documentatie dumitru alexandru

ATESTAT LA INFORMATIC F.C. PETROLUL PLOIESTI PREZENTARE PROIECT

1

LUCRARE PENTRU ATESTAREA

COMPETENELOR PROFESIONALE

Elev : Dumitru Alexandru

Profesor indrumtor : Radu Luminita

Colegiul Spiru Haret , Ploiesti

Sesiunea : mai 2015


2

Cuprins:

1.Motivul alegerii temei pag. 3

2.Structura aplicatiei pag. 4

3.Capturi de ecran de pe site pag. 5-6

4.Limbajul html pag. 7-18

5.Softul utilizat pag. 19-26

6.Resurse de hard si soft pag. 27

7.Modalitati de utilizare pag. 28


3

1. Motivul alegerii temei

Am ales aceasta tema pentru acest atestat deoarece

echipa de fotbal F.C. Petrolul Ploiesti este preferata mea

si are o istorie frumoasa cu multe realizari pe plan

profesional !

2. Structura aplicaiei


4

Programul contine o forma principala alcatuita din mai multe butoane precum: - Pagina Acasa contine o istorie o clubului . - Pagina Echipa contine prezentarea jucatorilor si pozitia lor in

joc.

- Pagina Imnul Echipei contine videoclipul, melodia si versurile imnului oficial al echipei


5

3. Capturi de ecran de pe site


6


7

4. Limbajul HTML

HTML (Hypertext Markup Language) este un limbaj creat n scopul de a descrie,

n mod text, formatul paginilor Web; fisierele create n acest limbaj vor fi interpretate

de navigatoare, care vor afisa paginile n forma dorit (cu texte formatate, liste, tabele,

formule, imagini, hiperlegturi, obiecte multimedia etc.). HTML a aprut ca o

aplicatie ISO standard (apartine standardului SGML - Standard Generalized Markup

Language, specializat pentru hipertext si adaptat la Web).

Asa cum se poate deduce din numele limbajului, HTML descrie caracteristicile de

format ale elementelor incluse prin procedee de marcare. Acestea pot fi asemnate

intuitiv cu marcajele folosite n tipografie pentru a indica scrierea unui text cu un

anumit tip de caractere. Fiecare element va fi introdus ntre dou marcaje ("tags", n

limba englez) - de nceput si sfrsit - (uzual) de forma . Caracterele speciale de delimitare a marcajelor "" permit deosebirea acestora de

textul propriu-zis. De exemplu, pentru textele aldine (ngrosate), marcajul de nceput

este iar de sfrsit - .

n informatic, limbajele de marcare sunt foarte convenabile fiindc comenzile lor

pot fi interpretate simplu. LaTeX-ul, de exemplu, este tot un limbaj de marcare; prin

interpretarea fisierelor .tex descrise n acest limbaj se va genera formatul dorit al

documentelor pe diverse tipuri de sisteme de calcul (n cazul, LaTeX-ului, se obtine

uzual format PostScript sau PDF). n schimb, procesoarele de documente uzuale nu au

un limbaj de marcare standardizat, care s ofere compatibilitate ntre diverse tipuri de

calculatoare si sisteme de operare. Astfel, se poate spune c avantajele aplicrii

limbajelor de marcare constau n portabilitate si flexibilitate: fisierele create cu

ajutorul lor pot fi transferate pe orice tip de sistem, unde vor fi interpretate cu ajutorul

unor programe specifice.

De fapt, procesoarele de texte uzuale folosesc adesea procedee de marcare pentru

formatri (de exemplu, formatrile de tip caracter din Word); n acest caz ns,

caracterele de control introduse sunt ascunse iar rezultatul editrii este direct vizibil

("What You See Is What You Get"). n schimb, n limbajele de marcare - inclusiv

HTML - marcajele sunt introduse n text, astfel nct acestea sunt exclusiv succesiuni

de caractere (litere, cifre, caractere speciale) - fisiere de tip text.

