distihuri paradoxiste
DESCRIPTION
DISTIHUL PARADOXIST este fornat din două versuri, antitetice unul altuia, dar care împreună se contopesc țntr-un întreg definind (sau făcând o punte de legătură cu) titlul.TRANSCRIPT
. '
FLORENTIN S . ~C~H'-~:
· FLORENTIN
SMARANDACHE
;sh',,~r;
f ~r ~J~x;Stfi - Cu o prezentare de Dan Ţ apa -
'lJ Aalborg - Danemarca - 1998
. FLORENTIN
SMARANDACHE
;~h'h~r; f ~r ~J~x;~te
- Cu o prezentare de Dan Topa -
rn Aalborg - Danemarca - 1998
I
FLORENTIN
SMARANDACHE
l';skhv.r; 1" ~r ~J~h;S~e-
Colegiul de redacţie:
Dan Romaşcanu
Titu Popescu
Coperta:
Rodica Elvira Romaşcallu
",:tol/re de cac/lIs" sUllrapicLuru de
Florentin ~marandachc
Ilustratie: Florentin Smarandache
Editura 'DO!f(V..L ISBN R7-90425-34-0
P.H. 59. l)400 Norrcsundby
Danemarca
Celui mai bun prieten
neaInţ al meu
Titu Popescu
Florentin Smarandache - Distihuri Paradoxiste
CU\VÂNT ÎNAINTE ŞI ÎNAPOI
- Al patrulea Manifest Paradoxist-
Teoria Distihului Paradoxist
DISTIHUL PARADOXIST cste fonnat din două versuri. antitetice unul altuia, dar care împreună se contopesc Într'un întreg definind (sau tăcând o punte de legătură cu) titlul.
De regulă, al doilea vers neagă pe primul, conţinând aşadar o noţiune/sintagmă/idee opusă (antinomică, antagonică).
Facerea Distihului:
- luaţi un dicţionar de locuţiuni şi cxpresii lingvistice. proverbe, zicale, pilde, aforisme, cimilituri, adagii, maxime. butade, ori panseuri celebre ale unor personalităţi, şi contraziceţi-le fără milă, forfecaţi-le!
- sau un dicţionar de antonime, şi altul de sinonime şi eschibaţi pe noţiuni/sintagme/locuţiuni contradictoriiomogenizând elemente heterogene; alegeţi şi un titlu corespunzător
şi intraţi în paradoxism.
Şcoala de literatură paradoxistă, care s'a dezvoltat de prin anii '80, continuă prin aceste bi-versuri închise într'o formulă lirică nouă, exactă, dar cu deschidere spre esenţă.
Pentru asemenea poeme retetare se pot elabora algoritmi
matematici şi implementa pc computer: dar. ar ti preferabilă o maşină cu .. , suflet!
Trăsături:
Întregul distih paradoxist să fie ca o parabolă. hiperholă.
elipsă g~omctrică unitară la ti'ontierele dintre artă. filosofie.
rehus. ~i matematică - aflate În eompkmentaritate:
~i S[l continfl:
- antite:t.c. antinomii, antagonismc. antili·azc. parafraze.
metalore contrare. polarizări
- paradoxuri la nivel semantic: ideatic. social. politic. teologic.
lingvistic. psihologic. t1Iosofie. chiar şi şliintilie:
tocmai acest paradox dă savoare întregului: de aici şi frumuseţea
scrierii. gustul metaforei mici fâJtăind din aripile împleticite
- pseudo-paradoxuri pe alocuri
- caracter dcri:t.oriu. în ră.<;păr fată al! un acaacmism perimat şi
traditionalism ramolit (gen AI. Lungu)
- calchierea / contopirea / juxtapunerca oximoronică de
jargoane. expresii lingvistice. şabloane. arhetipuri. scheme.
pattem-e. matrite clasice
- găsirea de (mularealîntruparea în) formule şi anti-lormulc de
creaţie
- contra-poeme
- stiluri epigramiec antitetice
- parodicri de expresii şi loculiuni. proverbe. butadc. aforisme.
zicături. sentinte. di~ee de limbă (de lemn. şi nu numai).
structuri gramaticale. frazeologii prin:
• deturnări de sens la 45 ori 90 grade
• in contra-sens. răspăr (la 180 grade)
figunttivul interpretat la propriu. şi viceversa
Il
Florenfin Smarandache - Distihuri Paradoxisle
(încălcarea convenţiilor)
- parafrazări cu scopul împrospătării şabloanelor moatte
- ori în nonsens metafarizat, exagerat, parabolizat (micşorare mărită, ca la microscop, intrând în infinitul lumilor mici, concentrate)
- idiosincrazii la contradicţii, incongruente, divergenţe, defonnări, alterări, răstălmăciri, mistificări, prefaceri poetice şi anti/non-poctice
- text, paratext, anti-text, inter-text, non-text
cu inflexiuni para-doxiste (sub limbaj, supralimbaj, metalimbaj)
- inspirate I prelucrate din folclor: glume, bancuri, poante (cu Bulă, cu Itie şi Ştrul)
- sau jonglat pe ambiguitatea omonimelor (pluri-sens)
- unele paradoxuri au devenit locuri comune, metafore, s'au tradiiionalizat - după ce la apari~ie întâmpinaseră rezistente, fuscseră respinse; aceasta-i somta oricărui paradox!
Distihurile Paradoxiste să fie:
- schematice
- ca nişte învăţăminte
- chintesenţe de gândiri filosofice
- sclipiri ale imaginaţiei
- vorbe de duh, memorabile, care să te ungă la suflet
- cu economie de cuvinte, non multa, sed multum:
maximalizând minimalizarea, minimalizând maximalizarea
acum, când lumea citeşte mai puţin. e nevoie de scrieri concentrate
- diversificate în topice, sfere naţionale, ecuatii poetice paradoxiste
III
FlorenfÎn Smarandache - Distihuri Paradoxiste
- lucrurilor spuse pe nume / pe şleau, pontoase, ingenioase
(dacă tăiem cu bisturiul chirurgiei lirice)
- versurile s'alunece la rostire (citire)
- cel putin un ritm interior (chiar şi rimă)
pentru un plus de armonie (în aparenta dezarmonie)
- structura metrică a celor două versuri randomială
- cu o dulccaţă anume aceste sintagme
- atentie dar la tăierea poemului în două: mai şăgalnică în timp şi contra-timp, cezură şi anti-cezură
- având un titlu, poemul se'ncheagă, se rotunjeşte, alcătuieşte un întreg
- titlul, scurt şi cuprinzător, să conţină cheia corpus-ului poetic [referitul şi referindul]
- un soi de definiţii lirice rebusiste: bazate pc antiteze,
şi utilizând bi-versuri carc denumesc titlul
- a nu se interpreta distihurile paradoxistc ca simple calambururi, ci înţelesuri ale neînţelesului [mai adânci, mergând la substanţă, la miez], alteori chiar neînţelesuri alc înţelesului [impresii facile, în urma unei lecturi superficiale, că stăpânim materialul până'n profunzime]
- de un eclecticism organic.
Acest volum nu se poate traduce, ci a d apt a la clişeele altor limbi.
Considerente istorice:
Paradoxismul nu l-am inventat, ci descoperit. EI a existat înaintea ... paradoxiştilor.
Înţelepciunea populară, dar şi o palte din creaţia eultă, se mulează perfect pe matrita paradoxistă clasică; în acest scop, iată câteva
N
Florenfin Smarandache - Distihuri Paradoxisfe
Exemple:
- începând cu anticii greci, prin Platon (care pune în gura lui Prothagoras):
Toată lumea / Învaţă pe toată lumea;
- sau strămoşii romani:
Festina / Lente (Grăbeşte-te / Încet);
- continuând cu aforisme vechi româneşti:
Şezi strâmb / Şi gândeşte drept
le. Negruzzi, «PăcaIă şi Tândlllă), fragmente, 1840j;
- cum zicea Voltaire?
Legile În artă sunt făcute / Pentru a fi [ned/cate;
păi şi-atunci?!
- 8audelaire cu "Les Ileurs du mar';
- Eminescu despre fecioară:
Mai nu vrea / Mai se Iasă;
- trecând pe la Caragiale, cu al său:
Curat / Murdar;
- şi olteanul Arghezi. cel şugubăt:
Una vorbim / Şi alta rumăm! (observati transparenta aluzie)
Jar şi roemele-i din "Flori de mucigai";
- paradoxul politic:
de pildă
Cu cât vor unii să-I dărâme pe Mareşalul Antonescu, cu-atât acei din tabăra opusă îl ridică'n slăvi mai tare -
ca'ntr'o balanţă: când un taler este coborit prea jos. iti vine să pui o greutate în celălalt pentru egalare;
v
este o chestiune psihologică. precum la mccL când se'nfruntă două echipe nefavol'ite, ţinem cu cea mai slabă; ( + şi - trebuie să stea în cumpănă):
aşa Încât afirmăm că
"Ion Antonescu a căzut / Înălţându-se'"
- deci. vl'ând să-I distrugă, n' au făcut decât să-I readucă În conştiinţa publicului larg:
este Efectul Invers care acţionează. plus Legea Echilibrării.
şi viceversa: ova~iile exagerate duc la reacţii contrare:
beneficiind de toate ravorurile unui regim
"Poetul Mihai Beniuc prin înălţare / A eşuat";
unanimitate (pozitivă sau negativă) nu există:
- despre birocratia din pel:ioada stalinistă:
Doi cu sapa. / Trei cu mapa:
- ironia lui Grigore Mois.i':
ION I3ARBU:
Este cel mai mare matematician / dintre poeţi.
Şi cel mai mare poet / dintre matcmaticieni!
(care din păcate-fericire mi se aplică şi mie'?):
- precum şi Alberto Cacira, alias rernando Pessoa:
Unicul sens tăinuit din lucruri
E acela ca n'au nici un sens tăinuit;
- şi, mai În vremea noastră. un paradox social:
"The Power / ofthc Powcrlcss"
[Puterea celor / Fără de putere J.
eseu de Vaclav Havel care. dintr'un dizident (fără nici o putere).
VI
ajunge preşedinte (cu cea mai înaltă putere) În rosta Cehoslovacie, aducând democratia tării sale dar şi destrămarea ei:
- Octavian Paler în '"Flacăra":
SPECIALIZARE înseamnă
şi
Să ştii din ce in ce mai mult I despre din ee in ce mai putin.
Până ajungi să ştii totul! dcspre nimic!
- paradoxul economic:
Tări care produc prea mult I ceea ee nu consumă.
Consumă prca mult J din ceea ce nu produc
I Roger Garaudy, 1997J;
- '"Minunile'" din Caracal:
a) Pu~eăria I pe strada Libertăţii!
b) Cimitirul! pe strada Învierii!
e} S'a rurat I de la Politie!
d) A luat foc I Sediul Pompierilor!
- vorbirca rnuealită. în contra-sens:
Îţi fac un bine: / Te superi?
(păi. normal că nu mii supnr!):
- ori proverbe, dictoane. zicături. hutade. cugetări contemporane foal1e uzi tate:
Leneşul I Mai mult aleargă
Hai la muncă să muncim: I Dă. Doamne. să nu găsim!
Face haz I De nccaz
la-I de pe mine / Că-I omor
VII
Câine surd I La vânătoare
Prinde orbul. I Seoate-i ochii
Bate şaua / Să priceapă iapa!
Doi se ceartă I Şi-al treilea câştigă
Las' să mai fie şi un lup I Mâncat de oaie!
