distributia raitar
DESCRIPTION
lucrare de calificare profesionalaTRANSCRIPT
Colegiul Economic ” Dimitrie Cantemir”Suceava
Proiect
pentru susţinerea examenului de certificare a calificării profesionale
Nivel 4
Profil: Servicii
Calificarea: Tehnician în activitati economice
Profesor îndrumator, Candidat
Prof. CRETU FLORINA ANDREICA MIHAELA
-SUCEAVA 2015-
1
ROLUL DISTRIBUTIEI IN SPORIREA
EFICIENTEI ECONOMICE LA SC RAITAR SRL
2
CuprinsARGUMENT...................................................................................................................................4Capitolul I........................................................................................................................................6DISTRIBUTIA - CONCEPT...........................................................................................................6CAPITOLUL II...............................................................................................................................8CANALE DE DISTRIBUTIE.........................................................................................................8SI FUNCTIILE DISTRIBUTIEI.....................................................................................................8
2.1. FUNCTIILE DISTRIBUTIEI:.............................................................................................82. 2. CANALE DE DISTRIBUTIE:............................................................................................9
CAPITOLUL III............................................................................................................................12FUNCTIILE COMERCIALE ALE DISTRIBUTIEI....................................................................12CAPITOLUL IV............................................................................................................................14LOGISTICA SI GESTIUNEA APROVIZIONARII....................................................................14Capitolul v.....................................................................................................................................18Studiu de caz la S.C. Raitar S.A. Cornu Luncii.............................................................................18
5.1.Prezentarea generală a societăţii comerciale „RAITAR” S.A. Cornu Luncii.....................185.1.1. Scurt istoric..................................................................................................................18
5.2 Analiza activitatii de distributie la SC RAITAR SRL.........................................................195.3 Produsele.............................................................................................................................205.4. Structura tehnico – organizatoric........................................................................................21
Caracterizarea economico – financiară................................................................................25CONCLUZII..................................................................................................................................26BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................................27
3
ARGUMENT
Activitatea comerciala desemnata in economia de piata prin “Distributie si vanzare”
constituie o veriga importanta in viata economica pentru ca ea leaga productia de consum.
Distributia marfurilor apare ca fiind o functie indispensabila ce asigura drumul optim al
produselor intreprinderii spre locurile unde ele intalnesc cererea.
Comertul ramane in esenta, o activitate de intermediere, aceasta este de altfel elemental
principal care defineste activitatea economica.
Lucrarea cuprinde cinci capitole care abordeaza si analizeaza elementele cele mai
importante: canalele de distributie, functiile distributiei, logistica si gestiunea accentuand mai
profund functiile distributiei.
Avand in vedere caracterul multipolar si descentralizat al economiei de piata, rolul si
importanta distributiei, sunt relevate in lucrare la nivelul meritat, deoarece leaga in spatiu si timp
doua categorii de agenti economici: producatorii si consumatorii.
Distributia fizica, denumita si logistica, este procesul prin care o firma organizeaza-
planifica, introduce si controleaza fluxul fizic de materiale si bunuri finale de la locul de origine
la locul si in timpul potrivit pentru a satisface cerintele intermediarilor si consumatorilor finali si
realizarea obiectivelor de vanzari ale firmei.
Uneori se face deosebire intre distributia fizica, ce reprezinta miscarea fizica a bunurilor
si logistica, ce cuprinde activitatea de alegere si amplasare a dotarilor necesare, a materialelor
sau produselor de stocat sau de transportat de la furnizori la consumatori.
La scara internationala, logistica este un proces mai amplu din urmatoarele motive:
implica mai multe parti, are penalitati mai mari pentru erori si cere mai multe date; cere un
control mai riguros al creditului cumparatorilor straini; exista noi intermediari de import in tarile
straine; distantele sunt mai mari, etc.
Canalul de distributie, cunoscut si sub denumirea de canal de comercializare sau de
circulatie a marfurilor, este un grup de firme interdependente, intermediari, implicate in procesul
de punere la dispozitie a unui produs sau serviciu in vederea utilizarii sau consumului acestuia.
Orice intermediar care presteaza o activitate in scopul apropierii unui produs, din punct
de vedere fizic si al dreptului de proprietate, de consumatorul final reprezinta o veriga a
canalului de distributie. Producatorul si consumatorul final sunt membrii ai oricarui canal de
distributie.
