documentatie tehnica

Investeşte icircn oameni FONDUL SOCIAL EUROPEANProgramul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 ndash 2013 Axa prioritara 5 bdquo Promovarea masurilor active de promovarerdquoDomeniul major de interventie 51 ldquo Dezvoltarea si implementarea masurilor active de ocuparerdquo Titlul proiectului Competente pentru ocupare- Program integrat de imbunatatire a capacitatii de ocupare in domeniul auto a persoanelor in cautarea unui loc de muncaNumărul de identificare al contractului POSDRU12551S129109Beneficiar SC Meridian Business Grup SRL

MODULUL II

DOCUMENTAŢIE TEHNICĂ

CUPRINS

1

CAPITOLUL 1 REPREZENTAREA SI COTAREA ORGANELOR DE MASINI

11 Pene 5

CAPITOLUL 2 REPREZENTAREA SI COTAREA ORGANELOR MISCARII DE ROTATIE

21 Osii si arbori 9 22 Fusuri si lagare 10 23 Roti dintate 12

CAPITOLUL 3 REPREZENTAREA SI COTAREA ASAMBLARILOR NEDEMONTABILE

31 Asamblari cu nituri 15 311 Reprezentarea cotarea si notarea niturilor 16

32 Asamblari sudate 18

321 Reprezentarea si notarea simplificata a sudurilor 21

CAPITOLUL 4 REPREZENTAREA SI COTAREA ASAMBLARILOR DEMONTABILE

41 Asamblari prin filet 25

411 Tehnologia de asamblare a imbinarilor filetate 29

CAPITOLUL 5 REPREZENTAREA SI COTAREA ASAMBLARILOR ELASTICE

51 Asamblari elastice 31CAPITOLUL 6 REPREZENTAREA SI COTAREA MECANISMELOR PENTRU

TRANSMITEREA MISCARII DE ROTATIE

61 Transmisii prin curele 35 611 Caracterizare si clasificare 35 612 Tipuri de curele 38

62 Reprezentarea prin roti dintate 46

621 Clasificarea rotilor dintate 46 622 Reprezentarea rotilor dintate 47

2

63 Transmisii prin angrenaje 50

631 Reprezentarea angrenajelor 51

3

Organele de masini (OM) sunt părƫi constructive care cu aceeași formă sau ca formă asemănătoare intră in compunerea diferitelor mașini agregate mecanisme putand fi calculate și proiectate separat

Clasificarea organelor de mașini după structură

Un organ de mașină poate fi simplu adică format dintr-o singură piesă (șurub pană

roată dinƫată etc) compus (lagăr cu alunecare rulment cuplaj lanƫ etc)

Clasificarea organelor de mașini după gradul de utilizare organe de mașini cu destinaƫie generală arbori roƫi

dinƫate pene șuruburi organe de mașini cu destinaƫie specială ( restransă)

arbori cotiƫi pistoane cilindrii de motor si altele asemănătoareStudiul organelor de mașini de uz general se referă la următoarele organele mișcării de rotaƫie ( osii și arbori fusuri lagăre cuplaje) organe de asamblare ( demontabile nedemontabile elastice ) organele transmisiilor mecanice ( roƫi cu fricƫiune angrenaje transmisii prin curele

transmisii prin lanƫuri )

Cap 1 Reprezentarea si cotarea organelor de masini

11 Pene

Penele sunt organe de asamblare cu secţiune constantă (pană paralelă) sau cu una din feţe icircnclinate (pana icircnclinată) Pana este elementul de asamblare iar arborele roţile manivelele sunt elementele care se asamblează

După poziţia axei geometrice longitudinale a penei faţă de axa longitudinală comună a pieselor care se asamblează se deosebesc două mari categorii

a) Pene longitudinale cu sau fără icircnclinare care se montează paralel cu axa geometrică a pieselor de asamblat (arbore-butuc) şi transmit momente de torsiune (figurile 11 12 13)

4

Fig 11

Fig 12

5

Fig 13 b) Pene transversale care se montează perpendicular pe axa pieselor respectiv pe direcţia sarcinii ele sunt prevăzute totdeauna cu icircnclinare (fig 14)

Fig 14

c) Penele icircngropate (STAS 1007-84) sunt de forma A cu capete rotunde (fig 15) de forma B cu ambele capete drepte (fig 16 a) de forma C cu capăt rotund şi unul drept (fig 16 b) şi cu nas sau călcacirci conform STAS 1007-84

6

Fig 15

Fig 16

Cap 2 Reprezentarea si cotarea organele mișcării de rotaƫie

21 Osii și arbori

Osiile OM cilindrice sprijinite pe reazeme (lagăre) susƫin organe de rotaƫie (scripeƫi roƫi de material rulant roƫi de cablu) Sunt solicitate numai la incovoiere Nu transmit momente de răsucire

osii fixe

7

osii mobile care se rotesc оmpreună cu organele de rotaƫie fixate pe eleArborii cu destinaƫie generală (arbori drepƫi) OM cilindrice sprijinite pe reazeme (lagăre) servesc

pentru susƫinerea organelor de rotaƫie (roƫi de curea roƫi dinƫate)Sunt solicitaƫi la incovoiere pot transmite și momente de răsucire peste care se pot suprapune solicitari axiale (intindere șisau compresiune)

Formele constructive arborilor de uz general middot arbori cu sectiune constantă (figa)middot arbori оn trepte cu canale de pana (figb)middot arbori canelaƫi (figc)middot arbori cu flanse (figd)middot arbori pinion (fig e)middot arbori melcaƫi (figf)

Arborii cu destinatie specialamiddot arbori cotitimiddot arbori cu camemiddot arbori cu manivelemiddot arbori cu excentric

22 Fusuri și lagăre

Lagărele sunt organe de mașini care asigură rezemarea osiilor și arborilor asigurand rotaƫia lor in jurul axei propriiRezemarea se asigură prin cuple de rotaƫie Icircn aceste cuple porƫiuni de arbore ( numite fusuri sau pivoƫi) intră in contact cu piese de rezemare a lagărelor ( cuzineƫi sau rulmenƫi) Stabilirea poziƫiei axiale ale osiilor și arborilor se face cu ajutorilor unor zone numite umăr ( cate unul pentru fiecare direcƫie stanga-dreapta) Icircntre fusul rotitor și lagărul fix ( de alunecare sau rostogolire) apar frecări Pentru micșorarea frecărilor icircntre elementele cuplei se introduce un strat subƫire de lubrefiant Acesta are următoarele funcƫiuni

micșorează frecarea deci micșorează rezistenƫa la deplasare și implicit energia consumată asigură răcirea lagărului crește rezistenƫa suprafeƫelor оn contact la uzare evacuează particulele rezultate din uzare etanșează lagărul

8

atenuează vibraƫiile și șocurile crește randamentul mecanic

9

23 Roƫi Dinƫate

Definiţie Roţile dinţate sunt organe de maşini constituite din corpuri de rotaţie (cilindru con hiperboloid) prevăzute cu dantură exterioară sau interioară

Roţile dinţate transmit mişcarea de rotaţie şi momentul de torsiune prin contactul direct al dinţilor aflaţi icircn angrenare Sunt montate pe arborii conducători şi respectiv condus de obicei prin intermediul organelor de maşină intermediare ndash penele

Astfel deosebim din punct de vedere constructiv partea danturată numită coroană partea fixată pe arbore numită butuc partea dintre coroană şi butuc este numită disc sau dacă este

expandată poate avea forma de spiţe

Clasificarea roţilor dinţate a după forma suprafeţei de rostogolire pe care se află dantura bull roţi dinţate cilindrice bull roţi dinţate conice bull roţi dinţate hipoide bull roţi dinţate melcate b după forma şi direcţia flandcului dinţilor bull cu dinţi drepţi bull cu dinţi icircnclinaţi bull cu dinţi curbi bull cu dinţi icircn V bull cu dinţi icircn Z

bull cu dinţi icircn W

c după profilul dintelui

10

bull roţi dinţate cu dantură evolventică bull roţi dinţate cu dantură icircn cicloidă bull roţi dinţate cu dantură sferică

Elementele geometrice ale danturii sunt conform figurii 21

profilul dintelui este linia de intersecţie a unui dinte cu o suprafaţă frontală cercul de vacircrf cu diametrul da sau diametrul de cap de dinte cercul de divizare cu diametrul d este folosit ca bază pentru măsurarea parametrilor

geometrici cercul de fund cu diametrul df sau diametrul de picior de dinte icircnălţimea capului dintelui ha este cuprinsă icircntre diametrul de divizare şi cercul de vacircrf de

dinte icircnălţimea piciorului dintelui hf este cuprinsă icircntre diametrul de divizare şi cercul de fund

de dinte icircnălţimea dintelui h este distanţa măsurată pe direcţia razei cuprinsă icircntre cercul de vacircrf

şi cel de fund de dinte grosimea dintelui S este lungimea arcului măsurat pe cercul de divizare mărimea golului t este arcul dintre dinţi măsurat pe cercul de divizare flancul dintelui este porţiunea de-a lungul unui dinte cuprinsă icircntre suprafaţa de vacircrf şi

cea de fund pasul circular p este lungimea arcului de pe cercul de divizare măsurată icircntre două

flancuri consecutive modulul m este porţiunea din diametrul de divizare care revine unui dinte z numărul de dinţi