Referitor la legtura dintre procesoarele de documente uzuale si limbajul HTML,

mai trebuie mentionat faptul c ultimele versiuni ale editoarelor de documente ofer

facilitti de salvare n format HTML - de exemplu, Word, ncepnd cu versiunea


8

Microsoft Office '97. Mai mult, toate produsele incluse n aceast gam dedicat

biroticii (MS Office) ofer compatibilitate cu formatul HTML.

Procesele de standardizare si de includere a comenzilor de marcare n fisierele

HTML permit navigatoarelor s citeasc si s formateze paginile Web, lucru foarte

important n conditiile n care ele contin nu numai texte alb-negru, ci si culori,

imagini, hiperlegturi, diverse obiecte. Practic, marcajele HTML asigur controlul

asupra modului de afisare a obiectelor corespunztoare n cadrul programelor de

vizualizare a documentelor HTML - navigatoarele.

Limbajul HTML a evoluat n versiuni succesive, odat cu evolutia protocolului

HTTP si a programelor de navigare. Astfel, HTML 1.0 era compatibil cu Mosaic,

primul program de navigare, dar dup aparitia unor navigatoare noi, a fost necesar

introducerea unui standard oficial Internet pentru construirea paginilor (HTML 2.0) si

extinderea sa cu noi facilitti: formule matematice, tabele, moduri avansate de

descriere a organizrii paginilor (ncepnd cu HTML 3.0).

Standardizarea oficial a limbajului HTML a fost realizat de consortiul WWW si

dezvoltat de diversi productori de soft (unii dintre acestia urmresc chiar

promovarea navigatoarelor proprii prin introducerea unor particularitti n formatele

oficiale).

Paginile HTML se pot crea cu orice editor de texte de ctre utilizatorii care cunosc

limbajul HTML sau, mai simplu, se pot utiliza editoare speciale, n care obiectele se

introduc interactiv iar codul HTML se genereaz automat. Avnd n vedere c si n

acest caz este util cunoasterea marcajelor generate pentru corectarea eventualelor

erori (mai ales n cazul link-urilor), vom prezenta n continuare entittile care se pot

introduce n paginile HTML si marcajele caracteristice acestora:

Elementele limbajului HTML

Toate obiectele HTML sunt introduse ntre marcaje care le definesc; majoritatea

acestora sunt de forma (la nceput) si (la sfrsit). Tipul

standard al obiectului poate fi specificat cu majuscule sau minuscule; totusi, se

recomand utilizarea majusculelor fiindc astfel marcajele ies n evident.

Majoritatea navigatoarelor permit vizualizarea paginii curente n formatul surs

HTML (forma pe care o interpreteaz pentru afisarea paginii). La interpretare,


9

programele de navigare ignor spatiile si -urile, aplicnd formatarea

specificat.

Exist ns si marcaje cu parametri; acestea au forma . De exemplu, obiectele de tip imagine sunt introduse cu delimitatorul , care are diversi parametri. Pentru definirea hiperlegturilor se

foloseste marcajul , care are de asemenea parametri proprii.

Codurile de marcare HTML pot fi clasificate n urmtoarele categorii:

1. marcaje de baz - cele care delimiteaz pagina / documentul HTML, titlul acesteia si corpul paginii;

2. marcaje pentru structurarea documentului - care permit introducerea de subtitluri, paragrafe, linii de delimitare;

3. marcaje pentru formatarea textului si crearea listelor; 4. marcaje pentru crearea hiperlegturilor (hyperlinks); 5. marcaje pentru introducerea de obiecte - tabele, formule, imagini sau obiecte

multimedia preluate din fisiere, formulare.

Vom descrie n paragrafele urmtoare, elementele caracteristice fiecreia din aceste

categorii.

Pentru structurarea si organizarea informatiilor din paginile web se pot utiliza

frame-uri (marcajul ), prin care la un moment dat se afiseaz mai multe

ferestre continnd fiecare cte o pagin. Introducerea si gestiunea frame-urilor se

realizeaz foarte convenabil folosind editoarele HTML.

