DISPOZITII GENERALE DE ORDINE INTERIOARA

pentru prevenirea si stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001

CAPITOLUL I -Prevederi generaleSectiunea 1Scopul dispozitiilor generale

Art. 1. - Prezentele dispozitii generale de ordine interioara pentru prevenirea si stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001 stabilesc, pe baza Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 384 din 9 octombrie 1998, regulile si masurile care trebuie aplicate la organizarea si desfasurarea activitatilor de ordine interioara pentru a preveni aparitia conditiilor favorizante producerii de incendii si pentru a limita consecintele acestora.Art. 2. - Principalele conditii care favorizeaza producerea de incendii constau in prezenta, in anumite imprejurari determinate, in acelasi timp si spatiu, a materialelor si substantelor combustibile, precum si a surselor potentiale de aprindere.Sectiunea a 2-a - Sfera de cuprindereArt. 3. - Ordinea interioara, din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor, reprezinta ansamblul dispozitiilor care trebuie stabilite, aplicate si respectate in incinta agentilor economici, institutiilor si gospodariilor populatiei, precum si in zonele culturilor agricole si cu vegetatie forestiera, inainte, in timpul si la terminarea unor activitati caracterizate prin factori de risc de incendiu specifici.Art. 4. - Prin dispozitiile generale de prevenire si stingere a incendiilor privind ordinea interioara se reglementeaza:a) lucrarile cu foc deschis;b) fumatul;c) asigurarea cailor de acces, de evacuare si de interventie;d) colectarea deseurilor, reziduurilor si a ambalajelor combustibile, precum si distrugerea acestora;e) efectuarea de lucrari premergatoare in timpul sezonului rece si in perioadele caniculare si secetoase.Sectiunea a 3-a - Definitii - TerminologieArt. 5. - (1) Prin foc deschis, in sensul prezentelor dispozitii generale, se intelege arderea in aer liber, respectiv acea ardere care nu se desfasoara intr-un spatiu inchis de combustie. Pot fi incluse in aceasta categorie

flacara produsa de: brichete, chibrituri, lumanari, lampi sau aparate de gatit, aparate de lipire, taiere, sudura etc., focul facut in aer liber in scop de incalzire sau pentru arderea de resturi menajere ori vegetale, precum si flacara care apare in urma unor reactii chimice.(2) In categoria foc deschis se includ si materialele in stare incandescenta, aflate in situatii deosebite, cum sunt: improscarile, deversarile, rasturnarile, stationarile etc., care pot provoca incendii datorita radiatiei termice sau contactului direct cu materialele combustibile.Art. 6. - Fumatul este activitatea care presupune existenta unui mijloc de aprindere (chibrit, bricheta) a tigarii, trabucului sau pipei si a restului ce ramane la terminarea procesului de fumat: rest de tigara (muc), de trabuc, scrum de pipa etc.Art. 7. - (1) Caile de acces, de evacuare si de interventie cuprind intrarile si iesirile in si din incinta agentilor economici, institutiilor, la cladirile industriale si civile, alte amenajari, precum si drumurile sau caile de circulatie din interiorul acestora, inclusiv intrarile la cladiri, la prizele de apa de la bazine sau rauri, culoarele de circulatie dintre stive sau dintre depozite exterioare, traversarile de cale ferata.Caile de acces, de evacuare si de interventie sunt destinate sa asigure:a) evacuarea nestingherita si in conditii de siguranta a persoanelor aflate in pericol si a bunurilor materiale;b) accesul in tot timpul anului al masinilor, utilajelor si al personalului care actioneaza la stingerea incendiului sau la salvarea persoanelor si a bunurilor.(2) Pe teritoriul localitatilor, in aceasta categorie se includ si arterele destinate circulatiei rutiere, drumurile judetene sau nationale.Art. 8. - (1) Deseurile si reziduurile combustibile sunt resturi care provin din prelucrarea materialelor si a produselor combustibile sau din operatiuni de conditionare si curatare a diverselor tipuri de produse, echipamente si utilaje. In aceasta categorie intra si depunerile de produse inflamabile si de grasimi sau de uleiuri pe elementele componente ale instalatiilor de ventilare si exhaustare, precum si scaparile necontrolate de fluide combustibile.(2) Deseurile si reziduurile combustibile se colecteaza pentru:a) reintroducerea acestora in diferite procese productive;b) distrugerea organizata, in anumite conditii.(3) Ambalajele sunt luate in considerare datorita naturii constructive a acestora (hartie, carton, lemn, cauciuc, PVC, textile, mase plastice etc).Art. 9. - Lucrarile premergatoare si in timpul sezonului rece sunt ansambluri de activitati care trebuie sa se desfasoare la instalatiile si sistemele la care este necesar sa se asigure buna functionare in timpul anotimpului in care se inregistreaza temperaturi scazute. Acestea se refera intotdeauna si la activitatile care vizeaza inlaturarea efectelor inghetului si caderilor abundente de zapada.Art. 10. - Sezonul canicular si secetos este acea perioada din cursul unui

an cand, pe parcursul mai multor zile consecutive, se inregistreaza temperaturi de peste 35ºC si lipsa de precipitatii, situatie care favorizeaza cresterea numarului de incendii si a consecintelor negative ale acestora.

CAPITOLUL II Factorii de risc de incendiu specificiSectiunea 1Lucrarile cu foc deschis

Art. 11. - (1) Aprinderea materialelor combustibile sub actiunea focului deschis se poate face prin efecte directe sau indirecte.(2) Efectele directe constau in actiunea nemijlocita a flacarii sau a arcului electric asupra materialului combustibil. Parametrul esential este temperatura ridicata a flacarii sau a jetului de plasma.(3) La lucrarile de sudare oxiacetilenica, de lipire cu flacara si de debitare cu flacara oxiacetilenica temperatura flacarii poate atinge valori cuprinse intre 2.000 si 3.000ºC.(4) La sudarea sau la debitarea (taierea) cu arc electric, in centrul arcului temperatura atinge 10.000ºC Temperatura flacarii la arderea materialelor combustibile depinde de: natura materialului, inaltimea, compozitia si diametrul flacarii, de pierderile de caldura prin radiatie si poate atinge urmatoarele valori:a) flacara de chibrit - 600-700ºC;b) flacara de lemn - 850-1.400ºC;c) flacara lampii de petrol - 780-1.300ºC;d) flacara de bumbac - 305ºC;e) flacara de hartie - 510ºC;f) flacara de huila - 1.200ºC;g) flacara de cauciuc natural - 1.100ºC;h) flacara de polistiren - 1.300ºC;i) flacara de sodiu metalic - 900ºC;j) flacara de magneziu - 2.000ºC.(6) La gaze temperatura flacarii depinde de continutul amestecului, fiind mai scazuta in amestec cu aerul si mai ridicata in amestec cu oxigenul, astfel:a) flacara de hidrogen - 2.400-3.080ºC;b) flacara de metan - 2.210-3.030ºC;c) flacara de propan - 1.930ºC;d) flacara de acetilena - 2.325-3.137ºC.Art. 12. - (1) Efectele indirecte constau in actiunea scanteilor, brocurilor de sudura, gazelor fierbinti, flacarilor secundare, conductiei termice etc., rezultate ca efecte secundare ale utilizarii flacarii sau arcului electric pentru sudare, lipire sau debitare.(2) In timpul operatiunilor de sudare sau de taiere cu flacara oxiacetilenica sau cu arc electric se formeaza scantei ori brocuri care se deplaseaza pe traiectorii diferite de la locul de producere. Acestea isi pastreaza potentialul

de aprindere pana la distante de 5-10 m.Art. 13. - Scanteile au dimensiuni de la 0,01 mm pana la 0,02 mm si dispun de energie termica, fiind capabile sa aprinda materiale usor inflamabile si amestecuri explozive aflate in raza lor de actiune.Art. 14. - (1) Brocurile de sudura sunt particule de metal topit sau de oxid al acestuia avand diametrul intre 2 si 5 mm, care, la atingerea materialelor combustibile, pot produce aprinderea lor, initiind un incendiu la cateva ore dupa terminarea lucrarii.(2) Brocurile, ca si scanteile, au diferite traiectorii determinate de particularitatile procedeului si de caracteristicile de exploatare ale echipamentului folosit.Art. 15. - Actiunea indelungata a radiatiei termice sau a gazelor fierbinti ascendente care se produc in timpul operatiunilor de sudare poate genera incendii in zone mai apropiate sau mai indepartate de locul sudarii.Art. 16. - Flacarile secundare pot fi determinate de patrunderea monoxidului de carbon (CO) sau a hidrogenului (H2), produsi intermediari combustibili ai reactiei dintre oxigen si acetilena, din zona duzei aparatului de sudura, care nu s-au consumat in intregime in flacara initiala. Aceste flacari de culoare bleu-pal pot aparea in fante, fisuri, imbinari apropiate sau la capatul unei conducte .Art. 17. - Conductia termica prin piese metalice constituie, in anumite situatii, efect indirect de producere a incendiului datorat lucrarilor de sudare. Fenomenul este determinat de conductivitatea termica mare a metalelor care favorizeaza transferul de caldura la distante mari de zona aplicarii socului termic .Art. 18. - In categoria efectelor indirecte pot fi incluse si unele influente negative determinate de folosirea curentului electric la sudarea electrica, cum ar fi:a) transmiterea accidentala de curent electric prin instalatia de sudare in conductoarele neutre sau punerea la pamant a circuitului primar;b) existenta unor contacte imperfecte sau a defectelor de izolatie;c) racordarea necorespunzatoare a pieselor de sudare;d) sectiunea redusa sau ruperea cordonului (cablului) de sudare;e) aparitia curentilor indusi in piesele metalice din jurul cablurilor de sudare, la sudarea in curent alternativ.

Sectiunea a 2-a Focul deschis

Art. 19. - (1) Focul deschis se foloseste, de regula, in scopuri utilitare, pentru gatit, incalzit sau in scop distractiv, cum ar fi focul de tabara, focul pentru arderea miristilor, focul pentru arderea gunoaielor si deseurilor, focul pentru incalzire in hale industriale si cladiri in constructie.(2) Se interzice lasarea fara supraveghere a focului deschis. Scapat de sub control, focul deschis se poate propaga la materialele si elementele combustibile din apropiere.

Art. 20. - (1) In aer liber principalul factor favorizant in propagarea focului il constituie vantul, prin directia si viteza sa.(2) Alti factori favorizanti in propagarea focului sunt: prezenta materialelor combustibile in apropiere (ierburi, frunze, capite de fan sau resturi vegetale, constructii din lemn etc.) si configuratia terenului care poate determina crearea curentilor de aer.(3) Daca temperatura flacarii depaseste 700-800ºC, fenomenul principal implicat in propagarea focului il constituie radiatia termica a flacarii.Art. 21. - (1) Alt mod de propagare a focului il constituie gazele fierbinti degajate de ardere.(2) Propagarea focului se poate face si prin scanteile sau particulele incandescente degajate de ardere si purtate de vant sau de curentii de aer.

Sectiunea a 3-a Fumatul

Art. 22. - (1) Incendiile produse de fumat se datoreaza atat flacarii (chibrit, bricheta) utilizate pentru aprinderea tigarii, pipei sau trabucului, cat si restului ce ramane la terminarea procesului de fumat.(2) Flacara de chibrit are o durata de ardere de circa 20 de secunde. Chibritul aprins si aruncat la intamplare poate initia incendierea materialelor usor inflamabile, cum sunt: paiele de grau (cand gradul de uscare este avansat si curentii de aer favorabili), resturi de hartie si lichide inflamabile, aflate in vase deschise sau imprastiate.(3) Se interzice aprinderea unui chibrit sau a unei brichete intr-o atmosfera potential exploziva si in incaperi inchise in care s-au produs scurgeri de gaze, aprinderea amestecului gaz-aer fiind, de regula, instantanee.Art. 23. - (1) Temperatura unei tigari aprinse este cuprinsa intre 550 si 600ºC, iar timpul de ardere difera in functie de calitatea tigarii, fiind cuprins intre 7,5 si 12 minute.(2) Analizand aprinderea unor materiale combustibile de la resturi de tigara aprinsa, experimental s-au obtinut urmatoarele rezultate:a) materialele din bumbac 100% se aprind in 30 de secunde si ard mocnit in continuare;b) materialele tip bumbac 67% se aprind dupa 6-7 minute;c) materialele tip bumbac 50% (PE 50%) se aprind dupa 5-10 minute si ard mocnit pe portiuni limitate;d) materialele realizate in intregime din fire si fibre sintetice (relon, viscoza, PE, PA) se termodegradeaza sub forma de topitura care nu se aprinde;e) materialele de origine animala (lana, matase naturala) se termodegradeaza si nu favorizeaza arderea mocnita;f) vatelina se carbonizeaza fara a prezenta puncte de incandescenta si fara a se aprinde;g) zegrasul se aprinde mocnit, influentand aprinderea celorlalte elemente de tapiterie cu care se afla in contact;h) rumegusul arde mocnit 2-3 ore, dupa care, cu probabilitate scazuta, are

loc aprinderea cu flacara;i) talasul de lemn se aprinde, in cazuri rare, dupa 1-2 ore;j) hartia se aprinde in circa 30-45 de minute;k) paiele si fanul se aprind, numai in stare uscata, in 30-45 de minute;l) litiera de padure (frunze, produse vegetale etc.) se aprinde dupa 2-2,5 ore, in functie de umiditate.(3) In cazul tigarilor aprinse sau al resturilor acestora, fenomenul de aprindere depinde de numerosi factori, cum sunt: curentii de aer, umiditatea, posibilitatea acumularii caldurii, modul de dispunere a materialelor combustibile, posibilitatea realizarii aportului de aer proaspat.(4) Prin urmare, la marea majoritate a materialelor combustibile exista o faza intermediara de 1-3 ore de ardere mocnita, care este cea mai probabila in considerarea tigarii drept sursa de aprindere in cazul producerii unui incendiu.

Sectiunea a 4-a Caile de acces, de evacuare si de interventie

Art. 24. - In privinta cailor de acces, de evacuare si de interventie intereseaza starea acestora, practicabilitatea si identificarea lor cu usurinta, elemente esentiale in scurtarea (reducerea) timpilor operativi de interventie, in special a timpului de deplasare (T3) si a timpului normalizat de evacuare (Tne).Art. 25. - Mentinerea in stare de utilizare a cailor de acces, de evacuare si de interventie pe toata durata zilei si in orice anotimp la parametrii la care au fost proiectate si realizate, precum si cunoasterea operativa a oricaror situatii ce pot impiedica din motive obiective folosirea acestora in conditii de siguranta reprezinta cerinte fundamentale referitoare la aceste cai.

Sectiunea a 5-a Deseurile, reziduurile si ambalajele combustibile

Art. 26. - Prezenta deseurilor, reziduurilor si a ambalajelor, precum si a scurgerilor necontrolate de fluide combustibile poate favoriza, in anumite conditii, propagarea focului pe suprafete exterioare intinse, precum si in/din interiorul cladirilor.Art. 27. - Praful sau pulberile combustibile depuse ori acumulate pe elemente de constructie, pe utilaje si echipamente, indeosebi pe aparate de incalzit si similare acestora, constituie factori de propagare a focului si focare de explozie.Art. 28. - (1) Lacurile si vopselele sub forma de depuneri in cabinele de vopsire si tubulaturile de ventilatie prezinta in timp tendinta de autoaprindere la contactul cu aerul. Aceeasi caracteristica o au uleiurile si grasimile.(2) Pericolul creste atunci cand vopselele si lacurile contin pigmenti cu reactivitate mare in combinatie cu diluanti care au continut de toluen sau

alte lichide inflamabile peste limitele admise.Art. 29. - (1) Adsorbtia uleiurile de catre materiale poroase favorizeaza procesul de autoaprindere prin piroliza celulozei din structura tesaturilor.(2) Ca sursa de autoaprindere uleiurile vegetale sunt mai periculoase decat cele de origine animala, exceptand uleiul de peste.(3) Capacitatea uleiurilor de a se autoaprinde se apreciaza prin indicele de iod (grame de iod care se combina cu 100 g ulei), fiind susceptibile de a se autoaprinde cele care au acest indice peste 80 (uleiurile de ricin, masline, sfecla, bumbac, porumb, soia, floarea-soarelui, canepa, nuca, in si peste).(4) In functie de natura materialului, deseurile impregnate cu uleiuri pot initia incendii prin autoaprindere dupa 2-4 ore.Art. 30. - Pentru unele ambalaje necombustibile se au in vedere curatarea si spalarea acestora de resturile de continut (toxic, inflamabil sau cu pericol de incendiu) si aruncarea ori tratarea (neutralizarea) acestui amestec.

 

Sectiunea a 6-a Sezonul rece

Art. 31. - Perioada sezonului rece este caracterizata de incendii datorate sistemelor si mijloacelor de incalzire utilizate in cladiri pentru mentinerea temperaturii mediului interior la anumite niveluri de confort necesare desfasurarii in conditii corespunzatoare a activitatilor economico-sociale si culturale.Art. 32. - (1) Sobele metalice, in special cele cu combustibil lichid, prezinta un pericol mai ridicat decat sobele cu acumulare de caldura. Testele efectuate pentru urmarirea functionarii sobelor cu combustibil lichid, realizate in conditii normale de exploatare, au pus in evidenta temperaturi maxime de 450ºC la arzator, 380ºC la plita si 250ºC la peretii laterali.(2) Temperatura scade la 80ºC la distante intre 5 si 30 cm de soba.Art. 33. - (1) Scanteile si particulele aprinse ce ies pe cos pot ajunge la o distanta de 25-30 m si sunt sursele care genereaza cel mai frecvent incendii, daca acoperisul casei sau acoperisurile caselor din apropiere sunt combustibile sau prezinta depuneri de praf, funingine, rumegus si alte pulberi combustibile.(2) Caldura sau scanteile care ies prin fisurile unui cos de fum deteriorat prin cutremure, vibratii, alunecari de tren etc. ori datorita vechimii imobilului constituie surse de aprindere, daca in zona lor exista elemente de constructie sau structuri din lemn (grinzi, barne, suport acoperis etc.).Art. 34. - Aprinderea funinginii depuse pe peretii interiori poate produce o temperatura de 800-1.000ºC.Art. 35. - Burlanele metalice pot constitui surse de initiere a incendiilor in urmatoarele situatii:a) prin contactul direct al peretilor acestora, cu temperatura ridicata, cu materialele combustibile ale constructiilor sau cu dotarile interioare;

b) prin disiparea caldurii, a gazelor de ardere sau a flacarilor in cazul imbinarilor insuficiente datorate desfacerii legaturilor acestora prin incalzire si dilatare;c) prin gaurile sau prin fisurile din corpul burlanului, provocate de exploatarea indelungata a acestuia sau datorita corodarii.Art. 36. - Aparatele electrice de incalzit cu element incalzitor in cuva de ulei pot constitui sursa de aprindere, deoarece in functionarea fara termostat temperatura peretilor cuvei poate atinge 150ºC, fata de maximum 75ºC, cand acestea functioneaza cu termostat.Art. 37. - Resourile constituie o sursa frecventa de aprindere prin plasarea lor necorespunzatoare sub birouri, rafturi, tejghele, unde probabilitatea de a intra in contact cu materiale combustibile (textile, hartie, lemn etc.) este foarte mare.Art. 38. - Resourile improvizate si artizanale prezinta risc deosebit datorita puterii mari a acestora si a deficientelor pe circuitele de alimentare, aspecte care conduc la suprasolicitarea instalatiei electrice la care sunt racordate (conductori, prize, stechere etc.).Art. 39. - Efectele sezonului rece (inghet si depuneri de zapada) pot influenta in sens negativ si operatiunile de interventie la stingerea incendiilor prin reducerea posibilitatilor de folosire a surselor de alimentare cu apa, de acces la locul incendiului si, mai ales, a vitezei de deplasare a autospecialelor.

