lII t lrrrutslp Hrnrn

tharuna,t'(^ttt/tllltO

/

Capitofuf 1

Londra, LBBB

Doamni de viqi nobili se oferi si serveasci dreptinsolitoare unei doamne americane rafinate, aflatein ciutare de indrumare in societate' Scrisori derecomandare disponibile la cerere. A se trimite oricesolicitare citre Lady Louisa Wentworth, prin inter-mediul acestei Publicagii.

Revista saptamdnald a doamnelor

- Ce naiba e asta?

Lady Louisa Wentworth i9i didu pulin capul pe spate, de tea-mi ca nu cumva si-gi zgarie nasul cu ziarul pe care fratele ei i-Iflutura furios prin fala ochilor. Tocmai iqi savura micul dejunobignuit alcituit din terci de ov;iz cu unt, lapte 9i zahdt din plin,cAnd acesta diduse btznaca un inger rizbunitor in micul salonfolosit pentru servirea micului dejun. Dupi ce igi tamponi delicatcolgurile gurii cu gervetul de olanda, igi aduni toate forlele pen-tru a se confrunta senini. cu spiritul lui beligerant'

-Pare si fie o revisti, spuse ea.-Nu astal lipi el scos din si-rite, fluturind ziartl in sus 9i in

jos inainte de a-l tranti pe masi. Astal continui el, indicand cu undeget bont o sectiune anume.

-Anunful meu, spuse ea privind formularea bine-cunoscuti 9itrigind aer in piept pentru a se calma.

Lorraine l{eat

-

-Anunlul tiu, repeti el cu un calm preficut care o ficu si sim-ti fiori pe gina spinirii. Anun{ur tiur izbucni er apoi de-a dreptul,plin de mAnie. Ai dat anunt pentru un post de insogitoare?

-Da, gi am programat un interviu ceva mai tirziu in cursulacestei dimineti, aga ci ag aprecia daci ai inceta si mai !ipi, ca siimi pot face digestia in linigte.

-Nu vei ocupa acest post de insofitoare. Ti_o interzic cudesivArgire.

Louisa simti cum i se stringe stomacur. Luase aceasti deciziedupi ce se luptase mult cu ea insigi, examinAnd cu grijdce op-liuni avea la dispozitie, cintirind avantajele gi dezavantajele giacceptAnd consecintele ingrozitoare care decurgeau din schim-barea direcfiei in care avea si o ia viata ei. De aceea, nu avea degand si permiti nici lui, nici altcuiva, si o impiedice sau sd ii in-terzici sd igi duci planul ia bun sfArgit.

-Am douizeci gi gase de ani, Alex, sunt destul de mare incat sifac ce doresc. Postul de insoqitoare este unur respectabir pentrufiica unui lord...

- Doamnele necisitorite sub treizeci de ani au nevoie

de o insofitoare. Pentru numele lui Dumnezeu, cum poti tusri 75i insotitoarea cuiva, atata vreme cat tu insafi ai nivoie deinsotitoare?

Louisa se ridici brusc in picioare, dAnd scaunul la o parte giaruncAnd gervetul de olande in castronul cu terci. Jintuicu pri_virea ochii de un albastru amenintitor ai fratelui ei gi se intre-bi daci gi ochii ei cipitau o .rrrrrqa de albastru-inchis cand eraprovocati, a$a cum i se intAmpla lui.

- o doamni are nevoie ca reputatia ei si rimani nepitati ata-

ta weme cat existi o gansi cat de ar naibii de mica de a fi ceruti incisitorie de un domn. Nimeni nu are sa imi ceari vreodati mana,gi gtii al naibii de bine asta.

Cind o auzise rostind prima injurituri, fratele ei rimisese cugura ciscatd. La a doua, deja ii iegiseri ochii din orbite.

* Nu am nici un fel de zestre. A sosit momentul ca tu sd. vezilucrurile a$a cum sunt. Nu avem nimic de valoare...

- Ne avem pe noi ingine.

o()

Doamna f,e contyan{B

-

-Atunci, permite-mi si reform,t'lez, ca si fiu bine infelea-si. Tu valorezi ceva, ai un nenorocit de titlu. Eu nu am nimic.Nu am zestre, nu am pimint, 9i nici vreo speranli de a atragevreodati vreun barbat care si treaci cu vederea faptul ci n-amun sfan!...

- Existd pe undeva acel barbat de o inteligenfi rari care iqi va

da seama de adevArata ta valoare.-Dragul meu frate, cit timp si aqtept? spuse eardzdndamar.

Nu m-a curtat nimeni niciodati. Ei bine, da, au fost cAfiva care auflirtat cu mine, insi au ficut-o doar din plictiseali, firi intenliiserioase. Nu imi trimite nimeni buchete de flori, nu std nimenilAngi mine in salon, pentru a face conversafie. Niminui nu iieste groazi si treaci prin furcile caudine cerAndu-fi mAna mea'Nu mi cauti nimeni in mod serios, 9i realitatea este ci nu se vaintimpla niciodati asta. Cel pufin nu mi vor dori ca sofie, iar eunu md voi injosi si ajung amanta vreunui barbat...

-Ag ucide orice birbat care s-ar gindi vreodati si te foloseasciastfel.

$i cu toate acestea, ea gtia ca, fetivreo mustrare de congtiinfi,avea el insugi o amanti. Birbalii erau nigte creaturi atat de ciuda-te. $i cu toate acestea era atAt de drigu! ci era gata si ii sari aqade repede in apirare.

-Alex, m-am siturat si nu am bani, sd nu pot fi stipAna pro-priului destin, si agtept in zadar si apari weun birbat 9i si deci-di ci sunt demni de atenlia sau afectiunea lui, atAta vreme cAt nuam nimic de oferit.

Alex igi privi pantofii pulin :uzali- Ea simli cum i se rupe inima,cici se mindrise dintotdeauna cu linuta lui impecabili. Intr-ade-vir, situafia lor devenea destul de nefericitl avind in vedereci trecuse atit de multe vreme de cAnd nu igi mai luase nigte pan-tofi noi.

- Merifi mult mai mult, Louisa, spuse el incet. i9i ridici privi-

rea, iar ea igi didu seama cAt suferea ci viata lor nu era deloc cumgi-ar fi dorit-o oricare dintre ei.

- Dar si fii angajati, si fii priviti precum servitoarea cuiva"'

- O insolitoare nu este considerati servitoare.

- Lorraine 1{s61-

-E o chestiune de semantici. Vei fi la cheremul lor.-O si am bani de cheltuiale.Singurul mod in care putea evita si izbucneasci in lacrimi in

care moment al fiecirei zile din viala ei era si facd.haz de necaz.r era mai mulgumiti de decizia ei decAt Alex, dar, sincer, aveaales? Nu mai era deloc in floarea virstei, qi acum ci mogteni-

rrele americane descinseseri la Londra ca nigte vulturi infome-;i gi igi impirfeau cei mai eligibili lorzi, nu avea de gind si se-rllumeasci cu resturile, degi nu pirea si aibi parte nici mdcara$a ceva. Cu toate acestea, trebuia si recunoasci ci aceaste

:imi varianti era cAt de cAt probabila. Poate ci exista weun:d tomnatic care si o considere ultima lui gansi, insi in nici unz weunul dintre lorzii tineri gi in putere. Desigur, acegtia pro-au de pe urma americanilor bogagi, luAndule fetele de nevesteita vreme cit ajungeau la vreo inlelegere generoasi din punctvedere financiar. De ce si nu profite gi doamnele britanice?l ce ar trebui si profite doar bArbaqii de pe urma acesteibunii a americanilor care voiau si urce pe scara sociali punAndina pe un titlu?-

Louisa...-Alex, sunt cAt se poate de hotir6ti si duc asta la bun sfArgit.rog, nu face situalia mai dificili decAt este deja, spuse ea, arun-ndu-i un zimbetjuciug gi luind din nou loc pe scaun. Nu mi[eptasem sd afli de planul meu. Nu mi-am dat seama ci citegti,riste de femei.El igi trase la rAndul lui un scaun. Furia i se stinsese aproape

mplet. Mereu se inflicira repede, dar nu il flnea mult.-

Doamne sfinte, dar nu citesc aga ceva. Amanta mea mi l-aitat. $i s-a pripidit de rAs, asta ifi pot spune cu certitudine.Degi erau ingropali in datorii, el tot reu$ea si igi intrelini

ranta gi Ie cerea firi remugciri negustorilor si ii extindi liniacredit astfel incAt si se poati bucura in continuare de viafi.uisa ura acest obicei, dar se pare ci negustorii se agteptau lara ca asta din partea nobililor, permilAndu-le si cumpere lu-trila repezeale gi si pliteasci atunci cAnd doreau, de obiceiLmai devreme de sfArgitul anului, sau daci nu, anul urmator.

Doamna de comYanis '----

Cu toate acestea, considera ci trebuie si te intinzi cAt ili e plapu-ma. Problema era ci tatil lor, care murise brusc cu trei ani in urmi(in mod ironic, tocmai igi trecea in revisti cele mai recentedatorii, cAnd pur 9i simplu i se oprise inima')' ii lisase firi nici unban, iar AIex nu inqelesese inci asta, deqi starea in care se aflaup""aoni lui putea fi un semn ci se afla pe punctul de a da piept cu

situalia 1or nefericiti.-Amanta ta gtie si citeasci? il intrebi Louisa infepati' Ca si

vezi,habar n-aveam ci ai ales-o pentru inteligenla ei'Cum avea aceeagi piele albi ca 9i a ei' Alex nu putea ascunde

faptul ci se simlea cam ruqinat, cici barbia 9i obrajii lui incepeausi capete o nuanli stacojie' i9i drese glasul' sperAnd si ii distragiatenlia de la rogeala lui.

-Agadar, ce qtii despre postul pentru care mergi 1a interviu?

-pttu vorba despre solii Rose' Au doui fiice"'-Cei din NewYork?-

ii cunogti?-

N., persorral, desigur, dar am auzit nigte zvonuri' Din cAte am

inleles, ir*", Rose este bancher, 9i inci unul putred de bogat'Eaconfirmdci.zvonurileerauadevirate,incuviinlAnd.-

O si gtiu mai multe dupi ce discut cu el 9i sopa lui' Binu-iesc ci speri si giseasci nigte sofi cu titluri nobiliare pentrufiicele 1or.

-Ei, nu mai spune." remarci fratele ei cu un zAmbet machia-velic pe chipul luifrumos' Am auzit ci americanii aqtia sunt cAt se

poat; de generogi cAnd vine vorba despre araniarea unei cisitorii'C"r" d" ordinul miilor, gopti el pe un ton conspirativ' aplecAn-drr-ru ,pr" ea. in plus, o sd am aici pe cineva care va putea sd pundo vorbi buni Pentru mine'

-Ai vrea si te cdsitoreqti cu o moqtenitoare americani?-Ar insemna mult mai pulini munci decit si fac pe

inso!itoarea.-

Domnii nu pot fi insofitoare, rAse ea'-

imi pare cu adevirat riu, Louisa, ci eqti nevoiti sd munceEti'spuse uI, lrarrdrr-i mAna intr-a lui qi devenind serios' Simt ciparci te-am dezamigit'

t1

-

Lorraine l{eat

-

-Nu te invinovitesc pe tine, Alex. Nu din cauza ta avem atAtle putine, degi trebuie si recunosc ci m5 supir cAnd mi gAndesca amanta ta, care triiegte in ce ar putea fi casa mamei noastre,lacd ea ar trdi gi daci tu te-ai insura vreodati.

-Slavi Domnului ci nu mai e in viafi.Louisa igi eliberi mAna dintr-a lui. Mama lor se stinsese la

lufin timp de la moartea tatilui. Dupi spusele medicului, mu-'ise in urma unei pneumonii cauzate de vremea umedi, insi,ouisa crezuse dintotdeauna ci murise de inimi rea. in ciudaungii liste de neajunsuri cu care se confrunta, mama lor igi iu-lea sotul.

- imi pare riu, Louisa. Lucrurile ar fi mult mai dificile daci

ra ar fi in viati, gi gtii bine asta. Pasiunea ei de nestivilit deL cheltui banii a avut o mare contributie la situatia in care ne,flim acum.

- Este un obicei pe care se pare ci !i l-ai lnsuqit gi tu.

Degi se strAmbi auzind-o certAndu-l, nu putea si nege ci era.devirat ce spunea.

- Un birbat trebuie si aibi ceva care si ii distragd atentia,

Itfel ar fi coplegit de responsabilitali gi nu ar mai fi de folosriminui.

Louisa igi dadu ochii peste cap auzind un lucru atAt de ridicol,r timp ce stomcul ei incepu si protestez". irr.epea si igi doreascid nu fi aruncat gervetul in porlia de terci. ,,Nu am plinuit preaine asta."

- $i cui trebuie si ii mulfumesc pentru aceasti atitudine absur-i? Lui Hawkhurst sau lui Falconridge?

-Nu pot inlelege de ce ai o pirere atAt de proasta desprerietenii mei.

-Au o influenfi proasti asupra ta. Nici unul din ei nu s-aeranjat si se insoare sau si igi asume rispunderea pe care i-onpune titlul.

