UNIUNEA BANCARĂ EUROPEANĂ

Consideraţii în contextul actual şi posibile implicaţii în

activitatea bancară

15 octombrie 2014 Dr Petre Bunescu

|

I. CONSIDERAŢII GENERALE

P.2

Criza Financiară în cifre

Bail-out (fonduri publice):

592 mld.€ între oct 2008 – dec 2012 (4.6% din PIB UE 2012) - măsuri de susţinere a

capitalizării băncilor cu probleme

nivel maxim în 2009 – 906 mld.€ (7.8% din PIB UE 2012) - măsuri de garantare şi

alte forme de sprijinire pentru asigurarea lichidităţii

România – sistemul bancar nu a necesitat sprijin din fonduri publice

Răspunsul UE la criza financiară

din 2008 - construirea etapizată a unui sistem financiar sănătos și mai eficient, prin:

Îmbunătățirea supravegherii sistemului financiar

(autorităţi de supraveghere – EBA, ESMA, EIOPA, CERS)

Un singur set de reglementări.

|

Necesitatea Uniunii Bancare

îmbunătăţirea funcţionalităţii pieţei financiare

unice prin reducerea fragmentării acesteia

asigurarea stabilităţii financiare

consolidarea încrederii în sistemul bancar

european şi în moneda comună

reducerea riscului de contagiune în cazul unor

turbulenţe financiare

ruperea cercului vicios dintre guverne şi băncile

cu probleme

P.3

prevenirea retragerilor masive de depozite (“bank run”)

UE: 53% din activele bancare globale => responsabilitate în corectarea deficiențelor

din trecut şi în asigurarea stabilității financiare la nivel mondial

|

Single Rulebook

P.4

Obiectivele Uniunii Bancare

asigurarea stabilităţii financiare

menţinerea potenţialului sistemului financiar de a genera creştere economică

Pilonii Uniunii Bancare

Single

Supervisory

Mechanism

Single

Resolution

Mechanism

Single

Deposit

Guarantee

Scheme

|

I. Mecanismul unic de supraveghere (MUS)

transferul principalelor responsabilităţi privind supravegherea bancară de la nivel

naţional la nivel European

BCE – supraveghere directă: bănci semnificative, bănci care au solicitat sau primit

asistenţă financiară publică directă, bănci mai puțin semnificative când este necesar

pentru a asigura aplicarea consecventă a unor standarde înalte de supraveghere, cele

mai importante trei bănci din fiecare stat membru participant

ANS - supraveghere directă: bănci mai puţin semnificative

P.5

4 septembrie 2014 BCE a publicat lista finală a celor 120 de instituții de

credit semnificative

26 octombrie 2014

Se vor face publice rezultatele exercițiului de

evaluare a calității activelor și testelor de stres

04 noiembrie 2014 Asumarea integrala de

către BCE a prerogativelor de supraveghere

|

Exercitiul de evaluare cuprinzătoare

130 banci considerate semnificative

aproximativ 85% din activele bancare din zona euro

P.6

Creşterea transparenței prin

creșterea calității informațiilor cu

privire la situația băncilor

Luarea de măsuri corective după

identificare

Creșterea încrederii tuturor celor

afectați de activitatea sectorului

bancar în sănătatea și onestitatea

băncilor

Etape:

Evaluarea riscurilor

Evaluarea calității activelor (AQR)

Executarea unei testări la stres

|

II. Mecanismul unic de rezoluţie (MUR)

P.7

Comitetul Unic de

Rezoluţie

Autorităţile Naţionale de

Rezoluţie

Fondul Unic de Rezoluţie Bancară

Comisia Europeană

BCE

|

Directiva privind redresarea şi rezoluţia bancară

Banking Recovery and Resolution Directive

cadrul legal comunitar unitar, integrat și coerent, în scopul:

asigurării continuităţii funcţiilor critice ale instituţiilor financiare

minimizării riscurilor de contaminare

reducerii hazardului moral

protecţiei finanţelor publice

protecţiei deponenţilor

ieşirii ordonate de pe piaţă a instituţiilor în dificultate, fără afectarea stabilităţii

financiare

P.8

|

Directiva privind redresarea şi rezoluţia bancară

Banking Recovery and Resolution Directive

Instituie coordonarea mecanismelor de rezoluţie:

P.9

Vânzarea activităţii

Banca-punte

Separarea activelor good-bank/bad bank (AVAB)

Recapitalizarea internă (bail-in) - suportarea pierderilor de către

acţionari/creditori (categoria depozitelor garantate este exceptată)

până recent bail-out → buget de stat + împrumuturi FMI, UE, BM

un răspuns la problema “too big to fail”

se evită apelul la banii publici

|

Fondul unic de rezoluţie bancară (FUR)

