dizertatie finalaaaaaaaaaaaa

UNIVERSITATEA BUCUREȘTI FACULTATEA DE GEOGRAFIE

Efectele multiplicative ale turismului vitivinicol în orașul Murfatlar

Îndrumător, Absolvent, Conf.univ.dr.Elena Matei Pelinaru Victorița Liliana

2012

2

CUPRINS

CUPRINS ..................................................................................................................................................... 2

INTRODUCERE......................................................................................................................................... 4

CAPITOLUL I. PREZENTAREA GENERALĂ A ORAŞULUI MURFATLAR .............................. 5

1.1AŞEZAREA ŞI ACCESIBILITATEA-ELEMENTE FAVORIZANTE ............................................. 5

CAPITOLUL 2. ISTORICUL CERCETĂRILOR GEOGRAFICE ŞI A VITICULTURII ÎN ORAŞUL MURFATLAR.METODOLOGIE DE CERCETARE .......................................................... 8

2.1.ISTORICUL VITICULTURII ÎN ORAŞUL MURFATLAR ............................................................ 8

2.2.METODOLOGIA DE CERCETARE .............................................................................................. 10

2.2.1. ISTORICUL CERCETĂRILOR ............................................................................................... 10

2.2.2. OBSERVAŢII PE TEREN ....................................................................................................... 11

2.2.3. METODA INTERVIULUI ....................................................................................................... 12

CAPITOLUL 3. POTENŢIALUL VINIVITICOL AL ORAŞULULUI MURFATLAR ................... 15

3.1.CADRUL NATURAL POTENŢATOR AL VITICULTURII ......................................................... 15

3.1.1.RELIEFUL CA SUPORT AL VITICULTURII ŞI TURISMULUI VITIVINICOL ................. 15

3.1.2.CONDIŢIILE CLIMATIC FAVORIZANTE ............................................................................ 16

3.1.3. ROLUL RESURSELOR DE APĂ ........................................................................................... 17

3.1.4.SOLURILE-FACTOR DETERMINANT AL VITICULTURII ................................................ 17

3.1.5.VEGETAŢIA ŞI FAUNA ÎN PEISAJUL VINIVITICOL ........................................................ 18

3.2.PODGORIA MURFATLAR ............................................................................................................ 20

3.2.1. SĂLILE DE DEGUSTARE MURFATLAR ............................................................................ 21

3.2.2. PUNCTUL TURISTIC MURFATLAR .................................................................................... 21

3.2.3.TEHNOLOGIA OENICOLA .................................................................................................... 23

CAPITOLUL 4. CIRCULAŢIA TURISTICĂ ....................................................................................... 24

4.1.PIAŢA TURISTICĂ ........................................................................................................................ 24

4.2.STRUCTURI DE CAZARE UTILIZATE ÎN MURFATLAR ......................................................... 26

4.3.STRUCTURI DE ALIMENTAŢIE SPECIFICE ............................................................................. 27

CAPITOLUL 5. RESURSELE TURISTICE ALE CADRULUI NATURAL ŞI ANTROPIC .......... 31

5.1.RESURSELE ANTROPICE ............................................................................................................. 31

5.1.1 ANSAMBLUL RUPESTRU DE LA MURFATLAR ............................................................... 31

5.1.2.MUZEUL VIEI ŞI VINULUI .................................................................................................... 32

5.1.3.CONACUL MIHAIL KOGALNICEANU (SF. SEC. XIX - INC. SEC. XX) .......................... 33

5.1.4.BISERICA „NAŞTEREA MAICII DOMNULUI” (1903) ........................................................ 33

3

5.2. RESURSELE NATURALE ............................................................................................................ 34

5.2.1.REZERVAŢIA NATURALĂ „FANTANIŢA” MURFATLAR ............................................... 34

CAPITOLUL 6. EFECTELE TURISMULUI VITIVINICOL ASUPRA DEZVOLTĂRII TERITORIULUI....................................................................................................................................... 35

6.1.EFECTUL MULTIPLICATIV ......................................................................................................... 35

6.1.1.DEZVOLTAREA AŞEZĂRII ................................................................................................... 36

6.1.2.DEZVOLTAREA ECONOMIEI LOCALE .............................................................................. 38

6.2. INFRASTRUCTURA GENERALA SI ACCESIBILITATEA ....................................................... 43

6.2.1.TRANSPORTUL RUTIER........................................................................................................ 43

6.2.2.TRANSPORT FEROVIAR ....................................................................................................... 44

6.2.3. TRANSPORT NAVAL ............................................................................................................ 44

6.3.ASPECTE SOCIO-DEMOGRAFICE: FORŢA DE MUNCĂ ......................................................... 45

CAPITOLUL 7. PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE TURISTICĂ ................................................. 48

7.1.STRATEGII DE DEZVOLTARE ŞI PROMOVARE ...................................................................... 48

7.2.ANALIZA S.W.O.T-MURFATLAR ................................................................................................ 51

CONCLUZII ............................................................................................................................................. 54

BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................................... 55

ANEXE ...................................................................................................................................................... 56

4

INTRODUCERE

România este una din cele mai frumoase ţări europene, potenţialul ei turistic fiind

recunoscut atât la nivel naţional, cât şi internaţional. Deţine o gamă largă de resurse turistice

naturale si antropice, valorile culturale si tradiţiile oferind un plus de atractivitate acestui

teritoriu. Varietatea cadrului natural, dar şi a manifestărilor cultural-artistice, atrage anual

milioane de turişti. Din păcate, însă, nu întregul teritoriu este în egală măsură valorificat din

punct de vedere turistic.

Turismul vitivinicol este capabil să prezinte istoria noastră, a românilor, exprimată prin

istoria viţei-de-vie şi a produselor ei, şi, totodată, să asigure cadrul destinderii şi recreării

tuturor doritorilor de o asemenea activitate.Turismul uval vine în întâmpinare reinstaurării

echilibrării între interesele lumii rurale şi ale spaţiului rural şi nu numai, ca o cerinţă a

societăţii contemporane europene.Deoarece este considerat un mijloc menit să asigure

dezvoltarea economiei locale şi naţionale, este o bază de plecare pentru un nivel superior

economic şi pentru noi perspective ale dezvoltării economice în acest spaţiu.

Turiştii pot fi atraşi nu numai de frumuseţea peisajului vitivinicol, foarte diversificat,

ci şi de raporturile excelente calitate/preţ ale serviciilor şi produselor, precum şi de stimularea

interesului pentru locuri mai puţin cunoscute, mai neobişnuite, prin străbaterea unor drumuri

ale vinului şi cunoaşterea unor obiective mai noi şi interesante, mai puţin bătute în turism,

mai aproape de natura primară.

Cu ocazia realizării acestei lucrări, ţin să mulţumesc celor care m-au îndrumat şi ajutat la

întocmirea ei, în mod deosebit doamnei conferenţiar Matei Elena care m-a orientat spre acest

studiu.

5

CAPITOLUL I. PREZENTAREA GENERALĂ A ORAŞULUI MURFATLAR

1.1Aşezarea şi accesibilitatea-elemente favorizante

Oraşul Murfatlar se află aşezat la 44° 10´ 25´´ latitudine nordică şi 28° 24´ 30´´

longitudine estică în Dobrogea, la distanţa egală de 18km între Municipiul Constanţa şi

Municipiul Medgidia, pe drumul naţional ce leagă Constanţa de Bucureşti.(Fig.1.1)

Fig.1.1 Localizarea oraşului Murfatlar in cadrul României şi a judeţului Constanţa

Teritoriul administrativ are o formă neregulată, cu suprafaţa de 6.925,075 ha şi

lungimea conturului de 50.993,21 m conform măsurătorilor efectuate la bornarea acestuia din

1994.Se învecinează: la nord – comuna Poarta Albă, la est – comuna Valu lui Traian, la sud –

comunele Mereni şi Ciocârlia, la vest – oraşul Medgidia.Oraşul este alcătuit din localitatea

Murfatlar şi satul Siminoc (după datele Primăriei oraşului Murfatlar)(Fig.1.2.)

6

Fig1.2.Vecinii oraşului Murfatlar

Faptul că oraşul Murfatlar este aşezat pe principalele artere de circulaţie navală, rutieră,

cale ferată şi aeriană, care leagă întreaga ţară, de staţiunile de pe litoral si de portul

Constanţa constituie un mare avantaj putând fi considerată o caracteristică principală din

punct de vedere al aşezării.Datorită faptului că oraşul este străbatut de Canalul Dunăre

Marea-Neagră , acesta devine port maritim şi fluvial.Oraşul este străbătut de două

importante căi de comunicaţie E 81 si DN 3.În partea de sud a oraşului va trece autostrada

A2 Bucureşti-Constanţa, aflată în construcţie iar în dreptul oraşului se construieşte un punct

de descărcare de pe autostradă.(Fig.1.3)

7

Fig 1.3.Imgine din satelit a oraşului Murfatlar (Sursa:Captură Google Earth)

8

CAPITOLUL 2 ISTORICUL CERCETĂRILOR GEOGRAFICE ŞI A

VITICULTURII ÎN ORAŞUL MURFATLAR. METODOLOGIE DE CERCETARE

2.1.Istoricul Viticulturii în oraşul Murfatlar

În anul 43 î.H. principala ocupaţie de bază a locuitorilor acestor zone din cele mai

vechi timpuri era cultivarea viţei de vie, iar oamenii de la Murfatlar conştientizează faptul că

sunt continuatorii unei tradiţii îndelungate şi se mândresc cu asta.Scythia Minor, denumirea

antică a Dobrogei, era cunoscută pentru cultivarea viţei de vie, vinul obţinut aici fiind unul

dintre produsele care făceau obiectul schimburilor comerciale dintre populţia autohtonă

(tracii) şi coloniile greceşti de pe malul Mării Negre. Mărturii scrise despre tradiţia

producerii vinului la Murfatlar au fost lăsate şi de faimosul poet latin Ovidiu (Publius

Ovidius Naso. 43î.H,-17d.H), care a trăit în cetatea Tomis, situată pe malul Mării Negre, în

perioada 9-17 d.H., fiind exiliat de împăratul roman Augustus.

Renumita podgorie Murfatlar deţine o poveste care începe pe locul actualelor plantaţii

ale Staţiunii de Cercetare Viticolă ce datează de mai bine de un veac.Istoricul M. D. Ionescu

preciza în lucrarea sa „Dobrogea în pragul secolului XX”, scrisă în anul 1904, că în 1887 s-a

înfiinţat pe aceste locuri o pepiniera a statului, în suprafaţa de 4,8 hectare, plantată cu arbuşti

şi viţă-de-vie, plante care aveau rolul de a înlătura efectele secetei.

Începând cu anul 1907 cultura viţei de vie a fost organizată mai bine prin înfiinţarea

aici a primelor loturi experimentale. Specialiştii vremii, încercând sa refacă viile distruse de

filoxeră în ultimile decenii ale secolului XIX, au plantat la Murfatlar 10 hectare cu soiurile

franţuzeşti Chardonnay, Clairette, Pinot gris, Pinot noir, Folle blanche şi Malvoisie.Marii

precursori ai viticulturii româneşti George Nicoleanu şi Vasile Brezeanu au gasit la

Murfatlar, condiţii de climă şi sol asemănătoare cu cele din regiunea Champagne – Franţa.

