Þara nu se poate ridica decât prin ingineri

www.utm.md/mesager/ Redactor-=ef: Leonid Busuioc

Anul IX. Nr. 10(88). Decembrie 2006. Ediþie lunarã în 8 pagini.Fondator: Universitatea Tehnic[ din Moldova

M

O

T

O

Existã doar un singur bine – cunoaºterea ºi doar un singurrãu – ignoranþa.

Socrate

Natura ºi educaþia sunt asemãnãtoare. Într-adevãr, educaþia îltransformã pe om ºi, transformându-l, îi dã (a doua) naturã.

Democritus

Adresându-te unui pitic, trebuie sã te apleci adânc.Ejy Leþ

La SenatLa SenatLa SenatLa SenatLa Senat

La punctul nr. 1 a fost luatã în analizãchestiunea privind „Rezultatele evaluãrii ºireevaluãrii universitãþii în ansamblu ºi aspecialitãþilor ºi mãsurile de perfecþionarea activitãþii universitare”.

Dl Petru Todos, prim-prorector, prof.univ., dr., a raportat Senatului in extenso

despre activitãþile depuse de colectivuluniversitar pe linia autoevaluãrii interne aspecialitãþilor în cauzã ºi a universitãþii îngeneral. Ca rezultat a fost asigurat succesulrespectiv. Prin Hotãrârea Colegiului Minis-terului Educaþiei ºi Tineretului din RM din28-09.2006 a fost acreditatã Universitatea

Tehnicã a Moldovei pe ansamblu, precumºi 45 de specialitãþi/specializãri.

Este evident cã pe parcursul acþiunilorde control efectuate de cãtre Comisia spe-cializatã instituitã de cãtre Ministerul Edu-caþiei ºi Tineretului au fost identificate ºidiferite locuri mai slabe. Pe baza acestorobservaþii ºi recomandãri de îmbunãtãþireºi perfecþionare rectoratul UTM a elaboratun „Plan de mãsuri”.

Senatul a adoptat o hotãrâre în subiec-tul nominalizat. Textele hotãrârii ºi a pla-nului de mãsuri privind perfecþionarea încontinuare a tuturor aspectelor din activi-tatea UTM, sunt difuzate la toate cele 10facultãþi.

A doua chestiune dezbãtutã la ºedinþaSenatului a fost formulatã astfel: „Rezul-tatele activitãþilor în cadrul proiectuluiTEMPUS CD JEP 24243/2003 ºi utilizarealor în procesul de pregãtire ºi formare conti-nuã a personalului în domeniul tehnolo-giilor geospaþiale”. Subiectul a fost expusde dl Vasile Grama, ºeful Catedrei deGeodezie, Cadastru ºi Geotehnicã.

Acest proiect desfãºurat pe parcursul a2 ani – între 1 septembrie 2004 ºi 31 oc-tombrie 2006 – a fost susþinut financiar deUniunea Europeanã. Proiectul a fost foartebenefic pentru UTM ºi trebuie evidenþiataici meritul Catedrei GCG ºi personal alºefului catedrei, dl Vasile Grama, care areuºit sã stabileascã legãturi de colaborarefructuoasã cu Institutul Tehnologic Regal

+edin\a din 28 noiembrie 2006din Suedia, cu ªcoala Specialã de lucrãripublice din Franþa – instituþii care au intratîn Consorþiul universitar împreunã cu UTM– ºi care au acordat un substanþial ajutorîn cei 2 ani de proiect. Ca rezultat al proiec-tului, la Catedra de Geodezie, Cadastru ºiGeotehnicã a apãrut o nouã specialitate„Geoinformatica”, foarte necesarã pentrurepublica Moldova ºi totodatã s-a îmbu-nãtãþit dotarea tehnicã respectivã.

Despre subiectul acestui proiect TEM-PUS gazeta noastrã „Mesager Univer-sitar” a publicat un amplu material înnr. 9 din luna noiembrie 2006 cu denu-

mirea „Roade bune culege Vasile Gramala finalizarea unui proiect de 2 ani „UTM– Suedia – Franþa”.

La ºedinþa Senatului a fost audiatã ºiinformaþia dlui Nicolae Þurcanu, decanFIEB, conf., dr., în tema „Formarea conti-nuã economico-managerialã la UTM apersonalului din economia naþionalã”.

Senatul a adoptat hotãrârea ComisieiPermanente de decernare a premiilor Sena-tului UTM, condusã de dl I. Samusi, prof.univ., dr., în care sunt indicate persoanelepremiate – profesori ºi studenþi – pe diferitecompartimente. Hotãrârea aceasta va fipublicatã în gazeta „Mesager Universitar”.

Senatul a audiat informaþia dlui Va-lentin Amariei, prorector UTM, conf., dr.,asupra realizãrii prevederilor unui nouproiect TEMPUS denumit „Serviciul deorientare ºi plasare profesionalã a studen-þilor”. În acest proiect sunt antrenate în par-teneriat: UTM, USM, Ministerul Educaþieiºi Tineretului al RM, Ministerul Economieiºi Comerþului al RM prin Agenþia de Ocu-pare a Forþei de Muncã, Camera de Comerþºi Industrie a RM, Confederaþia Naþionalãa Patronatelor, Asociaþia Micului Businessdin RM, Biroul de Statisticã din RM, Pri-mãria municipiului Chiºinãu. Senatul aadoptat o hotãrâre în problema datã.

În acest subiect ziarul „Mesager Univer-sitar” va publica un material informativîn unul din numerele viitoare.

S-a dovedit a fi un eveniment de an-vergurã, cu semnificaþii sociale largi, acestmoment de consemnare a celor 40 de anitrecuþi de când îºi desfãºoarã activitateafundamental necesarã, precum se con-ºtientizeazã acum, dupã trecerea timpului,doctorantura Universitãþii Tehnice a Mol-dovei.

Într-adevãr, dupã trecerea timpului pri-veºti în urmã ºi poþi mai obiectiv sã simþiimportanþa faptului: mii de oameni pregã-tiþi la nivel ºtiinþific superior cu titluri dedoctori, doctori habilitaþi, profesori ºi confe-renþiari universitari, adicã un potenþial

Doctorantura UTM-40:semnificaþii sociale largi

intelectual enorm pentru republica noastrãºi încã în domenii tehnice-inginereºti, carepentru þinutul nostru eminamente agrarerau foarte... visate.

Dintr-un alt punct de vedere, în fostaURSS, în care intram ca parte componentã,am fi putut sã ne lãsãm furaþi de pasivitate,deoarece se putea conta destul de uºor pevenirea cadrelor ºtiinþifico-profesorale ingi-nereºti din largul fostului imperiu sovietic,cãci, slavã Domnului, limba rusã parcã eradeja declaratã oficial ºi în mare mãsurãdevenitã real ca limbã de comunicare pe

întreaga URSS. ªi ce era sã fie mai apoi,când URSS s-a demolat în 1989-1990 ºi„robinetul” cadrelor venite din largul fosteiURSS se închidea brusc? Rãmâneam goi-goluþi în mijlocul drumului. Dar n-am rã-mas. Institutul Politehnic din Chiºinãu, cumse numea anterior, a continuat fãrã zdrun-

cinãri sã-ºi desfãºoare fundamentala acti-vitate pentru noul tânãr stat independentºi suveran Republica Moldova, ba a reuºitrepede chiar sã mãreascã simþitor numãrulde specialitãþi inginereºti, deci avea puteriprofesorale sã susþinã zecile de noi specia-litãþi. Iar pe aceastã bazã s-a transformatlogic din institut în universitate, cum se nu-meºte ºi azi.

Cine ne-a ferit, aºadar, de posibilul ca-taclism al ruperii dramatice a firului decadre ºtiinþifico-profesorale inginereºti,

astfel ca UTM nu doar cã a putut sã fiinþe-ze în continuare, ci ºi sã se dezvolte destulde rapid, astfel cã practic în aceºti 15 anide „fãrã URSS” UTM a reuºit sã devinã oinstituþie didacticã ºi ºtiinþificã tehnico-ingi-nereascã de standard internaþional, în rân-dul celor similare din þãri cu dezvoltare ingi-nereascã înaltã?

Ne-a ferit clarviziunea acelor ctitori aiPolitehnicii de la Chiºinãu, în frunte cuprimul rector, academicianul Sergiu Rã-dãuþanu, apoi continuatorii pânã la rec-torul actual, academicianul Ion Bostan,clarviziunea de a înfiinþa anume doctoran-

tura (aspirantura – dupã titulatura de atun-ci) chiar în anul al doilea, dupã ce se nãs-cuse Institutul Politehnic, de a dezvolta nea-bãtut ºi fãrã a cruþa orice eforturi bãneºti,spirituale, simplu omeneºti, verigã vitalãpentru organismul universitar ºi chiar pentruorganismul statului nostru tânãr, în refacereindustrial-inginereascã – doctorantura UTM.

Doctorantura UTM a alimentat ºi ali-menteazã an de an instituþia cu noi cadreprofesoral-ºtiinþifice, care, la rândul lor, aupregãtit ºi pregãtesc specialiºti pentru aasigura ramurile industriale tradiþionale, dar

ºi pentru a crea noi ra-muri de care are nevoiesocietatea noastrã azi.În Moldova a fost crea-tã o intelectualitate teh-nicã autohtonã prove-nitã în esenþial din rân-durile tineretului studiosde la sate anume prinUniversitatea Tehnicã,aceasta fiind sprijinitãpe un fundament puter-nic – doctorantura.

Iatã de ce consem-narea jubileului de 40de ani ai doctoranturiiUTM s-a dovedit a fi uneveniment de anvergu-rã. ªi acest lucru a fostsubliniat de mulþi dintrevorbitorii de la UTM ºi

de la alte universitãþi din RM, de la AªM,de la diferite ministere.

În cuvântul de deschidere a conferinþeijubiliare dl Ion Bostan, rectorul UTM, aca-demician, amintind cunoscutul deja fapt cãcercetarea ºtiinþificã, inclusiv prin doctoran-turã, la UTM este o componentã organicã

a vieþii universitare, a evidenþiat câteva datestatistice concludente: 5 academicieni, 45de doctori habilitaþi ºi cca 400 de doctoriîn ºtiinþã formeazã potenþialul ce asigurãaceastã importantã componentã. În cei 40de ani doctorantura UTM a pregãtit peste1200 de doctoranzi. Astãzi la UTM anualse pregãtesc prin doctoranturã 150-170 decadre ºtiinþifice, inclusiv cetãþeni din þãristrãine (Israel, Ucraina, Germania, Ior-dania, România, India etc.) la 45 de spe-cialitãþi.

O informaþie amplã asupra traseuluiparcurs de doctorantura UTM, precum ºia aspectului cercetãrilor a prezentat dlValerian Dorogan, prorector pentru cer-cetarea ºtiinþificã, prof. univ., dr. hab.

Un tablou policrom cu pondere ºtiin-þificã ºi socialã s-a conturat în informaþiaexpusã, din care extragem aici doar câtevaaspecte. Astfel, în prezent la UTM funcþio-neazã 13 consilii ºtiinþifice specializate pen-tru susþinerea tezelor de doctor ºi doctorhabilitat. La UTM au fost fondate în timpmai multe ºcoli ºtiinþifice recunoscute ºi pearena internaþionalã a cercetãrilor. În fie-care an la UTM au loc cca 20 de conferinþeºi simpozioane ºtiinþifice naþionale ºi inter-

naþionale organizate la catedre, labora-toare, facultãþi sau pe întreaga universitate.

Cercetarea ºtiinþificã la UTM este ocomponentã de fond a procesului didacticpe segmentele studenþi-masterat-doctorat.Semnificativã în acest sens este ºi confe-rinþa jubiliarã din 17-18 noiembrie a.c.despre care relatãm, ea purtând genericul„Conferinþa tehnico-ºtiinþificã a colabo-ratorilor, doctoranzilor ºi studenþilor, con-sacratã aniversãrii a 40-ea a doctoranturiiUTM”.

Dupã ºedinþa în plen au urmat expu-nerile privind rezultatele în cercetãri, acesteadesfãºurându-se în cadrul a 12 secþii.

