canada.

Diferitele acte normative care guvernează problematica etichetării in diferite sectoare, includ:

Consumer Packaging and Labelling Act and Regulations – in general cutiile de ambalaj trebuie etichetate in engleza si franceza, cu următoarele informații: denumirea produsului si codul sortimentului, culoarea produsului (dacă este aplicabil), greutatea cutiei in kilograme, numărul de articole per ambalaj, mărimea cutiei, tara si regiunea de origine, numele si adresa producătorului sau exportatorului.

Food and Drugs Act and Regulations – se aplica la alimente, farmaceutice, produse de sănătate naturale, cosmetice si instrumente terapeutice. Daca se fac alte precizări asupra produsului, se aplica automat reglementări suplimentare. De exemplu, daca un produs este prezentat pe eticheta ca low-fat (conținut scăzut de grăsimi), atunci trebuie precizat conținutul de proteine; daca este prezentat ca low-sodium (conținut redus de sodiu) trebuie notat si conținutul de potasiu; daca se aplica imaginea unor căpșuni sau a unei plăcinte congelate, trebuie furnizate informații despre orice arome artificiale folosite. Etichetele pentru alimentele ambalate includ informații ca: numele comun sau generic al produsului, cantitatea netă si lista

39  

ingredientelor, numele si adresa dealerului sau distribuitorului, numărul si mărimea porțiilor si termenul de valabilitate (best before date…), cu excepția fructelor si legumelor proaspete. Health Canada propune si alte reglementari cu privire la etichetele alimentelor, in particular de prezentare a informațiilor nutriționale si de mesaje cu privire la restricțiile de dieta sau alergii.

Textile Labelling Act and Regulations – aproape toate produsele de îmbrăcăminte importate trebuie sa poarte eticheta in engleza si franceza indicând numele si adresa sediului principal sau numărul de identificare al dealerului (CA sau CSS licence no.), al producătorului sau persoanei care comercializează mărfurile in Canada in nume propriu; tara de origine si conținutul de fibre (mai ales la căptușeli).

Hazardous Products Act – trebuie identificate, sub anumite simboluri, caracteristici ale produsului cum sunt inflamabilitatea si riscurile chimice sau biologice. Multe fibre, produse din fibre si confecții textile pot fi solicitate a trece teste de inflamabilitate. O serie detaliata de reglementari se aplica la jucării, anumite echipamente sportive si mobilier, îndeosebi dacă sunt destinate folosirii de către copii.

Meat Inspection Act – importurile de carne si produse din carne proaspăta si congelata din cele mai multe tari sunt interzise din rațiuni de sănătate si sanitare. Numai acele care provin din fabricile din tarile ale căror standarde guvernamentale au fost aprobate de către autoritățile federale canadiene pot intra in Canada. Etichetările ambalajelor la importurile de carne destinate procesării ulterioare in Canada ca si pentru carnea conservata sau semiconservata trebuie sa fie conforme acestei legi. Exportatorii aprobați pentru a expedia produse din carne in Canada trebuie sa obțină un Certificat de Origine prevăzut in Animal Disease and Protection Act si un certificat de inspecție prevăzut de Meat Inspection Act.

Canada are reglementari stricte la nivel național, provincial si municipal, privitor la mărfurile si serviciile care intra in tara. Sănătatea umana, a mediului si siguranța si eficacitatea produselor sunt primele considerații pentru aprobarea unui produs. Reglementări cuprinzătoare acoperă conținutul, ambalarea si reambalarea, etichetarea, transportul, expedierea de mostre, manipularea mărfurilor, depozitarea, distribuirea, expunerea si utilizarea importurilor.

40  

CADRUL LEGAL DE AFACERI

Sistemul juridic canadian

Sistemul juridic canadian cuprinde doua din cele mai mari tradiții juridice din lume: dreptul comun englez (English common law), aplicat in noua provincii si cele trei teritorii, precum si dreptul civil francez, aplicat in provincia Quebec. Constituțional, Canada este un stat federal, in care unele puteri sunt acordate guvernului federal, in timp ce altele guvernelor provinciale si teritoriale.

Pentru sfera afacerilor, legile provinciilor au un mai mare impact, întrucât guvernele acestora au puteri asupra „drepturilor civile si de proprietate”, care includ legislația contractuala, relațiile de munca, sănătatea si securitatea muncii, protecția consumatorilor, tranzacțiile imobiliare, folosința terenurilor, dreptul municipalităților (are căror puteri deriva din statutele provinciilor), legislația valorilor mobiliare si reglementările profesioniștilor.