Astfel s-a format aici un centru de producere a vinurilor spumante, produsul purtând

sugestiv numele de „Lacrima lui Ovidiu” , centru care a funcţionat în perioada 1913-1916.

9

În anul 1936 se înfiinţează primele plantaţii viticole cu soiuri nobile vest europene

fapt ce a determinat cunoaşterea şi dobândirea prestigiului podgoriei Murfatlar în

România.În anul 1943 se înfiinţează Staţiunea Experimentală Viti Vinicolă Murfatlar.Gama

de soiuri cultivate în podgorie a fost lărgită cu soiuri valoroase precum Sauvignon Blanc,

Muscat Ottonel, Traminer Rose, Riesling Italian pentru vinurile albe şi Cabernet Sauvignon

şi Merlot pentru vinuri roşii.

În 1955 podgoria este consolidată şi extinsă la suprafaţa de 2600 hectare, prin

înfiinţarea întreprinderii de Stat Murfatlar.Treptat, vinurile produse aici s-au impus atât de

piaţa internă cât şi pe cea externă, Întreprinderea de Stat Murfatlar devenind liderul

producătorilor români de vin.

Un moment foarte important în istoria staţiunii vitivinicole l-a constituit sărbătorirea

“Zilei Marinei” în august 1939, prilej cu care, la organizarea unei degustări de vinuri

organizată de prefectul Constanţei – Petru Gusti în prezenţa regelui Carol al II-lea, acesta,

marcat de calitatea vinurilor, dispune trecerea pepinierei în cadrul furnizorilor pentru

domeniul regal, Murfatlarul capătând numele de Vie Regală.În perioada următoare

viticultura Dobrogei a cunoscut importante prefaceri structurale, modernizându-se plantaţii

vechi dar şi înfiinţându-se altele noi, caracteristice unei viticulturi intensive şi de înalt

randament. Cu ajutorul dragostei oamenilor care au “sfinţit” aceste locuri, s-a reuşit

transformarea unui ţinut arid, cu un relief accidentat, prin care trecea doar drumul de acces

al caravanelor de negustori, legând portul Constanţa de celelalte oraşe mari ale provinciilor

româneşti, în una din “bijuteriile “ Dobrogei, a ţării şi chiar a intregi lumi, numită Podgoria

Murfatlar .(www.SCV Murfatlar.ro)

10

2.2.Metodologia de cercetare

Metodologia de cercetare a avut trei componente. Prima a constat în parcurgerea

literaturii de specialitate, a doua observaţii directe pe teren iar a treia este bazată pe interviu

pentru a afla interesul faţă de potenţialul vini-viticol din zona oraşului Murfatlar.

2.2.1. Istoricul cercetărilor

Printre ocupaţiile tradiţionale ale dobrogenilor, cultura viţei de vie a reprezentat din

timpuri străvechi o îndeletnicire de bază. Antichitatea greco-romană este prezentă în orice colţ

al acestui ţinut; de la Oltina, Medgidia şi Adamclisi la Babadag şi în viile căruia a fost

descoperită o superbă statuetă întruchipandu-l pe Bachus cu un ciorchine de strugure în mână.

În epoca romană viticultura a cunoscut o perioadă de înflorire.Sortimentul viticol se

îmbogăţeşte cu noi soiuri care se vinifică după tehnologii perfecţionate.Mărturii scrise despre

prezenţa unei activităţi vitivinicole în această zonă datează şi de la poetul latin Publius

Ovidius Naso (47-I.H.- 17 D.H).

Mai târziu, A. Griesbach afirma că „patria viţei de vie trebuie cautată în ţinuturile

păduroase ale Pontului Euxin şi ale Traciei, până dincoace de Dunăre, iar B.P. Harden spune

că „aici cultura viţei de vie are o vechime mai mare decat plugăria.” R. Billiard, referindu-se

la vechimea culturii viţei de vie în Tracia sustine că ,,dintre toate părţile Europei, Tracia a fost

cea mai veche şi cea mai respectată pentru vinurile sale şi aceea care şi-a păstrat cel mai mult

prestigiul".

Istoricul A.D. Xenopol întăreşte această părere, scriind: ,,Patria cea mai veche a Geto-

Dacilor, Tracia, era o regiune viticolă, cauza pentru care era considerată ca locul de naştere a

zeului vinului, Dionysos". Iar Nicolae Iorga afirma, cu întreaga sa autoritate ştiinţifică:

,,Cultura viţei de vie este de asemenea tradiţională la tracii iubitori de vin".

Prima menţiune scrisă despre viticultura dacică o avem de la geograful antic Strabo (66

i.Chr. - cca. 24). Ea se referă la măsura adoptată de marele rege Burebista (82-44 i.Chr.),

făuritorul statului dac centralizat, privind defrişarea viilor. Se bănuieşte că decizia luată de

Burebista, în urma sfatului marelui preot Deceneu, urmărea nu atât curmarea exceselor

populaţiei faţă de consumul de vin, cât mai ales desfiinţarea tentaţiei pe care viile din Dacia o

11

exercitau asupra populaţiilor străine care veneau aici, mai cu seamă din răsărit, atrase de

roadele viilor. La cucerirea Daciei de către romani, în anul 106, cultura viţei de vie era aici

bine introdusă. Sub influenţa romanilor, care deţineau o experienţă mai avansată, tehnicile

viticole şi vinicole s-au dezvoltat. Importanţa pe care o avea viticultura în perioada colonizării

romane a Daciei se deduce din reprezentările purtate de două emisiuni monetare din acea

vreme.

Este incontestabil că viticultura şi vinificaţia au continuat să existe pe actualul teritoriu al

României în tot lungul acestei zbuciumate perioade. Vasile Pârvan vorbeste chiar despre rolul

important pe care cultura viţei de vie l-a avut în acele vremuri, afimând: “În tot acest timp,

viticultura a devenit principala ocupaţie, constituind fundamentul însuşi al existenţei daco-

romanilor în regiunile carpatice". Este foarte probabil că în acea perioadă a crescut şi mai

mult ataşamentul oamenilor faţă de viţa de vie, faţă de această plantă care, prin miraculoasa ei

capacitate de a trăi chiar şi în cele mai grele condiţii, a devenit un simbol de statornicie şi

continuitate.(Mihai Macici,Vinurile României,1996)

În prezent lucrări scrise cu privire la viticultura din orașul Murfatlar nu există, cea mai

recentă carte fiind „Murfatlar-Legendă și adevăr” scrisă de Fichret Mujdaba, Ştefan, V.

Mihai, și Petre Ionescu în 1977 .

2.2.2. Observaţii pe teren

Pentru realizarea acestei lucrari a fost necesară o cercetare pe teren. Prin observația directă

am realizat fotografii în care am surprins principalele obiective turistice din orașul Murfatlar

și am verificat unele lucruri scrise în urmă cu ceva timp (un exemplu elocvent îl constituie

ansamblul rupestru) .Cercetarea a putut fi realizată în parametrii optimi și datorită diverselor

materiale informative, documente puse la dispoziție de către cei de la primăria orașului care

au fost foarte amabili.Din păcate nu toți oamenii sunt amabili și binevoitori și de aceea la

Crama Murfatlar nu am fost lasată nici măcar sa fac o poză de afară, mi s-a spus că nu am

voie, că trebuie să iau mai întâi legătura cu „ șeful PR Dan Domnaru” iar dânsul nu mi-a

răspuns, în schimb la rezervația Fântânița ne-am întalnit pe drum cu bucătarul de la

restaurantul și pensiunea din rezervație care a fost draguț și ne-a îndrumat și oferit informații

cu privire la turiștii care vin acolo spunând că majoritatea sunt străini, la fel de draguță fiind și

12

doamna care administra mica pensiune și restaurantul.La bisericuțele de cretă accesul este

interzis datorită faptului că acestea se află în reabilitare.

În ceea ce privește realizarea chestionarelor, datorită faptului că au fost realizate în parc, nu

am avut mulți oameni care să mă refuze dar am rămas un pic uimită să aflu că sunt persoane

care nu știu unde e situat orașul Murfatlar, sau să il cunoască doar sub numele de

Basarabi.Un domn mi-a spus ”domnișoară eu nu am reușit sa vizitez orașe mari precum

Timișoara, Iași , iar dumneata mă întrebi de Murfatlar?” iar mulții alții mi-au zis că nu l-au

vizitat niciodată ceea ce relevă lipsa unei bune promovări a orașului.

2.2.3. Metoda interviului

Metoda interviului a fost realizată cu scopul de a afla percepţia populaţiei din

municipiul Bucureşti, ca cel mai mare bazin emient de turişti din România, despre oraşul

Murfatlar în ceea ce priveşte turismul, indeosebi cel viniviticol, pentru ca la finalul studiului

de cercetare să se realizeze o strategie de dezvoltare cât mai potrivită.Interviul a fost aplicat

la 50 de repondenţi în Bucureşti şi este alcătuit din 7 întrebări închise şi 4 întrebări pentru

profilul socio-demografic cu privire la categoria de vârsta, la gen, la studii şi la venitul pe

care aceştia îl deţin pentru a diferenţia şi analiza mai bine datele finale.Astfel, au fost

intervievate 29 de persoane de gen masculin şi 21 de persoane de gen feminin.În ceea ce

priveşte categoria de vârstă, sectorul dominant este cel cu vârsta cuprinsă între 34-49de ani

(25 de persoane), urmat de cel cu vârsta cuprinsă între 24-34 ani (18 persoane), apoi de

categoria sub 24 (5 persoane), la ultima categorie de vârstă încadrându-se doar două

persoane.La prima întrebare „ De câte ori aţi vizitat oraşul Murfatlar?” 14% au răspuns că o

dată, 16% de două ori, 28% de mai multe ori şi 42% au răspuns că niciodată.De la prima

întrebare ne dăm seama de faptul că mulţi oameni nu cunosc zona deoarece nu au vizitat-o

ceea ce denotă o lipsă de promovare a oraşului.Din păcate au fost persoane care nu ştiau

unde se află situat oraşul iar altele care îl cunoşteau sub denumirea de Basarabi nu de

Murfatlar.Majoritatea persoanelor care au vizitat oraşul de mai multe ori sunt cele de

categoria 34-49 ani, procentul fiind de 28%, urmat apoi de cei care au vizitat de două ori cu

un procent de 16% şi o dată cu un procent de 14%.La cea de-a doua întrebare „Ce aţi

vizitat în oraşul Murfatlar?” 38% au răspuns că Punctul turistic Murfatlar, 33% Crama

13

Mufatlar, 18% Rezervaţia şi 11% Ansamblul Rupestru.Dintre cei care au vizitat oraşul,

majoritatea persoanelor care au vizitat punctul turistic Murfatlar au vizitat şi crama iar din

cei cre au fost la Rezervaţie au fost o parte care au vizitat şi ansamblul rupestru.