4
In mod obisnuit, un canal de distributie reflecta deplasarea produselor intr-un singur sens,
de la producator la consumator. Se poate vorbi, insa si de canale inverse. Forma canalului de
distributie al unei firme trebuie sa tina seama de obiectivele distributiei, de slabiciunile si
punctele forte ale diferitelor categorii de intermediari, de structura canalelor de distributie
utilizate de concurenta, de dinamica mediului economic in care isi desfas oara activitatea firma,
dar si de reglementarile si restrictiile impuse de lege.
Prin urmare, este cat se poate de clar faptul ca firmele trebuie sa faca o evaluare realista
inainte de a porni la stabilirea structurii unui canal de distributie, desi oricat de bine sunt
proiectate si administrate, aparitia unor conflicte la nivelul acestora este inevitabila, din simplul
considerent ca interesele de afaceri ale membrilor nu coincid intotdeauna.
Competenţele cheie vizate de această temă se referă la :
Comunicare şi numeraţie;
Utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei.
Competenţele tehnice specializate care sunt atinse de prezenta temă sunt :
Aplicarea politicilor de marketing;
Asigurarea calităţii produselor şi serviciilor;
Rezolvarea de probleme şi gândirea critică;
Aplicarea de informaţii referitoare la produse şi servicii;
Aplicarea diverselor componente ale mixului promoţional.
5
Capitolul I
DISTRIBUTIA - CONCEPT
Pentru a intelege contributia comertului in privinta ridicarii calitatii vietii este necesara
reexaminarea continutului si locului sau in societatea noastra aflata in procesul de tranzactie la
economia de piata. Observatia are in vedere eliminarea din uz a unor idei si concepteperimate
datand din perioada cand teoria comertului era tributara dogmatismului, centralismului si
totalitarismului absolut. Astfel, ideile si abordarile teoretice, potrivit carora comertul interior – ca
forma de organizare a circulatiei marfurilor – ar fi o activitate de ‘’consecinta’’ a productiei, o
activitate cu rol subordonat fata de productie si consum, intre care se plaseaza ca intermediar,
trebuie abandonate.
Economia de piata reprezinta acel tip de economie in care piata si concurenta hotarasc ce
bunuri si servici se produc, in care raporturile dintre cerere si oferta determina principiile de
prioritate in producerea bunurilor si serviciilor si in care, in general, piata cu legislatiile ei joaca
rolul decisiv in reglarea intregii activitati economice din societate.
Continutul economiei de piata este mai bine pus in evidenta de trasaturile sa le
caracteristice, respectiv:
- carecterul multipolar: pluralismul centrelor de decizie, activitatea economica fiind de
un impresionant numar de agenti economici interni si externi.
- caracterul descentralizat: deciziile sunt luate de catre agentii economici independenti
si autonomi.
- o economie de intreprindere: intreprinderile sunt acelea care asigura legaturile dintre
pietele de bunuri, servicii, si pietele factorilor de productie – capitalul, munca si
pamantul.
- calculele si evidenta se fac numai in expresie valorica: legea valorii impreuna cu
legea ofertei si cererii, legea concurentei si legea profitului, joaca un rol determinant
in reglarea vietii economice.
- profitul este mobilul agentilor economici si obiectivul central al activitatii
intreprinderilor.
Cu alte cuvinte distributia leaga in spatiu si timpproducatorii si consumatorii. Totodata,
activitatea fiecarei intreprinderi producatoare, distributia marfurilor, apare ca fiind o functie
6
indispensabila ce asigura drumul optim al produselor intreprinderii spre locurile unde ele
intalnesc cererea.
Continutul distributiei:
DISTRIBUTIA este ansamblul mijloacelor si operatiilor care permit produsului (bun sau
serviciu) sa fie pus la dispozitia consumatorului final.
Distributia are rolul:- de a regulariza miscarea bunurilor si serviciilor intre productie si consum, amortizand
atunci cand apar efectele negative ale fenomenelor conjuncturale ale pietei.
- de a informa producatorul asupra faptelor si dorintelor clientelei.
Prin urmare, distributia marfurilor reprezinta un dublu curent:
1. Producarorul spre consumator reprezinta bunurile si serviciile la dispozitia utilizatorului
final.
2. Consumatorul spre producator este un curent psihologic care traduce dorintele, nevoile
consumatorului, si cate o data, nemultumirile acestuia. Acest curent permite
producatorului as raspunda la urmatoarele intrebari: ce? (ce vrea clientul), cat? (in ce
cantitati), cine? (cine consuma produsele proprii), cum? (in ce maniera se vinde productia
proprie).