In ce privește afacerile, jurisdicția federala este mai strict focusata pe anumite tipuri de business (de exemplu bănci si alte instituții financiare, companii aeriene, de cai ferate, media audiovizuala si telecomunicațiile), anumite tipuri de proprietate (de exemplu patente, mărci comerciale si alte proprietăți intelectuale), infracțiunile si practicile anticoncurențiale sau probleme de importanta națională (ca imigrația, politica vamala si monetara). In anumite situații, un aspect de afaceri poate fi subiect atat de reglementare federala cat si provinciala.

Entități de afaceri

In selectarea celui mai potrivit vehicul de a-si promova afacerile pe piața canadiana, o entitate străină cel mai adesea se ghidează de preferințele privind taxarea. Alți factori care ar trebui avuți in vedere in determinarea formei organizaționale a afacerilor includ potențialele responsabilități (liabilities), metoda de finanțare precum si natura unei anume afaceri. Cea mai comuna forma de organizație de afaceri in Canada este corporația. Entitățile străine pot, de asemenea, sa aibă in vedere desfășurarea afacerilor lor in Canada printr-o filiala (branch

41  

office), parteneriat (partnership), limited partnership, aranjamente de franșiză si licențiere, joint venture, sau prin intrarea in relații contractuale cu distribuitori sau agenți independenți canadieni. O corporație străină care-si planifică sa investească in Canada trebuie, de asemenea, sa se conformeze exigentelor Investment Canada Act (www.ic.gc.ca).

Corporațiile

O entitate străină poate alege sa-si desfășoare afacerile in Canada printr-o corporație canadiana subsidiara. O corporație cu capital pe acțiuni este forma de întreprindere de afaceri folosita cel mai frecvent pentru a desfășura activități comerciale. Este o entitate cu existenta legala separata de cea a acționarilor săi, are o existenta nelimitata daca nu se prevede altfel in documentele de constituire, are drepturile, puterile si privilegiile unei persoane juridice.

O corporație oferă cea mai mare flexibilitate, atât în structura autorității de decizie cat si in investițiile de afaceri. Existenta juridica separata totuși, înseamnă si faptul ca o corporație este subiect de raportare separata, cerințe de respectare reglementari si completare documente impuse la diferite niveluri guvernamentale.

Incorporarea la nivel federal sau provincial

In Canada, o corporație poate fi incorporata sub legea federala conform Canada Business Corporations Act sau sub statutul de corporație al unei provincii sau teritoriu. Diferența intre cele doua tipuri de corporații consta in faptul ca o corporație federala poate desfășura afaceri in orice provincie sau teritoriu, condiția fiind de conformare la cerințele aplicabile in acea provincie pentru înregistrare si raportare. Spre deosebire de aceasta, o corporație provinciala trebuie sa obțină o licență extra-provinciala si sa se înregistreze in orice alta provincie unde isi desfășoară afaceri.

Branch office

Daca o corporație nu are un birou într-o provincie in care operează, de regula se numește un avocat ca reprezentant local al firmei. Aceasta numire se înregistrează la agenția provinciala specializata. O corporație străină poate alege sa-si desfășoare afacerile in Canada printr-o filiala neincorporata. O filiala nu este o entitate

42  

juridica separată si, drept urmare, lipsa expunerii la debite, responsabilități si obligații in operațiunile canadiene sunt considerații importante. Branch office face obiectul legilor din provincia in care operează. Ele trebuie sa-si tina propriile înregistrări si sa completeze declarațiile fiscale. Compania mama își asuma responsabilitatea nelimitata pentru debitele filialelor sale.

Parteneriate

Un parteneriat general este o relație unde doua sau mai multe persoane fizice sau corporații desfășoară o afacere in comun, in scop de profit. Parteneriatul nu este o entitate juridica separata de parteneri. Fiind subiectul prevederilor acordului dintre părți, fiecărui partener i se aloca o parte specifica din profituri si pierderi la afacerile parteneriatului, ca si dreptul de a face parte din management. Implicațiile fiscale ale afacerilor parteneriatului au loc prin partenerii individuali in proporțiile aferente, fiind raportate de către fiecare partener in raportarea fiscala individuala. Toți partenerii își asuma responsabilități nelimitate pentru debitele si obligațiile parteneriatului.

Parteneriate limitate

Un parteneriat limitat este un parteneriat cu caracteristici deosebite: (a) unul sau mai mulți din partenerii generali managerială afacerile si își asuma toate responsabilitățile parteneriatului; si (b) partenerii cu limite sunt aceia ale căror responsabilități se restrâng la contribuția lor la parteneriat. In Ontario, in scopul de a se păstra statutul de răspundere limitata, partenerii cu limite nu au permisiunea sa facă parte din managementul afacerii.