2Mesager Universitar, decembrie 2006

Matematica ºi fizica, principalele disci-pline de studiu ale UTM-iºtilor de la anul I,îºi sporesc acum ponderea, din moment cebacalaureatul a devenit o condiþie obliga-torie pentru obþinerea diplomei universitare,iar examenele la cele douã discipline fiinddefinitorii pentru sesiunea de BAC la profi-lul real. Pregãtirea cãtre BAC constituieacum preocuparea nr. 1 atât a studenþilorde la anul I liceal, înmatriculaþi dupã absol-virea treptei gimnaziale, cât ºi a celor maiînalte foruri universitare. Astfel, ºedinþaConsiliului de Administraþie al UTM din 20noiembrie a.c. a demarat cu examinareachestiunii „Rezultatele examenelor parþialela matematicã ºi fizicã de cãtre studenþiianului I L, în contextul reorganizãrii instruiriicondiþionate de participarea obligatorie labacalaureat”. Informaþii la subiectul dat auprezentat ºefii Catedrelor de Matematicãºi Fizicã – dnii V. Drãgan ºi I. Stratan.

S-a menþionat: în primele douã luni alenoului an universitar studenþii de la anul IL au învãþat intensiv matematica ºi fizica,cursurile culminând cu câte un examenintermediar. Rezultatele acestor evaluãri,deºi pe alocuri destul de modeste, sunt ex-trem de importante la aceastã etapã: înbaza lor se stabilesc urmãtorii paºi pe carestudenþii, împreunã cu profesorii lor, ur-meazã sã-i parcurgã pentru o bunã pregãtirecãtre BAC.

La Consiliul de AdministraþieLa Consiliul de AdministraþieLa Consiliul de AdministraþieLa Consiliul de AdministraþieLa Consiliul de Administraþie

Procentul reuºitei la matematicã consti-tuie în medie 37%, un procent mai înaltînregistrându-se la FCGC ºi FIEB. O situaþieaproximativ similarã se înregistreazã ºi la

fizicã – circa 40%, inclusiv 30% – note de„6”, 40% – de „7” ºi 10% – note de „8”.La Facultatea de Urbanism ºi Arhitecturã,care a dat tonul experimentului de susþinerea BAC-ului înainte ca acesta sã devinã obli-gatoriu la facultate ºi are deci mai multãexperienþã în acest sens, reuºita este maiînaltã. Bucurã ºi faptul cã iniþiativa de susþi-nere a BAC-ului la facultate, lansatã de

Pregãtiri cãtre BAC

FUA, a mobilizat ulterior ºi alte facultãþisã urmeze acest exemplu.

Concluzia care poate fi fãcutã de peacum, când pânã la BAC a mai rãmastimp de un semestru ºi jumãtate pentrupregãtiri, este îmbucurãtoare: profesoriisusþin cã o bunã parte din studenþii anuluiI pot fi admiºi la examenele de bacalaureat.Totodatã, ei cautã diverse metode pentrua-i mobiliza ºi stimula pe studenþi sã înveþe.De exemplu, deºi pentru matematicã la

anul I sunt prevãzute câte 7 ore pe sãptã-mânã, profesorii insistã asupra majorãriinumãrului acestora, iar pentru a îmbunãtãþifrecvenþa la consultaþii, ei solicitã ca aces-tea sã fie incluse în orar. Pentru a trezi in-teresul studenþilor pentru matematicã ºifizicã, profesorii cautã sã evidenþieze înpermanenþã simbioza dintre teorie ºi aplica-þiile practice, adicã cu specialitatea aleasã.

Mai mult. Profesorii propun sã se revinã laexperienþa de altã datã de înmatriculare lafacultate – pe baza examenelor de admiteresau cel puþin a unor convorbiri pe obiecte.La rândul lor, ºi profesorii cautã sã se mobi-lizeze, urmând practica de organizare adiferitelor seminare metodice, în cadrulcãrora efectueazã un valoros schimb deexperienþã. Anume în cadrul acestor semi-nare a fost lansatã ideea creãrii unui stand –„Bacalaureat-2006”, care sã includã toatesubiectele propuse anterior la examenelede BAC ºi metodele de rezolvare a acestora.Lucrul asupra acestui stand se finiseazãdeja ºi în curând studenþii vor avea accesliber la el.

Toate aceste mãsuri, inclusiv organi-zarea studiilor la anul I dupã modelul ºcolar(lecþii interactive, în grupe de cca 30-35de studenþi) ºi legãtura permanentã a fa-cultãþii cu pãrinþii au un singur scop: lichi-darea lacunelor din ºcoalã în cunoºtinþeletinerilor studioºi, pregãtirea lor cãtre BACºi totodatã cãtre studiul de mai departela facultate.

În aceeaºi ºedinþã, Consiliul de Admi-nistraþie al UTM a examinat ºi alte douãchestiuni: „Crearea serviciului universitarde orientare profesionalã ºi plasare în câm-pul muncii a absolvenþilor” (raportori: V.Amariei, prorector UTM; S. Dântu, pro-decan FIMM) ºi „Cu privire la programulºi conþinutul sondajelor studenþilor în a.u.2006-2007. Prezentarea programuluiactivitãþilor ºi mostrelor de sondaje, careurmeazã a fi realizate pe parcursul anuluicurent de învãþãmânt” (raportor: A. Chi-ciuc, ºef Departament ManagementulCalitãþii).

Am avut plãcuta ocazie sã vizitez Cen-trul Specializat pentru Formare ProfesionalãContinuã în Construcþii, situat în cadrulFacultãþii Cadastru, Geodezie ºi Construcþii(FCGC). Condiþiile de muncã în acest Cen-tru impresioneazã pe latura pozitivã. Sãlispaþioase pline de calculatoare, sãli decursuri amenajate pentru demonstrãri vi-

deo la ecran mare sau cu proiectoare pen-tru folii, antree pentru recreaþii bine aerisite,salã pentru profesori. ªi peste tot – curã-þenie exemplarã.

Dacã e vorba de formare continuã, citi-torul îºi dã seama desigur cã aici trecanumite cursuri oameni care deja lucreazãde mai mulþi ani în acest important do-meniu al economiei naþionale cum suntconstrucþiile.

Dl Vitalie Scalnâi, directorul Cen-trului, conf.dr., ne dã relaþii. Pentru a aveao imagine mai clarã trebuie sã ºtim cãacum la ºantierele de construcþii existãdouã categorii principale de specialiºti: di-riginþii de ºantier, ei reprezentând orga-nizaþia de construcþii, antreprenorul ºi, pede altã parte, responsabilii tehnici, aceºteareprezentând investitorii. Responsabiliitehnici au în funcþie tot felul de coordonãricu primãriile, organizaþiile financiare. Pen-tru a ajusta diferitele documente privindaspectele de legalizare a terenului de am-plasare, etc. Diriginþii de ºantiere se preo-cupã nemijlocit de procesul construcþiei.

Deci pentru perfecþionare se formeazãgrupe omogene sub aspectul profesiei – fiedin diriginþi de ºantiere, fie din responsa-bili tehnici. La ºantiere de construcþii maieste ºi categoria devizierilor. Ce înseam-nã termenul „deviz”? Înseamnã acel docu-ment care evalueazã anticipat cheltuielilece vor fi necesare la executarea construc-þiei proiectate. Specialiºtii care efectueazãminuþios aceste foarte multe evaluãri finan-ciare anticipate se numesc devizieri. LaCentrul pentru Formare Profesionalã Con-tinuã vin pentru perfecþionare deci ºi devi-zierii.

Dl Vitalie Scalnâi spune cã Centrul aprimit la perfecþionare specialiºti ºi din ase-menea domenii cum ar fi „Exploatãrile mi-niere”, „Tehnologii moderne de organizare,planificare ºi executare a lucrãrilor de îm-bunãtãþiri funciare”, „Tehnologii modernede executare a obiectivelor de alimentarecu apã ºi canalizare”, „Tehnologii modernede executare a lucrãrilor de construcþii,reparaþii ºi întreþinere a drumurilor auto”.În total în acest prim an de fiinþare (Cen-trul a fost înfiinþat prin ordinul RectoruluiUTM în octombrie 2005) au trecut cursu-rile de perfecþionare peste 800 de spe-cialiºti.

Existã o prevedere guvernamentalã cafiecare specialist din economia naþionalãla fiecare perioadã de trei ani sã treacã înmod obligatoriu o anumitã reatestare pen-tru care are nevoie sã treacã anumitecursuri de perfecþionare. Altfel el nu aredrepturi depline în a-ºi profesa specialitatea.Întreprinderile, firmele cautã deci sã între-þinã legãturile anume cu Centrul de For-mare Profesionalã de la Universitatea Teh-nicã a Moldovei, Facultatea de Cadastru,Geodezie ºi Construcþii. Acest Centru careare calitatea cerutã de standarde educa-þionale internaþionale.

Cursurile se fac contra platã, fapt logic,deoarece existenþa unui asemenea Centrucu dotãri tehnice moderne, cu un efectivde profesori de nivel universitar ºi practicãîn producere, cere cheltuieli sesizabile. Platapentru cursuri o suportã întreprinderile,firmele, însã în unele cazuri ºi personalcursanþii interesaþi.

Cursurile sunt susþinute de profesoriicatedrelor UTM. ªi aici trebuie specificatmomentul cã pe lângã gradul înalt de in-struire-perfecþionare prestat de profesoriiUTM este ºi efectul invers. Profesorul însuºi

este impus a se autoperfecþiona, cunos-când tot ce se face acum în producþie,pentru cã în faþa lui la cursuri sunt oameni

veniþi din producþie care cunosc mult maibine ramura datã decît studentul propriu-zis de la facultate.

Dl Ion Golovatic, responsabil tehnicla o firmã de construcþie din Chiºinãu unuldin cursanþi a apreciat cu notã maximãcalitatea cursurilor prestate de acest Cen-tru al UTM. Profesorii foarte cunoscãtoriatât în teorie, cât ºi în aspectele practice aleconstrucþiilor de azi, sunt factorul forte alCentrului. Se mai adaugã desigur ºi dota-rea didacticã excelentã care atrage magne-tic specialiºtii din producþie sã treacã per-fecþionarea anume aici. Asemenea apre-cieri au fost auzite de la toþi cursanþii inter-vievaþi.

Ca sã ne formãm o idee despre calita-tea instruirii la cursurile de perfecþionarea specialiºtilor din construcþii dl. V. Scalnâicomenteazã planul didactic. Diriginþii deºantier, de exemplu, audiazã: „Asigurareaºi controlul calitãþii în construcþii”, „Struc-turi de rezistenþã”, „Materiale ºi tehnologiimoderne de hidroizolare, termoizolare ºifinisare”, „Ingineria materialelor ºi artico-lelor de construcþii”, „Tehnologii de reabi-litare, consolidare ºi întreþinere a construc-

þiilor”, „Întocmirea documentelor de de-viz”, „Securitatea ºi igiena muncii la con-strucþii”. În plus responsabilii tehnici maiaudiazã ºi asemenea discipline ca „Drepturbanistic ºi legislaþia în construcþii” ºi „Asi-gurarea geodezicã a lucrãrilor de construc-þie-montaj”. Numai denumirile disci-plinelor ne vorbesc despre gama largã ainstruirii. Dar sã mai întrebãm în plus: cinepredã asemenea cursuri. Predau profesoride la catedrele universitare ale UTM, per-sonalitãþi care cunosc aspectele teoreticºi practic la nivelul standardelor moderne.Aici stã explicaþia faptului cã Centrul des-pre care relatãm se bucurã de mare popu-laritate între practicienii producþiei.

Un puternic Centru de FormareProfesionalã Continuã pentrurepublicã la FCGC

FIEB. MesageriiUTM la SinaiaNu demult dnii Nicolae Þurcanu,

conf. univ., dr., decanul FIEB ºi ValentinSverdlic, conf. univ., dr., ºeful Catedrei“Economie ºi Management Industrial” aureprezentat Republica Moldova la unimportant seminar internaþional “Mana-

gementul calitãþii în învãþãmântul superior”desfãºurat la Sinaia, România. Invitaþia departicipare a venit din partea dlui CostacheRusu, prof. univ., dr. ing., UniversitateaTehnicã “Gh. Asachi”, directorul Centruluide Învãþãmânt Continuu CETEX din Iaºi,România. La seminar au mai participatsavanþi ºi profesori din instituþii de învãþã-mânt superior din Portugalia, Marea Bri-tanie, Italia, România, SUA, etc. SoliiUTM, dnii N. Þurcanu ºi V. Sverdlic aususþinut prezentarea “Situaþia învãþãmân-tului superior în Republica Moldova încontextul Procesului Bologna”.