- Ei bine, nici eu nu am ficut-o.

-Tocmai ce spuneam.

2

--

Doamna f,e comYan[s --=-:-

- Ei bine, poate cA anul ista ne cisitorim toli trei' Ce picat ci

familia Rose-nu a fost binecuvAntati cu trei fiice' Le-ai fi pututindruma pe toate in direclia noastri'

- Sa leiin departe de voi, asta a$ vrea si fac'

-Ai mili'..-O si am... de ele. Asta dacamise oferi postul' Trebuie si trec

cu bine de interviu 9i si le las o impresie favorabili'-

indriznesc si spun ci o si ii farmeci de-a dreptul'

-imi puteli garanta ci fiicele mele se vor cisitori cu bArbalicare degin titluri impresionante 9i o descendenli pe misuri?

Louisei ii venea foarte greu si nu se holbeze la muntele de om

care eradoamna Rose' N-u semena deloc cu delicalii trandafiridupi care igi primise numele familia ei'

Aceasta trona in masivul scaun tapilat cu o tesituri cu florigalbene, aqezatit in fala Louisei, lasAnd impresia unei regi-ie gata sa ,arigu ,,T;iagi-i capul!" in cazul in care ar fi primit unrispuns gregit.

Louisa arunci o privire celor doui tinere doamne care stiteau

de-o parte 9i de alta a mamei 1or' Ochii de un verde profund ai

iui Jenny tradau amuzamentul stArnit de intrebarea mamei ei'Lorim nu putea ghici ce gAndea Kate' care avea privirea lintuitein paginile unui roman p" t"u il citea' ca 9i cum nu ar fi consi-derat ci un lucru atat d; stupid precum gisirea unui so! meritaatAta deranj.

Louisa igi drese glasul 9i ii intAlni privirea doamnei Rose'care avea ochii Ia fel"de uui'i

'a ai fiicei sale mai mari' Pirui ei

insi, era o cu totul alti poveste' Avea o nuanli de roquputernic'trisiturd moqteniti deiezini', Kate' in timp ce cel al lui Jennyavea o culoare ceva mai potoliti, aducAnd bine de tot cu lemnulde mahon.

-Voi face tot ce imi sti in puteri"'-

Iar daci asta nu e destul?Louisa iqi putea da seama ci etape punctul de-a pierde pos-

tul. Doamnei Rose nu pdruse si ii placi nici unul dintre rispun-surile ei. Tatil Louisei fusese doar conte' Doamna Rose spusese'

l3

- Lorraine'1{sqy

-

'AmbAnd din nas cu un aer de superioritate, ci. spera micar la:a unui duce ca insotitoare pentru fiicele ei. Louisa binuia dert ci gi-ar fi dorit gi mai mult: fiica unui print sau a unui rege.Doamna Rose considera ci Louisa se imbrica neglijent.bine, nu toate doamnele igi permiteau sd dea o fugi peste Ca-lul MAnecii la Paris, gi si comande rochii de la Charles Worth.Louisa vorbea prea incet. Louisa cea tdcuti se abginuse si ii:lice ci vorbea cu rafi.nament, o notiune cu care se pirea ci:asti mami americani nu prea era familiari. Louisa simfin ii ghioriie mafele. Of, mereu i se intAmpla asta cAnd era in-'dati. Doamna Rose ridici din sprinceanA, ca gi cum zgomotulrla ar fi subliniat ceea ce incerca ea sd demonstreze.- ii curosc bine pe lorzi, spuse Louisa fringAndu-gi in poali

inile inminugate. Le cunosc caracterul, descendenfa, scan-urile de familie gi succesele. Cunosc valoarea titlurilor lor.cunosc flirturile. Pot recunoagte cine este potrivit gi cine nu.ciuta un sot pentru fiicele dumneavoastri ca gi cum mi-ag

Lta mie unul. Un so! bun la suflet...-

Pufin imi pasi daci e bun la suflet. Mi intereseazi doar sibine pozifionat in rAndurile aristocratiei. imi puteli garantapozifia lui va fi atAt de inalti, incit alte mame americane mi'privi cu gelozie gi cu invidie nemisurati pentru ci fetele meleu descurcat atAt de bine in viafi?-

Nu, nu pot garanta asta, spuse Louisa resemnati, clatinandcap. Mi voi stridui ca fiicele dumneavoastri si aibi parte detide bune, dar nu vi pot garanta ca algii vor fi invidiogi. Ca sisinceri, nu cred ci vreo insotitoare ar putea rispunde unor:ptiri atAt de mari. Putem garanta doar propriile actiuni, nurle celorlalgi.- Micar pari cinstiti.-Sunt cinstite, i-o intoarse repede Louisa. Poate ci avea o'oie disperati de acest post, dar nu putea sa igi inghiti in-) asemenea misuri mAndria firi si se sufoce, gi ii ajunseseitul la os. incerc si nu las o impresie gregiti sau si creez aqtep-nerealiste.

Doamna f,e comYanis .=--

Louisei i se piru ci vede cum doamna Rose musticeqte imper-."paiUif,au parcearfi fost mai degrabi amuzatd decAt enervati

de

izbucnirea temperamentali a Louisei' Doamna Rose betu daraba-

na, cu degetele .,, t"'gt'ii frumos ingrijite' pe mileul de dantelicare acoperea bralele fotoliului'

- Daci v-a!i afla intr-o situalie mai buni' ce lord ali alege pen-

tru dumneavoastri?Louisa simli cum i se strAnge stomacul la auzul unei intrebari

,ta;;;;"rsonale. Era un test' Era convinsi ci femeia aceastanesuferi-ta ii didea un fel de test' igi ridici pulin berbia pentru a

arita ci nu se 1as5" intimidati, fere apirea insi aroganti'

-Cum nu m-am regisit niciodati intr-o situalie mai buni' nu

m-am gAndit niciodati prea mult la asta'-

Ei, haideli, haideti, orice femeie viseazi' Care ar fi soqul ideal

pentru dumneavoastri?-

O, mami, cu siguranli ili dai seama ci birbatul la care visea-zi o femeie nu estJneapirat cel cate ar 6 solul ideal pentru ea'spuse JennY.

Louisa fu uimiti ca tanera doamni spusese exact ce gAndea'OviziunealuiHawkhurst-oacheg'derbedeuqipericulos-iitre-cu pe nepusi masi prin minte' Ce lucru ciudat' cici acesta nu

era

nici birbatul la care visa, nici sogul ideal"' ei bine' poate cd visa

pulin la el daci era si fie sinceri cu ea insigi' mai ales ci tocmai

pretinsese ci e sinceriDaci era si fie onesti pAni la capit' trebuia si recunoasca

faptul ci acesta era parliairesponsabil pentru situalia ei actua-la. De fiecare data cAnd il viziiape fratele ei, o ignora la fel cumo fr.""r, toli birbalii' Daci nu putea atrage nici micar atenliacelui mai bun prieten al fratelui ei' ce nidejde mai putea trage?Nici una.

- Dar vai, Lady Louisa, rogili' remarci Jenny'

- Pur gi simpiu nu sunt obignuiti si fiu bombardati cu ase-

menea intrebiri personale' Noi englezii suntem pulin mai cir-cumspecgi cind vine vorba si angajim pe cineva intr-un anumitpost. Birbatul ideal pentru mine'*doamni Rose' nu are nimic

de a

f"." .., cine ar fi ideal pentru fiicele dumneavoastri' Daci vi este15

-

Lorraine {eat

-

teami ci ag putea concura cu ele, vd pot asigura ci nu este cazur.Era o realitate crudi, insi era adevarul got-gotrq. Toate eforturilegi toati energia mea vor fi folosite pentru a mi ridica ra indlfimeaagteptirilor dumneavoastri.

- Recunosc ci rispunsurile dumneavoastri nu au fost deloc

satisficitoare...Louisa simti cum i se strAnge stomacul gi o cuprinde dezamagi_

rea' oare si accepte cu elegantd egecul, sau si faci un urtim efortplin de cutezanti...

-

- Dacd mi angajafi ca insotitoare in inalta societate pentrufiicele dumneavoastri, voi face tot ce imi sti in puteri p".rarr,

"mi asigura ci nu veti fi dezamdgiti de hotirare. vom avea cu totiide profitat de pe urma acestei asocieri, ori nu astfel se misoarioare un parteneriat de succes?

- ii intrerupefi des pe cei mai in varsti decat dumneavoastri?intrebi doamna Rose.

- Nu, rar intrerup pe cineva, gi imi cer iertare pentrugrosolania mea. pur gi simplu am dorit si imi formulez ulti_

ma... -,,pledoarie" ar fi. sunat ca gi cum ar fi cergit ceva, ori

ea refuza si se coboare atat de mult gi sd recunoasci ci exactasta ficea de fapt * sd mi refer la ceea ce consider a fi atuuriiemele inainte ca dumneavoastri sd spunefi ceva ce am putea re_greta amAndoui.

- Ce voiam sd spun e ci m-am sd.turat sd tot mergem in cerc,insa am hotirAt cd suntefi potriviti. Suntefi

"rgJirra, spusedoamna Rose, ridicAndu-se brusc in picioare, cu un fognet de ju_poane. sotul meu va discuta cu dumneavoastri detaliire ripsite deimportanfi legate de prati. vi puteti muta aici incepand de mai-ne. Va fi pregititi pentru dumneavoastri o cameri apropiatd decea a fiicelor mele, astfer incat sd re putefi sta ra dispozigiein oriceclipi. Nu mi dezami gifi,Lady Louisa. Nu afi vrea si mi dezama_gifi... vi pot face viafa un iad...

- Da, da, cred ci te-ai ficut cat se poate de bine inteleasi, draga

mea, spuse domnul Rose, deschizdndgura pentru prima oari d.ecAnd intrase Louisa in cameri gi fuseseri fAcute prezentarile.16

Doamna fe comyanis

-

Acesta st6.tea pe un scaun retras, aqezat lAngi fereastri, ca gicum ar fi fost doar un gAnd intArziat. Doamna Rose ii aruncS. oprivire severi, iar Louisa nu se putu abpne s5. nu se intrebe dacinu cumva ii ficea lui viala un iad. Acesta pirea si fie scopul ei, sicoplegeasci gi si intimideze.

- Prea bine. Vi voi lisa impreuni cu fetele, si vi familiariza\i

cu ele. Am alte treburi urgente de care trebuie sd mi ocup, spusedoamna Rose gi iegi furtunos din cameri de parci ar fi minat-oturcii din spate.

Louisa se lis; sd cadi inapoi pe scaun, simfind un amestec degroazi gi ugurare. in ce se luptase atAt de mult se fie implicati, gicAt de repede avea si regrete asta?

- Nu vi faceli griji. Solia mea e un cAine care latri dar nu mug-

cd, spuse domnul Rose in timp ce se muta pe fotoliul pe care ilocupase lnainte sofia sa.

Era bine hrinit, bine imbricat gi bine educat. Louisa simli ci seimpunea si ii rispundi in vreun fel, gi nu voia in nici un cazsi igi insulte angajatorul. Degi nu prea avea dubii in legituricu faptul ci domnul Rose se asigura si aduci bani in casi,binuia ci doamna Rose se ingrijea si ii faci si dispari.

- Pare si fie foarte hotiriti, gi gtie foarte bine ce vrea.

-Am avansat relativ recent pe scara socialS, iar minunatamea sotie crede ci, daci fiicele noastre se vor cisitori cu nig-teLorzi englezi, asta ne va conferi prestigiul de care se bucuriaristocrafia.

igi mAngAia obsesiv mustala incirunliti cu degetul mare giarititorul. Avea ochi blajini, verzi-cdprui, gi un zAmbet timid carenu prea i se potrivea unui om cunoscut ca fiind bogat, plin desucces gi hotirAt si igi lase amprenta asupra lumii. Louisa il sim-patizase de cum ii fusese prezentat. $i-ar fi dorit si poati spuneacelagi lucru gi despre redutabila doamnd Rose.

- Solia mea a pomenit despre detaliile triviale legate de p1atd.

Nu e nimic trivial intr-o munci cinstiti. Voi aristocralii ar trebuisi acceptati asta daci vrefi si supravieluifi.

- Ne-am descurcat bine mersi secole de-a rAndul, spuse Louisa,

strAmbAndu-se cAnd igi dddu seama de tonul ei arogant gi de cAt

17

Lorraine {eat

-

de indrizneali era remarca. PAni la urmi nu ficea altceva decAtsi cergeasci acest post, nu? imi cer scuze...

- Nu e nevoie si ili ceri scuze, draga mea. $i eu m-am aflat la

un moment dat in situalia ta. Nu aveam nici un sfan! gi eram gatasi fac ce trebuia ca si. supravietuiesc. Agadar, sd vorbim desprelucruri triviale, da?

Discutari despre salariul ei, sau mai degrabd el ii spuse cAt aveade gAnd si o pliteasci: cinci lire pe lund, plus un bonus in ziua incare se marita fiecare dintre fete. Cum era un aranjament cit sepoate de generos pe care doar un nebun il putea contesta

- iar

Louisa nu era genui -, accepti condiliile oferite fird, a ezita qifdrd,

a cere limuriri. El ii uri bun venit in casd printr-o fermi stringerede mAni gi promisiunea de a avea gata documentele care stipulauinlelegerea lor a doua zi, la sosirea ei.

