Discursul pe teme sportive în publicațiile românești de pe

internet

Andrea PETERLICEAN

Keywords: communication; internet; discourse; sports

Comunicarea mediată de calculator și de alte instrumente tehnologice

moderne, precum telefoanele smart sau ceasurile inteligente, este considerată a fi în

continuă creștere, raportat la mediile tradiționale de transmitere a informației.

Mediile de interacțiune pe rețeaua globală world wide web oferă posibilitatea de a

lectura, de a produce și a consuma informații în toate domeniile și tipurile de

activități umane. Limba are un rol vital în interacțiunea utilizatorilor nu doar la nivel

local, ci și la nivel global.

În ce privește activitatea din mediul virtual, conform datelor Eurostat din

2017, 76% dintre gospodăriile din România aveau acces la internet, acesta din urmă

fiind considerat a fi esențial pentru dezvoltarea unei societăți informate, bazate pe

cunoaștere. În ce privește utilizarea internetului, România înregistrează un procent

de 64% la nivelul aceluiași an, un procent mai scăzut decât în celelalte țări din

Uniunea Europeană pentru populația cuprinsă între 16−74 ani. Proporția

utilizatorilor zilnici în acest context european a fost de 73% în România.

Dispozitivele mobile asigură accesul la internet pentru un procent, cu puțin peste

50%. Tot acest procent este atins și de utilizatorii de rețele sociale1. Pe de altă parte,

Barometrul de Consum Cultural din 2017 ne arată, la capitolul activități de lectură,

că ziarele tipărite prezintă o rată mare a consumului, 26% dintre respondenții din

eșantionul național declarând că citesc ziare cel puțin lunar2. Devine, astfel, relevant

a studia aspecte ce privesc discursul și comunicarea online din țara noastră.

Principalele mijloace de comunicare pe internet, dintre care unele au relevanță

pentru cercetarea noastră, sunt cunoscute prin denumirile lor, împrumutate din limba

engleză. Astfel, prescurtarea pentru poșta electronică este astăzi utilizată sub forma

e-mail sau mail. Tehnologia IM (instant messaging) permite transmiterea mesajelor

în timp real între utilizatori, imitând conversațiile din viața reală. Forumurile sunt

dedicate discuțiilor între utilizatori, diferite de platformele de instant messaging sau

de chat rooms. Mesajele sunt grupate în diverse threads (șiruri de mesaje), care

încep cu un mesaj inițial (o întrebare sau o exprimare a opiniei pe un anumit

Universitatea „Sapientia” din Cluj-Napoca, Facultatea de Științe Tehnice și Umaniste, Târgu-

Mureș, România. 1 https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-

explained/index.php?title=Digital_economy_and_society_statistics_-_households_and_individuals/ro. 2 https://www.libertatea.ro/stiri/romanii-nu-citesc-barometrul-consum-cultural-2017-2253887.

211

Andrea PETERLICEAN

subiect). Programele dedicate de IM sunt astăzi înlocuite de social media (Facebook,

Instagram), care au redus și popularitatea forumurilor. Blog-ul (prescurtarea

sintagmei web log) a fost privit ca un fel de jurnal online. În prezent, rămâne o

unealtă preferată de specialiști în diverse domenii și poate fi util celor care vor să se

folosească de conținut pentru a se impune ca experți într-un domeniu. Pentru o

comunicare deschisă cu cititorii unui blog, este important ca aceștia să poată să scrie

comentarii la diferitele articole publicate. În ce privește accesul simplificat la știri și

noutăți, apelăm la RSS, bookmark-urile fiind considerate depășite.

Ziarele sportive conțin știri, informații, iar variantele disponibile electronic au

și forumuri de discuții, unde cititorii pot pune întrebări, pot exprima păreri sau pot

începe conversații pe temele propuse. Ne-am orientat spre discursul din mediul

online, pentru că acesta pare a fi în creștere, în detrimentul formatului pe hârtie.

Datorită mediului în care sunt publicate, paginile sportive conțin și multe reclame, al

căror conținut, însă, nu constituie obiectul acestui studiu. Dintre paginile accesate de

noi enumerăm: presa-sportiva.ro, sport.ro, gsp.ro, sportul.com, prosport.ro,

ziare.com, digisport.ro, roberthajnal.ro, andreirosu.org.