ªtiriªtiriªtiriªtiriªtiri

3Mesager Universitar, decembrie 2006

Spaþiile didactice sunt destul de restrân-se, spune, pe drept, dl Victor Toporeþ,decanul FCGC, conf., dr. Dar ºi centrelede calcul, de care avem acutã necesitate,trebuie sã fie plasate undeva.

Decanul TOPOREÞ

cautã ºi gãseºterezerve de spaþii. . .

Cautã spaþii, decanule, ºi-a ordonatsieºi dl Toporeþ. ªi a gãsit... Niºte spaþiiauxiliare, care de când bunicul stãteaupe undeva sub firma de... depozite.Imediat au fost curãþate ºi...

transformate în douã sãli decalculatoare. Apropo, acumaici se aflã tehnicãperformantã – 38 de locuri,unde studenþii, într-oanumitã ordine desigur, potlucra liniºtit ºi... apãsat laproiectele de curs, de an,alte lucrãri. Accentuãm:douã sãli, unde studenþii potlucra individual dupã orelede studii. Tot aici ei potaccesa internetul – faptnecesar, precum se ºtie, pen-

tru extinderea ariei de informatizare, acâmpului de dezvoltare profesionalã ºi ge-neralã.

De altfel, în aceste sãli în afarã decalculatore au fost instalate ºi imprimante,plotere, scanere, astfel cã studentul poateimprima imediat anumite materiale, tex-te, fotografii, proiecte, scheme, diagrameetc., de care are nevoie. Internetul este decio sursã pentru a-þi îmbogãþi arsenalulinstructiv ºi a pãºi mai sigur spre aula saulaboratorul universitar la lecþii, seminare,lucrãri practice, pentru a face faþã cerinþe-lor profesorilor în realizarea procesuluididactic.

În plus, ne spune decanul energicToporeþ, am fixat în aceste centre de calculºi climatizoare, evident pentru a menþinecondiþia atmosfericã la parametrii igienicinecesari. Trebuie sã adãugãm aici cãaceste sãli tehnice au devenit un instru-ment de lucru pentru studenþii de la toþianii ºi, prin urmare, la cele 38 de locuri s-afixat o anumitã rânduialã în timp, fapt cepresupune niºte ture succesive pânã searatârziu sau poate chiar 24 de ore în ºir. Seºtie cã o asemenea metodã de lucru cutehnica de calcul este practicatã în univer-sitãþile din Occident, iar acum puþin câtepuþin se afirmã ºi la noi.

E uºor a cere – „dã-mi!”. Dar cautãsingur rezervele ºi pânã la urmã vei gãsineapãrat. Un gospodar le gãseºte...

Dl Victor Toporeþ, decanul FCGC, conf.,dr., a cãutat... a gãsit ºi sponsori pentru acrea condiþii optime pentru recrearea stu-denþilor. Este vorba de amenajãri în curteafacultãþii. Proiectul amenajãrilor esteexecutat de studenþi. Deci ºi studenþii aufost... gãsiþi ca sponsori. Decanul i-a în-demnat – studenþii au reacþionat cu plãcere!Facultatea deci va avea o terasã cu accesla ospãtãria blocului. Studenþii ºi lectoriivor servi aici un ceai, un suc, o cafea,într-o atmosferã lejerã, relaxantã, faptfoarte benefic, ne dãm seama, în cadrulmuncii didactice destul de încordate.Studenþii de la specialitatea „Tehnologiaprelucrãrii lemnului” vor executa scauneleºi mesele într-un mod artistic, se înþelege,ca ochiul ºi spiritul sã se odihneascã debunã seamã.

În aceastã activitate administraþia fa-cultãþii este susþinutã de studenþi, iar ei suntdirijaþi cu elan educativ de cãtre sindicatul

. . .Gãseºte ºisponsori

pentruamenajãri

studenþesc, în frunte cu studentul EugenCepoi, a. IV, un lider autentic al tineretului.

De altfel, despre Eugen Cepoi „Mesa-ger Universitar” a mai scris cuvinte de laudã,bineînþeles, ºi suntem bucuroºi acum cãtotul se confirmã. Bãiatul terminã anulacesta FCGC, dar nu va pleca... din facul-tate. Intenþioneazã sã urmeze masteratul,apoi, de ce nu, ºi doctoratul, iar dl decanToporeþ îl „chiteºte” pentru viitor la un postdidactic aici.

Pentru a menþine un contact perma-nent cu masele de studenþi la intrarea încorpul FCGC s-a afiºat o chemare de alãsa mesaje, fie ºi anonime, în lãdiþa indi-catã cu fel de fel de propuneri, critici con-structive – toate orientate spre perfec-þionarea permanentã a bunului mers alfacultãþii.

În toate aceste lucruri bune la facultatesunt atraºi neapãrat studenþii, remarcã dlToporeþ. Este momentul educativ cu efi-cienþã: studentul face, studentul ocroteºte.

Este evident cã decanul are în vizoraspectul educaþie ºi l-am întrebat, cine esteprodecanul pentru educaþie. Mi-a spus cãun asemenea post expres nu existã laFCGC. Problemele educative ºi le asumãtoatã administraþia facultãþii. Însã a men-þionat totuºi un cadru didactic cu meritemai pronunþate în acest sens – dl EfimOlaru, ºeful Catedrei „Securitatea activi-tãþii vitale”, conf., dr. D-sa predã la toþianii de studii, aºa cã are contact practiccu toþi studenþii de la facultate, totodatã,fiind ºi un educator excelent prin definiþie,el împãrtãºeºte acest dar maselor de stu-denþi ºi colegi-lectori.

1872-1950

S-a nãscut la 17 august 1872, în co-muna Surducul Mic, aproape de Lugoj,judeþul Timiº. Foºtii lui colegi de la ºcoalaprimarã din sat îºi aminteau de el cã era unmare meºter în confecþionarea ºi înãlþareazmeilor. El povestea mai târziu cã, de fapt,urmãrea curenþii de aer de care ºtia sãprofite cu mãiestrie pentru a-i dirija.

Dupã ce ºi-a luat examenul de baca-laureat la liceul din Lugoj în 1892, a plecatla Budapesta unde s-a înscris la ªcoalaPolitehnicã pentru a deveni inginer. În tim-pul studenþiei activa în Societatea literarã„Petru Maior” constituitã de tinerii români,

Ingineri mari personalitãþiIngineri mari personalitãþiIngineri mari personalitãþiIngineri mari personalitãþiIngineri mari personalitãþi

În scopul lãrgirii orizontului cultural ºtiinþific pri-vind larga sferã a ingineriei ºi întru realizarea hotãrâriiSenatului UTM din 25.04.2006, care prevede pentrugazeta „Mesager Universitar” punctul „sã practicepublicarea materialelor dedicate datelor come-morative legate de istorie, culturã, ºtiinþã”, publicãmîn continuare materialul privind personalitatearemarcabilã a marelui aviator român Traian Vuia.

Traian VUIA

unde þinea conferinþe cu caracter istoric,economic, social, dar ºi despre aparatelede zbor mai grele decât aerul. Dupã termi-narea studiilor de inginerie s-a întors la Lu-goj ºi s-a angajat secretar la un avocat,pentru a se putea întreþine. Considerândcã în meseria de jurist îºi poate face o carierãmai bunã, s-a înscris la Facultatea de Dreptdin Budapesta, unde se ducea numai pen-tru a susþine examenele. A devenit doctorîn ºtiinþe juridice cu disertaþia „Militarismºi industrialism, regimul de stat ºi de con-tract” în 1901.

La baroul din Lugoj era cotat ca unjurist excelent ºi câºtiga bani mulþi din pro-fesarea avocaturii.

Spre surprinderea prietenilor lui, a ple-cat la Paris în 1902 pentru a studia zborulmecanic. Avea însã un proiect la care alucrat în tainã mulþi ani ºi pe care l-a pre-zentat la Academia de ªtiinþe la 16 feb-ruarie 1903, sub titlul „Proiect de aero-plan-automobil”.

La 17 august 1903 a obþinut brevetul deinvenþie francez nr. 332.106 pentru aero-planul-automobil. A fost primul inventatordin lume al unui aparat de zbor mai greudecât aerul, care decola, zbura ºi aterizacu mijloace proprii de bord.

Construind aeroplanul inventat de el –VUIA I – a efectuat primul zbor pe terenulde la Monteson de lângã Paris la 18 martie1906. Ziarele ºi revistele importante auconsemnat succesul sãu. The New YorkHerald ºi revista L’Ilustration au publicatfotografii ºi comentarii.

În august 1906 a construit aeroplanulVUIA I bis, cu care a efectuat numeroasezboruri experimentale. Aparatul de zborVUIA II construit în 1907, cu performanþesuperioare, echipat cu un motor Anto-inette de 25 CP, a fost expus ºa primulSalon Aeronautic de la Paris.

Acad. Elie Carafoli (1901-1983), pro-fesor de aeronauticã la ªcoala Politehnicãdin Bucureºti, spunea studenþilor sãi lacursuri: „Lui Traian Vuia îi revine titlul deglorie de a fi creat prima maºinã aerianã”.

Între anii 1918-1921 a proiectat ºi con-struit douã elicoptere, pe care le-a experi-mentat pe aerodromul de la Juvissy ºi laIassy-les-Molineaux. În revista „Orizontul”din 20 noiembrie 1922, Traian Vuia a pub-licat un articol intitulat „Zborul vertical”, încare a prezentat contribuþia sa la realizareaºi perfecþionarea unei maºini de zbor lacare elicea asigurã susþinerea ºi propulsia.

În 1925, Vuia a proiectat ºi realizat ungenerator de aburi cu combustie internãºi ardere cataliticã de foarte înaltã presiu-ne, 100-120 atmosfere, faþã de 10 atmos-fere ale generatoarelor din epocã. Aceastãinvenþie se aplicã în prezent în toate centra-lele termice. Împreunã cu colaboratorulsãu Emmanuel Yvonneau, a brevetat înFranþa mai multe tipuri de generatoare cuabur, obþinând brevetele 661254/1928;680567-1928 ºi 740226-1932.

Om politic ºi patriot, a constituit la 30aprilie 1918 Comitetul Naþional al Româ-nilor din Transilvania, al cãrui preºedintede onoare a fost ºi care milita pentru statulunitar naþional român. Edita la Paris revis-ta „La Transylvanie”, în care a scris foartemulte articole. La Conferinþa de Pace aprimului rãzboi mondial a pus la dispoziþiadelegaþiei române un volum în francezã,în care pleda pentru drepturile românilordin Banat.

În timpul celui de-al doilea rãzboi mon-dial a fãcut parte din miºcarea de rezisten-þã francezã, fiind preºedintele comitetuluiFrontului Naþional Român Antifascist, caremilita pentru eliberarea nord-vestului Tran-silvaniei ocupat de hortiºti, ca urmare aDictatului de la Viena din 1940. În acestsens a publicat numeroase articole în revis-ta „La Roumanie libere”.

A publicat multe articole în care a des-cris invenþiile ºi performanþele creaþiilorsale, dintre care citãm: „Projet d’aeroplan-automobil”, în Compte Rendus de l’Aca-demie de Science, nr. 134, Paris, 1903;„Improved Aeroplane motor”, Londra,1904.

La 27 mai 1946 a fost ales membru deonoare al Academiei Române.

La 16 martie 2000, cu ocazia împliniriia 94 de ani de la realizarea zborului sãusenzaþional, primãria de la Montesson adat numele lui unei pieþe din acest orãºelde lângã Paris, unde s-a montat o placãcomemorativã ºi s-a dezvelit bustul mareluiinventator care se aflã în localul primãriei.

A trecut în nefiinþã la 3 septembrie1950.

Mihai OLTENEANU

(Din „Univers ingineresc”, nr. 17, 2002.)

Pionier al aviaþiei mondiale, inventator al primeloraparate de zbor cu sisteme de decolare, propulsie ºi trende aterizare proprii.

