CUMPARA AICI MEDICAMENTUL PENTRU DISCHINEZIE BILIARA Definitie dischinezia biliara Complex de tulburari dispeptice de tip biliar: dureri in hipocondrul drept (sub rebordul costal - in dreapta), de intensitati variabile (de la simpla jena dureroasa pana la colici puternice), gust amar, greturi, varsaturi biliare (amare), balonari, manifestate cvasipermanent sau episodic. Manifestarile clinice sunt datorate unor tulburari in statica sau / si dinamica vezicii biliare. Fitoterapie - tratare dischinezie biliara Tulburarile dispeptice de tip biliar se trateaza prin stimularea secretiei biliare la nivelul celulei hepatice - actiune coleretica - si stimularea contractiei vezicii biliare pentru eliminarea in duoden a bilei formate - actiune colagoga. Dintre plantele cu actiune coleretica si / sau colagoga cu larga utilizare sunt si:

Cicoarea, pe care Galen a numit-o prietena ficatului, se poate folosi in alimentatie sub forma de salata

preparata din frunze tinere sau ca infuzie obtinuta din 15 grame frunze uscate la un litru de apa. Se consuma 1-2 cani pe zi.

Anghinarea se foloseste inainte de mesele principale, sub forma de infuzie obtinuta din lingurite de frunze la

o cana de apa, din care se beau doua cani pe zi.

Rostopasca, care are si actiune antispastica (calmeaza durerile date de contractiile vezicii biliare), se administreaza ca infuzie, preparata din 3 grame frunze uscate la o cana cu apa, cantitate care se bea treptat, in decursul unei zile.

Papadia se foloseste sub forma de infuzie preparata din doua lingurite de planta (intreaga) la o cana de apa;

in total, 2-3 cani pe zi.

Semintele de armurariu se utilizeaza ca decoct, preparat din 20 g seminte la o cana de apa; se

administreaza cu 1/2 h inainte de masa principala.

Roinita se consuma ca infuzie, din 10 grame frunze si inflorescente la o cana cu apa; se beau 2-3 cani pe zi.

Telina avand actiune colagoga, se consuma, dupa fiecare masa, cate o cana cu infuzie preparata cu o lingurita de frunze.

Regim igieno - dietetic In cazul acestei maladii, dieta are o importanta deosebita si uneori numai cu regimul igieno-dietetic se poate restabili echilibrul digestiv al bolnavului cu dischinezie biliara. Aceasta se refera la o dieta protectoare hepatica si biliara, in sensul alimentelor permise si mai ales al modului lor de preparare. Trebuie excluse alimentele conservate, mezelurile, afumaturile, grasimile de origine animala, varza, fasolea uscata, cartofii prajiti, alimentele picante (piper, ardei, mustar). Alimentele puternic colecistokinetic (care stimuleaza contractia vezicii biliare) cum ar fi smantana, ouale, untul, pot fi consumate in cantitati mici si in functie de toleranta individuala. Foarte important este modul de preparare a alimentelor: se indica alimente preparate termic prin fierbere, coacere sau fripte. Nu se permite folosirea alimentelor prajite in ulei sau untura, macarurile preparate cu sosuri grase, ceapa prajita, rantas. Se indica consumarea salatelor de cruditati. Laptele este aliment care nu este tolerat de vezica biliara. Efecte bune de drenaj are cura de suc de ridichi negre (au o actiune coleretica, colagoga si de fluidifiere a bilei). Se recomanda doua cure pe an, a trei saptamani fiecare. Cura de suc de grapefruit, 2-3 cani pe zi, timp de 30 de

zile, repetata de 2-3 ori pe an, este deasemenea reglatoare a secretiei si eleminarii bilei. Se recomanda ore regulate de masa, iar pentru un drenaj biliar eficient este indicat ca dupa masa de pranz bolnavul sa stea 30 de minute culcat pe partea dreapta. Tratament balnear dischinezie biliara Apele alcaline au actiune coleretica si colecistokinetica, dilueaza si fluidifica bila; apele clorurate sodice, bicarbonate, carbogazoase exercita o actiune deprimanta asupra secretiei biliare si de concentrare a bilei; apele sulfuroase au actiune coleretica. Statiuni indicate: Caciulata, Calimanesti, Lipova, Olanesti, Sangeorz-Bai, Slanic-Moldova. Particularitati de tratament In timpul unor crize puternice (colici biliare) se recomanda medicatia alopata (scobutil, papaverina, torecan fiole etc). Pentru prevenirea aparitiei crizelor si pentru corectarea tulburarilor de fond este mai utila terapia naturista, cu plante sau homeopata, aplicate alternativ, nu simultan.