OmuL până nu slujeşte, I Stăpân nu ajunge
Tu îl hei pe dânsull Şi ci te hea pe tine
Dacă legi hine. / Bine dC7.lcgi
Trage năd~jde I Ca spânul de barbă
Scump la lărâţe I Şi ienin la mălai
ll.C Hintcscu. "ProvcrbeJe rornânilor"'. Editie îngrijită de Constantin Negreanu şi Ion Hratu. Cuvânt înainte de I.C Chilimia. Ed. Facla. Timişoara. 19851
(intcrpreturi pe dos):
- şi proverhu! englezesc:
Un pahar este pc jumătate plin / Sau pe jumătate gol.
deci orice lucru este :;;i pozitiv şi negativ. depinde din ce unghi îl intcrprctezi- - principiu folosit de propagandişti:
- dl: la titlurile de-o :;;chioapă din ziare (sau chiar de carti în librării ori fişierul bibliotecii) carc. dacă în componenţa lor contin un paradox. devin mai incitante. şochează la lectură
Ivezi predilec!ia pentru antinomii a multor condeieri tocmai pentru a surprinde (ori a atrage) publiculJ:
- la rotbal chiar, antrenorul sfătuind jucătorii:
Cea mai bună apărare / Este atacul -
fără a li deloc un paradox. ci o tactică. o realitate:
- prelungind cu Legile Americane ale lui Murphy. de un umor amar;
VIn
('1
Prohahilitat~(t cu o JCli~ dc p[line cu dulcea\u S,l cadu cu partea unsă p~ covor. este mai mare decât cu partea nClll1sfl
- ~i'n analiza matematică c:-.:istfL cumva paradoxal (dar. totu~i, nepamdoxal!) Slip il1/(\-O şi dualul ill/Sllp n/'-
care Înseamnfl cel mai mare din/re cei mai mici,
şi respectiv ce/ mai mic din/re cei mai mari.
CooL i"l1't it?
- StiU --C{1l11ceul Pilangiului":
De la beat! ulrciumn vin,
Merg pe gard! de drum mf\ tin,
Dau cu c,îinii / "n bolovani
Şi-s prieten / cu duşmani!
- ~i lCr(ina semi-parauoxistă:
Cine ~lie sfl !~Icfl un lucru, îl rac~.
Cine nu ~lic, învaţă pe alţii cum S[I fiică!
Iar cine nu ştie nici s[\ 1~lcă şi nici să învcţc pc al!ii, conducc!!
(\-alabiln p~ntru r(]~tii secr~tari de partid. Înurum[ltori culturali. ŞI Illlilumai):
- în timpul dictaturii:
An. 1. Şeful are dreptate.
Art. 2. Şeful arc Întotdeauna drcptal~.
1\11.3. Cînd ~cJlJ! nu are dreptatc. se aplică Articolul 1 sau 2:
- ori din bancurile şoptitc C<Înuva pc la col\uri:
IX
ERA CEAUŞESCU
Pesimistul: Mai rău de-aşa nu se poate ...
Optimistul: Ba se poate (t)
(şi. într'adevăr, perioada de tranziţie se dovedeşte şi mai dură)
care bancuri mai îndulceau intclectualiceşte anii aceia negri:
- plus celebrele <culmi> populare (sinonim: băncoase. ponto<lsc, cu nuanţe semi-absurde, şi totuşi de-a logică fiJarte ... plastic[l!)
CULMEA PROSTIEI:
Să crezi că soacră-ta
E fată mare!
ori
CULMEA ÎNOTULlJI:
ori
Cu-o mână să'noti şi Cli cealaltă
Să dai din picioare O)
CULMEA GĂINEI:
Găina are picioarele la tel de paralele.
Mai ales stângul (!!)
(rândul al doilea pline capac la toate).
Şi altele multe, anale sub ochiul lectorului şi"n urechea ascultătorului.
x
Tipuri de DistihUl-j Paradoxiste:
- paraJl-azări de clişee:
"Omul potrivit I La locul nepotrivit"" = INFRACTOR:
:2 - panul ieri:
pro\"l.::rbul popular <Vorbeşti de lup I Şi lupul la u~fl>
dc\"ille. prin substilll(ie ironică.
"Vorhqti de lup I Şi porcul la u~5 (!f' ~c COINCJI)LNTĂ:
:; - l"orllluk Întoarse pc dos:
"Orice excepfie / Admite reguli"
(în loc de <Orice regulfl / admite exceptii>):
4 - dubla negatie. care Înseamnă afirmare:
"Război I Împotriva războiului'· = PACE:
:'i - ori iliJ.hlj1 afirmare. care Înseamn8 negare. ciuda! nu'?
"Stin\irea! Sfintilor"" = IlIROTON1SIRE.
adicfl ~i s!in!ii ali p[l(,llck lor! ". ueci nu-s chiar a~{\ de sfinti:
6 - deturnarea pc piste false:
"CU un ochi ue sticlă. / Iar cehllalt uc pisicfi!" MOTOCICI.I'TA:
(Te g,înde~li la vrco liin!ă. C<Înd colo este)
7 - hipl'rholice (e'\agcrate):
"Din patru salariati,' Cinci sunt ,ci," ·llIRUCRi\[IL:
8 - Cll nllantă schimhnbilft după titlu:
"A fosl virgină I De două ori" --
a) serios (biblic): FECIOARA MARIA:
b) sau in băşcfllie: PROSTITUATA:
XI
9 - epigramice:
UNUI ŞEDINŢOMAN ~ "N'are decât să facă şedin~ă I Cu el Însuşi";
10 - pseudo-paradoxmi:
"Vinovaţi I Nevinovaţi" = INOCENTI
"Motivaţie I A nemotivării" = DELĂSARE:
1 I - !autologiee;
'"Apropierea I De aproape" = PROXIMITATE
""[Jincolo / De dincolo"" ~ ÎN DEPĂRTARE EXTREMĂ
""Or"'! / [Je oraşe"' ~ METROPOLĂ
'"Mai adânc / Decât adânc" = STRĂFlJND
"Cât de prieteni I Ne sunt prieteniiT = VIGILENTĂ: 12 - redundante:
"Mergem. / Ori nu mai stăm?"' = ÎNCOTRO
""Ce faci: dormi. I Sau nu te-ai trezit?" = CUCĂIT;
13 - bazate pe plconasme.:
'"Inventează ceva I Deja inventat'" = PLAGIAfOR
iar TAXATOAREA ÎN AUTOBUZ, "'Avansaţi I înainte!"":
14 - ori pe anti-pleooasme
CĂLĂTORfI: "'Ba avansăm I Înapoi!"';
15 - substituîrea atrjhlltllluj În sintagme (prin luare în răspăr, ridiculizare. şi contra-sens):
<Şchiop de-un picior>. care este o sintagmă trivială. devine prin înlocuire:
"'Chio!" I De-un picior"' = COTONOG
(şi cilpfltfl astfel un aspect mai interesant):
XII
16 • substitui rea complementl!lui în ·sintagme [pedalând pc un nonsens metaforic (nu absurd)". exagerând sintagma în directie suprarealistă]:
<Cu şosete rupte"o călcâi>o care este o expresie comuoă, devine prin înlocuire:
""CU şosete rupte I °N fund!'" = ZDRENTlJROS
(mai jovial):
17· p(~rmutarca părţilor întregului:
<Se face frate cu dracu' I Până trece lacu' >
'"Se face frate cu lacu' I Până trece dracu'" = HALTĂ:
<Nu băga mâna lunde nu-ţi tierhe oala> arc variante
""Nu băga oala I Unde nu-ţi fierbe m,lnaO
""
sau
:"Nu-ti fierbe oala I Unde nu bagi mâna'o =
INCERCARE:
Care sunt lemnele "originale' ale expresiilor permutate:
"Ciocanul/Îşi laudă ţiganul'"
"Ochi la ochi I Nu scoate corbii""
"8ate caldull Cât e fier"
""Mâţa cu şoareci / Nu prinde c1opoC
"'Câine bun I în burduf de brânzăO
"
""În urma voinicilor / Multe războaie se-aratăO
'
"Nu te rupe I Că te'ntinzi"
"Acceaşi pălărie I Cu altă Mărieo
,
"Truncbiul nu sare dcpane de / Aşchie"
""Pic[i pară nătătleaţă I În gura lui măIăiaţă'"
XIII
?
Florentin Smarandache - D;s/Îhuri Paradoxiste
"Darul de dinţi I Nu se caută'n cal"
Găsiţi un titlu corespunzător pentru fiecare din aceste] I distihuri paradoxiste;
18 - negarea clişeelor (dar care să producă antiteze):
<Primeşte I ce ţi se dă> devine
"Primeşte I Ce nu ţi se dă" ~ NECONFORMIST;
<Lasă-mă / să te las> devine
"Lasă-mă I Să nu te las" ~ RĂZBUNĂTOR;
analog
"Surdul aude, I Dar nu le potriveşte" ~ CONFUZIE;
19 - antonimjzare <şubsţantivală adiectivala etc );
<Dulce ca I mierea> devine
şi
"Dulce ca / Fierea'" = BITTER (băutură spirtoasă),
"Amar ca I Mierea" ~ SIROP DE ZAHĂR;
20 - basme În răspăr:
ŞI-AVEA O FATĂ AŞA FRUMOASĂĂĂ ... II
"Că la dânsa te puteai uita / Dar Ia soare ba"!
«soare> şi <dânsa> au fost intervertitc);
21 - schimbarea categoriei gramaticale lpăstrând omonimia substituenţi[orJ
LA NEVOIE/I"Prietenui bun / Anevoic se cunoaşte"
(complementul circumstanţial de loc <Ia nevoie> s"a transformat în complement circumstantial de mod <anevoie> printr'o înlocuire fonetizantă),
şi viceversa:
XN
F/orentin Smarandache - Distihuri Paraduxisle
ANEVOIEII "Prietenul bun I La nevoie se cunoaşte";
22 - în stjl epistolar sau colocvjal:
DOMNU ÎNVĂŢĂTOR, II
"Copilul ştic să citească I Dar nu cunoaşte literele"
(observaţi aberaţia);
23 - eojgmjstjcc:
"Se uită la tinc I fără să te vadă" =
(Cine? CÂRTIŢA fiindcă n'are ochi: sau ORBUL):
24 - metaforice:
"Mă scald afabil în lumina I Nopţii pietelor de şandru" = IUBIRE;
2S - filosofice:
PERSIFAL (grec): "Nu ştia I Că ştia":
26 - djstjbmj-tradllced
VOLENS NOLENS ~ "V rând I Ncvrând",
27 - altele's pure definjţjj ştiinţjfice:
"Formă superioară / A fiinţelor inferioare" = AMIBĂ:
28 - jocmj omonimice (rebusjstel:
"Mai mare deeât / Mare" = OCEAN:
29 - djstjbmj de versuri duale:
"Ştiinţa religiei I Sau religia ştiinţei" -- TEOLOGIE:
30 - poeme-cQlaje paradoxjste:
imagini violente, decupate din presă ori mass-media, altemând în discordanţă una cu alta [volum aflat în şantier1;
31 - poeme semj-colaie:
colaje + creatii originale în contradicţie [volum anat În şantier]:
xv
32 - mu,joritatea distihurilor se pot generaliza:
"Să vezi ceea ce j Alţii nu văd" = PERSPICACE (1)
"Să auzi ccea ce I Alţii nu aud" ~ PERSPICACE (/1)
mr prin extindere <ţiungi la
"(Predicat! ceea ce I Altii nu {predica!}";
analog SUB SEMNUL ÎNTREBăRII:
"Cât de liberă I Este presa liberă?"'
unde <liberă> şi <presa> pot fi substituite prin {atribute}. respectiv {subiecte} corespunzătoare:
33 - prinse (incastrate) În tormule de creatie:
Fie <SIN»~ un substantiv la nominativ.
<S(G» un substantiv la genitiv.
<SIA> un substantiv adjectival.
<A> un adjectiv.
<V> un verb.