Dupa ce capul familiei iegi din cameri, tot ce ii mai rdmisesede ficut Louisei era si le linigteasci pe tinerele domnigoare in pri-vinla indatoririlor ei gi a modului in care le vor afecta viefile.

in ,rma comentariilor lui Jenny, binuia ci acesteia ii pldcea sdtachineze gi si se amuze. De la Kate nu avea nici cea mai vagi ideela ce si se agtepte. ii zambi cu vioiciune lui Jenny, cici Kate erainci absorbiti de romanul ei.

-Agadar, daci am inleles bine, acesta este primul vostru sezonla Londra.

-Am mai fost gi asta-primdvari, aga cd-vara aceasta vom parti-cipa la al doilea nostru sezonla Londra, murmuri Kate.

RizAnd, Jenny intreprinse tocmai ce fusese tentati gi Luisa sdfaci: ii smulse lui Kate cartea din mAni. Aceasta scoase un fipit gise nipusti inainte dupi ea, insi Jenny o viri deindati sub turnu-ra rochiei gi se agezd pe ea cu un aer increzut.

- Di-mi cartea, ii ceru Kate.

- Nu !i-o dau daci nu incetezi si mai fii atAt de nepoliticoasi

fali de noua noastri insofitoare. Nu vezi cd. e agitati?-

Nu sunt agitati, protesti Louisa. Ei bine, poate sunt pu-tin, continui ea, facAnd o grimasi sub privirea intrebitoare alui Jenny.IB

Doamna f,e comyanis *

- Nu ar trebui si fii, acum ci dragonul a ieqit din bArlog' spuse

Kate aqezAndu-se din nou pe scaun, resemnati parci Ia gindul cisora ei nu avea si ii redea prelioasa comoare'

-Kate e supirati ci mama otganizeazi aceasti vinitoare desofi de parci ar fi o infelegere de afaceri'

-Ar trebui si te cisitoreqti din dragoste, spuse Kate'-Nu sunt de acord. Ar trebui si te cdsitoregti din pasiune' 9i

dragostea are si vini duPi aceea.-Trebuie si gisegti dragostea inainte si ai parte de pasiune'

spuse Kate.-Tu ce crezi? spuse Jenny, uitAndu-se la Louisa' Ce vine mai

intii, dragostea sau Pasiunea?Louisa se falai pe scaun' cit se poate de jenati de intrebarea

indriznea\d._ Cum nu am cunoscut nici una dintre acestea, mi tem ci nu

pot avea nici o pirere in aceasti privinfi'-Atunci, ce te face si crezi ci eqti calificati pentru a ne servi

drept insofitoare? intrebi Kate.-

Prostulo, daci ai fi ascultat, ai fi gtiut asta' I-a oferit mameitoate calificirile ei.

- Ba ascultam, qi pufin imi pasi de ce a spus' Nu vreau si mi se

aranjeze cisAtoria...-

Nu se mai aranjeazi cisitoriile"'_Penaiba'Doaraumaimodernizatprocesul,insieacelagilu-

cru. AtAta vreme cAt mama e de acord cu el, nu conteazi daci i1iubim sau nu.

-Tocmai de aceea Lady Louisa este atit de importanti' Ne vaindruma doar citre barbali pe care ii putem iubi, nu-i a9a? in-trebi Jenny.

-Aga sper, spuse Louisa, trigAnd adAnc aer in piept pentru ase calma.

-Aveli deja nigte candidali?-

Ei bine, binuiesc ci pentru inceput ar trebui si aflu ce ciutalila un birbat.

19

* Minunatl spuse Jenny gi scofAnd cartea de sub ea, o azvdrliin poala surorii ei.Yezi, Lady Louisa e de partea noastri, aga cdvictoria e asiguratd.

- O faceti si sune de parci ati fi in rilzboi, spuse Louisa.

- Nu afi vizut-o pe mama noastri? intrebi Kate. Ag fi pututjura ci din cauza ei v-au ghioriit mafele.

- Nu trebuie si vi ingrijoreze proasta dispozilie a rui Kate,

spuse Jenny repede, inainte ca Louisa si poati rispunde remarciinepoliticoase a surorii ei. Ca gi mama, ea are propriile idei desprecum ar trebui si procedezi ca si ifi gisegti iubirea viefii.

- Nu trebuie si o gdsegti tu, ea ar trebui si te gdseasci pe tine,

spuse Kate.-Gata cu acest subiect, spuse Jenny, dAndu_gi ochii peste cap,

dupi care se ridicd putin, gezand mai dreapti gi fiind mai atentila discutie. Degi nici una din surori nu era grisutd, Kate era ugormai rotundi, in timp ce Jenny era pulin mai inalti, apropiindu_seceva mai mult de silueta Louisei in aceasti privinfi.

-Vorbigi-ne despre perspectivele noastre, ii ceru Jenny.Louisa rAse, insd era un rAs plin de nesigurantd, cici ciuta si

giseasci un echilibru in cadrul acelui aranjament incomod de pe-titoare-insofitoare. Era un post ap;rut de pulind vreme pentrudoamnele de viti nobild. Din cite gtia ea, nu existau cirti care sdexplice intocmai indatoririle sau responsabilitatile ei.

- Dupi cum am spus mai devreme, cred ci ar trebui si imi spu_

nefi ce vi doriti de la un sot. Apoi am si vi pot compara dorin_lele cu ceea ce gtiu eu despre lorzii disponibili, gi sper si gisescceva potrivit.

-Vrefi si vd spun la ce mi agtept, mai degrabd decAt la cevisez, pentru ci, dupi cAte vi amintiti, eu nu consider ci suntacelagi lucru.

Louisa se simti ropind, jenati. vocabularur americanilor eramereu atAt de obraznic.

- Poate cd. ar fr. bine... cAte putin din fiecare, spuse ea.

- Ei bine, trebuie sa fie aritos, spuse Jenny. Nu egti de

acord, Kate?

20

Doamna de comyan[s

-

- Pufin imi pasi cum arati. Mie imi pasi doar cum md face si

mi simt.-

Ei bine, daci e hidos, te va face si te simli cam rdu.-Nu are si fie hidos.-

S-ar putea si fie, daci nu ii oferi nici un fel de indrumare luiLady Louisa.

- Doamnelor, spuse Louisa inainte ca cearta lor si se in-

riutdfeasci. Nu se agteptase ca protejatele ei sd aibi opiniigi temperamente atAt de diferite. Avea si fie o provocare si legiseasci sofi, gi inci unii pe placul mamei lor, ceea ce era aproa-pe imposibil.

- Cred cd ar fi. cel mai bine daci mi-ali spune fiecare ce vi

dorili.-Pasiune, spuse Jenny.-

Dragoste, siri Kate, dupi care amindoui se intoarseri ladisputa lor privind intAietatea dintre cele doui.

O, dar sezonul care tocmai incepea avea si fie distractiv,nu glumd! t I

,t ! /,:.y''1,''i/'11.'

Capitofuf Z

- Nu m-am gAndit ci lucrurile s-ar putea inriutifi gi mai

mult.Randolph Selwyn, al cincilea duce de Hawkhurst, indepirtd

paharul de coniac de la buze qi ridici intrebator din sprAncea-na spre Alexander Wentworth, al qaselea conte de Ravensley,care fixa morocinos focul, cu unul dintre brale intins pe poli-cioara ciminului.

- E drept ci lia lipsit dintotdeauna imaginafia.

Pe scaunul de plug de lAnga eI, Michael Tremayne, al patruleamarchiz de Falconridge, cletine din cap, zAmbind. Ravensley seintoarse spre cei doi buni prieteni ai sii, cam neplicut impresio-nat de remarca riuticioasi, ca gi de rAsetele infundate.

- Nu vid ce e de rAs in situatia noastri actuali.

2l

-

Lorraine deat

-

-Asta doar pentru cI tu nu vezi niciodati nimic de rAs, spuseFalconridge. Agadar, ili lipsesc Ai simful umorului, qi imaginafia,continui el, dupd care fdcu o patzd. de efect, cu ochii-i verzi arun-cAnd o privire serveri, cici pusese firi indoiali punctul pe ,i...Ca gi banii, de altfel.

- Pot sii ma lipsesc de simful umorului gi de imaginatie, dar imi

e din ce in ce mai greu si mi descurc f;ra bani. Reugesc cu maredificultate si gisesc pe cineva care si mai accepte si cumpir pedatorie. Voi cum vi descurcati?

Falconridge ridicd paharul gi il cietini incoace gi incolo, vrijitparci de consistenta de ambri mitisoasi a lichidului.

- Eu nu mi descurc deloc. Tocmai m-a pirisit amanta sipti-

mAna aceasta. $i-a luat bijuteriile gi dusi a fost. Se pare ci gi-agisit un domn care poate si ii cumpere nimicuriie inutile pe careeu nu puteam si i le ofer.

- imi pare riu si aud asta.

*Nici pe departe cAt de riu imi pare mie. Era nemaipomenitiin pat. De fapt, a fost cea mai bund dintre toate.

Hawk gtia ci pe el nu aveau si il intrebe cum stiteau lucrurilecu amanta lui, cdci il cunogteau indeajuns de bine incit si gtie cinu avusese niciodati una. Se plictisea prea repede de femei, gi nuintalnise vreodati una care si ii refinr atentia odati ce trecea en-tuziasmul cuceririi. Acesta era gi unul dintre motivele pentru carenu se gAndise niciodati in mod serios si se cisitoreasci. Cum seputea forfa un birbat sd se culce cu sotia lui zi dupi zi gi an dupian, pini cAnd aceasta ii oferea un mogtenitor, gi apoi inci unul derezervd? Datoria aceasta a procreirii ficea si disparr orice senza-tie de plScere gi orice speranfi de spontaneitate, a$a cum o ficeagi familiaritatea. Lui ii pliceau experienlele noi

- iar ci.sitoria era

o plictiseali garantati.-

Suntem cu tofii de ceva vreme in aceastd situafie dificili,spuse Hawk. De ce te deranjeaza aqa de mult dintr-odati?

Ravensley se aruncd pe un scaun de parci nu se mai putealine pe picioare, de parci povara pe care o ducea ar fi devenitdintr-odati mult prea grea pentru el.

- Din cauza Louisei.

22

Doamna de comyan(e

-

Stomacul lui Hawk se strAnse doar auzind numele acelei fe-mei. Era una dintre cele mai enervante fiinfe pe care le intilnisevreodati. Cu opt ani mai mici decit el, fusese o pacoste inci dinclipa in care o intAlnise la vArsta de paisprezece ani, cind vizita-se mogia Ravensley pentru prima oara. il prinsese gi pe el 9i pefratele ei la grajduri, incercAnd pipa tatilui lor. La cincisprezeceani, ii prinsese incercAnd biutura lui. La gaisprezece, fusese vorbade fiica unui valet

- cel al bitrAnului mogier -, o tiniri cu $ase

ani mai mare decit Hawk, care fusese cAt se poate de incAntatisi ii inifieze pe baiep in bucuriile maturitafii in timpul pe carenu il petrecea avAnd griji_ de Lady Louisa. intr-una dintre boxeledin colg ale grajdului, deasupra femeii sprijinite pe un balot depaie, Hawk se abandonase extazului, cAnd Lady Louisa apirusepe neagteptate, lipind ca din guri de garpe ci ii omora didaca.incercase chiar si il dea jos de pe ea, ingficAndu-l de umir gi scu-turAndu-I bine. Fusese mereu recunoscitor ci savurase inifierea,cd nu se gribise si igi descheie pantalonii, gi ci nu ficea decAtsa stea acolo deasupra femeii, dar firi indoiali ci gAfAielile eidatorate atenliilor lui cit se poate de sincere o feceau si parici se sufoci. Cum strigase apoi dupi Ravensley gi Falconridge, caregustaseri amindoi ceva mai devreme din talentele femeii. Aceg-tia o scoseserd afard pe Lady Louisa, lisand-o Ia fel de nelemu-riti ca gi inainte in legiturd cu ce ficea el acolo. Dupi intilnireanefericiti din dupi-amiaza aceea, igi luase toate precauliile ca sinu mai dea ochi in ochi cu ea.

- Sora ta? Ce-i cu ea? intrebi el.

- in aceasti dimineali a acceptat un post de insolitoare in

inalta societate, spuse Ravensley, dind pe gAt restul de coniac dinpahar. S-a dus si munceasci, pentru numele lui Dumnezeu!

Falconridge ridici din umeri.-

Este o pozifie respectabili pentru o doamni de neam ales.* Ia stai putin, interveni Hawk. Nu mi-am dat seama ci sora ta

c aga de in vArsti.- Pii nu e. Are douizeci gi gase de ani, dar a hotirit ea ci nici

rrn barbat nu o si o vrea vreodati, qi prin urmare vArsta ei devineo problemi.

