Directiva 49/2002 Directiva 2002/49/EC de evaluare si administrare a zgomotului in mediu este deja in vigoare si prevede crearea de harti acustice la fiecare 5 ani. Te xt ul i nt egr al in l i mba e ngle z a s e poate g as i i n f or mat pdf l a ace as t adres a: h tt p: / /e ur opa . e u.i n t/e ur -le x/ pri / en/ oj/ dat /2002/ l_189/ l_18920020718e n00120025 . pdf Fig 1. Modelarea elementelor unei zone urbane pe fondul unei harti digitale… Fig 2. Modelul elementelor unei zone urbane efectuat cu ajutorul unui soft specializat… Fig 3. Exemplu de harta acustica ce se poate obtine Fig 4. Harta acustica - detaliu Fig 5. Harta acustica prezentata 3D. Se pot observa cladirile Fig 6. P rofilul acustic poate fi calculat si pe fatada cladirilor Datele de aplicare ale cerintelor din Directiva 49/2002 Cele 4 mari obiective … definitii Calcularea parametrilor zgomotului in mediu si cartografiere Componentele unui sistem modular de administrare integrata a zgomotului Avantajele oferite de hartile acustice

Fig 1. Modelarea elementelor unei zone urbane pe fondul unei harti digitale…

Fig 2. Modelul elementelor unei zone urbane efectuat cu ajutorul unui soft specializat…

Fig 3. Exemplu de harta acustica ce se poate obtine Fig 4. Harta acustica - detaliu

Exemplu de harta digitala ce se utilizeaza initial pentru cartografiere Exemplu de harta digitala 3D ce se utilizeaza initial pentru cartografiere

Exemplu de cartografiere acustica 3D Exemplu de cartografiere acustica 2D

Fig 5. Harta acustica prezentata 3D. Se pot observa cladirile

Fig 6. Profilul acustic poate fi calculat si pe fatada cladirilor

Datele de aplicare ale cerintelor din Directiva 49/2002 Jun 2002 Ratificare/Publicare Jun 2004 Legi sau regulamente nationale Jun 2005 Informarea valorilor curente Comisiei Jun 2007 Harti acustice pentru zonele mari - Aglomerari > 250.000 locuitori - sosele > 6.000.000 vehicule/an - cai ferate > 60.000 trenuri/an - aeroporturi > 30.000 miscari/an Jun 2008 Planuri de actiune pentur zonele mari Jun 2009 primul raport UE pentru harti, planuri, tinte, strategii Jun 2012 Harti acustice pentru toate zonele Repetate la fiecare 5 ani Jun 2013 Planuri de actiune pentru toate zonele Cele 4 mari obiective …

Parlamentul European si Consiliul au adoptat Directiva 2002/49/EC in 29 Iunie 2002 a carei principala sarcina este aceea de a crea o baza comuna pentru administrarea urbana a zgomotului ambiental:

• Monitorizarea problemelor de mediu prin solicitarea autoritatilor competente ale statelor membre sa creeze “harti acustice strategice” pentru soselele, caile ferate, aeropor turile si aglomerarile importante (…) utilizand indicatori de zgomot armonizati precum : Lden and Lnight. Aceste harti vor fi utilzate pentru evaluarea numarului de persoane afectate de zgomot in intreaga UE.

• Informarea s i consultarea publicului despre expunerea la zgomot , efectele sale, si masurile ce se pot lua pentru combatere. • Lansarea de teme locale prin solicitarea autoritatilor competente de a crea planuri de aciune de reducere a zgomotului. Directiva nu

stabileste limite si nici masurile ce trebuie luate prin pleanurile de actiune, alegeri ce raman la discretia autoritatilor. definitii

Adoptata la 25 iunie 2002 si publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene la data de 25 iunie 2002, aceasta directiva are ca principala tinta definirea unei abordari comune a problemei pe care o reprezinta zgomotul, in ideea de a evita, preveni si a reduce nivelul zgomotului urban. Pentru ducerea la indeplinire a acestui obiectiv este necesar sa se stabileasca o serie de standarde si definitii comune pentru toate notiunile legate de zgomot.