<Adv> un adverh
<l\.dv/A> un adverb adjectival.
<VIS> un verh subslantivizat.
<Non-S> antonimul substantivului S.
<Non-A> antonimul adjectivului A. <Non-Adv> antonimul adverbului. Adv.
<Non-V> negatia verbului V.
{plus patticulele de legătură (prepoziţii, conjuncţii. etc.) <ţjuslate dupa caz).
XVI
lată câteva catcgorii:
al <S(N» I <S(G»
"Critica I Criticii'" = EXEGEZA
b) <S> I <A>
"O întâmplare I Întârnplătoare" = PĂŢANJr:
c) <S> I <Non-S>
'"Adeziunea / La neadeziuni" = LIBERTlNISM
"Orice cunoscută I Are o necunoscută" = ECU/\ ŢW
d) <V> I <Non-VIS>
'"Reprezintă I Nercprezentabilul" = JNSIGNlrICANT
şi viceversa:
e) <Adv> / <Non-Adv/A>
"Serios în I Neseriozitatea lui-- = I-IAZLIU
"În mod serios / Este un tip neserios" = CAPRICIOS
J) formule care să fie inventate de cititorul activ (nu pasiv) .? .. ? ... '1 ...
34 - perechi de distihuri duale:
definind aceeaşi noţiune (titlu):
--Melodie / Anarhică'" = JAZZ (1)
şi
·'Anarhie I Mclodioasă" = JAZZ ([1)
sau notiuni diferite:
"Profesionist / Amator"' = DILETANT
";'\l11ator / Profesionist"' = PASIONAT:
xvn
35 ~ dublu paradox:
--Melodie anarhică I Sau anarhie melodică" = JAZZ "Sensul are un nonsens. I şi nonsensul are un sens" = ESENŢA PARADOXISMlJLUI
(uneori iese prin combinarea a doua distihul'i duale); 36 ~ dublu semi~Daradox:
'-Renumit geolog printre fizicieni.
şi fizician printre geologi" = GEOflZlCIAN (uneori iese prin combinarea a doua distihuri semi-paradoxisle):
37 ~ roman În distihuri paradoxiste 'înlănţuite) cu capitole antagonice: exemplu: DE RĂMÂI PERPLEX! Ivezi postJ'ata].
XVlll
Curentele literare sunt o formă şi re-formă de răspuns lumii. în acest sfârşit de Mileniu Il al ştiinţei şi tehnicii. când asistăm [a o revoluţie e[eetronică.. revoluţie informaţională. world \Vide web, <Intel1let>. când poezia a murit. deci poezia nu a murit - ci noi formule de exprimare se trebuiesc inventate.
~i acesta nu este un nonsens. ci un sens de adaptare lirică [a antilirică. când alta este non-arta insăşi ..
Introduc,lnd o specie de poe=ie elt forma fixâ. inediUi. paradoxismu[ captează un nou mod (vechi de când lumea!) de reprezentare.
fntru legitimarea noii poezii prezentăm. mai la vale. un număr prim. 601*J. de tipice d-i-s-l-i-h-u-r-i p-a-r-a-d-o-x-i-s-t-e clasice. colectate şi prelucrate În perioada 1993-1998.
Prof. Florentin Smarandache
University of New Mcxico
200 College Road
Gallop. NM 87301, USA
Tel. şi Mesaj: (505) 726-8194 (domici[iu)
(505) 863-7647 (oficiu)
Fax: (505) 863-7532 (Attn. Dr. Smarandachc)
E-mail: smarandf(ijunm.edu
XIX
* Dacă 60 I este număr 'prim' În spatiul Z. el devine un biel 'compus' în spatiul Z(iJ al întregilor lui Gauss. deoarece:
60 I ~ (24+5;)(24-5;).
r.s. O formă electronică a "Disrihurilor Paradoxiste" se poate obţine trimi(ând e-mail autorului.
Fişierul este În WordPerfect 6.1 pentru Windows 95.
Paradoxisll1ul. răspândit la nivel internaţional, se afiă şi pe Internet (în engleză). O versiune rom<Înească şi aII<! În Ihlllccz<1 rol' li adflUgate curând. Vizitati llRL:
http://www.gall up.unm .edu/~smarandache/fcatures. txt
(home page În construcţie şi expansiune).
xx
)
1;~kkVr; f }( }J~x;~~(t
Floremin Smarandoche - DisfihurJ Paradoxisfe
PERPETUUM MOBILE
Într'o stabilă
Instabilitate
SOLUTIE
S'a rezolvat:
"Nu sc poatc"
ATEU
Crcdincios
În nccredinţa sa
ECUATIE
Orice cunoscută
Are o necunoscută
GlliNION
Dacă imi doresc ceva
Cu siguranţă că se'ntâmplă invers
29
F/orenlin Smarandache - Distihuri Paradoxiste
TEMPORAL
Acest devreme al tău
S'a dovedit a fi prea târziu
BIR
De unde n'ai
De-acolo să dai
FLEŢ
Fură de la el
Şi dă la allii
LEGEA COMPENSAŢIEI
Cine pierde azi
Va câştiga mâine
INCERTITUDINE
Are dreptate
Şi, totuşi, n'are dreptate
30
Florenfin Smarandache IJisfihll/'i Parod{).H:;fe
INTRUS
Invitat
Nl:invitat
SINDROFIE
S'au adunat toti
Nl:aduna!ii
NOST;\U;II:
])u!cl:a\[I
Amarn
EUFORII:
B[IUlUra tl: adoarml:
Trel.indu-ll: în altrl lul1ll!
MEIi\FI/KĂ
!Iogicfl
Logidl
3/
FlorenlÎn Smarandache - DistÎhuri ParadoxiSle
LENEŞ
Când se scoală
Se culcă pe-o ureche
PASIUNE
Am iubit-o
Cu o ură nebună
ILUZIE
Bietul orb
Măcar visul :-iă-şi vadă cu ochii
IlESI'ĂRTIRE
Mi-am dat seama că plecând eu
M"aţi părăsit de fapt voi
INSOLENTĂ
Cârnul dracu'"
Nu-şi vede lungul nasului?
32
Florelllin Smal'tmdache /);slihuri Paradoxisle
ÎNDOCTRINAT
I se hagn"n cap de mic
efl el n "arc cap.
PARŞIV
Îşi dă cuvântul
("fi nu-i om de cuvânt
I·:MOTII·:
imi :-;t<1 inima În loc
Bătând atât de tarc
INlllllAT
Se urI superior
Dintr·un complex de inrcrioriti.lte
GLONT
Un ohiect /icrbinte
Care le Iasă rece
Florenlin Sil1arandache -- DislihurÎ Paradoxiste
MIHAI
A crescut fiu-meu înalt, şi mai robust ca mine.
Încât zici că eu sunt copilul lui
GRIPAT
Îşi mai răcoreşte sufleţelu'
Cu un ceai călduţ
NON - IDENTITATE
Sunt ceea ce
Nu sunt
NEVROZĂ
Tace fiinţa În adâncuri
Urlând prin vene şi miere
OASPETE
Omul dorit se dovedeşte
Nedorit
34
Floren!in Smarandache - Distihuri Paradoxiste
ALGORITM
Ra~ionament ce se repetă
De stă mintea'l1 loc
FEBRĂ
o arşiţă toridă Care te ia cu friguri
DrAGNOSTIC
Arc o boală
Sănătoasă
ASISTENŢĂ MEDrCALĂ
Rănitul a murit...
Să-i tie de bine!
NECROLOG
- Ieri a decedat Moş Trască.
- Uraaa, trăiască!
35
FloreJ1lin Sinarandache -- Disli/7uri Paradoxisle
KATHARSIS
Acţiune de purificare
Prin impuri ficare
SYN - LOGISMOS
Constructie
Deconstruclivă
UTOPIE
Măreţe
Visele ÎnfrflOtc
DIVORTATĂ
Domnişoară
DOi1nmfl
/lOBOTEAZĂ
Ger amărui
De te ia cu călduri
36
F{orell/in SI/Ial"(//u/oche lJisllllllri Parado-Hsll!
AUTOI'ORTRI·:T
Nu par
Cr.: par a fi
DEMAGOG
Se hale cu pumnii"n piept
Fără sll mi~«: un degr.:t
I'AIIJ{NITAI·E
PruncLJ-i născut în grădina ta -
De-aceca-i nUu! altuia
CONDAMNAT
~i-a uat foc l<l valil.a
C"u intrat la apil
I'ĂG!JIlAŞ
Nenorocitul de el.""
A rupt-o"n fericirr.:!
37
Florentin Smarandache - Distihuri Paradoxiste
CHIRURGIE
Operaţia reuşită
Pacientul decedat
ROTUNJIRE
Inexactitatea, de care vorbeam,
S'a dovedit exactă
MUNCA PATRIOTICĂ
Este voluntar
Obligatorie
VOLENS NOLENS
Vrând
Nevrând
FECIOARA MARIA
A fost virgină
De două ori
38
Florentin Smarandache - Dis!ihuri Paradoxisle
39
Florel1fin SJI1arandache -- Dislihuri Paradoxisfe
PROSTITUATĂ
A fost virgină
De două ori (!)
INSOLVABIL
Nu se poate rezolva
Quat! eraI demonstranduiJl
AMBITIOS
Am nevoie de-un illsucces
Pentfll succese viitoare
ORIENTUL ÎNDEPĂRTAT
I.a est
De est
ANTARCTICA
[Il sudul
Sudului
40
I·Jorentin Smarandache - Disfihuri Paradoxisfe
ECUATOR (1)
În nordul
Sudului
ECUATOR (II)
În sudul
Nordului
CINĂ
Asta-i altă mâncare de peşte:
Varză călită cu earne de porc
ARTEZIANĂ
T,-lşncştc un şuvoi de apă care
Plânge cu foc
CĂSĂTORIE
l-a cerut fetei mâna
Fiindcă-i plficeau picioarele
41
Florellfill Smllrandllche - lJistihuri Pamdm;isfe
TEORIA CHIBRITULUI
De ce hă{ul are scăpăriciul la capătul ăsta ~Î IlU la cdfllah?
INFRACTOR
Omul potrivit
',a locul nepotrivit
ZIl/\TERE
Câte înli'{lIlgcrî n'am su(erit cu
Pentru a obţine o singură izbândă!
TAIFAS
13abc sL{md la ralavrc
Fiml să spuilii nirnic
COINCJJJENTĂ
Vorhc~~;(i de lup
)i porcul la uşă (!)
42
/-/orenlin .)"II/ur(/}u!oche !Jislihuri Paror/()XI.I'!I:
RĂZIlIJNi\RI
Şi. atunci, ologul
L~a clilcat ÎI! ricioarc
PREVENTIV
Să ici llledicnmcntui rrcscris
Înainte de-a te Îrnholn[I\'i
PUŞCĂRIE
Stai inehis
Dar g'-lIluc~ti liber
l'ERSPICi\CE II)
Să \ ai ceea ce
Altii nu V[IU
PERSPICi\CE III)
Să auzi ceea ce
Alţii nu aud
4
Floremin Smarandache Dislihllri Paradoxisle
RETETĂ
Tratament de trei ori
Pc zi: dimineata şi seara
CEATĂ
Se vede
Că nu se vede
NECAZ
S'a belit la pălărie
Deşi poal1ă fes
IDEAL
Să cuprinzi
Nemărginirea
IDIOT
Competent
În incompetenţa sa
44
Fforen/in Smaral1dache - lJis/ihuri Paradvxiste
LA RAPORT
Toţi sunt prezenţi.
Chiar şi cei absenti
PERfiDIE
Cinste
Necinstiţilor!
FARISEli
Prostul de el
Face pe deştcptul
CĂMĂTAR
Dă cu-o mână.
la cu două
PROTOZOAR
Animal acera!.