23

-

Lorraine {eat-

Dar cu siguranfi cineva...-

Nu, il intrerupse Ravensley, nu existi nimeni. Nu are zestre,iar ea are mare dreptate. Pentru ci nu are avantaje financiare deoferit unui birbat, canza ei e pierduti. Eu sunt de vini pentruasta. in calitate de cap al familiei, ar fi trebuit si fac ceva de multivreme ca si mi asigur ci lucrurile nu vor ajunge aici.

- Dar ce ai fi putut face? il intrebi Falconridge.

-Ap fi putut si mi cisitoresc cu una dintre acele moqtenitoareamericane care sunt atit de hotirite si puni mAna pe un titlunobiiiar.

Hawk se ridici in picioare gi ii lui locul lui Ravensley lAngifoc, cdzdnd dintr-odati pradl disperirii la gAndul ci o tAniri en-glezoaicd mAndrS, qi mai ales una cunoscuti lui, se afla acum lacheremul altora, gi inci a unor americani bogali.

- Pentru cine lucreazi?

- Pentru familia Rose.

- Din New York? intrebi Hawk intorcAndu-se.

Ravensley rAnji.-

Tot aga am reactionat gi eu. O familie bogati cu doui fiice,din cAte am inteles. Am hotirit cd cel mai bun lucru pe care ilpot face pentru Louisa este si mi asigur ca aceste fete se cisito-resc repede, gi ci una din ele ajunge sotia mea. Daci nu mai arenici o protejati de care si aibi griji, nu are si mai fie insotitoa-re, iar eu voi avea mijloacele financiare necesare pentru a aveagrijd de ea aga cum se cuvine. impugc doi iepuri dintr-un singurfoc. in plus, daci Louisa se afli in casa familiei Rose, eu am unavantaj. Poate fi spionul meu, dAndu-mi sfaturi despre cum si iifac curte in mod eficient doamnei pe care o aleg, gi tinAndu-mila curent cu gregelile celorlafi lorui. Md, intrebam daci nu cumvavreunul din voi doi ar vrea si igi incerce norocul cu cealalti sori,spuse el, plimbdndu-gi privirea intre Hawk gi Falconridge, carecletina incet din cap.

- Nu prea te-ai priceput niciodati. la numere, spuse Falcon-

ridge. Ele sunt doui, iar noi trei. Nu prea merge, amice.2+

Doamna f,e comyan(s

-

-Recunosc ci nu e perfect, gi totugi asta e o provocare, gi nuprea am mai avut parte de provociri in ultima vreme. Agadar,domnilor, este vreunul interesat?

-Trebuie sd recunosc ci mi intrigi posibilitalile, spuse Hawk.Binuiesc ci n-ar strica micar si auzim ce are de spus Lady Louisadespre tinerele respective.

La naiba! Un barbat f6.ri avere era la fel de captiv intr-o pozi\iedeloc comfortabili, ca gi o femeie fdri zestre.

Hawk ii ura pe inaintagii lui lipsili de viziune care refuzaseri. sise extindi in orice alti direcqie in afari de agriculturi. Propriul luitati nu reugise si igi dea seama ci liranii arendagi ldsau in plataDomnului mogia gi se duceau si lucreze in fabricile de la orag, gi ciastfel intrau prea pufini bani in cuferele familiei, in timp ce multmai mulli erau cheltuifi. Hawk nu avea nimic de oferit unei femeiin afara titlului siu, a$a ci era nevoit sd aleagi o femeie in funcliede ce avea aceasta de oferit din punct de vedere financiar. S1aviDomnului cd nu credea in dragoste. Se gAndise gi el, vag, si cauteo mogtenitoare americani, aga ci sugestia lui Ravensley merita sifie luati in seam6.. in plus, prietenul lui aprecia bine situafia. LadyLouisa avea si Ie impirtigeasci cunogtinlele gi observafiile ei, giasta constituia un avantaj...

Asta desigur daci Hawk s-ar fi putut concentra mai degrabiasupra cuvintelor ei decAt asupra curburii delicate a gAtului ei,care oferea unui birbat un spaliu atAt de generos pentru sirutiri.CAnd devenise gitul ei atAt de lung gi de atrigitor? Doar fusesede fala la balul la care igi fdcuse debutul in societate, degi rimi-sese fidel obiceiului de a o evita. O femeie pe care nu o putea aveaera o bucSlici mult prea tentant5, c5:reia ii putea rezista cu greu.Dumnezeu gtie ce i-ar fi ficut bunul lui prieten dacd ar fi gtiut pece panti periculoasi alunecau gindurile lui.

Alituri de Falconridge qi Ravensley, Hawk se afla in biblio-teca de la Ravensley, unde Lady Louisa ciuta si aleagi o cartepreferati pe care si o ia cu ea a doua zi dimineafi, cAnd se mutala regedinla familiei Rose. Acum, aceasta stitea aqezatd, pe unscaun, urmirind cu degetul marginea cirfii legate in piele care

2s

-

-t-orraine dem

-

i se odihnea in poali, iar el nu putea si. nu se intrebe cum ar fi fostdaci degetul acela ar fi trasat o linie de-a lungur umirului siu,apoi in jos pe piept, peste burtd, spre...

- Excelen!5?

Hawk ridici brusc privirea spre ea. oare avusese dintotdea-una ochii aceia de un albastru atat de profund? Atat de mari, detotunzi, de inocenti? iar pirul acela la fel de garben ca griul carecrescuse odati pe pimanturile lui? Daci ar fi putut si leasi fieca-re cositd a ei in lingouri de aur, nu ar mai fi fost nevoit si caute ofemeie cu bani cu care si se insoare. Iar daci banii nu ar mai fio necesitate, atunci ar exista atitea posibilitigi.

- imi cer iertare, nu eram atent, spuse el dregAndu-gi vocea.

- Nu a fost intenlia mea si vi plictisesc.

O, fusese orice, numai plictisit nu, dar cu siguranfi nu pu_tea si scoati la iveali aceasti informafie de teami ca nu cumvaea sd se intereseze de ce anume ii captase atenlia in locul cuvin-telor ei. in plus, ce ar fi.putut spune? cd visase ci igi primbi buzelede-a lungul gatului ei? Nu numai ca o astfel de declaragie nu i-arface o impresie buni fafi de ea, dar ar putea foarte bine sd insem-pe sfirgitul prieteniei lui cu Ravensley.

- Din nou, iertare, sunt pufin obosit in aceasti dupi-amiazi.

- Ca rezultat al unei nopti pierdute?

- obiceiurile de alcov ale lui Hawk nu te privesc, Louisa, inter-

geni Ravensley pe un ton sever, dupi care se intoarse spre Hawk.fe intreba ce gtii despre familia Rose.

*A, de fapt nu gtiu prea multe, doar ci sunt avuti gi cd au douiliice care igi cauti soti de vitd nobili.

Hawk o fixa pe Louisa cu privirea. Degi erau de acelagi albas_1ru ca ai fratelui ei, ochii ei erau mult mai provocatori gi mailtrigatori.

- credeam ci motivul pentru care am venit aici a fost ca si ne

puneti ce gtiti despre aceasti familie.-

Ca si le putefi curta fiicele?Oare putea distinge o urmd de dezamigire in vocea ei gi o um-

Xrd in privire?,r6

Doamna f,e comyan[s

-

- Ca si pot lua in considerare posibilitifile, gi si determin pro-

babilitatea ca una dintre doamne si fie o partidi potrivitS, gi poa-te pentru a vi determina si puneli o vorbi buni pentru mine...pentru noi, adici pentru fratele dumneavoastri, pentru Falcon-ridge gi pentru mine.

Falconridge stitea de cealalta parte a lui Ravensley, dar separea cd. era cu mult mai atent decAt Hawk. Oare voia vreunul dinei si. se cisitoreasci?

- Cam calculat din partea voastri, spuse ea, f.ird. a se feri si igi

ascundi dezaprobarea din glas.-

Din toate pirfiIe, a$ putea spune. Se cuvine ca un gentilomsI cAntireascibine deciziade a se cisitori. Aqadar, ce $tifi despresurorile Rose? intrebi Hawk.

Ea deschise gi inchise cartea.-

Mama lor mi-a incredintat sarcina de a le gdsi sogi potrivifi.-

Ei, asta e! exclami Ravensley lovind cu palma in bralul unuiscaun. Ai si ne ajufi, Louisa, gi ficAnd asta, te vei ajuta gi pe tine.$tii ci suntem o adevdrati partidA, aga ci spune-ne tot ce ai aflatdespre fiice firi silaqi nimic deoparte. O si examinim aminuntitinformafiile in ciutare de detalii pertinente.

Louisa se uiti pe rAnd la fiecare dintre cei trei birbap, gi Hawkse intrebi de ce ezita de parci s-ar fi temut si nu-l dezamigeascipe vreunul dintre ei.

-Jenny este cea mai mare. Are douizeci gi doi de ani, in timpce Kate are dotdzeci, spuse ea in cele din urmi, cu entuziasmulcuiva care recita pasaje memorate dintr-o operi literari.

- Sunt frumoase? intrebi Falconridge.

- Nu vi pot rdspunde la aceasti intrebare. Dupi cum sunt

convinsi ci vi dali seama, frumusefea depinde de cel careo apreciazd..

Aprecierea ei nu prea mirosea a bine. Spre deosebire deItavensley, lui Hawk nu ii lipsea imaginafia. De fapt, uneori, erat hiar putin prea bogati. Cuvintele ei il ficuri si plismuiasci ima-11ini cu femei cu nasuri absurd de lungi, dinfi ascu]ifi gi birbii curregi acoperili de par aspru.

- Dumneav oastra le-ati considera frumoase? intrebd el.

27

-

Lorraine }{eat

-

- Da, spuse ea, lesAnd privirea in jos, spre carte.

- Fermecdtoare?

- Sunt doud doamne foarte diferite, spuse ea ridicind privirea.

Nu le avantajeazisi Ie descriu pe amAndoui Ia fel.-Atunci, descrieli-o pe fiecare in parte, ceea ce cred ci v-a gi

cerut, de altfel, fratele dumneavoastri de la bun inceput, spuseHawk, finAndu-gi cu greu neribdarea in frAu.

Ea lui cartea gi o 15si in poald, iar el se intrebi dacd nu cumvase simtea tentati si i-o arunce in cap. De ce nu le oferea cu maimulti ugurinli informaqiile? Oare ce nu voia ea ca ei si qtie des-pre tinere? Oare si afle ceva dezgustitor i-ar influenla in vreunfel planurile? Nu era sigur de asta. Ea lui din nou cartea in mAnigi o lasa iarigi in poali.

- Nu le pot descrie, spuse ea privindu-i pe rAnd. Trebuie si le

intAlnili ca si le infelegefi, si le cunoagtefi 9i sd le apreciati agacum se cuvine.

- Pentru numele lui Dumnezeu, Louisa, nu [i-ai petrecut di-

mineata cu ele? izbucni Ravensley. Cu siguranli ne poli furnizainformalii ceva mai pulin ambigue.

-Alex, mi-a fost incredintatd sarcina de a le gisi soqi potriviqi,repeti ea.

-Trei candidafi au venit de bunivoie in biblioteca dumnea-voastrd, precum mieii la tiiere. Nu pot inlelege de ce nu putelivorbi mai pe gleau, spuse Hawk.

-Se pare ci aveli o pirere tare proasti despre cisitorie, obser-vi ea.

- Spunefi-mi un singur domn care are o pirere aqa grozavd.

despre cisitorie. Birbalii se cdsitoresc cAnd se afli intr-o situatielimitd, gi nu mai au nici o alti cale de iegire.

- Carevasdzici, vi aflali intr-o situalie limiti?

La naiba! CAnd se concentrase aceasti discufie asupra lui gi aceea ce credea el despre cdsitorie?

*Cred ci ne-am indepartat de la subiectul nostru,V-a fost incredinlati sarcina de a le gisi nigte sofiEi bine, iati-ne!()()L(>

spuse eI.potrivifi.

Doamna f,e contYanie

-

Ea trase adAnc aer in piept, ridici pufin berbia 9i igi impreunimAinile deasupra ce4ii de parci gi-ar fi adunat toati forla de careera capabili.

-iitr-rd"rrit... dar din picate eu nu vi consider potrivit penici unul.

Falconridge izbucni intr-un hohot zeflemitor' iar Ravensleychtine din cJp. Hawk nu putu decit si se holbeze Ia ea' uluit pes-te misuri. El era duce, 9i fusese duce de la doisprezece ani' Sigurc6. era Potrivit.

- i-i prr" riu, Alex, spuse ea incet, dar rolul meu nu este acela

de a vi convinge ci doamnele sunt demne de voi' ci mai degrabavoi trebuie si mi convingeli ci meritali si vd prezint lor'

- Eu sunt fratele tiul

-imi dau seama de asta 9i imi pare nespus de riu ci nu te potrecomanda firdtezerve. Nu o pot face insi' spuse ea oftind'

-Asta e groaznicde ridicol, spuse Falconridge' ridicAndu-se inpicioare. Nu am de gAnd si mi injosesc"'

- Stai jos, spuse Rar","ley' E doar pulin temperamentalS'

- Refuz si mi injosesc intr-atAt, incAt si trebuiasci si de-

monstrez cuiva ce merite am, 9i asta cu atat mai pulin in falaunui striin... sau a unei insofitoare, rosti Falconridge pe unton batjocoritor.