.La întrebarea a treia”Care consideraţi că sunt cele mai importante atracţii din zona

Murfatlar?” 50% au răspuns punctul turistic şi crama, 35% natura şi 15% mănăstirile şi

bisericile.

La cea de-a patra întrebare „Consideraţi că oraşul dispunde de un potenţial turistic

viniviticol?” 74% au răspuns ca da, 16 % că nu ştiu şi 10% că nu, ceea ce arată că oraşul

poate să ofere turiştilor o vacanţă de neuitat, că deţine resursele necesare practicării

turismului vini-viticol.

14

La cea de-a cincea întrebare ”Consideraţi că este valorificat potenţialul turistic vini-viticol?”

82 % au zis că nu este valorificat, 11% au zis că da şi 7% au zis că nu ştiu.Acest lucru arată

faptul că turiştii au mai multe aşteptări de la zonă iar majoritatea dintre cei chestionaţi care

au răspuns că nu este valorificat au spus că turismul viniviticol din zonă are potenţial.La

întrebarea a şasea” Care credeţi că sunt punctele slabe care impiedică valorificarea

potenţialului turistic viniviticol?”55% au răspuns că spaţiile de cazare, fiind urmate de

spaţiile de alimentaţie publică cu un procent de 28% , după care agrementul cu 14% iar cei

mai puţini au zis că gradul de accesibilitate cu un procent de 3%.La ultima întrebare„Credeţi

că turismul vini-viticol va avea efecte asupra:” 46% au răspuns că va avea efecte asupra

turismului, 29% au zis asupra transportului, 14% industria alimentară şi 11 % în agricultură.

15

CAPITOLUL 3 POTENŢIALUL VINIVITICOL AL ORAŞULULUI MURFATLAR

3.1.Cadrul natural potenţator al viticulturii

Cadrul natural constituie condiţia de bază în dezvoltarea viticulturii acestei zone,

multe dintre vinurile sale fiind solicitate la export încă din antichitate.Pentru calitatea lor

superioară pledează întreaga ambianţă a factorilor ecologici, dar suveran se impune climatul

deosebit de avantajos, mai puţin componenta sa hidrică care rămâne deficitară sub aspect

natural dar nu dificil remediată antropic.

3.1.1.Relieful ca suport al viticulturii şi turismului vitivinicol Relieful în această regiune se impune prin aspectul său tabular-structural, larg ondulat

la altitudini între 100 şi 130 m.Cvasiorizontalitatea platourilor este rar întreruptă de văile

adâncite Carasu şi Peştera cu puţinii lor afluenţi, Valea Carasu, orientată E-V şi cea mai

importantă (60 km lungime), separă Podişul Carasu de la nord, de Podişul Medgidiei,

subunitate a podişului Cobadinului, de la sud.

Structura geologică uşor monoclinală pe direcţia N-S determină totuşi o clară simetrie

a celor două văi în profil transversal, în sensul că versantul drept este slab înclinat (2°-5°)

spre sud şi cu slabă eroziune de suprafaţă, faţă de versantul stâng puternic înclinat spre nord

(10°-20°) şi afectat de accentuate procese de eroziune, stăvilite în bună măsură prin terasare.

Podgoria Murfatlar este axată în lungul văii Carasu, unde valorifică cu precădere

versanţii dar şi unele sectoare de pe platourile adiacente.Şesurile văilor sunt în general

înguste (doar tronsonul mijlociu al văii Carasu ajunge la 500-800 m) şi nu participă decât cu

totul local la aria podgoriei. (Valeriu D. Cotea ,2000).(Fig.3.1)

16

Fig.3.1.Harta reliefului în arealul oraşului Murfatlar

3.1.2.Condiţiile climatic favorizante Climatul este de tip continental, cu veri călduroase şi secetoase, ierni moderate,

primăveri timpurii şi toamne târzii, încât perioada de vegetaţie este cea mai prelungă din

întreaga ţară.Temperatura medie anuală este printre cele mai ridicate din ţară:peste 11°C

(11,1° la Murfatlar) cu variaţii medii lunare între -1°C în ianuarie şi 23° în iulie, extremele

termice absolute fiind de -33°C şi respective 41°C, valori ce demonstrează blândeţea iernilor

dar şi un accentuat grad de continentalism. (Valeriu D. Cotea, 2000).

Regimul termic de iarnă se caracterizează prin fenomene de îngheţ, care cresc ca

frecvenţă şi intensitate dinspre est şi vest, spre partea centrală, încât durata intervalului fără

îngheţ este de 220 spre litoral, 200-210 în partea centrală şi sub 200 de zile în porţiunea

17

nordică.Regimul termic de vară favorizează o sumă medie anuală a temperaturilor medii

zilnice ≥5°C, favorabile dezvoltării tuturor culturilor agricole şi chiar culturilor

succesive.(Geografia României vol V, pg 736).

Precipitaţiile atmosferice însumează cantităţile medii cele mai reduse din ţară, fiind de

regulă în jur de 400 mm pe an (Murfatlar 377,8 mm).Regimul precipitaţiilor realizează un

maxim la sfârşitul primăverii şi începutul verii, convenabil dezvoltării vegetative, urmat de

secetele frecvente şi prelungi ale verii şi toamnei, convenabile maturării şi stafidării

strugurilor.

3.1.3. Rolul resurselor de apă Hidrologic, regiunea viticolă se află într-o zonă deficitară.Reţeaua apelor de suprafaţă

este rară, cu debite şi scurgere semipermanentă, datorită alimentării sărace din precipitaţii şi

din subteran, infiltraţiei rapide în substratul litopedologic permeabil şi evapotranspiraţiei

puternice.

Precipitaţiile reduse şi aflorarea frecventă a şisturilor verzi fac ca apele freatice să fie

slab reprezentate.De regulă sub formă de pânză apar la baza loessului (pe interfluvii la circa

30 m adâncime); în luncile intens aluvionate ale râurilor (Topolog, Hamangia, Săcele ş.a)

apoi la baza unor extinse glacisuri de acumulare (cursurile superioare ale râurilor Medgidia,

Carieirei, Tortoman, Crucea, Stupina) sau la baza versanţilor unor văi Cişmelei, Luminiţa,

Casimcea), (Geografia României vol V, pg. 736). Din această cauză, poate, cea mai

pretabilă utilizare agricolă este cultura viţei de vie.

3.1.4.Solurile-factor determinant al viticulturii Solurile azonale, net dominante în arealele viticole ale acestei regiuni sunt molisolurile

de stepă (cernoziomuri, soluri bălane) şi de silvostepă (cernoziomuri levigate, îndeosebi

cambice).Toate aceste soluri comune au o textură mijlocie sau mijlociu-grosieră şi o bună

18

aprovizionare cu compuşi bio-geo-chimici nutritive, de unde pretabilitatea lor deosebită

pentru culturi arabile şi viticultură.Solurile intrazonale, între care rendzinele şi regosolurile

au o pondere semnificativă şi sunt valorificate de viţa de vie.Solurile aluviale din luncile

celor două principale artere hidrografice, pe langă faptul că ocupă suprafeţe reduse, sunt

restrictive pentru plantaţii viticole, atât datorită gleizării (local şi salinizării din apa freatică

apropiată de suprafaţă) cât şi riscului îngheţurilor şi altor fenomene hodrometeoritice

negative.(Valeriu D. Cotea, 2000).

3.1.5.Vegetaţia şi fauna în peisajul viniviticol Vegetaţia naturală a regiunii este o consecinţă a aridităţii edafo-climatice.În puţine

locuri unde se mai păstrează, ea are caracter tipic de stepă, în care dominante sunt asociaţiile

de graminee cu păiuş (Festuca valesiaca, F.pseudovina), colilie (Stipa lessingiana), negară

(Stipa capillata), pir crestat (Agropxron cristatum), cohabitate sau înlocuite pe pajiştile

degradate cu firuţa bulbiferă (Poa bulbosa), bărboasa (Andropogon ischaemum) .( Valeriu

D. Cotea, 2000). Într-o stânsă legătură cu răspândirea solurilor şi vegetaţiei întâlnim o

varietete foarte mare de vieţuitoare. Datorită acestor raporturi de interdependenţă,

răspândirea teritorială a vieţuitoarelor urmează aprope fidel arealele de vegetaţie.

19

Fig.3.1.5.Harta utilizării terenurilor în arealul orasului Murfatlar

În regiunea de stepă, cea mai extinsă în limitele judeţului Constanţa, fauna prezentă, se

caracterizează printr-un număr mare de păsări şi rozătoare care-şi găsesc hrana din

belşug.Printe speciile caracteristice stepei din judeţul Constanţa se numără popândăul

(Spermophillus citellus), cel mai dăunător şi iepurele (Lepus europaeus) vânat bine

apreciat.Se mai intâlnesc în număr mare, orbetele mic (Spalax leucodon), şoarecele de camp

(Muscpigilegs) şi şobolanul cenuşiu (Apodemus agrarius).Dintre animalele carnivore putem

aminti dihorul de stepă (Plutorius eversmanni) , dihorul pătat, grivanul.Reptilele sunt

reprezentate prin guşterul vărgat, şopârla de stepă (Lacerta taurica), şarpele numit balaur

(Elaphe quatirlineata sauromates) şi broasca ţestoasă dobrogeană (Testudo graeca

ibera).Dintre păsări amintim potârnichea (Perdix perdix), graurul, coţofana, uliul şerpar,

prepeliţa (Coturnix coturnix) şi ciocârlia (Anthus campestris).

20

3.2.Podgoria Murfatlar Vedeta podgoriilor din Dobrogea, şi nu numai, este Murfatlarul. Denumirea de

Murfatlar vine, probabil, de la Muruvet (om generos), apoi Muruvetli (om cu curaj, inima

deosebită, un om de omenie) ce provin din limba tătară..Această denumire s-a metamorfozat

cu timpul în Murfat, apoi în Murfatlar. Primele atestări documentare ale podgoriei Murfatlar

datează de peste 1700 ani.Mărturii scrise despre tradiţia producerii vinului la Murfatlar au

fost lăsate şi de poetul Ovidius, care a trăit în cetatea Tomis în perioada 9-17 D.H. exilat de

împăratul roman Augustus.

Fig.3.2.1.Harta viticolă a Podgoriei Murfatlar (sursă: APEV-Asociaţia producătorilor

şi exportatorilor de vin)

În podgoria Murfatlar, primele plantaţii au fost înfiinţate în 1907 la început pe o

suprafaţă de numai 10 ha datorită unor mari precursori ai ştiinţei viticole româneşti: Vasile

Brezeanu şi George Nicoleanu. În 1934 s-a transformat în Staţiune Experimentală Viticolă.

(Fichret Mujdaba, 1977).