Vai de caru· său!
45
Flore/1/in Smarandache - Dis/ihuri Paradoxis/e
TABU
Haideţi să discutăm:
De ce nu-i voie să discutăm?
DEMOCRAŢIE
Să interzicem
Interzisul
SFIDARE
Să facem
Ce nu trebuie facut
AMEŢEALĂ
Sc'nvârte casa cu mine
Fără-a se umi din loc
POMANĂ
l-a ollat găina'n căciulă
Şi el cu capul gol
46
j·j(i/'elIIin .';I!/(/J'(/}Il/ocl!e IJlslihllri Paradox/sll'
IlUDISM
o. fericire.
Rod al suferin(ei!
TRÎINTOR
Munceşte
Ca un tată de albine
SARAcIE
Co~i un retie
~i se rupe altul
11;\/1.111
Serios În
Nescriozitatc<l lui
SPIRIDUŞ
ingcra~LlI mamei
L lol un drac
47
Florentin Smarandache - Distihuri Paradoxiste
MUCALIT
Comic doar când
Îşi impune să nu fie
MASCARADĂ
Politica se schimbă mereu.
Dar rămâne aceeaşi
CIRCUMSPECT
Fereşte-mă, Doamne, de prieteni
Că de duşmani mă feresc singur!
DE VEGHE
Fii pregătit să te-aştepţi
La ce nu te-aştepţi
DIFERENŢĂ SPECIFICĂ
Amorul e ceva,
Dragostea altceva
48
FlorentÎn Smarandache - Distihuri Paradoxiste
49
Florentin Smarandache - Distihuri Paradoxiste
MAESTRU ŞI UCENIC
L'nveţi pe tac-to
Să -facă copii?
STUDII
Are liceul neÎnceput
Şi facultatea netenninată
TRÂNDAV
Lucrează la 1.0.L.
[Întreprinderea Omului Leneş]
DIFEREND
Una vorbim,
Başca ne Înţelegem
PARAPSIHOLOGIE
Obscurantism
Ştiinţific
50
Florentin Smarandache - Distihuri Paradoxisfe
CUI PE CUI
Hoţului îi e frică
Să nu fie furat
VIGILENŢĂ
Cât de prieteni
Ne sunt prietenii?
ORDINE
Un şir organizat
De haosuri
PANTOMIMĂ
Se rezumă 'n trei cuvinte:
"Fără cuvinte!"
CUCĂIT (1)
Ce faci: donni,
Sau nu te-ai trezit?
51
F/orentin Smarandache - Distihuri Paradoxiste
CUCĂIT (II)
După ce m'ai trezit
Să mă laşi să donn!
EMIGRANŢI AMERICANI
Vorbesc într'o englezăăă
De-i dor ... mâinile!
APORIE
Se înţelege
Că nu se înţelege
SILĂ
Am o poflăăă
Ce n'ai pofti!
CLASIC
Contemporan
Cu anticii
52
J-"/urenlin Sl/Jaral1dochi' IJ;sl;11IIrl Paradoxi.IN
EROISM
() moartc
NC1l1Uritoat"c
11AGATELĂ
Un rahat
Împar!llmat!
RHil/.OR
J\ rf\CLlt at{Hca lilmc proastc.
("·m II p[\Cat sfl-l ralc/J':: ~i jw-ăsta!
RECOMANDARE
VfI prezint o doamn[t
Pc care n·o cunosc
CRONiCĂ LITERARĂ
Un rn11111n hun.
Scris prost
53
Floremin !::;maralldache - Dis/ihuri ParadoxÎsle
RECLAMĂ
Cartea s"a v11ndul
Înainte de-a fi publicată
STRATEGIE MILITARĂ
Cum să organizăm
Dezorganizarea inamicului
TRANSCENDENT
Măsură
Nernăsurabilului
fiRESC
Un fapt normal
Ca prin minune!
ŞEDINTĂ
Să ia cuvântul liccarc atunci
Cfmd nu-i vine rândul
54
Floren/in Smarandache - Dislihuri Paradoxisle
GEOFIZICIAN
Renumit geolog printre fizicieni,
Şi fizician printre geologi
TABLA DE MATERII
Trebuie să conţină subiectele
Pe care nu le conţine
PREVEDERE
Timpul probabil
Este improbabil
COMPLEMENTAR
Reţine tot
Ce nu-i de reţinut
CONVIETUIRE
De când lumea
A fiinţat şi nelu mea
55
F/orenlin Smaralldache - Disfihuri ParadoxÎSle
TĂRIE
Se poate şi
Fără sll poti
ARTISTUL
Abia după mOaJ1e devine
Nemuritor
DIRECŢIE
Nu ne plimbăm fără o ţinLă.
Ci cu o ţintă neprecisă
MASOCHISM
Plăceri
Nep!ăcute
ŞI-AVFA O FATĂ AŞA FRUMOASĂ ...
Că la dilnsa le puteai uiLa
Dar la soare ba!
56
'·lorenlin Smarandache Dislihuri Paradoxisle
ALINTARE
îngcraşii de copii
li găsiseră toţi dracii
BIHCR
Dulcc ca
Fierea
SIROP DE ZAHĂR
Amar ca
Mierea
FANTASTIC
Obi~nllit
Cu neobişnuitul
NECONFORMIST
Primcşte
Cc nu ti se dă
57
F/orenlill SlIIora/1dache - Distihuri Paradoxiste
RĂZBUNĂTOR
Lasă-mă
Să nu te las
CONfUZIE
Surdul aude_
Dar nu le potriveşte
BALTĂ
Se Illce li-ale cu lacu'
Până trece draeu'
ÎNCERCARE
Nu-ti fierbe oala
Unde nu bagi mâna
DOMNU· ÎNVĂŢĂTOR.
Copilul ştie să citească
Dar nu cunoaşte literele
58
Florentin Smarandache - Oistihllri Paradoxi.\"te
59
F/orel1/m Smarandache - DiSlihuri Paradoxisle
EDUCAT"'
Am Învătat un cânteccl
Dilr nu-l ştiu
CERCETAŞ
Caută
Ce n' a pierdut
IIAOSUL
Ordine
Învălmăşilă
TREANCA-FLEANCA
Filosofie de dragul
Ne-filosofiei
BARBARI
Editică
Ruine
60
Fiorcnlin S'marandache - Distihlfri Paradoxisle
PERVERS
Te laudă în fată_
Te bârCeştc În dos
ABIS
Devenire Întru
Ncdevcnire
MIOPII
Clare
Neclarităţi
ÎN COMA
Viaţă
F,iră de viaţă
COTIDIAN (1)
PoeziI.!
nu-fi poezie
61
F/orcntÎn SI/Jartlndaclte - {Ji,Wihuri Paradoxiste
COTIDIAN (II)
Filosofic
Fflră filosofic
AlJTOCENZURĂ
Dali-Illi voie
Să n'am voie
ÎNCOTRO
Mergcm,
Ori nu mai stăm?
MINCIUNĂ GOGONATĂ
I\.sta-i pentru minc miezul nopţii
in <uniaZl1
APARENŢE
Nu tot ce sc'ntâmplfl
Cu adev[mlt sc'ntârnplă
62
Florentin Smarandache - Distihuri Paradoxiste
EXCES
Comite imprudcnie
Din prea multă prudcnlă
DISPERARE
Curajul
Celor fără de curaj
ANALITIC
Finitul poartă·n sine
Infinitul
IlACOVIANĂ
Eşuare
Cilorioasă
MUSAFIR NEPOFTIT
Care, de când tot pleacă,
Nu mai pleacă
63
Flore,'1fin Smarollt/oche D;slÎhuri ParadOxiSfe
CALMUC
IOlc cârnuL
Îşi lua nasul la purtare!
ESENTA
Ceea ce rămâne
După ce n'a mai rămas nimic
LA NEVOIE
Prietenul bun
Anevoie se cunoaşte
ANEVOIE
Prietenul bun
La nevoie se cunoaşte
CONTRADICTORIU
E-atât de-adevărat,
incât parc fals!
64
!·"!tJre/]{111 Smaf({/u/uche !JI51i!/lIri Porot!rJxiSIr:
FII.OSOI'll'
Specula!ii
Ncspcculali\'c
I'I'RSIIAI.
Nu ~lia
Că ştia
Sistem închis
Carc sc deschidc
l'AlI/Ă )1 urCI
Ne duccm ca
S"(l\'CIll de undc nc'llloaree
PROIlAIlll.ITATF
S'ar putea
Sti IlU sc poalft
65
Florentin Smarandache - Distihuri Paradoxiste
LAŞI
Fiecare c mai parşiv
Decât celălalt
ÎNFUMURATI
Cu-atât mai mult fac pe deştepţii
Cu cât sunt mai tolomaci
TRIUMVIRAT ROMAN
Nedczbinaţi
În dezbinarea lor
ABSURDITATE
Nonnalitatea stării
Anonnale
MODA RETRO
- Ce mai e nou?
- Vechiul ...
66
Florenfin Smarandache - Disfi/lllri Pamdo:'(/sfe
CĂLUGĂRITE
l\lgâne
Sfinte
RECURS
1: Într'adevăr
Un neadevăr
ZĂBĂlIC
Începe ceva
Şi termină altceva
L1NI~TE
Îşi Întinde vara arde
lelllând pe dig
IMPOTENTĂ
Şi c cu rutin(ă
J\t<ita neputinţă
67
F/oren!in SIl1(Jyalldache - Disii/lUd Paradoxis!e
lIMBRĂ
Pată de Întuneric
A luminii
ECI.lPSĂ
Negură
De soare
MĂRIMI NEGLIJAHILE
Vrem fiecare să fim un nimic
Mare
RĂZBOI
Vom lupta neincetat
Pentru menţinerea păcii
VERSlIL
Suhicctivitatea mea
Cca obiectiva
68
Fluren/in Smarunduche - Dis/ihuri Paradoxisle
69
Florenlin .\inarandache - Dislihuri Paradoxisle
KANT
Cu cât este mai înţeles
Devine de ncînlclcs
MANECHIN
Starea sa naturală
Este artificială
NECONCLUDENT
Într'un mod clar
Obscur
ADIERE
Ascult frunzele atârnate pe ram
Şi lupta lor pentru neatârnarc
FURTUNĂ
Îşi umflă briza nările
Şi'n valuri sc dcsumllă
70
F!orelllfn .';marundache - /Jis/I'fl/lri Pam(/oxisll.'
DIALECTiCĂ
Răul cuprinde În esenţă
Şi un dram de bine
TOCILAR
Invata
în prostie
TEOLOGII:
Ştiinţa religiei
Sau religia ştiinţei
PORTRET
Ochii lui alba~tri
Sunt negri dc jale
INEPT
Învaţă după două Că11i
Dar IlU şti~ după nici una
71
Florentin S'marandache - Dislihuri Paradoxisle
SCARAOTCHI
Şi iadul îşi are
Dumnezeul său
TAIITOI.OGIE
Nu-i aşa
Că aşa este?
INSPIRATIE
Doar noaptea mă simt cu
Cel de toate zilele
NESTEMATE
Cât de prc~ioasc sunt cele
Ce nu sunt!