7
CAPITOLUL II
CANALE DE DISTRIBUTIE
SI FUNCTIILE DISTRIBUTIEI
2.1. FUNCTIILE DISTRIBUTIEI:
Functiile esentiale ale distributiei sunt:- a vinde, a livra produsul: a convinge clientul de a cumpara produsul si a i-l inmana
(livra).
- a transporta: efectuarea transportului de la producator pana la consumator, produsul
trecand prin diferiti intermediari (frosisti, detailisti).
- a stoca: construirea stocurilor la nivelul fiecarui agent economic (de la producator la
detailist).
- a constitui oferta de marfuri propusa pentru alegerea consumatorului: gruparea in
acelasi loc ce vanzare a unei diversitati de produse provenind de la diferiti producatori.
- a asista, a informa clientul: asigurarea unei game de servicii inainte, in timpul si dupa
vanzare.
Notiunea de distributie in sensul larg al cuvantului, inglobeaza domeniile urmatoare:
- circuite si canale de distributie: itinerarul pe care produsele il urmeaza in drumul lor
catre cumparator si alegerea intermediarilor.
8
- logistica distributiei (distributia fizica): metodele si tehnicele care intervin in transportul
produselor fabricantului la locurile de vanzare.
- organizarea si administrarea vanzarilor: gestiunea fortei de vanzare a unei intreprinderi
si contractual cu intermediarii.
- promovarea vanzarii si service-ul clientele: in spiritul acestor noi intreprinderi,
activitatea comerciala desemnata intr-o economie de piata prin “distributie si vanzare”, constituie
o veriga importanta in viata economica pentru ca ea leaga productia de consum.
2. 2. CANALE DE DISTRIBUTIE:
Conform definitiei lui Stern si El-Ansai (1992), canalele de distributie sunt grupuri de
organizatii independente implicate in procesul de punere la dispozitie a unui produs sau serviciu
in vederea utilizarii consumului acestuia. Prin intermediul lui se regleaza fluxul bunurilor si
serviciilor, creindu-se echilibrul intre sortimentul de bunuri si servicii creat de producator si
sortimentul cerut de consumator; deci intre segmentele cererii si ale ofertei. Acelasi circuit de
distributie poate contine canale de lungimi diferite.
9
Politica de distributie este de o importanta esentiala pentru intreprindere deoarece:
- deciziile in materie de distributie sunt adesea dificil de modificat datorita legaturilor
care se stabilesc intre intreprindere si intermediari (angajamente contractual, relatii de incredere).
- termenele de constituire a unei retele eficace este adesea lung.
Din punct de vedere al producatorului, dificultatea obtinerii informatiilor despre
utilizatorii finali si a exercitarii contractului asupra acestora creste odata cu numarul de verigi ale
canalului de distributie.
Criterii de alegere a canalelor de distributie:
10
11
CAPITOLUL III
FUNCTIILE COMERCIALE ALE DISTRIBUTIEI
Cunoscand functiile distributiei, apare evident pozitionare deosebita a doua categorii de
intermediari care, participand la formarea diferitelor circuite de distributie, indeplinesc functiile
comerciale: grosistii si detailistii. Caracteristicile functiei de gros si functiile de detail isi pun
amprenta asupra proceselor tehnologice specifice diferitelor tipuri de magazine si depozite de
marfuri ca verigi de baza prin care se asigura realizarea acestor două functii.
1. FUNCTIA DE GROS consta in a cumpara marfuri in mod continu si in cantitati
importante de la producatori sau importatori, in a stoca aceste marfuri pentru a aproviziona la
cerere utilizatorii profesionali (comercianti, industriasi). Prin urmare grosistul nu satisface
nevoile consumatorului individual (personal). De altfel se intampla ca grosistul sa nu existe, insa
functia insasi ramane, fiind asigurata de catre fabricant in contact direct cu detailistul.
GROSISTUL indeplineste urmatoarele functii principale:
- cumpararea ferma in mari cantitati, ceea ce implica conditii de cumparare in masa (mijloace de
transport si depozite adecvate).
- selectia marfurilor in vederea constituirii unei oferte adaptate diferitelor categorii de clientele.
- stocajul produselor intre perioada de fabricatie si momentul cand sunt cerute de catre
consumatori sau utilizatori.
- formarea sortimentului commercial in functie de necesitatile ferme ale comerciantului.
- revanzarea, ceea ce implica formarea, mentinerea si dezvoltarea unei clientele.