11

Cap 3 Reprezentarea si cotarea asamblarilor nedemontabile

Asamblările nedemontabile sunt asamblările care nu pot fi desfăcute decacirct prindistrugerea organelor de asamblare Din această categorie fac parte şi asamblările cu nituri şi

asamblările sudate

31 Asamblari cu nituri

Asamblarea unor piese a căror grosime este redusă icircn raport cu celelalte dimensiuni se poate executa prin nituire Elementul de bază al unei asamblări nituite icircl constituie nitul

Nitul este format dintr-o tijă cilindrică terminată la un capăt cu un cap numit cap iniƫial

După forma geometrică a capului se deosebesc nituri cu cap semirotund bombat icircnecat semiicircnecat tronconic etc Nitul poate fi cu tijă plină cu tijă tubulară sau găurită

(Fig 31 a b c)

12

311 Reprezentarea cotarea şi notarea niturilor

Reprezentarea niturilor icircn desen se face icircntr-o singură proiecƫie icircn vedere icircn cazul niturilor cu tijă plină icircn secƫiune icircn cazul niturilor cu tijă tubulară şi icircn secƫiune parƫială icircn cazul niturilor găurite respectacircnd regulile obişnuite de reprezentare şi cotare (Fig31)

Niturile sunt organe de asamblare de formă şi dimensiuni standardizate şi ca atarepentru acestea nu se icircntocmesc desene de execuţie

Dimensiunile care caracterizează un nit sunt diametrul tijei d şi lungimea tijei l

Reprezentarea asamblărilor cu nituri

Asamblările cu nituri icircn desenele tehnice se reprezintă obişnuit şi simplificatReprezentarea simplificată se utilizează icircn cazurile icircn care din cauza dimensiunilor reduse a

niturilor pe desen reprezentarea obişnuită a acestora ar deveni neclarăIcircn mod obişnuit asamblările cu nituri se reprezintă icircn două proiecţii şi anume icircntr-o secţiune prin

axa unui nit nitul reprezentacircndu-se icircn vedere şi o vedere perpendiculară pe axa niturilor icircn care capul nitului se consideră icircndepărtat prin secţionare

După poziţia relativă a pieselor ce se asamblează asamblările cu nituri pot fi prin suprapunere sau cu eclisă

Eclisele sunt table suprapuse peste elementele ce se asamblează Nituirile se pot executa pe un singur racircnd de nituri şi pe mai multe racircnduri iar racircndurile de nituri pot fi paralele sau decalate

Cotele care se icircnscriu pe desenul unei asamblări nituite sunt următoarele d1 ndash diametrul tijei nitului s ndash grosimea tablelor s1 ndash grosimea eclisei t ndash pasul nituirii e1 ndash distanţa dintre două racircnduri de nituri e ndash distanţa de la marginea tablei la şirul de nituri cel mai apropiat e2 ndash distanţa de la marginea eclisei la axa racircndului de nituri

13

32 Asamblări sudate

Prin sudare se icircnƫelege o operaƫie de realizare unei icircmbinări nedemontabile a pieselor metalice utilizacircnd icircncălzirea locală presiunea sau ambele cu sau fără adaos de material similar cu metalul pieselor de icircmbinare

Formele de bază ale sudurilor sunt- sudura cap la cap- sudura cu margini răsfracircnte- sudura prin suprapunere- sudura icircn colƫ- sudura icircn cruce- sudura icircn T V Y U I

Reprezentarea şi notarea sudurilor icircn desenul tehnic se poate face fie detaliat fie simplificat Icircn mod frecvent se utilizează metoda de reprezentare şi notare simplificată

Metoda de reprezentare detaliată cuprinde toate formele şi dimensiunile sudurii şi se utilizează icircn acele cazuri icircn care reprezentarea simplificată nu determină univoc forma şi dimensiunile sudurii

14

15

321 Reprezentarea şi notarea simplificată a sudurilor

Icircn reprezentarea simplificată cordonul de sudură se reprezintă convenƫional printr-o linie continuă groasă sau după caz prin axele găurilor sau punctelor (Fig 37)

Notarea simplificată se amplasează pe desen prin intermediul unei linii de indicaƫie terminată cu o săgeată ce se sprijină pe cordon iar la celălalt capăt continuă cu o linie dublă de referinƫă Linia dublă de referinƫă este formată din linie continuă subƫire şi linie icircntreruptă subƫire fiind paralelă cu chenarul formatului sau axa cordonului (Fig 38)

16

Notarea simplificată utilizează următoarele elemente simboluri de bază indică forma icircmbinării avacircnd aceeaşi grosime de linie şi icircn lăƫime ca cea a

cotelor simboluri suplimentare indică forma suprafeƫei exterioare a cordonului sau

prelucrarea acestor suprafeƫe cote indicaƫii suplimentare

Cotarea sudurilor la reprezentarea simplificată se face printr-o linie de referinƫă deasupra căreia se indică icircn lăƫimea secƫiunii cordonului bdquoardquo simbolul sudurii urmat de lungimea cordonului bdquo l rdquo

17

Cacircnd cordonul de sudură se execută pe un contur icircnchis pe linia de referinƫă se reprezintă un cerculeƫ

Icircn cazul subansamblelor sudate se folosesc aceleaşi reguli de la desenul de ansamblu demontabil se poziƫionează elementele componente ale subansamblului sudat se icircntocmeşte tabelul de componenƫă se haşurează icircn secƫiune componentele icircn sensuri diferite

Icircn plus pe un desen de subansamblu sudat se reprezintă sudurile şi se indică rugozităƫile pe suprafeƫele care urmează să fie prelucrate icircn stare sudată

18

Cap 4 Reprezentarea si cotarea asamblarilor demontabile

41 Asamblările prin filet

DefiniƫieAsamblările prin filet reprezintă icircmbinarea a două sau mai multe piese utilizacircnd organe de

asamblare de tip surub-piuliƫăAsamblările filetate sunt cele mai utilizate asamblări demontabile in industria construcƫiilor de masini deoarece au avantajul de a permite realizarea de ansambluri compacte icircn forme variate care pot fi montate si demontate usor pot transmite forƫe mari si prezintă siguranƫă icircn funcƫionareAsamblările cu filet fac parte din categoria snsamblurilor prin interfaƫăElementele care compun o asamblare filetată de fixare sunt- piesele care urmează a fi stracircnse- elementele de legătură (surub piuliƫă prezon)- accesorii de montaj (saibe sau rondele de siguranƫă)

Siguranƫa icircn exploatare a asamblărilor cu surub prezon si piuliƫăPentru ca o icircmbinare cu suruburi prezoane si piuliƫe să asigure siguranƫa pe tot timpul exploatării este absolut necesar ca

piuliƫele să fie stracircnse pacircnă la refuz si icircn mod uniform (cu aceeasi formă de stracircngere)

piuliƫele să fie asigurate cu contrapiuliƫe saibe de siguranƫă cuie spintecate etc

Asigurarea icircmpotriva autodesfacerii se referă icircn special la piuliƫele ce lucrează icircn regim de trepidaƫii (fixarea inelului de fundaƫie la coloane)

porƫiunea filetată a suruburilor sau prezoanelor trebuie să iasă deasupra piuliƫei cu cel puƫin trei pasi

suruburile sau prezoanele după fixare icircn corpul piesei trebuie să fie perpendiculare pe planul icircmbinării

piuliƫele si suruburile trebuie să fie icircn contact direct cu suprafeƫele pieselor icircmbinate icircnlocuirea suruburilor prezoanelor si a piuliƫelor a căror filet este uzat este interzisă forƫarea piuliƫei icircn surub sau prezon

Elementul caracteristic al pieselor filetate este filetulElementele caracteristice asamblării filetate sunt

p - pasul filetului (distanƫa icircn plan median dintre două puncte omoloage de pe două flancuri paralele consecutive)

α - unghiul profilului β - unghiul de icircnclinare a spirei H h - icircnălƫimea filetului D d - diametrul minimal (maxim) D1 d1 - diametrul minim (intreior)

19

D2 d2 - diametrul mediuInterschimbabilitatea este asigurată prin standardizarea dimensiunilor d d1 d2 si α pentru

suruburile (piuliƫele) de acelasi felClasificarea suruburilor (si a filetelor) se poate face icircn funcƫie de următoarele criterii1) După rolul funcƫionala) suruburi de stracircngere- suruburi de fixare - suruburi de icircnchidere entansă (dopuri filetate)b) suruburi de reglaj (fixează poziƫia relativă sau stracircngerea ulterioară icircn scopul eliminării

jocurilor după uzură de exemplu surub de reglaj a jocului dintre fus si cuzineƫi la lagărele de alunecare)

c) suruburi de transmitere a miscării (transformă miscarea de rotaƫie icircn miscare de translatie de exemplu surubul de menghină surubul conducător de la strunguri surubul de la prese surubul de la cricuri etc)

d) surubul pentru măsurare (de exemplu surubul micrometrului)

2) După forma icircn secƫiune a profiluluia) trinughiularăb) pătratăc) fierăstrăud) trapezoidalăe) rotundă

3) După sensul de icircnfăsurare a spirei- spre dreapta- spre stacircnga4) După numărul de icircnceputuri- cu un singur icircnceput- cu două sau mai multe icircnceputuri5) După fineƫea pasului- cu pas mare- cu pas normal- cu pas mic6) După sistemul de măsurare- metric (măsurate icircn milimetri)- icircn inch (icircn ƫoli 1 ƫol = 254 mm)7) După forma piesei- cilindrice (cele mai răspacircndite)- conice (asigură o bună etansare)8) După poziƫia pe piesă- exterioare- interioare9) După forma corpului- corp hexagonal- corp pătrat- cu cap icircnecat- cu hexagon interior- cu cap rotund si nascu cap semiicircnecat crestat10) După forma tijei- surub cu diametrul tijei egal cu diametrul interior al filetului