Davis și Brewer (1997: 2) vorbesc despre discursul electronic, identificându-i

o caracteristică importantă: scriere care se receptează ca și cum ar fi vorbire

(“writing that very often reads as if it were being spoken”), iar Crystal (2004) este de

părere că unele forme de comunicare, cum ar fi e-mail-ul, grupurile de discuții (chat

groups), lumile virtuale (virtual worlds) și web-ul pot fi etichetate prin termenul

Netspeak. Biber și Conrad (2009) privesc fenomenul lingvistic online ca parte a

comunicării electronice. Crystal (2004) a identificat patru dimensiuni în procesul de

studiere a limbii utilizate pe internet: una sociolingvistică, alta educațională, cea

stilistică și cea aplicată. În această lucrare, încercăm să facem o comparație între

structurarea discursului și folosirea limbii în mediul online în context național și

internațional.

Johnstone (2002) propune conceptul de opțiuni lingvistice pe care le avem la

dispoziție în funcție de scopul comunicării și de contextul situațional. Clasificarea

propusă de această cercetătoare include reprezentări ale acțiunilor, actorilor și

evenimentelor, reprezentări ale statutului cunoașterii, denumiri și alegerea cuvintelor

în exprimare, cât și includerea și reprezentarea altor voci. Orice alegere va avea

drept consecință o interpretare care va scoate la lumină un mod de a gândi, o

anumită structurare a realității.

Multe cercetări calitative și cantitative recente par a se ocupa cu precădere de:

• imaginea corpului în discursul sportiv,

• negocierea locului femeii în lumea sportivă dominată de bărbați,

• structura informațională a știrilor pe teme sportive,

• rolul discursului politic în știrile sportive,

• sportul în știrile publicate în mediile virtuale.

Georgalou (2009), Mehler (2006), McDowell și Schaffner (2011), Olagunju

(2019) studiază caracteristicile și structura discursului pe teme sportive, cu accent pe

ramura sportivă fotbal. Numeroase alte studii în limba engleză fac referire la

structura discursului sportiv și, în special, la discursul despre fotbal. Printre alte teme

studiate se regăsesc: imaginea corpului uman, imaginea femeii și locul ei într-o lume

a sportului dominată de bărbați etc. În ceea ce privește limba română, discursul

212

Discursul pe teme sportive în publicațiile românești de pe internet

mediatic este abordat de mai mulți cercetători, dar miza principală pare a fi

dimensiunea politică a discursului sportiv.

În demersul nostru de cercetare, pornim de la două ipoteze principale:

1. Știrile sportive de pe internet în limba română reflectă o realitate

structurată după niște tipare similare cu cele publicate în limba engleză;

2. Trăsăturile discursului știrilor sportive în limba română (pe internet) sunt

similare cu trăsăturile evidențiate în cercetările internaționale, chiar dacă sunt

publicate în alte limbi.

Știrile sportive în limba engleză par să prezinte un interes crescut în rândul

cercetătorilor din lumea întreagă. Astfel, alegerea știrilor ce fac obiectul analizelor

se face în funcție de anumite criterii, cum ar fi: popularitatea sportului în rândul

oamenilor (Anglia, Australia, SUA), acuratețea informațiilor publicate online

(Franța, Anglia, Ungaria), limbaj (în majoritatea studiilor, există secțiuni dedicate

studierii limbajului folosit în comunicarea online), adevărurile ce devin transparente

în legătură cu exercitarea puterii politice și scena social-politică dintr-o anumită țară,

spre exemplu, Africa de Sud.

În ceea ce privește atitudinea față de jurnalismul sportiv din România,

considerăm relevantă luarea de poziție a domnului Dumitru Graur, președintele

Asociației Presei Sportive din România:

Este adevărat că în ultimii ani putem vorbi despre o anumită criză de identitate

a presei sportive, accentuată de prezența tot mai importantă a mediului online, acolo

unde oricine poate pretinde că este jurnalist sportiv, de vreme ce poate posta știri sau

comentarii care sunt citite de sute sau mii de persoane (http://apsmedia.ro/2-iulie-

ziua-internationala-a-jurnalistului-sportiv-2/).