Comertul de gros ocupa un loc important intre productie si consum, rolul sau armonizator
fiind cu atat mai accentuat ca cat productia si consumul sunt sezoniere sau cu cat se intensifica
procesul de concentrare a comertului de detail prin aparitia marelor magazine de specialitate (cu
o oferta de marfuri foarte diversificata).
2. FUNCTIA DE DETAIL reprezinta veriga finala a distriburiei prin care se realizeaza
contactul cu consumatorul. Extrema sa diversitate de forme de organizare nu trebuie sa ascunda
cele doua functii principale pe care le indeplineste: cumpararea si vanzarea.
DETAILISTUL cumpara marfuri intr-o diversitate sortimentala care sa acopere nevoile
consumatorului, ele la randul lor fiind foarte variate.
12
A vinde catre clientela inseamna nu numai sa puna marfurile la dispozitia acestuia, ci in
egala masura sa-i furnizeze anumite servicii: sfatul in procesul alegerii marfurilor, livrarea la
domiciliu.
13
CAPITOLUL IV
LOGISTICA SI GESTIUNEA APROVIZIONARII
Abordarea relatiilor comerciale in termenii ofertei globale afirma importanta serviciilor
associate producatorului principal (transport, garantie, servicii dupa vanzare). Astfel, o
organizare eficienta a circulatiei bunurilor, favorizeaza dezvoltarea acestor prestatii “anexe” care
tind sa devina esentiale.
Dupa T. Levitt “cu cat un produs este mai avansat din punct de vedere tehnologic, cu atat
vanzarea sa depinde de calitatea si disponibilitatea serviciilor pe care il insotesc (prezentare,
livrare, reparare)”.
Astfel se poate spune ca General Motors este mai mult o societate de servicii decat o
firma industriala. Pe de alta parte in ultimii 20 de ani s-a inregistrat o crestere a costurilor interne
si externe de transport, intretinere si stocare, care reprezinta in industrie intre 10-30 % din cifra
de afaceri. Principalele component ale costului total afferent distributiei fizice sunt: transportul
37 %, stocarea 22 %, depozitarea 21 %, preluarea comenzilor, servicii oferite clientilor si
administrarea distributiei 20 . In comparatie, costurile cu publicitatea reprezinta aproximativ 3 %
din vanzari.
Folosirea tehnicilor elaborate a devenit o necesitate pentru mentinerea unui nivel al
serviciului comparabil cu rentabilitatea.
LOGISTICA este ansamblul tehnicilor de organizare a fluxurilor de bunuri si a stocurilor,
asigurand:
- LOGISTICA IN AMONTE: disponibilitatea fizica a materialelor necesare activitatii
intreprinderii.
- LOGISTICA INTERNA: punerea la dispozitia diferitelor centre de productie ale firmei a
produselor necesare activitatii lor.
- LOGISTICA IN AVAL: circulatia produselor finite a diferitelor centre de productie catre
client. Aceasta organizare administreaza fluxuri si stocuri:
reale: materii prime, produse semifinite;
imateriale: informatii despre comenzi, stocuri si transport.
14
Modul de organizare:
Doua elemente conditioneaza organizarea distributiei fizice intr-o firma:
- nivelul produs de serviciile clientele: cu cat mai multe firme doresc reducerea
termenelor de livrare, acoperirea unui teritoriu important sau sa raspunda unei cereri fluctuante,
cu atat infrastructura logistica va fi mai importanta.
- cerintele productiei: modul de organizare al productiei (la comanda sau in serie, sau in
flux continuu) determinand nevoile de materii prime, ritmul aprovizionarii.
Organizarea logisticii in aval este posibila in 3 variante de baza:
1. Piata centrate in jurul locului de productie:
2. Piata dispersata:
15
Clientela dispersata geografic este aprovizionata datorita celor doua depozite alimentate
de un centru de productie.
3. Intreprindere de distributie ce administreaza puncte de vanzare:
Livrarile furnizorilor sunt grupate in cadrul centrului de tranzit. Livrarile punctelor de
vanzare compuse din produse de origini diferite sunt expediate la cerere.
Logistica presupune analiza a 4 probleme principale:
1.) Preluarea comenzii;
2.) Depozitarea;
3.) Transportul;
4.) Stocarea.