Hawk vizu cum Lady Louisa tresiri 9i i se ficu mili de ea'in mod evident, nu era o situalie prea plicuti pentru nici unuldintre ei.

- Hei, Falconridge, nu ai motive si ili descarci frustririle asu-

pra lui LadY Louisa, sPuse el'-imi cet scuze, doamni, spuse acesta inclinindu-se ugor'

Am fost acuzatin mai multe rAnduri ci sunt prea orgolios' daralituri de titlul meu' e tot ce mi-a mai rimas' 9i nu am de gAnd sirenunt inci la asta, daci imi permitefi' Vi doresc tuturor noaptebuni., gtiu unde e uga.

Se intorsese pe cilcAie 9i traversase deja jumitate din camericAnd RavesleY strigi duPi e1'

- Lasi-I si plece, spuse Hawk' Asta inseamni ci avem mal pu-

lini comPetitori.29

-

Lorraine {eat

-

Ravensley se intoarse gi ii arunci o privire ucigaqi surorii lui.-Nu a mers deloc bine, nu? Cumva ai reugit si imi insulli unul

dintre prieteni.-in timp ce tu ai reugit se me insulp pe mine. Nu sunt tempe-

ramentali.O, dar avea o fire pitimagi! O dideau de gol ochii strdlucitori

care igi schimbau culoarea intr-un albastru ceva mai inchis pAnicAnd ajungeau si striluceasci precum flacira din cimin. Pentrunumele lui Dumnezeu, Hawk igi simfi trupul cuprins de un valde dorinfi vi;zdnd atAta emofie. Oare vizuse vreodati o femeiedAndu-gi cu adevirat pe fa!5 mAnia? Femeile cu care umbla elerau mult prea fericite si ii capteze atenlia pentru a face aqaceva. Cu siguranti nu l-ar fr provocat, nu ar fi ripostat, 9i nicinu i-ar fi pus la indoiald cuvintele. Se agtepta caLady Louisa siarunce cu cartea in fratele ei in orice clip;. O strAngea in mAniatAt de puternic, incAt i se albiseri articulaliile degetelor.

- Toate femeile sunt temperamentale, spuse sec Ravensley.

Egti femeie, aga ci e la mintea cocoqului ci egti pdtimagi.-Ce presupunere ridicola! E ca gi cum ai spune ci toli barbalii

sunt idioli.-

Hei, misoari-li cuvintele...-

Mdsoard-fi-Ie tu, spuse ea ridicAndu-se brusc.Respira cu dificultate, rapid, in timp ce sinii i se ileau prin

materialul rochiei, facadul pe Hawk si se simti qi mai pufinconfortabil in hainele lui. Avea si se trezeasci intr-o situafiecam jenanti daci trebuia si se ridice brusc de pe scaun. incercisi se concentreze asupra titlului carlii pe care o linea in mAni,orice numai si nu o mai priveasci direct. Era fiici de conte 9isora celui mai bun prieten al lui, nu o tirfulili ordinari. Reaclialui era complet nepotriviti, pe lAngi faptul ci era cAt se poatede derutanti.

-E din ca\za amantei mele, nu-i aga? izbucni Ravensley, iarHawk se intrebi ce altceva mai pierduse din disculie care dusesela aceasti presupunere. Nu egti de acord cu ea, nu ai fost niciodatide acord, dar cu toate acestea trebuie sd ifi dai seama cd domnii defamilie buni au amante.30

Doamna f,e conrYan{s --=-

- Eu n-am, interveni Hawk laconic, reaclie ce atrase doui pe-

rechi de ochi albaqtri sPre el'Nu gtia de ce simfise nevoia si se apere' 1e sPula ceva ce ar

fi putui si ii faci lui Lady Louisa o impresie buni' Incerca si iEi.rr*ere"s.e scopurile matrimoniale' ori ea era cea mai scurti qi

mai lipsiti de nepiiceri cale de a le implini' Cel pulin aqa gAndeainainte ca acesti intAlnire sI se transforme intr-un fiasco'

-Lady Louisa, ali spus mai devreme' inainte si ne pierdemcumpitul, ci nu ne considerali demni de a fi prezentafi' A1i weasi ne explicali mai pe larg cum ali ajuns la o asemenea conclu-zie? Pini- la urmi, este posibil si aveli idei greqite in ceea cene privegte.

- carrd fratele meu vine acasi in zori, dupi ce petrece noap-

tea in compania voastri, duhneqte a alcool 9i a parfum ieftin',prr" ea stringind cartea la piept ca pe un scut' Trebuie si ilajut si urce scaiile, 9i are gura cam slobod;' Nu doresc si ne punpe toli intr-o situa,tie jeianta repetAnd ce spune' Este destul.a gtiu ci nici o doamni nu este in siguranli in prezenlavoastri, ci puneli pre! doar pe cucerire' nu 9i pe premiu' 9i ci deobicei ve debarasali repede de ceea ce ali cucerit' Cum v-a$ putearecomanda unei doamne cireia am datoria de a-i asigura oviali fericita?

Hawk o studie solemn in timp ce se scirpina cu arititorulsub buza inferioari. $tia mult mai multe lucruri despre el decAt;i-ar fi inchipuit,

"9" .a nu era de mirare ci nu intentiona si-I

prezinte doamnelor'-

Credeam ci fericirea lor depinde de obpnerea unui titlu'(le doamnd nu ar fi mai mult decAt incAntati si devini ducesS?

- $i dupe ce noutatea de a fi ducesi nu mai are nici unhaz?-

Din fericire, pinS' si se intAmple asta' mi voi ingriji si imiobtin cei doi mogtenitori, 9i nu voi comenta daci va incerca si igi

l,,aseasci fericirea in alti Parte'-

Dar Plicerea?Hawk fu luat prin surprindere de intrebarea ei' Ce gtiau doam-

nele cu educalie aleasi du'p'" plicere' 9i in mod special ce qtial.ady Louisa despre asta? Oare aflase ceva din proprie experienti'

31

-

Lorraine lfeat

sau din auzite? oare ce bombenise Ravensley in timp ce ea il cirape sciri in sus gi il ageza in pat, qi ce il intrebase ea in acea starevulnerabili, cand vorbea aga de liber? Daci avea rimba atat de slo-bode, Hawk se mira cd inci o mai avea in gurd.

- Desigur, nu ag putea refuzaniciodati unei femei ocazia de a-i

oferi plicere, spuse Hawk dregdndu-gi vocea.Ea il privi atent, de parcd ar fi incercat si igi dea seama daci

cuvintele lui ar trebui luate ca atare, sau daci aveau vreun intelesascuns. Daci ar fi fost vorba de orice alti femeie, ar fi avut griji sdfoloseasci vorbe cu dublu sens. Lucrurile erau cam pe ,.u-,ihi" d"cufit. se simtea de parci ar fi vdzut-o acum pentru prima oari,gi nu putea si nu recunoasci ci era fascinat... era chiar in pericolde a flirta cu ea, incercind si o faci si vadi lucrurire din punctullui de vedere, cici seducfia avea o putere enormi de convingere.

- CAt de generos sunteti, spuse ea in cele din urmi.

-Aga mi gAndeam gi eu.-

imi pare riu, Excelenti, dar nu mi-ati spus nimic care sd miconvingi ci ar trebui sd vi, recomand. Ap reugit insi si imi inti-riti credinta ci ali fi complet nepotrivit.

-Pozilia dumneavoastri pare pulin cam inflexibili.-

se prea poate, dar mi-o mentin. in orice caz,ineventualitateaci am judecat gregit gi sunte(i potrivit, nu voi face nimic ca si vdsabotez nici pe dumneavoastri, gi nici pe fratele meu. Dar nici nuvi voi lncuraja pe vreunul si le obtineti favorurile, gi nici pe elesd vi le ofere.

- Louisa...

- Sunt hotiriti, Alex, spuse ea, tiindu-i vorba lui Ravensley.

Iar acum, domnilor, vi rog si mi scuzati, am multe lucruri de pusla punct inainte de plecarea de mAine.

Faptul ci ii tot gisise nod in papuri ii cam stinsese dorintalui Hawk.

-Vi apreciez sinceritatea, Lady Louisa, spuse el, ridicAndu_sein picioare gi ficAnd o scurti, pleciciune.

- Nu am vrut si fiu crudi.

- Nu cred ci ali putea fi crudi nici daci ati vrea. Apreciez gi

faptul ci vd luati responsabilitdfile atit de in serios.32

Doamna de comyan[s

-

- Daci imi permiteti, Excelenfi, poate ci ar trebui sd faceli gi

dumneavoastri Ia fel.-incerc, doamnS.-

Sunt gi americance pe care nu le am eu in griji...-

Da, dar nici una nu este la fel de bogati gi, degi imi gisili totfelul de defecte, dalimi voie si vi asigur c5. nu mi multumesc cuputin, cAnd pot avea mai mult.

-Da, din vorberia incoerenti a fratelui meu, mi-am dat seamaca sunteti un berbat care preferi excesele in toate privinfele.

Hawk era grozav de tentat si ii smulgi volumul din mAini gisi il arunce in capul fratelui ei. Nu i se intAmpla des si rimAnifara replici.

- Cred ci ali infeles ce am vrut si spun, rosti ea incet. Yi urez

noapte buni, adiugi ea gi, firi a mai agtepta rispunsul lor, iegi cugratie din cameri.

-La naiba, nu pot si cred ci arefuzat s6. ne ajute, spuse Ra-vensley de indatd ce se inchise uga in urma ei.

- Nu pot si nu mi. intreb exact ce ai putut si spui in timp ce te

cara pe sciri, i-o intoarse Hawk.-A, nimic important, te asigur. Nopfi pierdute, biuturi, pe-

lreceri... binuiesc ci nu o pot invinoviti cd nu are o pirere preabuna despre noi, dar nu conteazi asta. Chiar gi aga, suntem ceirnai buni candidafi gi nu ar trebui si avem vreo problemi in aobtine mAna uneia dintre fetele familiei Rose. Putin coniac ca sis;irbitorim provocarea care ne agteapti?

- Chiar te rog.

Hawk aruncd o privire spre uqi. ii era teami ca il pigtea ol)rovocare mai mare decAt sa atragi atenfia uneia dintre tinerelellose. Pentru el, era posibil si se dovedeasci mai greu s-o ignoreprc insotitoarea lor.

Capitofuf s

- Nu pot si cred ci mi-ai insultat prietenii in felul in care ail,rcrrt-o.

xi

-

Lorraine dem

-

Louisa infelegea prea bine cd Alex nu era doar furios, ci qijignit. Ficuse mai mult decit si ii insulte prietenii

- il ranise pro-

fund. impituri galul cu mare grijd., dar nu de teami si nu stricevegmintul extrem de delicat din tesituri de lAni, ci pentru ci sesimtea fragildin acea clipi gi avea nevoie de ceva confortabil caresi o aline. $i ei ii venise la fel de greu si spuni adevirul, cumle venise gi lor sI il audi.

- imi pare riu, Alex, dar dupi cum am spus, mi s-a incredinlat

sarcina de a le g6.si acestor doamne niqte soli potriviti, iar tu giprietenii tiu nu sunteli deloc aga ceva.

- Doamnele sunt in ciutare de sofi cu ranguri nobiiiare,

ori nici cI poli gisi ceva mai important decAt un duce, asta dacdnu reugegti cumva sd prinzi in mreje ceva singe regal, gidaci imi permifi, nu cred ci are si se intAmple una ca asta.Avem cu tofii nigte titluri cit se poate de interesante, multu-mesc de apreciere.

Louisa agezi galul in cufir. ii f;cuse semn cameristei si ii lasesinguri in clipa in care Alex nivilise in dormitorul ei. Degi ugade la cameri ri.misese u$or intredeschisi gi exista posibilitateasi 6e auzifi de servitori, aceqtia se pricepeau de minune si liniproblemele stipAnului lor doar pentru ei. Cel pulin aga proce-daseri cAnd fuseseri platiti a$a cum se cuvine. CAtiva dintre eiigi ciutaseri de lucru in alta parte, dar cei trei care rimiseserierau c6.t se poate de loiali.

- Mama tinerelor este cea care este atAt de porniti si le gi-

seasci soli cu titluri nobiliare, gi nu ele insele. Ele cauti dragostegi pasiune, spuse ea infruntAndu-l pe Alex. Cum a$ putea si le re-comand cu congtiinta impdcati gentilomi care, dupi toate proba-bilitaliie, nu ar putea niciodati si le ofere dragoste, care le dorescdoar din motive pecuniare?

-Crezi cu adevirat ci ai si gisegti vreun lord in toata Angliacare si se uite la ele gi sI nu se gAndeasci in primul rAnd la cAt depline le sunt cuferele cu blnet?

- Speranfa moare ultima.

34

Doamna de comyanis

-

- Nu po(i fi atAt de naivi. Chiar in dimineala asta te plAngeai

cd egti sirac6, gi ci asta garanteazd ci nu o si ili gisegti niciodatiun sot.