Ea se întinde pe o lungime de 45 de km (între Cernavodă şi Valu lui Traian) şi pe o

lăţime ce variază între 300 m (Cernavodă) şi 15 km (Murfatlar).În cadrul acestui areal sunt

cuprinse culturile viticole din localităţile Murfatlar, Medgidia, Saligny, Satu nou, Castelu,

21

Nazarcea şi Poarta Albă.Situată în apropierea litoralului, mare consumator de struguri şi vin,

podgoria Murfatlar are largi perspective de dezvoltare.Importanţa produselor lor depăşeşte

cadrul judeţului, fiind solicitate şi la export.În structura soiurilor de struguri ai podgoriei

Murfatlar , soiurile de vin deţin cea mai mare pondere.Face excepţie, I.A.S. Medgidia , unde

ponderea cea mai mare o deţin strugurii pentru masă.(Athena Herbest Rădoi, I.Rădulescu,

Judeţele Patriei,1991).

Se poate afirma că Murfatlar este în prezent cel mai important producător de vinuri

din România, deoarece deţine cea mai mare capacitate de prelucrare şi una dintre cele mai

mari capacităţi de depozitare şi cele mai noi tehnologii în domeniul vinificaţiei.Ea este cea

mai întinsă podgorie din ţară ce aparţine unui unic producător, cu o suprafaţă de 2600

ha.Podgoria Murfatlar este unică în România şi prin sortimentele extrem de variate de

vinuri care se produc aici :Riesling italian 20%, Pinot gris 13%, Muscat Ottonel 10 %,

Fetească Albă 6%, Pinot Noir 11%, Merlot 8%, Fetească Neagră 3%, Fetească Regală 2%,

Cabernet Sauvignon 10 % şi Sauvignon Blanc 10%. (Mihail Şerbănescu, Octavian

Şerbănescu, Ghid Poarta albă,2006).

3.2.1. Sălile de degustare Murfatlar

Unul dintre principalele puncte de atracţie ale unei vizite la Murfatlar il constituie

degustarea, care se poate desfaşura fie în incinta Punctului Turistic, fie intr-una din cele

două Sali de Degustare special amenajate în imediata apropiere a Muzeului Viei şi Vinului.

În timpul degustarii, sub atenta îndrumare a specialiştilor de la Cramele Murfatlar, turiştii au

posibilitatea să savureze o gamă reprezentativă de vinuri şi produse din vin Murfatlar într-un

decor specific dobrogean.

3.2.2. Punctul turistic Murfatlar

Construit pe două nivele în mijlocul plantaţiilor, după un proiect care are la bază

elemente ale arhitecturii populare dobrogene, Punctul Turistic Murfatlar este vizitat anual de

mii de turişti români şi străini.An de an, turiştii sunt atraşi aici de 4 tentaţii:Posibilitatea de a

22

degusta întreaga gama de vinuri şi alte produse vinicole obţinute la Murfatlar, oferta de

produse gastronomice tradiţionale de cea mai înalta calitate - incluzand mâncărurile

tradiţionale specifice Dobrogei,Ambianta naturala si panorama peisajului ce pot fi

contemplate de pe terasa Punctului Turistic, precum şi Programul folcloric sustinut de

ansamblul artistic „Murfatlar”.

Fig.3.2.2.Punct Turistic Murfatlar

23

Fig.3.2.2.Punct turistic Murfatlar

3.2.3.Tehnologia oenicolă

În prezent există la Murfatlar toate mijloacele necesare pentru a obţine cel mai bun vin

românesc.Tradiţia şi experienţa sunt puse acum în valoare prin utilizarea celor mai moderne linii

tehnologice de vinificare.Tehnologia folosită este adaptată fiecărui soi de vin.Momentul

recoltării strugurilor este stabilit ştiintific în funcţie de tipul de vin ce se doreşte obţinut, iar

perioada de recoltare permite producerea în mod natural a întregii game de vinuri, de la cele seci

la cele dulci.În septembrie 2002 Murfatlar a devenit prima societate viti-vinicolă din România

certificată conform standardului de calitate ISO 9001 :2000 pentru sistemul de management al

calitaţii şi pentru sistemul HACCP de asigurare a securităţii în domeniul alimentar.Toate acestea

au scop obţinerea unui produs autentic :VINUL DE MURFATALR, cu însuşirile şi calitaţile lui

incontestabile.

24

CAPITOLUL 4 CIRCULAŢIA TURISTICĂ

4.1.Piaţa turistică

Fluxul turistic este remarcabil, avand in vedre faptul ca a nual oraşul este vizitat de circa

6500 turisti (Tabelul 4.1.). Cea mai mare parte a turiştilor din Murfatlar şi din judeţul

Constanţa sunt români alături de care întâlnim turişti sosiţi din Suedia, Danemarca,

Norvegia şi Finlanda. Pe lângă acest segment important se remarcă şi prezenţa turistilor

germani şi a celor scandinavi pe litoralul românesc.

Tabel nr 4.1. Numărul de turişti care au vizitat oraşul Murfatlar în perioada 2007-2009 2007 2008 2009

Număr turişti 7000 6500 5800

Sursa:Primăria Murfatlar

Fig.4.1. Dinamica sosirilor turistice în oraşul Murfatlar (2007-2009)

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

Numar turisti

70006500

5800

2007

2008

2009

25

Tabel 4.2.Numărul turiştilor care au vizitat obiectivele turistice din Murfatlar


În tabelul de mai sus se poate observa evoluția numărului de turiști sosiți în anii 2007-

2009.Astfel se observă o scădere numerică a numărului de turiști la toate obiectivele turistice din

zonă , o cauză principală fiind criza financiară.În ceea ce privește turiștii care ai vizitat Rezervația

Fântânița, aceștia au fost în număr de 1500 în 2007 iar în anul 2009 numărul a scăzut la 1200 sosind

cu 300 mai puțin față de 2007.Dacă cei mai mulți turiști au vizitat Muzeul viei și vinului cu un

număr de 4500 de turiști în 2007 și 3821 în 2009, cei mai puțini au vizitat Casa Omer Bechir

însumând de turiști în anul 2007 și doar 70 în 2009.Acest lucru se datorează lipsei de informare

precum și a interesului pe care îl au turiștii pentru aceste obiective turistice.Ansamblul rupestru a

reușit să atragă un număr destul de mic în ciuda faptului că acesta poate oferi multe lucruri

interesante fiind considerat un important lăcaș de cult.

Categoria de turişti care constituie în prezent grupul ţintă al serviciilor turistice din

oraşul Murfatlar sunt persoanele care tranzitează zona în drum spre litoralul românesc.In

funcţie de obiectivele frecventate există turişti interesaţi de vizitarea zonelor istorice, turişti

Nr. Crt.

Denumire obiectiv Număr vizitatori anul 2007

Număr vizitatori anul 2008

Număr vizitatori anul 2009

1 Rezervaţia naturală “Fantaniţa”

1500 1400 1200

2 Ansamblul rupestru

300 280 250

3 Muzeul viei şi vinului

4500 4195 3821

4 Casa Stamatopolus

120 120 90

5 Conacul Mihail Kogălniceanu

180 160 120

6 Casa Omer Bechir Bey

90 85 70

7 Turnul de piatră 200 170 146 8 Castrul de apărare

a valului (epoca romană)

110 90 83

26

interesaţi de natura pentru care Rezervatţia “Fântaniţa” Murfatlar reprezintă un punct de

atracţie, turişti atraşi de specificul viti-vinicol al zonei.

4.2.Structuri de cazare utilizate în Murfatlar

Turismul viniviticol se bazează în cea mai mare parte pe structurile de cazare oferite de

oraşe, agro-turism sau turismul rural. În ciuda faptului că majoritatea cramelor din România

nu oferă cazare pentru turişti, oraşul Murfatlar este o excepţie de la această regulă. De aceea,

pe viitor se urmăreşte construirea unor hoteluri care vizează cazarea turiştilor vitivinicoli.

Odată cu redeschiderea oficială de la Murfatlar, a fost inaugurat un motel de trei

stele.Deocamdată, are doar şase camere, fiind vorba de un test.Este poziţionat la circa 100

m de punctul turistic Murfatlar. În cazul în care iniţiativa va fi apreciată, în mijlocul viilor se

va ridica şi un hotel de cinci stele şi chiar un teren de golf, potrivit domnului manager Dan

Domnaru.

Fig.4.1.Motel Viţa de vie 3*

27

La Rezervația Fântânița se află de asemenrea o pensiune cu același nume amplasată în

mijocul acesteia care dispune de 16 camere duble dotate cu paturi duble, încălzire modernă,

mobila nouă, televizor, băi moderne în fiecare cameră, apă caldă permanent și internet wireless.

Pe lângă spațiul verde cu suprafața mare unde copiii se pot juca liniștiti și iși pot consuma

energia în afara oricarui pericol urban, punctul de atracție a celor mici este locul de joacă special

amenajat pentru ei.

Fig 4.2.Pensiune Murfatlar(sus) și restaurant (jos)

4.3.Structuri de alimentaţie specifice

În ceea ce priveşte structurile de alimentaţie, putem spune că acestea sunt mai

dezvoltate decat cele de cazare.La Murfatlar a fost inaugurat în luna august 2009

restaurantul nou amenajat situat la 2 km de cramă.Pentru renovarea restaurantului s-au

cheltuit 300.000 afirmă managerul Dan Domnaru.La restaurant turiştii vor degusta

28

cele mai bune vinuri vor mânca mancăruri specific dobrogene şi vor fi încântaţi de Taraful

Murfatlar cunoscut pentru melodiile sale lăutăreşti.

Fig.4.3. Restaurant Murfatlar

Interiorul restaurantului este amenajat în design specific (Fig. 4.4, 4.4. şi 4.5), având o

capacitate mare de primire a turiştilor, circa 200 de turişti pot intra în acest restaurant putând

stă la parter sau la etajul restaurantului.Ceea ce trebuie admirat este faptul că podeaua a fost

realizată din butoaiele vechi de vin.Aici turiştii işi pot achiziţiona suveniruri, fiind deschis în

sezon un mic butic.

La intrarea în restaurant turiştii pot admira desenele de pe pereţii din lateral ai acestuia

cu chipurile zeilor, a dacilor şi a romanilor, şi pot observa evoluţia tehnologiei vinului.De

asemenea la intrare turiştii sunt întâmpinaţi de oameni îmbrăcaţi în haine tradiţionale cu

specific dobrogean.

29

Fig.4.4.Barul Restaurantului Murfatlar

Fig.4.5.Intrare restaurant

30

Un alt restaurant la fel de important ca și cel de la punctul turistic este restaurantul situat în

mijlocul rezervației Fântânița care are o capacitate de 250 de locuri , dispunând și de o terasă în

aer liber, cu 198 de locuri.În interior, salonul dispune de aer condiționat, instalație de ventilație

fum, încălzire, lumini ploaie de stele, sonorizare, loc pentru formatie, televizoare cu

plasma și internet wireless.

Fig.4.6.Restaurant Fântânița(sursa:www.fântînița.ro)

În localitatea Murfatlar exista 10 structuri de alimentatie publică: trei restaurante şi

şapte baruri unde se poate servi masa.