Același articol citează un deziderat, bazat pe codul de conduită pentru gazetarii

sportivi, concluzionând că cele creionate la începutul secolului nu sunt obiective

tangibile în zilele noastre:

„Să dovedim prin ponderaţie, seriozitate şi onestitate profesională că

instituţiunea ce am creiat este viabilă şi sortită unui rodnic viitor. Dacă ziariştii

sportivi voesc să fie consideraţi şi respectaţi de celelalte bresle, trebuie în primul rând

să se respecte şi considere între ei”. Din păcate, zilele în care trăim n-au confirmat

întrutotul aceste deziderate (http://apsmedia.ro/2-iulie-ziua-internationala-a-

jurnalistului-sportiv-2/).

Într-un demers de analiză a trăsăturilor unui anumit tip de discurs, putem

porni de la analiza utilizării limbii și a variantelor lingvistice pentru a ajunge la a

trage concluzii despre adecvarea la contextul de comunicare și alegerea registrului

de comunicare. În mod tradițional, studiile lingvistice se axează pe enunțuri

independente, poate chiar propoziții izolate, sau pe unele acte de vorbire. Analiza

discursului trece dincolo de nivelul enunțului, al propoziției, al frazei. Discursul este,

astfel, limba utilizată în actele de comunicare ce implică un emițător și un receptor,

într-un context bine definit, cu un scop (social) bine cunoscut sau cel puțin declarat.

Analiza discursului nu se limitează la descrierea formelor lingvistice, ci ține cont de

scopurile sau funcțiile pentru care aceste forme sunt utilizate în contexte sociale

(Brown, Yule 1983). Un observator sau un cercetător al discursului percepe

213

Andrea PETERLICEAN

fragmentele lingvistice ca fiind unitare, fiind, în același timp, atât purtătoare de sens,

cât și acte care au intenția de a atinge un anumit scop (Cook 1989).

Comportamentul lingvistic (al unei comunități) poate fi descris și în raport cu

norma prescriptivă. Astfel, în funcție de tipurile de reguli și de abateri de la normă se

pot distinge: greșeli de componență lingvistică (morfologie, sintaxă, dezacord),

greșeli comunicaționale (inadecvarea situațională, stilistică) și greșeli de pronunție și

punctuație (abateri ortoepice).

Unele analize scot în evidență faptul că în textele mass-media predomină

elementele de oralitate și un limbaj familiar. Pe de altă parte, se poate remarca

tendința de a nu adapta stilul la temă și la situație, folosindu-se limbaj argotic chiar

și în paginile serioase de analiză politică, socială sau economică. Oralitatea se

manifestă atât în plan ortoepic, cât și la nivel lexical, sintaxtic sau pragmatic. Prin

comparație, doar discursul tehnic „mohorât și acompaniat de grafice și anglicisme

pare a genera puțină vigoare” (Maci 2016: 65).

Următoarele exemple ilustrează câteva dintre aspectele menționate.

Exemplul nr. 1

Exemplul nr. 2

Vineri 2 august

DINAMO - CLINCENI 4-2 | Fotbalul a inceput dupa pauza! Popa a reusit un hattrick, Dinamo a condus cu 2-0 si a fost egalata! Primele puncte pentru "caini" in acest sezon ....

Comentam impreuna toate fazele partidei DINAMO - CLINCENI pe www.sport.ro, Facebook/Sport.ro si in aplicatia de mobil Sport.ro.

DINAMO 4-2 ACADEMICA

• FINAL DE MECI! Dupa 0-0 la pauza, a doua repriza a fost una extrem de spectaculoasa dupa intrarile lui Popa, cel care a reusit un hattrick, si Robert Ion la oaspeti, cel care a produs panica in apararea lui Dinamo si a egalat la 2. Echipa lui Sebi Moga castiga primele puncte din acest sezon.

https://www.sport.ro/liga-1/dinamo-clinceni-live-21-00-cainii-vor-primul-gol-si-primele-puncte-in-acest-sezon-echipele-probabile.html

Exemplul nr. 3

“Cea mai veche organizatie a ziaristilor profesionisti din Romania, cea a gazetarilor sportivi, APSR, creata intr-o vineri, pe 2 decembrie 1927 (anul acesta facem 90 de anisori!) s-a adaptat rapid vremurilor noi, acordand pentru 2016 un Premiu pentru blog sportiv, anume cel de fata, lucianopreasport.