- Da, dar tu cdutai si imi demonstrezi ci, la un moment dat, un

barbat iqi va da seama de adevdrata mea valoare. Oare nu se poatespune acelagi lucru gi despre aceste mogtenitoare americane?

El se intoarse cu fala la fereastri, contempland gridinileinveqm6.ntate in mantia intunecati a nopfii, cu mAinile strAnse laspate. Se supira rar pe ea, dar cAnd se intAmpla si o faci, putea sidevini chiar inspiimAntitor.

Louisa gtia ci incerca si se linigteasci pentru a nu spunelucruri pe care amAndoi le puteau regreta.

-Jenny gi Kate sunt foarte cumsecade... sunt atAt de tine-rc, qi mult mai naive decAt mine, spuse ea fecAndu-gi curaj gif:icAnd un pas timid spre el. Dezbat daci mai intAi e pasiunea,sau dragostea. Jenny igi doregte pasiune, iar Kate dragoste,rlar sunt congtienti de faptul ci sunt qanse mari ca am6.ndouisa se trezeasci miritate cu vreun lord rece gi distant care nu le vaoferi nici pasiune, gi nici dragoste. Degi ag putea si md certr r-r tine cAt e noaptea de lungi ci ele sunt principala mea grijd,rrr realitate pentru mine imi fac griji. Louisa ilvdzu cum incre-rnenegte gi igi indreapti spatele, aga ci mai flcu un pas spre el.( ) sa le servesc de insolitoare doar pentru o perioadi scurti, agar;i e o afacere tare ciudati. Pentru a fi apreciati, nu trebuie sdocup acest post o perioadi prea lungi de timp, poate un sezon,rrraxim doui. Moqtenitoarele se vor cisitori, iar eu voi cduta alte,loamne care si aibd nevoie de serviciile mele. Trebuie si devinr unoscuti drept o insolitoare care igi line promisiunea de a gisir t'a mai buni partidi, ori tu gi prietenii tii ali dovedit in mairrrulte rAnduri ci nu vi calificali pentru asta.

- Daci ar fi si mi cisitoresc cu una dintre mogtenitoare, nu ai

rrr;ri fi nevoite se cauli o alti doamni pentru care si faci pe insofi-to;rrea in societate. Ai avea o renti. Ag avea griji de nevoile tale 9i,rl,rca ag face o inlelegere generoasd, aq putea si ili ofer o zestre gir;,r iti gisesc un so!. Nu ili dai seama ci te afli in postura potriviti;rcrrtru a ne ajuta pe amAndoi?

olJJ

-

-[-orraine']{eat

- imi ceri si imi sacrific integritatea.

-Dar nu Ie datorezi nimic acestor doamne!-Nu ai ficut niciodati o promisiune?-Desigur ci am fecut promisiuni.- $i !i-ai tinut promisiunile?iqi putea da seama dupi privirea lui uimita ca igi ddduse seama

de capcana pe care i-o intinsese. il iubea nespus, dar uneori elchiar subestima inteligenfa femeilor.

- Ei bine? insistd ea.

- Da, recunoscu el in cele din urmi fari prea mare tragere

de inimi.-

De ce?-

Pentru ci era onorabil si fac asta.-

Nu te agtepfi ca eu si fac acelaqi lucru?-

Banuiesc ci da.in mod evident era nemullumit de adevdr, dar cel pulin

se calmase.-

Cu toate acestea, tot cred ci ne-ai subestimat destul de multcAnd ne-ai eliminat din lista posibililor candidafi pentru doam-nele tale.

-Poate pe tine, spuse ea cu un zimbet blajin, insi nu pe Fal-conridge gi cu siguranfi nu pe Hawkhurst.

Firi indoiale, Hawkhurst era cel mai rau dintre toti trei.Fratele ei nu intrase deloc in belele inainte ca acesta si apari inviafa lui.

- Ne place si ne simlim bine, gi nu vid deloc care e problema

cu asta.-

Biuturi, petreceri, boroboale pAni in zori... tocmai faptul cafiuvezi aceste lucruri ca pe o problemi nu te recomanda drept opartidi potriviti.

- Cam intortocheat mod de a vedea lucrurile, Louisa.

- Ba deloc. Ag vrea si te pot recomanda, chiar ag vrea, dar pur

qi simplu nu pot.-

Nu vei vorbi insi in defavoarea noastri, nu?-Nu am spus chiar asta ceva mai devreme?-

Ba da, dar egti femeie, iar femeile sunt schimbetoare.

36

Doamna fe comyanis

-

-Ai o pirere atAt de proasti despre femei, incAt mi mir ci ilicauli o sofie.

- Este de datoria mea si o fac.

- inci un motiv pentru care nu ai fi potrivit.

-Tu chiar crezi ci existi vreun barbat care si-9i doreasci sise cisitoreasci? spuse el izbucnind intr-un rAs violent.

- Da, aga cred.

- Crede-mi , dragd sori, cAnd ili spun ci nici un birbat nu

doregte si se cS.sitoreasci.

Louisa se gAndise intotdeauna ce avea si se mute din casa incare se niscuse gi crescuse doar cAnd avea si intre in cea a berba-tului cu care se cisitorise. Era cu adevirat o experienti ciudati sistea intr-un dormitor striin gi si incerce si gi-l inchipuie ca fiindal ei

- pentru o vreme, desigur, qi totugi pentru citeva siptimAni,

poate luni sau chiar ani!Stituse la mogia de la lari a unor prieteni, ins6. nu petrecuse

.rcolo mai mult de cAteva zile. Acolo fusese un vizitator, un oas-pete bine-venit, ori in aceasti case, era cu totul altceva. Cu sigu-ranti nu era un membru al familiei, degi nu chiar o servitoare, darr1u era prietena nimanui.

Se agezi pe pat gi pe cuvertura nefamiliari cu un oftat. Era in-r;otitoare in inalta societate, 9i acesta era noul ei cimin. in timp,va fi nevoiti s5. se mute in alte case, ca un nomad, feri a avea unIoc numai al ei.

$tiuse ci acesta va fi prelul pe care trebuia si iI pliteasci atuncit ind luase deciziade a plasa acel anun!. Era o prostie si fie melan-r olic6., cici incercarea ei fusese o reugiti.

Privea in timp ce camerista ei personah, Colette, care ii fusesert'partizati de citre doamna Rose, ii ageza lucrurile din cufer inlifirnier. igi adusese toate hainele, qi se temea ci asta ar putea fi1

r rca mult pentru noua ei pozilie sociali. Ar fi trebuit si se ameste-, r' in peisaj. in timpul sezoanelor trecute, propria ei insofitoare,, verigoari cisitoriti, fusese cAt se poate de discreti, iar Louisarlorea si ii urmeze exemplul. Nu avea si atragi deloc atenfia

i/

-

-[-orra[ne l{eat

-

asupra ei, dar avea sd fie foarte atenti cu protejatere ei gi cu oricedomn care avea si le bage in seamd.Dupa ce termini de agezat hainele, Colette trimise un lacheusi duci cuferele, apoi o lisd singuri pe Louisa, promilAnd ci

avea si re',rini pentru a o ajuta si se pregiteasci pentru cina.Era un semn promi;itor. Cel pu$n doa_rn Ros" ,r.r ru rg,"p,,ca ea si minAnce la bucitirie cu servitorii.

Cu un oftat, Louisa se ridicd, merse pAni la fereastri gi privistrada. Nu era stipAna casei, deci nu trebuia si aiba grijide mesesau sd stabileasci meniul zilei cu bucitarul. fra prqirr"crm nelinig_titor sd fie atAt de liberi, gi totugi atAt de incitugati. Ce Oumne_zeu si. faci cu timpul pe care il avea la dispozigiei

Trebuia si igi organizeze uncalend.ar de evenimente, ori ca sifacd asta, trebuia si treaci in revisti invitafiire pe care re primiseridoamnele. De asemenea, trebuia si alcituiascd o listi cu prezen-tirile necesare. Se simli dintr_odati coplegiti de atat"a ,"Jfrrrrr_bilitefi, c6ci de fapt in spatere fiecirei sarcini se afla tocmai povarade a gdsi un so! potrivit pentru aceste doamne. Cu toate ,i"rt"a,cum gtiai care e soful potrivit?

O bitaie ugoard la ugi o ficu si se indep drtezede fereastra gisi igi intrerupi gindurire. inainte si poati rispunde, uga se des-chise gi Jenny igi ifi capul, c, .rr, ,ambet strilucitor.-

Te-ai instalat?-Pentru moment.-

iqi pot line de urAt?-

Mi-ar face mare plicere.-

Perfect, spuse Jenny intrAnd repede in cameri gi trdgAnd_odupi ea pe Kate, care tinea o carte in mana. Ne-am gandit ci amputea vorbi despre ce agteptiri avem.-

Ce idee minunatd! spuse Louisa.-Ea s-a gAndit ci am putea vorbi despre agteptirile noastre,

sublinie Kate, ardtind din cap spre sora ei. Nu vid cum ar puteadiscufia asta si schimbe ceva., .AT adus invitatiile, spuse Jenny inmAnindu-i un teancLOUlSer.3B

-

Doamna de comyanie

-Minunat, chiar mi gAndeam ci trebuie si aflu cum stati cu...oare cum si spuni asta mai politicos... primirea de invitafii.

-Nu ili face griji, o linigti Kate, primim cele mai de vazi invi-talii. Lui Bertie i-a cam pl5cut de Jenny.

-A[i ficut cunogtinfi cu pringul de Wales?-Mi-a zAmbit, spuse Jenny dAnd din umeri. Am dansat o

singuri data gi nimic mai mult.-

Mama voastri trebuie si fi fost incAntati.-

Pufin spus, admise Kate. Judecind dupi reacfia ei, te-ai figAndit ci Jenny e pe cale si devini prinfesi. Din picate pentrudumneata, atunci i-a venit ideea si angajeze o insolitoare pentrunoi in inalta societate.

- De fapt, sunt cAt se poate de mulgumiti ci a ficut-o, recu-

noscu Louisa-Acum, povestegte-ne despre dumneata, o indemnd Jenny,

agezAndu-se pe pat.Kate iui loc pe un scaun din apropiere, surprinzAnd-o pe

Louisa prin faptul ci nu igi deschisese cartea ca si-gi ingroapenasul in ea.

- Nu sunt prea multe lucruri de spus, incepu Louisa, agezAn-

du-se pe un scaun gi sortind invitafiile.Trebuia si admiti ci era destul de impresionati. Erau invitate

numai la serate organizate de lumea buna.-Aqi fost vreodati indrigostiti? intrebi Kate.-

Nu, spuse Louisa fdri a ridica privirea.-A[i avut vreodati parte de pasiune? intrebi Jenny.in momentul acela, Louisa ridici privirea spre ele.-

Nu ag vrea si fiu nepoliticoasi, insi in mod cAt se poate deserios, fetelor, ar trebui si vi mai extindefi orizontul. Pare ciaveli destul de pufine subiecte de discugie. Spunefi-mi ce vd placesi facefi.

- Mie imi place si citesc, spuse Kate.

- Ce noutatel exclamd Jenny dindu-gi ochii peste cap. Nu cred

cd ar fi. reugit si iqi dea seama de asta.-

Ce ifi place si citegti? intrebi Louisa, firi si ia in seami sar-casmul lui Jenny.

39

Lorraine deat

-

- Povegti romantice.

- Ce altceva iti mai place? o intrebd Louisa prinzind curaj, cici

simtea in sfArgit ci e pe cale si faci progrese.-

Ciocolata. De aceea gi sunt mai rotofeie decat Jenny. imi pla-ce si mininc ciocolatd in timp ce citesc.

- $i citeqte exagerat de mult, addugi Jenny.-

Nu sunt siguri cd este posibil si citeqti prea mult, repliciLouisa.

- Nu merge niciieri fdri si aibi o carte in mAni.

- Fac asta pentru ci md plictisegti atAt de repede, i_o intoarse

Kate. Trebuie si mi distrez gi eu cu ceva.-Doamnelor, cred cd ne-am indepirtat din nou de ra subiect,interveni Louisa inainte ca tinerele sd igi mai arunce qi arte

rAutifi. Urma si imi spuneti ce vi place si facefi.-

Eu prefer si stau in aer liber, spuse Jenny. imi place si cild_resc gi sa merg cu bicicleta.

-cu bicicleta? intrebd Louisa. Dar nu sunt cam instabirebicicletele?

- Da, velocipedul este cam nesigur. Am incercat si merg odati

cu el gi am cdzut. Am o mici cicatrice d.easupra sprAncenei, spuseea indicAnd semnul. Tricicleta e mai sigura gi am gi mers cu ea.Dar eu nu mi dau in vAnt dupi siguranti, dumneata?

- Sigur ci imi place si fiu in sigurantd.

- Dar siguranfa e plictisitoare, zise Jenny, sucindu_se in fel

gi chip prin pat pAna cdnd ajunse si stea pe burti, cu berbia inmdini. Mie imi place aventura.

-Agadar, ifi doregti un sot aventuros, conchise Louisa, incer_cAnd sd restrAngi lista de preferinte a fetei.