Fig. 4.7. Structurile de alimentaţie public din oraşul Murfatlar

Murfatlar

3

7

Structuri de alimentatie publica din Murfatlar

Restaurante Baruri

31

CAPITOLUL 5

RESURSELE TURISTICE ALE CADRULUI NATURAL ŞI ANTROPIC

În afară de podgoria Murfatlar, oraşul cu acelaşi nume, mai beneficiază de existenţa

unor obiective turistice importante: ansamblul rupestru din sec. X-XI, turnul de piatră,

castrul de apărare a valului (epoca romană), casa Stamatopolus, Conacul Mihail

Kogalniceanu, Casa Omer Bechir Bey, Rezervaţia naturală Fantaniţa Murfatlar, Muzeul viei

şi vinului.

5.1.Resursele antropice

5.1.1 Ansamblul rupestru de la Murfatlar

Bisericuţele şi criptele săpate în cariera de cretă au fost descoperite la baza dealurilor

bătrâne ale Murfatlarului. Datând din secolele IX - XI d.Hr., acest monument arheologic este

considerat a fi de o inestimabilă valoare datorită inscripţiilor cu caractere gotice, germanice,

greceşti şi slavone din interior ce atestă prezenţa crestinismului pe pamânturile dobrogene

încă din cele mai vechi timpuri.

Monumentul arheologic este considerat a fi de o inestimabilă valoare şi datorită

inscripţiilor cu caractere gotice, germanice, greceşti şi slavone din interior. Complexul

rupestru de la Murfatlar a devenit un loc de pelerinaj atât pentru importanţa sa in contextul

istoriei creştinismului românesc, cât şi pentru posibilitatea observării unei autentice vieţi

monahale în Dobrogea de sfirşit al secolului X.

Potrivit unei clasificări realizate pe site-ul oficial de promovare a României ca

destinaţie turistică, complexul monahal rupestru de la Murfatlar este una dintre cele 13

destinaţii turistice religioase principale din ţară. Potrivit istoricilor, între anii 1957 şi 1962, la

vest de oraşul Murfatlar, în apropierea anticului Tomis, pe versantul nordic al masivului de

cretă, s-au descoperit şase bisericuţe care alcătuiesc cele mai vechi lacaşuri de cult de pe

teritoriul ţării noastre, păstrate în intregime. Datarea săpării acestor bisericuţe rupestre, care

prezintă desene geometrice, zoomorfe, antropomorfe şi schematizări, din care nu lipsesc

motivele florale, s-a facut pe baza indicaţiei dintr-o inscriptie: leat 6500 = anul 992.

32

Fig.5.1. Ansamblul rupestru Murfatlar

Ansamblul monahal din Murfatlar a fost descoperit întâmplător, în iunie 1957, în urma

unor lucrări de extindere a zonelor de exploatare a cretei. În vara aceluiaşi an, Institutul de

Arheologie Bucureşti şi Muzeul Regional Dobrogea, împreună cu Direcţia Monumentelor

Istorice au desfăşurat cercetări arheologice. De asemenea, în interiorul acestor biserici au fost

descoperite diverse obiecte cioplite în cretă, elemente de mobilier şi ceramică. Datând din

secolele IX - XI d.Hr., acest monument arheologic este considerat a fi de o inestimabilă

valoare datorită inscripțiilor cu caractere gotice, germanice, grecești și slavone din interior ce

atestă prezența creștinismului pe pamânturile dobrogene încă din cele mai vechi timpuri.

Potrivit unei clasificari realizate pe site-ul oficial de promovare a Romaniei ca destinatie

turistică, complexul monahal rupestru de la Murfatlar este una dintre cele 13 destinații

turistice religioase principale din țară.

5.1.2.Muzeul viei şi vinului

A fost infiinţat în anul 1970 sub patronajul Muzeului Naţional de Istorie şi Arheologie din

Constanţa. Obiectele care se află în patrimoniul acestuia atestă practicarea viticulturii pe

teritoriul Dobrogei de peste 2500 de ani. În muzeu sunt expuse piese valoroase, de la

amforele din antichitate în care negustorii transportau şi depozitau vinul, până la teascurile

de lemn utilizate în evul Mediu.

33

Fig.5.2.Muzeul viei şi vinului(Sursa:www.redescoperăromânia.ro)

5.1.3.Conacul Mihail Kogalniceanu (sf. sec. XIX - inc. sec. XX)

Construcţia de la 1885, multă vreme bine întreţinută, este înconjurată de un parc în care

se mai află postamentul troiţei ridicată în 1943 în memoria celor căzuţi pe front. În prezent

conacul este gradiniță.

5.1.4.Biserica „Naşterea Maicii Domnului” (1903)

Introdusă în lista de monumente naţionale, arhitectul acestei biserici a fost D. Bănescu,

pictorul pentru catapeteasma C Bobie, iar pentru pereţi Petru Serafim. Cupola bisericii a fost

avariată la marile cutremure, mai ales turla care a fost şi este construită din cărămidă şi nu

din piatra ca restul clădirii.

34

5.2. Resursele naturale

5.2.1.Rezervaţia naturală „Fantaniţa” Murfatlar

Pusă sub ocrotire în anul 1932, rezervaţia este situată la 1 km sud de oraşul Murfatlar, pe

partea stangă a şoselei Constanţa - Ostrov si ocupă o suprafaţă de 66 ha, fiind inclusă in

pădurea Murfatlar, a cărei suprafaţă este de 771 ha.Îcepând cu anul 1962, rezervaţia este

ocrotită de lege şi adăposteşte o serie de specii rare de plante şi animale.

Fig 5.3.Rezervaţia Fântâniţa Murfatlar

Odată cu venirea primăverii, coasta abruptă este acoperită de bogăţia culorilor a

numeroase flori ce pot trezi invidia oricărui pictor peisagist. Astfel, brânduşa de primăvară,

irişii sălbatici, dediţeii, zambilele sălbatice, ruşcuţele sunt o adevarată încântare pentru cei ce

vizitează această rezervaţie. In văile ce strabat panta şi care cantonează o pădure naturală,

viorelele şi toporaşii sunt printre primii vestitori ai primăverii.Multitudinea studiilor

intreprinse au dus la descrierea din teritoriul rezervatiei a circa 515 specii de plante, precum

şi a numeroase specii de animale caracteristice zonelor de stepă dobrogeană. Numeroasele

specii floristice şi valoarea peisagistică a zonei fac din această rezervaţie un important punct

de atracţie pentru turişti.

35

CAPITOLUL 6

EFECTELE TURISMULUI VITIVINICOL ASUPRA DEZVOLTĂRII TERITORIULUI

6.1.Efectul multiplicativ Acest efect rezultă din efectele secundare, indirect şi induse ale activităţiilor turistice şi

este reprezentat de interdependenţele dintre diversele sectoare de activitate ale

regiunii.Efectele acestei interdependenţe economice diferă de la sector la sector precum şi de

la o regiune la alta, existând tipuri variate de efecte care evidenţiază activitatea economică.

Dimensiunea efectului depinde de cât de strânsă este interdependenţa turismului cu

sectoarele de suport.În general efectul multiplicative al turismului este mai mare decât al

altor activităţi, fapt datorat în special necesarului crescut de muncă ce implică participarea

unui număr ridicat de angajaţi, veniturile acestora fiind redirecţionate către cumpărarea de

bunuri şi servicii.Deoarece sectorul turistic se constituie din intreprinderi mici şi mijlocii,

cheltuielile realizate de turişti se distribuie mult mai rapid către societate , decât în cazul

marilor companii care au tendinţa de a tezauriza veniturile.(Inskeep, 1991)

Pe patru nivele este resimţit efectul multiplicativ al turismului: economic, de mediu,

social şi ştiinţific.

Sub aspect economic, turismul “oferă beneficii regionale, naţionale, locale prin

diversificarea şi dezvoltarea economică pe termen lung, distribuirea veniturilor direct în

economia locală, asigurarea de fonduri, apariţia de locuri de muncă pentru forţa de muncă

locală, dezvoltarea infrastructurii locale.Aceste aspecte se corelează cu dirijarea numărului

se sosiri turistice şi a petrecerii de nopţi turistice , în mod durabil cale de optimizare şi

valorificare a potenţialului turistic în vederea obţinerii de beneficii pentru cele trei

segmente implicate: comunităţile locale, turiştii, firmele turistice.”(Matei Elena, 2002)

Mediul este influenţat prin managementul greşit al conservării biodirvesităţii şi al

planificării iresponsabile, nefiind luate prea mult în considerare protecţia mediului natural,

impactele fizice, chimice, biologice şi morale, precum şi lipsa unei griji prea maximale

36

pentru păstrarea unui capital natural de folos generaţiilor următoare, dar şi pentru alte

activităţi economice.

Aspectul social, vizează câştigurile comunităţilor locale, fiind axat pe promovarea calităţii

experienţelor turistice între comunităţile locale şi turişti, care să înregistreze câştiguri

reciproce, încurajarea utilizării resurselor locale, ridicarea standardului de viaţă, revitalizarea

sau păstrarea unor tradiţii şi atenuarea conflictelor privind accesul pe proprietate, iar cel

ştiinţific, prin crearea unei baze de date operabile şi accesibile pentru cercetare, învăţământ

în vederea formăriii operatoriilor de tur, managerilor din turism.

6.1.1.Dezvoltarea aşezării Pentru a vorbi despre Murfatlar trebuie mai întâi să cunoaştem aspectele inedite ale

istoriei care dovedesc originile localităţii.În 1957, în urma unor săpături la cariera de cretă

din dealul Tibişir s-a descoperit o aşezare monahală compusă din locuinţe, chili, morminte şi

un număr de şapte bisericuţe săpate în dealul de cretă, datând din sec IX e.n. despre care am

putea spune că reprezintă prima atestare a unei aşezări locuite pe teritoriul oraşului.Prima

denumire sub care a fost cunoscută localitatea, a fost aceea de “Murfatlar”.

După cum se arată în lucrarea “Murfatlar- legendă şi adevăr” de Fichret Mujdaba,

director al Staţiunii de Cercetare Viti-vinicole Murfatlar, denumirea de Murfatlar vine de la

“Murvet” (om generos). Această denumire s-a metamorfozat în timp în Murfat, apoi în

Murfatlar, adică urmaşii lui Murfat. Aşezarea a fost populată după anul 1855 de către o

garnizoană turcească şi apoi de către tătarii aduşi din Crimeea, având la început o geamie şi

câteva case.

37

Fig.6.1.Fotografie istorică din timpul excavaţiilor la vechea carieră (după I.Barnea, V.Balciulescu)

Date certe şi preţioase asupra istoricului localităţii apar în documentele existente sau

descifrate după anul 1800 şi mai ales după 1850, când se aflau aici stabiliţi mocanii şi

cojanii, urmaşi ai ciobanilor dinaintea lor, sau celor veniţi din Ardeal si din Vrancea.