Mai mentionm faptul c n ultimele versiuni ale limbajului HTML si ale browser-

elor s-a introdus posibilitatea integrrii, respectiv lansrii n executie prin navigator, a

unor aplicatii. Acestea sunt scrise n limbajul Java, un limbaj cu caracteristici

distribuite si obiectuale, adaptat programrii n Web; ele se numesc "applet"-uri si se

introduc n sursele HTML cu marcajul sau . Ultimele versiuni de

editoare HTML permit introducerea interactiv a applet-urilor Java.

Marcaje de baz

O pagin Web este delimitat de marcajele si care indic

nceputul si finalul documentului si contine:

zon de antet cuprins ntre marcajele: si un corp delimitat de marcajele: .


10

Zona de antet este utilizat de ctre programele de cutare pe site-urile web si

permite specificarea titlului paginii care va fi afisat de navigator (nu apare propriu-zis

n continutul paginii).

titlul, introdus n antet, este cuprins ntre marcajele .

Astfel, o form extrem de simpl a unui document HTML ar putea fi cea din

urmtorul exemplu:

Titlul documentului

Document HTML foarte simplu

Marcaje pentru structurarea documentului

Programele de navigare asigur afisarea diferentiat a unot titluri si subtitluri

pentru sectiunile paginii, dup criteriile implementate n acest scop la conceperea sa

(litere mai mari sau mai mici, diverse culori, litere aldine sau simple, unul sau mai

multe rnduri libere dup titlu etc.).

Titlurile de capitole sau subtitlurile sunt definite de marcajele , unde n

este o cifr ntre 1 si 6 care specific nivelul titlului (1 este titlul principal iar 6

corespunde celui mai sczut nivel). Astfel:

indic un subtitlu de nivelul 1 indic un subtitlu de nivelul 6.

Pentru separarea zonelor paginii se pot folosi treceri la:

linie nou - cu marcajul , eventual cu desenarea unei linii orizontale -

marcajul ;

paragraf nou - cu marcajul (se insereaz o linie nou si eventual se face o

indentare). Marcajul desemneaz sfrsitul de paragraf dar este mai rar

folosit (se poate omite).

Marcaje pentru formatarea textului si crearea listelor

Formatrile uzuale de texte permit scrierea cu caractere:


11

aldine - n acest scop pentru acel text se aplic marcajele ; cursive (italice) - pentru acel text se aplic marcajele ; subliniate - textul se introduce ntre marcajele .

Unele programe mai vechi de navigare nu permiteau reprezentarea acestor formate;

n acest caz, se aplicau alte moduri de evidentiere a textelor respective (culori, video

invers).

Alte tipuri de formatri de caractere care se pot defini se refer la:

dimensiunea fonturilor si culori - se va utiliza marcajul cu parametri:

, care indic utilizarea unui font de dimensiune x si culoare y.

x poate fi un numr ntre 1 si 12, indicnd mrimea exact, sau un numr cu

semn, indicnd mrimea relativ la dimensiunea curent.

y poate fi numele unei culori standard, specificat n limba englez si ntre

ghilimele, sau, eventual, descompunerea unei culori n componentele RGB, sub

form hexazecimal (cte dou cifre hexa pentru fiecare component).

Suplimentar, se pot crea pagini de stiluri, n care s se defineasc stiluri logice,

modificabile ulterior; n acest scop, se folosesc marcajele - definitie, -

punere n evident, - accentuare puternic.

Pentru tastaturile care suport numai codurile ASCII, caracterele speciale se pot crea

folosind formatul &nume_caracter - de exemplu, pentru e. Avnd n vedere

semnificatia special a caracterelor si &, aparitia lor n documente trebuie

specificat sub forma caracterelor speciale: < , > , respectiv & .

Prezentm n continuare un exemplu de document HTML, precum si modul n

care acesta este afisat de Netscape Navigator.

Pagina simpla


12

Acesta este un exemplu simplu de o

pagina HTML. Ea arata cum

pot aparea caractere bold, italic,

mai mari,

mai mici,

respectiv insera

o mica imagine

.

n figura, se observ c textul propriu-zis al documentului poate fi delimitat fat de

codurile de marcare, iar formatarea textului din documentul HTML nu corespunde cu

cea afisat de programul de vizualizare:

textul este extins pentru a ocupa ntregul ecran si este afisat cu un corp de liter

diferit fat de sursa HTML;

terminatorii de linie nu sunt respectati;

spatiile albe suplimentare din documentul surs sunt ignorate.