- cu siguranfi. Trebuie si fie ardtos, dupd cum am stabirit deja,

gi si sirute bine. Pe care dintre lorzii_atiincercat?-

Louisa se simtea de parci tocmai ar fi dat soarele pe gAt, iarlumina lui ii emana acum din trup.

-Poftim?-

Pe care dintre lorzi i-afisirutat?-Nu l-am sdrutat pe nici unul, spuse ea, cletin6.nd din cap gi

nevenindu-i si-gi creadi urechilor.+0

Doamna f,e contyan[s

-

- Nici unul? intrebi Kate, pdrAnd la fel de qocati ca Jenny.

-Nici unul Nu se cuvine si primegti sirutdri... cel pufin nupini egti logoditi.

- Dar cum afli daci ili place cum siruti? intrebi Jenny. Daci

saruti... cu multd salive, ca un cAine?-Ei bine... nu m-am gindit niciodati la asta.Jenny se risuci in pat gi se ridici in capul oaselor.-Auzisem eu ci englezoaicele nu primesc sirutiri, dar nu am

crezut niciodati ci e adevirat.-

Dar primim sirutiri, spuse Louisa, dintr-odati in defensivi.Mi-a fost sirutati mAna gi odati un domn m-a sirutat pe obtaz.

-O, Dumnezeule, ce scandalos! exclami Jenny ducAndu-gimAna la guri. Pe ce obraz, pe stAngul sau pe dreptul?

- Pe stAngul, spuse Louisa dupi ce se gAndi pufin.

-Slavi Domnului. Daci ar fi fost pe dreptul, probabil ci ai fifost nevoiti si te marili cu el. Un sirut pe obrazul drept este cumult mai scandalos.

- Las-o in pace, Jenny! o admonesti Kate. De fapt, si gtii ci tu

imparli sirutiri cu pulin prea multe ugurinfi.-

imi place si fiu sirutati, replici Jenny, dupi care se concen-tri asupra Louisei. Nu existi insolitoare in America, aqa ci avemmai multd libertate in a gusta pasiunea.

-Acum insi nu vi aflafi in America, 9i trebuie sd ne respec-tafi traditiile, spuse Louisa. Ciutafi si atrageli un lord care sivi ia de sofie. Trebuie si fifi cuviincioase mereu, altfel nu are s5- vdmai respecte.

- Nu are si ii placi daci ii permit si mi sirute?

Louisa scoase un oftat.-

Nu igi va dori o femeie care a fost ugor de atras... la rele.-Atunci intreb din nou, cum voi gti daci imi va plicea sirutul

lui daci nu mi siruti?-

E aga de important si te sdrute?-

Cu siguranfi, nu-i aqa, Kate?-

Nu mi se intimpli prea des si fiu de acord cu Jenny, dar tre-buie si recunosc ci in aceasti privinli are dreptate.

+t

-

forraine l{em '-

-Aqi alege si nu vi cisitorili cu un barbat doar pentru ci nuv-a plicut cum v-a sirutat? intrebi Louisa.

- Ei bine, asta chiar nu gtiu. Binuiesc ci ar depinde daci mi

iubegte sau nu.Dintr-odati Louisa se simfi grozav de naivd, tAniri gi anosti

pe lingi aceste domniqoare. Gregise cAnd considerase ci ele eraucele inocente.

-Aqadar, daci nu luati deciziainbaza sirutului lui, de ce esteatAt de important si vi sirute?

- Pentru ci ar putea fi un avantaj.

-Aratos gi si sirute bine, spuse Jenny. SI trecem la urmitoa-rea cerinta: mAini mari.

Louisa se incrunti la ea.-Vi bateli joc de mine.-Nu, nu, deloc, degi de fapt nu m-a atins niciodati intim un

berbat, cAnd mi gAndesc la asta, mi gAndesc la nigte mAini marigi puternice, capabile si imi ofere pasiune.

Louisa igi drese glasul.-

Cred ci trebuie si ne concentri.m asupra a ceva ce putemmlsura de la distanfS.

-Ce anume?-

Simlul umorului, inteligenfa, cAt de interesante sunt subiec-tele pe care le abordeazdintr-o conversatie...

- Dar unde e pasiunea in toate acestea? intreba Jenny

- Pasiunea nu este doar fizici, spuse Louisa, este $i in felul in

care un barbat igi priveqte mogia gi vede generaliile care l-au pre-cedat. Este in aprecierea lui fali de Shakespeare, ln modul in carese achiti onorabil de obligafii, in felul lui curtenitor de a fi, inrespectul fali de cei mai in vArsta decAt eI. Se pot observa atAt demulte lucruri de la distan!5.

- Nu imi vei permite sa mi fac nevizuti ca si sdrut vreun bdr-

bat, nu-i aga? spuse Jenny oftand.-Nu, din picate, nu vi voi permite. Gentilomii nogtri pretind

ca doamnele pe care Ie au in vedere pentru cisitorie si aiba opurtare ireprogabild, aga ci trebuie si ne asiguram ci sunteli la fel+2

Doamna de comyanie, --

de potrivite pentru ei, cum sunt gi ei pentru dumneavoastri'incep si cred ci va trebui si vi invi! si ne apreciali tradifiile'

- Nu vreau leclii - am avut parte de mult prea multe, siri

.lenny. Agadar, la ce bal si mergem? continui ea, aritind spre in-vitafiile din poala Louisei.

Louisa incepu si caute din nou prin invitalii, intrebAndu-sedaci nu cumva igi luase o sarcini imposibili.

Capitofuf INumai gdndul la insurdtoare il ficea si il treaci togi fiorii, dar

l{awk qtia ci ajunsese Ia un moment in viali in care nu prea mairvea de a1es. La treizeci gi patru de ani - cdci mama sa ii aminteain mod constant de vArsta pe care o avea -, nu mai era un tine-rel. Avea datoria de a produce un mogtenitor 9i era, de asemenea,obligat si le asigure intr-un fel sau altul celor pe care ii avea in grij;i siguranla financiari. Iar o mogtenitoare americani i-ar fi oferitr at se poate de ugor ambele lucruri.

Defi surorile Rose nu erau singurele moqtenitoare din Londrarlin acest sezort, Lady Louisa aruncase minuqa, indiferent daci of icuse in mod intenlionat sau nu. Pe legea lui, se hotdrise cd, avea:ri se cisitoreasci cu una dintre ele pur gi simplu pentru ci LadyLouisa era a$a de siguri ci nu avea si o faci.

Chiar ii plAcea o provocare buni' Hawk stitea in picioare lAn-1i;r uga de stich care didea inspre terasi 9i, firi si-l vadi cineva,, rbserva cum Lady Louisa se plimba cu elegan!5 prin cameri, pre-:zt'ntAndu-gi protejatele unor domni alegi de ea' pe care ii consi-,lcra fdri doar gi poate potrivi{i. Erau plicticogi 9i nu aveau delocsirntul aventurii. ce picat c5 nici unul dintre acegti gentilomi age-;r,rti, cuviinciogi gi bine educali nu o luase de nevasti. Aga nu arrrr;ri fi fost nevoit si se lupte cu idealismul ei minunat.

Primul bal era fird indoiali cel mai important. Impresia pe carer I [-:iceau doamnele urma si influenleze restul sezonului monden.

43

Lorraine lfeat

-

Din observatiile lui, reugise si deduci faptul ci ambele doam-ne erau cAt se poate de dragute, gratioase gi echilibrate. insi cemogtenitoare americani nu era aga? Aveau bani la dispozi-tie, iar banii inseamni putere. Desigur, gi un titlu inseamniputere. Daci le-ar aduce impreuni pe acestea doui, ar fi deneoprit. Ar putea si faci tot ce ii trecea prin cap, unde voia gicAnd voia' viala ar deveni a$a cum nu mai fusese de murt: fru-moasi. Nu ar mai avea atatea responsabiliteti $i gi-ar duce maiugor poverile.

igi petrecuse ceva timp construind strategia care avea si ilajute in a-gi atinge gelul de a se cisitori cu una dintre surorileRose. Acum tot ce ii mai ri.mAnea de ficut era sd igi puni planulin aplicare.

Muzica pentru cadril se incheie. Le urmiri pe fiecare dintresurori cum erau conduse inapoi langi insotitoarea lor. Agtepti citse apropiari domnii, Lady Louisa le incredinti pe protejatele ei,iar doamnele furi conduse inapoi pe ringur de dans. sosise mo-mentul ca Hawk si intre in actiune.

Nimic nu ii plicea mai mult decAt vAnitoarea.

.

Louisa igi didu seama de prezenta lui cu mult inainte si il vadi.ii simqi privirea gi atenfia concentrate asupra ei de parci tocmaigi-ar fi zdrit prada. Nu gtia cum de ii trecuse un asemenea gindprin minte. $tia doar ci asta simtea.

igi muti pulin privirea gi il vizu indreptdndu-se spre ea cupas de felini, cu un aer de pasire ripitoare in migciri. Era unbdrbat civilizat care i se piru dintr-odati cAt se poate de siiba-tic. Era atat de teribil de intunecat nu doar din pricini ci erabrunet, ci qi ca fel de a fi. Numele pe care i-l gisiseri prieteniilui apropiati, Hawk

- uliu

-, pirea cit se poate de potrivit. Nu iispusese niciodati astfel, cici nu gi-ar fi putut permite sd fie atatde familiari cu el.

Putea infelege foarte bine de ce igi cAgtigase acea reputafie _cum ci nici o femeie nu era in siguranli aldturi el. vizandu{ insi-nuAndu-se in fafa ei, i se piru cAt se poate de periculos.44

Doamna fe comyanie

-

Ochii i se inchiseseri 9i mai mult la culoare, iar guta i se arcui'intr-un zAmbet leneg, senzual. Nu se mai uitase niciodati la bu-zele unui birbat. Ce moi gi atrigitoare pireau. ii era din ce in cemai dificil si igi tragi risuflarea, ca 9i cum nigte degete invizibilei-ar fi strAns gireturile de la corset.

- Lady Louisa, spuse eI torcAnd incet, asemenea unui leu

care mArAie incetigor, aqa cum atszise ea intr-una dintre vi-zitele 1a gridina zoologicit. imi faceli onoarea de a imi acordaacest dans?

Louisa simli fierbinleala din obraji 9i se intrebi daci el ii vedeaimbujorarea.

- Excelenfi, dupi cum sunt convinsi ci 9ti[i deja, particip la

acest bal in calitate de insofitoare, 9i nu ca invitati'La inceput fusese o situalie dificile gi jenanti, cici cunogtinle-

le o salutau gi incepeau si infeleagi care eta rolul ei. Se eliminasede bunivoie de pe piafa fetelor aflate in cautare de soti, 9i sufereavizindmila din ochii cel0r cu care visase odinioari si se cisito-reasci. Acegtia igi vizuseri visul cu ochii, in timp ce ei nu ii mairimisese decAt un co$mar. Dar riul fusese deja ficut, zvonurileaveau sd se rdspindeasci, gi Louisa era convinsi ci avea si ii fiemult mai ugor si igi faca aparilia la urmitorul bal. PAni la sfArqi-tu1 sezonului monden, avea si uite ci nutrise weodati speranfesi se cisitoreasci gi si igi intemeieze o familie.

- Daci-mi permiteti, v-a!i descurcat de minune si vi linefi

protejatele ocupate pentru moment, 9i nu mai au nevoie de ser-viciile dumneavoastrS. Nu vid nimic riu in a da un tur pe ringulde dans.

Cit de mult iqi dorea si ii fi putut accepta invitafia, si selase prinsi in vArtejul dansului pe podeaua lustruiti ca 9i cind nuar fi avut nici cea mai mici grij5, insi nu putea sd nu se intrebede ce atunci, de ce o invitase la dans chiar atunci, in condiliile incare nu o mai ficuse niciodati inainte?

- Nu se cuvine, insistd ea, sforfAndu-se si se convingi 9i pe ea

insigi de asta.Ce riu ar putea face dacd,pre! de doui-trei minute, s-ar bucura

pur gi simplu de seara aceea 9i de atenlia unui birbat?45

-

Lorraine 1{sqy

-

- Nimic nu mi se pare ci se cuvine mai mult decat si dansez cu

o doamn.d atrigitoare.-

Ce pune{i la cale, Excelenfi? intrebi ea, ingustAndu_gi ochii.-Pdrefi a crede ci nu sunt potrivit pentru a fi soful cuiva,

aga ci m-am gandit ci n-ar fi riu si vi ofer o mici demonstratiea faptului ci pot fi cit se poate de fermecitor daci imi propunasta. v-ag ruga si figi la fel de fermecitoare. Daci nu vi vefi age-za mina pe bratul meu gi nu mi. veli lisa si vi conduc pe ringulde dans, toati lumea va crede ci m-a[i respins, ceea ce nu este osituatie chiar de invidiat pentru o insotitoare in inalta societate,nu-i aga?

- M-a!i pus intr-o situatie imposibili.

-Atunci permitefi-mi si vi scot din ea, spuse el inclinAndu-giugor capui gi oferindu-i un zAmbet rdvigitor.