Sectiunea a 7-aPerioade caniculare si secetoase

Art. 40. - In perioadele caniculare si secetoase, sub influenta directa a razelor solare creste gradul de uscaciune a plantelor si materialelor combustibile sau se produc cresteri mari de volum in timp scurt ale vaporilor si ale gazelor inflamabile aflate in rezervoare, recipiente sau in alte ambalaje de stocare.Art. 41. - Uscaciunea avansata favorizeaza, pe de o parte, aprinderea materialelor combustibile de la surse cu energie de aprindere mai mica decat in mod obisnuit si in timp mai scurt decat cel de manifestare a sursei, iar pe de alta parte, propagarea cu viteza ridicata a focului.Art. 42. - Cresterile rapide ale volumului vaporilor si gazelor inflamabile determina cresteri bruste ale presiunii in rezervoarele sau recipientele de pastrare a produselor respective, sub efectul careia pot aparea frecvent explozii, urmate de incendii.Art. 43. - Temperaturile atmosferice ridicate determina degajari masive de substante volatile si inflamabile din componenta unor materiale de protectie sau de izolare care se pun in opera in special in timpul zilei.Art. 44. - In perioadele caniculare si/sau secetoase sunt vizate de efectele acestora:a) culturile agricole, in special cele de cereale paioase;b) depozitele de furaje si plante tehnice aferente sectoarelor zootehnice si

din gospodariile populatiei;c) zonele cu vegetatie forestiera;d) locuintele si anexele gospodaresti, in special cele din mediul rural ale caror elemente de constructie sunt executate din lemn;e) recipientele, rezervoarele si alte categorii de ambalaje care contin lichide usor inflamabile si gaze lichefiate sub presiune;f) substantele care se descompun sub actiunea luminii solare (fosfor alb, fosfor galben, amestecuri de clor si brom cu unele gaze etc.);g) sursele naturale de apa pentru incendiu, carora le scad nivelul si debitul.

CAPITOLUL IIIReguli si masuri de prevenire si stingere a incendiilorSectiunea 1Lucrarile cu foc deschis

Art. 45. - (1) Nerealizarea masurilor de prevenire a incendiilor, prevazute in prezentele dispozitii generale, conduce la interzicerea executarii lucrarilor cu foc deschis.(2) Lucrarile cu foc deschis se vor executa si se vor supraveghea numai de persoane calificate, experimentate si instruite.Art. 46. - Persoana fizica cu atributii de conducere (primar, patron, utilizator etc.) va reglementa prin document scris (decizie, dispozitie etc.) modul de executare a lucrarilor cu foc deschis, activitate care presupune:a) stabilirea, daca este cazul, a locurilor unde, periodic sau permanent, se pot efectua lucrari cu foc deschis (topirea bitumului, arderea reziduurilor combustibile, curatari prin ardere etc.) si a persoanelor care le supravegheaza;b) stabilirea locurilor (zonelor) cu pericol de incendiu in care este interzisa utilizarea focului deschis;c) nominalizarea persoanelor care au dreptul sa emita permis de lucru cu foc;d) descrierea procedurii de emitere, semnare, aducere la cunostinta si pastrare a permisului de lucru cu foc;e) intocmirea unei instructiuni specifice de prevenire a incendiilor pentru astfel de lucrari, care sa fie tinuta de executant asupra sa si prelucrata cu acesta inainte de inceperea lucrarii.Art. 47. - Este interzisa folosirea focului deschis in locurile (incaperile, zonele, instalatiile, echipamentele, mijloacele de transport etc.) in care se prelucreaza, se utilizeaza, se depoziteaza, se vehiculeaza, se manipuleaza materiale si substante combustibile sau care, in prezenta focului deschis, prezinta pericol de incendiu sau de explozie, precum si in apropierea acestora, cum sunt:a) instalatiile de producere, prelucrare, reglare, comprimare, transport si distributie a gazelor combustibile (gaz metan, gaz de sonda, gaz de furnal, acetilena, hidrogen etc.) si a oxigenului;b) instalatiile de producere, prelucrare, pompare, transport si distributie a

lichidelor combustibile (produse petroliere, vopsele, lacuri etc.);c) gospodariile de ungere si actionarile hidraulice cu ulei sau cu alte lichide combustibile;d) sectiile si atelierele de vopsitorie, prelucrare a lemnului, de modelarii, de acoperiri metalice, de intretinere si reparatie a autovehiculelor si utilajelor de ridicat si stivuit, de vulcanizare, tapiterie, croitorie etc.;e) depozitele de lichide combustibile (benzina, benzen, vopsele, lacuri, solventi, uleiuri, motorina etc.), material lemnos si produse din lemn, produse textile si de hartie, carbid, mase plastice, recipiente transportabile cu gaze comprimate, explozivi etc.;f) incaperile in care se executa operatiuni de spalare sau de curatare cu produse petroliere (benzina, neofalina, parchetin, petrosin etc.), precum si de vopsire in care s-au folosit solventi inflamabili;g) incaperile unde se executa lucrari de finisaj cu substante combustibile;h) incaperile si podurile cladirilor ale caror elemente de constructie sunt realizate din materiale combustibile;i) laboratoarele si statiile-pilot in care se utilizeaza substante combustibile;j) incaperile de incarcat acumulatori;k) incaperile cu echipament electric de calcul, masura, control, automatizare, semnalizare, control trafic;l) incaperile speciale de cabluri electrice;m) constructiile civile (publice), pe timpul programului cu publicul (magazine, teatre, expozitii, cinematografe etc.), si alte locuri stabilite.Art. 48. - Utilizarea focului deschis nu se admite la distante mai mici de 40 m fata de locurile cu pericol de explozie (gaze si lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi etc.), respectiv 10 m fata de materiale sau substante combustibile (lemn, hartie, textile, carton asfaltat, bitum, ulei etc.), fara a fi supravegheat si asigurat prin masuri corespunzatoare.Art. 49. - Permisul de lucru cu foc (autorizatia de lucru) prevazut la art. 39 alin. (3) din Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998, se intocmeste in doua exemplare, dintre care unul se inmaneaza sefului formatiei de lucru sau persoanei care executa operatiunile cu foc deschis, iar celalalt ramane la emitent (seful sectorului de activitate unde se executa lucrarea).Art. 50. - (1) Seful sectorului de activitate, atelier, sectie, depozit, instalatie etc., in care se executa operatiuni cu foc deschis, are obligatia sa asigure masuri pentru:a) pregatirea locului, conform art. 39 alin. (2) din Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998;b) instruirea personalului;c) controlul dupa terminarea lucrarii.(2) In cazul lucrarilor cu foc deschis care se executa in instalatii si in alte locuri (zone) cu risc ridicat de incendiu sau de explozie, persoana cu atributii de conducere va dispune luarea si a altor masuri de protectie specifice.

Art. 51. - Permisul de lucru cu foc este valabil o singura zi. La terminarea lucrului permisul de lucru cu foc se preda de catre executant emitentului. In mod similar se procedeaza si in cazul autorizatiei de lucru.Art. 52. - Echipamentele si aparatele utilizate pentru executarea lucrarilor cu foc deschis trebuie sa fie in buna stare de functionare. De indeplinirea acestei cerinte raspunde executantul.Art. 53. - Toate echipamentele si aparatele de sudura se intretin si se verifica in conformitate cu instructiunile furnizorului. Proprietarul acestora trebuie sa faca dovada efectuarii intretinerii si verificarii lor la termen si de catre personal sau persoane fizice de specialitate.Art. 54. - Pregatirea locului unde urmeaza sa se execute operatiunea de sudare sau de taiere cu flacara oxiacetilenica presupune:a) inconjurarea acestuia cu panouri necombustibile cu inaltimea de minimum 2 m si bine ancorate de podea;b) protectia pardoselii din material combustibil cu un strat de nisip cu grosimea de 2 cm, cu tabla sau cu placi din materiale necombustibile;c) indepartarea materialelor si substantelor combustibile transportabile la o distanta de cel putin 10 m de locul sudarii sau taierii;d) curatarea pieselor vopsite pe o portiune de cel putin 100 mm de o parte si de alta in jurul punctului de lucru;e) umezirea cu apa sau protejarea cu panouri necombustibile a materialelor si elementelor de constructie combustibile fixe pentru a fi ferite de contactul cu scanteile sau brocurile de sudura, cu flacara sau cu alte particule de materiale incandescente;f) inlaturarea posibilitatilor ca sursele de foc (scantei, particule incandescente etc.) sa intre in contact cu materialele combustibile care se afla in incaperile adiacente sau la cota inferioara, prin acoperirea sau obturarea golurilor ori orificiilor din pardoseala si pereti cu placi sau dopuri necombustibile;g) amplasarea la distante de siguranta a generatorului de acetilena transportabil si a buteliei de oxigen, astfel: cel putin 10 m intre acestea si locul de sudura sau orice sursa cu foc deschis si, respectiv, cel putin 5 m intre ele;h) dotarea cu mijloace de prima interventie corespunzatoare;i) asigurarea prezentei persoanei desemnate sa supravegheze executarea lucrarilor cu foc deschis.Art. 55. - (1) Generatoarele de acetilena transportabile se instaleaza, de regula, in aer liber, in afara incaperii unde se sudeaza si ferite de razele solare ori de sursele cu foc deschis.(2) In mod exceptional se admite instalarea unui singur generator de acetilena transportabil numai in incaperi in care se executa lucrari de reparatii, montaj sau de intretinere cu caracter temporar, cu respectarea urmatoarelor conditii:a) debitul maxim de acetilena sa nu depaseasca 3,2 m3/h;b) generatorul sa fie verificat si sa posede placa de timbru;c) incarcatura de carbid sa nu fie mai mare de 4 kg;

d) incaperea sa aiba un volum de minimum 350 m3 si sa fie bine ventilata;e) sa existe posibilitatea asigurarii distantelor de siguranta;f) sa se realizeze, pe toata durata amplasarii generatorului in incapere, oprirea functionarii eventualelor utilaje care lucreaza cu flacara sau produc scantei.Art. 56. - (1) Lucrarile de sudare la instalatii, rezervoare, recipiente si conducte prin care s-au vehiculat si in care s-au depozitat substante combustibile sau vapori inflamabili se vor efectua numai dupa golirea, aerisirea, spalarea, umplerea cu apa sau cu gaz inert, izolarea acestora prin flanse oarbe de restul instalatiilor si dupa efectuarea analizelor de laborator.(2) Piesele, instalatiile si materialele la care se vor executa operatiuni de sudare sau de taiere se vor curata in prealabil de materiale combustibile, cum sunt uleiurile, textilele etc.Art. 57. - In timpul executarii lucrarii trebuie sa se asigure:a) supravegherea permanenta si cu atentie a flacarii, a dispersiei (raspandirii) si a traiectoriilor scanteilor sau particulelor de materiale incandescente si a intensitatii fluxului de caldura;b) strangerea si depozitarea resturilor de electrozi in vase speciale cu nisip sau cu apa;c) inchiderea robinetelor buteliei de oxigen si a generatorului de acetilena, daca durata intreruperii executarii lucrarii depaseste 10 minute;d) interzicerea agatarii arzatoarelor (chiar stinse) de buteliile de oxigen sau de generatoarele de acetilena;e) neefectuarea de deplasari cu arzatoarele aprinse in afara zonei de lucru sau de urcari pe scari, schele etc.;f) evacuarea carbidului din generator in cazul intreruperii lucrului pe o perioada mai indelungata.Art. 58. - Dupa terminarea lucrarii trebuie sa se asigure, de regula, urmatoarele:a) verificarea minutioasa a locului in care s-a executat lucrarea, precum si a spatiilor adiacente si a celor situate la cotele inferioare sau superioare, pentru a constata daca nu s-au creat focare de incendiu (zone incandescente, miros de ars sau degajari de fum etc.);b) descoperirea tuturor zonelor protejate, verificandu-se daca starea lor este intacta, si luarea de masuri in consecinta;c) verificarea, la anumite intervale, pe parcursul mai multor ore si in timpul noptii, a situatiei existente la locul in care s-a efectuat lucrarea si in imediata apropiere a acestuia;d) depozitarea in conditii de siguranta a echipamentelor folosite la lucrare;e) reamplasarea pe pozitiile initiale a elementelor si materialelor combustibile la cel putin 6 ore de la terminarea lucrarii;f) colectarea namolului (slamului) de carbid in containere destinate acestui scop si depozitarea acestora intr-un loc special amenajat.Art. 59. - In toate cazurile in care este constituit si functioneaza un serviciu privat de pompieri civili se va asigura inregistrarea la acesta a permisului

de lucru cu foc (autorizatiei de lucru), inainte de inceperea efectiva a lucrarii.

Sectiunea a 2-a Fumatul

Art. 60. - Reglementarea fumatului este obligatorie in cadrul fiecarui agent economic sau al fiecarei institutii publice si, cand este cazul, la nivelul unitatii administrativ-teritoriale si se face prin dispozitie scrisa data de persoana fizica cu atributii de conducere.Art. 61. - (1) Pentru situatiile in care o constructie sau o amenajare este folosita de mai multi utilizatori, reglementarea fumatului se face prin dispozitie emisa de proprietarul constructiei sau al amenajarii respective, insusita de utilizatorii in cauza.(2) In dispozitie se vor mentiona:a) locurile (zonele) cu pericol de incendiu sau de explozie in care este interzis fumatul sau, dupa caz, accesul cu tigari, chibrituri sau brichete;b) locurile amenajate pentru fumat;c) persoanele desemnate sa raspunda de supravegherea respectarii reglementarii pe locuri si sectoare de activitate;d) alte date si informatii necesare sa fie precizate pentru a diminua pericolul de incendiu.Art. 62. - Fumatul este interzis, de regula, in toate locurile in care nu se admite folosirea focului deschis, prevazute de prezentele dispozitii generale, precum si in:a) spatiile de cazare comuna;b) incaperile cu echipament electronic de calcul, masura, control si automatizare;c) incaperile centralelor termice;d) locurile cu schele, cofraje si esafodaje, realizate din materiale combustibile;e) lanurile de cereale in faza de coacere si zonele impadurite.Art. 63. - In toate zonele (locurile) in care este interzis fumatul se vor instala indicatoare de securitate specifice, prevazute de reglementarile in vigoare.Art. 64. - Locurile pentru fumat stabilite in exteriorul cladirilor nu vor fi amplasate la o distanta mai mica de 40 m fata de locurile in care exista pericol de explozie (gaze si lichide combustibile, explozivi, vapori inflamabili etc.), 10 m fata de locurile in care exista materiale solide combustibile (lemn, textile, hartie, carton asfaltat, bitum) si 50 m fata de culturile de cereale paioase in perioada coacerii si recoltarii sau de zonele impadurite.Art. 65. - La locurile stabilite pentru fumat se vor prevedea scrumiere, vase cu apa, nisip sau pamant, gropi si se vor instala inscriptii "LOC PENTRU FUMAT".Art. 66. - Scrumierele si vasele din interiorul cladirilor (coridoare, holuri etc.) se amplaseaza astfel incat sa nu fie posibila aprinderea materialelor

combustibile din apropiere (draperii, perdele, jaluzele etc.).Art. 67. - In locurile de munca unde este permis fumatul se vor asigura scrumiere. Acestea se amplaseaza astfel incat sa nu faca posibila aprinderea materialelor combustibile din apropiere, cum sunt cele de birotica si altele.Art. 68. - Depunerea in scrumiere, vase sau gropi a altor deseuri de materiale combustibile (hartie, carton, textile etc.) este interzisa.Art. 69. - Golirea scrumierelor si a vaselor in cosurile de hartie sau in alte locuri in care exista materiale combustibile este interzisa.Art. 70. - Aruncarea la intamplare a resturilor de tigari sau chibrituri aprinse este interzisa.Art. 71. - Se recomanda sa se evite fumatul, in perioadele de relaxare sau de odihna, in paturi, pe canapele, fotolii etc.Sectiunea a 3-a - Asigurarea cailor de acces, de evacuare si de interventieArt. 72. - Accesul mijloacelor si al persoanelor pentru interventiile operative in caz de urgenta publica de incendiu, in vederea salvarii si acordarii ajutorului persoanelor aflate in pericol, stingerii incendiilor si limitarii efectelor acestora, trebuie sa fie asigurat in permanenta la toate:a) constructiile de orice fel (industriale, social-administrative, speciale etc.) si incaperile acestora;b) instalatiile tehnologice si anexe;c) depozitele inchise si deschise de materii prime, semifabricate, finite si auxiliare;d) instalatiile, aparatele si mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor, precum si la punctele de comanda ale acestora (centrale si butoane de semnalizare a incendiilor, aparate de control si semnalizare ale instalatiilor sprinkler, statii de pompe de apa, claviaturile si vanele retelelor de apa, abur, drencer, gaze inerte si spuma, hidranti de incendiu, stingatoare, pichete de incendiu, bazine, rezervoare si castele de apa, rampe ale surselor de apa naturale, posturi telefonice de anuntare a incendiilor etc.);e) dispozitivele de actionare a unor mijloace cu rol de protectie in caz de incendiu (cortine metalice de siguranta, trape de evacuare a fumului si gazelor fierbinti, clapete de pe tubulatura de ventilatie, exhaustare si transport pneumatic, obloane, ferestre si usi de inchidere a golurilor din elementele de compartimentare impotriva incendiilor);f) tablourile de distributie si intrerupatoarele instalatiilor electrice de iluminat, de forta si iluminat de siguranta si la sursele de rezerva care sunt destinate sa alimenteze receptoare electrice cu rol in caz de incendiu;g) claviaturile si vanele instalatiilor tehnologice sau auxiliare, care trebuie manevrate in caz de incendiu, si punctele de comanda ale acestora (gaze si lichide combustibile, benzi transportoare);h) celelalte mijloace utilizate pentru interventie in caz de incendiu (vehicule pentru tractare, transport sau izolare, cisterne ori autocisterne de apa si cheile de pornire a acestora etc.).Art. 73. - (1) Caile de acces, de evacuare si de interventie trebuie sa fie mentinute in permanenta, in orice anotimp, practicabile si curate. Aceasta

obligatie revine persoanelor juridice sau fizice care administreaza constructiile, instalatiile, sistemele, dispozitivele sau mijloacele respective.(2) Administratorii in cauza vor semnala prin indicatoare, potrivit prevederilor legale in vigoare, prezenta unor asemenea mijloace si vor atentiona asupra regulilor care trebuie respectate.Art. 74. - Blocarea cailor de acces, de evacuare si de interventie cu materiale care reduc latimea sau inaltimea libera de circulatie stabilita ori care prezinta pericol de incendiu sau explozie, precum si efectuarea unor modificari la acestea, prin care se inrautateste situatia initiala, sunt interzise.Art. 75. - Peste santurile sau sapaturile executate pe caile de acces, de evacuare si de interventie se vor amenaja treceri (podete) bine consolidate sau se vor asigura cai ocolitoare, semnalizate corespunzator.Art. 76. - (1) Gararea locomotivelor si a vagoanelor de cale ferata in intersectiile cu drumurile uzinale sau cu caile de acces rutiere este interzisa.(2) In cazul in care locomotivele sau vagoanele sunt blocate, din motive tehnologice, in intersectiile cu drumurile uzinale sau cu caile de acces rutiere, se va asigura tractarea in cel mai scurt timp a materialului rulant ori se vor stabili rute de ocolire a intersectiei, semnalizate corespunzator.Art. 77. - Se interzice blocarea in pozitie deschisa a usilor de la casele scarilor, de pe coridoare, a celor cu dispozitive de autoinchidere sau a altor usi care, in caz de incendiu, au rol sa opreasca patrunderea fumului, a gazelor fierbinti si propagarea incendiilor pe verticala sau pe orizontala.Art. 78. - (1) Dispozitivele care asigura inchiderea automata in caz de incendiu a elementelor de protectie a golurilor (usi, obloane etc.), cele de actionare a trapelor si clapetelor, precum si cele care mentin in pozitie inchisa usile incaperilor tampon vor fi in permanenta in stare de functionare.(2) Sistemul de inchidere a usilor de pe traseele de evacuare trebuie sa permita deschiderea cu usurinta a acestora in caz de incendiu.Art. 79. - (1) Caile de acces, de evacuare si de interventie se vor marca cu indicatoare de securitate, conform reglementarilor legale in vigoare, astfel incat traseele acestora sa poata fi recunoscute cu usurinta, atat ziua cat si noaptea, de persoanele care le utilizeaza in caz de incendiu.(2) Se vor monta indicatoare corespunzatoare la rampele scarilor care duc la demisol sau la subsol ori la usile de acces catre spatii si incaperi din care evacuarea nu poate fi continuata.Art. 80. - In casele scarilor, pe coridoare sau pe alte cai de evacuare ale cladirilor nu se admite amenajarea de incaperi ori locuri de lucru, depozitarea etc., care ar putea impiedica evacuarea persoanelor si a bunurilor, precum si accesul personalului de interventie.Art. 81. - Cheile usilor de acces in cladiri si cele ale incaperilor incuiate se pastreaza in locuri sau la persoane desemnate, astfel incat aceste chei sa poata fi identificate si folosite in caz de necesitate (interventie, control, verificari etc.).