DISCHINEZIA BILIARA Dischinezia biliara denumeste o dereglare a mecanismului de evacuare a bilei, dereglare datorata unor

disfunctii motrice la nivelul veziculei biliare, a canalului coledoc sau a sfincterului Oddi (intrarea canalului coledoc in duoden).

Rolul veziculei biliare in organism Vezicula biliara este un organ de dimensiuni mici, localizat sub ficat. Comunica cu ficatul prin ductul

hepatic. Are rolul de depozita si de a concentra bila, o secretie hepatica de culoare verde utilizata in procesul digestiv. Atunci cand consumam alimentele, vezicula biliara elibereaza bila prin canalul coledoc in duoden (primul segment al intestinului subtire). Cand acest mecanism este perturbat apar dereglari ale procesului digestiv, manifestate prin: durere sau jena in zona subcostala dreapta sau in epigastru, durere in zona

omoplatilor, dureri de cap (mai ales pe partea dreapta), ameteala, greata, flatulatii, senzatie de prea-plin si balonare dupa mese, indigestie (mai ales dupa ce se consuma mancaruri grele sau grase), diaree sau scaune moi, scaune deschise la culoare, constipatie, gust amar dupa mese.

In cazul puseurilor acute se instaleaza si febra, insotita de colica biliara (durere puternica, in partea dreapta a abdomenului, subcostal, durere ce poate radia spre omoplatul drept), greata si stari de voma. Simptomele pot dura de la cateva minute pana la cateva ore.

Tulburarile biliare genereaza dezechilibre majore in activitatea organismului, putand cauza afectiuni hepatice (steatoza hepatica, hepatomegalie, ciroza hepatica) si pancreatice (pancreatita, diabet), dereglari patologice ale microflorei intestinale, afectiuni gastrice (gastrita, ulcer peptic , reflux gastro-esofagian).

Tipuri Dischinezia biliara hiperkinetica se prezinta printr-o crestere a activitatii biliare, reducere a

dimensiunilor veziculei, accelerare a tranzitului intestinal, dureri si diaree. Diskinezia biliara hipokinetica, denumita popular si “bila lenesa”, este caracterizata de dureri sau jena in hipocondrul drept, senzatie de apasare in aceasta zona si gust amar dupa mese sau dupa eforturi fizice, varsaturi biloase, prurit.

Cauze Principalii vinovati ai dereglarii activitatii biliare sunt stresul sau alte tulburari de natura psihica si o alimentatie haotica si neadecvata, caracterizata de excese alimentare frecvente si consum nemasurat de grasimi, prajeli, mezeluri, carne grasa sau tocata, oua, cafea, ciocolata, alcool sau alte preparate ce necesita un timp de digestie prelungit. Dischinezia biliara mai poate fi declansata si de factori nealimentari: tulburari

endocrine, afectiuni ginecologice, stres, surmenaj fizic, tulburarile anxioase si/sau depresive. Tratament Tratamentul dischineziei biliare se realizeaza prin tonificarea sau relaxarea veziculei biliare (in

functie de caz) si reglarea secretiei de bila a tesutului hepatic. Dieta alimentara inclusa in programul de tratament are rolul de a imbunatati activitatea hepatica si biliara. Dupa finalizarea dietei, pacientul poate adopta un regim de alimentatie mai lejer. Este obligatoriu insa sa consume trei mese pe zi si sa nu existe nici un fel de gustare intre aceste mese. Impactul si efectele cauzelor generatoare sunt inlaturate prin proceduri

traditionale specifice. Astfel se actioneaza pentru eliminarea efectelor stresului, pentru adjustarea alimentatiei si adoptarea unui regim alimentar sanatos dar si pentru tratarea organelor afectate indirect: ficat steatozic

(acumulare de tesut adipos in zona hepatica ce perturba functiile hepatice), disfunctia glandei tiroide, peristaltism intestinal redus, etc. De asemenea este restabilit si echilibrul florei intestinale si este refacuta mucoasa stomacala. Daca exista si reziduuri in vezica biliara (mal) se realizeaza si un drenaj biliar pentru eliminarea acestora.