Franchising

O entitate străină poate sa-si extindă afacerile in Canada prin metoda unui aranjament de franchising. Intr-un aranjament tipic de franchising, un francizor își dezvolta un sistem de afaceri in asociere cu o marca de comerț, trademark, si licențiază folosința aceleia de către un francizat. Relația de franșiză este guvernata de acordul de franchising, care trasează detaliile raportului, inclusiv drepturile si obligațiile fundamentale ale părților si principiile de operare ale sistemului de afaceri. Entitățile străine pot alege sa înființeze o entitate canadiana separata, prin care pot fi acordate licențe

43  

canadiene sau, in anumite circumstanțe, pot fi acordate licențe direct din tara străină către francizatul canadian.

Unele provincii au legislație specifica care guvernează vânzarea de franșize si impun cerințe specifice de informare.

Joint Ventures

Termenul de „joint venture” este in mod curent folosit pentru a descrie un aranjament contractual de afaceri intre doua sau mai multe părți care au convenit sa-si combine resurse complementare într-o anume întreprindere sau o societate specifica de afaceri, fără formalitățile unei noi entități juridice, cum sunt corporația sau limited partnership.

Un joint venture nu este recunoscuta ca o entitate juridica separata si, ca urmare, pentru scopuri fiscale veniturile sau pierderile sunt calculate separat, conform cu structura de afaceri a fiecărei părți.

Cooperarea industriala

Companiile pot deseori sa colaboreze prin punerea in comun a resurselor, reducând astfel costurile si riscurile. Aceasta permite si influxul de tehnologie, capital, informații si expertiza intre companii, ajutând la penetrarea de noi piețe. Astfel de mecanisme de colaborare includ:

Co-marketing si Co-producția: acestea pot interesa companiile care caută sa pătrundă pe piețe mai mari. O companie dintr-o tara va prelua promovarea pe piață a produselor unei companii din alta tara, la schimb cu un serviciu reciproc in cealaltă tara. Companiile pot, de asemenea, sa intre in aranjamente de coproducție realizând fiecare produse ale celuilalt.

Joint Ventures: acestea sunt acorduri in care doua sau mai multe companii formează o a treia entitate corporatista care sa preia anumite proiecte. Astfel de aranjamente pot exista intre un producător străin si o companie canadiana care caută sa producă mărfuri in afara pentru piețele globale.

Alianțe strategice: acestea sunt aranjamente generale pe termen lung intre companii străini si canadiene, interesate sa-si furnizeze una către cealaltă materiale, componente, informații de piață sau alte servicii.

44  

CONSIDERAȚII FINALE PRIVIND PIAȚA CANADIANA

Canale de distribuție

Cele mai multe vânzări de retail in Canada se desfășoară prin super si hipermarketuri. Rețelele de distribuție in Canada tind sa fie extrem de centralizate din cauza densității scăzute a populației, distantelor mari si condițiilor de climat aspre.

Totuși, o importanta tot mai mare a piețelor regionale, marketingului de nișă si produselor personalizate a diversificat distribuția in unele industrii. In mod frecvent, un distribuitor care lucrează din Toronto sau Montreal va acoperi si regiunea estica a Canadei (Ontario, Quebec si Canada Atlantica), iar un distribuitor din Calgary sau Vancouver va acoperi Canada de Vest. Putini intermediari pot oferi cu adevărat acoperire a întregii piețe canadiene prin facilități de distribuție. Ca urmare, concentrarea livrărilor la importurilor canadiene către piețe zonale primare din Toronto, Montreal si Vancouver este foarte frecventa.

Jucătorii centrali in procesul de distribuție sunt importatorii si agenții locali. Importatorii includ angrosiști, brokeri, firme de comenzi poștale, rețele de mari magazine, detailiști specializați, cooperative de achiziții si utilizatori finali care pot cumpăra direct de la exportator. Agenții locali revând importurile pe baza de comision, acceptând comenzi de la cumpărătorii canadieni conform acordurilor cu exportatorii. Cel mai mare avantaj al agenților este cunoașterea pieței canadiene si locația lor fizica lângă piața țintă. Aceștia pot asigura garantarea comenzilor de producție care sa permită furnizorilor sa-si planifice forța de munca si materialele. Ei sunt, totodată, mai conștienți decât alții de problemele potențiale ce pot apărea in conformarea la cerințele canadiene de mărime si calitate si pot asista furnizorii cu sugestii privind adaptarea producției sau asigurarea etichetelor pentru pătrunderea pe piața canadiana. In cazul produselor industriale, este vitala abilitatea acestora de a oferi Service si piese de schimb.

Exigentele pentru exportatori

45  

Piața canadiana este extrem de concurențială. Exportatorii trebuie sa conștientizeze ca neîndeplinirea propriilor obligații va rezulta in schimbarea rapida a cumpărătorului către alți furnizori. Mai jos sunt prezentați o serie de factori de avut in vedere la consolidarea propriei reputații si a încrederii partenerului:

Construirea unui website ușor de navigat si informativ, cu link-uri de contact cu e-mail. Link-urile sunt foarte importante in orice comunicare cu cumpărătorul.