Sectiunea a 4-a Colectarea deseurilor, reziduurilor combustibile si a ambalajelorsi distrugerea lor

Art. 82. - (1) Deseurile si reziduurile combustibile, utilizate ori rezultate din procesul tehnologic, se colecteaza ritmic, dar obligatoriu la terminarea schimbului si se depun in locurile destinate depozitarii sau distrugerii lor, astfel incat la locurile de munca sa fie in permanenta curatenie.(2) Se colecteaza:a) pulberile, rumegusul si talasul, scamele sau resturile textile si alte deseuri combustibile depuse (acumulate) pe pardoseli, pereti, instalatii, masini, utilaje, aparatura, canale sau alte locuri, precum si maculatura de birotica;b) scurgerile de lichide combustibile de pe sol, pardoseli, instalatii, masini si utilaje, canale sau din alte locuri;c) ambalajele care prezinta pericol de incendiu sau de explozie (lemn, carton, metalice pentru produse inflamabile, carbid etc.);d) depunerile de grasimi, vopsele, lacuri etc. de pe elementele instalatiilor de evacuare.Art. 83. - (1) Pentru orice tip de activitate se stabileste modul de gestionare a deseurilor, reziduurilor si a ambalajelor.(2) Gestionarea acestora presupune:a) nominalizarea, dupa caz, a deseurilor, reziduurilor si a ambalajelor specifice activitatii;b) indicarea regimului de colectare si curatare;c) locurile de depozitare si modul de distrugere sau de valorificare;d) desemnarea personalului responsabil cu gestionarea lor;e) completarea datelor noi la aparitia oricaror modificari de situatii.Art. 84. - Deseurile si reziduurile de lichide combustibile sau cele din materiale solide (carpe, calti, bumbac, rumegus etc.), care contin astfel de produse, se colecteaza in cutii sau in vase metalice ori cu captuseala metalica interioara, prevazute cu capac, amplasate in locuri fara risc de incendiu si marcate.Art. 85. - Deseurile, reziduurile si ambalajele combustibile, care se reutilizeaza, se vor depozita, cu asigurarea distantelor de siguranta fata de cladiri, instalatii, culturi agricole, suprafete impadurite si alte materiale combustibile, in raport de natura si de proprietatile fizico-chimice ale acestora.Art. 86. - Ambalajele metalice, din material plastic sau din sticla reutilizabile se curata, se spala, sau se neutralizeaza de restul continutului cu materiale adecvate si se depoziteaza in locuri special destinate.Art. 87. - Deseurile, reziduurile si ambalajele combustibile, care nu se mai reutilizeaza, se vor distruge prin ardere in crematorii amenajate si amplasate astfel incat sa nu puna in pericol viata oamenilor, cladirile, instalatiile, culturile agricole, suprafetele impadurite si alte materiale combustibile.

Aceste crematorii trebuie sa posede autorizatiile prevazute de lege.Art. 88. - Deseurile, reziduurile si ambalajele combustibile, care degaja prin ardere substante sau compusi periculosi pentru viata sau pentru mediu, pot fi distruse prin foc deschis sub supraveghere, cu respectarea prevederilor in vigoare si ale prezentelor dispozitii generale.

Sectiunea a 5-aReguli pentru sezonul rece

Art. 89. - Inainte de inceperea sezonului rece se vor controla si se vor inlatura defectiunile constatate, asigurandu-se buna functionare a:a) instalatiilor si a sistemelor de incalzire existente la agenti economici, institutii publice si la gospodariile populatiei (surse de caldura, conducte, corpuri si elemente de incalzire, sobe, cosuri si canale de fum etc.);b) instalatiilor de incalzire din incaperi in care sunt montate instalatiile de stingere cu apa, precum si cele de depozitare a substantelor chimice de stingere si din spatiile de garare a autospecialelor;c) serpentinelor de incalzire cu aburi sau apa calda a caminelor, rezervoarelor de depozitare a lichidelor combustibile, a gazelor sau apei pentru stingerea incendiilor;d) dispozitivelor de incalzire a armaturilor de siguranta de la rezervoarele de lichide combustibile sau gaze lichefiate;e) conductelor si furtunurilor de aburi de la instalatiile de stingere, precum si a celor din diverse instalatii de productie si auxiliare.Art. 90. - Componentele instalatiilor de stingere cu apa, care sunt expuse inghetului in timpul iernii si nu sunt prevazute cu dispozitive fixe de incalzire, vor fi protejate impotriva inghetului.Art. 91. - Se vor asigura uneltele si accesoriile pentru deszapezirea drumurilor si a cailor de acces, de evacuare si de interventie.Art. 92. - Caile de acces si accesul la sursele de apa sau la dispozitivele de punere in functiune a instalatiilor de stingere se vor curata de zapada si gheata, asigurandu-se mentinerea permanent libera a acestora.Art. 93. - Personalul destinat sa raspunda de aprinderea si de stingerea focurilor va fi instruit asupra regulilor ce trebuie respectate si, respectiv, luate pe timpul sezonului rece.

Sectiunea a 6-aReguli pentru perioadele caniculare sau secetoase

Art. 94. - In perioadele caniculare sau secetoase persoana fizica cu atributii de conducere (primar, patron, utilizator etc.) va elabora un program de masuri speciale care sa contracareze efectele negative ale acestora in sfera prevenirii si stingerii incendiilor.Art. 95. - Masurile speciale trebuie sa cuprinda:a) identificarea si nominalizarea sectoarelor de activitate in care creste riscul de incendiu in conditiile caracteristice temperaturilor atmosferice

ridicate si lipsei de precipitatii;b) interzicerea utilizarii focului deschis in zonele afectate de uscaciune avansata;c) restrictionarea efectuarii, in anumite intervale din timpul zilei, a unor lucrari care creeaza conditii favorizante pentru producerea de incendii prin degajari de substante volatile sau supraincalziri excesive;d) asigurarea protejarii fata de efectul direct al razelor solare a recipientelor, rezervoarelor si a altor tipuri de ambalaje care contin vapori inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune, prin depozitare la umbra (copertine, soproane deschise etc.) sau, dupa caz, prin racire cu perdele de apa rece;e) indepartarea din locurile unde se afla a obiectelor optice (inclusiv a cioburilor de sticla) care pot actiona in anumite conditii drept concentratori ai razelor solare;f) intensificarea patrularilor in zonele cu culturi agricole si in cele frecventate pentru agrement in locuri cu vegetatie forestiera;g) asigurarea rezervelor de apa pentru incediu si verificarea zilnica a situatiei existente;h) verificarea operativitatii de actiune a formatiilor de interventie ale serviciilor de pompieri civili;i) mediatizarea incendiilor determinate de efectele sezonului canicular si secetos, prin detalierea cauzelor si a imprejurarilor favorizante.Art. 96. - Masurile speciale stabilite vor fi aduse la cunostinta tuturor salariatilor si, dupa caz, populatiei.

CAPITOLUL IV Dispozitii finale

Art. 97. - Prevederile prezentelor dispozitii generale se aplica in orice activitate economica, sociala, financiara si administrativa.Art. 98. - In vederea aplicarii prezentelor dispozitii generale factorii de decizie (patron, utilizator, administrator si, dupa caz, primar etc.) vor stabili, prin actele de autoritate prevazute de lege, aspectele de natura organizatorica si vor lua masuri de elaborare a unor metodologii, proceduri, instructiuni si altele asemenea, pentru detalierea anumitor prevederi.

DISPOZITII GENERALEprivind instruirea in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor -

D.G.P.S.I.-002

CAPITOLUL IScopul si domeniul de aplicare

Art. 1. - Prezentele Dispozitii generale privind instruirea in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor - D.G.P.S.I.-002, denumite in continuare dispozitii generale, stabilesc principiile, modalitatile, cerintele si conditiile necesare in vederea organizarii si desfasurarii activitatii de instruire in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor a persoanelor angajate in munca, in cadrul educatiei profesionale permanente.Art. 2. - Instruirea in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor a persoanelor angajate in munca constituie parte componenta a activitatii de aparare impotriva incendiilor desfasurate de persoanele fizice si juridice potrivit prevederilor legale in vigoare.Art. 3. - Persoanele fizice si juridice care desfasoara activitati cu personal angajat in conditiile prevazute de lege sunt obligate sa organizeze si sa desfasoare instruirea acestuia in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor pe baza prezentelor dispozitii generale, precum si a altor reglementari specifice.Art. 4. - Instruirea salariatilor in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor este parte componenta a pregatirii profesionale a acestora si are ca scop insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor necesare in vederea prevenirii si stingerii incendiilor la locul de munca si, dupa caz, in incinta agentilor economici si a institutiilor in cauza.Art. 5. - Termenii specifici utilizati in cuprinsul prezentelor dispozitii generale au intelesul celor utilizati in legislatia specifica domeniului apararii impotriva incendiilor.

CAPITOLUL IICategorii de instructaje si cerinte specifice

Art. 6. - Categoriile de instructaje in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor, prin care se realizeaza instruirea la angajare si instruirea periodica, sunt:a) instructajul introductiv general;b) instructajul specific locului de munca;c) instructajul periodic;d) instructajul pe schimb, acolo unde situatia o impune;e) instructajul special pentru lucrari periculoase;f) instructajul la conversia profesionala;g) instructajul pentru personalul din afara agentului economic sau a institutiei.Art. 7. - Instructajul introductiv general vizeaza dobandirea de cunostinte cu privire la: a) sistemul de acte normative generale care reglementeaza activitatea de aparare impotriva incendiilor si de acte normative specifice profilului agentului economic sau institutiei;b) modul de organizare a activitatii de aparare impotriva incendiilor la nivelul agentului economic sau al institutiei;c) formele si metodele specifice de prevenire si stingere a incendiilor;

d) mijloacele tehnice de prevenire si stingere a incendiilor, cu care sunt echipate constructiile si instalatiile tehnologice proprii, si modul de utilizare a acestora;e) modul de actiune in cazul observarii si anuntarii unui incendiu;f) actiunile ce trebuie intreprinse dupa perceperea alarmei de incendiu.Art. 8. - La instructajul introductiv general participa urmatoarele categorii de persoane: a) noii angajati in munca (pe baza de contract individual de munca, conventie civila etc.);b) salariatii transferati de la o unitate la alta sau detasati in unitatea respectiva;c) lucratorii sezonieri, temporari sau zilieri;d) elevii scolilor profesionale, liceelor industriale si studentii aflati in practica de specialitate.Art. 9. - In cazul unui numar mare de participanti, la aceasta categorie de instructaj se vor constitui grupe avand cel mult 20 de persoane.Art. 10. - Durata instructajului introductiv general se stabileste prin reglementari interne, depinzand in principal de specificul activitatii, complexitatea proceselor tehnologice, gradul de vulnerabilitate la incendiu si explozie al obiectivului, precum si de nivelul de pregatire al participantilor, dar nu va fi mai mica de 8 ore.Art. 11. - La terminarea perioadei de instructaj introductiv general persoanele instruite vor fi verificate pe baza de teste asupra cunostintelor acumulate, pentru fiecare categorie de personal stabilindu-se nivelul minim de cunostinte necesare.Art. 12. - Nu vor fi admise la locurile de munca persoanele care nu si-au insusit nivelul minim de cunostinte prezentate in cadrul instructajului introductiv general.Art. 13. - Instructajul specific locului de munca se face dupa instructajul introductiv general, executandu-se individual de catre seful locului de munca respectiv.Art. 14. - La efectuarea instructajului specific locului de munca se urmareste sa se asigure participantilor cunostinte referitoare la:a) caracteristicile fizico-chimice si clasele de periculozitate ale substantelor, materialelor si produselor utilizate la locul de munca;b) cauzele potentiale si riscurile (pericolele) de incendiu si/sau explozie specifice locului de munca, masurile de prevenire a acestora;c) descrierea, functionarea si modul de urmarire si interventie la instalatiile si sistemele de siguranta ale masinilor si utilajelor de la locurile de munca, inclusiv la cele de prevenire a incidentelor si avariilor tehnologice;d) continutul instructiunilor de aparare impotriva incendiilor si al planurilor de interventie specifice;e) descrierea, functionarea, amplasarea si modul de actionare a instalatiilor, utilajelor, aparatelor, dispozitivelor si mijloacelor de protectie impotriva incendiilor;f) sarcinile specifice care ii revin persoanei instruite pentru prevenirea

incendiilor, evacuarea persoanelor si a bunurilor si pentru anuntarea si stingerea incendiilor.Art. 15. - Durata instructajului prevazut la art. 13 depinde de complexitatea locului de munca (constructii, instalatii, utilaje) si nu va fi mai mica de 8 ore repartizate pe timpul perioadei de lucru de proba.Art. 16. - Problemele prezentate pe timpul instructajului specific locului de munca vor fi urmate in mod obligatoriu de demonstratii practice.Art. 17. - Admiterea definitiva la lucru a persoanelor instruite se va face numai dupa verificarea acestora pe baza de teste cu privire la nivelul de insusire a cunostintelor necesare.Art. 18. - Instructajul periodic se executa cu toate categoriile de salariati si are o durata de cel putin doua ore, avand drept scop reimprospatarea, completarea si detalierea cunostintelor dobandite prin instructajul introductiv general si prin instructajul specific locului de munca.Art. 19. - Instructajul periodic se executa pe baza tematicii anuale si a graficului de instruire, aprobate de patron.Art. 20. - Tematica orientativa anuala de instruire, adaptata fiecarei categorii de salariati, se structureaza de regula astfel:a) actele normative care reglementeaza activitatea de aparare impotriva incendiilor; b) obligatiile generale si specifice care revin categoriilor de salariati;c) riscul de incendiu, cauzele potentiale de incendiu prezentate de instalatiile utilitare ale constructiilor si de procesele de munca desfasurate, normele, regulile si masurile de prevenire si inlaturare a acestora;d) descrierea, functionarea, intretinerea si modul de utilizare a tuturor sistemelor de protectie impotriva incendiilor, aflate in dotare;e) actiunea salariatilor in cadrul echipelor de interventie (raspuns) in caz de incendiu la antrenamente si exercitii practice.Art. 21. - Tematica orientativa se adapteaza si se completeaza pe parcurs de catre cei care executa instruirea cu concluziile si invatamintele rezultate din:a) controalele efectuate privind respectarea normelor si a sarcinilor stabilite;b) incendiile si evenimentele produse in sectoare de activitate similare;c) alte probleme care se considera necesare.Art. 22. - In graficul anual de instruire se mentioneaza periodicitatea instructajelor si se precizeaza zilele in care acestea se executa, esalonat, pe locurile de munca si pe categorii de salariati.Art. 23. - Intervalul dintre doua instructaje periodice se stabileste de catre patron, tinand seama de urmatoarele:- cel mult o luna (30 de zile) pentru personalul muncitor cu functii de executie sau operative;- 1-3 luni pentru personalul care lucreaza direct si nemijlocit la aparate, masini, utilaje si instalatii tehnologice (tehnicieni, maistri, subingineri, ingineri), precum si pentru analisti, cercetatori si personalul din laboratoare;

- 3-6 luni pentru personalul TESA din sectiile si sectoarele de productie, control tehnic, cercetare, proiectare, de intretinere si reparatii, investitii, transporturi, precum si pentru cel care lucreaza in institutii publice;- 1-6 luni pentru personalul TESA care are atributii de organizare, conducere si control (sefi de sectii, ateliere, instalatii, depozite etc.), pentru cel din conducerea agentului economic sau a institutiei, precum si pentru cel din structura autoritatilor publice locale si a administratiei publice centrale de specialitate si a institutiilor statului.Art. 24. - Instructajul periodic se va face obligatoriu in urmatoarele cazuri:a) cand un salariat a lipsit mai mult de 30 de zile calendaristice de la locul de munca;b) cand s-au adus modificari procesului tehnologic sau au fost introduse noi tehnologii;c) la reluarea activitatii dupa producerea unui eveniment negativ (incendiu, explozie, calamitate naturala, avarie);d) cand au aparut modificari ale legislatiei specifice domeniului apararii impotriva incendiilor sau conexe acesteia.Art. 25. - Pe timpul desfasurarii instructajului periodic se va pune accent pe demonstratiile practice, salariatii fiind angrenati efectiv in executarea unor operatiuni specifice.Art. 26. - Verificarea persoanelor instruite privind cunostintele insusite si deprinderile formate in timpul instructajului periodic se va face prin sondaj, insistandu-se de fiecare data pentru clarificarea problemelor si eliminarea deficientelor constatate.Art. 27. - Anual se efectueaza o verificare de fond pe baza de teste tip chestionar asupra nivelului de insusire si cunoastere a problematicii care a facut obiectul instructajului periodic, rezultatele consemnandu-se in fisa individuala de instructaj.Art. 28. - (1) Instructajul periodic se face de catre persoanele desemnate de patron, astfel:- pentru personalul muncitor, de catre conducatorul locului de munca respectiv; - pentru personalul incadrat pe functii tehnice si administrative din sectoarele de productie si din compartimentele de cercetare, proiectare, intretinere, reparatii, controlul calitatii, aprovizionare tehnico-materiala si desfacere, de catre sefii compartimentelor respective;- pentru sefii de sectii, sectoare, compartimente si servicii functionale si sefii de departamente, de catre conducatorul tehnic.(2) Pentru agentii economici sau institutiile care au cel mult 9 salariati efectuarea instructajului periodic este sarcina exclusiva a patronului. Art. 29 - (1) Instructajul pe schimb se executa la intrarea in schimbul de lucru cu salariatii din locurile de munca cu risc mare si foarte mare de incendiu, nominalizate de patron. (2) Durata acestui instructaj nu va depasi 10-15 minute.Art. 30. - Instructajul pe schimb se efectueaza, de regula, pentru atentionarea salariatilor din tura de serviciu asupra principalelor reguli si masuri de prevenire si stingere a incendiilor, care trebuie urmarite tinandu-

se seama de constatarile din tura anterioara, precum si de operatiunile sau lucrarile care se executa pe timpul schimbului respectiv.Art. 31. - Instructajul pe schimb se efectueaza de conducatorul locului de munca, executia consemnandu-se, sub semnatura, in registrul de predare-primire a schimbului de lucru.Art. 32. - Instructajul special pentru lucrari periculoase se executa inainte de inceperea unor lucrari in timpul carora pot aparea situatii generatoare de incendiu din cauza manifestarii unor surse specifice de aprindere sau a crearii unor conditii potential explozive.Art. 33. - Lucrarile care fac obiectul unui astfel de instructaj se refera in principal la:a) lucrari de sudare;b) lucrari de taiere sau lipire cu flacara;c) lucrari care pot provoca scantei mecanice;d) lucrari care pot provoca scantei si arcuri electrice sau scurtcircuite;e) lucrari de topire a bitumului sau asfaltului;f) lucrari de curatare prin ardere a unor utilaje, aparate, conducte tehnologice sau conductoare electrice;g) lucrari pentru distrugerea prin ardere a unor deseuri sau reziduuri nerecuperabile sau neutilizabile;h) lucrari la care se utilizeaza foc deschis (dezghetari, decongelari, aprinderea cuptoarelor tehnologice, cazanelor etc.);i) punerea ori repunerea in functiune a instalatiilor si utilajelor tehnologice care prezinta risc foarte mare de incendiu sau oprirea acestora;j) aplicarea unor materiale de protectie din care se pot degaja cu usurinta vapori si gaze inflamabile si/sau explozive;k) curatarea interioara a unor vase, rezervoare, recipiente sau sisteme de evacuare in care au fost stocate, prelucrate sau vehiculate produse combustibile etc.;l) prelevarea de probe din recipiente sau instalatii care contin substante periculoase.Art. 34. - (1) Instructajul special pentru lucrari periculoase se efectueaza astfel:a) privind tehnologia de executie, de catre conducatorul formatiei de lucru;b) privind conditiile tehnologice, de catre conducatorul locului de munca.(2) Efectuarea instructajului special pentru lucrari periculoase se consemneaza, dupa caz, in permisul (autorizatia) de executie a lucrarii, registrul de tura sau in fisele individuale.(3) Continutul permisului de lucru cu foc este prezentat in anexa nr. 7 la Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 384 din 9 octombrie 1998, iar cel al autorizatiei de lucru este prevazut in normele specifice, emise de autoritatile administratiei publice centrale de specialitate.Art. 35. - Instructajul la conversia profesionala se desfasoara cu toate categoriile de salariati care au parcurs un astfel de curs, potrivit art. 135 din

Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, si/sau conform prevederilor Normelor metodologice privind organizarea, desfasurarea si absolvirea cursurilor de calificare, recalificare, perfectionare si a altor forme de pregatire profesionala a somerilor si ale Normelor de infiintare, organizare si functionare a centrelor de calificare, recalificare si perfectionare a somerilor, aprobate prin Ordinul ministrului de stat, ministrul muncii si protectiei sociale, nr. 435/1995, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 54 din 15 martie 1996. Art. 36. - La stabilirea problematicii pentru instructajul de conversie profesionala, a persoanelor care il efectueaza, a duratei necesare, a modului de verificare a insusirii cunostintelor se vor avea in vedere urmatoarele:a) in cazul persoanelor care isi vor desfasura activitatea in acelasi loc de munca in care au lucrat si inainte de conversia profesionala, seful locului de munca va prelucra cu acestea numai unele aspecte din cadrul problematicii pentru instructajul specific locului de munca pe care le apreciaza ca sunt necesare ca urmare a noilor sarcini de munca pe care le au de indeplinit;b) in cazul persoanelor care isi vor desfasura activitatea in alt loc de munca din cadrul aceluiasi agent economic sau al aceleiasi institutii in care au fost angajate si inainte de conversia profesionala, inclusiv pentru cele recrutate din randul somerilor dupa conversia profesionala, se vor respecta prevederile art. 13 si urmatoarele din prezentele dispozitii generale;c) in cazul persoanelor care isi vor desfasura activitatea in cadrul altui agent economic sau al altei institutii, acestea se considera nou-angajate si vor parcurge categoriile de instructaje prevazute de prezentele dispozitii generale.Art. 37. - Instructajul pentru personalul din afara agentului economic sau a institutiei se desfasoara cu persoanele care executa temporar diferite activitati in locuri cu risc de incendiu si/sau de explozie din incinta agentului economic sau a institutiei respective, si anume:a) personalul societatilor comerciale de constructii-montaj si instalatii;b) personalul societatilor comerciale (firmelor) de reparatii, revizii, intretinere si de service;c) conducatorii auto si mijloacele pentru transportul materialelor periculoase si personalul apartinand cailor ferate;d) personalul de paza apartinand altor societati comerciale sau firme specializate;e) vizitatori in grup de minimum 5 persoane.Art. 38. - Locurile cu risc de incendiu si/sau de explozie din incinta agentului economic sau a institutiei pentru care se executa instructajul pentru personalul prevazut la art. 37 se stabilesc prin act de autoritate al patronului.Art. 39. - Instructajul pentru personalul din afara agentului economic sau a institutiei se efectueaza, de regula, de personalul tehnic cu atributii in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor, de seful serviciului de pompieri

civili sau de conducatorul locului in care este prevazut un asemenea instructaj.Art. 40. - Problematica instructajului consta in:a) prezentarea procedurilor specifice instructajului introductiv general pentru categoriile de persoane prevazute la art. 37 lit. a) si b);b) prezentarea procedurilor din cadrul instructajului specific locului de munca pentru categoriile de persoane prevazute la art. 37 lit. c) si d);c) prezentarea unei proceduri special intocmite pentru persoanele prevazute la art. 37 lit. e), prin care acestea sunt instruite sumar (maximum 15 minute) asupra principalelor reguli de prevenire a incendiilor pe care trebuie sa le respecte si sunt atentionate asupra unor pericole existente in anumite locuri de pe traseul parcurs in incinta agentului economic sau a institutiei.Art. 41. - Consemnarea efectuarii instructajului pentru personalul din afara agentului economic sau a institutiei se face intr-un proces-verbal intocmit in acest scop, care sa contina problematica prezentata, insotit de tabele cuprinzand numele, prenumele si semnatura persoanelor instruite.

CAPITOLUL IIIInregistrarea si confirmarea instructajului

Art. 42. - Instruirea in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor se certifica prin inscrisuri realizate, dupa caz, in fisa individuala de instructaj p.s.i., registrul de predare-primire a schimbului sau procesele-verbale de instruire.Art. 43. - Fisele individuale de instructaj p.s.i. se intocmesc pentru toate persoanele angajate, conform modelului prevazut in anexa care face parte integranta din prezentele dispozitii generale.Art. 44. - Dupa efectuarea instructajelor este obligatorie completarea fiselor individuale de instructaj p.s.i., inscrisul efectuandu-se cu pasta sau cu cerneala.Art. 45. - Dupa completare fisa individuala de instructaj p.s.i. se semneaza de catre persoana instruita si de persoanele care au efectuat si au verificat instructajul.Art. 46. - Prin semnatura persoana instruita demonstreaza participarea la instructaj, iar persoana care a verificat instructajul confirma, pe baza examinarii persoanei instruite, ca aceasta si-a insusit cunostintele.Art. 47. - Conducatorii locurilor de munca vor pastra fisele individuale de instructaj p.s.i. pentru personalul din subordine.

CAPITOLUL IVOrganizarea activitatii de instruire

Art. 48. - Organizarea activitatii de instruire a personalului angajat in munca se va face avandu-se in vedere urmatoarele:a) responsabilitatea patronului privind informarea si instruirea salariatilor

cu privire la actele normative, normele, regulile si masurile specifice de prevenire si stingere a incendiilor, precum si asupra sarcinilor ce le sunt stabilite prin planurile de interventie;b) obligatiile salariatilor in domeniul apararii impotriva incendiilor nu vor afecta principiul responsabilitatii patronului, care trebuie sa se foloseasca de instrumentul verificarii cunoasterii acestor obligatii;c) in contextul responsabilitatii sale patronul va asigura masurile tehnice si organizatorice necesare pentru instruirea eficienta a salariatilor in domeniul apararii impotriva incendiilor.Art. 49. - Sistemul de masuri tehnice si organizatorice vizeaza in principal:a) desemnarea personalului care executa instructajele si verifica insusirea cunostintelor;b) stabilirea categoriilor de instructaje, a salariatilor cuprinsi si a duratei instructajelor in functie de specificul activitatii agentului economic sau a institutiei si de periodicitatea instructajelor;c) intocmirea sau procurarea documentelor si materialelor pentru planificarea, organizarea, desfasurarea si verificarea instructajelor;d) asigurarea bazei materiale si documentare corespunzatoare.Art. 50. - Instruirea salariatilor in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor se realizeaza de catre persoane competente.Art. 51. - Prin persoana competenta se intelege persoana care:a) este bine pregatita profesional;b) cunoaste problematica specifica domeniului apararii impotriva incendiilor;c) poseda calitati psihopedagogice si atestatele prevazute de lege.Art. 52. - (1) Pot fi desemnate sa execute instructaje in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor urmatoarele categorii de personal:a) cadre tehnice cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor;b) persoane cu atributii de conducere in cadrul unitatii, departamentului, compartimentului sau al sectorului de activitate (sectie, sector, atelier, instalatie etc.);c) seful serviciului de pompieri civili;d) persoane atestate ca specialisti, verificatori si experti in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor;e) cadre desemnate din unitatile Corpului Pompierilor Militari.(2) Persoanele prevazute la alin. (1) efectueaza si verificarile privind insusirea cunostintelor de catre persoanele instruite. Art. 53. - (1) In activitatea de instruire pe linia prevenirii si stingerii incendiilor se pot folosi forme si mijloace diferite, astfel:a) forme si mijloace vizuale: afise, afisete, brosuri, pliante, fotomontaje, panouri, inscriptii si indicatoare de securitate, grafice, machete, fotografii etc.;b) forme si mijloace audiovizuale: filme de scurt metraj, inregistrari video, proiectii comentate de diafilme sau la epidiascop si altele;c) forme si mijloace auditive: instructaje, conferinte, expuneri, consultatii, dezbateri, concursuri, casete audio sau discuri etc.;

d) forme si mijloace practic-aplicative: exercitii, aplicatii, demonstratii, antrenamente, executate la locul de munca sau in poligoane speciale.(2) La alegerea formelor si mijloacelor se va avea in vedere asigurarea caracterului intensiv pentru activitatea de instruire.Art. 54. - Instructajele in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor se vor face pe baza unor materiale scrise (proceduri), aprobate de patron si realizate de catre persoanele desemnate.Art. 55. - Baza materiala si documentara necesara in vederea desfasurarii si verificarii instructajelor va cuprinde:a) legislatia specifica in vigoare;b) manuale si cursuri de specialitate;c) standarde;d) carti, brosuri, indrumatoare, cataloage, pliante, reviste;e) filme, diapozitive;f) afise, panouri grafice, fotomontaje;g) machete, mostre de dispozitive si instalatii;h) teste de verificare.

CAPITOLUL VCerinte privind materialele necesare in vederea instruirii in domeniulprevenirii si stingerii incendiilor

Art. 56. - La realizarea materialelor de instruire in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor se va tine seama in principal de urmatoarele cerinte:I. Cerinte generale:a) continutul materialelor va fi in concordanta cu bazele teoretice ale activitatii de aparare impotriva incendiilor, precum si cu legislatia specifica in vigoare;b) realizarea materialelor se va baza pe principiile pedagogiei moderne;c) continutul si realizarea materialelor vor fi adecvate nivelului de pregatire a subiectilor carora li se adreseaza.II. Cerinte specifice pentru cursuri si manuale:a) sa fie elaborate in baza unei documentatii bibliografice actualizate;b) sa foloseasca terminologia specifica domeniului apararii impotriva incendiilor;c) redactarea sa fie clara, concisa, fara formulari sablon;d) cunostintele sa fie expuse in mod sistematic, intr-o ordine logica;e) gradul de abstractizare sa fie in concordanta cu nivelul de pregatire a persoanelor carora li se adreseaza;f) structura materialelor sa asigure o alternativa si un raport optim intre cunostintele teoretice si practice corespunzatoare nivelului de pregatire a personalului caruia ii sunt adresate;g) sa suprinda ilustratii si desene, ideograme si tabele.III. Cerinte specifice pentru afise:a) grafica sa fie simpla, fara greseli tehnice, accentuandu-se elementele principale ale temei si suprimandu-se detaliile nesemnificative;

b) se vor utiliza culori vii, contrastante, in concordanta cu subiectul;c) sa nu aiba text sau textul sa fie scurt, concis si vizibil de la 4-5 m distanta.IV. Cerinte specifice pentru filme:a) scenariul sa asigure perceperea corecta si clara a mesajului;b) imaginea sa fie clara si sugestiva (cromatica, fond, iluminare, unghiulatie, efecte speciale);c) sonorul sa fie clar (dialog, comentarii, muzica, zgomot);d) sa existe sincronizare imagine-sunet;e) forme de prezentare: filmari reale si animatie;f) durata proiectiei sa fie de 10-20 de minute.V. Cerinte specifice pentru teste de verificare:a) sa cuprinda un numar suficient de intrebari-problema din materialul de instruire utilizat;b) intrebarile care compun testul sa fie formulate intr-o forma clara si concisa, astfel incat sa permita un raspuns scurt care sa necesite cat mai putin timp pentru scris;c) sa fie insotite de sistemul de cotare, grile de verificare si instructiuni de completare.

CAPITOLUL VIDispozitii finale

Art. 57. - Prevederile prezentelor dispozitii generale nu se aplica salariatilor desemnati sa faca parte din serviciile de pompieri civili, a caror instruire se face pe baza tematicii adecvate pentru indeplinirea atributiilor specifice.Art. 58. - Pentru salariatii angajati implementarea sistemului de instruire prevazut de prezentele dispozitii generale se va realiza in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a acestora.Art. 59. - (1) In situatia cladirilor sau a amenajarilor folosite simultan de mai multi utilizatori, proprietarul cladirii va pune la dispozitie acestora procedurile specifice instructajului introductiv general, efectuarea celorlalte categorii de instructaje ramanand in raspunderea utilizatorului.(2) Intevalele de timp la care se planifica instructajul periodic sunt stabilite de proprietarul cladirii sau al amenajarii prin contractul, conventia, intelegerea de inchiriere sau prin locatia de gestiune etc.(3) Utilizatorul trebuie sa faca dovada insusirii de catre toti salariatii proprii a cunostintelor si problematicii care au facut obiectul instruirilor.Art. 60. - Instruirea populatiei in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor se face de catre pompierii militari, in cooperare cu organele administratiei publice locale si cu sprijinul mijloacelor de comunicare in masa locale si centrale.Art. 61. - (1) In cladirile publice in care se organizeaza activitati la care participa simultan mai mult de 50 de persoane, prin grija proprietarului sau a administratorului cladirii respective, inainte de inceperea activitatii se va prezenta o procedura sintetica privind regulile generale de prevenire a

incendiilor si modul de comportare si actiune in caz de urgenta publica de incendiu.(2) Informarea calatorilor asupra riscurilor, regulilor si masurilor specifice de prevenire si stingere a incendiilor in mijloacele de transport public (metrou, auto, feroviar, aerian sau naval) se face prin grija personalului desemnat de patron.Art. 62. - Patronii, utilizatorii, proprietarii, administratorii si altii asemenea vor asigura pastrarea tuturor documentelor care sa certifice, ori de cate ori situatia o impune, organizarea si desfasurarea instruirii in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor in conformitate cu prevederile prezentelor dispozitii generale.Art. 63. - Pentru instruirea personalului in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor patronul poate incheia contracte ori conventii cu persoane fizice sau juridice care detin competenta necesara in vederea desfasurarii acestei activitati.Art. 64. - Persoanele fizice sau juridice care realizeaza in scopul comercializarii materiale pentru instruire in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor (manuale, cursuri, brosuri, afise, pliante, filme etc.) trebuie sa obtina avizul Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari.

DISPOZITII GENERALEprivind echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si a

platformelor amenajate cu mijloace tehnicede prevenire si stingere a incendiilor - D.G.P.S.I.-003

CAPITOLUL IDispozitii generale

Art. 1. - Prezentele dispozitii generale stabilesc principii, criterii, cerinte conditii tehnice obligatorii, care se aplica, indiferent de titularul dreptului de proprietate, la echiparea, dotarea si exploatarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si platformelor amenajate cu mijloace tehnice de p.s.i., in scopul reducerii riscului de incendiu, al preintampinarii izbucnirii,limitarii si diminuarii efectelor negative ale incendiilor, al protectiei utilizatorilor si fortelor de interventie, precum si pentru stingerea incendiilor in conditii de operativitate si eficienta.Art. 2. - (1) La introducerea unor noi activitati, echipamente, instalatii,tehnologii, aparate si altele asemenea, factorii implicati in domeniu vor stabili masuri, cerinte si conditii specifice de echipare si dotare pe baza documentatiilor puse la dispozitie de producatori, furnizori, proprietari sau utilizatori, in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare.(2) Pentru constructiile monumente istorice sau de arhitectura prevederile prezentelor dispozitii generale se aplica numai in conditiile neafectarii caracterului monumentului.

CAPITOLUL IIClasificarea mijloacelor tehnice de preveniresi stingere a incendiilor

Art. 3. - Potrivit rolului pe care il au in asigurarea protectiei constructiilor, instalatiilor tehnologice, platformelor amenajate si utilizatorilor la actiunea focului, mijloacele tehnice de p.s.i. se clasifica in urmatoarele categorii principale:a) sisteme, instalatii, aparate si dispozitive de semnalizare, alarmare, avertizare si alertare in caz de incendiu, destinate detectarii si semnalizarii incendiilor produse in zona supravegheata, in scopul luarii masurilor imediate pentru alarmarea, avertizarea sau evacuarea persoanelor, actionarea unor echipamente de stingere sau de protectie, transmiterea apelurilor de urgenta si alertarea fortelor de interventie;b) sisteme, instalatii si dispozitive de limitare si stingere a incendiilor, care asigura prezenta substantei de stingere in zona protejata sau limiteaza propagarea incendiului in incaperi si spatii adiacente locului de izbucnire;c) stingatoare si alte aparate de stins incendii, care contin substante de stingere ce pot fi dirijate asupra unui focar de ardere, prin actionare manuala sau automata, sub efectul presiunii create in interiorul acestora sau datorita efectelor produse in zona supravegheata de fenomenele fizico-chimice asociate incendiului;d) utilaje, unelte si alte mijloace initiale de interventie utilizate pentru preintampinarea propagarii incendiilor, intreruperea arderii in diferite focare si, dupa caz, stingerea acestora.Art. 4. - Mijloacele tehnice de p.s.i. utilizate pentru intreruperea procesului de ardere sau pentru protejarea materialelor combustibile din aproprierea focarului sunt:a) apa, care poate fi aplicata direct asupra focarului sau sub forma de jet compact ori pulverizat (ceata sau ploaie), folosindu-se diferite mijloace uzuale (galeti, vase etc.), accesorii ale hidrantilor si instalatii speciale (sprinkler, drencer, pulverizatoare). Efectul de stingere se realizeaza, in principal, prin racirea materialului care arde si prin izolarea suprafetei incendiate de oxigenul atmosferic;b) spumantii folositi pentru obtinerea spumelor aeromecanice, care sunt refulate asupra suprafetelor incendiate prin intermediul instalatiilor de stingere fixe,semifixe si mobile sau aferente autospecialelor de interventie. Efectul de stingere este determinat de stratul de spuma care provoaca racirea partiala a suprafetei incendiate si limiteaza vaporizarea in zona de flacari si accesul oxigenului atmosferic;c) pulberile stingatoare, aplicate asupra focarului prin utilizarea unor instalatii, utilaje si aparate adecvate, determina stingerea incendiului, in principal, prin agentii de stingere generati la descompunerea pulberii sub actiunea temperaturii si crearea unor bariere care limiteaza accesul oxigenului atmosferic in zona de ardere;d) aburul, deversat in zona protejata prin intermediul unor instalatii

adecvate, dilueaza concentratia de oxigen sub limita necesara continuarii procesului de ardere sau atmosfera potential exploziva formata in urma unor scapari de gaze;e) gazele inerte, refulate asupra focarului prin instalatii speciale, stingatoare si alte aparate, realizeaza efectul de stingere, in principal, prin reducerea concentratiei de oxigen sub limita necesara continuarii procesului de ardere;f) agentii stingatori sau neutralizatori speciali, refulati in zona protejata prin intermediul unor instalatii si utilaje speciale sau stingatoare, inhiba sau stopeaza arderea prin neutralizarea radicalilor liberi necesari continuarii reactiei de oxidare.Art. 5. - Principalele tipuri de mijloace tehnice de p.s.i. prezentate la art. 3 si 4 sunt prevazute in anexa nr. 1.