Denumirea de Murfatlar se păstrează păstrează până în anul 1921, când printr-un proiect

de lege s-a schimbat denumirea mai multor localitaţi din Dobrogea, printre care şi Murfatlar

în Basarabi.Denumirea de Basarabi se păstrează până în anul 1965 când devine Murfatlar

timp de 10 ani, iar din 1975 redevine Basarabi. Se spune că schimbarea se datorează

rezonanţei turceşti a denumirii "Murfatlar" (în trad. "Al lui Murfat"). Conform unei

anecdote, însuşi Nicolae Ceauşescu ar fi ordonat schimbarea denumirii, pentru că

pronunţarea numelui vechi îi prilejuia dificultăţi.

Localitatea Murfatlar a cunoscut o dezvoltare importantă după 1900, când s-a construit

Staţiunea Adormirea Maicii Domnului, în anul 1904-monument istoric, iar în 1905 a fost

înfiinţată Staţiunea de Cercetări Viti-Vinicole Murfatlar.Viţa de vie se cultivă pe aceste

meleaguri înainte de începerea colonizării greceşti.Însuşi faptul că trei termeni esenţiali ai

vocabularului viticol: strugure, butuc şi carpen aparţin fondului lexical traco-dacic

demonstrează clar că viticulture a acunoscut o mare dezvoltare înainte de venirea romanilor

pe aceste locuri.

Pe 26 iunie 2007 Camera Deputaţilor a adoptat legea de revenire la denumirea Murfatlar.

Legea a fost adoptată de Senat la 4 decembrie2007, promulgată de preşedintele României

38

pe 20 decembrie 2007 şi publicată în Monitorul Oficial pe 21 decembrie 2007. Murfatlar

este locul de naştere al actualului preşedinte al României, Traian Băsescu.(Primăria

Murfatlar)

Oraşul Murfatlar s-a format şi dezvoltat într-o regiune naturală complexă.Activitatea

meşteşugărească şi comerţul au fost primele activităţi care s-au dezvoltat. Spriritul

antreprenorial, reformele structurale în formarea şi funcţionarea unităţilor economice,

aplicarea mecanismelor de piaţă au condus la dezvoltarea rapidă şi puternică a sectorului

privat.

Principalul obiectiv în dezvoltarea locală este acela de a păstra potenţialul economic al

industriilor cheie şi de a crea condiţii pentru diversificarea serviciilor oferite atât cetăţenilor,

cât şi agenţilor economici. Este esenţial pentru oraşul Murfatlar să păstreze stabilitatea şi să

asigure dezvoltarea infrastructurii urbane. Autorităţile administraţiei publice locale vor

trebui să aibă ca priorităţi pentru următorii ani atragerea de investitori şi sprijinirea

dezvoltării unităţilor economice din raza de competenţă, în vederea asigurării resurselor

bugetare necesare dezvoltării oraşului.

6.1.2.Dezvoltarea economiei locale

Oraşul Murfatlar s-a format şi dezvoltat într-o regiune naturală complexă.Activitatea

meşteşugărească şi comerţul au fost primele activităţi care s-au dezvoltat. Spriritul

antreprenorial, reformele structurale în formarea şi funcţionarea unităţilor economice,

aplicarea mecanismelor de piaţă au condus la dezvoltarea rapidă şi puternică a sectorului

privat.

Pe ansamblu, activitatea economică în oraşul Murfatlar poate fi ilustrată prin numărul

de firme din fiecare domeniu, cifra de afaceri/domeniu şi numărul de angajaţi cuprinşi în

aceste firme.

39

Fig.6.2.Zonele funcţionale în oraşul Murfatlar

40

Tabelul nr 6.1.Structura principalilor agenţi economici pe domenii de activitate:

Domeniu Denumire agent

economic

Cifra de afaceri

(2004)Ron

Nr. Angajaţi

Producerea şi

comercializarea băuturilor

alcoolice

„Murfatlar

România” SA

4538,4157

141

Extracţia şi producţia

cretei transport marfă

„Tempo Invest”

51708,52

(31.07.06)

151

Industrie uşoară

Fabricare cămăşi

„Sofema Shirts”

22370,3318

451

Comerţ/desfacere material

de construcţii

„Max”

16480,7143

27

Cultivarea viţei de vie „Fermele

Murfatlar”

7131,8505 54

Transporturi auto special „T.A.S” 6724,9306 63

Comerţ cu amănuntul „Comosil Auto” 3515,2928 20

Confecţii metalice „Inco” 845,6822 19

Producerea materialelor de

construcţii-BCA

„Eco-Block”

Societate înfiinţată

în 2005

Staţiune de cercetare vini-

viticolă

SCDVV Murfatlar

Reparaţii utilaje grele,

închirierea subînchirierea

bunurilor immobile

„Utilaj greu” 2155,9392 22

Comerţ cu amănuntul în

magazine

„Consumcoop” 1519,1107 42

Sursa:Primaria Murfatlar

41

Grupat pe principalele ramuri de activitate numărul agenţilor economici se prezintă astfel: Tabel 6.2..Numărul agenţilor economici grupat pe ramuri de activitate

Ramura Nr. Societăţi Transporturi 8 Comerţ 55 Industrie 4 Prestări servicii 25 Agricultură 5 Construcţii 2


Se observă că ponderea cea mai mare o au societăţile comerciale cu activitate de comerţ,

urmate de cele din ramurile: servicii, transport, agricultura industrie şi construcţii.

Este esenţial pentru oraş să păstreze stabilitatea şi să asigure dezvoltarea

infrastructurii urbane.

În acest sens ar trebui să se acţioneze pentru:

• Atragerea investiţiilor străine şi a unor investitori strategic pentru a construi un stoc

suficient de capital fix, modern şi productiv care să permită realizarea unei economii

adiacente pe verticală şi pe orizontală;

• Obţinerea de terenuri de la Romsilva, SCDVV Murfatlar sau unităţile militare, în

vederea acordării investitorilor;

• Îmbunătăţirea şi dezvoltarea cooperării regionale;

• Încluderea oraşului Murfatlar în zona metropolitană Constanţa;

• Atragerea de finanţări de la structurile regionale, naţionale şi europene;

• Susţinerea creării şi dezvoltării unor activităţi meşteşugăreşti tradiţionale;

• Sprijinirea îmbunătăţirii şi extinderii afacerilor, pentru ca firmele să devină mai

competitive, cu şanse mai mari de a-şi continua activitatea şi de a adduce venituri la bugetul

local;

• Asocierea producătorilor agricoli şi înfiinţarea de către aceştia a unei pieţe engross de

produse agricole.

Suprafaţa agricolă totală a oraşului Murfatlar este de 6.925 ha, din care 771 ha sunt

ocupate de păduri. Culturile agricole pretabile zonei oraşului Murfatlar sunt: porumb, grâu,

42

orz, ovăz, plante de nutreţ, viţă de vie. Majoritatea producţiei agricole fiind obţinută în

gospodăriile individuale, cea mai mare parte a acesteia este destinată consumului propriu.

Tabel.6.3. Modul de utilizare a suprafeţelor agricole:

Teritoriul administrativ al unităţii de bază

Arabil Păşuni Vii Păduri Ape Drumuri Curţi Neproductiv Total

Extravilan 3.065 173 1.924 771 95 285 549 64 6.925 Intravilan - - - - 2 25 TOTAL 3.065 173 1.923 771 97 310 549 64


Producţia agricolă, ca şi creşterea animalelor, au fost în scădere faţă de anii precedenţi,

în special datorită posibilităţilor materiale reduse ale producătorilor individuali. Unul din

punctele slabe este lipsa iniţiativelor în domeniul agriculturii, a aptitudinii de asociere în

domeniul producţiei şi a valorificării produselor agricole. După cum se observă din

distribuţia suprafeţelor agricole, cultivarea viţei de vie ocupă un loc fruntaş.

Din suprafaţa totală de 6.925 ha a teritoriului administrativ al oraşului,terenul agricol

ocupă 2.894 ha.Potenţialul economic al solului este reliefat de faptul că 75% din teren este

agricol, din care 28,85% este ocupat cu vii, calitatea vinurilor obţinute având renume

internaţional. Pădurile ocupă 11,5% din totalul teritoriului. Importanţa lor rezidă din faptul

că înscriu Rezervaţia naturală „Fântâniţa”, care reprezintă cea mai atractivă zonă verde din

apropierea municipiului Constanţa. Există construcţii în cadrul zonei portuare S.C.U.G.

SA, gara fluvială,magazii şi platforme care sunt insuficient utilizate sau nu sunt utilizate

deloc.Astfel, potenţialul economic al teritoriului este insuficient utilizat.

43

6.2. Infrastructura generală și accesibilitatea

6.2.1.Transportul rutier

Circulaţia rutieră în oraşul Murfatlar se efectuează pe DN 3, DN 22 C şi DC 27, care au

trasee unice cu traversarea oraşului. DN 3 are patru benzi pentru circulaţie, din Constanţa şi

până în centrul oraşului. Acesta traversează localitatea pe o distanţă de 3.520 m, iar DN 22 C

pe 1.130 m. Drumul continuă prin DN 22C spre Medgidia-Cernavodă-Bucureşti, şi

reprezintă traseul cel mai circulat.

Traseul DN 3 traversează magistrala C.F. prin pasaj superior, apoi Canalul peste pod care

leagă şi cartierul vest continuând spre sud-vest. El reprezintă relaţia Constanţei şi a oraşului

spre sud-vestul judeţului Călăraşi şi variantă de acces spre Bucureşti.Transportul de călători

se efectuează cu microbuze şi autobuze, prin intermediul unor societăţi

specializate.Transportul de mărfuri se efectuează cu vehicule de mică, medie şi mare

capacitate, atât în regim propriu, cât şi prin operatori specializaţi.Lungimea reţelelor stradale

pentru circulaţia rutieră este de 29,9 km, din care 18,7 km sunt drumuri modernizate; 67 de

străzi în oraşul Basarabi şi 32 în localitatea Siminoc.

Fig.6.3. Circulaţia pe DN 3

44

6.2.2.Transport feroviar

Circulaţia feroviară se efectuează prin magistrala dublă, electrificată, care traversează la

rândul ei partea de localitate la nord de Canal în două părţi aproximativ egale. Tranzitul

mediu zilnic de trenuri fiind de 125, din care 20 iarna şi 30 vara sunt pentru

călători.Magistrala feroviară străbate intravilanul pe o lungime de 3.160 m, cu un singur

pasaj denivelat, şi altul la nivel (utilizat abuziv la o distanţă de numai 200m). Numărul mare

de trenuri reprezintă disconfort pentru locuire şi în comunicarea dintre zonele funcţionale ale

localităţii.