A. Alimentaţia

1.Dietă (în primele zile poate provoca migrenă, greţuri, vărsături şi diaree) Se va face următoarea cură, dacă nu apar complicaţii, adaptată regimului de mâncare zilnică: - în prima zi se ţine "post" (nu se mănâncă preparate pe bază de lichide ex.supe, ciorbe etc., şi nu se beau lichide, ex. sucuri,

lapte etc.); de exemplu, ziua de post se socoteşte de la ora 20 seara până a doua zi la ora 20. La sfârşitul zilei de post (seara),

se vor lua cu înghiţituri rare, 2 linguri de ulei de ricin, călduţ, în care se pune zeama de lămâie. În cursul nopţii nu se va

consuma nimic. - a doua zi suplimentar, dimineaţa la ora 7, se va mânca o porţie de griş (aproximativ 300g) fiert în apă fără sare (să fie de

consistenţa unui terci). Din 10 în 10 minute, până la ora 12 se aplică pe zona vezicii biliare comprese calde din. 250 g flori de muşeţel fiert în apă,

până se fac terci. Jumătate din terci se pune într-un săculeţ de pânză sau tifon, iar cealaltă jumătate în alt săculeţ de pânză.

Săculeţii se aplică pe zona vezicii biliare (hipocondrul drept - în dreptul coastei a 9-a), astfel încât să fie tot timpul câte un

săculeţ cald pe regiunea respectivă. La ora 12 se consumă altă porţie de griş fiert în apă. De la ora 12 până la ora 19 se folosesc comprese de in fiert circa o oră în

apă, până ce se face ca un mucilagiu. Se pune inul în săculeţi, iar aceştia se aplică din 10 în 10 minute pe zona vezicii biliare,

aşa cum am menţionat mai sus. La ora 17, 18 şI 19 se bea câte (până la) 100 ml ulei de măsline călduţ, în care s-a stors zeama de la câte o lămâie. Până la ora 20 se va sta culcat pe partea dreaptă. De la ora 20 la ora 21, se fac plimbări prin cameră, care trebuie să fie

încălzită. La ora 21, se beau alte două linguri de ulei de ricin călduţ cu zeamă de lămâie. La nevoie se ia tinctură suedeză. Primul scaun conţine deja nisip şi pietre de consistenţă moale. Până a doua zi dimineaţa (luni) nu se mănâncă nimic. - a treia zi la ora 7 se bea un ceai de muşeţel. În cursul zilei se consumă crudităţi, sucuri şi ceai rece din următorul amestec: muşeţel, sunătoare, coada-calului, pelin, coada-şoricelului, amestecate în părţi egale. Din amestec se ia 1 linguriţă la 250 ml apă clocotită şi se infuzează 2 minute. Se va bea 1 l de ceai. - a patra zi şi în contunuare 2 luni, se vor consuma sucuri proaspete naturale iar alimentele nu vor fi tratate termic în ulei sau

unsoare. Se va folosi carne slabă, preparată la grătar. - a cincea zi începe o cură cu suc de lămâie sau cură cu lămâie integrală lamia Cura cu suc de lămâie Se consumă în prima zi sucul de la o lămâie. se creşte doza zilnic cu câte o lămâie, până se ajunge la şapte lămâii pe zi. Din

ziua a opta se scade doza cu câte o lămâie pe zi, până se ajunge la o lămâie pe zi. Se practică deci, 14 zile, iar după o pauză de două săptămâni se poate relua. Cura cu lămâie integrală Este asemănătoare curei cu suc de lămâie, dar se consumă integral - suc, pulpă şi coajă. Se practică numai atunci când există certitudinea că fructul nu a fost stropit cu insecticide, sau conservante. Înainte de a începe cura, fructul se spală bine cu peria la jet de apă. În prima zi, se consumă 1-2 lămâii, se creşte zilnic doza

cu câte o lămâie pe zi, până se ajunge la 4-5 lămâii pe zi. Se continuă cu această doză timp de 1 lună. Se face pauză două

săptămâni, după care se poate repeta. Se bea întâi sucul, apoi se răzuieşte pulpa şi coaja. Se poate amesteca, pentru a diminua gustul cojii, cu morcov sau mere

răzuite, pepene galben sau alte fructe. Alte recomanbdări: .- 3x1 linguriţă pe zi, seminţe de armurariu (măcinate) înainte de masă