Astfel, aceasta directiva stabileste o serie de definitii in ceea ce priveste: 1. „zgomot ambiental” este zgomotul nedorit, daunator, creat de activitatile umane, cum ar fi zgomotul emis de traficul rutier, feroviar,

aerian, precum si de industrie; 2. „efecte daunatoare” reprezinta efectele negative asupra sanatatii umane; 3. „indice de deranjare” reprezinta gradul de stress pe care o comunitate il percepe ca urmare a zgomotului cotidian, determinat prin

masuratori efective; 4. „indicator de zgomot” reprezinta scara fizica folosita pentru descrierea zgomotului ambiental relationat cu efectul daunator; 5. „determinare” reprezinta metoda utilizata pentru a calcula, previziona, estima sau masura valoarea unui indicator de zgomot sau a

efectului daunator relationat; 6. „LDEN” reprezinta indicator de zgomot pentru gradul de stress produs de zgomot pe o perioada de 24 de ore;

7. „LDAY” reprezinta nivelul zgomotului in perioada de zi (intre orele 7 si 19); 8. „LEVENING” reprezinta nivelul zgomotului in perioada de zi (intre orele 19 si 23); 9. „LNIGHT” reprezinta nivelul zgomotului in perioada de zi (intre orele 23 si 7); 10. „relatia do za-efect” reprezinta relatia dintre nivelul de zgomot si efectul daunator; 11. „aglomerare urbana” reprezinta o parte a teritoriului unui stat membru, clar delimitat de acesta, caracterizat printr-o populatie mai mare

de 100000 de persoane si o densitate a populatiei pe care statul respectiv il considera zona urbana; 12. „zona linistita in aglomerare” reprezinta o suprafata delimitata de autoritatea competenta ca o zona care nu este expusa la un nivel mai

mare al LDEN decat o limita stabilita de statul membru; 13. „zona linistita in camp liber” reprezinta o suprafata delimitata de autoritatea competenta care sa nu fie deranjata de zgomotul provenit de

la trafic rutier, industrie sau activitati recreationale; 14. „drum principal” reprezinta un drum, national, regional sau international desemnat de statul membru, care suporta un trafic mai mare de

3.000.000 de vehicule pe an; 15. „cale ferata principala” reprezinta o cale ferata desemnata de statul membru care este caracterizata de un trafic mai mare de 30.000 de

trenuri pe an; 16. „aeroport principal” reprezinta aeroport civil desemnat de statul membru care este caracterizat prin mai mult de 50.000 de miscari

(aterizare sau decolare) pe an, excluzand miscarile efectuate de avioane usoare; 17. „harta sonora” reprezinta prezentarea unei situatii deja existente sau deja previzionate in termenii indicatorilor de zgomot, indicand

depasirile oricarei valori limita relevante, numarul persoanelor afectate intr-o zona precizata sau numarul locuintelor expuse unor valori ale indicatorilor de zgomot;

18. „valoare limita” reprezinta o valoare a LDEN sau LNIGHT a carei depasire necesita luarea unor masuri de catre autoritatea competenta; valorile limita pot fi diferite pentru diverse tipuri de zgomote (trafic, industrial) sau pentru imprejurimile sursei;

19. „plan de actiune” reprezinta plan realizat de autoritatea competenta cu scopul de a controla problema zgomotului si a efectelor acestuia indicandu-se metode de reducere a acestuia;

20. „public” reprezinta persoanele fizice sau juridice in concordanta cu legislatia nationala.

Prevederile acestei directive fac obiectul unei implementari pe orizontala a legislatiei europene in Romania, statul roman ob ligandu-se sa respecte aceasta legislatie comunitara in conformitate cu planul national de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana.

Calcularea parametrilor zgomotului in mediu si cartografiere

Monitorizarea permanenta a zgomotului in orase acopera: · zone le ind ustriale · siturile in constructii · strazile principale · caile ferate principale · stadioanele, zonele expozitionale si de concerte Se utilizeaza atunci cand exista impuse de catre autoritati limite stricte ale nivelului zgomotului.

Monitorizarea permanenta poa te da indicatii cu privire la tendinta nivelului de zgomot si poate ajuta la crearea hartilor acustice.

Nivelurile zgomotului la punctul de receptie pot fi calculate fara a fi masurate. Mai mult, se poa te calcula propagarea sunetului de la un punct de masura la altul.

In urmatoarele cazuri se prefera varianta calcularii ca singura metoda ce poate fi aplicata in realitate:

• Unde nivelurile masurate sunt afectate de niveluri mari ale zgomotului de fond, de exemplu, cand se determina zgomotul unei zone industriale in vecinatatea unei sosele cu trafic intens.

• Unde se cere predictia nivelurilor in viitor • Unde trebuie comparate scenarii alternative de dezvoltare sau reducere a zgomotului • Unde trebuie create harti acustice • Unde este acces limitat la punctul de masurare

Calculele se efectueaza in acord cu algoritmi standard recunoscuti. Acestea sunt de obicei standarde nationale sau apartin diferitelor sectoare

industriale, si cel mai des depind de tipul sursei. Planificarea acustica globala sau strategica incearca sa previna problemele ce apar si sa optimizeze utilizarea resurselor limitate prin

cartografierea si administrarea mediului acustic al unei zone intinse cum este un oras sau un aeropor t.