1.) Preluarea comenzilor. Distributia fizica incepe cu primirea unei comenzi de la client. Este
esentiala scurtarea ciciului comanda-plata adica a timpului scurs intre momentul lansarii unei
comenzi si eel al platii bunului.Acest ciclu presupune mai multe etape: transmiterea comenzii
catre agentul de vanzarijnregistrarea comenzii, verificarea capacitatii de plata a clientului,
planificarea productiei si a stocurilor, expedierea catre client a marfurilor comandate si a facturii,
si incasarea banilor de la client.
16
2.) Depozitarea. Notiunea de depozitare are o sfera de cuprindere mult mai mare decat notiunea
de stocare.ln timp ce stocarea presupune doar stationarea produselor pe o perioada de timp intr-
un anumit loc.depozitarea presupune si desfasurarea anumitor activitati si servicii. Depozitarea
cuprinde activitati legate de organizarea si gestionarea spatiului necesar pentru stocari de
produse.
3.) Transportul. Alegerea modului in care se va efectua transportul va influenta stabilirea
pretului produsului, promtitudinea livrarii si starea in care se afla bunurile atunci cand ajung la
client. Cuprinde activitati ca: alegerea mijlocului de transport, alegera rutelor de transport,
containerizarea facilitand combinarea a doua sau mai multe mijloace de transport.
4.) Gestiunea stocurilor. Daca nu luam in considerare pietele speculative (materii prime,
produse agricole) o preocupare principala este de a alege cu precizie datele de reaprovizionare
care minimizeaza costul stocarii, evitand rupturile de stoc care conduc la importante efecte
negative (costul de intarziere a livrarii, costul de intrerupere a productiei).
Costurile de stocare constau din taxele de depozitare, costul capitalului imobilizat,
impozite si asigurari, si cheltuieli legate de depreciere si invechire.
17
Capitolul v
Studiu de caz la S.C. Raitar S.A. Cornu Luncii
5.1.Prezentarea generală a societăţii comerciale „RAITAR” S.A. Cornu Luncii
5.1.1. Scurt istoric
Societatea comerciala Raitar SRL s-a infiintat in anul 1991 in baza legii 31/1991,
conform careia fostele unitati cu profil agricol se puteau organiza din sistemul asociatii
cooperatiste in societati comerciale private, urmand un profil de activitate asemanator cu cel
initial.
La inceput sectia de preparate s-a amenajat intr-o fosta cantina muncitoreasca, dotata cu
utilaje fabricate in Romania, productia zilnica nu depasea 1 - 1.5 tone/zi. Odata cu trecerea
timpului s-au rezolvat problemele de personal, de calitate si eficienta economica, preparatele
fabricate de noi avand succesul scontat, pentru care an de an s-a investit atat in utilaje cat si in
extinderi si modernizari, astfel ca astazi dispunem de o fabrica moderna, cu o capacitate de 5 - 7
tone/zi dotata cu o linie de utilaje de ultima generatie. Dispunem de un numar de 70 de angajati
si o retea proprie de magazine, avand de asemenea si o retea de distributie cu autoutilitare
frigorifice.18
Punctul nostru forte este ca putem produce in paralel cu productia de serie si o gama
variata de produse traditionale fabricate dupa retete vechi pastrate din generatie in generatie.
Folosim in retetele noastre carne de cea mai inalta calitate si o gama larga de condimente care
pastreaza in ele gustul si dulceata acestor pamanturi pe care n-o gasesti nicaieri in lume.
In vara anului 2010, produsele noastre au devenit produse europene, societatea noastra
obtinand autorizatia sanitar veterinara pentru schimburi intracomunitare cu produse alimentare
de origine animala, ca urmare a investitiilor de aliniere la standarde europene de fabricatie.
Astfel, de savoarea si prospetimea produselor se pot bucura toti cetatenii Europei.
Va invitam si pe dumneavoastra sa gustati si sa cunoasteti produsele noastre garantand pe
propria raspundere calitatea superioara si un gust desavarsit.
Scopul societăţii RAITAR S.A. este realizarea şi comercializarea de produse şi servicii în
scopul obţinerii de profit.
Obiectul de activitate al societăţii constă din următoarele:
fabricarea de produse de carmangerie (Industrializare, exploatare si preparare carne)
efectuarea de prestări servicii, consulting şi engineering pentru întreprinderi cu acelaşi
profil sau profil asemănător sau complementar;
comercializarea cu ridicata şi cu amănuntul, direct sau prin intermediar, a tuturor
produselor permise de lege, în unităţile proprii sau celelalte locuri permise de lege;
cumpărarea, vânzarea, închirierea de bunuri mobile sau imobile pentru realizarea
scopurilor societăţii;
importul exportul oricărui fel de produs sau serviciu permis de lege;
intermedieri de afaceri pe bază de comision.
