Discromiile dentareEtichete:Anul 4,Odontologie

DefiniieDiscromiile dentare reprezint o entitate clinic bine definit, cu frecven crescut, produs de o multitudine de factori att locali, ct i sistemici, avnd ca rezultat efecte estetice neplcute asupra dinilor i sursului.

Etiologia discromiilor dentare extrinseci

1.Factorii predispozani:-defecte ale smalului, fisurile i defectele microscopice de pe suprafaa smalului sunt susceptibile la acumularea coloraiilor produse de alimente, buturi, nicotin i ali ageni locali-disfuncia salivar,saliva joac un rol important n ndeprtarea detritusului alimentar i a plcii bacteriene de la nivelul suprafeelor externe i interproximale ale dinilor, o reducere a fluxului salivar contribuie la apariia discoloraiilor extrinseci.2.Factori favorizani-Plac bacterian, tartru i particule alimentarecoloraii brune sau negre.-Depunerea de tanin(ceai, cafea)coloraii brune(V,O)-Nicotinabrun nchis sau negru(1/2, 1/3 colet)Compuii metalici prin interaciunea dintre metale i placa bacterian.

Etiologia discoloraiilorintrinseci3.Traumatismele dinilor temporari si permanenti, (hemoragie intrapulpar i sulfura de fier depus de- a lungul canaliculelor dentinare produce o coloraie neagr-albstrie

4.Infeciile gravidei (rubeola gravidei sau sarcina toxic) pot producediscoloraii dentare, care se manifest ca o band opac de smal hipoplazic la nivelul dinilor temporari.

5.Infeciile sistemice postnatale (infeciile streptococice, rujeol, varicel,scarlatin) pot fi cauze ale hipoplaziei smalului. Formarea coroanei dinilor permaneni are loc n copilrie,nainte de vrsta de 8 ani.

6.Medicaia tetracicline Ea difuzeaz prin dentin la suprafaa smalului, legnd ionii de calciu i incorporndu-i n hidroxiapatit sub forma unui complex de kelare calciu-tetraciclin- oxifosfat care dup erupia dinilor, sub influena luminii (radiaiilor UV) se oxidez, i pierde fluorescena prin pierderea fosforului i se formeaz un pigment rou. Ea intereseaz n acelai timp ambele arcade, primele zone afectate fiind feele vestibulare ale incisivilor.Astzi se accept 3 forme de discromii: Forma moderat, la care coloraia este denuane de la galben nchis pn la brun i cenuiu, fr localizare i delimitare precis n suprafaDiscromie produsa de minociclina

7.Intoxicaia cu F. Forma minor, n care smalul apare ptat, cuzonealbicioase, cretoase;Forma medie, n care apar pete cafeniu-glbui;Forma sever cu apariia unor modificri n structura smalului care apare opac, cafeniu, friabil i se desprinde parcelar de pe dentin.

8.Deficienele nutriionale i alte tulburrin ceea ce privete deficienele de nutriie, avitaminozele C i D produc coloraii anormale ale dinilor datorit tulburrilor vasculare consecutive. Anemia hemolitic a nou nscutului, incompatibilitatea de Rh ntre mam i ft pot determina o discromie dentar, dinii aprnd de culoare albastr, maro sau verde.Apar datorit unor episoade traumatice aprute la vrste timpurii, cu ruperea vaselor sanguine i extravazarea eritrocitelor n interiorul canaliculelor dentinare. Ca urmare, se impregneaz dentinaintercanalar mai puin mineralizat, care are capacitate mare de absorbie. Discoloraia afecteaz unul sau mai muli dini frontali, dinii sunt de regul vitali, de nuan roz.

9.Tulburri genetice i boli ereditare.Afectarea genetic a formrii smalului i dentinei include amelogeneza imperfect (AI), dentinogeneza imperfect (DI) i displazia dentinar (DD), carepredispun la apariia coloraiilor intrinseci.