Adevirul era ci nu avea alti solutie decat si ii accepte invita-lia' incerci s5- nu pari prea incantatd de faptur ci avea ocazia sdse unduiasci in ritmul muzicii. Firi si scoati o vorba, igi agezimana pe bratul lui gi ii permise si o conduci pe ringul de danspentru un vals.

Nu mai dansase de la Criciun. Era atat de minunat si pluteas-ca in condurii ei in ritmul pagilor unui gentilom. cand luase ho-tirarea de a ciuta un post de insolitoare in inalta societate nuse gandise ci avea si fie nevoiti doar si priveasci de pe marginecum se distrau ceilalti in loc si se afle in mijlocul distracliei. Deginu avusese niciodati un pefitor serios, nu stituse insa nici pemargine. Avusese mereu parteneri de dans, gi carnetelul ii fusesetot timpul plin.

- cum vi place noua slujbd de insofitoare in inalta societate?

intreba Hawkhurst.Louisa aproape ca se impiedica auzind intrebarea. Oare reugi_

se cumva si ii citeasci gindurile? oare chipul ei trida mai multdecAt credea ea?

- imi place destul de mult, multumesc de intrebare.

- Implici foarte multl rispundere.

*Aga este.

+6

Doamna f,e comyanis

-

- Nu am putut si nu observ cd afi prezentat-o pe una din tine-

re lui Lord Ainsley.-

Da, pe Jenny.-

Mmm, murmuri el, strAngAnd din buze ca qi cum ar fi evitatsa spuni ceva.

- Ce inseamni asta mai precis?

-Vi rog si imi iertafi indrizneala, dar fratele dumneavoastrirni-a spus ci afi menfionat faptul ci domnigoara Jenny Rose igirloregte pasiune.

Si-l ia naiba pe frate-siu! Oare chiar nu linea nimic secret din( (.ea ce vorbeau ei? iqi ficuse griji ci ar putea si apari zvonuri;rrintre servitori gi, cind acolo, tocmai in privinla lui AIex ar fit rebuit sd igi faci griji.

- Da, ea chiar igi doreqte pasiune, recunoscu ea fera mare tra-

11r:re de inimi.-Atunci, daci imi permitefi, cred ci ar fi o minune daci va gisi

,r$a ceva aleturi de Ainsley.-

Poftim?* Este un fapt bine gtiut ci Ainsley... nu a cunoscut pasiunea,

r;puse el cu glas scizut, astfel incAt Louisa fu nevoiti si se ridicern vArful picioarelor pentru a-l arz|

-Vreti si spuneli ci nu are amanti?-Vreau si spun mult mai mult de-atAt. Vreau si spun ci nu a

r rrnoscut atingerea intimi a unei femei pAni acum.Louisa igi impuse si nu roqeasci auzind asemenea cuvinte

rrr

-

Lorraine I{em

-Ba da, cum si nu? spuse ea cu risuflarea intretdiati. Cu si-guranti ci dansau prea repede, insi. ea nu iqi simlea picioareleatingAnd podeaua. Totugi, nu vdd de ce un berbat trebuie si fiepromiscuu pentru a fi plin de pasiune.

- Atunci, spuneti-mi , vd. rog, cum ar putea un berbat si invete

cum si ii provoace plicere unei femei?Louisa nu se mai putu abflne gi izbucni in rAs auzindu-i remar-

ca plini de indrizneali.-Aqadar, justificafi faptul ci mergeti la bordel considerAnd

demersul o experienti educativi? Ca un fel de gcoala...?-

Chiar aga. Doamnele care ofera plicere indeplinesc un rolimportant in societatea noastrS, qi acesta este apreciat atAt derar. Ele se asigur6. ci un berbat nu bAjbAie in noaptea nunfii giil instruiesc cum si atingi o femeie, spuse el, inclinAndu-gi ugorcapul, astfel incAt Louisa ii simti risuflarea calde pe obraz. ii aratiunde sd. atingi o femeie astfel incit, atunci cAnd face dragoste cuea, ea si fie la fel de satisficuti ca gi el.

Louisa igi didu brusc seama de cit de mari erau mAinile luiinminugate, qi de cAt de lungi erau degetele lui. Se intrebe catepasiune puteau produce acestea, gi cum le-ar fi folosit. Ce fuseseel invifat? Nu se indoia ci fusese un elev strilucit. Chiar gi acum,folosindu-se doar de ochii qi de vocea lui, de apropiere, de miinilelui inminugate, reugea si dea na$tere in mintea ei unor imaginicarnale tulburitoare.

- BazAndu-mi pe ceea ce mi-a dezviluit fratele meu despre

strddaniile dumneavoastrd, fire indoiali ci sunteti expert.-

Da, mi consider astfel. V-agi dori un berbat care si nu gtiecum sd vi poarte pe aripile pasiunii?

Louisa igi didu brusc capul pe spate gi se opri, uluiti.-

Cred ci e destul, Excelentd, spuse ea. Nu se cuvine si imi vor-biqi despre astfel de lucruri.

-imi cer scuze, dar pirea ci nu ati reugit si va dali seamade ce Lord Ainsley nu ar fi capabil sa ii ofere domnigoarei JennyRose ceea ce igi doregte, gi de ce nu este deloc un lucru atAt degroaznic ca fratele dumneavoastri, eu gi Falconridge sa cdutimplicerea inainte de a ne insura.

4B

Doamna f,e comyanis

-

- Doar pentru binele viitoarelor sofii? intrebi ea suspicioasi'

El ii oferi un zimbet machiavelic, fecAndu-i cu ochiul' ceea ce iiintefi beteile inimii, de parci aceasta ar fi fost o pasire in coliviein cdutarea libertilii.

-Desigur ci nu este singurul scop, dar cred ci am putea ci-rlea de

"cord ci, la un moment dat, beneficiile ar fi cu totul 9i

r u totul in favoarea sofiei. Acum venifi, cici muzica continudi;i trebuie si ne migcim, inainte de a deveni subiect de bArfajrcntru ceilal1i, spuse strangand-o mai aproape de el9i tArAnd-o,l,,pa el Ia dans, iara

^ii lisa vreo alternativi in afari de cea de

,r lurma.-Vi puteli justifica comportamentul cAt dorili' reuqi ea si

r;puni. dupi o vreme. Dar nu -t- d" gind sa vi consider

o partidipotriviti pentru aceste doamne'

-Atunci, se pare ci drumui spre inima uneia dintre ele ducer I i rect 1a dumneavoastri.

Louisa nu era siguri ce voia eI sa spuni cu asta' dar cu si-lirrranti cuvintele lui sunau pulin a provocare, ba chiar a aver-tisment. Nici ci putea fi mai recunoscitoare cAnd auzi ultimele,rr rrrd"uri ale muzicii stingAndu-se' EI ii aqezd mAna inminuqati1rt' bralul lui gi incepu si- o conduci spre scaunele de unde o luasel.r rrrceput.

Trebuie si recunosc ci nu vi invinovilesc pentru ca sun-lr'(i de pirere ci am o influenli atAt de nefasti' in tinerele eram,lcstul de nirivag, gi am fost prins in multiple rinduri in situalii,,,rnpromifitoare. Cu toate acestea, vi pot asigura ci' odati cut ,,', crea timpului, m-am maturizat' Mi-ar piicea foarte mult si iilrrr 1;rezentat domnigoarei Jenny Rose'

Excelenli...inainte si imi tefuza\i o cerere atAt de simpli' doresc si

v,r reamintesc cd ali jurat si nu incurajali doamnele si imi ara-t,' lrunivointi, insi in acelagi timp afi promis 9i ci nu imi veli;,rrrrc bete in roate. Si nu mi prezentati inseamni si imi puneli1,,'tc in roate, 9i ficAnd asta, vd incilcali promisiunea' Nu este un,,rrrlrortament prea lSudabil din partea unei femei care are da-trrrirr de-a avea gtiiide nigte tinere doamne' indriznesc si cred

+9

-

Lorraine Tleat--cd familia Rose nu ar vedea cu ochi buni faptur ci nu sunteti ofemeie de cuvAnt.

-Ah, avefi un rdspuns pentru oricel spuse ea.-Aga mi s-a spus, zise el, ficindu_i cu ochiul. Nu md pricepdoar la cuvinte, gtiu sd imi folosesc bine gi mainile. Gandigi-va hasta, Lady Louisa. Le-afi refuzaprotejateror dumneavoastri ceea

ce le pot oferi?-Aroganfi? Da, cred ci le_ag putea refuza asta.-

Nu luafi increderea in sine Jrept aroganfi.Inainte si poatd rispunde, Louisa dadrlpeste Jenny, care il pri_vea pe Hawkhurst de parcd ar fi fost un desert p" r^i"r" gara""si il savureze. Americancere astea erau atat de neruginate. Nici nuera de mirare ci aveau nevoie de o insofitoare. sigur ci trebuia sdfacd prezentirile, gi degi Louisa ezita si faci asta] 9ti" .a ii,

-o-ment ce Hawkhurst era acolo, ar fi fost o insulti si nu il prezintelui Jenny.Evident ci, de.indatd ce ficu prezentirile, el o inviti peJenny la dans gi, din nefericire,

"" l* disponibili. Louisa ezitiin a recunoagte cd aritau minunat impreuni. Jenny era inalti qimlidioasi ca o trestie, iar capul ii

"i.rrrg"" exact pAni la umirul lui.Nu ar fi fost nevoit-si_igi.plece.rp.rt i"rrtru a_i vorbi in goapti giar fi trebui doar si igi incline pulin capul pentru a o sdruta. Oarede unde apiruse acel gAnd enervant? tu siguranqa nu le_ar fi per_mis sd se sirute.-Dar gtiu ci e inalt, nu glumi.intorcAnd brusc capul, i dur.op"ri pe Kate stAnd in picioarelAngi ea. Ce insotitoare iresponrrbih

"ra. Crm d.e nu igi diduseseama ci aceasta se apropiase de ea?

- Poftim?

..

-Uimitorul gentilom cu care danseazi Jenny, spuse ea dAnddin cap in direcfia ringului de dans. Cine este?-Ducele de Hawkhurst.-

Nu ili este pe plac.-Nu am spus asta.

-

- Ei nu a$a explicit, dar dupi felul in care il priveai, parci te_aifi agteptat si faci ceva gregit. Acum sincer vorbind, Lady Louisa,

50

Doamna f,e comyan{s

-

nu trebuie sd ili faci griji in privinla iui Jenny. Poati sd igi poartesinguri de griji.

Poate tocmai asta o ingrijora pe Louisa, cici se temea ci aveasi descopere ci. nu era nevoie de ea. Ci nici lorzii englezi, 9i nicimogtenitoarele americane nu aveau nevoie de ea, ori ea igi doreacu disperare si aibi cineva nevoie de ea.

Capitofuf s

-Vid cd Hawk a ficut o migcare diabolic de isteafd, spuseFalconridge laconic.

-Aga se pare, rispunse Alex.-

Cine s-ar fi gindit si flirteze pulin cu insolitoarea ca si iipoati fi prezentat doamnei de care este interesat de fapt?

Alex fusese surprins ci Louisa acceptase invitalia la dans a luiHawk. $i totugi avusese de ales? Nu se afla intr-o pozigie care siii permiti si ii rAdi in nas unui duce. Alex nu se putea hotiri ce ilenerva mai mult: faptul ci Hawk dansase cu sora lui, sau ci acumdansa cu frumoasa Jenny Rose. Doamne, 9i ce bine i se potriveanumele de familie, cdci era o rozi crescuti printre spini.

,,Buni formularea asta, trebuie si o tin minte", se gAndi el.,,S-ar putea sd imi fie utili."

-E sora ta, mdcar pe tine te-ar putea ptezenta, bombiniFalconridge.

-Deocamdati este pulin supiratd pe mine. Binuiesc ci numi-ar spune nici cAt e ceasul daci m-aq deranja si o intreb.

- $i de ce ar fi. supirati pe tine?-

Pentru ci nu am fost de acord cu opinia ei conform cireia nusuntem nigte partide potrivite.

- Dar chiar nu suntem nigte partide potrivite.

Alex ii arunci o privire lui Falconridge. Oare era acesta acelagibarbat care iegise valvArtej din casa lui din cauzapirerii deloc mi-gulitoare pe care o avea sora lui despre el?

5l

Lorraine deat

-

* Parcd ifi sustineai sus gi tare obiectiile privitoare la pire_rea ei.

, - t":tt":am sus qi tare propriul refuz d,e a mi dovedi vrednic

oe oprnra ei.- $i asta pentru ci egti de pirere ci nu egti vrednic?-

Hai si nu mai vorbim despre asta.- cu siguranfd grumegti. Bine, poate cd ne mai distrimgi noi...

-E mult mai mult de_atAt, Ravensley. Am traumele mele pecare nu doresc si le aduc ca zestre nici unei femei.

- $i totuqi trebuie si te insori.Falconridge oftd.-

Da, trebuie si mi insor, iar aceste mogtenitoare sunt tamanpotrivite pentru mine. Sunt pragmatice gi nu igi doresc dragostesau sentimente' igi doresc un titlu, iar eu vreau banii ror. poate gio tdvdleali buna din cand in cand, atunci cand am chef, dar nimiccare sd dea nagtere vreunor