CAPITOLUL IIICriterii de echipare si dotare cu mijloace tehnicede prevenire si stingere a incendiilor

Art. 6. - Echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si platformelor amenajate cu mijloace tehnice de p.s.i. se asigura conform reglementarilor tehnice, normelor specifice de p.s.i., prezentelor dispozitii generale, precum si pe baza concluziilor desprinse din scenariile de siguranta la foc si din evaluarea capacitatii de aparare impotriva incendiilor.Art. 7. - La stabilirea tipurilor de mijloace tehnice de p.s.i. cu care se echipeaza constructiile, instalatiile tehnologice si platformele amenajate se au in vedere urmatoarele criterii:a) conditiile si cerintele tehnice precizate in reglementarile specifice;b) interdependenta dintre nivelurile admise ale criteriilor de performanta si ale timpilor privind siguranta la foc si factorii de determinare si evaluare ai acestora;c) posibilitatile de actionare in spatii inchise, in subsoluri, la inaltime sau in medii cu nocivitate marita;d) functiile, caracteristicile si performantele mijloacelor tehnice de p.s.i.;e) eficienta si compatibilitatea substantelor de stingere cu clasele de incendiu, potrivit anexei nr. 2;f) valoarea constructiei, a instalatiei tehnologice, a platformei amenajate,inclusiv a bunurilor protejate;g) influenta substantelor de stingere asupra utilizatorilor (persoanelor),elementelor de constructie ale cladirii si mediului;h) compatibilitatea dintre diferite substante de stingere utilizate simultan sau succesiv;i) capacitatile fizice si psihice ale personalului care poate utiliza aceste mijloace;j) raportul cost/eficienta.Art. 8. - La lucrarile de amenajari sau schimbari de destinatie a

constructiilor, instalatiilor tehnologice si platformelor amenajate existente, la care din punct de vedere tehnic nu pot fi indeplinite anumite prevederi ale reglementarilor tehnice, ale normelor specifice de prevenire si stingere a incendiilor si ale prezentelor dispozitii generale, se vor asigura masuri compensatorii corespunzatoare situatiilor date.Art. 9. - Pentru toate constructiile, instalatiile tehnologice si platformele amenajate se vor asigura alarmarea si avertizarea utilizatorilor (persoanelor) in caz de incendiu cu sisteme, instalatii si mijloace conform reglementarilor tehnice.Art. 10. - Numarul de stingatoare cu care se doteaza constructiile se stabileste potrivit anexei nr. 3 sau, dupa caz, normativelor tehnice ori normelor specifice, daca prin acestea se prevede un numar mai mare.Art. 11. - Pentru tipurile de constructii, instalatii tehnologice si platforme amenajate care nu se incadreaza in prevederile reglementarilor tehnice si normelor specifice se recomanda verificarea necesitatii si oportunitatii echiparii si dotarii acestora cu anumite tipuri de mijloace tehnice de p.s.i. prin utilizarea unor proceduri si metode de calcul agreate.

CAPITOLUL IVCerinte si conditii tehnice specificeSectiunea ICerinte si conditii tehnice specifice privind amplasarea, marcarea si depozitarea mijloacelor tehnice de p.s.i.

Art. 12. - Mijloacele tehnice de p.s.i. cu care sunt echipate si dotate constructiile, instalatiile tehnologice si platformele amenajate se amplaseaza si/sau se depoziteaza conform documentatiilor tehnice de executie si reglementarilor specifice in locuri ferite de intemperii, agenti corosivi,efecte negative ale temperaturii etc. sau, dupa caz, se protejeaza corespunzator mediilor in care se utilizeaza.Art. 13. - (1) La amplasarea mijloacelor tehnice de p.s.i. care sunt utilizate de personalul de pe locurile de munca si/sau de fortele de interventie, in caz de incendiu, se au in vedere urmatoarele cerinte:a) locurile de amplasare sa fie vizibile, usor accesibile (pe cai de evacuare, coridoare, holuri, in zonele iesirilor si alte asemenea spatii) si la distante optime fata de focarele cele mai probabile;b) inaltimea de montare si greutatea acestora sa fie pe masura capacitatilor fizice ale persoanelor care le utilizeaza;c) sa fie bine fixate si sa nu impiedice evacuarea persoanelor in caz de incendiu.(2) Locurile de amplasare a mijloacelor tehnice de p.s.i. vor fi indicate prin marcaje sau panouri de semnalizare, conform prevederilor legale.Art. 14. - La amplasarea stingatoarelor in perimetrul suprafetei protejate se recomanda respectarea urmatoarelor valori ale distantelor si inaltimii de montare:

a) maximum 15 m si 20 m fata de cele mai importante focare din clasele B si A;b) minimum 2 m fata de focarele posibile;c) maximum 1,4 m inaltime fata de pardoseala.Art. 15. - (1) Mijloacele tehnice de p.s.i. se marcheaza in conformitate cu prevederile reglementarilor tehnice si ale standardelor specifice.(2) Pe timpul exploatarii se asigura lizibilitatea marcajelor, precum si protejarea acestora impotriva deteriorarilor de orice fel.

Sectiunea a II-aCerinte si conditii tehnice specifice privind starea de functionare a mijloacelor tehnice de p.s.i.

Art. 16. - Mijloacele tehnice de p.s.i. cu care se echipeaza si se doteaza constructiile, instalatiile tehnologice si platformele amenajate se intretin permanent in stare de functionare, cu asigurarea fiabilitatii si eficientei necesare, conform reglementarilor tehnice.Art. 17. - (1) Proprietarii (utilizatorii) constructiilor, instalatiilor tehnologice si platformelor amenajate vor executa periodic controlul starii de functionare a mijloacelor tehnice de p.s.i. cu care acestea sunt echipate si dotate, personal sau prin persoane anume desemnate si instruite in acest scop.(2) Controlul starii de functionare a mijlocelor tehnice de p.s.i. se executa conform prevederilor cuprinse in reglementarile tehnice, normele specifice de p.s.i., precum si in instructiunile tehnice elaborate de proiectanti si/sau de producatori (furnizori).Art. 18. - Mijloacele tehnice de p.s.i. vor fi reabilitate pe baza documentatiei tehnice ori de cate ori este necesar, pentru a preintampina nefunctionarea la parametrii si in conditiile proiectate sau ca urmare a modificarilor care intervin in exploatarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si platformelor amenajate, a schimbarilor de destinatie, extinderilor, modernizarilor acestora sau altor cauze.Art. 19. - Incarcarea stingatoarelor si a altor aparate de stins incendii(recipiente, capsule, rezervoare etc.) cu substante de stingere se va face de catre persoane juridice si, dupa caz, fizice, atestate potrivit prevederilor legale.

Sectiunea a III-aCerinte si conditii tehnice specifice privind lucrarile de verificare, intretinere si reparare a mijloacelor tehnicede p.s.i.

Art. 20. - Lucrarile de verificare, intretinere si reparare a mijloacelor tehnice de p.s.i. se executa numai de catre persoane juridice si, dupa caz, fizice, atestate potrivit prevederilor legale. Periodicitatea lucrarilor se stabileste conform reglementarilor tehnice de exploatare si precizarilor producatorilor (furnizorilor) acestor mijloace tehnice.

Art. 21. - (1) Pe timpul lucrarilor de verificare si intretinere se va proceda la un control complet al functionarii sistemelor, instalatiilor, echipamentelor si aparatelor in cauza.(2) Daca se constata abateri de la conditiile de functionare stabilite initial, parametrii caracteristici trebuie reglati si adusi la valorile care sa asigure buna functionare a acestor mijloace.Art. 22. - Pe perioadele de oprire a functionarii sistemelor, instalatiilor, aparatelor si dispozitivelor de semnalizare, alarmare, avertizare, alertare, limitare si stingere a incendiilor, pentru executarea lucrarilor de intretinere si reparare ori in caz de opriri accidentale, proprietarii (utilizatorii)trebuie sa asigure masuri tehnice si organizatorice suplimentare pentru evitarea producerii unor eventuale incendii, precum si de actiune in caz de necesitate.Art. 23. - (1) Sistemele, instalatiile, aparatele si dispozitivele de semnalizare, alarmare, avertizare, alertare, limitare si stingere a incendiilor, avand o durata in exploatare de peste 15 ani, vor fi supuse unor examinari de apreciere (dupa caz, expertize) care vor viza:a) diagnosticarea starii tehnice, in conformitate cu reglementarile specifice;b) conceptia de instalare si disponibilitatea pe plan tehnologic;c) adaptarile si modificarile survenite in timp;d) starea generala de conservare a elementelor componente;e) comportarea functionala in raport cu eventualele modificari ale cerintelor specifice de indeplinit.(2) In functie de rezultatele obtinute se vor lua masuri de reparare, inlocuire sau modernizare, dupa caz.Art. 24. - Substantele speciale pentru stingerea incendiilor se supun verificarilor periodice privind mentinerea calitatilor in timp, conform reglementarilor specifice si precizarilor producatorului (furnizorului).

Sectiunea a IV-aCerinte si conditii tehnice specifice privind securitatea persoanelor (utilizatorilor)

Art. 25. - Mijloacele tehnice de p.s.i. cu care se echipeaza si se doteaza constructiile, instalatiile tehnologice si platformele amenajate, precum si substantele de stingere se realizeaza, se amplaseaza, se depoziteaza, se manipuleaza si se utilizeaza astfel incat sa nu puna in pericol viata si integritatea persoanelor (utilizatorilor), inclusiv ale membrilor fortelor de interventie.Art. 26. - Sistemele si instalatiile automate pentru stingerea incendiilor vor fi prevazute cu dispozitive de avertizare a persoanelor (utilizatorilor), optice si acustice, pentru semnalizarea intrarii acestora in functiune.Art. 27. - (1) In cazul in care substantele stingatoare deversate automat in caz de incendiu pot pune in pericol viata persoanelor (utilizatorilor) din zonele protejate, sistemele (instalatiile) de stingere se prevad cu dispozitive de temporizare care sa intarzie intrarea acestora in functiune cu

o perioada prestabilita.(2) Perioada dintre declansarea semnalului de avertizare si intrarea in functiune a sistemului (instalatiei) de stingere se va calcula astfel incat sa se asigure evacuarea persoanelor (utilizatorilor) din orice punct al zonei protejate.Art. 28. - Usile de acces in zone, spatii sau incaperi in care sunt posibilie deversari ale substantelor stingatoare ce pot pune in pericol viata persoanelor (utilizatorilor), precum si caile de evacuare din aceste locuri vor fi marcate cu inscriptii de avertizare asupra pericolului, amplasate in locuri vizibile pentru personalul de pe locurile de munca si fortele de interventie.Art. 29. - Semnalele optice si acustice produse de dispozitivele de avertizare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:a) sa fie inactive in starea de asteptare;b) sa indice toate caile de acces in zonele de stingere;c) sa poata fi clar identificate si percepute cu tonalitati diferite, la inceputul si la sfarsitul perioadei de temporizare;d) sa nu poata fi oprite inainte de expirarea timpului de functionare a sistemului (instalatiei) de stingere;e) sa fie in concordanta cu capacitatile psihomotorii ale persoanelor (utilizatorilor).

Sectiunea a V-aCerinte si conditii tehnice specifice privind exploatarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si a platformelor amenajate, echipate si dotate cu mijloace tehnice de p.s.i.

Art. 30. - (1) Pe timpul exploatarii constructiilor, instalatiilor tehnologice si platformelor amenajate proprietarii (utilizatorii) acestora trebuie sa stabileasca masuri tehnico-organizatorice care sa asigure mentinerea conditiilor si caracteristicilor specifice care s-au avut in vedere la proiectarea si realizarea sistemelor, instalatiilor, aparatelor si dispozitivelor de semnalizare, alarmare, avertizare, alertare, limitare si stingere a incendiilor.(2) Principalele conditii si caracteristici specifice care trebuie avute in vedere pe timpul exploatarii sunt:a) accesibilitatea si vizibilitatea;b) integritatea fizica;c) sensibilitatea detectoarelor de incendiu;d) diagramele de stropire ale capetelor deversoare;e) amplasarea in locurile stabilite.(3) Principalele cauze posibile care pot influenta aceste conditii si caracteristici specifice, precum si elementele componente ale sistemelor, instalatiilor si echipamentelor de prevenire si stingere a incendiilor afectate sunt prezentate in anexa nr. 4.

CAPITOLUL VDocumentatii specifice

Art. 31. - Persoanele fizice sau juridice care produc si/sau comercializeaza mijloace tehnice de p.s.i. trebuie sa puna la dispozitie beneficiarului (proprietar, utilizator) toate documentele care asigura, dupa caz, certificarea, omologarea, avizarea, agrementarea tehnica etc., potrivit prevederilor legale.Art. 32. - Producatorii, furnizorii, proiectantii si executantii de sisteme de instalatii, aparate si dispozitive de semnalizare, alarmare, avertizare, alertare, limitare si stingere a incendiilor, stingatoare si alte aparate de stins incendii trebuie sa puna la dispozitie beneficiarului (proprietar,utilizator), dupa caz, urmatoarele:a) documentatia tehnica aferenta;b) schema sinoptica a sistemului (instalatiei), schemele bloc si de racordare;c) instructiunile de utilizare si pentru controlul starii de functionare;d) masuri care se adopta in caz de nefunctionare;e) registrul (cartea) de control.Art. 33. - (1) In registrul (cartea) de control al sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare, alertare, limitare si stingere a incendiilor se consemneaza toate datele relevante privind:a) executarea controalelor starii de functionare, a operatiunilor de verificare, intretinere si reparatii;b) executarea de modificari, extinderi, reabilitari, modernizari etc.;c) producerea unor deranjamente, alarme de incendiu, alarme false, intreruperi, declansari intempestive etc., cu mentionarea cauzelor care le-au determinat.(2) Datele consemnate trebuie sa indice cu claritate ziua, luna, anul, ora si locul de producere a fenomenului (evenimentului).

CAPITOLUL VIDispozitii finale

Art. 34. - In vederea asigurarii conditiilor de interventie operativa si eficienta in caz de incendiu proprietarul (utilizatorul) constructiilor, instalatiilor tehnologice si platformelor amenajate, echipate si dotate cu mijloace tehnice de p.s.i. trebuie sa asigure substantele de stingere in cantitatile necesare si la parametrii de performanta specifici, potrivit reglementarilor.Art. 35. - Pe baza prevederilor prezentelor dispozitii generale factorii implicati in domeniul apararii impotriva incendiilor vor elabora reglementari tehnice si norme specifice privind echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si platformelor amenajate cu mijloace tehnice de p.s.i., potrivit competentelor si obligatiilor legale ce le revin.

Art. 36. - Anexele nr. 1-4 fac parte integranta din prezentele dispozitii generale.

ANEXA Nr. 1 la dispozitiile generale

PRINCIPALELE TIPURI DE MIJLOACE TEHNICE DE P.S.I.

A. Sisteme, instalatii, aparate si dispozitive de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiuTIPURI ELEMENTE COMPONENTE FUNCTII INDEPLINITE Sisteme si instalatii de semnalizare a incendiilor ( cu actionare manuala sau mixta) - echipamente de control si semnalizare - detectoare de incendiu - butoane manuale de semnalizare - echipamente si dispozitive anexe(surse de energie, dispozitive de alarmare acustica si optica) Detectare, semnalizare, avertizare, alarmare, alertare, evacuare, actionarea echipamentelor de protectie si stingere Detectoare autonome (domestice sau rezidentiale) - detector de fum - elemente de semnalizare acustice si/sau optice Detectare, semnalizare, avertizare , alarmare, evacuare Sisteme de avertizare/alarmare - dispozitive acustice(sirene electrice, clopote, sonerii, amplificatoare de voce, generatoare de semnale) - dispozitive optice (lampi semnalizatoare, panouri de semnalizare) - Statii de radioficare sau radioamplificare - Televiziune cu circuit inchis - Interfoane Avertizare, alarmare, evacuare Sisteme de transmitere a apelurilor de urgenta pentru alertarea fortelor de interventie — Dispozitive automate de transmitere a semnalului de alarma la serviciile de pompieri — Mijloace si aparate de comunicatie (telefoane fixe,- mobile, directe, cap la cap, statii radio etc.) alertare

B. Sisteme, instalatii si dispozitive de limitare si stingere a incendiilor

TIPURI FUNCTII INDEPLINITE SUBSTANTE DE STINGERE Instalatii tip sprinkler conventionalede stingere de atingere (apa-apa/apa-aer/apa-antigel) cu apa tip sprinkler rezidentiale tip drencer(cu actionare automata/manuala ) pulverizatoare(cu actionare automata/manuala) hidranti interiori hidranti exteriori coloane uscate Detectare, semnalizare, stingere automata Detectare, avertizare, stingere automata Limitare, stingere, racire Limitare, stingere, degazare Limitare, stingere Limitare, stingere, stingere Apa Apa Apa Apa Apa, spuma Apa, spuma Apa Instalatii de stingere cu spuma (semifixe) Stingere, protectie Spuma aeromecanica Instalatii de stingere cu gaze inerte (joasa/inalta presiune cu actionare automata/manuala) Stingere, racire, inertizare Dioxid de carbon, azot, alte gaze Instalatii de stingere cu haloni Stingere Inlocuitori de haloni Instalatii de stingere cu abur (semi/fixe, cu actionare automata/manuala)

Limitare, stingere, diluare atmosfera potential exploziva Abur Instalatii de stingere cu pulberi(fixe/mobile cu actionare automata/manuala) Stingere Pulberi stingatoare Sisteme si instalatii de stingere cu aerosoli Stingere Aerosoli Dispozitive si sisteme de evacuare a fumului si gazelor fierbinti produse de incendii(volet, trapa, cupolet) Limitare a propagarii incendiilor - Dispozitive si sisteme de autoinchidere Actionare usi, obloane, cortine de siguranta -

C. Stingatoare si alte aparate de stins incendii

TIPURI SUBSTANTE DE STINGERE Stingatoare portative Stingatoare transportabile Apa Spuma Pulberi stingatoare Dioxid de carbon Inlocuitori de haloni Stingatoare automate cu lichid pulverizat Substante speciale de stingere Generatoare portabile cu aerosoli Aerosoli

C. Utilaje, unelte si alte mijloace initiale de interventie

TIPURI FUNCTII INDEPLINITE Utilaje electrogenerator de spuma de inalta infoiere hidrogenerator de spuma de inalta infoiere electroincarcator de pulbere tun remorcabil pentru apa si spuma electropompa transportabila ventilatoare mobile Producere spuma Producere spuma Incarcare pulbere Stingere , racire Asigura presiunea Evacuarea fumului si gazelor fierbinti, introduce aer. Unelte topoare, tarnacoape, rangi de otel, cangi cu coada Lopeti, galeti, maturi, furci Asigurarea conditiilor de interventie in caz de incendiu Alte mijloace initiale de interventie : panouri de incendiu, lazi cu nisip, butoaie cu apa, paturi si prelate ignifuge, dispozitive pentru degajare, delimitare Intreruperea arderii la diferite focare

D. Substante de stingere

TIPURI Apa Apa Apa imbunatatita chimic Spumanti *) Proteici (P) Fluoroproteice (FP) Fluoproteici cu formare de film apos (FFFP) Sintetici (S) Fluorosintetici cu formare de film apos (AFFF) Rezistenti la alcool (AR) Pulberi stingatoare Pulberi ABC Pulberi BC Alte tipuri de pulberi (speciale) Abur Abur saturat Abur supraincalzit Gaze inerte Dioxid de carbon, azot Agenti stingatori sau n eutralizatori speciali Inlocuitori de haloni hidrofluorocarburi Hidroclorofluorocarburi Inlocuitori de tip gaze Inerte Aerosoli

*) Pentru stingerea incendiilor se foloseste spuma aeromecanica, care se obtine prin dispersarea unui gaz sub presiune (aer, azot) intr-o solutie apoasa de spumant.

*) In functie de coeficientul de infoiere E, care reprezinta raportul dintre volumul spumei si volumul de solutie de spumant, spumele se impart in 3 categorii: - spume de joasa infoiere (1<E≤20)- spume de medie infoiere (20<E≤200)- spume de inalta infoiere (E > 200).

ANEXA Nr. 2la dispozitiile generale

Compatibilitatea substantelor de stingere cu clasele de incendiuClasa de incendiuSubstante de stingere A B C D Implicand instalatii electrice sub tensiune Apa (jet comact) Apa(jet pulverizat Apa imbunatatita Spuma Pulberi ABC Pulberi BC Pulberi speciale D Abur Gaze inerte Inlocuitori de haloni Aerosoli + - - - - - - + ± - - - - - + ± - - - - - + + - - - - - + + + - - + - + + - - + - - - + - + + + - - - + ± + + - - + + + + - - + + + + - - +

+Eficienta ± Eficienta partiala - Ineficienta - - Utilizare interzisaNOTA:1. Clasele de incendiu:1. A - incendii de materiale solide;1. B - incendii de lichide combustibile sau materiale solide care se topesc usor;1. C - incendii de gaze combustibile;1. D - incendii de metale combustibile.2. La aplicarea simultana sau succesiva a unor substante de stingere diferite utilizatorii vor avea in vedere informatiile furnizate de producatori referitoare la eventualele incompatibilitati care pot afecta inacceptabil eficienta de stingere.