Hartile acustice se pot realiza prin: • afisarea valorilor masurate in timpul supravegherilor pe timp scurt sau lung • afisarea valorilor masurate de statiile de monitorizare permanenta • prin calcul si validarea cu masuratori utilizand una din aplicatiile software:

Lima™ 7812 (http://www.bksv.com/2498.asp ; prospect la: http://www.bksv.com/pdf/Bp1962.pdf ) si Predictor™ 7810 (http://www.bksv.com/1402.asp , prospect la: (http://www.bksv.com/pdf/Bp1602.pdf ).

Componentele unui sistem modular de administrare integrata a zgomotului

Un sistem complet pentru un oras cu aprox. 1 milion locuitori va avea cateva statii permanente de monitorizare (12) suplinite cu alte cateva statii mobile si un numar de sonometre ce pot fi utilizate independent. La acestea se adauga o aplicatie software de administrare, si o alta aplicatie software de predictie. Un sistem modular integrat de administrare a zgomotului urban, de ultima generatie, poa te acoperi mare parte (daca nu complet) din sarcinile actuale ale responsabilului cu problemele de zgomot – realizand si actualizand cartografierea acustica, evaluarea reclamatiilor, planificarea strategica, eliberarea autorizatiilor – totul mai simplu si mai ieftin. Datele astfel obtinute pentru zgomot pot fi cu usurinta combinate cu poluarea chimica a aerului.

Intrucat sistemul este modular, investitia financiara se poate intinde pe o perioada de cativa ani. Sistemul poa te imbunatati relatiile cu publicul (prin publicarea hartilor acustice si a nivelurilor prin Internet, panouri, publicatii periodice).

Pentru cartografiere acustica (conform Directivelor UE) unii parametri necesita medieri pe termen lung si pot fi obtinuti fie prin monitorizare de lunga durata (statii fixe) si prin predictie. Cartografierea bazata pe masurare necesita microfoane speciale de exterior montate impreuna cu instalatii specializxate ce pot inregistra

zgomotul pe perioade lungi de timp. Cartografierea bazata pe predictia nivelurilor conform unor algoritmi empirici de obicei necesita cunoasterea valorilor de putere acustica pe

care le emit diferitele surs din trafic, industrie, date meteo, e tc. In tote cazurile orice astfel parametru bazat pe predictie trebuie validat prin masuratori.

Principalele avantaje pe care le oferă realizarea de hărţi acustice în mediul urban, diferenţiate în funcţie de stadiul existent şi cel preconizat al dezvoltării urbanistice, sunt urmatoarele: 1. dezvoltarea de noi zone rezidenţiale – stabilirea amplasamentelor va ţine cont şi de nivelul de zgomot al vecinǎtǎţilor. Observaţie: se poate simula anterior demersurilor de construire, efectul apariţiei acestei zone (cu traficul rutier asociat estimat) din punct de vedere al acusticii zonale. 2. pentru zonele urbane deja existente, realizarea hǎrţii acustice permite informarea populaţiei (a tuturor celor interesaţi) asupra nivelurilor de zgomot în zonele de interes (prin intermediul Internet, pa nouri electronice locale, publicaţii periodice e.t.c.). Aceasta reprezintǎ o altǎ cerinţǎ a legislaţiei europene. C unoaşterea acestor parametri are implicaţii în stabilirea cât mai corectǎ a preţului terenului sau con strucţiilor. 3. zonele de recreere – amplasarea acestora poate fi fǎcutǎ ţinându -se cont de datele oferite de harta acusticǎ, astfel încât sǎ îndeplineascǎ o dublǎ menire: sǎ fie într -adevǎr zone de linişte, dar în acelaşi timp sǎ contribuie la diminuarea nivelului global de zgomot (perdele de copaci, zone verzi e.t.c) 4. trafic – cunoaşterea hǎrţii acustice, bazatǎ de altfel pe studiul de trafic, permite stabilirea de concluzii privind zonele cel mai intens poluate, precum şi simularea efectelor diferitelor metode de diminuare ce pot fi implementate, alegându-se metoda optimǎ. Iatǎ câte va exemple de astfel de metode:

• redirecţionarea traficului pentru obţinerea unei distribuţii uniforme din punct de vedere al emisiei de zgomot, stabilirea de sensuri unice, sincronizarea între semafoare pentru stabilirea undei verzi, restricţii de viteză e.t.c;

• interzicerea totală a circulaţiei unor categorii de vehicule în intervale orare puternic poluate acustic • interzicerea circulaţiei anumitor categorii de vehicule pe anumite artere; • preluarea traficului din/în anumite zone prin pasaje supraterane şi subterane; • amplasarea local de panouri fonoabsorbante şi/sau zone verzi.

După cum se ştie, traficul rutier reprezintă o puternică sursă de poluare în general: poluarea chimică a aerului, poluare acustică e.t.c.

Utilizând metodele de mai sus, se pot constata efecte benefice, prin reducerea ambelor tipuri de poluare.