Introducerea obiectelor de tip imagine (marcajul ) este detaliat mai jos.

Limbajul HTML permite definirea mai multor tipuri de liste si imbricarea lor

(includerea unor liste n altele), caz n care trebuie verificat cu atentie corespondenta

dintre marcajele de nceput si sfrsit pentru fiecare list. Formatarea listelor la afisarea

paginii (introducerea bulinelor, numerotrii etc.) se face de ctre programul de

navigare.


13

Elementele listelor se introduc ntre marcajele ("list item"). Modul de aparitie al elementelor depinde de tipul de list n care sunt incluse (cu

buline, numerotate etc.), determinat de marcajul specific.

Astfel, listele pot fi:

neordonate (cu buline) - delimitate de marcajele ("unordered list"); elementele lor se afiseaz cu buline;

ordonate (numerotate) - delimitate de marcajele ("ordered list"); elementele lor se vor numerota;

de tip meniu - delimitate de marcajele ; elementele acestor liste apar ntr-o reprezentare compact pe ecran (multicoloan);

glosare (liste de definitii) delimitate de marcajele ("definition list"); elementele acestora au cte dou componente, introduse respectiv cu

marcajele (pentru nume) si (pentru semnificatia asociat);

tabele scurte - create cu marcajul .

Listele utilizate cel mai frecvent sunt cele ordonate si neordonate. Prezentm n

continuare un exemplu simplu de pagin HTML care contine aceste tipuri de liste.

Pagina cu liste

Aceasta pagina exemplifica crearea listelor

Cele mai uzual folosite tipuri de liste sunt:

neordonate

ordonate

O lista ordonata este o lista numerotata:


14

primul element;

al doilea element...

Exemple de liste ntr-o pagin HTML

Marcaje pentru crearea hiperlegturilor

Hiperlegturile ("hyperlinks") se introduc cu marcajele ("anchor") aplicate asupra unui text sau a unei imagini. Ele se pot crea ctre:

adrese URL - astfel se asigur accesul n cadrul procesului de navigare (prin

protocoale specifice), nu numai la paginile web, ci si la diverse servicii Internet;

fisiere / resurse locale adic aflate pe acelasi calculator cu pagina creat - link-

uri locale ; acestea ar putea fi accesate si printr-un URL cu protocolul "file" dar

pentru mai mult simplitate, este suficient specificarea numelui si cii

fisierului local;

o zon din documentul HTML curent - link-uri interne.

n fiecare din aceste cazuri, un click pe textul sau imaginea respectiv va determina

activarea legturii si afisarea prin intermediul navigatorului a resursei asociate link-

ului.

Resursa asociat unei legturi este descris prin parametrii marcajului :


15

HREF - permite asocierea unei adresei URL, crearea unei legturi locale prin

specificarea numelui si cii fisierului corespunztor sau a unei legturi interne

documentului; este cel mai important parametru pentru construirea de

hiperlegturi;

NAME - numele hiperlegturii sau al zonei dintr-o pagin ctre care se face

referirea, n cazul unui link intern;

METHODS - metodele de acces (acest parametru se utilizeaz doar n

prelucrri speciale).

Astfel, un link local sau ctre o adres URL se poate defini pe un text cu: text .

O legtur intern ctre o zon a documentului curent se indic folosind marcajul .

Marcaje pentru introducerea de obiecte

Prima versiune de HTML (1.0) nu permitea descrierea tabelelor sau a

informatiilor formatate. Asemenea obiecte trebuiau create formatat si introduse ca

obiect deja formatat, cu marcajele , . Aceste marcaje indicau

navigatorului c textul inclus trebuia afisat caracter cu caracter, fr vreo interventie

de formatare. n versiunile ulterioare ale limbajului HTML, s-au introdus ns facilitti

elegante de formatare, de includere a tabelelor si a altor obiecte.

n HTML 3.0 s-au introdus obiectele de tip tabel, formate din linii orizontale si

coloane verticale la a cror intersectie se formeaz celulele. Acestea pot contine intrri

diverse: texte, figuri sau chiar alte tabele. Se pot realiza reuniri de celule (de exemplu,

pentru titluri mai lungi). Atributele de formatare a tabelului (aliniere, stilul chenarului

si marginilor etc.) se definesc n proiectarea paginii dar modul lor de afisare va

depinde si de programul de navigare.