- 3x1 linguriţă cărbune de tei, pe zi după masă - a şasea zi începe cu ceaiuri noi în alternanţă de 10 zile, astfe: Rp1 - Rp2 - Rp3 - Ceaiuri: Rp.1 Rp.2 Rp.3 Coada-şoricelului 40g Tătăneasă 10g Flori de muşeţel 10g Turtă mare 20g Mătase de porumb 40g Mentă 15g Coada-calului 20g Gălbenele 10g Rozmarin 10g

Rostopască 10g Pătlăgină 20g Frunze de păpădie 30g Trifoi roşu 30g Cicoare 20g Ţintaur 30g

Ventrilică 20g Traista-ciobanului 20g Sunătoare 10g Coada-calului 10g Păpădie 10g Salvie 20g Pedicuţă 10g

B. Alte proceduri, după posibilităţile locale

2. Compresa alternantă cald (8 min.) - rece (4 min.), de 4 ori succesiv, pe regiunea hepatică, o dată pe zi timp de 2 luni. În apa

caldă se adaugă infuzie de rozmarin şi rostopască compr 3. Compresa derivată pe regiunea ficatului în cursul nopţii compr Este asemănătoare compresei reci, care, după aplicare pe regiunea ficatului, se acoperă cu o folie de plastic, ale cărei margini

să depăşească pe cele ale compresei reci cu 2-3 cm. Totul se acoperă cu un flanel sau fular gros, pentru a se evita pierderile

de căldură, fixându-se local prin legare cu un cordon. Compresa se păstrează pe zona aplicată, 3-4 ore ziua, sau toată noaptea. Efectul este lent şi plăcut. La început lasă senzaţia de

rece, care treptat este înlocuită de o senzaţie plăcută de cald. Pentru o şedinţă, compresa nu se reînnoieşte. Dacă se uscă, se îndepărtează. Atunci când, datorită greşelii de aplicare,

compresa rămâne rece, este necesar a o îndepărta imediat. După fiecare utilizare, compresa se spală foarte bine. 4. Baia caldă de şezut de 2 ori pe săptămână a câte 10 minute, cu rostopască, rozmarin şi fân baiat 5. Cura de aer cu gimnastică respiratorie şi fizică, după toleranţa individuală. În hepatita acută se evită eforturile fizice mari,