5.2 Analiza activitatii de distributie la SC RAITAR SRL
Magazine Raitar prezente in tara noastra:
M1 : Str. Maior Ioan, Falticeni
M2 : Hala Centrala, Falticeni
M3 : Str. 2 Graniceri, Falticeni
M4 : Str. Republicii, Falticeni
M5 : Piata Mare ( Hala de carne ) Suceava
M6 : Piata Mica, Suceava
19
zona neutra
zona de distributie
Reteaua noastra de distributie este in plin proces de expansiune. Daca momentan ea acopera
doar Suceava, Botosani, Neamt, Bacau si Iasi in cursul anului 2011, vom livra delicioasele
noastre produse si spre Vaslui, Focsani, Bucuresti.
In cadrul Editiei de toamna al Targului Produs in Bucovina am incantat gusturile celor mai
pretentiosi consumatori prin prezenta noastra la Iasi, Cluj si Bucuresti. De asemenea, cetatenii
Orasului Suceava, se bucura de prezenta noastra permanenta, week-end de week-end, in cadrul
Pietei Taranesti care se desfasoara in fata Consiliului Judetean Suceava.
5.3 Produsele
Salamuri
Produse traditionale
Specialitati
Rulade
Sunci
Semipreparate
Cruditati si Organe
Produse fara structura
Produse de Post
Afumaturi
Carnati
20
5.4. Structura tehnico – organizatoric
Orice unitate este constituită, pe lângă mijloacele materiale, dintr-un grup de oameni care
îndeplinesc diferite atribuţii şi au diferite sarcini ca urmare a relaţiilor ce se stabilesc între ei.
21
Structura organizatorică a unei unităţi reprezintă ansamblul posturilor şi compartimentelor
de muncă, modul lor de grupare şi subordonare, precum şi legăturile ce se stabilesc între ele
pentru realizarea, în mod corespunzător, a tuturor sarcinilor ce revin unităţii respective.
Prin intermediul structurii organizatorice are loc distribuirea autorităţii şi responsabilităţii
în cadrul societăţii comerciale „RAITAR” S.A. Cornu Luncii.
Organizarea S.C. „RAITAR” S.A. Cornu Luncii este structurată pe următoarele nivele de
organizare:
1. Conducerea (Adunarea Generală a Acţionarilor, Consiliul de Administraţie,
Director General);
2. Compartimente cu birouri din controlul societăţii:
3. Compartimente de execuţie cuprinzând: conducerea executivă, sectoare
funcţionale, sectoare comerciale.
Această schemă (de organizare) a organigramei reflectă modul de organizare, coordonare şi
control a activităţii întregii societăţi.
Organigrama S.C. „RAITAR” S.A. CORNU LUNCII A.G.A.
COMISIA DE CENZORI
CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE
COMPARTIMENT DIRECTOR OFICIUSALARIZARE PERSONAL GENERAL JURIDIC
DIRECOR MARKETING DIRECTOR ECONOMIC
BIROU BIROU BIROU BIROU COMPARTIMENT STAŢIECOMERCIAL IMPORT APROVIZIONARE CONTABI- FINANCIAR .DE CALCUL
EXPORT DESFACERE LITATE
22
TRANSPORT
În cadrul S.C. „RAITAR” S.A. Cornu Luncii activitatea financiar – contabilă se desfăşoară
prin intermediul a două servicii: cel financiar şi cel contabil.
Serviciul contabilitate are sarcina de a executa toate lucrările de contabilitate ale unităţii
patrimoniale. Acest serviciu este organizat în interiorul unităţii pe următoarele birouri:
contabilitate generală, contabilitatea decontărilor şi biroul de inventar.
Biroul contabilităţii generale are următoarele atribuţii:
verifică prin personalul său legalitatea;
le prelucrează şi efectuează înregistrarea operaţiunilor în contabilitatea sintetică şi analitică;
întocmeşte balanţa de verificare;
întocmeşte bilanţul şi anexa la bilanţ, contul de profit şi pierderi;
efectuează analiza evoluţiei mijloacelor economice, modul de constituire a resurselor
financiare şi a utilizării acestora, a modelelor de optimizare a procesului de producţie şi
desfacere, ceea ce facilitează elaborarea deciziilor şi stabilirea prognozelor.