Fig 6.4.Gara Murfatlar

6.2.3. Transport naval

Circulaţia navală pentru oraşul Basarabi se rezumă la curse ocazionale pentru produse

balastiere, fier vechi şi cereale. Dar acestea nu acoperă capacitatea portului de 0,7 milioane

t/an.Din anul 1997, în portul Basarabi a fost înfiinţată Zona Liberă Basarabi, care este situată

în Complexul Portuar Basarabi, Dunăre-Marea Neagră şi cuprinde o suprafaţă de 10,7 ha

teren (din care 7,6 ha teritorii portuare). Zona liberă Murfatlar pune la dispoziţia

investitorilor străini toate facilităţile specific acestora. Firmele cu activitate în Zona Liberă

pot desfăşura următoarele tipuri de activităţi:

- activităţi industriale şi de procesare;

- depozitări mărfuri magazii şi de platforme descoperite;

- activităţi comerciale, industriale etc.

45

Fig. 6.5.Portul Murfatlar (sursa:ww.acn.ro)

6.3.Aspecte socio-demografice: Forţa de muncă Procesul societăţii se oglindeşte în standardul de viaţă al cetăţenilor, în creţterea

veniturilor populaţiiei, asigurarea forţei de muncă, în asistenţa socială şi medicală, în accesul

copiilor la educaţie şi la protecţia categoriilor defavorizate.Populaţia unei ţări, surprinsă în

multiplele ei ipostaze, poartă amprenta gradului de dezvoltare şi de guvernare a ei.

Condiţiile de locuire impuse marii majorităţi a populaţiei în perioada 1960- 1989,

constând în locuinţe comune, fără dotările necesare funcţionării autonome, fără identitate

urbanistică şi arhitecturală, sunt în schimbare.Locuinţele existente însumează 3360, pe o

suprafaţă locuibilă de 161 ha cu un număr de 2780 de gospodării. Din suprafaţa totală, în

proprietate privată sunt 3065 ha, din care 1700 ha în satul Siminoc cu 312 gospodării.Se

constată că o parte semnificativă dintre proprietarii de apartamente din blocurile de locuit nu

fac faţă cheltuielilor legate de întreţinere la parametrii funcţionali acceptabili pentru aceste

locuinţe, şi nici cheltuielilor privind utilităţile.

Populaţia oraşului Murfatlar este de 10.746 de persoane, din care 49% bărbaţi şi 51%

femei. Structura populaţiei înregistrată pe naţionalităţi se prezintă astfel: 90,3% români,

9,7% tătari, 1,5% rromi (18 familii de romi cu peste 120 de membri) şi alte .

Populaţia reală a localităţii este mai mare, în sensul că începând cu luna martie şi sfârşind cu

luna octombrie se adaugă un număr de aproximativ 1700 de muncitori sezonieri.

46

Tabel 6.4. Structura populaţiei după principalele grupe de vârstă

Grupa de vârstă Oraşul Murfatlar

Număr %

0-4 ani 1.089 7,8

5-14 ani 1.999 15,9

15-19 ani 960 8,3

20-24 ani 1.116 9,3

25-64 ani 5.049 51,6

65-84 ani 507 6,8

Peste 85 ani 26 0,3

TOTAL 10.746 100,0

Sursa: Primăria Murfatlar

Tabel. 6.5. Situaţia populaţiei ocupată pe principalele ramuri ale economiei:

Ramura economiei Numar %

Agricultura şi silvicultura 859 19,9

Industria extractivă 256 5,9

Industria prelucrătoare 1.133 26,5

Producţia şi distribuţia energiei electrice 65 0,1

Construcţii 621 14,5

Comerţ, alimentaţie publică 255 5,9

Transporturi 463 10,7

Cercetare, dezvoltare 110 2,6

Administraţie 322 7,5

Învăţământ 83 2,0

Sănătate 38 0,9

Cultură şi sport 22 0,6

Alte activităţi 79 1,9

TOTAL 4.306 100,0


47

Tabel.6.6.Natalitatea şi mortalitatea înregistrată în ultimii trei ani:

ANUL 2003 2004 2005 2006

Născuţi 139 128 124 80 (până la 31.07)

Decese 88 79 89 61 (până la03.08)

În ceea ce priveşte forţa de muncă ocupată, un număr de 4485 de personae sunt apte de

muncă, 1050 de persoane încadrate cu carte de muncă.Datorită faptului că localitatea se află

la o distanţă relativ mică – 18 km de două mari oraşe industrializate, respectiv Constanţa şi

Medgidia, unde multe unităţi industriale s-au închis după 1989, în localitatea Murfatlar

există un număr mare de persoane cu pregătire profesională. În oraşu

l Murfatlar numărul de pensionari cu drepturi băneşti este de 2800 de persoane.(Tabelul

6.12)

Tabelu6.7..Forţa de muncă

Şomeri Persoane carelucrează în străinătate

Beneficiari ajutor social

Persoane adulte handicap

Copii Handicap

Asistenţi personali pentru copii cu handicap

152 40 293 24 24 48


48

CAPITOLUL 7 PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE TURISTICĂ

7.1.Strategii de dezvoltare şi promovare

Strategia definită ca fiind o viziune de ansamblu asupra modului în care vor fi îndeplinite

scopurile unei organizaţii este pusă în practică prin tactici, acţiuni. Rolul principal al creionării

strategiei revine administraţiei locale. Astfel, primăria oraşului Murfatlar militează pentru:

-promovarea oraşului, pentru care primarul actual al oraşului a declarat necesitatea

rebrenduirii oraşului;

-înfiinţarea unui centru de informare turistică, cu toată aparatura necesară care este deja

cumpărată;

- la mică distanţă de centrul oraşului Murfatlar, pentru rezervaţia naturală Fântâniţa se va

amenaja un loc de campare, un traseu turistic marcat, foişoare turistice pentru observarea

păsărilor, dar şi 9 totemuri, din care 6 prevăzute a fi instalate la intrarea şi ieşirea din localitate,

iar trei au rol de indicatoare- unul la punctul turistic, unul la Ansamblul Rupestru şi unul la

Cramele Murfatlar. Vor mai fi steaguri pe drumul de acces care vor populariza cea mai mare

podgorie din ţară.

În prezent, deşi localitatea Murfatlar se poate lauda cu obiective turistice extrem de

importante, numărul turiştilor atraşi este destul de redus. Principala problema identificată şi care

stă la baza slabei prezenţe a turiştilor în zona este, în primul rand, lipsa de informare, problema

ce va incepe a fi remediată prin implementarea unui proiect realizat de către Primaria

Murfatlar.Deşi proiectul propus se incadrează în viziunea strategică a Primariei Murfatlar pe

termen lung, nu se poate spune că acesta este o componentă a unei initiative mai complexe de

investiţii, deoarece nu a fost definitivată strategia de dezvoltare durabilă a oraşului, aceasta

urmând a face obiectul unui alt proiect finanţat din Fonduri Europene.

Obiectivele prinicpale ale strategiei:

1. Instalarea unor panouri de promovare

Datorită faptului că oraşul Murfatlar este mai mult tranzitat decat vizitat este indicată o

promovare adecvată care să atragă atenţia turiştilor care trec sprin oraş pentru a ajunge la

49

mare..În acest caz cea mai bună modalitate este intalarea unor panouri de promovare ale

obiectivelor turistice din localitate. Acestea or să fie suficient de vizibile încât trecatorii vor

putea citi si intelege natura proiectului şi mesajul pe care-l transmit.Panourile vor fi montate în

zone de maximă vizibilitate astfel încât să poată atrage atenţia publicului şi atrage turiştii spre

obiectivul promovat.

2. Participarea la târguri şi expoziţii de profil din ţară

În primă fază se va elabora un studiu de marketing care va avea rolul de a identifica cele

mai eficiente manifestări expozitionale de profil din ţară pentru promovarea produsului turistic.

În urma derulării acestui studiu va rezulta un raport care va indica târgurile/expoziţiile cele mai

apropiate de specificul obiectivelor promovate, preţurile practicate pentru închirierea de spaţiu

expozitional, analiza concurenţei pe piaţa de profil precum şi recomandări privind participarea,

tipul de materiale necesare a fi produse pentru o promovare coerentă şi eficientă (ghiduri,

pliante, CD-uri etc), sugestii privind organizarea spaţiului expozitional. În faza a doua şi

urmărind recomandările studiului de marketing se va trece la elaborarea proiectului de execuţie a

standului şi demararea procedurilor de inchiriere a spaţiului necesar în cadrul expoziţiilor.

Pentru acoperirea cât mai eficientă a traficului generat de astfel de manifestari

expozitionale vor fi produşi fluturaşi publicitari care vor fi diseminaţi către vizitatori. Pe baza

recomandarilor studiului de marketing efectuat vor fi create pachete de promovare care vor

conţine ghiduri, hărţi, pliante, CD-uri şi care vor fi oferite tuturor ageţiilor de turism prezente la

manifestări.

3. Organizarea de evenimente: „Festivalul vinului şi al multiculturalităţii dobrogene”

Acest eveniment va trebui să se desfaşoare anual, pe parcursul a trei zile, în piaţa centrală a

oraşului Murfatlar, la punctul turistic Murfatlar şi bineînteles la cramă unde turiştii pot vizita

muzeul vinului.În aceste trei zile se vor surprinde tradiţiile şi obiceiurile zonei, evidenţiind

diversitatea culturală şi bogăţia valorilor dobrogene.Festivalul va trebui să cuprindă în primul

rând degustare de vinuri şi expozitţie de prepatate tradiţionale dobrogene şi ale minorităţilor

etnice, dansuri populare dobrogene,obiecte tradiţionale şi obiecte de cult.Evenimentul va avea

impact naţional datorită modului de promovare şi a populaţiei targetate: turiştii prezenţi pe

litoralul Mării Negre, vizitatorii târgurilor de profil din ţară la care Primăria Murfatlar va

participa, persoanele care tranzitează autostrada A2.

50

4. Furnizarea de materiale cu caracter informativ, pe suport print prin activităţi de direct

marketing

Se vor realiza materiale informative care vor fi diseminate către publicul larg prin metode

specifice de marketing direct şi care vor avea rolul de a informa despre oferta turistică a

Murfatlarului. Materialele cu caracter informativ vor fi: fluturaşi publicitari, pliante publicitare

afişe ,CD-uri multimedia, ghiduri turistice , monografii turistice.Materialele create vor fi oferite

gratuit către mai multe segmente de public, dupa cum urmează: Pliante, ghiduri,afise, CD-uri si

monografii vor fi puse la dispozitia tour-operatorilor/ agenţiilor de turism implicate in ofertarea

pieţei interne în scopul de a fi distribuite gratuit catre turiştii interesaţi.Fluturaşi publicitari,

pliante, afise, CD-uri şi monografii vor putea fi recepţionate de către turişti în mod direct, prin

intermediul agenţiilor de turism, tour-operatorilor şi a birourilor de informare turistica existente

pe litoral.

5. Crearea unui portal web şi activităţi de promovare online

Avantajele existenţei unui portal turistic la nivelul unei organizaţii trebuie privite din

două puncte de vedere: din partea organizaţiei şi din partea utilizatorilor. Printre avantajele

utilizarii unui portal turistic se identifică:Simplificarea comunicării ( transmiterea, prelucrarea şi

stocarea informaţiilor cu ajutorul portalului informaţional se realizează mult mai uşor; Accesul la

surse de informare şi documentare (portalul asigură suportul necesar pentru o documentare

sporită, foarte importantă fiind aici trierea informaţiei.