TAP ISPĂŞITOR
Vinovat
Nevinovat
72
F/orenlin Smarandac!Je Dislihuri Poradoxisle
FUTUROLOGIE
Viitorul există
In lucrurile eare nu există
REI ROC;RAJ)
Mergt; înainte
Cu SPillC!e
REMEDIU
Orice lucru rău stărşcşte
Prin a ti bun
CONFUZIE
E clar că-i
Un lucru neclar la mijloc
CERCETARE
sa cauti
~i acolo unde nu c dt; găsit
73
Flm"enlin SlI/aJ"(fJ1dache - Distihllri Pal'adoxiSle
TRAGICOMEDIE (1)
Umor
Trist
TRAGI COMEDIE (II)
De-a rasu
Ph:lnsu
ADEVERINT Ă
Autorizat să lucreze
Fură autorizatie
MARATON
Fugea popa
Ca dracu" de tămâie
GARĂ
Loc al tuturor
.)i-al nil1111nui
74
j·"!rlnllliin SII/Ortllldllc!lf! 1)/S/ll1l1r/ /JUr(lti/lx/slt'
ISTORII:
Pon::stc
)liill[iltcfl
I'LLOŞTlT
Un c(linc!c ciont cllrc
Sc"nloarcc cu coada-nln: picioarc
I'ĂRINTI:ASCĂ
Să-Ii dca lata
() mam,1 dc hătaic
I'RIII.~T;\
Absenta
Ahscn\clor
OIlNLJIllLARL
Strfllucila politicfl
intunecat;'\ a Partidului
75
Norel1tin Smaral1dache IJis/ihuri Paradoxiste
ECOU
Eu sunt un strigăt
Ncstrigat de nimeni
PARADOXISMUL
o avangardă Ajunsă tradiţională
ÎN ÎNCHEIERE
Să tragem o concluzie
Necollcludcntă
AŞA ŞI - AŞA
Poate n'am auzit
Dar poate-am auzit
IUBIRE
Mă scald aHlbil În lumina
Nopti i pkldor ti!.: ~al1u/'ll
F!o/'enlin .)"l/1aFOI1(/{lche -Dis/iiI/Iri Paradoxisle
LEGEA NECONSOLĂRII (1)
Orice t:âştig
Implică pierderi
LEGEA NECONSOLĂRII (II)
C<îştigul îr.tr'o pal1C
Înseamnă pierdere într"alta
MIRACOL
Explic;:\.
Inexplicabilul
AMlllSEX
o muiere
Bărbat
rmANT
(J<.1ndc:;;tc
Şi când nu gândcşte
77
Florenfin Smarandache - DiSlihuri Paradoxiste
METROPOLĂ
Oraş
De oraşe
ANODIN
Are calitatea
De-a nu avea nici o calitate
VICE - PREŞEDINTE
Personaj principal
Secundar
TRĂDĂTOR
Ăsta ne vinde
Pe degeaba!
AUTODEPĂŞIRE
Sulieient
Nu este sulicient
78
Florentin Smarandache - Distihuri Paradoxiste
79
F/orenfin Sinarant!ache - DisfÎhurÎ Paradoxisll!
CALITATE
Mai mult înseamnă
Mai puţin
FRICOS
Pierde războiul
Înainte de-al Începc
VAPORliL --TITANIC
Un grandios
Naufragiu!
INTERNET
Realitate
Vil1uală
JOC Cli SUMĂ NULĂ
Cât pierd uni L
C;:îŞligă ceilalti
80
!,'{orel/till.'lll1ar(/}u!oche /)istdlIIn Parut/(iXISIt'
IlOMIlA
Constructia
Distrugeri i
TI'OJ(IA APJ(OXIMAnt:t
l~roare
l>.;;\ctrl
COMOI)
1\ meut efortul de-a
Nu !lll.:e Il lei un e!{)r!
NESIC;IIRANTA
Certitudinea
lnccrtilmlinii
PEDEAPsA
Dreaptfl
NcdreJ1taLc
RI
j-1orenrin !Jil1arandoche - Dislihllri Paradoxisle
SENTINTĂ PĂRTINITOARE
Dreptate
Nedreaptă
MARTORI FALŞI
Acuzatori
În boxa de acuzati
NIMEREALĂ
A greşit-o
Bine!
POETI I
Fiti fericiti
De nelericirea voastră
ALTERNANTĂ
Ce-i infern pentru unii
E paradis pelltru a!tii
82
Uorenlin SII/{JY(Jndac!te - Distihuri Paradoxi.\'fe
FUIOR
Încurcă iţele
i)escurc[1!1du~le
SURPRIZĂ
Veste
Pe neprins de veste
FRAPANT
Previzibil
De imprevizibil
INCOGNITO
În "11Zul lumii
Pe furiş
OPOZITII:
Rcalinrea unora Înseamnă
Ncrealizarca altora
83
Florenfin Smarandache - Dislihur; Paradaxiste
INEDIT
Un precedent
Fără precedent
MODA
îmbracă-te in hainele
Pe care nu le ai
CONSTRUCTIE
Nu s"a Iacut nimic -
Quod eraI }aciendul11
ABIS
În afară
De afară
Fost
hlst
EX
84
l-"/ol'l!l1/i// .\'lI1l1rt1ndache !J/s/il/llri fJarm!clx/s{('
ATÂT DE NEVOIA)
î ndlt un hot. dacă lC rur[L
IHIJ1l{\nC sărac
APOCALlPSÂ
Condi\ii favorabile
l:cnolllcnclor nel~l\"{mlbile
ETERN ITATE
Clipa durează
lJn veac
ITEMERITATI:
Veacul dureal.[i
() clipă
llN li I )EDINlOMAN
N·an:: decât să facă şedinl[\
Cu el Însuşi
85
FlorenlÎn S/I1arandache - Distihuri Paradoxiste
SPRE ABSOLUT
S'ajungcm într'acolo
Neajungând
ÎNTRECERI GRECO - ROMANE
Lupte
Cu lupta
ALB
Culoare
Ineoloră
NECONCLUDENT
Un sfărşit
Fără de stărşit
DON.IUAN
Cu-o femeie pe stângul. una pe dreptul.
Şi alta pc ecl[llalt picior
86
Florentin Smarandache - Distihll!'i Paradoxisle
ORDINUL SE EXECUTĂ
Dacă nu vrei să vii cu mine,
Vii cu mine!
DARWINISM
Adaptarea, pentru a supravieţui,
La inadaptabil
CULISE
[şi fac intrarea
Ieşind din scenă
ZDRENŢUROS
Cu şosete rupte
'N fund!
RETROGRAD
Avansează
Înapoi
87
FIOI"entin Smarandache - Disfihuri Paradoxiste
LEGĂTURĂ
Punctele comune sunt
Că nu există puncte comune
POSTMODERNISM
Arta
Nonartei
AUTO - DISTRUGERE
Duşmanul omenirii
Este omul
NEATENT
Face cum crede
De necuviinţă
DEVANSARE
Să rezolvi probleme
Pe care nu le poţi rezolva
88
Florentin Smarandache - Dis/ihuri Paradoxis/e
89
FloreI/fin Smarandache - Distih"r! Paradoxisle
TEORIA HAOSULUI
Infime variaţii ale condiţiilor iniţiale
Duc la en01me schimbări în soluţiile eeuaţiilor diferenţiale
CRONICAR SEMIDOCT
Recenzează cărti
Pe care nu le citeşte
IDEAL
Fiecare tinde spre
Ceea ce nu are
ÎN GREVA FOAMEI
Mănâncă
Răbdări prăjite
COMPLEX DE INFERIORITATE
Se laudă
De necaz
90
Florentin SlIlarandache - Distihuri PoradoxiSle
JILA vĂ
Nici udă
Nici uscată
MULATRU
Un negru
Mai alb
ŢIGAN
Un alb
Mai negru
Roşii
Verzi
TOMATE
O VIAŢĂ
Te naşti
Pentru a muri
91
Florenlin Smarondache - Dislihuri Paradoxiste
RECENZIE
Critică
Fără critÎcă
ANTIPATIC
Nici la moal1ca mea
Să nu-I văd!
SERt\FIC
Ca un Îngeraş -
Ducă-se naiba!
DE - A "NDĂRĂTELEA
in frunte
Cu codaşii
GURĂ - SPARTĂ
Spune lot ce
N' arc de spus
92
F/orel1lin Sillarandache - DI~\'fihuri Porado:'(/~~Ie
AROGANTII
Pe C<Îl de umllaţi de ei înşişi
Pe-atât sunt de goi
POLITICIANISM PERelD
Care. 'n numele drepturilor omului.
incalcă drepturile omului
IMPUDIC
Cu ru~inca
Neruşinată
INDECIS
Se luptă
Cu el însuşi
IAZ! (1)
Melodic
Anarhică
93
Florel1/in SI//arandache Distihuri Paradoxisle
JAZZ (II)
Anarhie
Mdodioasă
JAZZ (III)
Ordine muzicală
in dezordine
DEI3ANDADĂ
Oganizarc
Ikznrganizală
CU OPERATIE COSMETICĂ
Arată mai tânără decât
Una mai l;:în[lră
NECROLOG
"Aici hodinqlc
('ci Ilchodinit"
94
Florentin Smarandache - Distihllri Paradoxi.'N
PLAGIATOR
Inventează ceva
Deja inventat
TAXATOAREA ÎN AUTOBUZ:
- Avansaţi
Înainte!
CĂLĂTORII:
- Ba avansăm
Înapoi!
CĂINE MOPS
E lj'umos
Urîtu' dracu'
PRIMAR
Un Dumnezeu
Local
95
Flurel11ÎI1 Smarandache Disfihuri Paraduxisle
RIVALITATE
Discordie
Amicală
ARANJAMENT
Convenţia noaslra esle
Să nu I'olosim convenţii
POVATĂ:
Aslăzi nu e recomandabi I
Să dai recomandări
PRECAUTIE
Să verifici
Şi ce-i imposibil de verificat
EXOTIC
Traditional
Nctraditional
96
Florenfin Smarandache Dislihuri Pamdoxisfe
SEMIDOCT
Să afirmi ca n'ai goluri în cunoştin\c
Înseamnă a avea cu duiumul goJuri mari
DIVERGENŢĂ
Legătura dintre Iloi este că
Nu există nici o legătură
RELATIVITATE (1)
În fiecare adevăr
încolţeşte o minciună
RELATIVITATE (II)
Fiecare minciună
Conţine şi un sâmbure de adevăr
RELATIVITATE (III)
Partea de adevăr
A minciunii
97
f'/orentÎn Smarandache - Dislihllri Paradoxiste
RELATIVITATE (IV)
Partea de minciună
Din adevăr
BURUIANĂ
Răsare
Unde nu o semeni
ISTORIOGRAfiE
Istoria
Istorici
BII3L10GRAFlE
Relerinţa
Referinţelor
HERMENEUTiCĂ
Interpretarea
Interpretărilor
98
Florentin Smarandache .- Distihuri Paradoxiste
99
FloreI/fin SII/aralldache - Disfihuri Paradoxisfe
EXEGEZĂ
Critica
Criticii
STRĂDANIE
Caulflmult
Pân '<1 găsi puţin
ÎMPRĂŞTIAT
M'apuc dc-o treahă
Şi mă pomenesc tăeând alta
CUTEZĂTOR
Sc duce să descopere
Ce nu se poate descoperi
ANTI - REMEDIU
M i-c grca(ă de
Pastila contra grc\ci
IOD
Florentin Smarandache - DislIhuri Paradm:iste
FANTEZIST
Văzător de
Nevăzut
INFAMIE:
La înălţimea
Unei josnicii
ZBOR
Prin aerul matinal pasărea
Se simte în apele ei
STATUI
Sculptorii pun mult sullet
În piatră, În lemn
MUZEU (1)
Timp conservat
(În afara timpului)
/OI
F/ort!ntin Smarandache - Dis(ihuri Paradoxiste
MUZEU (II)
Trecut
Prezent
LIMBA DE LEMN
Tâmpita
<Politică Înţeleaptă a Pmiidului>
PĂGÂN
Creştin
Necredincios
ŢAP ISPĂŞITOR
Răspunzător de
Greşelile altora
VANITOS
Ca Învins
N'are nimic dintr'un invins
Fiorentin Smarandache - Distihllri Paradoxiste
MODEST
Ca învingător
N'are nimic dintr'un învingător
NAŞ LA NĂNAŞ
Orice ins realizat
Arc nercalizările sale
OFICIAL
Apropiat
Şi, totuşi, distant
GENIALITATE
Adevăratul artist trebuie să creeze
Necreatul
DIVERSIFICAT
Are nevoie
De ceea ce n 'are nevoie
103
Florenlin Smarandache Distihuri ParadoxÎsle
TU.