Este o premiera, care, de ce sa nu spun, nu numai ca ma onoreaza, dar ma si bucura din plin, pentru ca, dupa cum se vede, am crezut si, evident cred in modificarile esentiale pe care profesia noastra trebuie sa le urmeze, astfel ca sa fii “deschiderea”, recunoscuta de confrati, a unei noi tendinte mi se pare chiar un lucru notabil”.

https://oprealuciansport.com/2017/03/18/lucianopreasport-cel-mai-bun-blog-sportiv-in-ancheta-asociatiei-presei-

sportive-din-romania/

Nerespectarea ortografiei sau, mai degrabă, utilizarea aleatorie a semnelor

ortografice este una dintre trăsăturile cel mai frecvent întâlnite când accesăm

paginile publicațiilor de pe internet. In cazul Exemplului 1, putem constata o lipsă de

consistență în ce privește punctuația, diacriticele nefiind utilizate în toate cuvintele

în care, conform normelor în vigoare, acestea ar fi necesare – un caz caracteristic

pentru majoritatea paginilor sportive studiate de noi. Exemplul al doilea subliniază

lipsa completă a diacriticelor, un caz specific pentru majoritatea paginilor sportive

analizate de noi. De asemenea, se poate observa adresarea informală, un tip de

214

Discursul pe teme sportive în publicațiile românești de pe internet

oralitate cu scop comunicativ, dorindu-se, cel mai probabil, apropierea de cititor.

Exemplul numărul 3, deși preluat de pe un blog cu informații sportive care se

declară a fi un jurnal premiat, ilustrează toate tipurile de greșeli menționate anterior.

Mai mult, secțiunile de știri din presa internațională fac dovada unui stil neinspirat

de redare a mesajului. Pe digisport.ro aflăm cum „la 50 de ani, Jennifer Lopez şi-a

demonstrat aptitudinile de dans la bară, demonstrate în filmul Hustlers, lansat anul

trecut în sezonul în care Kansas City Chiefs şi talentatul său quarterback Patrick

Mahomes au câştigat cea de-a 54-a ediţie a Super Bowl-ului3”. Deoarece pagina

menționată încearcă să fie o pagină de știri, cu informații exacte, ar fi de dorit să nu

existe ambiguități care să afecteze calitatea mesajelor transmise cititorului. Totodată,

în măsura în care limba română are termeni pentru anumite sporturi și tipuri de

jucători, cum ar fi mai sus-menționatul fotbal american, ne întrebăm dacă ar fi

posibil să folosim denumirile românești și nu echivalentul lor englezesc? Este

adevărat că există termeni care s-au adaptat limbii române, însă aceștia creează, în

general, ezitări și variante de scriere diverse, atât în presa scrisă, cât și în

comunicarea orală. Ziare.com merge pe aceeași idee de a ne face să ne întrebăm ce

anume vor (redactorii lor) să comunice despre echipa de tenis care reprezintă anul

acesta România la competiția denumită Cupa Federațiilor. Deducem că „acestea”

sunt jucătoarele de tenis care fac parte din elita tenisului mondial, dar nu este

limpede încotro ar trebui să ne îndreptăm în viitor și cine anume ar trebui să facă un

pas în această direcție incertă: „In lipsa acestora suntem aproape inexistenti in elita

si nu prea vad cine ar putea face pasul acesta”4.

Concluzii

Se impun câteva concluzii generale pentru acest segment de cercetare. Deși

există foarte multe elemente împrumutate din structura folosită în publicațiile

internaționale, în ceea ce privește conținutul ideatic și exprimarea acestuia se

observă câteva particularități care necesită o analiză mai aprofundată. Studiul de față

nu include informații statistice legate de paginile online care sunt cel mai frecvent

accesate de vorbitorii de limbă română și nici despre categoriile de vârstă, de gen

sau socio-profesionale care citesc aceste știri. Nu avem suficiente date de cercetare

pentru a face afirmații categorice despre trăsăturile discursului pe teme sportive în

mediul online. Din aceste motive, se impune o analiză mai detaliată și mai

cuprinzătoare în cercetări viitoare.

Bibliografie

Biber, Conrad 2009: Douglas Biber, Susan Conrad, Register, Genre, and Style, Cambridge,

Cambridge University Press.

Brown, Yule 1983: Gillian Brown, George Yule, Discourse Analysis, Cambridge, Cambridge

University Press.