Avantajele existenţei şi utilizării unui portal turistic, din punctul de vedere al

utilizatorilor, include următoarele aspecte:Mai bună comunicare, Democratizarea informaţiei

prin furnizarea de date coerente, consistente şi actualizate. Utilizatorii beneficiază de acces larg

la informaţie structurată şi au posibilitatea de a interacţiona, prin intermediul interfeţei create cu

alte comunităţi, cu reprezentanţii autorităţii publice, cu administratorii portalului.Portalul va fi

tradus în urmatoarele limbi: engleză, franceză, germană, italiană, asigurându-se astfel o bază de

date şi un instrument complex în susţinerea turiştilor vizitatori.

a. Transmiterea de comunicate de presă, atât în mediul online cât şi în media tradiţională

Periodic vor fi transmise comunicate de presă care să popularizeze activităţile,

evenimentele sau lansările prilejuite de acest proiect.

51

b. Publicarea de anunţuri publicitare constă în încurajarea de anunţuri privind demararea

şi finalizarea proiectului de promovare a obiectivelor turistice din Murfatlar.

6. Crearea unor programe turistice

Pentru turişti, oraşul Murfatlar poate oferi o zi agreabilă în următoarea variantă propusă:

• Croazieră cu vaporaşul pe Canalul Dunăre-Marea Neagră, cu escală la debarcader

şi o excursie pe ruta Constanţa – Adamclisi; (turism itinerar)

• Vizitarea complexului de producţie a vinului din cadrul Podgoriei Murfatlar

• Degustare de vinuri la Punctul turistic;

• Vizitarea parcului dentrologic şi a Rezervaţiei naturale „Fantâniţa” Murfatlar;

• Seara dobrogeană la Popasul Fantâniţa cuprinzând: masa tradiţională şi spectacol

folcloric oferit de ansamblul Junii Murfatlarului al Casei de Cultura a oraşului

Murfatlar.

• Vizitare la Complexul rupestru Basarabi-Murfatlar;

• Degustare de vinuri la Staţiunea de cercetare şi dezvoltare vini-viticolă sau la

Complexul de vinificatie „Murfatlar Romania”.

7.2.Analiza S.W.O.T-Murfatlar

Puncte tari Puncte slabe Implicarea autorităţii locale în dezvoltarea turismului

Lipsa structurilor de cazare

Fluxul mare de turişti care tranzitează oraşul Murfatlar

Lipsa surselor financiare la nivel local pentru proiecte de investitii şi/sau alocarea acestora pe priorităţi comunitare

Grad ridicat de accesibilitate la obiectivele turistice

În localitatea Murfatlar nu există agenţii de turism

Clima propice derularii activităţilor de turism, în deosebi turismului viti-vinicol

Localitatea Murfatlar nu a beneficiat până in prezent de nici un program de promovare a turismului desfăşurat la nivel naţional, care să impună notorietate zonei pe plan naţional sau internaţional

Unicitatea obiectivelor turistice promovate

Lipsa unor materiale de informare şi promovare de calitate (hărti, ghiduri turistice, panouri de informare, pliante, cărţi poştale ilustrate, suveniruri personalizate, etc)

Sectorul de alimentaţie publică este bine Caracterul sezonier al turismului de litoral

52

reprezentat la nivelul oraşului Murfatlar Frumuseţea peisajelor din zonă Existenţa cramelor Murfatlar în zonă, atrag anual un număr insemnat de turişti.

Apropierea de oraşul Constanta, care deţine un număr mare şi diversificat de unitaţi de cazare

Existenţa unui punct de informare turistică

Oportunităţi Riscuri Număr mare de persoane care tranzitează zona, potenţiali vizitatori ai obiectivelor turistice

Lipsa de produse turistice şi lipsa susţinerii brandurilor

Apropierea de două oraşe importante: Constanţa şi Medgidia

Slaba dezvoltare a turismului de nişă

Potenţial pentru turismul de nişă Nivel scăzut de specializare a forţei de muncă în promovarea turismului

Accesibilitatea fondurilor din Uniunea Europeană pentru dezvoltarea turismului

Cererea internă reorientată

Libera circulaţie pe teritoriul Uniunii Europene

Legislaţie deficitară în domeniul avizelor/ controlului în turism

Lipseşte o evaluare a ofertei turistice pe baza factorilor de atractivitate turistică.

Imaginea Romaniei ca destinaţie turistică. Decalajul mare intre industria românească şi cea din

Uniunea Europeană în ceea ce priveşte implementarea unor măsuri de ordin tehnologic în vederea protecţiei mediului şi reducerii poluării;

Puncte tari 10

Puncte slabe 6

Oportunităţi 5

Riscuri 8

53

Fig.7.1.Analiza diagnostic

Diagnostic

Cu ajutorul valorilor obţinute în urma analizei S.W.O.T am putut să pun un diagnostic acestei

analize.După cum se observă in fig.6.2., diagnosticul rezultat este cel de dezvoltare durabilă

probabilă.Acest lucru evidenţiază potenţialul turistic al oraşului Murfatlar care, din cauza unor

impedimente cum ar fi reorientarea unei părţi a cererii turistice interne către destinaţii externe, în

special pentru zonele învecinate care oferă aceleaşi tipuri de produse turistice.

54

Concluzii

Conexiunea dintre cultura viţei-de-vie, vin şi om, cu rădăcini adânci în istorie, a dat

permanent satisfacţia generaţiilor de a releva şi dezlega semnificaţia acesteia.Pe baza acestei

conexiuni s-a născut un tip de turism, desfăşurat pe baza viticulturii, turism vitivinicol sau turism

uval-mai devreme în unele ţări şi mai tărziu în altele. Acest tip de turism vitivinicol se desfăşoară

mai mult pe fondul activităţilor agricole, ca parte în general, a economiei rurale.Prin activităţile

agricole nu se urmăreşte numai obţinerea produselor alimentare, ci şi crearea unui anume mod de

viaţă al economiei rurale în general şi a peisajului cultural.De aceea în numeroase ţări europene

autorităţile au acordat sprijin pentru perpetuarea practicilor agricole tradiţionale, care modelează

peisajul cultura şi care constituie în acest sens o garanţie în continuare.Din multe considerente-

tradiţia, valoarea şi dimensiunile patrimoniului vitivinicol etc, - acest tip de turism poate fi

considerat pentru mai multe ţări (Franţa, România, Republica Moldova etc.) un subtip al

turismului cultural.(Ionica Soare, 2007).

În urma studiului realizat am constatat că turismul viniviticol din oraşul Murfatlar deşi

deţine un potenţial turistic el nu este valorificat suficient.O promovare adecvată a acestuia ar

aduce multe beneficii oraşului, mai ales locuitorilor.Număul mic de turişti de datorează faptului

că oamenii nu sunt informaţi, de aceea oraşul este mai mult trranzitat decât vizitat.Se urmăreşte

în viitorul apropiat creşterea numărului de turişti.Anul acesta se vor realiza două târguri la

Bucureşti unde după spusele celor de la primărie vor fi prezentate filmuleţe cu obiectivele

turistice din oraş în special crama şi punctul turistic, vor distribui pliante şi le vor prezenta

monografia oraşului.

55

BIBLIOGRAFIE

[1] Cotea, V., D., Barbu N., Grigorescu C. Constantin, Cotea, V. V. (2000), Podgoriile şi

vinurile României, Editura Academiei Române, Bucureşti.

[2]Constantinescu, G., Gheorghiu, A., Gheorghiu, A. (1977), Drumurile viei şi vinului în

România, Editura Sport-Turism, Bucureşti;

[3] Dinu, M., (2008), Impactul turismului asupra mediului, Editura Universitară, pag.144

[4] Fichret Mujdaba, Ştefan, V. Mihai, Petre Ionescu, (1977), Murfatlar-Legendă şi

Adevăr, Editura Sport Turism, Bucureşti.

[5] Matei, E.,(2003) Efectul multiplicativ al turismului în judeţul Vâlcea, Vol. Comunicările

Simpozionului de “Geografie Teoretică şi aplicată a Judeţului Vâlcea

[6] Popescu, A.,(2003), Holidays in România, A day with Murfatlar, no.1:

20-22.

[7] Soare, I. (2007), Turism,Tipologii şi Destinaţii, Editura Transversal , Târgovişte.

[8] Rădulescu, I., Herbst -Rădoi Athena, (1992), Judeţele Patriei-Constanţa,Editura Sport

turism, Bucureşti.

[9] Şerbănescu M.,Şerbănescu O. (2006), Ghid Poarta Albă, Editura Sport Turism,

Bucureşti.

*** APEV-Asociaţia producătorilor şi exporatorilor de vin

*** Drumul vinului în România, (2004), Editura Niculescu SRL, Bucureşti

*** Geografia României, vol V, Editura Academiei, Bucureşti

Webografie

www.primăriaMurfatlar.ro accesat pe 28 aprilie

www.google.com/earth accesat pe 28 aprilie

www.redescoperăromânia.ro accesat pe 5 mai

www.scvmurfatlar.ro accesat pe 5 mai

http://zone-turistice-romania.ro/murfatlar-si-vinul/ accesat pe 13 mai

56

ANEXE

Chestionar

1.De cate ori ati vizitat oraşul Murfatlar?

a. O dată b. Două ori c. De mai multe ori d .Niciodată

2.Ce ati vizitat în zona oraşului Murfatlar?

a. Punctul turistic Murfatlar b. Crama Murfatlar c. Rezervaţia Fântâniţa

d. Ansamblul rupestru( bisericile de cretă)

3.Care considerati ca sunt cele mai importante atracţii din zona Murfatlar?

a. Natura b. Mănăstirile şi bisericile c. Drumurile tematice (ex: Drumul Vinului) d. Altele.Care?.................................

4.Consideraţi că oraşul dispune de un potenţial turistic viti-vinicol ?

a.Da b.Nu

c.Nu ştiu

5.Credeţi că este valorificat potenţialul turistic vitivinicol?

a.Da b.Nu c.Nu ştiu

6.Care credeţi că sunt punctele slabe care impiedică valorificarea potenţialului turistic vitivinicol?

a.Spatiile de alimentaţie publică

57

b.Spaţiile de cazare c.Gradul de accesibilitatea al zonei d.Agrementul

7. Credeti ca turismul vini-viticol va avea efecte bune asupra:

a. Transporturilor b. Turismului c. Agriculturii d. Industriei alimentare e. Alta ramura economica?

În incheiere vă rog sa imi răspundeţi la urmatoarele întrebari de identificare:

1.Genul

o Feminin o Masculin

2.În ce categorie de varsta vă încadraţi?

o Sub 24 ani o 24-34 ani o 34-49 ani o Peste 50 ani

3.Studii

o Primare o Medii o Superioare

4. Venituri

• Sub 800 • 800=1500 • Peste 1500

Vă multumesc pentru colaborare!

dizertatie finalaaaaaaaaaaaa

Documents