dirjiu-harghita cetatea slaninilor

7/21/2019 DIRJIU-Harghita Cetatea Slaninilor

http://slidepdf.com/reader/full/dirjiu-harghita-cetatea-slaninilor 1/6

În România se găseşte un monument unicat înpatrimoniul mondial. Iată de ce este deosebită

„Cetatea Slăninilor” de la Dârjiu

Un ceas solar, fixat pe turnul sud-vestic în 1662, măsoarătrecrea implacabilă a timpului, spre ştiinţa tuturor celor care trecprin Dâriu, satul !ar"!itean unde obiceiurile oamenilor au rămasnesc!imbate din #vul $ediu%

&iserica fortificată din satul Dâriu, udeţul 'ar"!ita, supranumită()etatea *lăninilor+, este sin"urul monument din patrimoniul mondial care!răneşte o întrea"ă comunitate, păstrând de secole între idurile ei bucatele,cerealele, precum şi obiectele de preţ ale sătenilor%

Dâriu este un sat mic în sudul udeţului 'ar"!ita, cu puţin peste o miede suflete, tăinuit în inima *ubcarpaţilor 'omoroadelor% După 1 .ilometri pe

drumuri de ţară parţial asfaltate sau pietruite traversate din /dor!eiu*ecuiesc până în apropierea limitei cu udeţele &raşov şi $ureş, de peculmile dealurilor abia se ăreşte, în vale, un pâlc de case% Din milocul lor,se ridică turnul înalt şi ascuţit al bisericii fortificate, în urul căreia "raviteaăexistenţa între"ii comunităţi%

http://www.descopera.ro/galerii/12876560-in-romania-se-gaseste-un-monument-unicat-in-patrimoniul-mondial-iata-de-ce-este-deosebita-cetatea-slaninilor-de-la-darjiu



)asele văruite în diferite culori vesele emană o notă de optimism, carenu trece neobservată, c!iar şi atunci când vremea este mo!orâtă sau este"er de crapă pietrele%

0ocalnicii, maoritatea ma"!iari de confesiune unitariană, sunt

âmbitori, calmi şi creeaă în urul lor o atmosferă poitivă% iri domoale, seocupă cu a"ricultura, creşterea animalelor, prelucrarea laptelui şi a lemnului%are că nimic nu îi scoate din ritm pentru că, susţin ei, sunt proteaţi desecole de (biserica-cetate+%

(&iserica-cetate este sufletul comunităţii, ea stă pavăă în faţapericolului, ne apără avutul şi ne asi"ură !rana, adunată din truda noastrăde peste an(, spune 3ovacs iros.a, o localnică%

Cetatea slăninilor

4n camerele de proviii răcoroase ale bastioanelor bisericii fortificatedin Dâriu, stau atârnate pe (cuie+ din lemn moştenite din tată în fiu carnea,cârnaţii, slana şi şuncile afumate ale sătenilor% iecare familie are cel puţinun cui, iar cel care are mai multe, este considerat un om bo"at%

(5sta este slănina mea, stă a"ăţată aici de şapte luni, de când am tăiatporcul şi se păstreaă bine, că e curent şi rece ca la fri"ider c!iar şi vara,când este năduşeală mare% i cuiul din bastion este al meu, moştenit de latata, aici aşa se face% )uiele nu sunt de cumpărat, şi nici de vânare, că selasă moştenire copiilor+, spune D7nes 5lbert, un sătean în vârstă de 89 de

ani, clopotarul bisericii%

4nsemnătatea (cuiului din bastion+ pentru viitoarele familii esteexplicată şi într-o povestioară vec!e de aproape un secol, despre o fată demăritat şi alesul ei, pe care localnicii o spun cu bucurie oricărui nou-venit%

(/ fată din Dâriu, plecată slunică la boierii de la &ucureşti, şi-a întrebat dră"uţul - un consătean care o voia de nevastă - ce avere are, ca săştie de era potrivit pentru însurătoare% :ar acesta i-a răspuns; nu oi fi eu celmai bo"at, dar am şase cuie< i fata nu a stat pe "ânduri, că doar seprocopsea cu un om cu stare+, povesteşte nenea 3iss =>nos%



4n fiecare miercuri, la cântatul cocoşilor - conform re"ulilor instituite înepoca medievală, în vi"oare şi astăi - clopotul începe să bată, anunţândsătenii că se desc!id porţile cetăţii şi pot veni să îşi facă proviii pentru o

săptămână% iecare îşi taie câte o (darabă+ de slănină, cu atât mai mare cucât familia este mai numeroasă şi îşi pune în desa"ă măsura de "râu demăcinat pentru pâinea de casă, coaptă în cuptorul nelipsit din curtea fiecărei"ospodării%

(5cest obicei unic, păstrat de sute de ani, îi fascineaă pe turiştii veniţidin toate colţurile lumii să viitee faimoasa biserică fortificată de la Dâriu+,spune profesorul ?.os &i>s din localitate%

@iitatorii pot lua parte la (ceremonia slăninilor+ din fiecare i demiercuri a săptămânii, cu condiţia să îşi anunţe intenţia înainte cu câtevaile% :nedit este şi faptul că doritorii se pot înre"istra telefonic, c!iar şi dinstrăinătate, la acest ceremonial şi, în sc!imbul sumei de 6 euro, pot de"usta,

la (ospăţul slăninii+, început neapărat cu o pălincă de prune care stârneşteapetitul, caş de oaie, şuncă, tradiţionala slană afumată, alte bunătăţi din"astronomia locului şi vin de casă%

iserica !orti!icată" inclusă în patrimoniul #$%SC&



&iserica fortificată din comuna Dâriu, declarată monument UA#*)/ înanul 1, este una dintre cele mai importante din Bransilvania%

