MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII, TINERETULUI I SPORTULUIUNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCACENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MAREFACULTATEA DE LITERESpecializarea: MasteratAsisten i incluziune social a vrstnicilor i persoanelor cu dizabiliti

Lucrare de dizertatie

Coordonator tiinific: Conf.univ.dr. Gheorghe Mihai BRLEA Absolvent: Pop Bianca Clara

BAIA MARE2015

MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII, TINERETULUI I SPORTULUIUNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCACENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MAREFACULTATEA DE LITERESpecializarea: MasteratAsisten i incluziune social a vrstnicilor i persoanelor cu dizabiliti

Integrarea socio-profesionala a persoanelor cu dizabilitati

Coordonator tiinific: Conf.univ.dr. Gheorghe Mihai BRLEA Absolvent: Pop Bianca Clara

BAIA MARE2015

Cuprins

Introducere

Capitolul 1. Noiuni generale

1.1. Scurt istorie a dizabilitii1.2. Definirea termenului de dizabilitate 1.2.1. Modele teoretice pentru definirea dizabilitatii1.3. Persoanele cu dizabilitati in Europa1.4. Persoanele cu dizabilitati in Romania

Capitolul 2. Integrarea socio-profesionala a persoanelor cu dizabilitati

2.1. Cadrul legislativ 2.1.1. Drepturi i responsabiliti 2.1.2. Drepturile i beneficiile persoanelor cu dizabilitati la angajare 2.2. Metode de integrare sociala, incluziunea sociala 2.2.1. Nevoile sociale ale persoanelor cu dizabilitati2.3. Integrarea sociala prin integrarea pe piata muncii 2.3.1. Accesul la piaa muncii2.4. Bariere existente in calea angajarii persoanelor cu dizabiliti 2.4.1. Discriminarea si stereotipurile

Capitotul 3. Studiu

Capitolul 1 Noiuni generale

Fiecare persoan din aceast lume arat diferit i are idei, experien, tradiii i abiliti diferite. Am nvat c diferenele creeaz noi opor tuniti, vise i noi prieteni. (Victor Pineda, din Totul ine de abiliti, UNICEF, 2006 )

Dizabilitatea nu trebuie s reprezinte un obstacol n calea succesului. Am suferit practic toat viaa mea de adult de o boal de neuron motor. Cu toate acestea, asta nu m-a mpiedicat s am o carier prodigioas n astrofizic i s am o via de familie fericit. mi dau ns seama c sunt foarte norocos, n multe feluri. Succesul meu n domeniul fizicii teoretice mi-a asigurat traiul unei viei care merit trit. Este ct se poate de clar c majoritatea persoanelor cu dizabiliti din lume se descurc extrem de greu cu supravieuirea de zi cu zi, ca s nu mai vorbim de o angajare productive n cmpul muncii sau de mplinire persoanl. St n putina noastr s gestionm aceste bariere. De fapt avem datoria moral de a ndeprta barierele din calea participrii i de a asigura fonduri suficiente pentru finanare (i expertiz) pentru a debloca vastul potential al persoanelor cu dizabiliti. Guvernele din toat lumea nu mai pot trece cu vederea sutele de milioane de persoane cu dizabiliti crora li se refuz accesul la sistemul sanitar, reabilitare, sprijin, educaie i angajare i nu au niciodat ansa de a strluci.[footnoteRef:1] Profesor Stephen W. Hawking [1: Profesor Stephen W. Hawking despre Raportul Mondial privind Dizabilitatea]

Dizabilitatea este doar o chestiune de perceptie. Fiecare om poate face anumite lucruri lucruri pe care altii nu le pot face.[footnoteRef:2] [2: http://www.prostemcell.ro/articole-discriminare/discriminarea-persoanelor-cu-dizabilitati.html]

Termenul de sociatate este definit ca fiind un ansamblu unitar, sistem organizat de relaii ntre oameni istoricete determinate, bazate pe relaii economice i de schimb.[footnoteRef:3] In consecinta se poate trage concluzia prin intermediul aceste definitii cs societatea nu inglobeaza toate categoriile de persoane. Acele persoane care nu reusesc sa furnizeze servicii sunt excluse din societate, deoarece nu reusesc sa indeplineasca rolurile sociale la un standard similar cu cel al majoritatii.[footnoteRef:4] [3: Dictionarul explicativ al limbii romane, p.837] [4: Filip Guttman, Perceptia persoanelor cu deficienta de vedere, Editura Lumen, Iasi 2009, p.25]

In Romania problemele persoanelor cu dizabilitati se afla doar la inceput. In America ele au fost luate in seama acum 40 de ani.