Examenul clinic al pacientului cu discoloraii dentare

Motivul prezentrii poate fi:-tulburarea fizionomiei;-durerea apare atunci cnd discoloraia este asociat cu restaurri dentare profunde, carii, defecte ale smalului i dentinei sau traumatisme dentare care se nsoesc de necroz pulpar.Istoric:anamneza-medicaia utilizat (n timpul sarcinii, n copilrie);- istoricul expunerii la ageni chimici, traumatisme i infecii;- expunerea la fluor;- istoricul tratamentelor dentare;- obiceiuri alimentare;- igiena oral zilnic.-Condiii de via: fumatulAHC: unele boli genetice se asociaz cu discoloraiile dentare.

Aspect clinicDin punct de vedere clinic modificrile culorii smalului pot fi brun, negru, gri, verde, oranj i galben, cu prezena uneori a unui luciu metalic i afecteaz ambele dentiii.

Distribuia este:generalizat la toi dinii (discoloraii intrinseci)localizat la anumii dini sau suprafee (discoloraii extrinseci).

Etiologia discromiilor dentareCauzele extrinsecicoloraia brun: fumat plac dentar ceai, cafea, vin i alte buturi soluie cu clorhexidincoloraia neagr: fumat plac dentar ceai, cafea, vin i alte buturi bacteriile cromogene metale (Fe, Mn, Ag)coloraia verde: ceai bacteriile cromogene metale (Cu, Ni)coloraia orange: bacteriile cromogene metale (Cr)Cauzele intrinseci coloraii localizatecoloraia alb: carii incipiente traumatisme uoare n timpul formrii smalului(dinteTurner)coloraia galben: traumatisme moderate n timpul formrii smalului restaurri cu compozite, CIS, rini acrilicecoloraia brun: traumatisme severe n timpul formrii smalului restaurri cu compozite, CIS, rini acrilice carii traumatisme pulpare nsoite de hemoragiicoloraia albastr, gri sau neagr: restaurri cu amalgam restaurri cu compozite, CIS, rini acrilice traumatisme pulpare nsoite dehemoragii

Cauzele intrinseci coloraii generalizatecoloraia alb:forma uoar de fluorozamelogeneza imperfectcoloraia galben:forma moderat de fluorozamelogeneza imperfectdentinogeneza imperfect displazia dentinar boli hemoliticecoloraia brun: porfiria terapia cu tetraciclin (expunere pe termen lung)coloraia albastr, gri sau neagr: terapia cu tetraciclin (expunere pe termen lung) tratamentul cu minociclincoloraia verde: boli cauzatoare de hiperbilirubinemie (boala hemolitic nou-nscutului)

Placa bacterianaDiscoloraie dentar. Clorhexidin0,12%Discromie intrinsec produs de tulburri de eritropoiez: porfiriaDiscoloraie dentar. FumatDiscoloratie extrinseca produsa de consum de marihuanaDiscoloraie dentarFluoroz.Discoloraie dentarFluoroz. Forma severHipoplazia smalului.Dinte TurnerDiscoloraie dentarintrinsecprin traumatismCarii radicularei restaurri cu amalgam de argintTratamentul discromiilor dentareTratamentulgeneraln funcie de etiologia discoloraiilor.Tratamentul local:profilaxia dentar i modificarea dietei;periajul dentar;periajul profesional;microabrazia smalului;albirea dinilor;restaurrile dentare, fatetari;extraciile dentare cu aplicarea ulterioar de puni sau implante osteointegrate supraprotezate.

Microabrazia smaluluiAceast tehnic implic utilizarea unui amestec sub form de past de HCl n concentraie redus i particule de silicon carbid solubile n ap.PREMASuprafaa rezultat este neted, cu aspect sticlos.Metoda este indicat pentru:ndeprtarea discoloraiilor intrinseci superficiale,ndepartareadiscoloraiilorprin administrarea de fluorDecalcificrisecundare bracket-urilor ortodontice.Metoda poate fi folosit n asociere cu tehnica de albire a dinilor.