Tabelele se introduc ntre marcajele , crora li se pot atasa (optional) parametrii BORDER si RULES. Un titlu pentru tabel se poate

introduce cu marcajul . Fiecare coloan se defineste cu marcajul

, avnd ca parametru ALIGN - modul de aliniere a informatiilor din acea

coloan (LEFT, CENTER, RIGHT).

Antetul tabelului se poate indica ntre marcajele ("Table Header"), pentru trecerea la o linie nou se utilizeaz marcajul ("Table Row")

iar celulele individuale se marcheaz cu ("Table Data"), eventual cu parametru

de aliniere. Se mai pot specifica alinieri orizontale sau verticale ale celulelor, grupri


16

de celule etc. Aceste marcaje permit navigatorului s afiseze diferentiat informatiile

din tabel.

Prezentm n continuare un exemplu simplu de tabel.

Pagina cu tabel

Aceasta pagina da un exemplu de folosire a unui tabel

Vanzari anuale:

199619971998

125 milioane lei160 milioane lei231 milioane

lei

Exemplu de tabel ntr-o pagin HTML

Mrimea liniilor si a coloanelor poate fi controlat suplimentar prin marcajele

si respectiv , fiecare indicnd mrimea n "celule

normale". n plus, se poate indica trasarea unei margini pentru tabel, prin marcajul

.

Includerea imaginilor se face folosind marcajul , care are parametri specifici:


17

SRC indic (dup semnul '=') URL-ul imaginii, respectiv calea fisierului dac

acesta este local; uzual, se accept fisiere n format GIF sau JPEG;

ALLIGN controleaz alinierea imaginii fat de limita inferioar a textului

(TOP, MIDDLE sau BOTTOM); este un parametru optional;

ALT furnizeaz textul afisat n locul imaginii dac utilizatorul dezactiveaz

optiunea de afisare a imaginilor (parametru optional);

ISMAP este un indicator optional pentru imaginile care sunt hrti selectabile.

Astfel, introducerea simpl a unei imagini se poate realiza cu . Un exemplu de imagine inserat ntr-o pagin HTML

este prezentat n figura de mai sus.

Remarcm faptul c, utiliznd parametri specifici, marcajul se poate folosi si

pentru inserarea unor fisiere multimedia, cum ar fi secventele video. Avnd n vedere

c aceste operatii se realizeaz mai usor folsind un editor HTML.

Formulare. HTML 1.0 permitea uzual doar transferarea informatiilor de la

furnizori ctre utilizatori, transferul n sens invers fiind foarte dificil. Odat cu

dezvoltarea Web-ului si mai ales cu utilizarea sa n scopuri comerciale si n diverse

alte domenii, s-a fcut simtit necesitatea comunicrii n dublu sens pentru preluri de

comenzi, completarea unor fise de nregistrare, distribuirea de produse soft,

administrarea de chestionar, transmiterea unor informatii personale etc. Acestea au

fost motivatiile introducerii formularelor n HTML 2.0.

Formularele contin obiecte de control care permit utilizatorilor introducerea de

informatii prin completarea unor cmpuri specifice (casete de text), prin selectarea sau

activarea unor optiuni (comutatoare, grupuri sau liste de optiuni). Aceste informatii

vor fi transmise, dup activarea butonului SUBMIT (echivalent cu tastarea lui

) proprietarului paginii, introduse n baze de date dedicate si prelucrate cu

aplicatii specifice.

Formularele se introduc prin marcajelele ... , crora li se

ataseaz parametri specifici care definesc metodele de transmitere si tratare a datelor.