6-12 luni cuaef 6. Reflexoterapie 7. Biopunctură 12-14 şedinţe 8. Supraveghere medicală. În cazul pigmentării pielii, se mai utilizează: 9. Baia regiunii afectate cu decoct cald de nuc şi coada şoricelului, 15 minute, de 2 ori pe zi 10. Comprese locale cu infuzie de cimbrişor şI badijonare cu suc de gălbenele şI urechelniţă 11. Comprese locale de ulei de: sunătoare, cimbrişor, şovâr, magheran, in sau măsline 12. Compresa derivată pe zona afectată, în timpul nopţii 13. Aplicaţie locală, o dată pe zi, de mentă făcută pulbere. C. Bibliografie Dr.DORU LAZA - Îndreptar profilactic şI terapeutic de medicină naturistă, Ediţia a 2-a, Editura "Păzitorul Adevărului", Făgăraş 1993 JEAN VALNET - Tratamentul bolilor prin legume fructe şI cereale, Editura Ceres, Bucureşti 1987 IULIAN MINCU - Alimentaţia omului bolnav, Editura Medicală, Bucureşti 1980 MARIA TREBAN - Sănătate din farmacia Domnului, Editura Hunga-Print, Budapesta 1993 Farm.MARIA ALEXANDRIU-PEIULRESCU, ing.HORIA POPESCU - Plante medicinale în terapia modernă, Editura Ceres, Bucureşti 1978 APIMONDIA - Apiterapia azi, Inst. Intern. De Tehn. şI Ec. Aplicată, Bucureşti 1989 I.Micu, BIOPUNCTURA, Ed.Gutinul, B.Mare 1996 Dischinezia biliară reprezintă tulburările care apar in evacuarea bilei din vezica biliară. O afecţiune des intâlnită, care se poate trata eficient cu ajutorul homeopatiei Afecţiunea este favorizată de un regim alimentar deficitar, prin consumul exagerat de grăsimi, sosuri, ouă. Se manifestă prin dureri apărute după o masă copioasă, localizate in zona ficatului, asociate cu scaune diareice, greţuri, vărsături. Persoanele cu suferinţe biliare trebuie să consume alimente usor digerabile, neiritante, fără exces de condimente. Vor fi evitate acele alimente care suprasolicită vezica biliară: prăjelile, grăsimile, ouăle, maioneza, prăjiturile cu ciocolată, alcoolul si cafeaua. Declansarea bolii mai poate fi cauzată de tulburări digestive complexe, de unele procese inflamatorii abdominale (apendicită, anexită, sarcină, menopauză) sau de unele stări nervoase din timpul sau după masă. Se recomandă o hrană dietetică, repartizată in 4-5 mese mici pe zi, complete cantitativ si calitativ.

CITESTE SI ...

»Piloxing pentru un corp perfect: slabă, sexy şi puternică!

»Ce nu ştii despre inseminarea artificială

»Scapă de insomnie cu plante medicinale

»Banii puţini nu justifică consumul de alimente nesănătoase

»Renunţă la carne o zi pe săptămână!

»Ce alimente ne feresc de viroze?

»Dieta cu ceai roşu sau elixirul longevităţii

»Nu te trata singur de gastrită!

»Cum eviţi plictiseala în timpul antrenamentelor?

»Menţine-ţi sănătatea cu Ormus sau „Elixirul de aur”

»Consumă alimente pentru toate cele şase gusturi

Alimente permise

• produse lactate: iaurt, lapte bătut, lapte smântânit, brânzeturi nefermentate, brânză de vaci, lapte cu cafea de cicoare; • legume verzi: fasole verde, cartofi, morcov, dovlecei, spanac, salată verde, vinete, tomate; • carne fiartă de pasăre, viţel, peste slab (salău, stiucă, păstrăv, biban, calcan, mreană, guvizi); • făinoase: gris, orez, macaroane, fidea, tăiţei, arpacas, fulgi de ovăz, biscuiţi; • suc de ridichi negre cu miere de albine, care favorizează evacuarea bilei; • prăjituri uscate, tarte cu fructe, plăcinte cu mere sau brânză; • fructe crude - mere, pere, prune, struguri, pepeni, zmeură; • compoturi, dulceţuri, marmelade, miere de albine, gelatine, oranjade. Alimente nepermise

• alimentele prăjite in untură; • conserve de carne sau de peste; • mezeluri; • carne grasă de porc, raţă, gâscă, fripturi la grătar; • brânzeturi fermentate; • fructe oleaginoase (seminţe); • produse de patiserie; • condimente iuţi; • alcool. Tratamentul fitoterapeutic