20

surub cu diametrul tijei mai mare decacirct diametrul exterior al filetului pentru a putea fixate icircntr-o gaură alezată fără joc

- surub cu diametrul tijei mai mic ca diametrul exterior al filetului- surub cu gacirct de ghidare11) După forma vacircrfului- plat- bombat- cu cap- cu cap bombat- cu cap interior- conic- cu cap si vacircrf conicPiuliƫele si saibele se clasifică icircn special după forma

constructivă- hexagonală- pătrată- fluture- crenelată- cu guler- cilindrică striatăAsamblările filetate pot fi

- cu surub si piuliƫă ndash a)- cu surub fără piuliƫă ndash b)- cu prezon si piuliƫă ndash c)Clasificarea saibelor se face icircn funcƫie de scopul tehnologic urmărita) de a menƫine forƫele de frecare din filet- saibe Grower- saibe elasticeb) de a icircmpiedica autodesfacerea- saibe de siguranƫăc) de a micsora presiunea din zona de contact a capului surubului cu piesaasamblată prin mărirea suprafeƫei de contact- saibe plateMaterialele folosite icircn construcƫia susuburilor si piuliƫelor sunt standardizate si li se cere o limită

de curgere cacirct mai ridicată care să permită realizarea unei tensiuni mari la montaj dar si o capacitate bună de deformare la rece

Suruburile destinate icircntrebuinƫărilor curente se execută din OL37 OL42OL50OLC35 OLC45 Suruburile puternic solicitate si suruburile supuse la eforturi variabile se execută din oƫeluri aliate 41VmoCr17 10NiCr180 dar vor fi mai sensibile la oboseală si la concentrarea eforturilor unitare

Piuliƫele se execută dintr-un oƫel special pentru piuliƫe denumit oƫel fosforos laminat la cald (OLP20) sau din oƫel carbon obisnuit OL37 OL50 OL60 sau oƫel carbon de calitate OLC45

Asigurarea piuliƫelor icircmpotriva autodesfaceriiAsamblările cu suruburi care preiau sarcini variabile cu soc sau care sunt supuse la vibraƫii sunt

predispuse la autodesfacere punacircnd icircn pericol ansamblul respectivIcircn continuare sunt prezentate soluƫii pentru asigurarea asamblărilor filetate icircmpotriva

autodesurubăriiMijloacele folosite pentru asigurarea contra slăbirii piuliƫei se bazează pe următoarele principii

21

a) crearea unei forƫe de frecare suplimentară prin presiune radială sau axială pentru stracircngerea suplimentară a filetului

- cu ajutorul contra piuliƫelor- cu saibe Grower-cu piuliƫe si suruburi cu inserƫii elastice- piuliƫa si surubul cu dinƫi (angrenează pe suprafeƫele de contact ale pieselor)b) fixarea piuliƫei in raport cu surubul cu ajutorul unor elemente de asigurare speciale- cuie spintecate- sacircrmă răsucită- saibe de siguranƫă cu nas- saibe cu margine răsfracircntă- cheie de fixarec) crearea de icircmbinări fixe locale- prin sudare- prin deformare plastică- prin lipire cu adezivi (se utilizează un lichid plastic special care se solidifică icircntre spirele

asamblării)Pe lacircngă avantajele evidente si amintite asamblările cu filet prezintă si un dezavantaj important

si anume găurile de trecere a suruburilor introduc puternici concentratori de tensiune mărind pericolul ruperii asamblării

Instruire practicăPentru realizarea unei asamblări filetate este necesar să se aplice un cuplu asupra unuia dintre

două elemente prevăzute cu filet Buna funcƫionare a asamblărilor filetate este asigurată si de o stracircngere corectă

Sculele folosite la montarea si demontarea asamblărilor filetate sunt- chei fixe - utilizată la montarea suruburilor a piuliƫelor cu partea de prindere poligonală

(hexagon sau pătrat) sau rotundă (cu caneluri cu găuri) deschinerea cheii are o dimensiune precisă marcată pe corpul cheii

- chei tubulare- chei reglabile - utilizate la montarea si demontarea suruburilor si piuliƫelor cu partea de

prinderre poligonală deschiderea cheii se poate regla după necesităƫi- chei dinamometrice - chei limitatoare a momentului de stracircngere- surubelniƫe - destinate montării si demontării suruburilor cu crestătură- surubelniƫe cu decuplare automată - asemănătoare cheilor limitatoare si utilizate pentru suruburi

cu cap crestat

411 Tehnologia de asamblare a icircmbinărilor filetate

Activităƫile prin care se realizează o operaƫie de montaj a icircmbinărilor filetate sutn următoarele1 se efectuează un control amănunƫit a pieselor care se asamblează si a organelor de asamblare

este necesar să se folosească elemente filetate fără defecte pentru obƫinerea unei asamblări corecte2 se orientează si se centrează piesele ce urmează a fi asamblate astfel icircncacirct să ocupe poziƫia

reciprocă corectă3 se poziƫionează elementele de legătură introducacircndu-se pe racircnd toate suruburile care se vor

icircnsuruba cu macircna icircn găurile filetate sau se vor prinde usor piuliƫele4 se stracircng definitiv asamblările prin stracircngerea suruburilor si a piuliƫelor icircn cazul unei

asamblări cu mai multe suruburi acestea sunt stracircnse icircntr-o anumită ordine si icircn mai multe etape stracircngerea se va face icircn cruce si progresiv

22

Montarea si demontarea prezoanelor constituie o operaƫie diferită datorită absenƫei capului de stracircngere la prezon

Pentru obƫinerea unei bune asamblări cu prezoane trebuie acordată o atenƫie deosebită operaƫiilor de găurire si filetare a găurilor astfel icircncacirct să se asigure perpendicularitatea dintre axa prezonului si suprafaƫa piesei icircn care el este prins Verificarea poziƫiei corecte a prezonului se poate face utilizacircnd echerul

Pentru fixarea prezoanelor se folosesc diferite metode dintre care cea mai simplă este cu ajutorul a două piuliƫe rotind cu cheia piuliƫa superioară care serveste drept contrapiuliƫă

O altă metodă constă icircn folosirea unei piuliƫe hexagonale icircnalte care se icircnsurubează liber pe capătul prezonului si se blochează cu un surub de fixare

Pentru icircnsurubarea rapidă a prezoanelor se folosesc chei specialeControlul calităƫii asamblărilor filetate se face prin- controlul momentului de stracircngere - prin folosirea cheilor cu moment prestabilit sau a cheilor

dinamometrice cu indicarea continuă a momentului de stracircngere- controlul unghiului de stracircngere a piuliƫelor - folosind dispozitive cu raportor- controlul alungirii tijei surubului sau a prezonului - prin folosirea unor dispozitive cu

comparator

Cap 5 Reprezentarea si cotarea asamblarilor elastice

51 Ansamblări elastice

Arcurile sunt organe de maşini care datorită formei şi materialului din care suntexecutate asigură o legătură elastică icircntre diferitele elemente ale unui dispozitiv aparat sau ale

unei maşiniDatorită proprietăƫilor elastice superioare şi stabile icircn timp arcurile au diferite utilizări cum ar fi

crearea unor forƫe elastice permanente amortizarea vibraƫiilor preluarea unor energii de şoc etcDupă forma constructivă arcurile se clasifică icircn arcuri elicoidale(cilindrice şi conice) arcuri icircn

foi arcuri disc arcuri spirale arcuri bare de torsiune arcuri speciale

După modul de solicitare a arcului privind direcƫia şi sensul forƫelor exterioare arcurile se icircmpart icircn arcuri de compresiune de tracƫiune de torsiune de icircncovoiere

După forma secƫiunii semifabricatului se disting arcuri cu secƫiune rotundă cu secƫiune dreptunghiulară cu secƫiune pătrată cu secƫiune profilată

Reprezentarea arcurilorArcurile se reprezintă convenƫional icircn conformitate cu indicaƫiile

cuprinse icircn SR EN ISO 21621997 care stabilesc două moduri de reprezentare reprezentare obişnuită şi reprezentarea simplificată

Reprezentarea obişnuită a arcurilor are icircn vedere regulile generale ale desenului tehnic precum şi unele reguli speciale care simplifică reprezentarea icircn desen a acestora după cum urmează

- liniile elicoidale se icircnlocuiesc cu linii drepte- spirele se reprezintă paralele atacirct pentru pas constant cacirct şi pentru pas variabil- arcurile elicoidale la care numărul spirelor este mai mare de patru se pot reprezenta la ambele

capete cu cacircte una-două spire complete restul spirelor se icircnlocuiesc cu axele trasate prin centrul secƫiunilor sacircrmei sau barei

23

La reprezentarea simplificată se folosesc linii care au grosimea de 1215 ori grosimea liniei de contur excepƫie făcacircnd arcurile icircn foi la care reprezentarea se face cu linie continuă groasă

24

25

Cap 6 Reprezentarea si cotarea mecanismelor pentru transmiterea miscarii de rotatie

61 Transmisii prin curele

611 Caracterizare si clasificare

Transmisiile prin curele sunt transmisii mecanice care realizează transmiterea mişcării de rotaţie şi a sarcinii de la o roată motoare la una sau mai multe roţi conduse prin intermediul unui element flexibil fără sfacircrşit numit curea

Transmiterea mişcării se poate realiza cu alunecare (la transmisiile prin curele late sau trapezoidale) sau fără alunecare (la transmisiile prin curele dinţate)