Un formular poate contine obiecte de control de diverse tipuri, definite cu marcajul

si o varietate de parametri care stabilesc, pentru obiectul definit, tipul,

dimensiunea si modul lui de afisare. Astfel, se pot crea cmpuri de text (care vor fi

completate cu texte de ctre utilizator), liste de alternative, comutatoare, grupuri de

optiuni, butoane, hrti active etc.

Datele preluate prin intermediul formularelor se trateaz conform standardului CGI

(Common Gateway Interface) prin intermediul unor programe sau script-uri CGI. n


18

plus, un asemenea script poate interactiona cu baza de date creat pentru realizarea

unor actiuni specifice (de exemplu, hrtile active folosesc script-uri CGI pentru a

executa diferite actiuni, n functie de zona selectat de utilizator).

Script-urile CGI pot executa si alte operatii dect prelucrarea formularelor,

producnd iesiri convenabile. Dac o hiperlegtur indic spre un script CGI, la

selectarea legturii se va executa script-ul (cu anumite variabile de context care retin

diverse informatii de stare). Script-ul va produce un fisier, de exemplu o pagin web,

care va fi interpretat() de navigator. Acest mecanism permite script-urilor s

genereze, aproape instantaneu, pagini web care s satisfac diverse cerinte ale

utilizatorilor, furniznd anumite rspunsuri asteptate n urma unor actiuni.

Crearea interactiv a formularelor, folosind produse soft specializate n realizarea

de pagini Web este relativ accesibil pentru utilizatorii familiarizati cu caracteristicile

obiectelor de control specifice aplicatiilor soft dar tratarea ulterioar a informatiilor

transmise necesit cunostinte de specialitate.

Numele, simbolurile si procedura de introducere interactiv dintr-un editor HTML

(de exemplu, Microsoft Front Page) a obiectelor de control sunt extrem de apropiate

de cele asociate obiectelor similare din formularele sau rapoartele Microsoft Access.

Pentru utilizatorii mai putin avizati ns, crearea, chiar interactiv, a formularelor este

mai dificil.


19

Prezentarea programului in care a fost realizat proiectul

Adobe Dreamweaver CS6 este o unealta destinata creatorilor de pagini web. Dreamweaver a

fost creat de Adobe Systems.Primele versiuni ale produsului serveau doar ca simple editoare

HTML de tipul WYSIWYG ,dar in versiunile recente au fost implementate functii de editare

avansate si support pentru alte tehnologii web cum ar fi CSS ,JavaScript etc.

Dreamweaver s-a bucurat de un larg success inca de la sfarsitul anilor 90 si momentan detine aproximativ 80% din piata editoarelor HTML.Produsul poate di rulat pe variante

platforme software: Mac , Windows, dar suporta in acelasi timp si platforme UNIX cu

ajutorul unor emulatoare software,cum ar fi Wine.

Ca orice alt editor WYSIWYG,Dreamweaver poate ascunde detaliile de implementare a

paginilor HTML, facand astfel posibila crearea cu usurinta a paginilor web de catre

utulizatorii neexperimentati.

Unii creatori de pagini web critica aceste tipuri de editoare deoarece produc pagini de

dimensiuni mult mai mari decat ar fi necesar ,ceea ce conduce la o functionare

neperformanta a browserelor web.Aceasta afirmatie este in mare parte adevarata deoarece

paginile web produse folosesc design-ul pe baza de table. In plus, produsul a mai fost criticat

in trecut si pentru producerea de coduri care adesea nu erau conform standardelor W3C, dar

acest aspect a fost mult imbunatatit in versiunile recente.Cu toate acestea,Macromedia a

crescut suportul pentru tehnologia CSS si alte modalitati de design fara a fi necesara

folosirea design-ului pe baza de tabel.


20

Dreamweaver pemite folosirea majoritatii browserelor instalate pe calculatorul utilizatorului

,pentru a previzualiza website-ul creat. De asemenea contine si cateva utulitare pentru

administrarea site-urilor ,cum ar fi cele pt a gasi si a modifica un paragraf sau o linie de

cod,in intregul web site, pe baza oricaror parametri specificati de catre utilizator. Cu ajutorul

panourilor de stare se poate crea cod JavaScript fara a avea cunostinte de programare.