ANEXA Nr. 3la dispozitiile generale

STABILIREA NUMARULUI DE STINGATOARE PORTATIVE PENTRU CATEGORII DE CONSTRUCTII

Categorii de constructii Numar de stingatoare/ Suprafata desfasurata A. Constructii civile (publice) 1. Cladiri administrative: - sedii ale administratiei publice centrale si locale; - sedii de sindicate, culte, fundatii, organizatii neguvernamentale, asociatii, agentii, fonduri etc.; - sedii de birouri. 2. Cladiri financiar-bancare: - sedii de banci (centrale si filiale); - sedii de societati de asigurari (de bunuri, de persoane), burse de valori si marfuri. 3. Cladiri comerciale: - comert alimentar si nealimentar; - magazine generale si supermagazine (supermarket); - alimentatie publica; - piete agroalimentare; - servicii si autoservice. 4. Cladiri de cult: - lacasuri de cult;

- manastiri si schituri, inclusiv spatiile de cazare; - capele. 5. Cladiri de cultura: - expozitii; - muzee; - biblioteci; - cluburi si sali de reuniune; - cazinouri; - centre si complexuri culturale; - case de cultura si sali polivalente; - cinematografe; - teatre dramatice, de comedie, de revista, opera, opereta, de papusi; - circuri; - discoteci. 6. Cladiri de invatamant: - invatamant prescolar (gradinite); - scoli primare si gimnaziale; - licee; - scoli postliceale si profesionale; - invatamant superior; - camine si internate. 7. Cladiri de sanatate: - spitale (clinici universitare, generale, de specialitate); - centre medicale pentru asistenta de specialitate (boli cronice, persoane cu handicap, recuperari functionale, psihiatrice); - policlinici, dispensare urbane si rurale; - alte unitati sanitare (centre de recoltare a sangelui, medicina preventiva, statii de salvare, farmacii); - crese si crese speciale pentru copii; - leagane de copii. 8. Cladiri si amenajari sportive: - complexuri sportive (incaperi si anexe); - sali de antrenament si competitii sportive; - patinoare artificiale si piscine; - poligoane de tir si popicarii. 9. Cladiri de turism: - hoteluri; - moteluri, vile si bungalouri; - cabane; - campinguri; - sate de vacanta. 10. Cladiri de locuit: - blocuri; - locuinte unifamiliale; - vile si alte cladiri avand si utilitate turistica (agroturism). 11. Cladiri civile cu functiuni mixte (comert, birouri, reuniuni, productie sau depozitare) 12. Cladiri de transport: - gari, autogari, aerogari 13. Alte amenajari: - circuri mobile; - scene si tribune amenajate provizoriu in aer liber (pentru spectacole, mitinguri, competitii sportive etc.); - studiouri de televiziune, indeosebi cele cu public. B. Constructii de productie si depozitare 1. Cladiri de productie si/sau depozitare care se incadreaza in categoria A, B sau C de pericol de incendiu 2. Cladiri de productie si/sau depozitare care se incadreaza in categoria D sau E depericol de incendiu 1 buc./350 m2 (min. 2 buc./nivel) 1 buc./200 m2 (min. 2 buc./nivel) 1 buc./250 m2 (min. 2 buc./nivel) 1 buc./300 m2 (min. 2 buc./nivel) 1 buc./250 m2 (min. 2 buc./nivel) 1 buc./250 m2 (min. 2 buc./nivel) 1 buc./300 m2 (min. 2 buc./nivel) 1 buc./250 m2 (min. 2 buc./nivel) 1 buc./300 m2 (min. 2 buc./nivel) 1 buc./nivel 1 buc./300 m2 (min. 2 buc./nivel) 1 buc./400 m2 (min. 2 buc./nivel) 1 buc./150 m2 1 buc./150 m2 (min. 2 buc./nivel) 1 buc./200 m2 (min. 2 buc./nivel)

OBSERVATII:1. Stingatoarele vor avea incarcatura minima de 6 kg sau performante de stingere echivalente cu aceasta.2. In compartimente, incaperi si spatii de productie si depozitare cu aria mai mare de 500 m2, incadrate in categoria A, B sau C de pericol de incendiu, se prevad si stingatoare transportabile, minimum 1 bucata/50 kg la fiecare 500 m2.

ANEXA Nr. 4la dispozitiile generale

Cauze posibile care pot afecta conditiile si caracteristicile specificeale unor mijloace tehnice de P.S.I.

Conditii si caracteristici specifice Elemente componente ale sistemelor, instalatiilor si echipamentelor de P.S.I. care pot fi afectate Cauze posibile Accesibilitatea si vizibilitatea — butoane manuale de semnalizare — echipament de control si semnalizare — panouri de semnalizare — mijloace de comunicatie — vane si robinete de incendiu — hidranti interiori si exteriori — manometre — stingatoare si alte aparate de stins incendii - depozitari de materiale - compartimentari - lucrari de constructii - limitari de acces - mascari diverse - inundatii si caderi masive de zapada - etc. Integritatea fizica — detectoare de incendiu — dispozitive si aparate de alarmare, avertizare si alertare — circuite electrice — vane si robinete de incendiu — tevi, conducte, capete deversoare — manipularea neglijenta a unor materiale — executarea unor lucrari de con structii fara luarea masurilor de protejare — etc. Sensibilitatea detectoarelor de incendiu — detectoare de fum — detectoare de temperatura — detectoare de flacara — acoperiri cu vopsea, var, placari — reducerea peste limita admisa a spatiului liber in jurul detectoarelor prin depozitari de materiale, amplasarea unor ornamente — depuneri de substante volatile — etc. Diagramele de stropire ale capetelor deversoare - capete sprinkler - capete drencer - duze pulverizatoare — depozitari de materiale peste limitele admise in jurul capetelor deversoare — atasarea unor materiale de capetele deversoare — deformari ale tevilor de racord in urma executarii unor lucrari de constructii sau manipulari de materiale — etc. Amplasarea pe locurile stabilite — furtunuri si tevi de refulare — stingatoare si alte aparate de stins incendii — unelte si alte mijloace initiale de interventie — folosirea in alte scop — sustrageri — etc.

DISPOZITII GENERALEprivind reducerea riscurilor de incendiu generate de încărcări electrostatice

-D.G.P.S.I.-004

CAPITOLUL IDispoziţii generale

Art. 1. - (1) Dispoziţiile generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încărcări electrostatice - D.G.P.S.I.-004 stabilesc masurile tehnico-organizatorice, principiile, cerinţele şi condiţiile tehnice necesare in vederea prevenirii formarii scânteilor produse de descărcarea sarcinilor electrostatice, care în anumite împrejurări pot iniţia incendii sau explozii.(2) Prevederile prezentelor dispoziţii se aplica şi sunt obligatorii indiferent de titularul dreptului de proprietate.Art. 2. - Măsurile tehnico-organizatorice se stabilesc, se realizează şi se menţin în exploatare de către proiectanţii, executanţii sau proprietarii (utilizatorii) construcţiilor şi amenajărilor, echipamentelor, utilajelor şi instalaţiilor tehnologice, potrivit obligaţiilor legale ce le revin, pe timpul desfăşurării proceselor tehnologice, precum şi al manipulării, transportului şi al depozitarii materialelor.Art. 3. - In sensul prezentelor dispoziţii, termenii şi expresiile utilizate au următoarele semnificaţii:a) aditiv antistatic - substanţa solida (praf, pulbere) sau lichida care, introdusa intr-un volum de lichid combustibil, are rolul de a reduce efectul difuziei turbulente datorat pulsaţiilor de viteza, în cazul transvazării, transportului etc. lichidelor prin conducte cilindrice şi de a limita astfel riscul datorat încărcărilor electrostatice;

b) antistatic - caracteristica intrinseca a materialului de a nu se încărca cu electricitate statica; în mod obişnuit aceasta caracteristica este avuta în vedere la materialele care se utilizează în medii cu risc de incendiu sau explozie;c) corp electrostatic la pământ - substanţa, material, circuit, aparat, maşina, recipient sau instalaţie a cărei rezistenta de scurgere a sarcinilor electrostatice nu depăşeşte 106 ohmi, rezistenta fiind măsurata între pământ şi un punct oarecare al elementului considerat;d) descărcare corona - descărcare electrica incompletă (nu se dezvoltă pe toata distanţa dintre electrozii configuraţiei) care apare în zone ale conductoarelor cu raza de curbura mica; descărcarea corona se dezvolta numai dacă intensitatea câmpului electric în zonă depăşeşte o valoare determinata;e) descărcare electrostatică - proces de realizare a unui canal conductor între două corpuri aflate la potenţiale diferite faţă de pământ; în funcţie de valoarea medie a câmpului electric între cele două corpuri, descărcarea poate fi incompletă (corona) sau completă (străpungere);f) dispersie - fenomen de împrăştiere, răspândire, risipire; în sensul prezentelor dispoziţii, definiţia se refera la pulberi, prafuri, gaze, ceţuri, care se pot aprinde; de exemplu, praful este o forma dispersa a substanţelor solide, iar ceaţa este o forma dispersa a lichidelor combustibile;g) electricitate statica - energie de natura electrica ce apare datorita unor fenomene electrochimice, frecări, încălziri şi de deformare a corpurilor, plasării acestora într-un câmp electric, precum şi ca urmare a altor acţiuni fizice care presupun schimbarea relativa a suprafeţelor de contact; energia acumulata rămâne practic constantă sau prezintă variaţii foarte lente; energia acumulata, daca se disipează într-o descărcare electrica, poate iniţia explozia unor amestecuri inflamabile, daca este mai mare decât energia minima de aprindere a acestora;h) influenţa electrostatica - fenomen de separare a sarcinilor electrice pe un conductor neutru izolat sau modificarea repartiţiei sarcinilor electrice pe un conductor încărcat şi izolat, sub acţiunea unui câmp electric exterior;i) încălţăminte antistatică - încălţăminte încercată în conformitate cu metoda 5.7 din SR EN 344; rezistenţa electrica trebuie sa fie cuprinsă între 100 kj şi 1.000 Mj;j) încărcare electrostatică - proces fizic prin care, pe corpuri solide, lichide sau vapori, apar sarcini electrice datorita unor acţiuni mecanice (frecare, ciocnire, vibraţii), termice, chimice etc;k) legare la pământ - legătura electrica a unui corp conductor la priza de pământ, pentru a asigura acestuia, în mod permanent, potenţialul pământului (considerat nul);l) legătura de echipotenţializare - legătura electrica realizata intre diferite puncte pentru a asigura acestora acelaşi potenţial faţă de pământ;m) pardoseala izolanta electric (electroizolanta) - pardoseala realizata din materiale izolante electric (lemn, cauciuc, bachelita etc.), care acoperă întreaga suprafaţă a pardoselii, sunt lipite pe suport, nu prezintă crăpături,

iar rosturile nu depăşesc 3 mm;n) priza de pământ - instalaţie care asigura o legătura electrica directă cu pământul a unei instalaţii electrice sau a unor echipamente electrice;o) rezistenta electrica de dispersie a unei prize de pământ - rezistenţa electrica echivalenta a prizei de pământ;p) scânteie electrostatică - descărcare brusca de electricitate, printr-un interval, între doua corpuri;r) transvazare - operaţiune de trecere a unui fluid (lichid, gaz etc.) sau a unui material pulverulent dintr-un vas în altul prin curgere gravitaţionala, pompare etc.;s) zona cu pericol de explozie - spaţiul în care, în condiţii normale de funcţionare, se pot acumula, accidental sau permanent, gaze, vapori sau praf în cantităţi suficiente pentru a da naştere unei atmosfere explozive în amestec cu aerul sau cu oxigenul.

CAPITOLUL IIFormarea şi acumularea încărcărilor electrostatice

Art. 4. - Formarea şi acumularea încărcărilor electrostatice reprezintă fenomene de sistem sau de asociaţie cu apariţia unei sarcini electrice pe suprafaţă unui corp izolant sau izolat din punct de vedere al conductibilităţii electrice.Art. 5. - Cele mai frecvente moduri de electrizare a corpurilor sunt: frecarea, contactul direct, influenta, acţiunea electrochimică şi acţiunea fotoelectrica.Art. 6. - (1) Principalele materiale şi substanţe utilizate frecvent şi pe scara larga, susceptibile să formeze şi să acumuleze sarcini electrostatice, sunt:a) solide: cauciucul natural si sintetic, masele plastice, fibrele artificiale, textilele pe baza de lână, fibrele artificiale, hârtia, sticla, sulful, răşinile sintetice, unele răşini naturale (chihlimbarul);b) lichide: sulfura de carbon, eterul, benzina, hidrocarburile, esterii, hidrocarburile clorurate, cetonele inferioare si alcoolii;c) gaze (vapori): dioxidul de carbon, metanul, propanul, etanul, butanul, acetilena si hidrogenul.(2) Principalele operaţiuni cinetice în care sunt prezente materiale şi substanţe menţionate la alin. (1), pe timpul cărora pot sa apară încărcări electrostatice, sunt:a) încărcare, descărcare, umplere, golire, transvazare, alimentare;b) amestecare, malaxare, agitare, barbotare, omogenizare;c) filtrare, separare, sortare, cernere, centrifugare;d) ventilare, exhaustare, desprăfuire, aerisire, vacuumare;e) pulverizare, injectare, dispersare, stropire, purjare, refulare;f) frecare, angrenare, transmisie;g) spălare, curăţare, purificare, ambalare;h) transport, vehiculare, manipulare;i) polizare, şlefuire, sablare;

j) rulare, derulare, lipire, dezlipire;k) măcinare, concasare, sfărâmare.(3) Principalele procese tehnologice în care sunt prezente materialele şi substanţele prevăzute la alin. (1), cu capacitate ridicata de încărcare electrostatica, sunt:a) fabricarea fibrelor si firelor textile;b) fabricarea foliilor de polietilena sau de policlorura de vinil;c) fabricarea pulberilor pentru explozivi;d) egrenarea bumbacului;e) fabricarea hârtiei si imprimarea acesteia;f) fabricarea cauciucului si produselor de cauciuc.(4) Exemplele de operaţiuni şi procese pe parcursul cărora pot să apară încărcări electrostatice sunt prezentate în anexa nr. 1 iar aspectele referitoare la pericolul de explozie şi/sau incendiu, în cazul unor operaţiuni şi procese tehnologice care generează electricitate statica, sunt prezentate in anexa nr. 2.Art. 7. - Electricitatea statica poate provoca incendiu sau explozie urmată sau nu de incendiu, în cazul îndeplinirii simultane a următoarelor condiţii:a) existenta materialului combustibil sau a atmosferei explozive;b) deplasarea sarcinilor cu apariţia descărcărilor disruptive;c) energia eliberata prin descărcare să fie mai mare decât energia minima pentru aprinderea materialului combustibil sau a atmosferei explozive.Art. 8. - In cazul în care atmosfera din spatiile închise este uscata artificial, prin sisteme de încălzire sau ventilare cu aer uscat, apar condiţii favorizante astfel încât încărcările electrostatice pot provoca incendiu sau explozie.

CAPITOLUL IIIRiscuri sau pericole de explozie si/sau de incendiudeterminate de electricitatea statica

Art. 9. - Pericolul de explozie poate să apară la manipularea substanţelor combustibile sau oxidabile, daca acestea se prezintă sub forma de dispersie fina de gaze, vapori, ceata (particule fine de lichid, aerosoli) sau prafuri (particule fine de solid, respectiv aerosoli), atunci când concentraţia acestora în amestec cu aerul se afla între limitele de explozie şi când există un potenţial electrostatic egal sau mai mare decât energia minima de aprindere a unor substanţe combustibile din mediul respectiv.Art. 10. - Scânteile electrice care provin din diferenţe de potenţial inferioare nivelului de 350 volţi sunt considerate nepericuloase datorita insuficienţei căldurii la vârfurile scânteilor.Art. 11. - Nivelul riscului generat de încărcările electrostatice într-o zonă de lucru se apreciază în funcţie de energia minima de aprindere, astfel:a) foarte redus 3100 mJb) redus 50-100 mJc) mediu 10-50 mJ

d) mare 0,1-10 mJe) foarte mare | 0,1 mJ.Art. 12. - Pericolul de explozie si/sau incendiu depinde de viteza si de modul de manipulare a lichidelor prin conducte sau instalaţii pe timpul desfăşurării operaţiunilor de alimentare, golire, transport si distribuţie.Art. 13. - Stratul de praf combustibil se comporta diferit la descărcările electrostatice, în funcţie de natura produsului de aprindere.

CAPITOLUL IVMasuri generale de prevenire a incendiilor determinatede electricitatea statica

Secţiunea 1Soluţii pentru dispersia electricităţii statice

Art. 14. - In funcţie de caracteristicile proceselor tehnologice şi de capacitatea de reacţie a operatorilor se pot adopta soluţii care să conducă la dispersia electricităţii statice. Soluţiile cele mai eficiente sunt:a) legarea la pământ (sisteme echipotenţiale);b) neutralizarea sarcinilor;c) reducerea frecărilor;d) umidificarea atmosferei;e) mărirea conductivităţii corpurilor izolante.Art. 15. - (1) La o valoare a rezistentei de scurgere a sarcinilor electrice mai mica de 106 ohmi, pentru majoritatea substanţelor inflamabile se elimina posibilitatea formarii sarcinilor electrostatice mari şi se considera realizată legarea la pământ.(2) În locurile în care se manipulează substanţe explozive valorile limita care se aleg sunt de ordinul 104-105 ohmi pentru rezistenta de curgere a sarcinilor electrice.Art. 16. - Legarea la pamant a obiectelor metalice asigura reducerea diferentei de potential dintre obiecte si pamant, pana la limite nepericuloase, iar conductibilitatea materialelor utilizate trebuie sa fie suficient de mare, astfel incat sa permita scurgerea fara descarcare disruptiva a incarcarilorelectrostatice.Art. 17. - (1) Este obligatoriu sa fie legate la pamant:a) constructiile metalice, echipamentele, rezervoarele, conductele, utilajele si instalatiile (pentru amestec, valturile, calandrele, masinile de extrudare sau injectie etc.) care vehiculeaza materiale si substante care produc electricitate statica;b) elementele bune conducatoare de electricitate care nu participa direct la procesul tehnologic;c) partile metalice ale echipamentelor electrice (carcase, motoare, aparataj, tablouri etc.), ale instalatiilor, utilajelor, incarcatoarelor si cisternelor, inclusiv ale sinelor de cale ferata de la rampele de incarcare-descarcare.

(2) Conductibilitatea electrica a legaturilor se asigura prin:a) fixarea demontabila (strangere);b) fixarea nedemontabila (sudare, lipire etc.).Art. 18. - (1) Atunci cand continuitatea tubulaturii metalice este intrerupta prin burdufuri din materiale textile sau plastice, se prevad sisteme de echipotentializare intre tronsoanele bune conducatoare de electricitate.(2) Legaturi echipotentiale se prevad la racordurile si flansele cu garnituri izolatoare de pe traseele de conducte, tuburi si furtunuri pentru vehicularea fluidelor generatoare de electricitate statica si, dupa caz, la dispozitivele (capetele) de pulverizare, refulare sau debitare a acestora.Art. 19. - Conductele si recipientele racordate la gurile de aspiratie, fixe sau mobile, precum si filtrele sau ciururile care intra in contact cu o substanta capabila sa acumuleze sarcini electrostatice in timpul unui proces de fabricatie, stocare sau al operatiunii de transvazare trebuie sa fie legate intre ele (pentru a se asigura echipotentialitatea), precum si la pamant.Art. 20. - Legaturile la pamant trebuie verificate astfel:a) zilnic, vizual;b) periodic, prin personal specializat se masoara valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant, precum si asigurarea continuitatii la instalatiile electrice.Art. 21. - Legarea la pamant a bobinelor, cilindrilor si a tamburelor metalice ale caror extremitati se rotesc in lagare prevazute cu ungere se asigura prin sisteme speciale cu perii alunecatoare pe arbore, tangentiale si de capat.Art. 22. - Reducerea frecarilor intre corpurile (suprafetele) aflate in contact se poate realiza prin diminuarea presiunii exercitate pe corpuri.Art. 23. - Neutralizarea sarcinilor electrostatice inmagazinate pe corpurile neconducatoare se realizeaza prin:a) ionizarea permanenta a atmosferei;b) inductie electrostatica;c) umidificarea atmosferei.Art. 24. - (1) Ionizarea atmosferei se realizeaza cu:a) generatori de campuri electrostatice foarte intense, create in apropierea mediului incarcat electrostatic;b) neutralizatori radioactivi cu radiatii tip a sau ß.(2) Neutralizatoarele radioactive se recomanda pentru procesele tehnologice de fabricare a foliilor de plastic, de cauciuc sau a hartiei, precum si la prelucrarea firelor si fibrelor sintetice, ionizarea aerului realizandu-se de-a lungul materialului.Art. 25. - Inductia electrostatica se realizeaza cu dispozitive care formeaza un camp electrostatic autoindus, ele constand dintr-un fir metalic fix legat de o bara prevazuta cu un capat miscator sau o tija terminata prin varfuri. Legata la pamant, bara trebuie sa fie asezata foarte aproape de suprafata materialului (obiectului) incarcat cu sarcini electrostatice, fara sa o atinga insa, fapt pentru care nu este recomandata utilizarea dispozitivelor in atmosfere inflamabile sau explozive.Art. 26. - (1) Umidificarea atmosferei se recomanda sa fie utilizata in cazul

operatiunilor de fabricatie sau de manipulare care permit acest procedeu.(2) Pentru impiedicarea formarii sarcinilor electrostatice se recomanda umiditati relative ale aerului peste 70%.(3) Masura devine sigura atunci cand este combinata cu utilizarea eliminatorilor inductivi sau radioactivi.Art. 27. - Marirea conductivitatii corpurilor izolante (textile, cauciuc, materiale plastice, hartie, lichide pure etc.) poate fi facuta, in masa lor sau superficial, prin adaosul sau aplicarea pe suprafata acestora a unor produse antistatice cum sunt compozitiile organice azotate (aminele, sarurile de amoniu cuaternare, amidele etc.), derivatii acidului fosforic sau fosforos.