Transmiterea sarcinii se realizează prin intermediul frecării care ia naştere icircntre suprafeţele icircn contact ale curelei şi roţilor de curea (icircn cazul transmisiilor cu alunecare) sau prin contactul direct dintre dinţii curelei şi cei ai roţii (icircn cazul transmisiilor fără alunecare)

O transmisie prin curele se compune din roţile de curea ndash conducătoare 1 şi condusă 2 ndash elementul de legătură (cureaua) 3 (fig61) sistemul de icircntindere şi apărători de protecţie

Forţa necesară de apăsare a curelei pe roţilede curea se realizează la montaj prin icircntinderea(deformarea elastică) cureleiComparativ cu celelalte transmisii mecanicetransmisiile prin curele cu alunecare prezintă o seriede avantaje se montează şi se icircntreţin uşorfuncţionează fără zgomot amortizează şocurile şi Fig 61vibraţiile necesită precizie de execuţie şi montaj

26

relativ reduse costurile de fabricaţie sunt reduse transmit sarcina la distanţe relativ mari icircntre arbori permit antrenarea simultană a mai multor arbori funcţionează la viteze mari asigură protecţia icircmpotriva suprasarcinilor

Dintre dezavantajele acestor transmisii se pot menţiona capacitate de icircncărcare limitatădimensiuni de gabarit mari comparativ cu transmisiile prin roţi dinţate forţe de pretensionare mari care solicită arborii şi reazemele raport de transmitere variabil ca urmare a alunecării curelei pe roţi sensibilitate mărită la căldură şi umiditate durabilitate limitată necesitatea utilizării unor dispozitive de icircntindere a curelei

Unele dintre dezavantajele transmisiilor cu alunecare sunt anulate de transmisiile prin curele dinţate Astfel mişcarea se transmite sincron vitezele unghiulare ale roţilor fiind constante şi ridicate randamentul mecanic este mai ridicat pretensionare mai mică la montaj deci o solicitare redusă a arborilor şi lagărelor

Principalele dezavantaje ale transmisiilor prin curele dinţate sunt legate atacirct de tehnologia de execuţie mai pretenţioasă atacirct a roţilor de curea dinţate cacirct şi a curelelor cacirct şi de costurile montajului

Transmisii mecaniceClasificarea curelelor se face icircn funcţie de forma secţiunii curelei (fig 62) iar clasificarea

transmisiilor prin curele se face icircn funcţie de poziţia relativă a axelor arborilor a numărului de arbori antrenaţi (conduşi) şi a raportului de transmitere realizat

După forma secţiunii curelele pot fi late (netede ndash fig 62 a politriunghiulare ndash fig 62 b dinţate ndash fig 62 c) trapezoidale (fig 62 d) rotunde (fig 62 e)

Fig 62

Transmisiile prin curele late pot transmite puteri pacircnă la P = 2000 kW la viteze periferice v le 12 ms şi rapoarte de transmitere i le6 (maxim 10) Utilizarea curelelor moderne de tip compound a dus la ridicarea performanţelor acestora domeniul lor de utilizare fiind Ple5000 kW v le100 ms i le10 (maxim 20)

Transmisiile prin curele late politriunghiulare (Poly-V) transmit puteri P le2500 kW la viteze periferice v le50 ms

Transmisiile prin curele late dinţate pot transmite puteri pacircnă la P = 400 kW la viteze periferice v le80 ms şi rapoarte de transmitere i le8 (maxim 10)

Transmisiile prin curele trapezoidale pot transmite puteri pacircnă la P = 1200 kW la viteze periferice v le50ms atunci cacircnd distanţa dintre axe A lt 3 m iar raportul de transmitere maxim i le8 (maxim 10)

Clasificarea transmisiilor prin curele icircn funcţie de criteriile mai icircnainte prezentate este dată icircn tabelul 61

Tabelul 61Clasificarea transmisiilor prin curele

Criteriuldeclasificare

Tipul transmisiei

27

Cu mai mulţi arbori antrenaţi (conduşi)

Cu axe paraleleCu ramuri deschise Cu ramuri icircncrucişate

Cu axe icircncrucişateFără role de ghidare Cu role de ghidare

Numărularborilorconduşi

Cu un arbore condus (v figurile de mai sus)Cu mai mulţi arbori antrenaţi (conduşi)

Raportulde

Cu raport de transmitere constant (v figurile de mai sus)

28

transmitere Cu raport de transmitere variabil

Icircn trepte (cutie de viteze) Continuu (variator ndash v cap 4)

612 Tipuri de curele

Materialele din care se confecţionează curelele trebuie să icircndeplinească următoarele condiţii de bază să fie foarte elastice pentru a se putea icircnfăşura pe roţi cu diametre mici fără ca tensiunile de icircncovoiere care iau naştere să aibă valori icircnsemnate coeficientul de frecare a elementului curelei icircn contact cu roata de curea să fie cacirct mai mare (pentru transmisiile prin curele cu alunecare) elementul curelei care preia sarcina principală de icircntindere să aibă o rezistenţă ridicată elementul curelei icircn contact cu roata să fie rezistent la uzură şi oboseală şi să fie rezistent şi la acţiunea agenţilor externi să fie ieftine

Curele late netede (lise)Materialele pentru aceste curele pot fi pielea ţesăturile textile pacircnza cauciucată materialele

plastice benzile metaliceCurelele din piele Sunt confecţionate din piele de bovine utilizacircndu-se de preferinţă zona

spinării animalului (crupon) Se execută dintr-un singur strat (simple) sau icircn mai multe straturi (multiple) lipite icircntre ele pe toată lungimea Pielea se tăbăceşte cu tananţi vegetali şi icircn cazuri speciale cu tananţi minerali obţinacircndu-se icircn acest caz o flexibilitate mai mare

Deşi pielea satisface multe din condiţiile impuse materialelor pentru transmisiile prin curele ndashrezistenţă la uzură coeficient de frecare mare rezistenţă la acţiunea unor agenţi exteriori (ulei unsori apă) ndash unele deficienţe ndash rezistenţă redusă la curgere a materialului (care duce la deformări plastice importante respectiv la demontări frecvente pentru scurtarea şi reicircmbinarea capetelor) rezistenţă redusă la oboseală şi faptul că este un material deficitar ndash au făcut ca icircn ultimul timp aceste curele să fie din ce icircn ce mai puţin folosite fiind icircnlocuite de curelele ţesute sau compound

Curelele din ţesături textile Sunt confecţionate din ţesături textile şi pot fi icircntr-un singur strat sau icircn mai multe straturi Icircn cazul icircn care sunt executate din mai multe straturi icircmbinarea capetelor se poate realiza prin coasere printr-o contextură specială sau prin lipire

Materialul din care se execută cureaua poate fi un material textil natural (bumbac celofibră lacircnă păr de cămilă sau capră cacircnepă in mătase naturală etc) sau fibre sintetice (vacircscoză poliamide poliesteri)

29

Curelele din ţesături textile prezintă unele avantaje pot fi ţesute fără fine ceea ce asigură transmisiei un mers liniştit pot funcţiona la viteze mari v le 60 ms pot funcţiona pe roţi de diametre mici datorită flexibilităţii ridicate Ca dezavantaje se pot menţiona durabilitate scăzută datorită rezistenţei reduse a marginilor curelei alungire icircn timp sensibilitate la acţiunea căldurii umezelii acizilor etc

Curelele din ţesături impregnate cu cauciuc Sunt confecţionate din mai multe straturi de ţesături textile solidarizate icircntre ele prin cauciuc vulcanizat Ţesăturile textile (inserţii) reprezintă elementul de rezistenţă al curelei Inserţia se poate realiza sub forma unor straturi paralele (fig63 a) prin icircnfăşurare icircn mai multe straturi sub formă de spirală (fig63 b) sau icircn straturi concentrice (fig63 c)

Aceste curele au icircntre straturi şi la exterior cauciuc vulcanizat (fig 63 d) fiind rezistente la

umezeală Fig 63şi la medii umede acide sau baziceCurelele icircnfăşurate sunt mai rigide decacirct celestratificate icircn schimb marginile sunt mai rezistente

putacircnd fi utilizate la transmisiile cu ramuri sau axe icircncrucişateDacă icircn loc de ţesătura textilă se folosesc inserţii sub formă de şnur (fig 64) se obţin curele cu

flexibilitate mărităCurelele din materiale plastice Se folosesc două tipuri de curele icircn

care apare materialul plastic curele numai din material plastic şi curele din material plastic şi alte materiale (compound = compuse) Materialele plastice folosite sunt materialele poliamidice şi poliesterice utilizate sub formă de folii de grosimi diferite sau sub formă de fire icircmpletite sau cablate

Materialele plastice prezintă avantajul unor rezistenţe latracţiune şi uzare mai mari dar nu prezintă o aderenţă prea bună la roţi (coeficienţi de frecare

mici) Din acest motiv materialele plastice singure au o utilizare restracircnsă icircn Fig 64 confecţionarea curelelorCurelele compound (fig 65) sunt realizate dintr-o

folie sau dintr-un strat de şnururi din poliamidă sau poliester ca element de rezistenţă căptuşit la interior cu un strat subţire din piele de icircnaltă calitate (cromată special) şi dintr-un strat de protecţie dispus pe partea exterioară Stratul din materialplastic este elementul de rezistenţă al curelei iar stratul din piele este cel care asigură o aderenţă bună (frecare mare) icircntre curea şi roţi Fig 65

Prin construcţia lor curelele compound icircnsumează proprietăţile de rezistenţă ale materialelor plastice cu cele de fricţiune ale pielii