Biroul contabilităţii decontărilor se preocupă de:
înregistrarea în contabilitatea analitică a operaţiunilor privind debitorii, clienţii şi creditele
bancare;
întocmirea balanţelor analitice pentru conturile a căror evidenţă se dezvoltă analitic şi
prezentarea lor spre verificare biroului contabilităţii generale;
informarea periodică a conducerii societăţii asupra imobilizărilor în posturile de debitori şi
asupra volumului datoriilor exigibile în viitorul apropiat.
Biroul de inventar are următoarele atribuţii:
primeşte, prelucrează şi înregistrează în contabilitatea analitică şi sintetică documentele
privind mişcarea mijloacelor fixe;
înregistrează lunar în contabilitatea sintetică şi analitică uzura constantă la mijloacele fixe;
ţine contabilitatea sintetică şi analitică a lucrărilor de investiţii ale societăţii;
participă la inventarierea periodică a mijloacelor fixe.
Desfăşurarea activităţii serviciului contabilităţii are loc în strânsă legătură cu activitatea
celorlalte servicii din cadrul societăţii şi în primul rând cu serviciul financiar.
Serviciul financiar realizează o altă parte din atribuţiile ce revin activităţii financiar –
contabile. El se compune din următoarele birouri:
biroul salarii;
biroul ordonatori – decontări;
casieria.
23
Biroul salarii – calculează salariile personalului societăţii, impozitul pe salarii şi celelalte
datorii la bugetul asigurărilor sociale şi la bugetul de stat privind salariile; calculează drepturile
salariale pe timpul concediilor de odihnă, a impozitelor aferente, a ajutoarelor acordate
personalului în cadrul fondului de asigurări sociale; ţine evidenţa lunară şi anuală a acestora.
Biroul ordonatori – decontări întocmeşte documentele privind încasările şi plăţile ce se
efectuează prin casierie şi prin conturile de disponibil la bancă şi asigură vărsarea la timp a
sumelor datorate bugetului sau organismelor publice şi rambursarea creditelor. Prin acest birou
se efectuează operaţiunile privind încasările contravalorii produselor livrate, serviciilor prestate
şi lucrărilor, decontările cu furnizorii şi creditorii societăţii.
Prin casierie se efectuează încasările şi plăţile în numerar şi gestionează alte valori cum ar
fi: timbre, cecuri de valoare, bilete de călătorie şi se ţine evidenţa operativă a tuturor acestor
operaţiuni economice.
Funcţia financiar – contabilă, în afara activităţii financiare şi a celei de contabilitate,
presupune şi activitatea de control financiar.
Activitatea de control financiar reprezintă ansamblul proceselor prin care se certifică
respectarea normelor legale cu privire la integrarea, utilizarea şi păstrarea valorilor materiale şi
băneşti în patrimoniu.
Controlul asupra operaţiunilor patrimoniale este exercitat de către persoanele care conduc
contabilitatea, care exercită controlul preventiv şi controlul financiar de gestiune, cenzori sau alte
persoane şi de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice.
Scopul exercitării controlului îl reprezintă prevenirea, descoperirea şi recuperarea
pagubelor.
Funcţia financiar – contabilă, prin complexitatea operaţiunilor pe care le ocazionează, prin
multiplele corelaţii pe care le are cu toate celelalte funcţii se constituie ca o funcţie de bază cu o
latură bine definită a gestiunii unităţilor patrimoniale.
Diagrama de relaţii
Consiliul de administraţie
Directorul general
Director economic
24
Financiar Marketing
Oficiu de calcul Contabilitate Desfacere
Personal Salarizare
Caracterizarea economico – financiară
Societatea va ţine evidenţa contabilă în lei şi va întocmi anual bilanţul şi contul de profit şi
pierderi, în condiţiile prevăzute de lege.
Exerciţiul economic financiar începe de la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie al
fiecărui an.
Beneficiile societăţii se stabilesc potrivit normelor legale şi se prevăd în bilanţul societăţii.
Din beneficiile societăţii se pot constitui fonduri destinate modernizării, cercetării şi dezvoltării
de produse noi, investiţiilor, reparaţiilor, precum şi pentru alte destinaţii stabilite de Adunarea
Generală a Acţionarilor.
În cazul înregistrării de pierderi, Adunarea Generală a Acţionarilor va analiza şi va hotărî
în consecinţă. Suportarea pierderilor de către acţionari se va face proporţional cu aportul la
capital şi în limita capitalului subscris.