Sectiunea a 2-aMasuri tehnico-organizatorice

Art. 28. - Stabilirea masurilor tehnico-organizatorice de prevenire a producerii scanteilor electrostatice trebuie sa se bazeze pe o analiza detaliata care vizeaza:a) identificarea operatiunilor si instalatiilor care conduc la formarea si acumularea sarcinilor electrostatice;b) cunoasterea proprietatilor fizico-chimice ale materiilor prime si materialelor folosite;c) evaluarea valorilor tensiunilor de incarcare;d) evaluarea mediului in care se lucreaza;e) modul de manipulare a materialelor;f) controlul eficacitatii acestor masuri.Art. 29. - Masurile tehnico-organizatorice rezultate in urma analizei, conform art. 28 trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:a) sa fie in concordanta cu caracteristicile specifice ale constructiilor, instalatiilor tehnologice, utilajelor pentru care sunt adoptate;b) sa aiba la baza calcule, determinari, metode si experimentari stiintifice;c) sa aiba cea mai mare eficienta pentru limitarea acumularii sarcinilor electrostatice;d) sa fie in concordanta cu noutatile in domeniu.Art. 30. - Reducerea riscurilor determinate de electricitatea statica se realizeaza prin actiuni de prevenire care vizeaza:a) locul de munca;b) legaturile la pamant;c) imbracamintea sau echipamentul de protectie a personalului;d) operatiunile si procesele de fabricatie;e) conductorii electrici;f) izolantii.Art. 31. - Actiunea asupra locului de munca are in vedere, in primul rand, controlul amestecurilor, respectiv crearea unei atmosfere care sa fie in afara intervalului cuprins intre limitele inferioare si superioare de explozie ale amestecului. Principalele metode utilizate sunt:

a) inertizarea incintelor inchise (rezervoare, reactoare etc.) pentru produselecu niveluri de risc mare si foarte mare;b) ventilarea mecanica fortata a spatiilor sau a incintelor de lucru.Art. 32. - Protectia impotriva electricitatii statice se realizeaza prin conectarea la priza de pamant, care in mod uzual poate avea si alte functionalitati cum ar fi, legarea la pamant a instalatiilor si utilajelor din motive de securitate a muncii sau legarea la pamant a instalatiilor de protectieimpotriva trasnetului.Art. 33. - Legarea la pamant trebuie realizata cu ajutorul unor conductoare din otel zincat, cu aria sectiunii transversale de minimum 10 mm2.Art. 34. - Elementele de contact cu solul si circuitul de legare la pamant trebuie sa fie protejate impotriva deteriorarilor mecanice, termice, chimice etc.Art. 35. - Rezistenta intre obiectul legat la pamant si sol se compune din rezistenta conductorului de legatura si a electrodului din sol.Art. 36. - Elementele conducatoare ale unui obiect, aparat, utilaj sau ale unei instalatii susceptibile sa acumuleze sarcini electrostatice ca urmare a procesului de fabricatie sau a procedeului de manipulare trebuie sa fie legate la pamant.Art. 37. - Se interzice folosirea imbracamintei si incaltamintei confectionate din materiale care se incarca electrostatic.Art. 38. - In zonele in care exista pericolul formarii atmosferei explozive personalul trebuie sa utilizeze echipament special de protectie.Art. 39. - In procesele de productie in care se produce electricitate statica trebuie sa se aiba in vedere:a) inlocuirea, pe cat posibil, a elementelor izolante cu elemente conducatoare de electricitate;b) marirea conductibilitatii electrice a benzilor transportoare, curelelor de transmisie si a tubulaturilor prin realizarea puntilor echipotentiale sau tratarea acestora cu adezivi buni conducatori de electricitate;c) efectuarea proceselor de fabricatie in incaperi cu atmosfera controlata si inertizata;d) limitarea vitezelor de curgere a lichidelor si a materialelor pulverulente;e) legarea la pamant pe toata durata desfasurarii operatiunilor generatoare de sarcini electrostatice, inclusiv a celor care se desfasoara ocazional sau pentru a caror efectuare se folosesc sisteme demontabile;f) evitarea miscarilor suplimentare ale persoanelor care executa ori supravegheaza activitatile prevazute la art. 6 alin. (2).Art. 40. - Actiunea asupra conductorilor vizeaza:a) asigurarea echipotentialitatii intre materialele si obiectele legate la pamant;b) realizarea unor contacte sigure, de buna calitate.Art. 41. - Actiunea asupra izolantilor se refera la utilizarea selectiva, in functie de procesele tehnologice, a limitatorilor de sarcini electrostatice

prin ionizari inductive, electrice sau radioactive, precum si a substantelor antistatice.Art. 42. - Descarcarea electricitatii statice din baloturile de textile, materiale sintetice, hartie etc. se realizeaza eficient prin ionizare, cu varfuri, ace metalice, perii de descarcare, benzi metalice sau prin umezirea locala a aerului.Art. 43. - Pentru imbunatatirea conductibilitatii partilor in miscare, in cazul lagarelor care folosesc lubrifianti, se utilizeaza adaosuri de grafit sau sulfat de molibden.Art. 44. - In procesele de uscare, prin pulverizare sau in strat fluidizat a substantelor pulverulente, pentru limitarea acumularilor de sarcini electrostatice atat in uscatorul propriu-zis, cat si in separatorul de praf, pe langa legarea la pamant trebuie asigurata inertizarea uscatoarelor pe toatadurata desfasurarii operatiunilor de uscare.Art. 45. - La spalarea recipientelor de produse petroliere, viteza apei nu trebuie sa depaseasca 1 m/s, iar presiunea aburului 3 atm.Art. 46. - La descarcarea din cisterne a gazelor petroliere lichefiate (GPL) se limiteaza viteza acestora la 1 m/s.Art. 47. - Sunt interzise:a) pomparea unor produse grele (petrol, motorina, ulei, pacura etc.) intr-un rezervor care a continut anterior benzina sau alte produse inflamabile, inainte de golirea completa a conductei de incarcare si a rezervorului de produsele anterioare sau inainte de evacuarea din rezervoare a gazelor rezultate;b) desfundarea cu apa a robinetelor prin care s-au vehiculat lichide combustibile;c) spalarea cu apa a conductelor aferente rezervoarelor, inainte de asigurarea unui strat de apa, care sa depaseasca cu minimum 3 cm cota racordului conductei;d) vopsirea prin stropire sau pulverizare cu aer sau alte gaze a recipientelor deschise care contin produse volatile si care pot genera gaze inflamabile;e) incarcarea recipientelor cum ar fi: rezervoare, vagoane, autocisterne etc., cu produse combustibile lichide prin curgere gravitationala sau fara utilizarea pentru incarcare a palniilor sau prelungitoarelor, care trebuie sa ajunga la cel mult 30 cm deasupra partii inferioare a recipientului;f) accesul personalului pe rezervoare pe durata unor operatiuni cum ar fi, pompare, amestec etc.; in cazul in care necesitatile tehnologice impun totusi executarea unor masuratori sau luarea probelor in timpul operatiunilor de pompare sau amestecare se vor lua masuri corespunzatoare pentru asigurarea legarii la pamant a utilajelor sau dispozitivelor utilizate;g) executarea de reparatii in timpul functionarii instalatiilor tehnologice;h) utilizarea transmisiilor cu curele in medii unde apar frecvent amestecuri explozive;i) utilizarea incarcatoarelor cu gauri sau neetanseitati, prin care produsul inflamabil pompat se poate raspandi sub forma de stropi, generand

suplimentar sarcini electrostatice;j) scurgerea brusca, sub forma de jet, a produselor inflamabile si volatile, prin legaturile de luat probe, pe la sticlele de nivel etc.;k) desfundarea robinetelor de scurgere aferente aparatelor sau vaselor sub presiune prin lovire sau prin alte operatiuni mecanice;l) transportul si manipularea produselor petroliere in ambalaje din material plastic, cu exceptia celor antistatizate si special destinate in acest scop;m) folosirea indicatoarelor de nivel cu plutitor in rezervoare de produse inflamabile, daca nu sunt luate masuri de punere la pamant a plutitorului;n) agitarea sau omogenizarea in rezervoare, vase etc. a lichidelor usor inflamabile; omogenizarea poate fi facuta numai prin recirculare sau cu amestecatoare mecanice avand palete situate sub nivelul lichidului;o) utilizarea unor instalatii pentru exhaustarea prafului de materiale combustibile sau a vaporilor inflamabili, comune cu cele pentru evacuarea materialelor pulverulente provenite de la utilajele de slefuit, polizat, strunjit etc.;p) folosirea aerului comprimat pentru alimentarea reactoarelor; aceasta se face in circuit etans, mecanizat (automatizat) atat pentru incarcarea, cat si pentru descarcarea reactoarelor;r) deschiderea capacului reactorului in timpul procesului tehnologic fara asigurarea in prealabil a pernei de gaz inert si punerea in functiune a sistemului de ventilare;s) luarea probelor in timpul proceselor de cristalizare din reactor;t) deschiderea capacului reactorului in care au fost efectuate diferite operatiuni, fara programarea prealabila a unei faze de linistire cu durata cel putin egala cu timpul de relaxare pentru substantele din reactor.Art. 48. - Vasele metalice portabile, butoaiele, canistrele metalice etc., care urmeaza sa fie incarcate cu produse petroliere lichide, trebuie sa fie asezate, pe durata incarcarii lor, pe o placa metalica legata la pamant si conectate, prin intermediul unei legaturi electrice, la recipientul sau racordul din care se face incarcarea.Art. 49. - Furtunurile flexibile de descarcare sau incarcatoarele trebuie prevazute cu armaturi din bronz si garnituri etanse.Art. 50. - Operatiunile de transvazare a lichidelor combustibile, cum ar fi alimentarea cu carburant, trebuie sa se intrerupa pe durata fenomenelor meteo insotite de furtuni cu descarcari sub forma de trasnet, daca aceste fenomene se produc in zone apropiate.Art. 51. - In cazul GPL, pentru egalizarea potentialelor cisterne si rezervorului se utilizeaza cablul de suntare, aflat in dotarea cisternei.Art. 52. - Este obligatorie instruirea personalului operator asupra modului de formare si acumulare a sarcinilor electrostatice, asupra metodelor de combatere a acestora, precum si asupra riscurilor determinate de incarcarile electrostatice.

CAPITOLUL VUnele masuri specifice de prevenire a incendiilor determinatede electricitatea statica

Sectiunea 1Masuri de prevenire la vehicularea si depozitarea lichidelor inflamabile

Art. 53. - (1) Incarcarea rezervoarelor cu lichide inflamabile se face pe la baza acestora, sub nivelul lichidului.(2) Viteza de curgere poate fi marita numai dupa ce nivelul lichidului in recipient depaseste cu 2 cm gura conductei de intrare, iar in cazul rezervoarelor cu capac plutitor numai dupa ce capacul pluteste pe lichid.Art. 54. - (1) La umplerea rezervoarelor trebuie luate masuri pentru evitarea stropirii sau pulverizarii lichidului.(2) In cazul palniilor confectionate din materiale izolante, inainte de inceperea operatiunii de umplere, prin palnie trebuie introdus un conductor legat la pamant, pana la partea inferioara a rezervorului.Art. 55. - In timpul incarcarii cu gaze petroliere lichefiate a vaselor tip termos trebuie introdusa in acestea o sarma sau tija metalica, in vederea realizarii contactului dintre lichidul din vas si racordul de incarcare legat la pamant.Art. 56. - Pentru a se evita patrunderea in interiorul rezervoarelor a corpurilor straine, acumulatoare de sarcini electrice, in circuitele de transvazare trebuie sa se utilizeze filtre.Art. 57. - Inainte de spalarea cu apa sau spuma a rezervoarelor, autocisternelor, tancurilor petroliere sau a slepurilor trebuie sa se asigure evacuarea amestecurilor inflamabile, utilizandu-se in acest scop gaz inert sau abur.Art. 58. - Furtunurile pentru spalarea cu apa a depunerilor din rezervoare, vase sau utilaje, precum si cele pentru abur trebuie sa fie prevazute cu insertie sau armare metalica si legate la pamant, inainte de inceperea operatiunilor de aburire si curatare.Art. 59. - Furtunurile flexibile ale pompelor de distributie a carburantilor trebuie sa fie omologate, antistatizate, lungimea lor nedepasind valoarea specificata de normativele in vigoare; ele trebuie mentinute in stare de utilizare, iar dispozitivele de inchidere trebuie realizate din materialeneferoase.Art. 60. - Fiecare sortiment de carburant se depoziteaza in rezervoarele sau compartimentele stabilite, fiind interzisa schimbarea destinatiei acestora de la un sortiment de produs la altul, fara asigurarea tuturor masurilor de pregatire necesare (golire, curatare a peretilor interiori etc.).Art. 61. - La gurile de descarcare a carburantilor in rezervoare se prevad borne de legare la pamant pentru conectarea autocisternelor.

Sectiunea a 2-aMasuri de prevenire la separarea substantelor lichide si solide

Art. 62. - La operatiunile de separare prin filtrare a suspensiilor din lichidele inflamabile se impun urmatoarele masuri:a) utilizarea numai a filtrelor metalice conectate la priza de pamant;b) conectarea la pamant a tuturor elementelor metalice ale instalatiei de separare;c) marirea conductivitatii lichidelor prin adaugare de aditivi cu proprietati antistatice.Art. 63. - La operatiunile de separare prin centrifugare a substantelor lichide si solide se vor avea in vedere urmatoarele:a) utilizarea unor instalatii de centrifugare care sa aiba in constructie partea interioara din materiale bune conducatoare de electricitate;b) asigurarea inertizarii recipientului inaintea inceperii operatiunii de separare;c) confectionarea cicloanelor in care sunt separate substantele pulverulente din materiale bune conducatoare de electricitate;d) legarea individuala la pamant a utilajelor de amestec, valturilor, calandrelor, filtrelor, uscatoarelor cu aer.

Sectiunea a 3-aMasuri de prevenire la vopsirea si/sau la lacuirea prin pulverizare

Art. 64. - In zonele de lucru pentru operatiuni de vopsire si/sau lacuire prin pulverizare trebuie sa se asigure umezirea locala a aerului.Art. 65. - In camerele de pulverizat vopsea si/sau lac trebuie asigurate functionarea la parametri normali a instalatiilor de ventilatie generala, interblocarea dintre sistemul de ventilatie si cel de admisie a aerului comprimat la pistolul de pulverizare, precum si functionarea perdelelor cu apa.Art. 66. - Pentru operatiunile de vopsire si/sau lacuire prin pulverizare se va utiliza numai aer comprimat fara impuritati, iar temperatura acestuia, in cazul pulverizarii nitrolacului la cald, nu trebuie sa depaseasca 50 grade C.Art. 67. - La alimentarea utilajelor pentru turnarea lacului trebuie sa se utilizeze numai recipiente cu structura metalica, etanse in raport cu mediul de lucru.

Sectiunea a 4-aMasuri de prevenire specifice vopsirii in camp electrostatic

Art. 68. - La vopsirea in camp electrostatic se respecta regulile si masurile precizate la art. 64-67, precum si urmatoarele:a) curentul maxim de scurtcircuit nu trebuie sa depaseasca 0,2 mA;b) distanta de siguranta prevazuta in reglementarile tehnice specifice se mentine strict, pentru a nu se produce strapungeri ale dielectricului dintre pistolul/duza de pulverizare si piesele supuse vopsirii;c) instalatia de vopsire prin pulverizare in camp electrostatic se prevede cu sisteme de protejare impotriva caderilor bruste de tensiune.

Sectiunea a 5-aMasuri de prevenire la ansambluri si subansambluri aflate in miscare

Art. 69. - In cazul transmisiilor prin curele trebuie sa se utilizeze materiale bune conducatoare de electricitate, obtinute prin aplicarea unui tratament antistatic pe toata suprafata acestora.Art. 70. - Legarea la pamant a benzilor transportoare este obligatorie si se poate realiza cu sisteme tip pieptene metalic, cu dinti ascutiti si indreptati spre partea interioara a benzii, in punctul in care aceasta se desparte de tambure (role).Art. 71. - Pentru scurgerea electricitatii statice generate de lagarele cu cuzineti din materiale izolatoare (teflon, nailon etc.) sau de cele care lucreaza pe perna de ulei sunt necesare realizarea legaturii electrice intre arborele si carcasele lagarului, precum si legarea la pamant a intreguluisistem.

Sectiunea a 6-aMasuri de prevenire la prelucrarea cauciucului si a maselor plastice

Art. 72. - Toate elementele aflate in miscare ale utilajului tehnologic prin care se prelucreaza cauciuc si/sau mase plastice trebuie legate la pamant prin intermediul unor perii metalice sau din carbune.Art. 73. - Instalatiile si utilajele de prelucrare a cauciucului si/sau a maselor plastice trebuie prevazute cu ventilatie mecanica locala si sisteme de umidificare a atmosferei, iar incaperile in care sunt amplasate se prevad in mod obligatoriu cu pardoseala antistatica.Art. 74. - (1) Reducerea nivelului de incarcare electrostatica in procesele de prelucrare a maselor plastice se obtine prin introducerea in material a unor substante antistatice, cum sunt:a) eter sau poliglicol multimolecular pentru polistiren, polietilena sau polivinilclorid;b) combinatie de stearina-amoniac (18-50%), pentru cele mai multe dintre masele plastice;c) fosfati de alcool gras pentru materialele plastice si fibrele sintetice.(2) Suprafetele din materiale izolante ale utilajelor trebuie sa fie acoperite cu substante antistatice.

Sectiunea a 7-aMasuri de prevenire la prelucrarea celulozei si hartiei

Art. 75. - Formarea si acumularea sarcinilor electrostatice trebuie diminuate semnificativ prin reducerea presiunii dintre cilindri si modificarea unghiului sub care intra hartia la presare.Art. 76. - Pornirea masinilor de fabricat hartie este permisa numai dupa verificarea sistemelor de colectare a sarcinilor electrice care se monteaza pe intreaga latime a cilindrului de imprimare.

Art. 77. - Instalatiile de fabricatie a celulozei si hartiei trebuie mentinute in stare de curatenie, dupa fiecare schimb de lucru personalul de deservire procedand la indepartarea deseurilor si materialelor combustibile si la curatarea acestora de praf, scame si ulei.Art. 78. - La fabricarea sortimentelor de hartie trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele:a) asigurarea functionarii instalatiei de ventilatie generala pentru introducerea aerului proaspat si evacuarea aerului viciat din compartimentele de fabricatie;b) asigurarea permanenta a operationalitatii instalatiilor automate de stingere a incendiilor.