Curelele compound sunt rezistente la produse petroliere sunt foarte flexibile ndash putacircndu-se icircnfăşura pe roţi dediametre foarte mici (Dh ge 10) ndash sunt antielectrostatice funcţionează bine la temperaturi pacircnă la 1200C permit viteze periferice foarte mari (v gt 100 ms) suportă frecvenţe de icircndoiri mari (pacircnă la 100 Hz) au o durabilitate mare şi sunt practic insensibile la umiditate

Performanţele ridicate ale acestor curele fac posibilă utilizarea lor la realizarea transmisiilor cu dimensiuni de gabarit mici şi a celor care funcţionează la viteze mari diametrul minim al roţii de curea poate ajunge la 25 mm iar turaţia la 300000 rotmin Curelele avacircnd ca inserţie folie de poliamidă se execută la orice lungimi şi cu lăţimi pacircnă la 1200 mm atacirct cu fine cacirct şi fără fine

30

Curelele cu inserţie din şnur poliamidic se execută numai fără fine la lungimi pacircnă la 10000 mm şi lăţimi pacircnă la 500 mm

Fig 66

Curelele late politriunghiulare (Poly-V) Au o construcţie specială suprafaţa exterioară fiind netedă iar suprafaţa interioară este profilată Suprafaţa interioară prezintă proeminenţe dispuse longitudinal cu profil triunghiular Elementul de rezistenţă este un şnur din material plastic (fig 66) icircnglobat icircn masa de cauciuc a curelei Cureaua este acoperită la exterior cu un strat protector realizat din material plastic care asigură aderenţa şi rezistenţa la uzarea curelei Porţiunea profilată avacircnd icircnălţime mică icircn raport cu icircnălţimea totală a curelei conferă acestor curele o flexibilitate mare comparabilă cu cea a curelelor late obişnuite Proeminenţele triunghiulare ndash de contact ale curelei cu roata ndash asigură o aderenţă sporită şi presiuni de contact mai mici decacirct icircn cazul curelelor late

Benzile metalice Se prezintă sub forma unor benzi din oţel de mare rezistenţă cu lăţimi cuprinse icircntre 20250 mm şi grosimi icircntre 0611 mm

Transmisiile cu benzi metalice pot funcţiona la viteze foarte mari (apropiate de viteza sunetului) asiguracircnd transmiterea unor puteri mari Necesită forţe de icircntindere iniţiale foarte mari o foarte ridicată precizie de execuţie şi montaj a roţilor şi o rigiditate mare a arborilor Se pot utiliza icircn locul curelelor din piele sau textile sau icircn locul angrenajelor la locomotive vapoare termocentrale etc Icircn comparaţie cu angrenajele transmisiile cu bandă funcţionează cu zgomot mult mai redus Pentru mărirea coeficientului de frecare dintre banda metalică şi roţile transmisiei roţile de curea se pot căptuşi cu plută

La transmisiile care funcţionează cu viteză foarte mare pentru ca pierderile prin frecarea dintre elementele icircn mişcare şi atmosferă să fie cacirct mai reduse se recomandă introducerea acestora icircn carcase cu un anumit grad de vid

Curele late dinţate (sincrone)Cureaua dinţată (fig 67) se compune dintr-un element de icircnaltă rezistenţă 1 icircnglobat icircntr-o masă

compactă de cauciuc sau material plastic 2 Suprafaţa exterioară şi zona danturată sunt protejate cu un strat 3 din ţesături din fibre sintetice rezistente la uzură şi la agenţi chimici şi termici Elementul de rezistenţă 1 poate fi realizat din cabluri metalice din fibre de poliester sau fibre de sticlă

Fig 67

Dantura poate fi dispusă pe o parte a curelei (fig 67 a) sau pe ambele părţi (fig 67 b)Curelele cu dantură pe o singură parte se folosesc la transmisiile cu axe paralele şi ramuri

deschise cu sau fără rolă de icircntindere (fig 68 a şi b) iar curele cu dantură pe ambele părţi se folosesc la transmisiile cu mai mulţi arbori dispuşi de o parte şi de alta a curelei (fig 68 c)

Dinţii curelelor pot fi trapezoidali parabolici şi semicirculari Profilul clasic al dintelui este cel trapezoidal icircn ultimul timp executacircndu-se şi profile curbilinii prin aceasta urmărindu-se reducerea zgomotului şi icircmbunătăţirea modului de intrare şi ieşire icircn şi din angrenare Profilul cu formă parabolică permite utilizarea dinţilor mai icircnalţi icircn raport cu profilul tradiţional Această caracteristică cumulată cu robusteţea dintelui permite o creştere a sarcinii transmise şi o reducere a interfeţei create icircn timpul angrenării dintre dintele curelei şi cel al roţii Forma parabolică determină următoarele avantaje reducerea zgomotului icircn funcţionare sporirea puterii transmise creşterea rezistenţei dintelui la oboseală

Curelele sincrone cu dinţi trapezoidali considerate standard se utilizează icircn transmisii de pacircnă la 150 CP şi 16000 rotmin Dimensiunile standardizate sunt cele corespunzătoare pasului de (icircn ţoli)

31

0080 (225) 0125 (18) 0200 (15) 0375 (38) 0500 (12) 0875 (78) şi 125 (1 14) conform ISO 5294 5295 5296

Curelele cu dinţi curbilinii cu profil parabolic şi semicircular pot prelua sarcini mai mari cu pacircnă la 200 faţă de cele cu dinţi trapezoidali Se regăsesc icircn gama de dimensiuni corespunzătoare paşilor de 3 5 8 şi 14 mm

Transmisiile prin curele dinţate realizează transmiterea mişcării fără alunecare dinţii curelei angrenacircnd cu dantura roţii de curea Aceste transmisii cumulează avantajele transmisiilor prin curele late şi ale transmisiilor prin lanţ

Datorită avantajelor pe care le prezintă aceste transmisii s-au impus fiind utilizate icircn multe domenii cum ar fi construcţia de autovehicule (la sistemul de distribuţie) construcţia maşinilor unelteconstrucţia maşinilor textile birotică computere proiectoare maşini de scris etc

Icircmbinarea capetelor curelelor lateCurelele late se pot realiza fără fine sub forma unor benzi

lungi icircmbinate la capete prin diverse metode O transmisie prin curele icircmbinată la capete poate utiliza icircntreaga capacitate portantă a curelei numai atunci cacircnd icircmbinarea capetelor acestora este făcută corespunzător

Problema icircmbinării corespunzătoare a capetelor curelelor se pune icircn special la transmisiile cuviteze ridicate şi la transmisiile cu roţi de diametre mici O icircmbinare trebuie să prezinte următoarele calităţi să nu micşoreze durabilitatea curelei să nu reducă flexibilitatea curelei să nu producă vibraţii sau o funcţionare neregulată a curelei să fie rezistentă la umiditate la ulei şi unsoare să reziste la temperatura de funcţionare a curelei să se execute uşor şi repede

Fig 68

Icircmbinarea capetelor curelelor late se poate realiza prin lipire respectiv vulcanizare prin coasere sau cu elemente metalice speciale

Lipirea este procedeul de icircmbinare care se foloseşte la curelele din piele materiale plastice şila cele de tip compound Se folosesc adezivi sintetici care asigură rezistenţă ridicată la tracţiune Datorită acestor adezivi lipirea a devenit cea mai raţională metodă de icircmbinare a capetelor curelelor Icircnainte de lipire capetele curelei se subţiază sub formă de pană (fig 69 a) pe anumite lungimi Icircn cazul curelelor din piele formate din

32

două straturi lipirea se execută sub formă de pană ca icircn fig 69 b Viteza de lucru a curelei v lt 30 ms iar la curelele foarte flexibile v lt 50 ms

La curelele din ţesături impregnate cu cauciuc care se icircmbină prin vulcanizare capetele curelei se subţiază icircn trepte (fig 69 c) ţinacircnd seama de structura stratificată a acestora

Icircmbinarea prin coasere sau cu elemente metalice speciale se utilizează icircn special icircn cazul curelelor din ţesături textile putacircndu-se utiliza şi la curelele din piele

Icircmbinarea mecanică se poate realiza cu agrafe din oţel (fig610) sau cu elemente suplimentaremetalice fixate cu şuruburiacestea din urmă nu sunt recomandate icircntrucacirct producşocuri şi vibraţii icircn transmisieceea ce face ca viteza maximă Fig 610Fig 69 să fie limitată la v lt 510 ms

Curele trapezoidale

Cureaua trapezoidală are icircn secţiune transversală forma unui trapez isoscel şi este formată din mai multe zone Zona 1 reprezintă elementul de rezistenţă al curelei care poate fi realizat din ţesătură de bumbac (fig 611 a) din şnur (fig 611 b) sau din cablu (fig 611 c) Elementul de rezistenţă este icircnvelit icircntr-o masă de cauciuc sintetic care cuprinde zona de compresiune 2 (duritate 70800 Sh) şi zona de icircntindere 3 (duritate 60700 Sh)

Fig 611La exterior cureaua este protejată prin icircnvelişul de protecţie 4 format din unul sau mai multe

straturi de pacircnză cauciucatăCurelele trapezoidale sunt standardizate icircn funcţie de dimensiunile secţiunii icircn două tipuri

curele trapezoidale clasice şi curele trapezoidale icircnguste La aceste curele flancul icircn stare liberă este rectiliniu

Se mai folosesc şi alte tipuri de curele trapezoidale cum ar fi curele speciale curele dublu trapezoidale sau curele trapezoidale multiple