Este foarte diversificat prin numărul mare de plante cu efecte vindecătoare si ameliorative, cu acţiuni sedative, antispastice. Se administrează plante separate sau in amestecuri, sub formă de infuzii, decocturi, tincturi, uleiuri, vinuri medicinale, bă i generale si locale. • Pentru bila lenesă, se amestecă, obliatoriu cu lingură de lemn sau de plastic, in proporţii egale: ulei de măsline, miere si lămâie cu tot cu coajă (mărunţită). Se ţine in frigider. Se poate lua imediat după preparare câte o lingură cu jumătate de oră inainte de mesele principale. Se ia până se termină 600 ml de ulei de măsline. • Suc de ridiche, morcov, păstârnac, pătrunjel, suc de portocale, struguri (200-500 ml/zi). • Cataplasme cu argilă. • Se consumă ulei de măsline (câte o lingură de 3 ori/zi, inaintea meselor principale, apoi se stă culcat pe partea dreaptă 30 de minute). • Amestec de 1/2 lingură tinctură de rostopască, 1/2 lingură tinctură de anghinare, o lingură tinctură de sovârf si 1/2 l apă (valabil 48 de ore). Se ia 1/2 din acest remediu pe stomacul gol, cu o jumătate de oră inainte de masă (amestecul nu trebuie lăsat la soare si nici la o temperatură mai mare de 21 CC). • Cicoare - stimulează funcţiile hepatice, e utilă in dischineziile cu constipaţie. Se bea ceai călduţ, in 3 reprize, inaintea meselor principale. Se prepară din două linguriţe rădăcini la 200 ml apă rece. • Tintaura - măreste contracţia vezicii biliare, scade febra. Se bea câte 1/3 de cană de infuzie inaintea meselor principale. • Unguras - măreste contracţia vezicii biliare. Se beau 3 căni de infuzie pe stomacul gol, inainte de fiecare masă. • Volbura - laxativ, măreste contracţia vezicii biliare - dischinezii cu constipaţii. Infuzia se bea dimineaţa, pe nemâncate. • Coada soricelului - coleretic, antispastic biliar, analgezic, dezinfectant, conţine substanţe antibiotice. Se beau 3 căni de ceai pe zi, inainte de masă. • Cimbru, salvie - coleretice, măresc secreţia bilei, antiinflamatoare, antiseptice, sedative usoare. Se beau 3 căni de ceai pe zi. • Rostopască - are acţiune antiseptică de tip papaverină, sedativ. Se bea o cană de ceai pe zi. Amestecuri de plante cu acţiuni antispastice, antiinflamatoare

• Rostopască (15 g), coada soricelului (10 g), sunătoare (15 g), scoarţă de crusin (15 g), rădăcini de păpădie (10 g), turiţa mare (5 g), volbură (10 g), mentă (5 g), fructe de măces (10 g) si mătase de porumb (5 g). Se prepară ca decoct din o linguriţă amestec la 200 ml apă. Se fierbe 5 minute, se lasă acoperit să infuzeze incă 15, se indulceste moderat cu miere si se beau 2-3 ceaiuri/zi, cu 30 minute inaintea meselor principale.

• În dischinezia insoţită de gastrită hiperacidă sau ulcer gastro-duodenal, cu acţiune de protecţie a mucoasei gastro-duodenale, se recomandă un amestec din flori de coada soricelului, gălbenele, salcâm, frunze de roiniţă si de păpădie, câte 10 g din fiecare. Se face infuzie dintr-o lingură de amestec la 200 ml apă clocotită. Se infuzează acoperit, 5 minute, si se beau 2-3 ceaiuri pe zi, după ce, dimineaţa, cu 30 minute inainte de micul dejun, se ia o lingură cu un amestec din ulei de sunătoare si ulei de gălbenele, in proporţii egale. • În cazul in care bolnavii de dischinezie sunt hipertensivi, de preferat este următorul amestec: coada soricelului, frunze de anghinare, de păpădie si flori de păducel (efect hipotensiv), câte 10 g din fiecare. Se face infuzie dintr-o lingură de amestec la 200 ml apă in clocot si se beau 2-3 ceaiuri pe zi. Presopunctura e utilă

Se masează zona sensibilă care se află pe partea dreaptă, la 2-3 cm sub degetele 4 si 5 ale tălpii piciorului drept, timp de 5 minute. Procedeul se urmează de 1-2 ori pe zi, timp de 10 zile. Tratament balneoclimateric

Sunt indicate apele minerale slab concentrate in săruri, administrate calde, Ca staţiuni, se recomandă Olănesti, Căciulata, Călimănesti, Herculane, Buzias, Sângeorz-Băi, Vatra Dornei, Borsec, Tusnad, Slănic-Moldova, Homorod-Brasov, Strunga. Apele minerale imbuteliate se beau zilnic, inainte de mese, prin inghiţituri rare, după care se stă culcat pe partea dreaptă, timp de 20-30 minute. Regimul de viaţă

Se recomandă odihnă la pat, timp de o oră, după mese, iar in cursul zilei plimbări in aer liber, gimnastică usoară si evitarea sedentarismului.