Sectiunea a 8-aUnele masuri de prevenire la rampele auto si de cale ferata pentru incarcarea-descarcarea produselor petroliere

Art. 79. - (1) La rampele auto si de cale ferata pentru incarcarea-descarcarea produselor petroliere se realizeaza echipotentializarea elementelor metalice.(2) La intrarea in rampa si in zonele de descarcare sinele de cale ferata se leaga electric intre ele si se conecteaza la priza de pamant.(3) Conductele prin care se transvazeaza produsele petroliere si recipientele aferente operatiunilor de incarcare/descarcare se conecteaza la priza de pamant.

Sectiunea a 9-aUnele masuri de prevenire la alimentarea cu carburant a aeronavelor si navelor

Art. 80. - Pe durata alimentarii cu carburant aeronavele nu trebuie sa se afle in imediata apropiere a unui radar de sol, la care se executa probe sau care se afla in stare de functionare.Art. 81. - Pe durata operatiunilor de alimentare cu carburant sunt interzise instalarea sau demontarea bateriilor de acumulatori ale aeronavei, precum si bransarea generatoarelor de sol.Art. 82. - (1) Pentru ca o aeronava sau nava sa poata fi alimentata cu carburant in timp ce pasagerii se afla la bord, se imbarca sau se debarca, este necesara prezenta la bord a personalului calificat care poate executa procedurile de protectie si evacuare a pasagerilor.(2) Suplimentar se aplica urmatoarele masuri de prevenire:a) traseul urmat de pasageri trebuie sa evite zonele in care exista riscul degajarii vaporilor de carburant; operatiunile de imbarcare/debarcare trebuie sa fie supravegheate;b) prin sistemul de intercomunicatii al aeronavei sau prin orice alte mijloace adecvate trebuie asigurata comunicarea bilaterala intre echipa de la sol responsabila cu aceste operatiuni si personalul specializat de la

bordul aeronavei.Art. 83. - (1) Legarea la pamant a unei aeronave sau nave consta in luarea urmatoarelor masuri:a) legarea la priza de pamant a alimentatorului;b) legarea la priza de pamant a aeronavei, respectiv a navei;c) realizarea unei legaturi electrice intre aeronava, respectiv a navei si alimentator;d) realizarea unei legaturi electrice intre aeronava si capatul furtunului flexibil pentru carburant, in cazul alimentarii prin extradosul aripilor.(2) La terminarea operatiunii de alimentare toate legaturile electrice trebuie deconectate in ordinea inversa celei specificate mai sus.Art. 84. - In cazul in care nu este specificata obligatia legarii la pamant a aeronavei sau navei, se vor lua urmatoarele masuri pentru inlaturarea sarcinilor electrice:a) realizarea unei legaturi electrice intre aeronava si alimentator;b) realizarea unei legaturi electrice intre aeronava si capatul furtunului flexibil pentru carburant, in cazul alimentarii prin extradosul aripilor.Art. 85. - La alimentarea cu carburant de la o statie (sistem de pompare fix) se va evita conectarea la priza de pamant in zona statiei (pompei fixe), deoarece in momentul conectarii pot aparea descarcari electrice datorate diferentelor de potential.Art. 86. - Toate aeronavele aflate pe pista, precum si autoalimentatoarele de pe platformele pistelor de decolare/aterizare trebuie sa fie legate la pamant pe toata durata de stationare.

Sectiunea a 10-aMasuri de prevenire la umplerea rezervoarelor din benzinarii si la alimentarea cu carburanti a autovehiculelor

Art. 87. - Personalul benzinariilor trebuie sa urmareasca permanent mentinerea in bune conditii a capacelor si a ramelor chesoanelor rezervoarelor, pentru a evita formarea straturilor izolante electric.Art. 88. - (1) Furtunurile flexibile ale pompelor de distributie a carburantilor trebuie sa fie omologate, antistatizate, lungimea lor nedepasind valoarea specificata de normativele in vigoare.(2) Dispozitivele de inchidere trebuie realizate din materiale metalice care nu produc scantei.(3) Se interzice livrarea de carburanti in vase din mase plastice.Art. 89. - Fiecare sortiment de carburant se depoziteaza in rezervoarele sau in compartimentele stabilite, fiind interzisa schimbarea destinatiei acestora de la un sortiment de produs la altul fara asigurarea tuturor masurilor de pregatire necesare (golire, curatare a peretilor interiori etc.).Art. 90. - La gurile de descarcare a carburantilor in rezervoare se prevad borne de legare la pamant pentru conectarea autocisternelor.

Sectiunea a 11-aMasuri de prevenire specifice activitatilor domestice (gospodaresti)

Art. 91. - In cazul activitatilor domestice (gospodaresti) principalele masuri de prevenire a incendiilor, destinate reducerii riscurilor generate de electricitatea statica, se refera la:a) interzicerea spalarii sau curatarii imbracamintei cu benzine, solventi si alte lichide inflamabile;b) interzicerea utilizarii bidoanelor, canistrelor si a altor recipiente din mase plastice la transportul, stocarea sau manipularea benzinei, petrolului si a altor lichide inflamabile;c) interzicerea folosirii palniilor din materiale plastice la transvazarea lichidelor inflamabile;d) legarea la pamant, pe durata incarcarii cu produse petroliere sau cu alte lichide inflamabile a butoaielor si canistrelor metalice, prin asezarea acestora pe o placa metalica legata la pamant, respectiv prin conectarea la recipientul legat la pamant de la care se realizeaza incarcarea.

SECTIUNEA a 12-aVerificarea la receptia si darea in exploatare a instalatiilor de legare la pamant

Art. 92. - In vederea receptiei si darii in exploatare a instalatiilor de legare la pamant executantul trebuie sa intocmeasca si sa predea beneficiarului:a) documentatia tehnica de executie;b) procesul-verbal de lucrari ascunse pentru elementele ingropate;c) buletinele de verificare.Art. 93. - Buletinele de verificare trebuie sa cuprinda:a) data efectuarii verificarii;b) functia, calitatea si numele persoanei care a efectuat verificarea;c) denumirea instalatiei sau a partii din instalatie la care s-au efectuat verificari;d) rezultatul verificarii continuitatii conexiunilor electrice intre utilaje si priza de pamant;e) valoarea rezistentei de dispersie a instalatiei de legare la pamant, masurata la utilajul cel mai indepartat de priza de pamant;f) metoda de masurare folosita, tipul si clasa de precizie a aparatelor utilizate in acest sens;g) aprecieri asupra gradului de umiditate a solului (umed, uscat, foarte uscat);h) observatii asupra defectelor constatate si inlaturate.Art. 94. - Masurarea rezistentei de dispersie pentru instalatia de legare la pamant se face:a) in instalatii subterane si in instalatii locale de legare la pamant, cel putin de doua ori pe an;b) la retelele generale de legare la pamant, cel putin o data pe an.

CAPITOLUL VIDispozitii finale

Art. 95. - Imbracamintea, incaltamintea si echipamentul de protectie a persoanelor care supravegheaza activitatile prevazute la art. 6 alin. (2) se aleg astfel incat sa indeplineasca conditiile de prevenire a formarii electricitatii statice stabilite in prezentele dispozitii.Art. 96. - (1) In vederea aplicarii prezentelor dispozitii factorii de decizie (patron, utilizator, administrator etc.) vor stabili, prin actele de autoritate prevazute de lege, aspectele de natura organizatorica si tehnica specifice si vor lua masuri de elaborare a procedurilor si instructiunilor proprii, pentru detalierea anumitor prevederi.(2) In termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentelor dispozitii patronii vor analiza situatia existenta in raport cu prevederile prezentelor dispozitii si vor stabili, dupa caz, masurile de reabilitare necesare, specifice fiecarei instalatii, fiecarui utilaj, echipament sau produs,capabile sa produca incarcari electrostatice.Art. 97. - Unele date privind valorile tensiunilor de incarcare, ale energiilor minime de aprindere, pentru amestecuri inflamabile sau pulverulente, pulberi metalice, la prelucrarea unor produse agricole, precum si ale rezistivitatii lichidelor inflamabile vor fi cuprinse intr-un indrumator care va fi publicat in Revista "Pompierii Romani" cu scopul de a veni in sprijinul specialistilor care doresc sa aprofundeze unele aspecte privind riscul generat de electricitatea statica.Art. 98. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezentele dispozitii.

 

Anexa nr. 1la dispozitiile generaleEXEMPLEde operatiuni si procese pe parcursul carora pot sa apara incarcarielectrostaticePrincipalele operatiuni si procese pe parcursul carora pot sa apara incarcarielectrostatice sunt:- vehicularea lichidelor combustibile sau a solventilor cu viteze relativ mari(peste 0,7 m/s) prin elemente sau portiuni de conducte;- incarcarea si/sau descarcarea lichidelor combustibile aflate la presiuneaatmosferica in/din rezervoare (cisterne);- vehicularea lichidelor inflamabile prin elemente care determina reducereasectiunii transversale a traseului, cum ar fi ajutaje, ventile, diafragme etc.;- pulverizarea produselor combustibile (lichide, pulberi etc.) prin utilizareaprincipiului lui Bernoulli;- purjarea sau incalzirea lichidelor inflamabile vascoase utilizandu-se

aburul;- transportul si manipularea produselor lichide inflamabile in ambalaje dinmateriale plastice;- operatiunile de incarcare/descarcare in dane a navelor petroliere destinatetransportului lichidelor combustibile;- spalarea prin agitare, frecare etc. a tesaturilor si hainelor, utilizandu-sesubstante inflamabile;- separarea prin centrifugare a substantelor solide si lichide inflamabile;- operatiunile cum ar fi umplerea, golirea, agitarea lichidelor inflamabile,efectuate in vase emailate;- operatiunile de filtrare a suspensiilor din lichide inflamabile;- uscarea prin pulverizare sau in strat fluidizat;- vacuumarea lichidelor inflamabile;- alimentarea aeronavelor cu carburanti la sol;- procesele de macinare, amestecare etc. a unor produse combustibile;- procesele de filtrare prin site, materiale poroase etc. a unor pulberi(prafuri) combustibile;- macinarea materialelor combustibile;- procesele de producere a pulberilor (prafurilor) combustibile;- operatiunile de slefuire si polizare a metalelor, maselor plastice, lemnului,plutei etc.;- transportul pneumatic prin conducte al produselor pulverulente;- sortarea, cernerea, ambalarea, macinarea, malaxarea si amestecarea produselorpulverulente;- procesele de fabricatie a firelor si fibrelor in industria textila;- fabricarea pulberilor explozive in industria de armament;- operatiunile de sablare a structurilor metalice;- filtrarea aerului sau a altor gaze impurificate cu pulberi metalice, pulberi(prafuri) agricole;- desprafuirea suprafetelor metalice de diferite forme, utilizandu-se aer saualte gaze sub presiune;- transportul unor amestecuri de pulberi in flux de aer (uscare cu aer sau cualte gaze);- procesele locale si generale de ventilare, aerisire, desprafuire etc.;- egrenarea bumbacului;- antrenarea cu curele de transmisie din materiale izolante, dispuse pe rotidintate sau fulii, in procese care utilizeaza produse combustibile;- frecarea imbracamintei si incaltamintei confectionate din materiale izolante(matase, fibre sintetice sau artificiale etc.) de corpul operatorului pe duratautilizarii acestora in procesul de productie;- descarcarea accidentala, la presiune atmosferica, a unui recipient care acontinut gaze inflamabile;- transmisiile utilizand curele realizate din cauciuc izolant electric;- spalarea cu jet pulverizant de apa si/sau abur supraincalzit a recipientelor

(cazane, rezervoare, cisterne etc.) care au continut produse volatile si caremai pot contine vapori ai acestor produse;- operatiunile de omogenizare in rezervoare a produselor combustibile prinagitarea cu aer, diverse alte gaze sau prin utilizarea de dispozitive mecanice;- operatiunile de lacuire si vopsire a materialelor prin procedeul pulverizarii;- pulverizarea electrostatica utilizand vopseluri, pulberi etc.;- procesele de imprimare utilizandu-se procedeul gravarii;- operatiunile de imprimare in instalatii tipografice (litografiere, vopsireetc.);- detenta gazelor comprimate sau lichefiate;- fabricarea foliilor de polietilena;- procesele tehnologice de producere a hartiei;- derularea unor filme sau pelicule, benzi din hartie si textile;- manipularea foliilor din materiale plastice; procese de ambalare in saci dinmateriale izolante;- transvazarea aburului, aerului sau a altor gaze, prin conducte sau furtunuri,cand aburul este umed, iar aerul sau gazul contine particule din materiale carese pot electriza usor;- operatiunile de umplere sau golire cu jet sau prin cadere libera a unorutilaje, rezervoare etc.;- purificarea gazelor continand particule coloidale;- formarea cristalelor de gheata;- zgarierea, comprimarea, intinderea structurilor din cuart;- deformarea mecanica a unor materiale (de exemplu, mica);- dezintegrarea radioactiva;- efectul fotoelectric;- purificarea gazelor de particule lichide si solide in suspensie etc.Corpul uman intervine in acest fenomen in 3 moduri:- ca generator de electricitate statica (acumulare-descarcare) datorita miscariicorpului operatorilor (indeosebi cei cu imbracaminte de nailon sau plastic) oriprin frecarea materialelor in timpul deplasarii;- in transportul sarcinilor electrostatice de la un material incarcat la corpuluman;- la descarcarea electrostatica de la corpul uman la pamant, mai rapid la cei cupielea umeda.Anexa nr. 2la dispozitiile generaleASPECTE

referitoare la pericolul de explozie si/sau incendiu in cazul unor operatiuni siprocese tehnologicecare genereaza electricitate staticaIncarcarea electrostatica a materialelor sau conductelor din vecinatatea celorprin care se vehiculeaza lichide inflamabile se produce prin influenta, in acestcaz avand loc descarcarea prin scanteie intre partile metalice aflate inapropiere.La vehicularea hidrocarburilor prin pompare in/din recipiente apare o incarcareelectrostatica a lichidului si a conductelor, respectiv a furtunurilor (curgerein conductele de legatura, turbulenta mare in pompa) cu producerea de descarcariprin scanteie intre partile metalice ale conductelor si recipientelor, inspecial la intrarea si iesirea din functiune a pompei.La umplerea sau golirea mijloacelor de transport auto pot aparea descarcarielectrostatice prin scanteie intre partile bune conducatoare de electricitateale sistemelor de alimentare cu combustibil si mijlocul de transport, precum siintre sofer si autovehicul sau sistemul de alimentare.La recipientele din materiale izolatoare (sticla, mase plastice etc.) cucapacitate sub 5 litri sarcinile electrostatice formate sunt nepericuloase,exceptie facand sulfura de carbon.La incarcarea rezervoarelor mari din materiale izolatoare, datorita curgerii siturbulentei se pot produce descarcari prin scanteie intre partile conducatoareale conductelor de alimentare (flansele de metal) si personalul de deservire.Pe timpul incarcarii cu hidrocarburi a vaselor prevazute cu agitatoare pot avealoc descarcari electrostatice prin scantei intre lichid si vas cu consecintegrave (explozii, incendii).Pe timpul manevrelor de la o gura de vizitare deschisa a unui reactor plin celmai mare pericol de descarcare prin scanteie este in zona gurii de vizitaredatorita amestecarii vaporilor inflamabili cu aerul. Pe timpul incarcarii cusubstante solide (pulberi) a reactoarelor care contin hidrocarburi, in specialla incarcarea vasului cu substante solide concomitent cu functionarea sistemuluide agitare-omogenizare se incarca electrostatic substantele solide si lichidulinflamabil si pot avea loc descarcari prin scanteie atat la suprafata

lichidului, cat si in zona gurii de vizitare.La filtrarea suspensiilor din lichidele inflamabile sarcinile electrostaticepreluate de pe materialele izolatoare ale filtrelor de catre conductele sauterminatiile metalice ale furtunurilor din material sintetic pot producedescarcarea prin scanteie la apropierea unei astfel de parti de un obiect legatla pamant, descarcarile fiind cu atat mai mari cu cat lichidul are polaritateamai mica.In situatia in care rezervorul este izolat fata de sol, potentialul format intrerezervor si sol poate sa creeze o descarcare electrostatica prin scanteie atatla operatiunile de umplere, cat si la cele de golire a rezervorului (izolat desol prin pneurile autovehiculului).Scanteile de aprindere din interiorul rezervoarelor conectate la sol nu pot fioprite si nici evitate in totalitate prin simpla punere la pamant si nici prinscurgerea sarcinilor electrostatice. In exteriorul rezervorului insa formareaunei scantei de aprindere nu este probabila, cu exceptia cazului in carerezervorul este prevazut cu o izolatie fata de sol mai mare de 106 ohmi.In cazul turbionarii substantelor pulverulente, la prelucrare, transport sidepozitare pot aparea descarcari puternice care conduc la aprinderea pulberii,prima explozie avand loc in zona turbionara, dupa care pot avea loc si exploziisecundare.La operatiunile de uscare (prin pulverizare sau in strat fluidizat) descarcariledisruptive pot sa apara intre materialele pulverulente si partile conducatoarecare vin in contact cu pulberea (cum ar fi cicloanele, separatoarele de praf,filtrele etc.), precum si intre corpurile incarcate electrostatic si personalulde deservire din imediata apropiere.In cazul operatiunilor de prelucrare a cauciucului si materialelor plasticeelectricitatea statica poate constitui o sursa de aprindere.La trecerea materialelor prin valturi, pentru omogenizare si plastifiere,acumularea sarcinilor electrostatice este insotita de degajarea vaporilor deplastifianti, acestia putand forma cu aerul amestecuri explozive.Masinile de formare a colilor de hartie (in procesul de presare, dimensionare,taiere), precum si operatiunea de imprimare a colilor (ca urmare a tehniciiimprimarii rapide si folosirii unor solventi, cerneluri inflamabile cu uscarerapida) genereaza sarcini electrostatice care pot duce la aparitia descarcarilordisruptive intre materialele si partile conducatoare de electricitate din zonade lucru.La lucrarile policrome procesul tehnologic se desfasoara in atmosferainflamabila, electricitatea statica acumulata fiind influentata de umiditate.

Laviteze mari presele de policromie dezvolta sarcini electrostatice care potaprinde vaporii inflamabili formati deasupra rezervorului cu solventi(cerneluri) sau in mediul inconjurator.In cazul preselor pentru heliogravura sarcinile electrostatice se formeaza pemateriale si cilindri de cauciuc si de cupru, descarcarile disruptive care potaparea avand energia suficienta pentru aprinderea vaporilor inflamabili formatiin zona de lucru.La operatiunile de aplicare a lacurilor, vopselelor sau materialelor deimpregnare se pot produce acumulari electrostatice aparand totodata sidescarcarile disruptive. In cazul metodei de vopsire sau lacuire prinpulverizare sarcinile electrostatice acumulate pe suprafata supusa pulverizariipot produce doar un punct de aprindere care poate fi insa suficient pentru aridica temperatura pana la punctul de aprindere a solventilor inflamabili,antrenand si o reactie in lant care poate avea urmari grave.Sarcinile electrostatice produse pe timpul functionarii cu viteze mari acurelelor plate din piele sau din cauciuc, precum si in cazul benzilortransportoare utilizate pentru materiale incalzite sau foarte uscate producdescarcari disruptive la zonele de contact intre partile aflate in miscare. Simaterialele care sunt varsate la capatul unui transportor cu banda pot producedescarcari disruptive ale caror energii sunt capabile sa aprinda amestecuriexplozive de pulberi cu aer.Cantitatea de electricitate ce poate fi acumulata pe corpul uman, care secomporta ca un capacitor, poate fi suficienta pentru a da nastere uneidescarcari disruptive la contactul corpului omenesc cu o masa legata la pamant.In cazul in care persoanele (operatorii) sunt echipate cu incaltaminte izolanta,acestea se pot incarca si prin influenta de la vehiculele incarcateelectrostatic, iar la atingerea unui corp (obiect) legat la pamant descarcarease face prin scanteie.Energia maxima susceptibila sa fie eliberata printr-o descarcare disruptivapoate sa atinga valoarea zecilor de milijouli, valoare suficienta pentruaprinderea mediilor explozive.