La finele anului universitar 2006, Ca-tedra “Geodezie, Cadastru, Geotehnicã”(ºeful catedrei, dl Vasile Grama, conf.univ., dr.,) a FCGC a fost gazda unei dele-gaþii de la Universitatea de Nord, Baia Mare,România. Este vorba de dnii Ioan Bud,conf., dr. ing., Vasile Pop, conf., dr. ing., ºiSimona Duma, conf., dr. ing., de la Facul-tatea de Resurse Minerale ºi Mediu, Catedrade Mine a universitãþii româneºti.

Profesorii români au sosit într-o vizitãde familiarizare cu specialitatea “Ingineriaºi managementul zãcãmintelor, minerit” laUTM. Dumnealor au predat cursuri de lecþiila specialitatea respectivã, au avut întâlniriºi discuþii cu profesorii de la catedrã, cudecanul facultãþii, dl Victor Toporeþ, conf.univ., dr., ºi cu prim-prorectorul UTM, dlPetru Todos. Dialogurile constructive aucondus spre idei rodnice de cooperareuniversitarã. Partea românã printre alteleºi-a dat acceptul de principiu pentru iniþie-rea procedurilor între ministere pentru orga-nizarea schimburilor de experienþã cu du-rata de 1-2 luni ºi/sau cursuri de specializarepostuniversitarã cu durata de un an pentrucadre didactice de la specializarea “Exploa-tãri Miniere” de la UTM; ºcolarizarea unuistudent ca bursier al statului român, pedurata anului universitar 2006-2007, laspecializarea “Inginerie Minierã” la Uni-versitatea de Nord; ºcolarizarea grupei destudenþi din anul terminal pânã la formareaunui nucleu de cadre specializate necesareprocesului educaþional în domeniul minier,la UTM. Universitatea de Nord din BaiaMare va continua sã sprijine procesul deînvãþãmânt din UTM prin delegarea de ca-dre didactice ºi furnizarea diferitor materialedidactico-ºtiinþifice.

Noi colaborãri

moldo-române

4Mesager Universitar, decembrie 2006

Aspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest i,, Î Ã Î Aspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest i,, Î Ã Î Aspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest i,, Î Ã Î Aspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest i,,Aspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest i,, Î Ã Î Aspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest i,, Î Ã Î

Anul I. De obicei ºi din pãcate studenþidestul de timizi, care cu greu intrã în dialogºi... nu prea au cuvinte.

Însã impresia pe care mi-au produs-ostudenþii din anul I, „Construcþia civilã”,Facultatea de Cadastru, Geodezie ºi Con-strucþii a fost diametral opusã. Comunica-tivi, deschiºi, studenþii de aici au intrat fãrãprea multe codeli într-un dialog larg axat,desigur, pe tema centralã a vieþii studenþeºtila UTM – tema învãþãturii.

Toþi sunt veniþi aici din licee. Este o re-marcã pe care o evidenþiez în mod special,fapt ce confirmã pregãtirea mai deplinã îndiferite sensuri a absolvenþilor de licee.

Iatã, Eduard Balan, monitorul gru-pei, tocmai spune cã, deºi a trecut puþintimp (doar douã luni) de când toþi se aflãîntre pereþii universitãþii, el a înþeles cã fie-care dintre colegi ºtie bine de ce a venit lastudii la UTM, ºi anume la FCGC.

Suntem dornici de cunoºtinþe, a decla-rat franc pentru toþi monitorul Eduard Ba-lan, pentru cã ºtim foarte clar cã astfel vomrãzbate, ne vom forma ca profesioniºti îndomeniul acesta al construcþiilor civile, careia amploare în þara noastrã. Iar pe aceastãlinie, a dobândirii cunoºtinþelor, dacã cinevadin noi întâmpinã dificultãþi de înþelegerea materiei de studiu, vine imediat în rolfactorul întrajutorãrii tovãrãºeºti – existã osolidaritate sãnãtoasã între noi ºi aceastãsolidaritate, o întreþinem permanent ca fiindo pârghie puternicã pentru a avansa. Laconcret, spune Eduard, unii studenþi au oforþã intelectualã de pãtrundere mai marea materiei la unele discipline ºi aceºtia ime-diat devin un fel de consultanþi pentru alþii,care la moment încã nu stãpânesc o ase-menea forþã, o asemenea perspicacitate.O atare întrajutorare se observã a fi nece-sarã la o asemenea disciplinã, cum estegeometria descriptivã – materie mai com-plicatã, care nu este atât de uºor de însuºit.

Monitorul Eduard Balan spune cã elpersonal a avut nevoie de ajutor, fiind sus-þinut în acest sens de colegul sãu GrigoreTintiuc: „Astfel am depãºit bariera deneînþelegere iniþialã a materiei ºi acum lu-crez cu randament bun la geometria des-criptivã”. Deci un ajutor colegial de mo-ment poate servi drept catalizatorul uneiînvãþãri normale ulterior. În prezent grupaaproape în întregime merge bine la foarteserioasa materie a geometriei descriptive.

Grupe de frunteGrupe de frunteGrupe de frunteGrupe de frunteGrupe de frunte

Dornici de cuno=tin\eÎn final, monitorul a concluzionat cã în

grupã dominã o prietenie nedisimulatã ºirespectul reciproc între studenþi, precum ºiîntre studenþi ºi profesori. Or, aceºtia suntfactori esenþiali în asigurarea bunei învãþãri.

Monitorul Eduard Balan, precum sevede, este un student cu mintea largã, ra-þioneazã profund asupra fenomenului în-vãþãrii, are un orizont de culturã generalãcât se poate de larg ºi ne-a spus cã toateacestea le-a obþinut la Liceul „Ioan Vodã”din Cahul. A rugat tot aici ca, prin inter-mediul gazetei noastre, sã exprime cuvintede sincerã mulþumire pentru profesorii sãide liceu, care sunt pedagogi de aur, a spusstudentul Eduard Balan.

Am demonstrat mai extensiv raþiona-mentele studentului Eduard Balan, pentrumotivul cã el este monitor al grupei, or de

chipul monitorului depinde ºi direcþia pecare urmeazã în viaþa studenþeascã întrea-ga grupã.

Am vrut însã sã evidenþiez ºi aspecteleintelectual ºi educativ ale studenþilor-absol-venþi de licee, pe care le-am surprins cusatisfacþie aici. La întrebarea mea, caresunt relaþiile între studenþi ºi îndrumãtorulgrupei, dl Visarion Plãmãdealã, lectorsuperior la Catedra „Tehnologia Construc-þiilor”, monitorul a reflectat în stilul unui

om cu orizontul bine aºezat pe cãpãtâie.Îndrumãtorul grupei pentru noi este ca unfrate mai mare: el ne susþine, deºi nu scadedin exigenþele prevãzute de condiþia ºcoliisuperioare, el întotdeauna încearcã sã neajute în situaþii dificile.

Dl îndrumãtor de grupã Visarion Plã-mãdealã, tânãr ºi el ca vârstã ºi ca simþirea vieþii, era de faþã la convorbire ºi doar cãzâmbea la reflecþiile monitorului. Se vedeacã e încurajat de nivelul de înþelegere reci-procã între el ºi grupã ºi a þinut sã adaugeaici deschis: „Eu am avut într-un fel norocde grupã – au venit la studii tineri careºtiu ce vor ºi asta e mult. Dar ºi ei au avutnoroc de mine, pentru cã nu am alte in-terese mai înalte, decât sã-i vãd cã mergpe calea cea bunã, cãci asta mi-e menireade pedagog”.

Studentul Alexandru Tipa a confir-mat aerul de prietenie autenticã din grupã– valoare solid-educativã pe linia buneiînvãþãri. Alexandru ºi-a determinat colegiica fiind „colegi de aur”. În continuare, stu-dentul a menþionat cu deosebire modul depredare foarte pregnant al tânãrului lector,dl Nicolae Lupuºor („Materiale de con-strucþie”), D-sa este ºi cercetãtor ºtiinþificîn materia privind materialele de con-strucþie. Dar la general vorbind primeºte

cu satisfacþie toate eforturile depuse detoþi profesorii care-ºi predau disciplineleîn grupa datã.

Studentul Alexandru Tipa zice cã-l pa-sioneazã ºi cultura comunicãrii, jurnalisticaºi cã în paralel va încerca într-un fel saualtul sã-ºi dezvolte ºi aceastã laturã a eu-lui sãu.

I-am recomandat sã facã legãturã cudl Dumitru Ionaºcu, student la FIEB,care vrea sã înfiripeze un grup de entuziaºtipentru a activiza gazeta „Adevãrul stu-denþesc”. Aceastã gazetã a început sã apa-rã anul trecut în rândurile studenþilor de laUTM, dar acum s-a... stopat singurã pesine. Vechea redacþie studenþeascã s-adestrãmat... Aºa cã iatã terenul, unde sepoate dezvolta talentul ziaristic...

Studentul Veaceslav Palamarciuc aconfirmat adevãrata prietenie în lucru, cinu prietenie în „umblatul pe stradã”. Ade-vãrata prietenie – solidaritate se manifestãîn activitatea comunã, în cazul nostru înactivitatea de învãþare. O activitate social-pozitivã. Ea este ºi personal-pozitivã, pen-tru cã fiecare student are de câºtigat dintr-o asemenea prietenie-solidariate.

Studenþii Pavel Griþanu, Vlad Olar,Grigore Tintiuc º.a. au exprimat senti-mente de mulþumire pentru profesorii carepredau matematica, fizica, geometria des-criptivã, adicã disciplinele cu caracter ge-neral-real, precum este fundamentarea laanul I a viitoarei specialitãþi. La culturageneralã studenþii au avut ºi unele notecritice-autocritice, adicã doleanþe în pri-vinþa înfiinþãrii anumitor cercuri, activitãþiîn acest sens.

În altã ordine de idei, studenþii acesteigrupe au cerut ca decanatul FCGC sã facãtot posibilul ca bucatele de la cantinã sã fiemai diversificate, mai atractive, doar prob-lema alimentãrii studenþilor este ºi ea unade ordin important.

Îndrumãtorul grupei, dl Visarion Plã-mãdealã, a venit cu o propunere faþã deconducerea facultãþii, universitãþii: sã li seofere studenþilor doritori abonamente ladiferite sãli de sport (forþã) din oraº. Stu-diile doar trebuiesc alternate cu sportul,dar în incinta UTM nu toþi studenþii auaceastã posibilitate.

În mijlocul lunii noiembrie a.c. la FilieraFrancofonã „Informatica” s-a aflat profe-sorul André Gamache de la UniversitateaLaval, Canada pentru a preda studenþilorde la anul IV un curs denumit „Baze dedate-obiect” în sistemul de programare„Oracle”. De remarcat puterea de muncãa profesorului canadian ºi, desigur, atitu-dinea umanistã a Domniei sale de a da omânã de ajutor studenþilor noºtri: într-osingurã sãptãmânã a reuºit sã predea 20de ore de curs ºi 20 de ore-lucrãri de labora-

tor, iar la final a primit ºi examenul cores-punzãtor. Un exemplu excelent de devo-tament profesoral!

Dl Victor ªontea, directorul filierei,prof. univ., dr. , a rugat ca prin intermediulgazetei UTM „Mesager Universitar” sãexprime dlui Gamache mulþumiri deose-bite pentru substanþialul ajutor pe care îlacordã de mai mulþi ani Filierei Francofone„Informatica” la FCIM.

Chiar zilele acestea parvenise o scrisoa-re din Canada, în care dl Gamache relata

Profesorul André Gamachede la Universitatea Lavalîn aulele UTM

Profesorul André Gamachede la Universitatea Lavalîn aulele UTM

cã a intervenit pe lângã Fondul de susþinerea universitãþilor canadiene ºi a obþinut maimulte burse de studii pentru studenþii dinMoldova, în particular de la UTM.

Vom specifica aici cã Filiera Francofonã„Informatica” la FCIM a fost înfiinþatã anu-me cu susþinerea Universitãþii Laval, în1999. Filiera are în frunte un Comitet peda-gogic compus din profesori canadieni ºi dela FCIM, iar dl Gamache, prof. univ., deatunci ºi pânã în prezent, în calitatea sa demembru al acestui comitet, gãseºte necesarde a ne acorda permanent toatã susþine-rea, inclusiv cu efortul pedagogic personal,cum a fost cazul în noiembrie a.c.