3https://www.digisport.ro/special/cere-despagubiri-de-800-000-de-euro-dupa-show-ul-facut-de-

shakira-si-jennifer-lopez-barbatul-da-in-judecata-nfl-793680. 4 http://www.ziare.com/tenis/fed-cup/cine-mai-vrea-sa-joace-pentru-romania-si-de-ce-1595440.

215

Andrea PETERLICEAN

Cook, 1989: Guy Cook, Discourse. Language Teaching: A Scheme for Teacher Education,

Oxford, Oxford University Press.

Crystal 2004: David Crystal, Language and the Internet, New York, Cambridge University

Press.

Davis, Brewer 1997: Boyd H. Davis, Jeutonne P. Brewer, Electronic Discourse: Linguistic

Individuals in Virtual Space, Albany, State University of New York Press.

Georgalou 2009: Mariza Georgalou, Scoring a hat trick: nation, football, and critical

discourse analysis, in „Rice Working Papers in Linguistics”, no. 1, p. 108−141.

Gold 2016: Matthew K. Gold (ed.), Debates in the Digital Humanities, Minneapolis,

University of Minnesota Press.

Gumperz 1964: John Gumperz, On the Ethnology of Linguistic Change, in William Bright

(ed.), Sociolinguistics. Proceedings of the UCLA Sociolinguistics Conference, The

Hague, De Gruyter Mouton, p. 27−29.

Johnstone 2002: Barbara Johnstone, Discourse analysis, Malden, Blackwell.

Maci 2016: Mihai Maci, Anatomia unei imposturi. O școală incapabilă să învețe, București,

Editura Trei.

McDowell, Schaffner 2011: Jacqueline McDowell, Spencer Schaffner, Football, it’s a man’s

game: Insult and gendered discourse in The Gender Bowl, in „Discourse & Society”,

vol. 22, issue 5, p. 547−564, articol accesat online pe

https://doi.org/10.1177/0957926511405574 la data de 24.07.2019.

Mehler 2006: Alexander Mehler, Text linkage in the wiki medium − A comparative study, in

Jussi Karlgren (ed.), Proceedings of the workshop on New Text: Wikis and blogs and

other dynamic text sources, Trento, Italia, p. 1−8.

Olagunju 2019: Sade Olagunju, A discourse analysis of selected football texts, in

„International Journal of English Language and Linguistics Research”, vol. 7, no. 3,

p. 1−15, articol disponibil pe https://www.eajournals.org/wp-content/uploads/A-

Discourse-Analysis-of-Selected-Football-Texts.pdf.

Thurlow 2001: Crispin Thurlow, The Internet and Language în Mesthrie, in R. Asher (ed.),

Concise Encyclopedia of Sociolinguistics, London, Pergamon, p. 287–289.

Zafiu 2001: Rodica Zafiu, Diversitate stilistică în româna actuală, București, Editura

Universității din București.

Surse web

https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-

explained/index.php?title=Digital_economy_and_society_statistics_households_and_

individuals/ro, accesat la data de 23.07.2019.

https://www.libertatea.ro/stiri/romanii-nu-citesc-barometrul-consum-cultural-2017-2253887,

accesat la data de 24.07.2019.

http://apsmedia.ro/2-iulie-ziua-internationala-a-jurnalistului-sportiv-2/, accesat la data de

20.07.2019.

https://www.digisport.ro/special/cere-despagubiri-de-800-000-de-euro-dupa-show-ul-facut-

de-shakira-si-jennifer-lopez-barbatul-da-in-judecata-nfl-793680

http://www.ziare.com/tenis/fed-cup/cine-mai-vrea-sa-joace-pentru-romania-si-de-ce-1595440

The Discourse of Sports in Romanian Online Publications

This paper attempts to an analysis of the discourse of sports published online in

Romanian. The assumptions we start from are that there is a similarity between the features

of discourse in Romanian and other languages and, secondly, that there are some specific

216

Discursul pe teme sportive în publicațiile românești de pe internet

patterns in the discursive structure that are culture-bound. While the present research is

limited in extent, it offers a starting point in the investigation of the features of sports

discourse online. The pages we chose show that there are some typical linguistic errors that

seem to be quite repetitive in the online environment, while the themes and topics remain

very similar in selection and approach with those tackled by international writers and

audiences.

217

218