33

Curelele trapezoidale speciale (fig 612 a) au flancurile icircn stare liberă concave oferind avantajul unei aşezări corecte a curelei pe roată icircn timpul funcţionării Icircn stare deformată atunci cacircnd

cureaua se icircnfăşoară pe roată flancul curelei devine rectiliniu ca şi flancul canalului de pe roata de curea (la curelele clasice

Fig 612 icircn stare deformată flancul curelei nu mai rămacircne rectiliniu (fig 612 b)) Curelele dublu trapezoidale (fig 613 a) se folosesc icircn cazul transmisiilor cu mai multe roţi condusedispuse pe ambele părţi ale curelei (fig 613 b)Curelele trapezoidale multiple

(fig 614) icircnlocuiesc curelele trapezoidale simple montate icircn paralelprezentacircnd avantajul că evită alungirile inegale ale elementelor componente

Fig 614 Fig 613

Icircn comparaţie cu transmisiile prin curele late clasicetransmisiile prin curele trapezoidale se caracterizează prin capacitate portantă mai

mare şi o icircncărcare mai mică a arborilor Aceste avantaje sunt determinate de frecarea mărită dintre curea şi roţi coeficientul de frecare redus fiind de aproximativ trei ori mai mare decacirct coeficientul de frecare de alunecare Cureaua trapezoidală prezintă avantaje icircn special la transmisii cu distanţe mici icircntre axe şi cu rapoarte mari de transmitere

Fig 615Curelele trapezoidale cu striaţii transversale care conduc la mărirea elasticităţii curelei la

icircnfăşurarea pe roţi realizează micşorarea tensiunii de icircncovoiere şi mărirea suprafeţei de contact a flancurilor curelei cu roata (fig 615)

62 Reprezentarea prin roƫi dinƫate

Rotile dinƫate sunt organe de maşini alcătuite din corpuri de rotaƫie sau de alta forma prevăzute cu dantura exterioara sau interioara Ele se utilizează la transmiterea mişcării de rotaƫie si a momentului de torsiune prin contactul direct al dinƫilor realizacircndu-se astfel un raport de transmitere (raportul dintre turaƫia rotii conducătoare si a celei conduse) constant sau variabil Părƫile componente ale unei roti dinƫate sunt

34

coroana partea pe care se afla dantura butucul partea cu care se fixează pe arbore discul sau spiƫele care sunt elementele care fac legătura dintre butuc si coroana

Termenul de roata dinƫata este folosit ca termen generic si in cazul organelor dinƫate avacircnd forme specifice si denumiri particulare (cremaliera melc etc)

621 Clasificarea roƫilor dinƫate

Clasificarea roƫilor dinƫate se poate facea) După forma suprafeƫei de rostogolire1048766 roti dinƫate cilindrice (caz particular cremaliere)1048766 roti dinƫate conice (caz particular roti plane)1048766 roti dinƫate hiperboloidale1048766 melci si roti melcate1048766 roti dinƫate eliptice1048766 roti dinƫate spirale etcb) După forma si direcƫia flancului dinƫilor

roti dinƫate cu dantura dreapta roti dinƫate cu dantura simplu icircnclinata roti dinƫate cu dantura multiplu icircnclinata (in V in W in Z) roti dinƫate cu dantura curba

c) După poziţia danturii faţă de corpul roţii roti dinƫate cu dantura exterioara roti dinƫate cu dantura interioara

d) După forma profilului dintelui roti cu dantura evolventică roti cu dantura cicloidala (cicloida epicicloida hipocicloida) roti cu alte profile ale dinƫilor (dantura cu profil in arc de cerc dantura cu bolƫuri etc)

Curba cea mai utilizata la realizarea profilului unui dinte este evolventa datorita avantajelor ce le oferăin angrenare si a execuƫiei uşoare

622 Reprezentarea roƫilor dinƫate

35

Regulile de reprezentare a roƫilor dinƫate cilindrice si conice a cremalierelor melcilor roƫilor melcate roƫilor de lanƫ si roƫilor de clichet sunt stabilite de STAS 734-82

Regulile de baza sunt următoarele

Roata dinƫată se reprezintă in vedere ca o piesa plină nedinƫată mărginită de suprafaƫa de cap al cărui contur se trasează cu linie continua groasa

b In secƫiune longitudinală roata dinƫată se reprezintă ca şi cum ar avea un număr parde dinƫi cu dantura dreaptă consideracircnd că planul de secƫionare trece prin două goluri diametral opuse Icircn fig 617 s-a reprezentat o roata dinƫată cilindrică in fig618 o roată dinƫată conică in fig 619 o roată melcată iar in fig 620 s-a reprezentat o roată de lanƫ

c In secƫiune transversala se reprezintă numai cremalierele (fig 621) si melcii (fig 622) Cremalierele si melcii se reprezintă nesecƫionate in proiecƫie longitudinală

d Suprafaƫa de cap (vacircrf) se reprezină cu linie continuă groasă atacirct in secƫiune cacirct si in vedere

36

e Suprafaƫa de divizare se reprezintă cu linie-punct subƫire astfelbull icircn proiecƫie pe un plan perpendicular pe axa roƫii prin cercul de divizare la rotile conice se

reprezintă cercul de divizare exterior iar la cele melcate cercul de divizare pe planul median al roƫiibull icircn proiecƫie pe un plan paralel cu axa roƫii prin generatoarele suprafeƫei de divizare care

depăşesc linia de contur a roƫii cu 2 4 mm

Icircn cazul cremalierelor al sectoarelor dinƫate si al roƫilor avacircnd un sector dinƫat suprafaƫa de divizare se reprezintă pe toata lungimea parƫii danturate Suprafaƫa de picior se reprezintă numai in secƫiune longitudinala cu linie continua groasă

La reprezentarea cremalierelor si a roƫilor cu sector dinƫat se trasează golurile din poziƫiile extreme iar suprafaƫa de picior se reprezintă si in vedere cu linie continua subƫire

Forma liniei flancurilor se indică in apropierea liniei de axa pe reprezentarea in vedere in proiecƫie longitudinală printr-un simbol trasat cu linie continua subƫire

Principalele simboluri utilizate sunt prezentate in tabelul 61

37

STAS 821-82 stabileşte caracteristicile profilului de referinƫa folosit la definirea danturii roƫilor dinƫate cilindrice cu dantura dreaptă sau icircnclinată exterioară sau interioară in evolventă utilizate in industria constructoare de maşini cu modulul cuprins intre 1 mm si 50 mm

Profilul de referinƫa pentru angrenaje conice cu dinƫi drepƫi este stabilit de STAS 6844-80 iar parametrii geometrici ai melcului de referinƫa sunt definiƫi de STAS 6845-82

63 Transmisii prin angrenaje

Icircn cazul transmisiei cu curea raportul de transmisie nu este constant datorită alunecării elastice Acest tip de transmisie nu se poate utiliza la mecanisme de precizieDatorită profilului specialtransmisia cu roƫi dinƫateasigură un raport de transmisie constant

Un angrenaj este constituit din- roată dinƫată conducătoare- roată dinƫată condusă- arbore conducător- arbore condusAngrenajele sunt cele mai simple mecanisme cu roƫi

dinƫate care transmit mișcarea de rotaƫie intre doi arbori și sunt frecvent utilizate in construcƫia reductoarelor de uz general in transmisiile automobilelor și tractoarelor la mașini unelte utilaje tehnologice mașini agricole și din industria alimentară etc Mecanismul cu roƫi dinƫate numit și angrenaj asigură transmiterea uniformă a miscării de rotaƫie de la o roată dinƫată ( conducătoare) la o roată dinƫată (condusă) prin intermediul dinƫilor ce se angreneazăDantura reprezintă o suprafaƫă profilatăconstituită dintr-o succesiune de goluri și dinƫi dispusă pe suprafaƫa periferică a unei roƫi de transmisieIcircn angrenaredinƫii unei roƫi pătrund оn golurile dintre dinƫii celeilalte roƫi

Principalele avantaje ale acestora sunt capacitate portantă ridicată deci un gabarit relativ redus raport de transmitere constant randament ridicat siguranƫă оn exploatare și durabilitate ridicată consum redus de lubrifiant

Dintre dezavantaje se pot enumera necesitatea unei precizii de execuƫie și de montaj ridicate zgomot оn funcƫionare tehnologie pretenƫioasă și cost ridicat

38

a roƫi cilindrice cu dinƫi drepti b roƫi cilindrice cu dinƫi оnclinaƫi c Roƫi dinƫate cilindrice cu dinƫi оn Vd roti conice cu dinƫi drepti e roti dinƫate conice cu dinƫi inclinaƫi f Roƫi dinƫate conice cu dinƫi curbi g angrenaj melcat ( melc-roată melcată)

631 Reprezentarea angrenajelor

Angrenajele se reprezintă conform regulilor stabilite prin STAS 734-82

39

Rotile dinƫate care formează angrenajele se reprezintă respectacircnd regulile de reprezentare a roƫilor dinƫate dar si cu următoarele precizări

Nici una din rotile dinƫate care formează angrenajul nu se considera acoperita de roata conjugata in zona de angrenare (fig 626 627 si 628) Simbolul reprezentacircnd orientarea dinƫilor se indica numai pe una din rotile care formează angrenajul

Icircn cazul angrenajelor conice generatoarele suprafeƫei de rostogolire se prelungesc pana la intersecƫia cu axa roƫii respective (fig 627)

Icircn fig 626 s-a reprezentat un angrenaj cilindric cu dantura exterioara dreaptă in trei proiecƫii