Graþie dlui Gamache, 4 profesori de laFCIM ºi-au fãcut stagiul de perfecþionarela Universitatea Laval; se lucreazã încotutelã asupra unor teze de doctor; peste50 de manuale au fost donate Filiereinoastre din fondurile Departamentului deInformaticã a Universitãþii Laval.

Chiar de la începuturile Filierei, din1999, dl Gamache vine la FCIM în fiecarean pentru a susþine cu strãduinþa pedago-

gicã care-l caracterizeazã cursuri teoreticeºi a conduce minuþios lucrãri de laborator.

Ca fapt extrauniversitar, dar înscris înacelaºi spectru umanist al dlui Gamacheeste de menþionat încã un exemplu. Se ºtiecã în provincia francofonã Quebec dinCanada existã o Comunitate moldoveneas-cã. Dl Gamache are ºi pe aceastã direcþiesentimente deosebite faþã de noi. Are legã-turi strânse cu aceastã Comunitate, a creatun site în internet pentru ea, deseori le vor-beºte moldovenilor de acolo în diferitesubiecte ce-i intereseazã.

În genere, dl Gamache este un om de ointeligenþã rarã, autor a 8 manuale univer-sitare, profesor la Facultatea de ªtiinþe aUniversitãþii Laval. Facultatea de ªtiinþeeste în fond ca o universitate tehnicã, avânddepartamente anume tehnice: mecanicã,energeticã, construcþii ºi informaticã.

Prietenia ce leagã Filiera Francofonã„Informatica” de la FCIM cu profesorulcanadian dl André Gamache este foartebeneficã, ea însufleþeºte pe studenþi ºi pepedagogi.

Dna Angela Scripcenco, ºefa Ca-tedrei „Tehnologia confecþiilor din þesãturiºi tricoturi”, conf., dr., ne comunicã date

despre practica deproducþie-2006. Aufost repartizaþi la prac-ticã 80 de studenþi, a.IV, de la specialitãþile„Modelarea ºi tehno-logia confecþiilor dinþesãturi” ºi„Modelarea ºi tehno-logia tricotajelor” la

întreprinderi de confecþii ºi de tricotaje dinChiºinãu. La „Steaua Reds”, fabricã detricotaje, au fost plasaþi la locuri de muncãde bazã 17 studenþi, unde au tricotat 5sãptãmâni. Pregãtirea viitorilor ingineri ºitehnologi cere ca persoana sã cunoascãpractic munca chiar de la bazã, iar în plusaceastã practicã a contribuit ºi la ... întã-rirea bugetului studentului, fapt foarte im-portant în viaþa universitarã.

Studenþii FIU au fãcut practicã ºi la între-prinderile de confecþii SA „Artizana”, „Pro-

vent Moldova” º.a. Sub aspect profesio-nal, subliniazã dna Scripcenco, e foarte binecã studenþii au ocupat locuri de muncã debazã, pentru cã în viitor dupã absolvire nuvor avea nevoie de acea „perioadã deacomodare”, care reþine desigur intrareaîn profesie.

Trebuie adãugat aici cã FIU întreþinelegãturi fructuoase cu întreprinderile dinramurã pe parcursul întregului an de studii,astfel ca sã existe un interes reciproc întrecele douã pãrþi, pentru a nu avea impedi-mente cu introducerea studenþilor la prac-ticã, fapt care deseori genereazã, se zice,disconfort pentru industrie. Aceste legãturipermanente aduc la o cunoaºtere recipro-cã mai profundã ºi mai constructivã.

În felul acesta FIU (decan dl Constan-tin Spânu) poate rezolva mai lesne prob-lema cam dificilã a locurilor pentru prac-tica studenþilor. Practica a fost condusã dedra Natalia Munteanu, lector-asistent, iardin partea Catedrei „Modelarea confecþiilordin þesãturi ºi tricoturi” de cãtre dna VeraDiacicovschi, conf., dr.

Studen\ii la practic[

5Mesager Universitar, decembrie 2006

Poezie... dininginerieConstituirea unui cenaclu literar la UTM la începutul acestui an

universitar nu a fost întâmplãtoare. Creativitatea umanã se manifestã îndiverse forme ºi activitãþi. Se spune cã un poet nu poate fi inginer, dar „nu

e inginer sã nu fi scris o poezie” (citata îi aparþine dlui I. Bostan).Poezia este una dintre cele mai frumoase cãi de exprimare a gândirii

umane, a celor mai alese sentimente ºi trãiri sufleteºti. Tinerele talente dinrândul cadrelor didactice ºi studenþilor Universitãþii Tehnice

s-au întrunit sub egida cenaclului „Ora de vârf” pentru a comunicaºi a-ºi promova creaþia proprie. Animatorul ºi conducãtorul Cenaclului

este profesorul, pictorul ºi poetul Victor Cobzac.Vã prorunem o succintã trecere în revistã a creaþiei tinerilor poeþi ºi vã

invitãm în ultima vineri a lunii, ora 15.00 la ºedinþele cenaclului,în incinta Bibliotecii, bloc 5-519.

Zinaida STRATAN,

directoarea Bibliotecii UTM

Gându-mi e numai la tine,Dragã-mi eºti ºi te iubescFericit aº fi cu tineEu alãturi sã trãiesc.

Te visez ca niciodatã,Mai frumoasã-mi pari acum,Eºti o fatã minunatã,Þi-aº da tot ce am mai bun.

Mã delectezi cu a ta privireTe doresc ºi te admirDulce-mi eºti a mea iubireCa nectar de trandafir.

Gându-mi enumai la tine

Roman GOLUBI, student FTMIA

Elixir de-amor ºi viseMã vrãjeºti ºi mã seduciDivinã eºti pare-mi-seDar nu ºtiu de ce tu fugi.

Te iubesc! ’nþelegi tu oareCât de mult m-ai fermecatªi cã-n inimã mã doareDe când eu te-am observat?

De-mi spui cu sinceritateCã mã vrei ºi mã iubeºtiAratã-mi-o dar prin fapteªi eu sunt al tãu pe veci!

Trist[suntazi

Irina PAPANAGÃ,studentã FCGC

Frunzele-mi ºoptesc sã fiu cuminte,Viaþa îmi oferã doar suferinþe.Inima-mi e goalã ºi tristã,Nimic în juru-mi nu mai existã.

Totul e scrum, ºi fum, ºi durere,Inima-mi bate cu mai puþinã putere.Sunt singurã ºi sufletu-mi moare,Doar dragoste-ar mai fi o scãpare.

Dar dragostea, ºi ea a murit undeva,În adâncul puterii de-a mai crede-n ceva.ªi nu mai e viaþã, ºi nu mai e drum,ªi totu-i un fum ºi un scrum.

Dure- rea

EugeniaVOVC,

studentãFCIM

Ce e durerea?Un simplu cuvânt?Sau suferinþa îl face sfânt?Ce e durerea?

Când sufletul doareªi-þi pare – e ultima zi...Azi a murit speranþa,Dar mâine – ce va fi?

Cu ce va trãi sufletul?Oare va veni salvarea?Inima tace...ªi sufletul doare...

Nicolae MINCIUNÃ, student FTMIA

Fac pelerinaj, urcând cu picioarele goalePe-un munte imaginar plin de pietrePe care-arar întâlnesc pâlcuri de iarbã moale.Mã uit de sus în jos – vãd fum ieºind din vetreDin vetrele oamenilor cu fricã de Dumnezeu

Picioarele-mi sângereazã, lãsând urme roºiiDe goale tãlpi, doare, dar merg înainte cu sufletul meuSe-aude ceva – au ajuns la al treilea cântat cocoºii.Degrabã va fi ziuã, dar vor mai arde candeleleªi va miroase a tãmâie – acum miroase a sânge.Aproape cã s-au stins pe cer toate steleleªi numai sus pe munte se-aude cum cineva-ncet plânge.

Pelerinaj

Nina FARTAUL,studentã FCIM

Te-aºtept, iubitul meu, s-apariPe-acelaºi drum dintotdeaunaªi surâzând la piept sã-mi sariCa-ntotdeauna.

Te-aºtept, iubite, sã rãsariPe-albastrul cer al vieþii mele,

ªi sã culegi mãrgãritareDe printre stele.

Te-aºtept, iubite, aºa cum rouaDe pe petalele de floriAºteaptã razele de soareDevreme-n zori.

Te-aºtept sã vii, iubitul meu,Pe cerul nostru ca o stea,Sã pot din nou sã îþi oferIubirea mea.

A=teptare

Tedu

NataliaILNIÞCHI,

studentãFCIM

M-alungã norii de sub soare,De parcã le-aº fura asfinþitul.M-alungã ploile negre ºi grele,De parcã le-aº ascunde pãmântul.

Mã cautã nimicul peste tot –În zi, în noapte, într-o ceaþã,ªi mã gândeam sã vreau, sã potSã mã ascund în viaþã.

Se scuturã salcâmii într-o varãM-alungã soarele divinAºtept o umbrã sã aparãÎn lacul din ochiul senin.

M-alungã castanii în floareSã aibã viaþã – flori sã nascã,M-alungã-pustiuri cu soareÎn singurãtatea-mi sã trãiascã.

Åñëè ÿ òåáåíå íóæíà

CristinaLUPOI,

studentãFEn

Åñëè ÿ òåáå íå íóæíà, îòïóñòè.Ãðóñòíî òàê ìíå â ãëàçà íå ãëÿäè.ß ÷óæàÿ òåáå, ÿ íà íåáå çâåçäà,×òî ïîòóõëà óæå, ÷òî èç æèçíè óøëà.

Êàê æå âðåìÿ áåæèò. Ìíå óæå âñå ðàâíî×òî ñåãîäíÿ, ÷òî çàâòðà –

äëÿ òåáÿ ÿ íèêòî.×òî â äóøå ó òåáÿ, ìíå õîòåëîñü áû çíàòüß ìîãó çà òåáÿ âñå íà ñâåòå îòäàòü.

ß õî÷ó ðàçëþáèòü, íî íå â ñèëàõ ìîèõÂûãíàòü èç ñåðäöà ëþáîâü,Âûãíàòü èëè óáèòü.Âåäü ñïëåëà îíà ñåòü, ñëîâíî æèðíûé ïàóêÎáìîòàëà ìåíÿ, áåç ëþáâè ìíå êàþê.

Ðóêè ê íåáó òÿíó. «Ïîìîãè» - ÿ êðè÷ó.À â îòâåò òèøèíà. Òû ïðîñòè, Áîã, ìåíÿ.ß ãðåøíà, ïðèçíàþ. Íî êòî àíãåë, ñêàæè?Ãëàâíûé ãðåõ ìîé – ëþáîâü,Áóäó âå÷íî ãðåøèòü!!!

Cuvinte ...Veronica POPESCU,

studentã FCIM

La început a fost doar sensulÎn vagu-i, disperat plutea un gândCum oare-am fi pãtruns imensul?Dacã nu ar fi fost cuvânt ...

Prin el orice popor ºi-a fãurit un ritªi orice zeu a dãinuit un mitCând mâniat pe Prometeu,

cu gând curat furând el focul,I-a pus în joc fatal, destinul ºi norocul.

Sã fi vrut oare zeii oamenilor rãuCând le era menit sã-i apere de greu?Rãsplata-i pe mãsura suferinþeiCe dur absurd, ce foc al neºtiinþei.

Cãci orice om o boalã-ºi arePe care s-o îndure – a meritatPlãcerea se ascunde-n neºtiinþi amareªtiinþa-i numai sinele curat

Cãci ea adãposteºte mântuireaEa-i un refugiu pentru-n scop strivitIar scopu-i veºnicie sau sumbrã pomenireÎntr-al urmaºilor sãi suflet înrobit.

Vor vrea ei oare sã-ºi aducã-aminteCând se vor întreba

la a pãrinþilor morminteBând sângele ca vinul ºi trupul ca bucateleDe ce m-ai nãscut, mamã?