Aproximativ 80 de milioane de persoane care triesc n Uniunea European (UE) iar este 600 de milioane de persoane din ntreaga lume au un anumit tip de dizabilitate. Aproximativ dou treimi dintre ele triesc n ri n curs de dezvoltare i cu economie de tranziie. Doar o mic parte din aceste persoane beneficiaz de educaie sau reabilitare Multe dintre acestea se confrunt cu obstacole n viaa de zi cu zi.

Totodat, pentru prima dat n istoria sa, UE a ratificat o convenie privind drepturile omului a Organizaiei Naiunilor Unite (ONU), i anume Convenia privind drepturile persoanelor cu dizabiliti (CDPD). De asemenea, toate statele membre ale UE au semnat, iar pn n luna iulie 2011, dou treimi au i ratificat aceast convenie.

Indiferent c este fizic sau mintal, handicapul reprezint o surs de stigmatizare. Cei care sufer din cauza lui se confrunt adeseori cu practici discriminatorii. i fie c ne referim la deficiene, la incapaciti sau la dezavantaje, avem de-a face cu o relaie dialectic n care intervin simultan factori biologici, ecuaie personal, privire exterioar.[footnoteRef:5] [5: Adrian Neculau; Gilles Ferreol Minoriti, marginali, exclui Iai, Ed. Polirom, 1996]

1.2. Definirea termenului de dizabilitate

DIZABILITTE, dizabiliti, s. f. Stare fizic, psihic sau mintal, care limiteaz o persoan n deplasare, activitate, receptare; handicap. Din engl. disability.[footnoteRef:6] [6: http://dexonline.ro/definitie/dizabilitate]

Organizatia Mondiala a Sanatatii propune urmatoarea definitie a dizabilitatii: Dizabilitatea este reprezentata de orice restrictie sau lipsa(rezultata in urma unei infirmitati) a capacitatii (abilitatii) de a indeplini o activitate in maniera sau la nivelul considerate normale pentru o fiinta umana.[footnoteRef:7] [7: Raport Mondial privind dizabilitatea, Bucuresti, 2012]

Organizatia Natiunilor Unite (ONU), in baza Conventiei privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilitati, utilizeaza urmatoarea definitie: "Persoanele cu dizabilitati includ acele persoane care au deficiente fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale de durata, deficiente care, in interactiune cu diverse bariere, pot ingradi participarea deplina si efectiva a persoanelor in societate, in conditii de egalitate cu ceilalti".

1.2.1. Modele teoretice pentru definirea dizabilitatii, modelul medical si modelul social.

Exist dou modele principale ale dizabilitii: Modelul medical i Modelul social

Modelul medicaln sistemul medical, oamenii cu dizabiliti sunt definii de boala lor sau condiia lor medical. Modelul medical privete dizabilitatea ca o problem individual. Promoveaz modul de privire a persoanelor cu dizabiliti ca dependeni i avnd nevoie de tratament sau s fie ngrijii i justific astfel calea prin care persoanele cu dizabiliti au fost excluse sistematic din societate. Persoana cu dizabiliti este problema, nu societatea. Controlul locuinei este realizat de profesioniti, iar alegea pentru a locui singur este limitata de opiunile oferite i aprobate de un expert care i ajut. Modelul Medical este cel mai bine descris prin referire la Clasificarea Internaional a Deteriorrilor, Dizabilitilor i Handicapurilor realizat de ctre Organizaia Internaional a Sntii n 1980. Clasificrile se fac innd cont de urmtoarele distincii: Deteriorrile sntii sunt orice pierdere sau anormalitate psihologic, fiziologic sau structura anatomic sau funcionare Dizabilitile sunt orice restricie sau lips (rezultat dintr-o deteriorare) a abilitii de a realiza o activitate ntr-o manier sau innd cont de ceea ce este considerat normal pentru un individ[footnoteRef:8] [8: nelegerea dizabilitii - ghid de bune practici, Education and Culture DG]

Modelul social

Modelul social se centreaz pe ridicarea barierelor sociale, mai degrab dect pe cura persoanelor care au probleme de sntate

ntre 1960 i 1970 grupuri noi formate din persoane cu dizabiliti au nceput s aduc schimbri n modul n care erau tratai sau privii de societate. Definiiile alternative date dizabilitii sau deteriorrilor de sntate au fost dezvoltate i formeaz baza a ceea ce este cunoscut ca Modelul Social.