Care eşti atât de lu
De parcă n'ai mai fi
REGENERARE
Fiecare parte din noi murind
Naşte () alta
ÎMIJÂTRÂNIRE
Şi care pmte născând
Moare () alta
TIII'ATRUM MUNDI
Cel mai ne-actor şi ne-regizor om
Pe scena lumii e actor şi regizor
PACE
Răi'.hoi
Îmrotriva răzhoiului
104
Florentin Smarandache - DistiJJlm Paradoxis,te
ISTORIA
inainte
Va gândi înapoi
VICLEAN
Cuvintele sale mieroase
Au la urmă gust de /icre
RATAT (1)
S·a săvârşit
Nesăvârşit
RATAT (II)
Se realizeaz:ă
Nereal izându~sc
RATAT (III)
Un lucru prost
Binclacut
105
F/oreJ1lin S·marwidache - DiSfi!Juri Paradoxisfe
ZORI DE ZI
Bezna se stinge ca
Sclipirt::a unui felinar
BIBLIOTECA
Cel mai bun cenaclu lostu-mi-a
Lipsa de cenaclu
IIOMER (1)
Văzut-a fără ochi
Ce altii nu văd cu ochi
HOMER (II)
Un orb
Cu-o uriaşă viziune
NumflrflLoarea inversfl
Merge Înainte
/06
!'/oreiiliil S/IIaJ"ullt/ache l.J/s/lhllJ"/!'/lru,!ri.\"/.I/C
CRATIMĂ
l-inie Jespăqitoan:
('ure uneşte
IMI'RUIJI'NI
;\r~ Încreder..:
În in~î de ncîncr..:dcrc
II;\/;\RIJ;\NT
în mod chihzuit
!-:sL":: lin nechibzuit
C()NSIY V /\T()R ISiVl
. \'..::l1tlin\fl
Contra tendin\elor
SFĂNI
Din pflcat..::
0J u e pfKlltns
/07
Florenlin Smarandache - Distihuri ParadoxÎsle
ŞALANJER
Prieten
Duşman
COMPETiTOR
Duşman
Prietcn
TUTUIALĂ
Dumnca
Tu!
RĂCĂ
Amicalrt
Înţepătură
CÂINE RĂU
Iubitul nostru
Nciubitul vo.stru
/08
Floren/În Smarandache - Distihuri Paradoxiste
109
F/orentill Smarandache - Distih"ri Paradoxisfe
PUTUROS
Obosit
De prca multă şedere
COPIII:
Noapte bun! ..
Pririn(i ~
iN CUMPĂNĂ
hi place
Dar. de fapt nU-li place
Al/le DE CORD
Explozie
llTlplnzivă
DESllN
1,(\ voia inl<lmplării
NCllltiimplătoan;
IlO
PASIV
Cu () sLărtlin!<1
Nestflruitoare
COP1AT
AutenLic
Neaut..::nlic
SINI', QU"- NON
].:-0 secclfl cumpliLH 'li
I:iccar(.:-~i ar,u~jc,ufl ploile Cliill POlite
ELI':VlIL (II
1-: chinu_
l,a ora de frallccl.fl
ELEVlIL (III
l.a cng]cl.l\ - C sLrain.
])al nu HngloJl1l1
//1
FlorentÎn Smarandache - Distihllri Paradoxiste
ARHICUNOSCUTĂ
Informaţie
NeÎnformativă
ENTROPIE
Comunică
Şi incomunicabilul
MIREASĂ
Domnişoară
Nevastă
EPAVĂ
Un rcuşit
Eşec
NEPĂSARE
Pasivitate
Violcntă
112
I-/o!"el/lin Silit/raI/dac/II! 1J1.\'/ihurI IJarlll/OXls/e
EXCHI81TIONIST
În ~chÎ1ÎbrlJl
I)czeehil ibruluÎ
STRĂFUND
MaÎ adânc
Ikdl aurul(
I'ROXIMIT;\II.
Apn)pÎcrea
I)c aproape
ÎN DEPĂRTARE IXml:MĂ
!)Înco!o
[k dincolo
DE TEAMĂ
Şi chelului
I se rac.: Pllrul mllCiuclt!
//3
F!orentin Sl1/arandache - Distihuri Paradoxisle
SĂRMAN
N'are picior de orătanie'n ogradă
Şi se culcă cu găinile
I\FEMEII\T
Orb. chior. saşiu.
Dar cu ochii sem:;;! după muieri
ONESTITI\TE
Cea mai bună minciună
Este adevărul
ŞMECIIER
Cinstit
De-a necinste ireproşabilă
EFICIENTĂ
Decât s' () repari
Mai idlinfl-Î noufl
114
r"orenlil1 Smarmulache - Di.\"tihuri Paraduxiste
NETREIlNICIE
Josnicie
La"năltimca dumneavoastră
PRECAUŢie
Să-i luăm in serios
Pe cei neserioşi
Mc,DIOCRU
E pe-atât de impOl1ant
Pe cât e de ne important
PEZEVENCIII
Se face
Că llU faee
SUB SEMNUL ÎNTREllĂRII (1)
CIt rJe liheră
Este presa liheră?
115
FloreI/fin S"marandache -- Distihuri Paradoxiste
SUB SEMNUL ÎNTREBĂRII (II)
C{n de democratică
Este o societate zisă democratici!?
GENERALIST
Specialist
Pe temc ... globale
IlUMERANG
Când se duce
De fapt vine
FĂRĂ ŞANSE
Îşi înccarcă
Nenorocul
1.IIlI'RTINISM
Adeziunea
La ncadcziuili
Jl6
r-/()reJl/in .\/lllIr(llU{lIchl' {k~lihliri Parw{llxl.'i/C
RITLiC;'
RflsPlIllS
inlrebfH()r
MilO TSE - HINC;
Revoluţionar cultural
i\nticlIllural
SAIRIIPII:
Reforlllă
l'ol1tra ITf'ormclor
I'XI',ReITII
Probkll1l..:
Fflr[\ prohkme~
PLEBE
Majoritate
Minoritară
/17
Florentin 5inarandache - Distihuri Paradoxiste
PARLAMENT
Minoritate
MaJoritară
PUBLICITATE
Volumul s"a epuizat
Înainte de-a apărea În librării
DORMIND iN NOAPTEA DE AN NOU
Am petrecut revelionul
Ncpetrccându-l
DILETANT
Profesionist
Amator
PASIONAT
Amator
Profesionist
118
F{orentin Smarandache - DisfihurÎ Paradoxiste
119
Florelllm Smarandache Disri/wri Paradoxiste
DICTATURĂ
Comedie
Tragică
(,ROTESC
"rragcdic
Comic[1
IlIROCRA TIE
Din patru salariati
Cinci sunt şdi
I'STIMARE
Cât de inexact se dă
Ora exactă!
RESPINS
A rcuşit
sn picc la c;.,:alllCIl
120
!'"lort'llfiIJ S/Ilurom/ache /)/slihuri ParadoxJslt'
TĂCIUNI
Se sting
Înainte de-a se aprinde
CĂRTIŢĂ
SI.:: uitflla tine
hlnl s<i tL' vadă
MÂNUŞI
Urme care
Nu lasă urml;!
PRIMITIVISM
Tribal izare
A modcrnului
TIIi\UMi\ZEIN
Admirahil cum ştim
Să ne ralăm
121
!'-/orenIÎn Smarandache - Distihllri Paradw:isle
VIN
rincrc~ea sa ereşte
Pc măsurn Ce Îmb,ltrâneşlc
cu fUSTĂ MINI
Îmbrflcatft
J)czbrăcat
CACIALMA
Virtuo/.itatc
Nc\ irtualrl
IlITANTARE
PliriJlc<lrc
lmpură
ORIZONT
Pune limite
Ncsfftrşitullli
/))
}-jO/"I/I1//1l SJIIOrw/{{(Ic!11! !Jisll!JlIn !'ol'm/IJxislt'
SPIR;\LA (1)
{n\~lLllltrlll din
!\Jiml
SI'lIVd.A (II)
În aEII"<_i
Dinlrlll1llru
IN('()NSISTLNI
Nu face
Tol ce racc
IJ()R
Este prezent tocmai
Atunci cfmel lipse';'lc
SI:\C()['/\RI.
Cllnlillufl
J Illl"erilperc
123
F{oremÎ/1 SlIIaHlndache Distihuri Paradoxis(e
TALENT
Inconştient
Conştientizat
ACTOR
Se preface
Că nu se preface
AMNEZIE
Conştient
Inconştientizat
SCRIPETE
Ridică greutăli
Prin apăsare În jos
LINIE PUNCTATĂ
Continuă
Discontinuitalc
rlnrenfÎn Smaralldache - Dislihuri Paradoxisle
HIROTONISIRE
Sfinţirea
Sfinţilor
NEADAPTAT
Cu satisfactia
Insatisfacţiei
RĂZVRĂTIT
Uneori sunt mulţumit
De nemulţumirea mea
A V ANGARDIST
Conform
Cu nonconformismul
DECADENT
În progresie
Regresiva
125
J-wrwlin Sm(lrllndache UislihllrJ Paradoxlsle
CRUSTACEU
!\vansează
Ca nlcul
DANTE
iti okră o perspectiva
Spre [nfern
I'ALAVRAGIU
Cu efi! ştie mai puţine
Cu-atiit mai multe Sl~l(llri dă
AMIIlĂ (1)
[:01"1115 inferioară
A Ilin(dor superioare
I\MIIlĂ (II)
l:orlllfl superioară
;\ [iin[dor inferioare
126
,vIlClWCOStv!OS
Marele infinit
Mic
Ll:C;!:A IlI: AIlROCiA[{I:
J:jin[L:<ll.fl
Tncll1ai prin (ksfiin\arc
INDOLFN"I
1': îngrijol"{iloarc
NeÎngrijorarca lui
ÎN [)ITĂ[)I:ln
Lra Illai hin..:
Cind era mai rău
NU AIlLJ7AArI I
Uinck în C'\CC5
[)[\' Il rfIU
/27
Florenlin Smarandache Distihuri Paradoxisle
IMPEDIMENT
Orice bine
Începe cu rău
CICLIC
Se sfâl'şcştc
Pentru a reîncepe
BOLTĂ CEREASCĂ
Limită
Nelimitată
FĂRĂ MĂSURĂ I
Succesul ncpondcrat
Duce la insucccs
NEANT
Există
Fără a li
Florentin Smorandache - Distihuri Paradoxiste
129
Florenlin Smarandache - Dislihuri Paradoxisle
PLEACĂ DE - AICI
Ori te duci,
Ori nu mai vii
FOC
Arde
De nerăbdare să se stingă
PRESBITIC
OrbqLt:
Văzând cu ochii
FORŢĂ
Şi c cu ncputintă
Atâta putinţă
NIRVANA
Durere
Binefăcătoare
Florentin Smarandache - Distihuri Paradoxiste
DUPLICITATE
Trăim mai multe vieţi
Într'o singură v-i-a-ţ-ă
DE STRAJĂ PATRIEI
La margine de noapte soldaţii
Păzesc lumina
PROZAISM
Ce-i aşa mare filosofie
Ncfilosofia asta?
PUERIL
Deşi major
Ca scriitor este minor
DEZMĂŢAT
S'a fost claustrat
În prea multă libertate
13J
Uorentin Smarandache - Dis/ihud Paradoxistr!