Nu vreau sã-þi port pãcatele,Doar totul e abstract ºi totu-i absolutCând sufletu-i frumos ºi chipul e prea slutªi omul l-ar strivi pe diavol.Gãsind perfecþiunea în sfântã

contopire, el cautã minune, –

O rãtãcitã luminiþã în zbuciumatã mareNu pot vedea toþi ochii,

nu arde-n oriºicare,Când luptã-n sine-i doi duºmani:

gândire ºi credinþãCe împãcate cu iubirea,

n-au fricã de sentinþe,

Ce-ar fi fãrã luminã cel mai frumosdin chipuri?

Ar mãsura clepsidre timp,de n-ar curge nisipuri?

Ce-ar fi fãrã vibraþie cel mai subtildin sunete?

Cum am ofta din greu, când speriaþi de tunete...

...iar cãutãm cuvântu-n rugãciunepentru-n alt chin ºi-o altã-nchinãciuneºi totul e pãtruns de gându-i prostºi totuºi sper cã – are rost ...Cum oare – ar mai pluti-n luminã

ºi în sensCel mai curat ºi lucid gând –

dacã n-ar fi cuvânt!

6Mesager Universitar, decembrie 2006

finali, care în unele cazuri ating cifra de40 la sutã.

Centrele ºtiinþifice de domeniu progno-zeazã pentru urmãtorii 20 de ani, în condi-þiile intensificãrii lucrãrilor de eficientizareenergeticã a clãdirilor, precum ºi de moder-nizare a instalaþiilor aferente construcþiilor

o economie impunã-toare de energie cifra-tã la aproximativ 40la sutã.

Pentru RepublicaMoldova actualitateaproblemelor de efici-enþã energeticã esteindiscutabilã. Noi nudispunem de surseenergetice proprii, noisuntem total depen-denþi de piaþa externãa purtãtorilor de energie; noi moºtenim unfond foarte mare de clãdiri cu particulari-tãþi energetice reduse; ne aflãm într-o peri-oadã de creºtere a preþurilor la energie.

Dl Þuleanu a subliniat cã este acut ne-cesarã acum elaborarea legislaþiei privindeficienþa energeticã a clãdirilor cu adapta-rea ei la normativele internaþionale res-pective. Din partea amintitei deja orga-nizaþii norvegiene ENSI a susþinut chiardouã comunicãri dl Lubomir Tchervilov.D-sa a reprezentat ºi Universitatea Tehnicãdin Sofia, Bulgaria. În comunicãrile sale„Programe norvegiene în domeniul efici-enþei ºi auditului energetic al clãdirilor” ºi„Algoritmul de calcul al consumului deenergie în clãdiri” a expus metode ºtiinþi-fice foarte elaborate în Occident, inclusivîn Norvegia, privind eficienþa energeticã aclãdirilor, astfel ca toate acestea sã pã-trundã cât mai repede posibil în mediuldecizional de la noi ºi sã se aplice în prac-ticã, potrivit directivelor speciale europene.

Trebuie sã evidenþiem aici cã organi-zaþia ENSI, dupã cum a afirmat dl Tcher-

vilov, acordã asistenþã-consultanþã ºtiinþi-ficã în domeniul eficienþei energetice a clã-dirilor la peste 20 de þãri ale lumii, inclusivdin arealul CSI, luându-se, desigur, înconsideraþie specificul climatic al diferitelorzone geografice ºi alþi factori locali tehniciºi economici.

Într-o clãdire, spun specia-liºtii, sunt 8 sisteme ce consumãenergie ºi deci eficienþa energe-ticã trebuie verificatã ºi compa-ratã cu normativele europene:încãlzirea, ventilaþia, iluminarea,pompele, utilajele, mecanismelede rãcire, aprovizionarea cu apãcaldã. ªi pentru fiecare sistemconsumator se aplicã algoritmiaparte de calculare cu o sume-

denie de formule, pre-cum a demonstrat con-vingãtor expertul in-ternaþional de la ENSI,dl Tchervilov. Pentruaceasta e nevoie desofturi licenþiate, ela-borate în þãrile avan-sate în acest sens –SUA, Marea Britanie,

Franþa, pentru cã, sã ne imaginãm, toatecalculele periodice pentru consumulenergetic se efectueazã la calculatoare.Aici e ºi potrivit momentul sã informãmcã Norvegia, prin ENSI, a acordat Cated-rei ACGV ajutor prin donarea unor anu-mite asemenea softuri, estimate la sumeînsemnate, ºi literaturã specialã pentruinstruirea studenþilor.

Dl Pavel Vârlan, membru al CatedreiACGV ºi reprezentant al Asociaþiei Ingi-nerilor de Instalaþii din RM, a vorbit despre„Codul practic CPG.04.02-2003 privind

Energetica este subiectul permanent ºiomniprezent în lume. Se cere economie deenergie, dar ºi cea pe care o consumãmtrebuie sã fie cât mai eficientã. În oriceclãdire se consumã energie: fie electricã,fie termicã. Dar cum se consumã: eficientsau nu? ªi nu e vorba doar de simpla for-mulã „La plecare stingeþi lu-mina”. E vorba de o ºtiinþã au-tenticã, de unde ºi denumirea„Eficienþa energeticã a clãdi-rilor”.

Pe 16-17 noiembrie 2006 laCatedra „Alimentãri cu Cãldu-rã ºi gaze, Ventilaþie” din cadrulFUA a avut loc un seminar cuparticipare internaþionalã înacest subiect. Existã o cola-borare anterioarã între Moldovaºi Regatul Norvegiei, astfel cãºi acum seminarul a decurs subegida instituþiei ºtiinþifice nor-vegiene denumitã „Energy Sa-ving International” (ENSI) – în limba ro-mânã s-ar traduce: „Organizaþie interna-þionalã pentru pãstrarea energiei”; Aso-ciaþiei Inginerilor de Instalaþii din Repub-lica Moldova ºi, desigur, a UTM, FUA ºiCatedrei ACGV.

În cuvântul introductiv dl ConstantinÞuleanu, ºeful Catedrei ACGV ºi amfi-trionul seminarului, a specificat cã astãziîn lume se aplicã o politicã economicãpentru pãstrarea-economia cea mai strictãa energiei. S-au elaborat concepþii, stra-tegii, programe de eficienþã energeticã, s-au fãcut paºi concreþi în ceea ce priveºtecadrul legislativ care reglementeazã prob-lemele eficienþei energetice, se lucreazãintens pe linia problemelor tehnice la con-strucþia clãdirilor, astfel ca acestea sã aibão eficienþã energeticã mereu mai mare.În acelaºi sens al eficienþei energetice selucreazã ºi pe linia cercetãrii noilor mate-riale de construcþie, a noilor instalaþii teh-nice. Se lucreazã ºi pe linia expertizãriimereu mai perfecte a clãdirilor, certificãriiºi monitorizãrii consumului de energie.Toate duc la tot mai bune rezultate privindconservarea energiei. Þãrile care au reuºitmai mult în domeniul dat îºi expun expe-rienþa în þãrile cu mai puþinã experienþãîn acest sens.

Noi, în Moldova, a spus dl Þuleanu,avem încã multe de învãþat, deoarece dela formele de energie primarã pânã laformele de energie finalã pierderile suntîncã destul de semnificative. În afarã depierderile la transportul energiei, acesteaconstituind cca 22-23 la sutã, sunt încãfoarte mari ºi pierderile la consumatorii

auditul energetic al clãdirilor în RM”. Pecât se vede, în problema eficienþei ener-getice a clãdirilor la noi se face un anumitlucru, dar mai este încã mult pânã sã neapropiem de normativele europene, iarseminarul dat a avut darul de a stimulagândirea actualilor specialiºti ºi a viitorilorcare acum se aflã în bãncile studenþeºtila FUA.

Dl Dumitru Ungureanu, conf., dr.,prorector UTM, în comunicarea sa„Conservarea energiei la epurarea apeloruzate ºi tratarea nãmolului din staþiile deepurare” a scos în vileag rezervele impor-tante în acest sector economic energofag.

La seminarul dat care a durat douã zileau fost mulþi vorbitori, fiecare expunându-ºi punctul de vedere privitor la eficienþaenergeticã în diferitele aspecte ºi sectoareeconomice, venind ºi cu soluþii ºtiinþificepentru ameliorarea situaþiei de azi.

Logic deci se impune concluzia cã acestseminar, organizat de Catedra ACGV, aresubstanþã ºtiinþificã valoroasã, comunicã-rile sunt o expresie a unor cercetãri minu-þioase, cu diferite calcule ºi dovezi fac-tologice, iar în plus toate au fost tipãriteîntr-o culegere foarte preþioasã, astfel încâtpoate servi drept bazã pentru diferite mi-nistere, organizaþii economice care ar puteaºi trebuie sã acþioneze practic.

La seminar au asistat reprezentanþiiverigilor practice din economia naþionalãºi de aceea este verosimilã speranþanoastrã de a vedea cã ne vom miºca mairepejor în aceastã atât de importantã sferãa eficienþei energetice de fapt nu numai aclãdirilor, ci în general în viaþa noastrãcontemporanã.

Seminarul organizat de CACGV a fostºi va fi în viitor foarte folositor ºi pentrustudenþi, cãci ei au fost de faþã la toatecomunicãrile ºi demonstrãrile, au participatla dezbateri, deci ne dau speranþa cã mâinevor fi tocmai specialiºtii buni pe care îi cereatât de stringent sectorul eficienþei energe-tice.

Catedra ACGV poate fi felicitatã pen-tru organizarea unui asemenea seminarsubstanþial.

Eficienþa energeticã – seminarde orientare modernã la Catedra ACGV

La rectoratul UTM parvin multeinterpelãri privind subiectul mate-rialelor didactice pentru studiile cufrecvenþã redusã ºi la distanþã.

Pentru a elucida subiectul datrevenim la Hotãrârea Senatului UTMdin 22.03.05, pe care o publicãm încele ce urmeazã.

H O T Ã R Â R E A

Senatului UTM din 22 martie 2005„Cu privire la materia-lele didactice pentruînvãþãmântul la dis-tanþã ºi modalitatea

de platã pentruelaborarea lor”

Întru organizarea elaborãrii materialelordidactice pentru învãþãmântul la distanþã

Senatul Hotãrãºte:

1. A aproba Componenþa Setului, mate-rialelor didactice pentru învãþãmântulla distanþã ºi modalitatea de platã pen-tru elaborarea lor.

2. A stabili cã pentru o disciplinã din trun-chiul comun de discipline pe Universi-

Materiale didactice pentru studiile cu frecven\= redus= [i la distan\=Materiale didactice pentru studiile cu frecven\= redus= [i la distan\=tate, pe facultate sau pe un grup de spe-cialitãþi se elaboreazã un set de mate-riale didactice.

3. Administraþia Universitãþii va determinacatedrele respective responsabile deelaborarea programelor analitice ºi ma-terialelor didactice la disciplinele dintrunchiul comun pe universitate, iar de-canii vor determina catedrele respon-sabile de elaborarea programelor ana-litice ºi materialelor didactice la discip-linele din trunchiul comun sau din gru-pul de discipline comune la o facultate.

4. Catedrele vor prezenta în Departamen-tul didactico-metodic un grafic de ela-borare a materialelor didactice reieºinddin graficele de înmatriculare la studiilela distanþã.

5. Suma pentru elaborarea materialelordidactice se va distribui, pentru anul uni-versitar ce urmeazã anului elaborãriimaterialelor, catedrei care va elaboraaceste materiale. Plata executorilor seva efectua la demersul ºefului catedreidupã aprobarea materialelor didacticede cãtre comisia universitãþii, creatã decãtre Consiliul de administraþie.

6. Cheltuielile iniþiale pentru pregãtirea (ela-borarea, editarea, multiplicarea, copie-rea pe suporturi electronice º.a.) mate-

rialelor didactice pentru studiile la dis-tanþã se vor efectua din contul extrabu-getar ºi se vor recupera din taxele de studii.

Președinte al Senatului U.T.M

acad. A.Ș.R.M. prof. univ.

Ion BOSTAN

Secretar știinţific al Senatului, conf. univ. dr.

I. DROBENCO

Aprobat la ªedinþa UTM

din 22.03.2005

Componenþa

Setului materialelordidactice pentruînvãþãmântul la

distanþã ºi modali-tatea de platã pentru

elaborarea lor

Setul materialelor didactice la fiecaredisciplinã pentru învãþãmântul la distanþãde regulã trebuie sã includã:1. O scurtã caracteristicã a disciplinei ºi a

termenelor recomandate pentru însu-ºirea ei.