0ăcaşul de cult a fost ridicat în anul 12C9, în stilul ar!itectonicromanic, caracteristic acelei vremi%

Desele atacuri de-a lun"ul istoriei tumultoase a onei au impus

fortificarea acestuia, după exemplul bisericilor fortificate săseşti şi la sfârşitulsecolului al @-lea şi începutul celui de-al @:-lea, biserca fost reconstruită şi înfrumuseţată cu arcade "otice%

(4n secolul al @:-lea s-au construit şi idul înconurător din piatră, înalt de şase metri, cele cinci bastioane şi turnul de E8 de metri, prevăut cudouă clopote% ână şi podul bisericii a fost fortificat, parapetul drumului destraă fiind scos deasupra contraforţilor, înlesnind astfel desc!iderea unor



lar"i "uri de aruncare, sub cornişă+, afirmă ?r.osi FGHn"Gi, "!idul dinlocalitate%?r.osi FGHn"Gi adau"ă că biserica fortificată este sin"urul monument dinpatrimoniul mondial care !răneşte o comunitate%

)ele mai valoroase elemente ale bisericii sunt o cărămidă datând de la

1I99 - una dintre cele mai vec!i din &ainul )arpatic - încastrată în peretelesudic în interiorul bisericii, pe care a fost inscrpţionat cu caractere runicetextul (Aicolae, paro! al Dâriului+ şi frescele murale, pictate în 1I1 de aul- fiul lui tefan din Un", descoperite în urmă cu un secol%

e pereţii netencuiţi, deşi deteriorate în mare parte, pot fi admiratepicturile murale care înfăţişeaă (0e"enda re"elui 0adislau+ al Un"ariei,()onvertirea 5postolului avel+ sau ($artiriul celor 19%999+, 5r!an"!elul$i!ail, *fântul 5nton mai mulţi episcopi creştini, considerate de specialişticele mai impresionante opere medievale din Bransilvania%

'urnul de poartă şi !orti!ica(iile" adaptate ne)oilor actuale

:ntrarea în biserica fortificată se face pe la baa turnului de poartă%)ândva era mult mai înaltă, pentru a permite intrarea carelor sătenilor%5stăi măsoară un stat de om, dar s-au păstrat cele două porţi masive şi"roase din lemn, amplasate de o parte şi de cealaltă la baa turnului%



()ea de-a doua poartă, interioară, situată la o distanţă de aproximativpatru metri de prima, repreenta încă o linie de apărare în calea duşmanilor%Deasupra ei se poate vedea şi astăi şanţul prin care sătenii, adăpostiţi încurtea bisericii-cetate, aruncau smoală clocotită, ulei încins şi apă fiartăpeste atacatori+, spune "!idul%

4n curtea interioară, ur-împreurul idului impresioneaă coridorul deapărare lat de şapte metri, prevăut cu eşafodae numite, pe vremuri,(potecile apărătorilor+, destinate soldaţilor care se împotriveau atacurilorvrămaşilor, ripostând cu arme de foc de la ferestrele de tra"ere proteate cu înc!iători de lemn, care străpun" idul de apărare pe toată lun"imeaacestuia%

4ncepând din a doua umătate a secolului al @:::-lea, (potecileapărătorilor+ au căpătat altă întrebuinţare, sătenii a"ăţând pe ele costumelepreţioase de nuntă şi !ainele de sărbătoare, iar coridorul de apărare a fost înţesat cu lăi din lemn de stear, în care se păstreaă şi în ilele noastreestrea viitoarelor mirese, obiectele de preţ şi "rânele%

4n fortificaţiile bisericii a fost amenaat şi un mueu cu bănci şcolare depeste un secol, care, unelte, unităţi de măsură, mobilier vec!i, obiecte dinactivităţile cotidiene ale satului care îi încântă pe turişti%

(@in mulţi turişti să ne viitee biserica satului, mueul din interiorulcurţii, bastioanele, c!iar şi clopotniţa şi sunt miraţi% $ulţi dintre ei nu auvăut în viaţa lor aşa ceva şi, când aun" în ţările lor, le povestesc prietenilor,care vin la rândul lor, curioşi să vadă cum se trăieşte aici% *unt multe lucruriunice la noi, de care suntem foarte mândri+, spune ?.os &i>s%

Doar preotul şi octo"enarul clopotar, om de încredere al comunităţii, auacces oricând în biserica-cetate, pe o intrare care dă în curtea casei

paro!iale, ferecată cu un lacăt medieval ce se desc!ide cu (o "!icitoare+ secretă pentru restul lumii%

(Aumai domnul părinte ştie "!icitoarea şi ţine c!eile care desc!idlacătul, aşa că nimeni nu poate umbla pe aici cum îi este voia şi nici furăciuninu există, că cine îndrăneşte este scos din cetate şi nu mai are loc încomunitate% De la dânsul va afla secretul numai preotul care îi va lua locul%#u am o c!eie de la intrarea de la turn, ca să tra" clopotele şi răspund de totce se întâmplă cât sunt acolo+, povesteşte octo"enarul D7nes 5lbert%

dirjiu-harghita cetatea slaninilor

Documents