SIHASTRU
Răsfăţat
De-atâta austeritate (!)
INDIfERENTĂ
Mă podideşte pe nas sânge cald;
Dar îl tratez cu sângc rece
LETARGIE
Ah. viaţa!
Este mOl1ală
RUGĂMINTE
Nu fiti răi.
Oameni buni!
ABJECŢIE
Pe legea mca că
Asta nu e legea!
/32
F{or('n!IJI .\/llOl"oJIIlllche {)rsli/1U1"{ l'orodu\"Islc
CO!NCIDEKli-,
l:x<ll1lcllu[ de lillloft [-a !uat
("{u<Înd p~ subiect
N 1:IlMTOS
Are noroe
Ik ghinion
l'IJLI'AIlILÂ
DOilmna este con~tientă
De incon~tien~a sa
l'UCOANÂ
o tip[l. slaba ca un pai.
Dar cu greutate
OM SUCIT
:1 tot ce ştie
Aia 1/11 face
133
Flf)l'f'l1lin Sinarandac.'he - Distihuri Paradoxiste
SU8 PAZĂ
Îngerul meu ocrotitor
Nu sc[tp de el ea de dracu!
TEMERAR
Începe un proiect
Care n-are început
EXPLORATOR
C<llfttorqte unde
Nimeni nu călătoreşte
FĂTARNIC
Demn
De tol nerespectul
INAMIC
Te urăşte
Cu dragă inimă
134
F!orenlin Smarandache -- Dislihuri Paradoxisle
PERFID
Minte
Cu sinceritate
ALCOOLIC
N"are nici un dinte"n gură
Dar îi place să tragă la măsea
DOAMNE!
Şi ne-ai dăruit lumina
Ca să ne-o iei îndărăt?
MÂHNIT
Îmbătat de inimă rea
Fără să bea strop
JIGODIE
El îi bun băiat,
Dar e prost pământul că-l ţine!
135
F!orenfin Swarandache - Disf/Jmri Paradoxisle
LA 8UTONIERĂ
Un trandafir se ţine
.\·wj de mine
DUALITATE
Fiecare este sclavul
Şi sLăpânu! lui însuşi
ZĂDĂRNIC":
Să-i cxtirpi cuiva
Ceca ee n' are
SliRD
Şchiop
De ambele urechi
I.DDIAC
~tiilllă
AbsCOllS[\
/36
Florentin Smarandache ~ Distihllri Paradoxiste
RITUAL
Teorie
Practicată
AXIOMATICĂ
Practică
Teoretizată
REÎNCARNARE
Cine-am fost eu
Înaintea mea?
BLESTEM
Să. dea Dumnezeu! să fii bogat, să ai la scară
Trei maşini: poliţia, salvarea şi pompierii]
DUBLĂ NEGATIE
lnfirmând prea tare un lucru
Nu faci decât să îl afirmi
137
Floref'//in Smarandache - DistihurÎ Parat/oxiste
ŞOVĂIRE
Decizie
Nedecisă
AUTODEMASCARE
A trăda
Pc trădători
OCEAN
Mai mare decât
Mare
TOTALITARISM
Pluralism
Monopartinic
IlOICOT
Stahilă
Dcstahilizarc
/38
Florentin STlwrandache - Distihuri Paradoxisle
/39
Florentin Smarandache - Dislihuri ParadoxiSfe
INDECIS
N'a mai vrut
Ce-a vrut
NĂZUINŢE
Ambiţii
Neambiţioase
DIAMANTE
Estimate la valo<'lre
Inestimabilă
ONTOLOGIE
Ce valoare
Are nonvaloarea?
AUTOSFRUNTARE
Să-i sfidezi
Pe sfidători
140
j-"{0/"e,7IiI15inw}"(/lldache - f)istihuri Parodoxisll!
MORFOLOGIC
Substantiv
Adjectivat
SIMILITUDINE
Asemănare
Diferită
NEBULOS
Precis
Vag
RĂSPUNS
Tăcere
Grăitoare
SPIONI
Cei care ~llnt cu noi
Împotriva noastră
141
F!or('!J/in .)"/JIar(/m/oche - 1J1~\'1i11llri Paradoxislc
CAPRICIOS
În mod serios
Este un tip neserios
:VIARFAR
Personal
Impersonal
SFÂNTUL GIIUlRGIII' LJClGÂND BALAURUL
Un preacuvi6s
Dat dracului
COTONOG
Chior
De-un picior
LA~llATL
Frica
/42
!·hln'lIlll1 S/I!(//"UlldlJ(-!W !J/sIIII/I/"I!J11r({t!()xi.\·/('
l'A!.Il' II'
l'RIJI](Ji1. \-IIC
()rgallul secundar
PrîllCipi.ll
l'[j JlJIvlAIAII' Ill. ivIASLI\,,\
Ai dreptate
Într·o parte
[)!-: COivlPl.lJLNT,.\
() stimL:i.v<l.
Dar nu o nprecîazf\
IIARAll;\lll R!\
()rganil.an::
1 )o.organ ilatfl
143
F/orenli/J .)'marandache - D/stihuri ParadoxÎsle
ÎNCOLONATI
Doi câte trei
Sub formă de grflllludă
COATE - UOAU·:
Clasali ca
Dcc!asaţÎ
I'U'SONill.ITilTE
G~nill
Mediocru
EMlIl.
Candidat
Contracandidat
INSIGNIFIANT
Reprezintă
Ncreprczcntabilul
/44
"'!IJ}"('llli/l S'JI(II'III/Ilache !)il'lihur/I'(/rad(HISI1'
<
llll:gniitatc
1\: picior de egal ilntc
AMNIJIF
I'vlcmoric
Fără memorie
ÎNTJ·:I,J·yr
Hil\nÎn \il frunle.
Trln[it" la minte
AM I:ND/\ivl [~~,n'
Se ,ldopl[t urmuloal"..:a lkcizi..::
Nu se ia nici o decÎzie.
('(lM1JN
E"lr":l11 Li\..'
lllc"trcill
145
Florentill S'marandache Distihuri Paradoxiste
MIZERIE
COnfot1
Foarte inconfortahil!
ANAI.OGIE
Oi tercnţa este
Tratată Cli indil'erell(ă
DISTONANT
De-o eoerentH
Incoerentă
ROMi\NTĂ (1)
Veselie
Tristă
ROMANTĂ (II)
Tristeţe
Veselă
/46
!·-!fJrenflll .\'II/ortllu!oche !);sfihuri !)orad()xi.l'fe
NESUPUS
Învins
Dar. totuşi, neînvins
SUPUS
Nelilvins
Dar. totuşi. invins
Alll!.
Şi-a transrormat defectul
Înt(o calitate
MOTOCICLETĂ
Cu un Dchi de sticlă.
Iar celălalt de pisică!
PARVENIT
Deşi avans(;uza'n funqie
E.ste totuşi un ral<l!
147
FloreI/fin Smaral1dache - Distihuri Paradoxisle
DE INIMĂ REA
S'a imbătat
Fără pic de băutură
COTIDIAN
Fcnomen
NefcnOlllcnal
FORMULĂ
Nu-i atât de simplă
Pe cât pare de complicată
TELURIC
Spiritul c mai Înalt
Jos, la pământ
MAIIALA
lirbc
Suburbană
/48
F1aren/În Smarandache - DistihurÎ Paradoxisle
/49
F!orenlin Smar{f}u!oche IJislihuri Paradoxisle
ATOM
Divizibil
Şi indivizibil
FILM DE GROAZĂ
Atracţie
Respingătoare
Un rău
Necesar
ENIGMĂ
l~xplicabil
Inexplicabil
LIGAMENTE
Al1iculaţii
Nearliculale
150
r!nrellfin Sl/IorOl/doche lJJ.wihurI Parado.\"I.\"fe
BANALĂ
D...-:-o inutilitate
Cumva utilă
SlJI'RARE;\I.IST
Nornwl
De anormal
LCŞUIALA
Apetcn[ă
Pentru neapetenţa
MONDRI;\N
Pictor ahstract
Concret
INFORMATORI
De!inu!i
·I-onîonuri
J5J
F/orenlin Smorandache - DislihurÎ Paradoxisle
TELESCOP
Apropie
Î ndcpăttarea
FALS
Neadevărat
În sensul adevărat al cuvântului
FALIMENT
Dai un han. dar ştii
Că nu-I mai ai!
PĂTANIE
o întâmplare
int:1mplăloare
MOFT
o nevoie
De care nu ai nevoie
/52
Florenrin SII/arandache -- lJislihllri Paradoxi.IN
ANIMOZITATE
Violentă
NcviolentCt
AGIIIUŢĂ
Slăntu!
Dracului!
PICOTEALĂ
rv1'am culcat in glumă
~i-am atipit în serios
PANGLICAR
Cine promite muh
Fact: putin
POL/IL
Întunericul din sullet îl caut
Cu lum,Înarca aprinsrt
153
Florentin Smarandache - Dislihuri Paradoxisle
ADVERSAR
Te ajută
Să greşeşti
ANODlNĂ
o teză Fără nici o teză
ÎNSEAMNĂ CĂ NU-l FACI PE PLAC
Dacă duşmanul te critică
Este grozav
PACIFIST
Urăşte
Pe acei care urăsc
NIHILlST
Preţuieşte
Neprcţuirca
154
F/o/"enllll .\/Iw/"aJldache {)islJ!luri jJarac!o.\-,sle
TRANSFORM/\RI:
Na~tcrc
Continuă
CERC VICIOS
LJ n finit
Intinit
NI';\.llINS
Incolllplc\ilUdinc
Completă
IlU.ĂSARE
Motivatie
J\ nCJllotivftrii
SI'ER/\N!Ă
Cînd sunetul te doare
Ik hucurie
155
Florenlin SiJ/lIrt1ndllche lJisrihuri Paradoxiste
DIBACI
Exploatează situaţii
Nefavorabile
BOLTĂ CEREASCĂ
Mftrginire
Nemărginită
CARTI' Cli POZE
Pentru cititorii
Care nu citesc
CONJECTURĂ
Îţi propune să rezolvi probleme
Ncrczolvabilc
PUBLICITATE NEGATIVĂ
Faimă
Dcl'ăimătoarc
156
"/orenlil1 .)'marandache f),slihllri ParadoxiSlr!
MIOP
Are În vedere
Orhirea treptatft
GEN LINE
LJndl..! fiin[caza
Nefiinta
TRATAT
CDnsens
La nonsens
CANONIZARE
Sacral izarea
Păgânilor
DEM[NT
Echilibrat
În dezechilibru
157
Fforenlin SII/ttrandache Dislihuri Paradoxisle
GEOMETRIE NONEUCLIDIANĂ
Cel mai scurt drum dintre două puncte
Este drumul nedrept
UNUI AROGANT
Cin" se crede doct
Nu-i decât un semidoct
ÎN AMORŢIRE
Am senzatia că
N"am nici o senzatie
MAESTRU
Demonstrează o mare şliinţă
În artă
SOŢ ŞI SOŢIE
Când se baL
Când se pupă!
/58
Floren/in Smarandache -- Dislihuri Paradoxis/e
159
Florel/li/J Smarandache -- Dislihuri Paradoxiste
ESCROC
Într\J postură
De impostură
ANARHIE
Doctrină
Contru doctrinelor
NOD GORDIAN
Inexplicabilul este
Totuşi explicabil prin cuvântul "inexplicabil'·
ÎNRUDIT
La fel.
Dar diferit
INOCENT
Inculpat
Fără de culpa
/60
Flore}}{/JI SlIIamnt!(lche ! )/S{ihu/"I !)arado.us/e
RUMOi\RF
() conllrman .. '
NC((H1llrmalfl
(iEi\M Mi\T
·t·ransparenL
()pac
Merg.e a~a de lin ..