2. Un program de lucru pentru însuºireadisciplinei.

3. Un conspect de prelegeri pregãtit specialpentru însuºirea materialului de sines-tãtãtor ºi recomandãri metodice pentrulucrul cu el, lista literaturii ºi referinþelela sursele informaþionale din Internet,subiectele pentru colocvii ºi examenecu criteriile de apreciere a cunoºtinþelor.

4. Tematica tezelor ºi proiectelor de an,lucrãrilor de verificare, lucrãrilor prac-tice, seminarelor, lucrãrilor de laborator,stagiilor de practicã º.a.

5. Îndrumãri metodice (culegeri de prob-leme ºi exerciþii, chestionare º.a.) specialelaborate pentru însuºirea de sine stã-tãtoare pentru efectuarea:

a) tezelor ºi proiectelor de anb) lucrãrilor de verificarec) lucrãrilor practice (seminarelor)d) lucrãrilor de laboratore) stagiilor de practicã º.a.

6. Materialele didactice indicate în p.p.1,2,3,4 se elaboreazã de cãtre cadreledidactice coordonatoare a disciplineiºi se includ într-un manual în volum de5 pagini A4 (0,3125 coli de tipar) pentruo orã de prelegeri din planul de învã-þãmânt de zi.

7. Materialele didactice indicate în p.5 seelaboreazã de cãtre cadrele didactice –coordonatoare a disciplinei ºi de cadrele

7Mesager Universitar, decembrie 2006

didactice care efectueazã activitãþilecorespunzãtoare la învãþãmântul de ziîn volum de 3 pagini A4 (0,1875 coli detipar) pentru o orã din planul de învãþã-mânt de zi.

8. Pentru lucrãrile de an ºi proiectele dean – volumul îndrumãrilor se stabileºtede 6 coli de tipar, iar pentru lucrãrilede verificare 3 coli de tipar incluzând ºianexele cu materiale informative.

9. Materialele didactice se elaboreazã ºise redacteazã de cãtre cadrele didacticeîn formã electronicã, se avizeazã de co-misiile metodice a facultãþilor ºi se apro-bã de cãtre o comisie specialã care ur-meazã a fi numitã de Consiliul de Ad-ministraþie.

10. Plata pentru elaborarea materialelordidactice indicate în p.6 se efectueazãîn mãrime de 250 lei pentru o coalã detipar.

11. Plata pentru elaborarea materialelordidactice indicate în p.7 ºi 8 se efec-tueazã în mãrime de 200 lei pentru ocoalã de tipar.

12. Plata pentru adaptarea materialelordidactice editate de cãtre UTM existentepentru studiile la distanþã ºi pentrutraducerea ºi editarea materialelordidactice în a doua limbã se efectueazãîn mãrime de 0,5 din sumele indicate înp.10 ºi p.11.

Merituosul Ansamblu de muzicã ºi danspopular „Tinereþea” al Universitãþii Tehnicedin Moldova a împlinit deja 40 de ani. Anirodnici pe ogorul educativ-artistic, ani careau susþinut cu tãrie blazonul „UTM” ladiferite concursuri artistice în þarã ºi pestehotare – pe multe meridiane.

Ansamblul „Tinereþea” s-a format în1965, la un an dupã înfiinþarea în 1964 aInstitutului Politehnic din Chiºinãu, aziUniversitatea Tehnicã a Moldovei. La cârmaacestui ansamblu s-au aflat cunoscuþi ar-tiºti ai Moldovei – Petru Furnicã, V.Rujicov, Ion Bazatin, Ion Furnicã, iar

„Tinere\ea” la jubileul 40din 1989 – coregraful Vasile Cireº, D-saaducând multe flori de succes artistic pentru„Tinereþea” ºi implicit pentru UTM.

Taraful din componenþa „Tinereþii” afost fondat de maestrul Iosif Burdin, iarîn continuare la conducere s-au perindatmaeºtrii L. Nujnoi, M. Albot, iar în pre-zent bagheta dirijoralã se aflã în mâinileartistului Tudor Pascaru.

Pe parcursul anilor ansamblul, prezen-tându-se la un nivel profesionist foarteînalt, a dus faima Politehnicii pe tot întinsulfostei URSS: din Pribaltica pânã la Rãsã-ritul Depãrtat.

Itinerarul artistic al „Tinereþii” a începuttriumfal, cucerind Premiul Mare la festi-valul Politehnicilor din ex-URSS, care afost organizat la Chiºinãu în 1966. „Tine-reþea” devine apoi laureat al aceluiaºifestival, care a avut loc la Kazan, în 1969.Din 1970 ansamblului i se conferã titlul de„Colectiv model”, pe care îl poartã ºi îlconfirmã pânã în ziua de azi.

În 1971 demareazã alaiul turneelor „Ti-nereþii” peste hotare, care au devenit untriumf al artei noastre populare.

La început în Austria, patria mareluiMozart, în anii 1971 ºi 1976 ultima datã

revenind din Salzburg cu medalia „Mozart”.Urmeazã Germania (1982), Polonia(1989), România (1995 ºi 1996), Croaþia(1998), Bolgaria (2001), Turcia (2003),Olanda (2004) ºi anul trecut Grecia, Atena.

Datorirã continuitãþii ºi legãturilor dintregeneraþiile de studenþi, ansamblul „Tine-reþea” rãmâne veºnic tânãr, confirmându-ºi numele. Iar ziua de astãtzi noi o vedemca o confirmare a legãturilor strânse întrenumeroasele generaþii artistice studenþeºtiºi dorind ca ele sã se întãreasca ºi sã seînmulþeascã la sânul Alma Mater – Univer-sitatea Tehnicã a Moldovei.

Vivat „Tinereþea” Ansamblul artistic de muzicã ºi dans popular al UTM!

În perioada 27 – 29 septembrie în oraºulSevastopol, Ucraina a avut loc al doileasalon Internaþional de Invenþii ºi TehnologiiModerne „Novoe vremea”, la care auparticipat cu cele mai recente realizãri îndomeniul inventicii ºi transferului tehnologicinventatori din 17 þãri, inclusiv þãri europenecu un înalt grad de dezvoltare tehnologicã –Belgia, Germania, Spania, Italia, Canada,Franþa etc.

Republica Moldova a fost reprezentatãºi de echipa Universitãþii Tehnice, care ademonstrat un set de elaborãri în domeniileconstrucþiilor de maºini, utilizãrii energiilorregenerabile ºi micro-optoelectronicii.

Realizãrile cercetãtorilor noºtri au trezitun interes deosebit în rândurile participan-þilor, vizitatorilor ºi a Juriului internaþional,prezidat de profesorul Pierre Fumiere (Bru-xelles, Belgia), apreciindu-le cu 5 medalii deaur, o medalie de argint ºi douã Premii Spe-ciale ale Agenþiei Dezvoltãrii Economice aoraºului Sevastopol.

Dl profesor P. Fumiere a menþionat ºigradul foarte înalt de participare al tinerilor

Aprecieri interna\ionaleinventatori de la Universitatea Tehnicã aMoldovei. Din 17 coautori ai invenþiilor pre-zentate de echipele conduse de acad. IonBostan, V. Dulgheru, dr. hab., V. Doro-gan, dr. hab., 12 persoane fac parte dincategoria tinerilor cercetãtori (sub 35 deani).

Vom indica aici numele lor pentru a lestimula creativitatea ºi pentru a stimula ºialþi studenþi, masteranzi ºi doctoranzi sãurmeze aceastã cale: Anatol Sochi-reanu, Viorel Bostan, Oleg Ciobanu,Radu Ciobanu, Ion Dicusarã, IonBodnariuc, Dumitru Vengher, AndreiDorogan, Vitalie Secrieru, Iulian Mal-coci, Alexandru Olevschi, Eugen Mun-teanu.

Atragerea tineretului în ºtiinþã demon-streazã atenþia ºi grija ce o acordã Univer-sitatea Tehnicã procesului de pregãtire atinerilor cercetãtori ºi cadrelor didactice,care mâine vor deveni personalul de bazãal procesului didactic ºi cercetãrilor.

Dl Vasile Grama, ºeful Catedrei „Geodezie,Cadastru ºi Geotehnicã”, conf., dr., a rostit laUniversitatea din Cluj-Napoca, România oalocuþiune în tema „Aspecte educaþionale îndomeniul tehnologiilor geoinformaþionale înRepublica Moldova”. Faptul s-a produs cu ocaziaunei conferinþe internaþionale „Sisteme informa-þionale geografice”.

Dupã cum se ºtie, dl Vasile Grama are înpalmaresul sãu ºtiinþifico-didactic realizãrisemnificative privind înfiinþarea la Catedra pe careo conduce – „Geodezie, Cadastru ºi Geotehnicã” încadrul FCGC a unei specializãri noi, foartenecesarã pentru economia naþionalã a republicii,cu denumirea „Geoinformatica”. Aceastã specia-lizare a devenit realã în urma desfãºurãrii unuiproiect TEMPUS de 2 ani cu ajutorul InstitutuluiRegal Tehnologic din Stockholm, Suedia ºi ªcoliide Lucrãri Publice din Paris, Franþa.

Fiecare þarã are nevoie permanentã de geo-informaþii, altfel zis de informaþii, despre suprafaþapãmântului (geo – pãmânt) ºi tot ce se aflã peaceastã suprafaþã: relief, ape, pãduri, diferitecâmpuri, reþele de drumuri, de telecomunicaþii,oraºe, sate etc., precum ºi sectoare separate maimici sau mai mari... Toate acestea pentru aprevedea eventualele calamitãþi naturale, pentrudiferite noi proiectãri, pentru tranzacþii comercialeîn economia de piaþã etc.

Pânã nu chiar demult doar centrele univer-sitare mondiale pregãteau specialiºti în geoin-formaticã, era un anumit monopol. Acum s-ademonopolizat situaþia ºi iatã ºi la UTM vomputea pregãti ingineri geoinformaticieni.

Succesele noastre în acest sens au fost enun-þate în plenul conferinþei internaþionale de laUniversitatea din Cluj-Napoca, România.

Reprezentantul UTMla Cluj-Napoca

Rezumate.................................................................................................................................. 3

Bertea A., Bertea A. P. Decolorare reductivã a apelor uzate textile......................... 11

Bodean G. Generarea multiplicatoarelor asupracâmpurilor Galois................................................................. 14

Comisu C. C. Poduri integrale..................................................................... 22

Guþuleac E. Reþele Petri diferenþiale generalizate dinamicreconfigurabile pentru modelarea discret-continuea sistemelor de calcul............................................................ 27

Gaita M., Hauk N., Ciurea A. Comportarea plãcuþelor widia acoperitecu TiN la strunjirea barelordin oþel 42CrMo4.................................................................. 33

Mardare I. Obþinerea cunoºtinþelor în problemele de restabilirea imaginilor............................................................................ 37

Rusu I., Proaspãt E. Material compozit autonivelant pentru realizareastraturilor orizontale ale construcþiilorde beton................................................................................ 41

Maciuga A., Radu R., Luminescenþa compuºilor ternari sub influenþa electronilor

Pîntea V., Stratan I. acceleraþi ºi razelor X............................................................ 45

Sandulachi E. Dependenþa stãrii oxido-reducãtoare a cãpºunilorºi zmeurii de conþinutul în acid ascorbic, antocianeºi polifenoli totali................................................................... 48

Namolovan L. Elemente de design pedagogic în educaþia relativãla mediu................................................................................. 53

Plãmãdealã V. Optimizarea soluþiilor constructive ºi a tehnologiilor de execuþiea clãdirilor de locuit multietajate.......................................... 57

Balan E. Impact factorilor mediului la schimbarea pierderilor maseifructelor ºi legumelor în proces de pãstrare........................ 61

Bãlãºescu M., Bãlãºescu S. Evaluarea transformãrilor structurale produse în cadrulcomerþului cu amânuntul in România................................. 66

Galupa D., Sverdlic V. Evaluarea managementului forestierdin Republica Moldova........................................................ 71

Bogoev V. Programul CONBEAM – generatorul schemelor de calculpentru calculul grinzilor la rezistenþã................................... 75

Albu S. Instruirea evaluatorilor – aspecte ºi sugestii........................ 80

Daj I. Aplicaþie CAD interactivã unificatã privind sistemecu elemente elastice utilizate ca traductoarede presiune (I – prezentare generalã).................................. 83

Gnip T. Concepþia eficientizãrii sistemului de asistenþãsocialã în Republica Moldova.............................................. 88

Vîrcolici M. Evaluarea funcþiei de personal în cadrul fabricilorde confecþii din Republica Moldova.................................... 93

Steclaru D. Caracteristica generalã ºi benchmarkingul industrieide panificaþie......................................................................... 95

Personalitãþi de vazã ale intelectualitãþiitehnice româneºti.................................................................. 98

Unele aspecte ale creativitãþii tehnice.................................. 99

„MeridianIngineresc”, nr. 3

8Mesager Universitar, decembrie 2006

Editor – UTM. Materiale puteţi expedia la redacţie și prin poșta electronică pe

adresa: mesager@adm.utm.md

Marina Romanciuc – corespondent, Dorian Saranciuc – fotograf.