Odata cu aparitia versiunii MX, Macromedia a incorporat functii utilitare de generare

dinamica a continutului.De asemenea ,este oferit suport pentru conectarea la baze de date

(cum ar fi MySQL si Microsoft Access) pentru a filtra si afisa continutul script-ului de genul

PHP, ColdFusion, Active Server Pages(ASP) si ASP.NET, fara a avea nevoie de o prealabila

experienta in programare.

Un aspect foarte laudat al Dreamweaver-ului il reprezinta arhitectura sa extensibila.

Extensiile,asa cum sunt ele cunoscute ,sunt mici programe,pe care orice dezvoltator le poate

scrie (de obicei in HTML si JavaScript ) si e care le poate descarca si instala , acestea

aducand un spor de performanta si functionalitate imbunatatita programului .Exista o

comunitate de dezvoltatori care produc extensii si le publica (atat commercial , cat si gratuit

) pentru probleme de dezvoltare web ,de la simple efecte rollover pana la solutii complete de

vanzare online.


21

Meniul programului Adobe Dreamweaver CS6

Meniurile File si Edit sunt standard pentru majoritatea programelor.Meniul File contine

comenzi de deschidere, salvare , import si export de fisiere. Meniul edit contine comenzile

Cut , Copy si Paste ,alaturi de comenzile Find si Replace si comanda Preferences.Multe

elemente din interfata Dreamweaver si din operarea sa pot fi configurate in Preferences.


22


23

Meniul View activeaza si dezactiveaza vizualizarea continutului sectiunii de antet(head); a

elementelor inviziblile;a straturilor ,tabelelor si limitelor cadrelor,a barei de stare si a hartilor

de imagine.

Meniul View are de asemenea comenzi de activare a riglei si a grilei,de executare a pug-in-

urilor si pentru afisarea de imagini de trasare. Comanda Prevent Layer Overlaps(Prevenirea

suprapunerii de straturi) este si ea pozitionata in meniul View.

Meniul View


24

Meniul Insert este aproape echivalent cu bara de inserari.Din acest meniu se poate insera

optional toate elementele disponibile pe bara de inserari. Bara de inserari contine un numar

total de sectiuni din care putem sa alegem diferite categorii de obiecte disponibile. Exista

douasprezece sectiuni in bara de inserari: Common,

Layout,Text,Tables,Frames,Forms,Templates,Characters,Media,Head,Script si Application.

Pentru a afisa butoanele obiectelor dintr-o anumita categorie trebuie sa dam click pe

sectiunea categoriei.


25

Meniul Modify ne permite sa modificam proprietatile obiectului selectat la un moment dat.


26

Meniul Commands ofera comenzi utile cum ar fi Clean up HTML (curatarea codului

HTML) si Clean Up Word HTML ( Curatarea cuvintelor din codul HTML).


27

5. Resurse de hard i soft necesare

Siteul a fost realizat cu ajutorul a mai multe programe precum Adobe Dremweaver CS6, GIMP Photo editor,Notepad++ , Adobe Photoshop CS5 . Cerinele de sistem ale programului nu sunt exagerate.

Resurse minime :

1) Hardware :

- Procesor (CPU) : 500 MHz + - Memorie (RAM): 64 MB - Spaiu liber pe hard-disk : 30 MB - Monitor :1024*768 - Un browser oarecare: Internet explore ,Mozilla, Opera

,Chrome,Safari

2) Software :

- Sistem de operare : Windows 98/XP/Vista/7/8/8.1

Resurse recomandate:

1) Hardware :

- Procesor (CPU) : 1000 MHz + - Memorie (RAM): 128 MB - Spaiu liber pe hard-disk : 30 MB - Monitor : VGA 32-bit color (1024x768)

- Un browser oarecare: Internet explorer

,Mozilla,Chrome,Safari

2) Software :

- Sistem de operare : 98/Windows XP/Vista/7/8/8.1


28

BIBLIOGRAFIE

http://fcpetrolul.ro/ http://ro.wikipedia.org/wiki/FC_Petrolul_Ploie%C8%99ti

documentatie dumitru alexandru

Documents