[)e parcă strl
i'JTR[TFR[' sm'[,\lls[A
Dcc;IL repede ~i hine
Mai degrahrl încet şi prost
EUFORIE
Reali pfUlrl
Cade lleVasL{l-!1lea suh lllasft!
/6/
§ I
§2
F/o!'entin .)illaral1llll('he - DÎs(i/11IrÎ Paradoxiste
DE RĂMĂI PERPLEX
roman În distiburi paradoxistc,
cu două capitole antagoniste ş'un epilog
Capitolul Întâi
Unde-i inteligenţă
Se mai ciubăreşte ~i prostie
Oamenii dotati. geniile.
Fac uneori greşeli copilăreşti
Lucruri simple
Ei le complică inutil
Într"o coerentă
Foal1e incocrentă.
Rccunoştinţa lor internaţională
Devine de nerecunoscut
/62
~ 1
'" , -
* 4
F{ore/ll/ll Smarandache - lJisflhuri ParadaXlsn:
Capitolul o o i
Unde-i prostie destulă
Se lllai cuibăreşte şi inteligenţă
Oamenii reduşi. anonimii.
Fac uneori afirmatii superhe
Lucruri complicate
l-:i le simplifică util
Într o incoerenţă
Foatie coerentă.
Nerecunoştinta lor internaţională
Devine recunoscută
E P ilo g
Orice excepţie
Admite reguli
163
1)
2)
4)
F10renlÎn Smarandache - !Jistih"r; Paradoxisle
LEGILE
P ARADOXISMULUI **)
Orice fenomen arc o semnilicaţie
~i o nesemnilicatie
Orice lucru arc o valoare
Şi () nOIl"aloare
Sensul
Are un non-sens
Non-sensul
Are un sens
O) - PARADOXUL I
Totul este "a ",
Chiar şi "Non-a"!
6) - PARADOXUL 2
Totul este "Non-a".
Chiar şi "a"!
164
Florentin Smarandache - Distihllri Paradoxisle
165
Florentin Smorandache Disfihuri Paradoxisre
7) - PARADOXUL 3
Nimic nu-i" a ".
Nici chiar "a"!
\ Acesle trei paradoxuri sunt echivak:nte.!
Prin substitui rea lui "a" cu un atribut corespunzător şi. ~vidcnL "Non-a II cu antonimul acestuia. se obtin interesante cazuri particulare. De exemplu:
TOlul este posibil. ! Chiar şi imposibilul!
[= deviza paradoxismuluiJ
Toti sunt absenţi. I Chiar şi cei prezenţi!
L= nimeni nu acordă vreo atentie mitingului)
Totul este relativ.! Chiar şi Teoria Rdativitătii
]';;i. într'adevăr. se descoperă eă viteza luminii nu mai este o barieră În univers. deci Einstein s'a înşelat]
Nimic nu-i pcrfect.! Nici chiar pcrfcctul!
166
rlo}'enfl/1.\"III(/rOlldac/]e - I )Jsfihllri J!arado.ns/e
Referinte:
1 ! 1 AshbachcL Charles. '''The Most Paradoxist Mathematician nI' the \Vor!er. by Charles T. Le". recenzie în <Journal of Rc:creutional Mathcmatics>. ()SA. VoI. 28(2). 1:10. 1996-7.
12J Bega). Anthony. "The Smarandache Semantic Paradox' <Humanistic Mathelllatics Nel\York Journal>. Ilarvey Mudd Col!cge. Clarelllont CI\. USA. Issue # 17. 48. May 1998.
I J I Le. Charles T.. "The Slllarandache Class of Paradoxcs". <Bul!ctin ofthc Transilvania University of Braşov>. VoI. I (36). Nc\\ Scries. Ser ies B. 7-8. 1994.
[41 Le. Charles T.. "Tk Smarandache CJass of Paradoxes". <Bu!letin of Pure and Applied Sciences>. Delhi. India. VoI. 14 r·; (ND. 2). 109-110. 1995.
[3] Le, Charks T.. "The Most Parudoxist Mathematician of the World: Florentin Smarandache". <Bulletin of Pure and J\pplicd Sciences>. Delhi. Inuia. VoI. 13E (Maths & Statisticsl. No. 1.81-100. January-June I 99().
I (l 1 I.e. Charlcs T.. "Thc Smarandachc Class of Paradoxes·'. <Journal of Indian Acauemv of Mathematics>. lndore. VoI. 18. No. 1. 33-:"3. [996. .
Pl Le. Charles T. "The Smarandachc Class of Paradoxcs i (Illathcmatical poem)". <Henry C. 8unner I An Anthology in Memoriam>. 8ristol Banner Books. Bristol. IN. USA. 94. 1996.
181 Mitroiescu. L. "The Smarandache Class of Paradoxcs Applied in Computer Sciences". <Ahstracts of Papers Presented ta the American Mathematical Society>. New Jersey. USA. VoI. 16. No . .1. 651. Issue 101. J 993.
191 tvludgc. Michacl R .. "A Parado.'\ist Mathematician: !-lis f-unction. Paradoxist Geomctry. and Class of Parado.'\cs'·. <Smarandache NOlions Journal>. VaiI. AZ. USA. VoI. 7. No. 1-2-3. 127-129. 199(l.
flOI Popescu. Marian."A Mode! ofthe Smarandache Parauoxist Geometry". <Abstracis of Papers Presented to the American Mathematical SocÎetv>. New Providence. RI. USA. VoI. 17. No. 1. Issuc 103. 96T"-99-13. 265.1996.
/67
F/oren/in Smarandache - DislihurÎ Paradoxiste
[II] Popescu, Titu, "Estetica paradoxismului"", Editura Tempus, Bucureşti. 26, 27·28, 1995.
[12l Rotaru. Ion, "Din nou despre Florcntin Smarandachc", <Vatra>. Tg. Murcş. Romania. NI'. 2 (299), 93-94, 1996.
[13] SeagulL Larr)', "Clasa de Paradoxuri Scmantice Smarandache" (în traducere), <Abracadabra>, Salinas. CA. USA. Anul 2. NI'. 20. 2. iunie 1994.
[14\ Smarandachc. Florenlin, "Mathematical Fancics & Parauoxes'·. <The Eug.ene Sirens Memorial on Intuitive and Recreational Mathematies and ils l-listory>. Univcrsity of Calgary. Albct1a. Canada. 27 iulie - 2 august, 1986.
[15J Vasiliu. Florin. "Paradoxism's main roots", Translatcd fI'om Romanian by Ştefan Benea. Xiquan Publishlng House, Phocnix. USA. 64 p .. 1994: reccnzată în <Zentralblatt tUr Mathematik>, Berlin, No. 5, 830·17.03001.1996.
[\6\ Tilton. Homer IL "Smarandachc's Paradoxes", <Math Power>. Tucson. AZ. USA VoI. 2. No. 9.1-2. ScpLember 1996.
fl71 Zitarelli. David E .. "Le. Charles T. I Thc Most Paradoxist Mathematician ofthe World". <Historia Mathematica>, PA. USA VoI. 22. No. 4. # 22.4.110, 460. Novcmber 1995.
li 81litarelli. David E .. "Mudge. Michacl R. IA Paradoxist Mathematician: His Function. Paradoxist Geometry. and Class of Parado.'\cs". <Historia Mathematica>. PA. USA, VoI. 24. No. 1. # 24.1.119.114. Fehruary 1997.
")
În matematica acestea sunt denumite Paradoxuri Smarandache Ivezi articolelc. notele. recenziile, cronicile. ~i cărţile precedentej.
168
F10renlin Smaral1dache - Dislihllri !'aradoxlSle
Exerciţii
pentru Cititori şi
Invitaţii pentru Scriitori
Poemele să se remarce prin fi'umuseţca definitiilor,
nfislru~nieia lor.
De pildă. găsi~i câte un titlu pentru următoarele 13 distihuri:
Consolare I Ncconsolatoare =
Aparent se-arată I Fării aparente =
Cei mai corupţi I Se dovedesc cei zişi necorupti =
Te joci I Cu te'ncurci? ~
Ajuta!i-mii; NcajuL<"tndu-mă =
Beau cu. I şi tc'mheţi tu! =
() intrinseeii valoare I Extrinsedl =
Să-mi depalle!. I Apropierea =
Arta este realitatea I Din imaginatia mea =
Un putin Început! Pentru MULT =
O sft V[L uau un sJ~ll; I Nu dati crczan: sfiaurilor!
Vă jur I Pe lipsa mea de jur[lIninte =
Înger I ÎndrHcit
169
Florei/lin S/J/aNllldache Dislihuri Paradoxisle
Şi. în mod reciproc. creaţi o dclinitie I distih-paradoxist pentru
fiecare titlu Inoţiune (ori sintagmă) - cheie]:
AMANTA. FIERBINŢE. PAŢ CONJUGAL. rARA
:;~Rg~~Jrlla~ş~. ~~;CtA~~~~;;): ~~~i~~i,. VAI~GAT. BEAT TURTA. HUOOO'. 13.
ear.:: \ OI" li puhlicate in numilrul viitor al revistei ··Paradoxism".
Do.: aso.:menea. autorul a~tcaptă distihuri paradoxisle. precum şi
eseuri despre această poezie cu formă Iixă. dactilografiate!
eomputel·izato.:. pentru antologia următoare cuprinzând seriiloli
de pe glob. în diverse limbi. Colaboratorii primesc câte un
exemplar al publicaţiei conţinând creaU a lor.
În inlo.:nlia autorului fiind materÎalizarea unui dicţionuri
enciclopedii !Hlrw!oxis!le Cll astfel de distihuri. c1asilicate pe
leme. cuvinte-cheie. poe1i. tipuri de dcliniţii.
ll':\:pcc\ia~i cOJltributiile pc adresa din prefaţă. }
170
Flo/'enlin Smarul/dache - f)islil7llrl ParadO.Hsfe
Cuprins
Cu\vânt inainte şi înapoi
(al patJ'ulea .\-fanifost p(lradoxist)
Teoria Distihuilli Paradoxist
- Facerca Distihuilli
- Trăsături
- Considerente is!orice
- Tipuri de Distihuri Paradoxistc
I-XX
60 I Oistihuri Paradoxiste 27
De Rămâi Perplex (roman in distihuri paradoxislC) 162
Legile Paradoxismului 164
Exercitii pentru Cititor: şi Invitatii pentru Scriitori 169
173
FLORENTIN SMARANDACHE
întemeietor al Paradoxismului, prin care uneşte organic elemente
heterogene din domeniile cunoaşterii, Florentin Smarandache
ne propune acum o specie nouă de poezie:
Distihul Paradoxist, format din două versuri antitetice unul altuia,
dar care Imprenuă se contopesc Intr'un intreg definind (sau flIcând o
punte de legAtură cu) titlul.
Multe.poeme, din acest volum (cu totul deosebit ca forma şi
con\Îllut de ce s'a scris până'n prezent), adunate şi prelucrate din
folclor, ori create, sunt de-a dreptul memorabile:
"ATEU 1/ Credincios I în necredinta sa"
"SOLUŢIE 1/ S'a rezolvat: I 'Nu se poate" (1)
"AVION CU REACŢIE 1/ Merge aşa de lin .. . I De parca stA"
"ÎNTRECERE SOCIALISTĂ 1/ De cât repede şi bine I Mai
degraba Incet şi prosr' (1)
"ÎNRUDIT 1/ La fel, I Dar diferir'.
în plus, autorul mai nAscoceşte şi formule de creaţie (aş, datoritA
deformapei sale .. . matematice!) intr'un <Cu\vânt inainte şi inapoi>,
care-i de fapt un articol de teorie şi istorie literara incluzând şi al
patrulea Manifest Paradoxist.
Dan Ţop.