Design: Viorica Ostaș-Tofan.

Înregistrare la Ministerul Justiţiei al RM cu nr. 42 din 16.02.1998.

Tiparul: Editura „Universul” Comanda: 4458 Tiraj: 1200

Pe data de 15 august 2006 artistulplastic Ion Daghi, membru al ComisieiNaþionale Consultative de Arte Plastice dinRomânia, membru al Uniunii ArtiºtilorPlastici din Moldova, preºedinte al ComisieiRepublicane de Atestare a Cadrelordidactice la arta plasticã ºi membru al Co-misiei de Experþi din Moldova la arta plas-ticã, doctor în pedagogie, conferenþiar uni-versitar la facultatea noastrã de Inginerieºi Management în Construcþia de Maºini aîmplinit frumoasa vârstã de 70 de ani –vârsta maturitãþii ºi a împlinirilor. În calita-tea sa de profesor de istorie a artelor sebucurã de un respect aparte din partea stu-denþilor de la specialitatea „Design indus-trial”, care îmbinã armonios ºtiinþele exacte

Artistul plasticArtistul plasticArtistul plasticArtistul plasticArtistul plasticIIIIIONONONONON DDDDDAGHIAGHIAGHIAGHIAGHI

la 70 de anila 70 de anila 70 de anila 70 de anila 70 de ani

Pe data de 30 noiembrie curent confe-renþiarul universitar Andrei Ciobanu aîmplinit frumoasa vârstã de 70 de ani –vârsta maturitãþii ºi a împlinirilor. Nãscutîn satul Jeloboc, raionul Orhei, într-o fa-milie de þãrani, ca ºi alþi semeni ai sãi, acunoscut consecinþele rãzboiului, foametei,alte nedreptãþi sociale. Aceste greutãþi ºisuferinþe însã nu l-au împiedicat sã absol-veascã în anul 1955 ªcoala Medie nr. 2din or. Orhei. În martie 1958 a absolvitTehnicumul de Mecanizare din Kotovsc(astãzi Hânceºti). Activitatea profesionalãa început-o în or. Chiºinãu, la întreprindereaconstructoare de maºini agricole (astãziS.A. Agromaºina) în calitate de maistruadjunct în secþia experimentalã. Anii 1959-61 executã serviciul militar. Dragostea cãtretehnicã l-a adus în anul 1961 la InstitutulAgricol din Chiºinãu. În anul 1964 estetransferat la Institutul Politehnic din Chi-ºinãu nou fondat, facultatea Mecanicã,specialitatea “Tehnologia Constructoare deMaºini, Maºini Unelte ºi Scule”. Pentrucompletarea catedrelor de specialitate cucadre naþionale în a. 1965 a fost reco-mandat de cãtre Ministerul Învãþãmântuluidin Republica Moldova pentru a-ºi continuastudiile la Institutul Politehnic din or. Minsk(Bielarus). În anii 1971-74 a urmat studiileprin doctoranturã la Institutul Tehnologicde Aviaþie „K. Ã. Þiolcovski” din Moscova,susþinându-ºi cu succes teza de doctorat.În a. 1978 a obþinut titlul didactic de confe-renþiar la catedra TCM, Institutul Politehnicdin Chiºinãu. Din iulie 1967 ºi pânã în pre-zent activeazã în cadrul Institutului Poli-tehnic (astãzi Universitatea Tehnicã a Mol-dovei), catedra TCM, parcurgând practictoate treptele didactice universitare – lectorasistent, lector superior, conferenþiar, ºefcatedrã interimar ºi prodecan al facultãþiide Mecanicã. Pe parcursul anilor 1975-2004 a fost coordonator a 5 teme de cerce-tare elaborate pentru diverse uzine con-structoare de maºini. Majoritatea realizãrilorºtiinþifice sunt transmise studenþilor ºi imple-mentate la proiectarea tehnologiilor deprelucrare mecanicã a organelor de maºini.

AniversãriAniversãriAniversãriAniversãriAniversãri

cu artele frumoase. Prin cursurile predateprofesorul Daghi þine sã-i familiarizeze pestudenþi cu arta frumosului, insuflându-ledorinþa de a crea.

În calitate de artist plastic este binecu-noscut nu numai în Republica Moldova,dar ºi peste hotarele ei (picturile Domnieisale fac parte din colecþii particulare dinRepublica Moldova, România, Rusia, Ger-mania, Israel, SUA etc.). Adevãrata desco-perire a maestrului am fãcut-o (pentrumine) relativ recent cu ocazia unei expoziþiipersonale prezentate în sala ConstantinBrâncuºi pe data de 18 septembrie. Laexpoziþie au fost prezentate cca 50 de lu-crãri ale Maestrului, majoritatea din eleavând motive eminesciene. Privite sub di-ferite unghiuri, privite de mai multe ori dela distanþã sau de aproape, de fiecare datãdescoperi în picturile dlui Daghi noi nuan-þe, noi elemente ascunse ingenios de ma-estru în planul doi. Gama moale de culori,jocul de lumini, modul specific de redarea chipurilor eminesciene predominã în pic-turile maestrului. Prin creaþia sa artisticãmaestrul îl aduce pe Eminescu în mijlocultinerilor vizitatori ai expoziþiilor de picturã,reaprinde în ei flacãra eminescianã, îi facecunoscutã opera literarã, în special, în afa-ra spaþiului românesc. La aceastã vârstãrespectabilã maestrul Daghi este încã plinde energie, de idei frumoase, de planuride creaþie. Vã doresc Maestre noi succeseîn nobila misiune de educare a frumosuluila tânãra generaþie, în activitatea Dstrãde creaþie artisticã, în care sperãm sãgãsim noi motive eminesciene.

Valeriu DULGHERU

ProfesorulProfesorulProfesorulProfesorulProfesorul

AAAAANDREINDREINDREINDREINDREI CCCCCIOBANUIOBANUIOBANUIOBANUIOBANU - 70- 70- 70- 70- 70

Colectivul Catedrei „Chimie” a UTMexprimã sincere felicitãri conferenþiaruluiuniversitar Larisa Pavel Cernega, caremarcheazã jubileul de 70 de ani din ziuanaºterii ºi 48 ani de activitate pedagogicãºi ºtiinþificã.

Dna Larisa Cernega este unul din ceimai buni profesori cu un stagiu ºi înde-mânare pedagogicã neasemuitã.

Cuvânt despre colegCuvânt despre colegCuvânt despre colegCuvânt despre colegCuvânt despre coleg

PPPPPedagogedagogedagogedagogedagogautenticautenticautenticautenticautentic

S-a nãscut pe 24.03.1936, în Chiºinãu.Absolveºte ºcoala medie Nr.1 (Chiºinãu),apoi urmeazã studiile la Universitatea deStat, Facultatea de Chimie (1953-1958).Între anii 1958 – 1959 lucreazã la Institutulde Agrochimie al AªM în funcþie de labo-rant, apoi inginer la filiala AªU din Odesa(1959-1965). Dupã reîntoarcere în 1965 laChiºinãu îmbrãþiºeazã munca pedagogicãla catedra de chimie a Institutului Politehnicdin Chiºinãu. În perioada 1966-1969 DnaLarisa Cernega îºi face studiile de doctorat(aspiranturã) la Institutul de Chimie al AªMsub conducerea renumitului profesor Lea-licov I.S. În 1972 susþine teza de doctor închimie la tema: „Studierea compuºilorsemiconductori In-Cd-Sn-Sb prin metodepolarografice”.

Pe parcursul frumoasei sale cariere pe-dagogice ºi ºtiinþifice Dna Larisa Cernegaa avut mai multe funcþii: lector asistent,lector superior, conferenþiar, ºef catedrãchimie, prodecan al FTMIA. Întotdeauna adat dovadã de un înalt profesionalism ºispirit nobil ºi comunicativ, apreciat multde cãtre colegi ºi studenþi.

Îi dorim sãnãtate ºi la mulþi ani!

Dl prof. A. Ciobanu a reuºit sã îmbine fruc-tuos activitatea ºtiinþificã cu cea didacticã– un aspect foarte important al ºtiinþei uni-versitare. Pe parcursul anilor a acumulat ovastã experienþã profesionalã, demnã demândrie. Este Veteran al muncii din anul1988, decorat cu medalie. Capacitãþileextraordinare de muncã ºi organizatorice,profesionalismul înalt sunt criteriile de bazã,care îl ajutã în pregãtirea ºi perfecþionareamai multor generaþii de ingineri-mecaniciºi ingineri-manageri. La cei 70 de ani, dlAndrei CIOBANU e în plinã energie crea-toare, pe care o consacrã muncii didactice,îndrumãrii studenþilor, cercetãrilor ºtiinþifice.Este un pedagog iscusit, un om modest –calitãþi care genereazã simpatie ºi respectatât în colectivul facultãþii IMCM, cât ºi încadrul Universitãþii Tehnice a Moldovei. Cuprilejul aniversãrii, corpul profesoral-didactical U.T.M. exprimã alese cuvinte de felici-tare, sãnãtate ºi succese în realizarea tuturorgândurilor, mulþi ani alãturi de colegi, stu-denþi ºi familie!

Valeriu DULGHERU

Se ºtie cã în fiecare an se desfãºoarãcampionatul UTM la minifotbal (6 jucãtorifaþã de 11 în fotbalul „mare”) între 9 fa-cultãþi (fãrã FIU, unde nu... prea suntbãieþi, deºi existã ºi fotbal feminin).

Anul acesta campionatul a durat între16 octombrie ºi 13 noiembrie. Lupta spor-tivã a fost plinã de hazard, a antrenat ºidestul public studenþesc pe tuºã, de acoloauzindu-se mereu „Hai, Ion! Hai, Petricã!Trage acum pe dreapta!”...

În final locurile s-au aranjat astfel:– locul I – echipa FUA,– locul II – echipa FTMIA,– locul III – echipa FCIM.– Întrecerile au fost dirijate de antre-

norul Sergiu Nicora, lector la Catedrade Educaþie Fizicã a UTM.

Trebuie sã subliniem cu „plus” atitu-dinea educativ-pozitivã a domnilor decaniNistor Grozavu (FUA) ºi Ion Balmuº

SportSportSportSportSport

Minifotbal: campionat UTMinterfacult[\i (FCIM) pentru prezenþa dumnealor la

jocuri, susþinându-ºi studenþii. Aceastãatitudine înseamnã mult pe plan educativ,cine vrea sã înþeleagã. Studenþii când vãdcã decanul e cu ei, sigur cã se însufleþescla... fapte mari. Atitudinea acestor domnidecani s-a observat ºi în faptul cã sportiviilor au apãrut pe teren cu uniformã spor-tivã, fapt ce imprimã aspectului general onotã pozitiv-educativã.

Au ajutat la organizarea campionatu-lui ºi dl Alexandru Sulzin, viceprezi-dentul Clubului de fotbal „Politehnica”,ºi dna Zinaida Melnicov, preºedintaClubului de sport al UTM.

Ce va urma? Va urma „Cupa UTM” lafotbal „mare” între facultãþi, în memoriaprimului antrenor al echipei „Politehnica”,Gheorghe Mocanu, antrenor emerit alRM, întreceri ce se vor desfãºura în mai2007.

Deci pregãtiþi-vã, bãieþi, pentru mai...2007!