21 mai 2014 - a fost semnat, la Bruxelles, Acordul Interguvernamental pentru

transferul şi mutualizarea contribuţiilor la FUR (semnat de către reprezentanți ai 26 de

state membre, cu excepția Marii Britanii și Suediei)

oferă baza legală pentru transferul de resurse financiare către FUR şi mutualizarea

contribuţiilor prelevate la nivel naţional

constituit din contribuțiile tuturor băncilor din statele membre participante

nivel-țintă: 55 de miliarde € în 8 ani

P.10

|

III. Reţeaua schemelor armonizate de garantare a depozitelor bancare

armonizarea sferei de cuprindere a depozitelor garantate → 100.000 de euro în toate

ţările UE

plata mai rapidă a compensaţiilor în caz de faliment bancar → reducerea termenului de

despăgubire de la 20 de zile la 7 zile

existenţa unor scheme de garantare credibile şi bine capitalizate

finanţare ex-ante

0,8% din depozitele garantate - nivelul minim impus de legislația UE

armonizarea informaţiilor furnizate deponenţilor

instituirea de cerinţe de supraveghere a schemelor de garantare a depozitelor

P.11

|

II. IMPLICAŢIILE ASUPRA SECTORULUI BANCAR ROMÂNESC

Aderarea României la Uniunea Bancară - argumente

Prevalenţa capitalului din zona euro – peste 70% din activele nete şi din capitalul

sistemului bancar din România – bănci din zona euro

Participarea din interior la construcţia mecanismului - first-hand knowledge

Înlăturarea unui stimulent pentru dezintermediere din partea băncilor străine -

reducerea cu aproximativ 35% a finanţării externe de la băncile-mamă (2013 - jumătate

din reducere)

Eliminarea posibilităţii arbitrajului jurisdicţional

Costurile considerabile generate de neparticipare

Vulnerabilitate la efectele de contagiune

Lipsa coordonării transfrontaliere, eficace şi imparţiale, a procesului de soluţionare a

unor crize bancare

P.12

|

Provocări ale procesului

Asigurarea că toți jucătorii industriei bancare, dar şi toate sistemele bancare naționale

ale uniunii sunt la fel de bine supravegheate şi reglementate după aceleași exigenţe

(single supervision mechanism and a single roole book)

Evoluția actuală - împărţirea responsabilităților pe bănci în cele cu impact sistemic şi

celelalte, între BCE şi băncile naționale => ar putea duce exact la efectul opus celui

propus - single supervision mechanism and a single roole book

2013 - experții au avertizat în ceea ce privește flexibilitatea care ar putea apărea în

aplicarea regulilor ce vizează capitalul bancar – posibilitatea aparitiei unui efect de

uneven playing field

Costul indus industriei şi consumatorului de act bancar - taxele pentru supravegherea

de către BCE, contribuția la Fondul unic de rezoluție (FUR) și la schemele de garantare

a depozitelor naționale; + testele pe care trebuie să le treacă băncile din zona euro -

pot implica majorări de capital

P.13

|

Întrebări. Incertitudini:

Cât va dura procesul de implementare a acestui proiect în toată Uniunea

Europeană?

Cât de bine va răspunde BCE la reducerea birocraţiei în asigurarea supravegherii

unice şi cât de rapidă va fi reacţia sa la posibilele dificultăţi din activitatea bancară?

Întărirea cadrului de reglementare a activităţii bancare şi această supercentralizare a

supravegherii bancare vor limita, oarecum, intermedierea financiară – care este deja în

declin – ori se va asigura suficient câmp de actiune pentru instituţiile de credit în

revigorarea activităţii bancare ?

Costurile suplimentare pentru instituţiile de credit impuse de implementarea Uniunii

Bancare vor mai asigura o rentabilitate normală a activităţii băncilor şi interesul

acţionarilor acestora ?

P.14

|

2019 – România care va adera la Zona Euro

va putea asigura menţinerea unui sistem bancar sănătos, de la care se

aşteaptă continuarea implicării sale în susţinerea activităţii de intermediere

financiară

prin ameliorarea mediului economic încă neprietenos

prin împiedicarea arbitrariului prin tot felul de ingerinţe la nivel

legislativ sau administrativ.

eliminarea tendinţelor de superbirocratizare şi ingerinţelor de ordin politic sau

administrativ din activitatea bancară => reaşezarea activitatii financiar-bancară pe

fundamentele sănătoase ale economiei de piaţă performante.

P.15

|

Surse:

România, adoptarea euro şi Uniunea Bancară Guvernator - Mugur Isărescu - Guvernatorul BNR

Aderarea României la Uniunea Bancara şi ajustarea sectorului bancar – Florin Georgescu – Prim-

viceguvernator BNR

Viziunea și acțiunea impuse de construcția Uniunii Bancare - Prof. Univ. Dr. Nicolae Dănilă

Ministerul Finanțelor Publice

Banca Centrală Europeană

Comisia Europeană

Federaţia Bancară Europeană

P.16