Verificarea constanta a e-mail-ului: răspuns la toate e-mail-urile cu solicitări de la cumpărători într-o singura zi de lucru. Aceasta arata imediat capacitățile furnizorului către potențialul cumpărător, care primește multe astfel de oferte săptămânal. De trimis un mesaj intermediar daca informația nu este imediat disponibila.

Asigurarea de mostre in termenul cerut, de calitate si valoare convingătoare. Aceasta va asigura cumpărătorul ca furnizorul este o sursa de încredere. Daca mostrele sunt acceptate, importatorul poate plasa o comanda de proba către furnizor. Daca sunt solicitate unele ajustări, importatorul va cere noi mostre, pe baza de instrucțiuni privind schimbările necesare. Trebuie ținut cont ca importatorul folosește mostrele pentru a constata interesul angrosiștilor si retailerilor in preluarea produsului.

Cumpărătorul așteaptă livrarea produsului achiziționat. Întârzieri inevitabile trebuie imediat aduse la cunoștință si justificate cumpărătorului, cu rugămintea de a accepta întârzierea.

Acolo unde se aplica, este necesara includerea unui certificat de analiza a produsului si fotografii ale facilităților de producție, cu o scrisoare de introducere către importator. Certificatul poate fi necesar pentru a arata conformitatea cu cerințele canadiene de sănătate si siguranță si trebuie obținut de la autoritățile competente.

Familiarizarea cu piața canadiana si importatorii prin participarea la târgurile si expozițiile specializate, vizitarea supermarketurilor de retail din Canada.

In cazul in care se solicita acordarea de exclusivitate la un produs, acest acord ar trebui sa includă o clauza de nivel minim de achiziții anuale. De asemenea, ar trebui solicitat un feed-back de la cumpărător asupra produselor si relațiilor comerciale, fiind recomandabil ca toate cele convenite sa fie trecute in scris.

46  

Mulți importatori sau agenții lor pot solicita vizitarea capacitaților de producție ale furnizorului pentru a determina capabilitățile exportatorului si pentru a se asigura asupra calității facilităților acestuia, consolidarea unei relații de afaceri solide. Furnizorii trebuie sa mențină o buna comunicare cu cumpărătorii lor in întregul proces de vânzare si post-vânzare. Sub acest aspect, gestionarea eficienta a procedurilor de export este esențiala pentru succes.

Pe lângă oferirea de valoare, cumpărătorii urmăresc si calitățile unui furnizor privind încrederea, experiența, competenta, abilitatea dovedita de a asigura aprovizionarea si service post vânzare, ca si o angajare ferma a acestuia într-o relație de afaceri pe termen lung.

ADRESE UTILE

1. Reprezentanţe ale României în Canada

Ambasada României la Ottawa

655 Rideau St., Ottawa, Ontario, K1N 6A3

Tel: (613) 7893709; 789-4037; 789-4038; Fax: (613) 789-4365;

E-mail: ottawa@mae.ro; http://ottawa.mae.ro

Ambasador: doamna Maria LIGOR

Consulatul General al României la Montréal

1010, rue Sherbrooke, Ouest, Suite 610, Montréal, Québec H3A 2R7

Tel: (514) 876-1792; Fax: (514) 876-1797;

E-mail: montreal.cg@mae.ro; www.montreal.mae.ro

Consul general: domnul Victor SOCACIU

Biroul Economic Montreal

47  

1010, rue Sherbrooke, Ouest, Suite 503, POB 56 Montréal, QC H3A 2R7

Consul economic: Vladimir CIOBANASU, Tel/Fax: (514) 504-8235

E-mail: romtrade.mtl@videotron.ca

Consulatul General al României la Toronto

555 Richmond St. West, Suite 1108, PO Box 210, Toronto, ON, M5V 3B1

Tel: (416) 585-5802; Fax: (416) 585-9192

E-mail: toronto.cg@mae.ro; www.toronto.mae.ro

Consulatul General al României la Vancouver

555 Burrard Street, Suite 855, Vancouver, BC, V7X 1M8

Tel : (604) 633 0986 ; Fax : (604) 633 0757

E-mail : vancouver.cg@mae.ro; www.vancouver.mae.ro

2. Reprezentanţe ale Canadei în România

Ambasada Canadei la Bucureşti

Str. Tuberozelor 1-3, Bucureşti, sector 1

Tel.: +40-21-307-5000

Fax: +40-21-307-5010

www.canadainternational.gc.ca/romania-roumanie

noiembrie 2015