Dizabilitatea nu mai este vzut ca o problem individual ci ca un fapt social cauzat de politic, practic, atitudini i/sau mediul nconjurtor. De exemplu, un utilizator de scaun cu rotile poate avea o dizabilitate fizic dar apare absena rampei care nu i permite accesul n cldiri. Cu alte cuvinte, factorul dizabilitii este un mediu inaccesibil.[footnoteRef:9] [9: Idem]

2.1. Drepturile persoanelor cu dizabilitati

Persoanele cu handicap beneficiaza de drepturi la: a) ocrotirea sanatatii - prevenire, tratament si recuperare; b) educatie si formare profesionala; c) ocuparea si adaptarea locului de munca, orientare si reconversie profesionala; d) asistenta sociala, respectiv servicii sociale si prestatii sociale; e) locuinta, amenajarea mediului de viata personal ambiant, transport, acces la mediul fizic, informational si comunicational; f) petrecerea timpului liber, acces la cultura, sport, turism; g) asistenta juridica; h) facilitati fiscale; i) evaluare si reevaluare prin examinarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile de catre membrii comisiei de evaluare, la un interval de 2 ani.[footnoteRef:10] [10: Legea nr. 448/2006 republicata 2008, legea privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap]

2.3. Integrarea sociala prin integrarea pe piata muncii

Dei handicapul nu este cauzat de boala n sine, ci de interaciunea dintre individ i societate, deficiena/dizabilitatea este aspectul care conteaz n cea mai mare msur, iar cunotinele i experienele candidailor reuesc s influeneze prea puin opiniile i deciziile angajatorilor n procesul de angajare. n consecin, cele mai grave forme ale discriminrii, pot fi resimite n domeniul muncii care este guvernat de competiie i selectivitate n procesele de angajare i recompens.

In tarile Uniunii Europene s-a parasit modelul traditional de incadrare in munca bazat pe o pregatire standard a persoanelor dintr-o categorie de handicap, si s-a pornit spre orientarea catre anumite tipuri de meserii (putine totusi la numar) accesibile insa a modul general.

Modelul european de integrare in munca se orienteaza spre: Depistarea locurilor de munca disponibile existente in comunitatea locala si a celor care vor aparea pe piata muncii, acolo unde traieste persoana cu dizabilitati severe; Evaluarea individuala a persoanei cu dizabilitati severe facuta in raport cu cerintele locurilor de munca pe plan local; Selectarea din lista locurilor de munca si a meseriilor solicitate a acelora ale caror exigente pot fi indeplinite de persoanele cu dizabilitati. Astfel un tanar cu dizabilitati isi poate gasi locul de munca in functie de capacitatile sale, neafectate de deficienta. In concluzie, modelul european propune o orientare si integrare profesionala care sa puna in acord necesitatile de forta de munca din plan local pe de-o parte si posibilitatile, capacitatile de munca ale tanarului cu dizabilitati, pe de alta.[footnoteRef:11] [11: http://alternativa2003.ro/wp-content/uploads/2010/01/Brosura-dizabilitate-si-integrare-in-Romania-proiect-ANPH.pdf]

Si in tara noastra se fac eforturi spre adoptarea acestei orientari europene. Astfel, s-a modificat H.G.nr.844 din 2002 care mentiona meseriile pe tipuri si grad de handicap. Potrivit H.G.din 2004, scolile pot alege, in contextul orientarii scolare si profesionale, orice meserie pe care o considera necesara pentru pregatirea elevilor din scoala respectiva.[footnoteRef:12] [12: Idem]

Prevederile legii 448/2006 includ stimulente pentru angajatori, orice angajat care are peste 50 de angajati este obligat sa angajeze in procent de 4% persoane cu dizabilitati. Daca nu o face are doua posibilitati : Plateste in fiecare luna, pentru fiecare persoana cu handicap neangajata 50% din salariul de baza minim brut pe tara Sa achizitioneze in fiecare luna, produse sau servicii de la o unitate protejata in valoarea sumei datorate statului.

In scopul includerii pe piata muncii a cat mai multe persoane, ANOFM initiaza anual, pe baza unei strategii, un Program de ocupare a fortei de munca.

Bibliografie

1. Filip Guttman, Perceptia persoanelor cu deficienta de vedere, Editura Lumen, Iasi 2009, p.252. Adrian Neculau; Gilles Ferreol Minoriti, marginali, exclui Iai, Ed. Polirom, 19963. Raport Mondial privind dizabilitatea, Bucuresti, 20124. Legea nr. 448/2006 republicata 2008, legea privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap5. nelegerea dizabilitii - ghid de bune practici, Education and Culture DG6. Dizabilitatea si integrarea in Romania