Tehnica de tratament presupune:

- izolarea perfect cu dig i protecia pacientului i medicului cu ochelari de protecie, deoarece HCl este un produs caustic foarte agresiv. Din acelai motiv n jurul dintelui supus microabraziunii se aplic bicarbonat de sodiu,care neutralizeaz aciditatea preparatului, pentru a evita arsurile gingivale.

-Pe dintele periat profesional, splat i uscat se aplic gelul cu HCl pe suprafaa vestibular a dintelui cu discromie, ntr-un strat de 1 mm i cu ajutorul unei cupe de cauciuc destinat acestui scop, montat la o pies de mn, la vitez mic se efectueaz micri circulare timp de 60 sec. Apoise spal faa vestibular a dintelui cu jet de ap cu aspiraie.

-Se examineaz culoarea dintelui, dac aceasta nu e corespunztoare, operaiunea se poate repeta de maximum 10 ori, ceea ce duce la ndeprtarea unui strat mai mic de 0,1 mm de smal, iar petele superficiale dispar.

-Smalul astfel tratat, dup splare i lustruire, va beneficia de o metod local de fluorizare.

Boli care pot fi cauzate de igiena dentara precaraJanuary 13, 2015Igiena dentara se invata inca din primii ani si trebuie aplicata si respectata toata viata pentru sanatatea orala si nu numai.Cei care nu o fac, chiar fara sa fie constienti, isi pun sanatataea in pericol riscand mai multe boli care pot aparea exact din aceasta cauza: igiena dentara precara.ParodontozaLipsa igienei orale poate duce in timp la aparitia bolii parodontale.Este o afectiune ce incepe ca gingivita si care provoaca inrosirea gingiilor, inflamarea lor si chiar sangerare. Depunerile de tartru, mirosul neplacut, dar si sangerarea gingiilor in timpul periajul sunt doar cateva dintre semnele bolii. Netratata, parodontoza sau parodontita poate duce la distrugerea tesutului gingival, respectiv pierderea dintilor.DiabetulRelatia dintre igiena dentara precara si diabet este una puternica, atentioneaza specialistii. Problemele stomatologice reduc in timp abilitatea organismului de a controla nivelul de zahar din sange. In acelasi timp, persoanele diagnosticate cu diabet nu au sistemul imunitar suficient de puternic pentru a lupta impotriva infectiilor gingivale.EndocarditaInfectia valvelor inimii, cunoscuta si sub numele de endocardita, poate fi cauzata si de bacteriile prezente in cavitatea bucala. Bacteriile pot patrunde in circulatia sangvina prin ranile de la nivelul gingiilor. In cazul persoanelor cadiace, riscul de aparitie a endocarditei este mai mare.Probleme pulmonareBoala parodontala, dar si alte afectiuni dentare pot agrava problemele pulmonare, au aratat mai multe cercetari in domeniu. Bacteriile din cavitatea bucala, care apar in urma unei igiene dentare precare, pot duce la cresterea numarului de bacterii din plamani, astfel agravandu-se bolile pulmonare.Pierderea memorieiIngiena dentara precara poate afecta nu doar inima, ci si creierul. Infectiile gingivale pot cauza si inflamarea altor tesuturi, printre care si cel de la nivelul creierului, ceea ce poate favoriza aparitia pierderilor de memorie.Dificultati de concepereRezultatele unui studiu recent, realizat de Societatea Europeana de Reproducere Asistata si Embriologie, au aratat ca femeile care au o igiena dentara precara au nevoie de o perioada mai lunga de timp pentru a concepe un copil. Periajul zilnic al dintilor, folosirea atei dentare si controlul stomatologic periodic sunt variante de preventive si a acestui tip de problema.