40

Icircn fig 627 s-a reprezentat un angrenaj cu roti dinƫate conice cu dinƫi drepƫi in doua proiecƫii precum si etapele de realizare grafica a angrenajului conic Roata conducătoare formează corp comun cu arborele iar roata condusă este prevăzuta cu canal de pana

41

Alte reguli de reprezentare a angrenajelor sunt- dacă una din roƫi este situată in icircntregime in faƫa celeilalte ea se reprezintă acoperind roata

respectiva (fig 627 )- o secƫiune in zona dinƫilor in angrenare se reprezintă ca in fig 625 in aceasta zona a angrenării

se observa jocul la cap (la picior) al danturii- dacă ambele roti care formează un angrenaj sunt reprezentate in secƫiune atunci una din rotile

angrenajului (roata condusa) (fig 626 si 627) respectiv cremaliera intr-un angrenaj cu cremaliera (fig 628) si roata melcată intr-un angrenaj melcat (fig 629) se considera acoperite parƫial de roata conjugata (conducătoare)

Generatoarea suprafeƫei de vacircrf a roƫii conduse (in zona angrenării) se reprezintă cu linie icircntreruptă

Icircn reprezentarea convenƫională a unei secƫiuni in zona angrenării dinƫii in contact sunt definiƫi cu ajutorul a trei linii continue groase si a unei linii icircntrerupte conform fig 625 Icircn fig 628 s-a reprezentat un angrenaj cu cremaliera in trei proiecƫii iar in fig 629 un angrenaj melcat in doua proiecƫii

CONTINUTUL ACESTUI MATERIAL NU REPREZINTA IN MOD OBLIGATORIU POZITIA OFICIALA A UNIUNII EUROPENE SAU A GUVERNULUI ROMANIEI

42

CAPITOLUL 1 REPREZENTAREA SI COTAREA ORGANELOR DE MASINI

11 Pene 5

CAPITOLUL 2 REPREZENTAREA SI COTAREA ORGANELOR MISCARII DE ROTATIE

21 Osii si arbori 9 22 Fusuri si lagare 10 23 Roti dintate 12

CAPITOLUL 3 REPREZENTAREA SI COTAREA ASAMBLARILOR NEDEMONTABILE

31 Asamblari cu nituri 15 311 Reprezentarea cotarea si notarea niturilor 16

32 Asamblari sudate 18

321 Reprezentarea si notarea simplificata a sudurilor 21

CAPITOLUL 4 REPREZENTAREA SI COTAREA ASAMBLARILOR DEMONTABILE

41 Asamblari prin filet 25

411 Tehnologia de asamblare a imbinarilor filetate 29

CAPITOLUL 5 REPREZENTAREA SI COTAREA ASAMBLARILOR ELASTICE

51 Asamblari elastice 31CAPITOLUL 6 REPREZENTAREA SI COTAREA MECANISMELOR PENTRU

TRANSMITEREA MISCARII DE ROTATIE

61 Transmisii prin curele 35 611 Caracterizare si clasificare 35 612 Tipuri de curele 38

62 Reprezentarea prin roti dintate 46

621 Clasificarea rotilor dintate 46 622 Reprezentarea rotilor dintate 47

2



3










11 Pene




4

Fig 11

Fig 12

5


Fig 14


6

Fig 15

Fig 16


21 Osii și arbori


osii fixe

7








8


9

23 Roƫi Dinƫate








10










11



asamblările sudate





(Fig 31 a b c)

12












13






14

15




16





17




18















19








20











21











cu cap crestat







22







comparator














23


24

25









26








Fig 62








Tipul transmisiei

27






Raportulde


28











29














30


Fig 66







Fig 67





31

0080 (225) 0125 (18) 0200 (15) 0375 (38) 0500 (12) 0875 (78) şi 125 (1 14) conform ISO 5294 5295 5296







Fig 68



32





Curele trapezoidale






33





Fig 614 Fig 613







34










35







36








37









38




39





40


41








42



3










11 Pene




4

Fig 11

Fig 12

5


Fig 14


6

Fig 15

Fig 16


21 Osii și arbori


osii fixe

7








8


9

23 Roƫi Dinƫate








10










11



asamblările sudate





(Fig 31 a b c)

12












13






14

15




16





17




18















19








20











21











cu cap crestat







22







comparator














23


24

25









26








Fig 62








Tipul transmisiei

27






Raportulde


28











29














30


Fig 66







Fig 67





31

0080 (225) 0125 (18) 0200 (15) 0375 (38) 0500 (12) 0875 (78) şi 125 (1 14) conform ISO 5294 5295 5296







Fig 68



32





Curele trapezoidale






33





Fig 614 Fig 613







34










35







36








37









38




39





40


41








42










11 Pene




4

Fig 11

Fig 12

5


Fig 14


6

Fig 15

Fig 16


21 Osii și arbori


osii fixe

7








8


9

23 Roƫi Dinƫate








10










11



asamblările sudate





(Fig 31 a b c)

12












13






14

15




16





17




18















19








20











21











cu cap crestat







22







comparator














23


24

25









26








Fig 62








Tipul transmisiei

27






Raportulde


28











29














30


Fig 66







Fig 67





31

0080 (225) 0125 (18) 0200 (15) 0375 (38) 0500 (12) 0875 (78) şi 125 (1 14) conform ISO 5294 5295 5296







Fig 68



32





Curele trapezoidale






33





Fig 614 Fig 613







34










35







36








37









38




39





40


41








42

Fig 11

Fig 12

5


Fig 14


6

Fig 15

Fig 16


21 Osii și arbori


osii fixe

7








8


9

23 Roƫi Dinƫate








10










11



asamblările sudate





(Fig 31 a b c)

12












13






14

15




16





17




18















19








20











21











cu cap crestat







22







comparator














23


24

25









26








Fig 62








Tipul transmisiei

27






Raportulde


28











29














30


Fig 66







Fig 67





31

0080 (225) 0125 (18) 0200 (15) 0375 (38) 0500 (12) 0875 (78) şi 125 (1 14) conform ISO 5294 5295 5296







Fig 68



32





Curele trapezoidale






33





Fig 614 Fig 613







34










35







36








37









38




39





40


41








42


Fig 14


6

Fig 15

Fig 16


21 Osii și arbori


osii fixe

7








8


9

23 Roƫi Dinƫate








10










11



asamblările sudate





(Fig 31 a b c)

12












13






14

15




16





17




18















19








20











21











cu cap crestat







22







comparator














23


24

25









26








Fig 62








Tipul transmisiei

27






Raportulde


28











29














30


Fig 66







Fig 67





31

0080 (225) 0125 (18) 0200 (15) 0375 (38) 0500 (12) 0875 (78) şi 125 (1 14) conform ISO 5294 5295 5296







Fig 68



32





Curele trapezoidale






33





Fig 614 Fig 613







34










35







36








37









38




39





40


41








42

Fig 15

Fig 16


21 Osii și arbori


osii fixe

7








8


9

23 Roƫi Dinƫate








10










11



asamblările sudate





(Fig 31 a b c)

12












13






14

15




16





17




18















19








20











21











cu cap crestat







22







comparator














23


24

25









26








Fig 62








Tipul transmisiei

27






Raportulde


28











29














30


Fig 66







Fig 67





31

0080 (225) 0125 (18) 0200 (15) 0375 (38) 0500 (12) 0875 (78) şi 125 (1 14) conform ISO 5294 5295 5296







Fig 68



32





Curele trapezoidale






33





Fig 614 Fig 613







34










35







36








37









38




39





40


41








42








8


9

23 Roƫi Dinƫate








10










11



asamblările sudate





(Fig 31 a b c)

12












13






14

15




16





17




18















19








20











21











cu cap crestat







22







comparator














23


24

25









26








Fig 62








Tipul transmisiei

27






Raportulde


28











29














30


Fig 66







Fig 67





31

0080 (225) 0125 (18) 0200 (15) 0375 (38) 0500 (12) 0875 (78) şi 125 (1 14) conform ISO 5294 5295 5296







Fig 68



32





Curele trapezoidale






33





Fig 614 Fig 613







34










35







36








37









38




39





40


41








42


9

23 Roƫi Dinƫate








10










11



asamblările sudate





(Fig 31 a b c)

12












13






14

15




16





17




18















19








20











21











cu cap crestat







22







comparator














23


24

25









26








Fig 62








Tipul transmisiei

27






Raportulde


28











29














30


Fig 66







Fig 67





31

0080 (225) 0125 (18) 0200 (15) 0375 (38) 0500 (12) 0875 (78) şi 125 (1 14) conform ISO 5294 5295 5296







Fig 68



32





Curele trapezoidale






33





Fig 614 Fig 613







34










35







36








37









38




39





40


41








42

23 Roƫi Dinƫate








10










11



asamblările sudate





(Fig 31 a b c)

12












13






14

15




16





17




18















19








20











21











cu cap crestat







22







comparator














23


24

25









26








Fig 62








Tipul transmisiei

27






Raportulde


28











29














30


Fig 66







Fig 67





31

0080 (225) 0125 (18) 0200 (15) 0375 (38) 0500 (12) 0875 (78) şi 125 (1 14) conform ISO 5294 5295 5296







Fig 68



32





Curele trapezoidale






33





Fig 614 Fig 613







34










35







36








37









38




39





40


41








42










11



asamblările sudate





(Fig 31 a b c)

12












13






14

15




16





17




18















19








20











21











cu cap crestat







22







comparator














23


24

25









26








Fig 62








Tipul transmisiei

27






Raportulde


28











29














30


Fig 66







Fig 67





31

0080 (225) 0125 (18) 0200 (15) 0375 (38) 0500 (12) 0875 (78) şi 125 (1 14) conform ISO 5294 5295 5296