Aprovizionarea cu materii prime necesare dezvoltării activităţii a întâmpinat numeroase
probleme de-a lungul timpului datorită creşterii accentuate a preţurilor de furnizare ale materiilor
prime, a costurilor de transport, a dobânzilor mari la creditele bancare.
Societatea are încheiate contracte cu diverşi furnizori şi producători, dintre care cei mai
importanţi sunt: S.C. „CONREC” Cornu Luncii, S.C. „SIMCOS” Cornu Luncii, S.C. „ROM
CONSEG”, BARBERRA ELECTRO IMPIANTI – Italia, DETTIN SPA Italia, SAV SAS
CANTATRELLO, LOEPFE BROTHERS LTD.
Mărfurile pe care le desface societatea precum şi preţurile practicate de către aceasta
asigură societăţii o desfacere ritmică.
Principalii clienţi ai produselor societăţii sunt: S.C. „TRICOM” S.R.L. Braşov, S.C.
„REUNITE” Bucureşti, S.C. „LONFIL” S.R.L. Cornu Luncii, S.C. „JATEX” S.A. Cornu Luncii,
S.C. „SERVIMPEX” S.R.L. Bucureşti, S.C. „TRICONAR” Miercurea Ciuc, S.C. „TRIMOLD”
Iaşi, S.C. „TRICOMAR” Baia Mare, S.G. FILATURA Buzău S.A., S.C. „DANIELA COM”
S.R.L. Conceşti, KETOTTARU JANCSA.
25
CONCLUZII
În vederea desfăşurării unei activităţi mai eficiente, S.C. „RAITAR” S.A. Cornu Luncii ar
putea adopta următoarele soluţii:
achiziţionarea la preţuri avantajoase a factorilor necesari procesului productiv, pentru a
evita grevarea costurilor de producţie şi a preţurilor de vânzare ale propriilor produse;
dimensionarea structurii financiare în concordanţă cu necesitatea desfăşurării unei
activităţi rentabile, evitându-se efectele negative pe care îndatorarea excesivă le determină
asupra rentabilităţii financiare, precum şi riscul lipsei de lichiditate;
ameliorarea competenţelor echipelor manageriale şi conştientizarea misiunii lor în
direcţia ridicării performanţelor societăţii, ceea ce implică: înţelegerea şi aplicarea în practică a
mecanismelor şi a principiilor analizei de gestiune, creşterea gradului de adaptabilitate şi
flexibilitate, perfectarea continuă a procesului comunicării în interiorul societăţii dar şi a
comunicării cu mediul lor extern;
studii de piaţă mai amănunţite, o activitate de marketing mai bine susţinută şi promovată
şi analiza posibilităţii contactării unor surse de finanţare, altele decât cele oferite prin creditele
bancare.
26
BIBLIOGRAFIE
1. Drăgan Iosif Constantin şi Mihai C. Demetrescu, Practica prospectării pieţei, Editura
Europa Nova, Bucureşti, 1996.
2. Ficeac Bogdan, Tehnici de manipulare, Editura Nemira, Bucureşti, 1996.
3. Florescu C. şi colaboratori, Marketing, Editura Marketer, Bucureşti, 1992.
4. Fotache Marin, Baze de date relaţionale, Editura Junimea, Iaşi, 1996.
5. Gherasim Toader şi Emil Maxim, Bazele marketingului, Editura Sedcom Libris, Iaşi,
1997.
6. Kotler Philip, Managementul marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 1997.
7. Kotler Philip, Marketing Management, 7-th Edition, Prentice Hall, Englewood Cliffs,
New Jersez, 1992.
8. Mâlcomete Petru, Marketing, Fundaţia Academică “Gheorghe Zane”, Iaşi, 1993.
9. Munteanu Corneliu, Marketing: concepte principii şi exemple, Editura Junimea, Iaşi,
1996.
10. Munteanu Vasile, Marketing pentru toţi, Editura Meridianul 28, Chişinău, 1996.
11. Prutianu Ştefan, “8 secrete ale succesului”, Idei de Afaceri, nr.10, 11 şi 12/1995 şi nr.1
şi 2/1996.
12. Sasu Constantin, Marketing internaţional, Editura Graphix, Iaşi, 1994.
13. Sasu Constantin, Marketing, Editura Universităţii “Al.I.Cuza”, Iaşi, 1995.
14. Skinner Steven, Marketing, Houghton Miflin, Boston, Mass., 1990.
15. Ştefănescu, Paul, Bazele marketingului, Bucureşti, 1995.
27