Fig 68



32





Curele trapezoidale






33





Fig 614 Fig 613







34










35







36








37









38




39





40


41








42



asamblările sudate





(Fig 31 a b c)

12












13






14

15




16





17




18















19








20











21











cu cap crestat







22







comparator














23


24

25









26








Fig 62








Tipul transmisiei

27






Raportulde


28











29














30


Fig 66







Fig 67





31

0080 (225) 0125 (18) 0200 (15) 0375 (38) 0500 (12) 0875 (78) şi 125 (1 14) conform ISO 5294 5295 5296







Fig 68



32





Curele trapezoidale






33





Fig 614 Fig 613







34










35







36








37









38




39





40


41








42












13






14

15




16





17




18















19








20











21











cu cap crestat







22







comparator














23


24

25









26








Fig 62








Tipul transmisiei

27






Raportulde


28











29














30


Fig 66







Fig 67





31

0080 (225) 0125 (18) 0200 (15) 0375 (38) 0500 (12) 0875 (78) şi 125 (1 14) conform ISO 5294 5295 5296







Fig 68



32





Curele trapezoidale






33





Fig 614 Fig 613







34










35







36








37









38




39





40


41








42






14

15




16





17




18















19








20











21











cu cap crestat







22







comparator














23


24

25









26








Fig 62








Tipul transmisiei

27






Raportulde


28











29














30


Fig 66







Fig 67





31

0080 (225) 0125 (18) 0200 (15) 0375 (38) 0500 (12) 0875 (78) şi 125 (1 14) conform ISO 5294 5295 5296







Fig 68



32





Curele trapezoidale






33





Fig 614 Fig 613







34










35







36








37









38




39





40


41








42

15




16





17




18















19








20











21











cu cap crestat







22







comparator














23


24

25









26








Fig 62








Tipul transmisiei

27






Raportulde


28











29














30


Fig 66







Fig 67





31

0080 (225) 0125 (18) 0200 (15) 0375 (38) 0500 (12) 0875 (78) şi 125 (1 14) conform ISO 5294 5295 5296







Fig 68



32





Curele trapezoidale






33





Fig 614 Fig 613







34










35







36








37









38




39





40


41








42




16





17




18















19








20











21











cu cap crestat







22







comparator














23


24

25









26








Fig 62








Tipul transmisiei

27






Raportulde


28











29














30


Fig 66







Fig 67





31

0080 (225) 0125 (18) 0200 (15) 0375 (38) 0500 (12) 0875 (78) şi 125 (1 14) conform ISO 5294 5295 5296







Fig 68



32





Curele trapezoidale






33





Fig 614 Fig 613







34










35







36








37









38




39





40


41








42





17




18















19








20











21











cu cap crestat







22







comparator














23


24

25









26








Fig 62








Tipul transmisiei

27






Raportulde


28











29














30


Fig 66







Fig 67





31

0080 (225) 0125 (18) 0200 (15) 0375 (38) 0500 (12) 0875 (78) şi 125 (1 14) conform ISO 5294 5295 5296







Fig 68



32





Curele trapezoidale






33





Fig 614 Fig 613







34










35







36








37









38




39





40


41








42




18















19








20











21











cu cap crestat







22







comparator














23


24

25









26








Fig 62








Tipul transmisiei

27






Raportulde


28











29














30


Fig 66







Fig 67





31

0080 (225) 0125 (18) 0200 (15) 0375 (38) 0500 (12) 0875 (78) şi 125 (1 14) conform ISO 5294 5295 5296







Fig 68



32





Curele trapezoidale






33





Fig 614 Fig 613







34










35







36








37









38




39





40


41








42















19








20











21











cu cap crestat







22







comparator














23


24

25









26








Fig 62








Tipul transmisiei

27






Raportulde


28











29














30


Fig 66







Fig 67





31

0080 (225) 0125 (18) 0200 (15) 0375 (38) 0500 (12) 0875 (78) şi 125 (1 14) conform ISO 5294 5295 5296







Fig 68



32





Curele trapezoidale






33





Fig 614 Fig 613







34










35







36








37









38




39





40


41








42








20











21











cu cap crestat







22







comparator














23


24

25









26








Fig 62








Tipul transmisiei

27






Raportulde


28











29














30


Fig 66







Fig 67





31

0080 (225) 0125 (18) 0200 (15) 0375 (38) 0500 (12) 0875 (78) şi 125 (1 14) conform ISO 5294 5295 5296







Fig 68



32





Curele trapezoidale






33





Fig 614 Fig 613







34










35







36








37









38




39





40


41








42











21











cu cap crestat







22







comparator














23


24

25









26








Fig 62








Tipul transmisiei

27






Raportulde


28











29














30


Fig 66







Fig 67





31

0080 (225) 0125 (18) 0200 (15) 0375 (38) 0500 (12) 0875 (78) şi 125 (1 14) conform ISO 5294 5295 5296







Fig 68



32





Curele trapezoidale






33





Fig 614 Fig 613







34










35







36








37









38




39





40


41








42











cu cap crestat







22







comparator














23


24

25









26








Fig 62








Tipul transmisiei

27






Raportulde


28











29














30


Fig 66







Fig 67





31

0080 (225) 0125 (18) 0200 (15) 0375 (38) 0500 (12) 0875 (78) şi 125 (1 14) conform ISO 5294 5295 5296







Fig 68



32





Curele trapezoidale






33





Fig 614 Fig 613







34










35







36








37









38




39





40


41








42







comparator














23


24

25









26








Fig 62








Tipul transmisiei

27






Raportulde


28











29














30


Fig 66







Fig 67





31

0080 (225) 0125 (18) 0200 (15) 0375 (38) 0500 (12) 0875 (78) şi 125 (1 14) conform ISO 5294 5295 5296







Fig 68



32





Curele trapezoidale






33





Fig 614 Fig 613







34










35







36








37









38




39





40


41








42


24

25









26








Fig 62








Tipul transmisiei

27






Raportulde


28











29














30


Fig 66







Fig 67





31

0080 (225) 0125 (18) 0200 (15) 0375 (38) 0500 (12) 0875 (78) şi 125 (1 14) conform ISO 5294 5295 5296







Fig 68



32





Curele trapezoidale






33





Fig 614 Fig 613







34










35







36








37









38




39





40


41








42

25









26








Fig 62








Tipul transmisiei

27






Raportulde


28











29














30


Fig 66







Fig 67





31

0080 (225) 0125 (18) 0200 (15) 0375 (38) 0500 (12) 0875 (78) şi 125 (1 14) conform ISO 5294 5295 5296







Fig 68



32





Curele trapezoidale






33





Fig 614 Fig 613







34










35







36








37









38




39





40


41








42









26








Fig 62








Tipul transmisiei

27






Raportulde


28











29














30


Fig 66







Fig 67





31

0080 (225) 0125 (18) 0200 (15) 0375 (38) 0500 (12) 0875 (78) şi 125 (1 14) conform ISO 5294 5295 5296







Fig 68



32





Curele trapezoidale






33





Fig 614 Fig 613







34










35







36








37









38




39





40


41








42








Fig 62








Tipul transmisiei

27






Raportulde


28











29














30


Fig 66







Fig 67





31

0080 (225) 0125 (18) 0200 (15) 0375 (38) 0500 (12) 0875 (78) şi 125 (1 14) conform ISO 5294 5295 5296







Fig 68



32





Curele trapezoidale






33





Fig 614 Fig 613







34










35







36








37









38




39





40


41








42






Raportulde


28











29














30


Fig 66







Fig 67





31

0080 (225) 0125 (18) 0200 (15) 0375 (38) 0500 (12) 0875 (78) şi 125 (1 14) conform ISO 5294 5295 5296







Fig 68



32





Curele trapezoidale






33





Fig 614 Fig 613







34










35







36








37









38




39





40


41








42











29














30


Fig 66







Fig 67





31

0080 (225) 0125 (18) 0200 (15) 0375 (38) 0500 (12) 0875 (78) şi 125 (1 14) conform ISO 5294 5295 5296







Fig 68



32





Curele trapezoidale






33





Fig 614 Fig 613







34










35







36








37









38




39





40


41








42














30


Fig 66







Fig 67





31

0080 (225) 0125 (18) 0200 (15) 0375 (38) 0500 (12) 0875 (78) şi 125 (1 14) conform ISO 5294 5295 5296







Fig 68



32





Curele trapezoidale






33





Fig 614 Fig 613







34










35







36








37









38




39





40


41








42


Fig 66







Fig 67





31

0080 (225) 0125 (18) 0200 (15) 0375 (38) 0500 (12) 0875 (78) şi 125 (1 14) conform ISO 5294 5295 5296







Fig 68



32





Curele trapezoidale






33





Fig 614 Fig 613







34










35







36








37









38




39





40


41








42

0080 (225) 0125 (18) 0200 (15) 0375 (38) 0500 (12) 0875 (78) şi 125 (1 14) conform ISO 5294 5295 5296







Fig 68



32





Curele trapezoidale






33





Fig 614 Fig 613







34










35







36








37









38




39





40


41








42





Curele trapezoidale






33





Fig 614 Fig 613







34










35







36








37









38




39





40


41








42





Fig 614 Fig 613







34










35







36








37









38




39





40


41








42










35







36








37









38




39





40


41








42







36








37









38




39





40


41








42








37









38




39





40


41








42









38




39





40


41








42




39





40


41








42





40


41








42


41








42








42

documentatie tehnica

Documents